ECONOMIA MUNICIPIULUI BUZAU POPESCU RALUCA-CATALINA

Facultatea de Geografie, Meteorologie-Hidrologie, grupa 317

Rezumat: Functiile oraselor depind de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie si de specificul relatiilor de productie fiind, intr-o dinamica permanenta.

Astfel, Buzaul era cunoscut in perioada antebelica ca un oras mic, cu pregnante caractere rurale, dar care, prin pozitia sa a reprezentat vreme indelungata principalul centru de schimb al produselor provenite dintr-un vast spatiu geografic.

Abia in ultimele trei decenii, mai ales dupa reorganizarea administrative-teritoriala din anul 1968, cand Buzaul a devenit resedinta judetului omonim, reinfiintat cu acest prilej, orasul a cunoscut o evolutie complexa ce s-a reflectat in amplificarea si diversificarea functiilor sale. Cuvinte cheie: economie, Buzau, industrie, servicii, comert;

Introducere

Economia este o ştiinţă socială ce studiază producţia şi desfacerea, comerţul şi consumul de bunuri şi servicii. Potrivit definiţiei date de Lionel Robbins (1932), economia este ştiinţa ce studiază modul alocării mijloacelor rare în scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umană, economia este o ştiinţă socială.

Municipiul Buzau, ca de altfel orice asezare urbana, a aparut si s-a dezvoltat la un anumit stadiu atins de nivelul fortelor de productie si o anumita treapta a diviziunii sociale a muncii.

Evolutia economica moderna si mai ales cea contemporana pune in evidenta tot mai mult faptul ca pozitia geografica reprezinta o categorie cu caracter istoric a carui importanta s-a diminuat pe masura ce sistemul economic national a inregistrat o dezvoltare tot mai complexa.

In ceea ce priveste functia comerciala, in secolul al XVI-lea Buzaul figura printre centrele active ale Tarii Romanesti in relatiile comerciale cu Brasovul. El ocupa locul patru dupa Campulung, Targoviste si Targsor, pe acelasi loc situandu-se si Gherghita (Manolescu,R.,1965). In secolul al XVIII-lea ia fiinta langa oras Targul Dragaica. Din studiul intreprins de Andrei Otetea (1977) asupra comertului romanesc, Dragaica se inumara printre cele mai mari targuri din Tara Romaneasca.

Agricultura a fost una dintre activitatile permanente ale locuitorilor Buzaului, functia agricola fiind caracteristica in trecutul multor orase romanesti, in timp ce industria era reprezentata prin cateva unitati rudimentare de interes local.

Industria, a cunoscut o dezvoltare fara precedent si a exercitat un rol hotarator in consolidarea celorlalte functii urbane.

Istoria dezvoltarii moderne a Buzaului este data relative recenta. Ea constituie de fapt expresia directa a procesului de industrializare care a constituit unul dintre obiectivele prioritare prevazute in programele de dezvoltare ale statului cu economie planificata-centralizata.

Astfel, in perioada 1966-1970, pe langa intreprinderi mai vechi, ca cea de morarit si panificatie, de prelucrare a canepii, sau cea de prelucrare a maselor plastice au fost construite 8 noi obiective industriale. Intre acestea cele mai numeroase, 5 la numar au fost realizate in domeniul industriei alimentare avand ca profil prelucrarea laptelui, a carnii, sfeclei de zahar, legumelor si fructelor etc.

Dupa decembrie 1989 activitatea economica a cunoscut o scadere semnificativa legata de declinul general inregistrat la nivel national in actuala perioada de tranzitie.

1. Care sunt principalele ramuri industriale in municipiul Buzau?2. Oare pozitia geografica a avut un rol important in economia orasului Buzau?

Zona de studiu

Municipiul Buzau ocupa in cadrul judetului o pozitie centrala si se desfasoara pe doua terase ale Buzaului, pe aproximativ 7035 ha. Acesta este situat in zona de contact dintre Subcarpatii Curburii si Campia Romana, incadrandu-se in centura pericarpatica de orase.

