Economia Constructiei de Masini

Embed Size (px)

Citation preview

Programu de producer.Indicatorii. Programu de producer reprezinta sarcina planificata a intreprinderii pentru fabricarea si comercializarea productiei.Programu de producer se caracterizeaza prin 2 indicatori: *indicator calitativ *indicator cantitativ Indicatorii calitativi caracterizeaza productia din punct de vedere a respectarii ceritelor,standertelor si altor normative,ei pot fi: -cu character tehnico-functional -de exploatare Indicatorii cantitativi reflecta cantitatea productiei,pentru exprimarea cantitativa a programului de producer pot fi utilizate unitatile de masura natural,conventionale si valorice. Unitatile de masura natural cel mai bine descriu marimea fizica a programului de producer(m, km,tect.),insa din cauza diversitatii mari a productiei fabricate de uzina nu intodeauna este posibila utilizarea indicatorilor naturali.Astfel pot fi utilizati indicatori valorici.Principali indicatori valorici sunt: a)volumul productiei globale b)volumul productiei marfa c)volumul productiei realizate Volumul productiei globale reprezinta rezultatul final al activitatii intreprinderii si cuprinde toata productia,semifabricatele destinate si comercializate altor organizatii precum si stocul productiei neterminate.Productia globala se calculeaza prin doua metode: I-in baza diferentei dintre circulatia globala si circulatia interna PG=Cg-Ci Cg-toata productia si serviciile fabricate de intreprindere indifferent de faptul ca ele au fost vindute altor organizatii sau consumati de intreprindere. Ci-include productia fabricate de o sectie di consumata de o alta sectie a intreprinderii in aceeasi perioada. II-se bazeaza pe insumarea productiei marfa si stocul de productie neterminata PG=PM+(PNinc-PNsfr) unde: PM-productia marfa PNi-PNS-stocul de productie neterminata la (i)-inceputul (s)-sfirsitul perioadei de gestionare. PN- toata productia aflata in curs de prelucrare PM- toata productia fabricate de intreprindere acceptata de control,transportata la deposit si gata spre a fi livrata la comparator. PR- toata productia livrata clientului si achitata de el.

1

Fondurile fixe (mijloacele fixe)

I.Notiunea de fond II.Clasificarea fondurilor fixe III.Evaluarea si evidentiarea fondurilor fixe IV.Uzura fondurilor fixe V.Indicatorii eficienti utilizarii fondurilor fixe VI.Amortizarea fondurilor fixe Factorii materiali de care dispune o intreprindere si se folosesc in procesul de productie se numesc fonduri.Fondurile pot fi productive si neproductive. Fondurile productive- fondurile care participa direct in procesul de productie sau creeaza conditii pentru desfasurarea normal a acestui process. Fondurile neproductive- nu participa in procesul de productie,de obicei, acestea sunt obiectele cu character social-cultural ce apartin intreprinderii. FOndurile productive difera mult dupa caracterul de uzura si gradul de participare in procesul de productie.O parte din fonduri participa in mai multe cicluri de productie isi pastreaza forma fizica pe parcursul intregii perioade de functionare si isi transmite valoarea sa treptata in costul produsul pe masura uzurii. Aceste fonduri se numesc fonduri fixe. Un alt tip de fonduri participa intr-un singur ciclu de productie,isi poate schimba forma fizica si valoarea lui se trasforma total in costul de productie.Astfel de fonduri se numesc fonduri circulante sau mijloace circulante. Clasificarea fondurilor fixe Structura tipica a fondurilor fixe a unei intreprinderi constructoare de masini este: - incaperi [cladiri administrative,de productie,auxiliare deposit etc.] - constructii si comunicatii [poduri,drumuri,tuneluri,gazoducte, etc.] - masini si utilaje de forta [cazane,generatoare de carbuni,de energie electrica,turbine etc.] - scule si instrumente de masurare,incercare si control [freze,cutite,standuri de incercare cu exceptia obiectelor de mica valoare si scurta durata valoarea mai mica de 1000 lei si perioada de functionare mai mica de 1 an. - inventor gospodaresc - alte fonduri. La rindul sau fondurile fixe ale intreprinderii se impat in fonduri active si fonduri pasive. Fondurile active participa nemijlocit in procesul de productie,fondurile pasive creeaza conditii pentru functionarea normal a fondurilor active ex.MU-fond activ. Evaluarea si evidenta fondurilor fixe Evaluarea fondurilor si evidenta lor se face utilizind indicatorii naturali si indicatorii valorici. Indicatorii naturali descriu cantitatea fizica a fondurilor fixe.Pe baza acestor indicatori se face concluzia despre profilul intreprinderii in baza utilajului aflat in proprietatea ei. Indicatorii valorici exprima valoarea baneasca a fondurilor fixe [euro,dolari]. Indicatorii valorici utilizati la evaluarea si evidenta fondurilor fixe sunt: 1.valoarea initiala a fondurilor fixe-reprezinta cheltuielile intreprinderii pentru procesarea, constructia, transportarea si montarea fondurilor fixe.In baza valorii initiale amortizarea fondurilor fixe. 2.valoarea de restabilire- costul fondurilor fixe in conditiile actuale2