Fig.1. Localizarea in cadrul tarii Fig. 2. Localizarea regionala a municipiului

In ceea ce priveste pozitia sa geografica, la iesirea raului Buzau dintre dealurile subcarpatice, la punctul de intalnireal unor importante drumuri comerciale care uneau puternicul centru mestesugaresc si negustoresc al Brasovului cu porturile dunarene (Braila, Galati) si Moldova, au facut ca orasul Buzau sa cunoasca o dezvoltare rapida , devenind un important centru economic in aceasta parte a tarii.

Functiile orasului sunt influentate in mare masura de cadrul geografic apropiat, care cuprinde teritorii variate din punct de vedere fizico si economico-geografic.

Partea de nord si nord-vest este delimitata de un ansamblu de dealuri ce au inaltimi cuprinse intre 500-700 m, pe care din stravechi timpuri s-au cultivat podgorii. Spre nord-est se afla campia piemontana a glacisurilor subcolinare, cu altitudini cuprinse intre 120-300 m, ce coboara in panta lina dinspre nord spre sud.

Terenuri roditoare pe care s-au dezvoltat legumicultura si cultura cerealelor se gasesc in partea de est a municipiului, unde se afla si lunca raului Buzau, iar in sud campia Buzaului.

Cu o populatie de 134227 locuitori, este un puternic centru economic in care industria se afla concentrata in principal pe platformele din partea de S,N,E ale orasului ; principalele ramuri industriale dezvoltate sunt metalurgia feroasa, electrotehnica chimica ,materiale de constructie,textile etc.

Metodologia

In realizarea acestui articol s-a apelat la cea mai veche metoda folosita in orice disciplina stiintifica, aceea a observatiei.

Alaturi de acesta au fost realizate si investigatii proprii, pe teren, indeosebi vizuale, in urma carora au fost realizate fotografii, ale principalelor intreprinderi din municipiul Buzau.

Printre metodele de cercetare se numara metoda cartografica prin care s-au realizat harti cu diferite tematici; metoda grafica prin care s-au evidentiat informatiile preluate de la Primaria Municipiului Buzau in scopul a unei mai bune intelegeri a evolutiei economice din acest oras.

Printre metodele importante folosite sunt: metoda de prelucrare si de interpretare a datelor legate de evolutia salariatilor pe principalele sectoare industriale si metoda de reprezentare grafica si cartografica a datelor preluate de la Primaria municipiului. In urma celei de a doua metode s-au construit grafice ale parametrilor colectati.

Rezultate

Dacă ar fi să ne luăm după istorie, putem spune că economia municipiului Buzău are la bază valorificarea resurselor locale, in principal ale subsolului (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar, sare, gresie, argilă, nisipuri, nisipuri cuarţoase, dolomită, pietrişuri), dar şi ale solului – resursele agricole (multă vreme agricultura a reprezentat ramura de bază a activităţilor economice din municipiu şi din judeţul Buzău).

Peisajul economiei şi afacerilor buzoiene s-a modificat in mod drastic in ultimele decade. Anterior anilor 1990 Buzăul era recunoscut ca un oraş industrial de frunte din Romania şi in multe privinţe el “beneficiază” incă de această moştenire a trecutului, deşi, din nefericire, nu s-a adaptat pe deplin la dinamica schimbărilor recente, ceea ce a determinat o anumită stagnare in ultimii ani.

Analiza principalelor sectoare economice în municipiul Buzău

Agricultura

Aşa cum s-a mai precizat, sectorul agricol a jucat un rol important in dezvoltarea şi evoluţia economiei municipiului Buzău. Cu toate acestea, in prezent activităţile agricole deţin o pondere de numai 5% in economia municipiului Buzău.

Suprafaţa agricolă a municipiului este de 5564 hectare, din care 4597 ha terenarabil, 819 ha păşuni, 6 ha faneţe, 57 ha vii şi 85 ha livezi. La nivelul municipiului există societatea Muntenia SA, care deţine o suprafaţă de 820 hectare şi alte trei societăţi comerciale: Agroglobal SA, Romcarbon SA şi Agricover SA, care au sediul in oraş, da raza de 85 `` activitate pe tot judeţul, şi ale căror suprafeţe cultivate insumează 114 hectare; restul sunt asociaţii familiale sau persoane fizice care cultivă aproximativ 2870 hectare.