3.valoarea restanta-valoarea fondurilor fixe care nu a fost inca-transferat pe produs si se determina ca valoarea initiala-valoarea uzurii. 4.valoarea de lichidare este valoarea fondurilor uzate ce poate fi obtinuta prin vinzarea lor Uzura fondurilor fixe Uzura-pierderea treptata de catre fonduri a valorii sale.Uzura poate fi fizica sau morala.Uzura fizica se refera la uzura sub incidenta factorilor naturali [frecare,corozie,suprasolicitare]. La rindul sau uzura fizica poate fi normal sau variata.Uzura fizica normal este uzura care se petrece in termenii stability de producatorul masinii sau de constructor.Uzura avariata se petrece inaintea termenilor stability de catre producator. 27.09.10

Se evaluiaza starea fondurilor fixe de catre un grup de specialist. Uzura morala se manifesta prin miscarea eficientei utilizarii fondurilor fixe pina la experizarea termenilor fixe de exploatare.Uzura morala poate fi de gradul I si II. Uzura morala de gradul I are loc atunci cind sub influienta diferitor factori se eftineste stabilizarea fondurilor fixe analogice cu cele utilizate de intreprindere.Se determina dupa form.

unde : -valoarea de intrare a fondurilor fixe Uzura morala de gradul II are loc atunci cind sub influienta procesului tehnica stiintifice apar fonduri fixe mai performante.

unde: -restabilizarea masinii noi - productivitatea masinii vechi - productivitatea masinii noi Fondurile fixe pot fi supuse si altor tipuri de uzuri: ecologice,sociala,culturala etc. Din pacate aceste uzuri nu pot fi exprimate in valori numerice Amortizarea fondurilor fixe Amortizarea-procesul de compensare a uzurii fondurilor fixe prin transferarea valorii perdute de3

catre fonduri in costul produsului.amortizarea reprezinta expresia valorica a uzurii fondurilor fixe si se atribuie produsului su forma decontarilor de amortizare.Decontarile de amortizare se determina prin urmatoarele metode: I metoda liniara -decontarile de amortezare -valoarea intiala -cheltuielile pentru demontarea fondurilor fixe -termenul de exploatare Conform acestei metode decontarile de amortizare sunt egale pe parcursul perioadei de functionare.Aceasta metoda se utilizeaza la determinarea decontarilor de amortizare pentru utilajul neproductiv si utilajul nesupus uzurii morale,cladiri,poduri,drumuri,sisteme de comunicatii. II metoda proportional productivitatii utilajului. In acest caz decontarile anuale de amortizare se calculeaza in baza productivitatii anuale a utilajului : unde: -productivitatea utilajului in anul respective -decontarile de amortizare in anul dat - productivitatea utilajului pentru toata perioada de functionare Din cauza Procesului Tehnico-Stiintific multe intreprinderi doresc sa-si inlocuiasca fondurile fixe utilizate mai repede pentru a nu fi supuse uzurii morale.In astfel dde cazuri se determina decontarile de amortizare prin metode accelerate acestea fiind: III metoda cumulative in acest caz se utilizeaza un coefficient cumulative care se determina dupa formula:

unde: -coeficientul cumulative sau norma anuala de amortizare -termenul de exploatare -numarul de ordinene al anului de producer Astfel norma anuala de amortizare se determina dupa formula IV metoda regresiva-conform metodei date norma de amortizare pentru fiecare an se determina in baza valorii restante si a coeficientului de accelerare.O formula unica de calcul nu exista, adica se examineaza fiecare caz in parte.Unica coencidenta a acestei metode este ca in ultimul an de exploatare in decontarile de amortizare se include toata valoarea restanta a fondurilor fixe.4

Indicatorii generalitatii a fondurilor fixe La acesti indicatori se refera: randamentul fondurilor fixe,intensitatea fondurilor fixe,coeficintul cu inzestrare cu fonduri,rentabilitatea fondurilor fixe si valoarea medie anuala. *Randamentul fondurilor fixe ne arata cantitatea de productie care revine unui leu de fonduri fixe

Cu cit indicatorul dat este mai mare cu atit este mai eficienta utilizarea fondurilor fixe. *Intensitatea fondurilor este valoarea inversa a randamentului care ne arata ce cantitate de fonduri fixe noi avem nevoie pentru a fabrica, un leu productie marfa.Cu cit este mai mic acest indicator cu atit fondurile fixe sunt utilizate mai efficient. *Coeficientul de inzestrare ne arata ce cantitate de fonduri fixe revin unei personae din totalul personalului direct productive

Cu cit acest indicator este mai mare cu atit este mai mare inzestrarea personalului cu fonduri fixe [munca este mai automatizata]. *Rentabilitatea fondurilor fixe arata valoarea profitului ce ii revine unui leu productie marfa

Cu cit valoarea acestui coefficient este mai mare cu atit rentabilitatea fondurilor fixe este mai inalta. * -se determina: -valoarea fondurilor fixe la inceputul anului -valoarea de intrare si de lichidare a fondurilor fixe -numarul de luni lucrare,de fondurile introduce si lichidate in anul respective 04.10.11 Indicatorii eficienti utilizarii fondurilor fixe Aceasta grupa de indicatori ne arata cit de eficient sunt utilizate fondurile fi in cadrul intreprinderii.La acesti indicatori se refera: 1.Coeficientul de utilizare intensiva 2.Coeficientul de utilizare extensiva 3.Coeficientul integrat 4.Coeficient de schimb

1.Coeficientul de utilizare intensive caracterizeaza utilizarea masinilor dupa productivitate

-productivitatea reala a utilajului productivitatatea nominal dupa pasaportul tehnic 2.Coeficientul de utilizare extensive5

- este timpul real de functionare - timpul nominal [afectiv] de functionare Caracterizeaza utilizarea echipamentului in dependent de timpul de functionare 3.Coeficientul integral Caracterizeaza utilizarea echipamentului atit dupa productivitate cit si dupa timp