Industria a început să se dezvolte în municipiul Buzău încă din perioada interbelică.Atunci au început să funcţioneze în Buzău rafinării, fabrici de cherestea, de textile, de ulei, de alcool, de mezeluri şi ţigarete.

Fig 3. Repartitia industriei in municipiul Buzau (1995).

În prezent, industria deţine o pondere de aproximativ 50% din economia municipiului. Principalele unităţi industriale locale au fost

înfiinţate în perioada 1965-1975 şi erau concentrate în special în zona sudică a oraşului.

După 1990, aceste unităţi industriale au intrat în procesul general de restructurare, fiind înlocuite cu unităţi industriale de mici dimensiuni, mai competitive din punct de vedere economic, ce au reuşit să creeze sau să păstreze multe locuri de muncă şi să pătrundă rapid pe noul tip de piaţă din economia româneascã.

Industria municipiului Buzău se axează pe producerea unor produse industrialeimportante, care atrag anumite specializări. Astfel, putem aminti aici produsele industriale care şiau găsit deja o nişă de piaţă şi care pot face faţă cu brio noilor provocări rezultate din piaţa extinsă UE: producerea de utilaj tehnologic şi industrial, sârmă, produse din sârmă, electrozi, aparate cale, boghiuri, utilaje pentru construcţiile CFR, geamuri, tâmplărie metalică şi din mase plastice pentru construcţii industriale şi civile, zahăr, ulei, produse din carne, conserve din carne, conserve din legume şi fructe, produse din mase plastice - folii din polietilenă, ţevi PVC - elemente filtrante pentru autovehicule, cărbune activ, produse ceramice, tricotaje de lână etc. Alături de aceste produse care se fabricau şi înainte de 1990, industria locală produce mai nou textile şi confecţii, tâmplărie metalică şi din mase plastice, stingătoare de oţel-carbon, produse din fontă turnată, filter şi instalaţii de purificare a apei, confecţii şi prelucrări mecanice din oţel, produse de uz gospodăresc, pulberi metalice, produse diverse de panificaţie, maşini agricole, tractoare, instalaţii de irigat, încălţăminte, produse de pielărie, maşini de măcinat cafea, produse din sticlă, galle-uri, vopseluri, produse pentru operaţiuni de salvare şi protecţia mediului înconjurător, articole de marochinărie din piele şi înlocuitori, mobilier cu structură metalică, accesorii şi echipamente pentru branşamente electrice şi linii de joasă şi medie tensiune, construcţii de maşini şi componente, produse sinterizate din carburi metalice, cordoane metalice, cabluri, ambalaje din plastic, bere etc.

În acelaşi timp, municipiul Buzău dispune de o forţă de muncă cu calificare variată într-un număr suficient de mare, căreia i se adaugă forţă de muncă altădată tradiţională, provenită de pe fostele platformele industriale din municipiu.

Tabel nr.1. Evoluţia salariaţilor pe principele sectoare industriale în municipiul Buzău, 2002-2006

Fig 4. Evoluţia structurii angajaţilor din industrie, în perioada 2002-2006

Sectorul serviciilor este unul din cele mai dinamice sectoare existente in prezent ineconomia romanească.

In sectorul economic al municipiului Buzău predomină sectorul comercial. Ca urmare a poziţionării sale in teritoriul ţării/regiunii – la intretăierea drumurilor principale judeţene şi europene, nod de cale ferată spre Moldova, municipiul Buzău a avut şi are un rol important in dezvoltarea comerţului, păstrand pană in ziua de azi tradiţia de organizare a targurilor de vară (Drăgaica) şi a celor din toamnă, facilitand schimburile de mărfuri din zonele limitrofe judeţului.

Acest lucru rezultă şi din evoluţia personalului angajat in sectorul comerţ, personal care a inregistrat o creştere in perioada 2002-2006 de circa 20,46%.

Unele sectoare au inregistrat totuşi scăderi ale salariaţilor: transporturi, poştă, administraţie publică, sănătate.