Cu cit valoarea acestor indicatori este mai aproape de o unitate cu atit eficienta utilizarii este mai inalta 4.Coeficientul de schimb Ne caracterizeaza utilizarea echipamentului in dependenta de numaru de schimb se calculeaza dupa formula M-numarul total de masini-schimburi n-numarul de masini in schimbul maximal Fondul circulant,Capital circulant Pentru initierea unei afaceri sau retinerea intreprinderea are nevoie nu doar de fonduri fixe ci si de capital circulant.Spre deosebire de fondurile fixe,capitalul circulant participa intr-un singur ciclu de productie transferindu-si valoarea sa in produc si in initierea unui nou ciclu ele trebuie restabilite.Fondul circulant se imparte : I-fonduri productive II-fonduri de circulatie. Fondurile de circulatie de produs dupa natura sa economica in obiecte de munca,materie prima si material,semifabricate,productie in curs de fabricatie,piese pentru reparatii curente,ambalajul etc.Aceste fonduri deserves sfera de producere. Fondurile de circulatie include:I stocurile de productie finite, II mijloace banesti pe conturi,aflate in transfer , s.a. III datoriile debitoare [datoriile altor agenti fata de intreprinderea data] Acestea functioneaza in sfera de circulatie-Fondurile circulante reprezinta tatalitatea mijloacelor banesti investite in sfera de producere si sfera de circulatie cu scopul asigurarii cantitatii proceselor de productie si comercializarea bunurilor. Fondul circulant participa intr-o relatie permanenta care se descrie: 1.stocuri destinate producerii 2.PN-productia neterminata 3.PF-productia finite 4.MB-mijloace banesti

6

Pe parcursul perioadei de rotatie este determinate pentru urmatoarele etape: a.MB SP la aceasta etapa procura maetrii prime si material destinate in procesul de productie.La aceasta etapa are loc trecerea de la sfera de circulatie la sfera de producere. b.SP PN PF- stocurile de producere se transforma in productia neterminata care apoi se transforma in productia neterminata care apoi se transforma in productia finite.La ultima etapa are loc trecerea de la sfera de productie la sfera de circulatie. c. PF MB1-productia finite se transforma in mijloace banesti

Pentru o functionare normal ,mijloacele banesti de la etapa initiala trebuie sa fie mai mici decit mijloacele finite. Sursele de obtinere a mijloacelor circulante Mijloacele circulante pot fi proprii si imprumutate.Mijloacele proprii reprezinta o parte din capitalul statutar al intreprinderii rezervate pentru formarea mijloacelor circulante.Mijloacele circulante imprumutate sunt mijloacele circulante obtinute din alte surse si utilizate de intreprindere atunci cind mijloacele circulante proprii sunt insuficiente. Ex.intreprinderea doreste sa-si mareasca volumul de productie in perioada sezoniera Cele mai raspindite forme de imprumut sunt: creditele bancare sau datoriile creditorii. Indicatorii utilizarii mijloacelor circulante Utilizarea mijloacelor circulante se caracterizeaza printr-un sir de indicatori cum ar fi: I-viteza de rotatie a mijloacelor circulant II-durata unei rotatii III-coeficientul de utilizare intensive 11.10.11 Viteza de rotatie a mijloacelor circulante ne arata nr de rotatii a mijloacelor circulante intr-o anumita perioada de timp [un an]. -volumul deproductie realizat -normativul mijloacelor circulante Normativul mijloacelor circulante reprezinta cantitatea minima de mijloace circulante necesare initierii sau mentinerii unei afaceri II Durata unei rotatii Ne arata cit dureaza o rotatie a mijloacelor circulante 7

unde: T- ne arata numarul de zile in perioada de calcul [365 zile] II Coeficientul de utilizare intensiva Este valoarea inversa a coeficientului de rotatie ce ne arata cantitatea de mijloace circulante ce le revin la [1 leu] productiei realizata.Cu cit este mai mic acest indicator situatia este favorabila. Normarea mijloacelor circulante Normarea mijloacelor circulante se efectuiaza prin doua metode I-calculul analitic comasat II-calculul direct Calculul analitic comasat se bazeaza pe raportul dintre volumul productiei realizate si viteza de rotatie a mijloacelor circulante

Acest calcul este relative simplu insa nu poate fi utilizat pentru intreprinderile noi create deoarece la asa intreprinderi lipseste informatia despre perioada precedent.Pentru intreprinderile noi se utilizeaza metoda calcului direct.In acest caz normativul mijloacelor circulante se determina pe fiecare element in parte. unde: qz-consumul zilnic specific exprimat in unitati valorice Tst-norma de stocare [zile] Norma de stocare se determina dupa: unde: -durata stocului current este egal cu din timpul dintre doua aprovizionari -timpul de transport -timpul necesar pentru pregatirea obiectelor inainte de lansarea in producere -timpul necesar pentru descarcarea obiectelor - timpul de siguranta care este din timpul current Normativul mijloacelor circulante in productia neterminata este:

unde: -volumul productiei marfa -durata ciclului de producere -coeficientul de modificare a costurilor [0.80.9] -numarul de zile in perioada de tim [365 zile] Normativul total de mijloace circulante este egal cu:

8

Cadrele si productivitatea muncii in ramura constructoare de masini I Productivitatea muncii Productivitatea muncii se caracterizeaza prin cantitatea fabricat intr-o unitate de timp sau prin timpul necesar pentru fabricarea unei unitati de produs [manopera].Productivitatea muncii sub forma generala se calculeaza..

unde: -volumul productiei fabricate in unitati fizice sau valorice -timpul necesar pentru fabricarea acestui volum de productie Daca nomenclatoru intreprinderii cuprinde mai mult de 2 denumiri productivitatea muncii se determina doar sub forma valorica

-cantitatea de produse de tipul i. -pretul produsului de tipul i. In functie de unitatile de masura utilizate productivitatea nu poate fi determinate pe ora,pe zi sau pe an [pe ora] [pe zi] [pe an] -productia fabricate intr-o ora -numaru de om/ore - volumul de productie zilnic - numaru de om/zile Q- volumul annual de productie R- numarul personalului mediu scriptic Productivitatea muncii mai poate fi exprimata prin manopera timpul necesar pentru fabricarea unui produs este valoarea inversa a productivitatii muncii si se determina dupa formula:

Dinamica productivitatii muncii se poate detrmina dupa relatia

-productivitatea in perioada planificata - productivitatea in perioada de baza La intreprinderile din ramura constructoare de masini drept sursa de ridicare productivitatii muncii servesc activitatile care contribuie la micsorata volumului de munca sau prin cresterea timpului efectiv de lucru9

Cresterea productivitatii muncii prin reducerea volumului de munca se determina: Cresterea productivitatii muncii pe baza fondului efectiv de timp lucrat se determina dupa formula : unde: - fondul efectiv de timp in perioada planificata - fondul efectiv de timp in perioada de baza Alte modalitati de marire a productivitatii muncii pot fi abtinute prin economiile de personal. In acest caz modificarea productivitatii se exprima astfel: Unde: -economiile de personal obtinute in baza implimintarii anumitor activitati [automatizarea unor operatii,preconizarea unor linii automatizate etc.] -numaru de personal necesar pentru realizarea programei de producere a perioadei planificate reiesind din productivitatea muncii din anul de baza. 18.10.11 Clasificarea personalului in ramura constructiei de masini I personalul productive sau industrial de productie.In aceasta categorie se introduce persoanele ce participa nemijlocit in procesul de productie. II personalul neproductiv include persoanele ce deserves obiectele neindustriale ce apartin intreprinderii.Personalul productive al intreprinderii la rindul sau se imparte in doua grupe mari: muncitorii si functionarii. La rindul sau muncitorii se impart in doua categorii,muncitorii de baza si muncitorii auxiliary.Muncitorii de baza exprima nemijlocit operatiile procesului tehnologic,iar muncitorii auxiliary deserves aceste operatii. Functionarii se impart in III grupe: I conducatorii-peroanele ce efectuiaza nemijlocit procesul de conducere in cadrul intreprinderii II specialistii inginerii,constructorii,tehnologii,dizainerii etc. III personalul sectiei de cadre,bibliotecii,sectiei de planificare. Planificarea timpului de munca La planificarea timpului de munca deosebim : fondul de timp calendaristic,fondul de timp maxim disponibil si fondul efectiv de timp lucrat Fondul de timp calendaristica corespunde cu numarul de zile in an 365 zile/an Fondul de timp maxim disponibil se determina ca diferenta dintre fondul calindaristic zilele10