Fig.5.Structura personalului salariat angajat în sectorul de servicii, Buzău, 2002-2006

Fig.6. Fabrica de zahar Buzau Fig.7. Fabrica de geamuri

Fig.8. Targul anual Dragaica Fig.9. Teren agricol

Concluzii

Pricipala concluzie care se desprinde pe parcursul materialului este aceea că, la nivelul municipiului Buzău, nu există o economie diversificată. Cifra de afaceri inregistrată de unităţuile aconomice active din municipiu este dependentă de industria alimentară, de industria echipamentor electrice si optice şi de alte activităţi din industria uşoară.

Cu toate că acest sector nu a fost niciodată mai diversificat, putem concluziona că, in prezent, există o nevoie stringentă de diversificare a activităţilor economice şi de creştere a competitivităţii unor companii care ar determina, in primul rand, creşterea atractivităţii

zonei. Există in municipiu un potenţial uman important, care, prin abilităţile profesionale de care dispune, ar putea contribui la acest deziderat. Specializarea muncipiului este realizată in principal pe valorificarea şi prelucrarea potenţialului natural al zonei. Este de fapt o prelucrare mai mult sau mai puţin primară a unor resurse care ar putea fi valorificate, in continuare: producţia de zahăr, metale feroase, produse agricole etc. Aceste produse au in bună măsură valoarea adăugată mică şi folosesc forţă de muncămai puţin specializată. Cele mai multe firme sunt, in funcţie de mărimea lor, firme mici şimijlocii, care desfăşoară activităţi locale şi mai puţin extinse la nivel naţional/comunitar.Problemele de natură managerială sau investiţională sunt cauzate in principal de lipsaresurselor financiare.

Cu toate că municipiul Buzău este bine poziţionat (la confluenţa drumului european E85, ce leagă sudul continentului cu zona de nord şi drumul naţional ce uneşte Transilvania cu porturile dunărene şi litoralul Mării Negre, important nod feroviar, infrastructură urbană bine dezvoltată, etc.), oportunităţile ce ar putea determina creşterea economică nu sunt foarte bine valorificate şi suficient exploatate. In zonă există, de asemenea, tradiţie in comerţ, activitatea comercială fiind una de bază la nivel de municipiu, există o slabă capacitatea de promovare a produsele agro-industriale, atat pe piaţa internă cat şi comunitară, fiind astfel o restricţie in pentru dezvoltarea economiei locale.

Bibliografie

Manescu Lucretia, (1999) Orasul Buzau si zona sa de infuenta: studiu geografic,Bucuresti, Edit. Universităţii.

Prof. Dr. Doc. Grigore Posea, (1969) Geografia judetului Buzau si a imprejurimilor, Bucuresti.

Gheorghe Petcu, (2003) Municipiul Buzau album monografic, Buzau, Editura Alpha.

Giosan, N. Coord. (1965), Agricultura Romaniei 1944-1964, Ed. Agro-silvica,

Bucuresti

Radulescu, N. Al., Velcea, I., Petrescu, N. (1968), Geografia agriculturii Romaniei,

Ed. Stiintifica, Bucuresti.

V. Cucu, Veselina Urucu, (1979) Aspecte geografice privind dezvoltarea oraselor din sudul tarii, Comunicari de geografie, XI.2 : 57-62

I. Petrescu-Burloiu, (1985) Cercetari de geografia agriculturii in bazinul mijlociu al raului Buzau, Comunicari de geografie,XII.2: 36-41

Candea, M., Zamfir, D. (1998), Agricultura romaneasca in perioada de tranzitie,

Analele Universitatii din Bucuresti Geografie, 7.1:13-19

Online: http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=primaria&id=171&show=171,data accesarii: 6 aprilie 2010 http://farm3.static.flickr.com/2255/2536026211_50d77c3258.jpg, data acesarii : 8 aprilie 2010 http://www.buzau-online.ro/images/harta_Buzau.jpg, data acesarii: 8 aprilie 2010

http://farm3.static.flickr.com/2212/2534740238_2e26dc9581.jpg, data acesarii: 8 aprilie 2010

http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Pasari_de_rasa_vandute_la_-Dragaica_0_224977782.html, data acesarii: 8 aprilie 2010