de odihna si sarbatori legale,adica fondul de timp maxim disponibil este timpul theoretic care poate fi lucrat de un angajat Fondul de timp lucrat se obtine din diferenta dintre fondul de timp maxim disponibil si a numarului de zile de absente planificate [concedii de baza suplementare,lipsele din cauza bolii, indeplinirea serviciilor sociale,lipsele legate de procesul de instruire]. Fondul efectiv de timp lucrat se mai poate determina in om/ore ca produsul numarului de zile prezente la serviciu si durata medie a serviciului de lucru.Durata medie a zilei de lucru se determina astfel:

unde: -durata de zile de lucru pentru lucratoru i. numarul de persoane din grupa data. Valoarea - se determina prin observarea directa la locul de munca

Plnificarea necesitatii in personal Necesitatea in personal se determina prin urmatoarele metode: I.numarul muncitorilor de baza se determina reiesind din programul de producere

unde: -volumul de munca a programului de productie -fondul efectiv de timp lucrat -coeficientul de indeplinire a normei de productie [0,9,98] -programul de producere pentru produsul i -norma de timp necesara pentru fabricare II.pentru determinarea muncitorilor auxiliary se utilizeaza normele de deservire

Unde: -numarul de obiecte deservite timpul de deservire al unui obiect -numarul de schimbur - timpul de lucru planificat -timpul de lucru real III.numarul functionarilor se determina conform statutului de functie,in medie de 15 numarul muncitorilor de baza din

IV.numarul de personae cu specializare joasa se determina tinind cont de numarul de posture

11

Salarizarea muncii in ramura constructoare de masini 1.Sistemul tarifar,elemente ale sistemului tarifar 2.formele de salarizare a muncii.Salarizarea in regie si accord 3.planificarea fonului de salarizare 1.Sistemul tarifar de salarizare este o culegere de acte normative care permit stabilirea salariului,lucratorului in dependent de calificarea lui si conditiile de munca.Elementele principale ale sistemului tarifar sunt: I.reteaua tarifara II.taxa tarifara III.tabelul de tarife si functii Reteaua tarifara reprezinta o scara de categorii, fiecarei categorii I se atribuie un coefficient tarifar.Coeficientul tarifar ne arata de cite ori salariul tarifar a muncitorului de o categorie anumita este mai mare decit salariul tarifar a muncitorului de categoria I. Categoria Coefi.tarifar I 1 II 1,2 III 1,4 IV 1,6 V 1,8 VI 2

Taxa tarifara permite de a stabili valoarea absoluta a salariului muncitorului pentru o unitate de timp de lucru.In constructia de masini ca unitate de timp de lucru se ea ora. Taxa tarifara a muncitorului de o anumita categorie se obtine prin taxa tarifara a muncitorului de categoria I cu coeficientul tarifar respective. Tabelul de tarife si functii.In tabelul dat se include tarifele suplimentare se salizare in dependent de conditiile nocive la locul de munca,remunerari pentru supraindeplinireea planului.Tot in acest table se include functiile din cadrul intreprinderii si calificativul necesar pentru indeplinirea acestor functii. Ex: Daca doi muncitori cu acelasi nivel de calificare,unul din ei lucrind in condtii nocive sau foarte nocive va obtine o remunerare suplimentara in comparatie cu celalalt muncitor. Pe de alta parte acest tabel ne arata ce abilitati sunt necesare pentru indeplinirea unei functii,adica un muncitor de categoria III nu poate indeplini functia de maiestru sau sef de schimb. 2.In ramura constructoare de masini sunt doua forme de salarizare una se bazeaza pe volumul productie fabricate de catre angajat [salarizare in accord] si a doua forma se bazeaza pe numarul de ore lucrate [salarizarea in regie]. Sunt citeva forme de salarizare in acord: I.salarizarea in acord direct II salarizarea in acord premial III. salarizarea in acord progresiva IV. salarizarea in acord indirect Salarizarea in accord direct.Conform sistemului dat salariul depinde de calitatea productie fabricate dara a tine cont de gradul de ideplinire a normei de lucru 12

Unde : N-cantitatea de productie fabricate q-taxa pentru o bucata

Unde: -lei/ora] taxa tarifara a muncitorului de categoria respective [ora/buc] norma de timp necesarapentru fabricarea unei unitati de produs Salarizarea in acord premial.Aceasta forma de salarizare prevede diferite premei pentru indeplinirea normei de productie.

-procentul de premii pentru indeplinirea normei Salarizarea in acord progresiv. Prevede urmatoarele ca toata productia fabricate in limetele normelor se achita conform tarifelor normale,iar productia fabricate supranormei se remunereaza conform tarifelor care cresc progresiv in dependeta de gradul de depasire al lor

procentul de indeplinire a normei; baza initiala pentru calculul salariului progresiv; K- coeficientulde crestere a taxei pentru o unitate de produs. Salarizarea in acord indirect cel ami des se utilizeaza pentru remunerarea muncitorilor auxiliari in acest caza salariul muncitorului auxiliar va depinde de rezultatele muncitorului de baza pe care il deserveste. 08.11.11 Salarizarea in regie La aceasta forma de salarizare volumul salariului depinde in mod direct de numarul de ore lucrate fara a tine cont de volumul de productie fabricat. Utilizarea acestei forme de salarizare este rationala atunci cind nu exista o baza normativa pentru calculul salariului in acord sau productivitatea nu depimde in mod direct de angajat. Exista 2 forme de calcul al salariului in regie : 1. regie simpla , unde C- taxa tarifara a angajatului t numarul de ore lucrate de angajat 2. regie premiala Planificarea fondului de salarizare , unde - procentul de premiere.

13

Fondul de salarizare este totalitatea mijloacelor banesti necesare pentru remunerarea muncii angajatilor intreprinderii. Acest fond consta din salariul de baza si salariul suplimentar. Salariul de baza consta din salariul direct calculat conform taxelor si tarifelor utilizate la intreprindere. Salariul suplimentar consta din diferite adaosuri pentru lucrul in schimbul de noapte in conditii grele si/sau nocive, adaosul pentru salarizarea progresiva si premiala. O alta componenta a fondului de salarizare este: a) fondul de salarizare direct b) fondul de salarizare pe ora c) fondul de salarizare pe zi d) fondul de salarizare lunar Fondul direct consta din salariul direct al angajatului n- nomenclatorul productiei fabricate (cite tipuri de produse se fabrica la intreprindere) taxa pentru o bucata a aarticolului i cantitatea de productie planificata pentru articolul i K - coeficientul de indeplinire a normei. Fondul de salarizare pe ora - taxa tarifara medie a muncitorului cu plata pe ora; T numarulde ore lucrate; K coeficient de indeplinire a normei. Fondul de salarizare pe zi include salarizarea pe ora plus adaosuri pentru conditii nocive si schimb de noapte, adaosuri conform sistemului premial si prorgresiv. Fondul de salarizare lunar include FD de salarizare pe zi plus suplimentele pentru concediu de baza si suplimentare, pentru indeplinirea unor functii suplimentare sau a lucrului obstesc. Fondul de salarizare al functionarilor se determina reesind din numarul functionarilor angajati la intreprindere si salariul mediu pentru fiecare categorie de functionari. Costul de productie I Notiuni generale II Determinare costului de productie la etapa de proiectare. Modalitati de reducere a costului de productie III Structura costului de productie in ramura CM I Costul de productie sint costurile curente ale intreprinderii de tin de fabricarea si comercilarizarea productiei. Clasificarea acestor costuri se face dupa un sir de criterii: 1. dupa elemntele primare 2. dupa devizul de cheltuieli 3. dupa modalitatea de atribuire a cheltuielilor in costul de productie 4. dupa caracterul de variatie a costurilor in dependenta de variatia volumului de productie. Dupa elemntele primare clasificarea prevede divizarea costurilor de productie in elemente simple cum ar fi: 1) cheltuieli pentru materii prime si materiale, pentru resurse energetice, semifabricate etc. 2) cheltuieli pentru salarizare 3) cheltuieli ce tin de amortizarea fondurilor fixe.14

4) decontarii cu fondul social si casa nationala de asigurarari medicale (CNAM) 5) alte cheltuieli Dupa devizul de cheltuieli, cheltuielile se divizeaza in: 1) costul materiilor prime, materialelor si semifabricatelor 2) deseuri returnabile 3) piese componente 4) serviciul cu caracter industrial 5) salariul de baza 6) salariul suplimentar 7) decontari in fondul social si asigurari sociale 8) costul energiei electrice, tehnologice si combustibile 9) cheltuieli penru pregatirea producerii 10) cheltuieli ce tin de intretinerea si exploatarea utilajului. 11) cheltuieli generale de productie 12) cheltuieli generale de gospodarie 13) pierderile din cauza rebutului 14) alte cheltuieli de producere 15) cheltuieli neproductive O alta clasificare a costului de productie este dupa atribuirea costurilor la procesul de productie aici diferentiem costurile directe si indirecte. Costurile directe sunt costurile ce se atribuie direct pe produs (materii prime, materiale, semifabricate, resurse energetice, salarii) si costuri indirecte nu se atribuie direct produsului. exemplu: costurile de sectie, de uzura, de gospodarie etc. Costurile de productie se pot repartiza si dupa caracterul de variatie, aici deosebim costuri variabile si fixe. Definirea unor categorii de costuri Sint asociate cu functionarea sectii si intra in costul de productie, se determina proportional salariului de baza. Cheltuielile generale de gospodarie: se includ costurile ce tin de deservirea procesului de productie, se determina propor ional salariului de baza. Pierderile din cauza rebutului se determina doar pentru produsele tehnologice speciale unde aparitia rebutului este inevitabila, procese de turnare, vopsire etc. Cheltuielile neproductive sunt asociate cu comecializarea productiei si se includ in costul de productie proportional costului pe uzina (3-5%) II Determinarea costului de productie la etapa de proiectarea. Determinarea exacta a costului de productie la etapa de proiectare este practic imposibila. Cauza este lipsa informatiei despre procesele tehnologice ,utilaje, materiale utilizate etc. Pentru determinarea acestui cost se utilizeaza metoda simplifacata de comparare a produsului proiectat cu produsul existent, cea mai frecventa metoda utilizata este metoda indicatorilor specifici ; unde - costul de productie al produsului proiectat - costul de productie al produsului de baza - valoarea indicatorului specific pentru productia de baza - valoarea indicatorului specific pentru produs proiectat15

Indicatorul specific de obicei se ia masa produsului sau numarul de componente in produs. Caile de reducere a costurilor de productie Costurile de productie depind de un sir de factori printre care economice, sociale, tehnici etc, sub influenta carora se formeaza costul de productie a bunului dat. In urma cercetarilor efectuate sa determinat ca rezervele de diminuare a costurilor se atribuie astfel: 1) pregatirea constructiva, rezerva de reducere a costurilor 75% 2) pregatirea tehnologica, rezerva 10% 3) pregatirea producerii, rezerva de reducere 8% 4) procesul de producere, rezerva 5% 5) la etapa de aprovizionare, rezerva 2% Dupa cum observam cea mai mare rezerva de reducere a costurilor este la etapa de proiectare constructiva. Principalele cai de reducere a costurilor sunt (la etapa de proiectare): 1) alegerea constructiei optime a masinelor 2) reducerea numarului de elemente in masina 3) marirea gradului de utilizare a pieselor standartizate si unificate 4) simplificarea formei geometrice a elementelor 5) precizia de prelucrare 6) materialul pieselor utilizate 7) reducerea justificata a rezervelor de siguranta III Structura costurilor de productie utilizate in CM Costul de productie 1) Materii prime si materiale 2) Deseuri returnabile 3) semifabricate si articole procurate 4) salariul muncitorilor 5) consum de resurse energetice 6) salariul suplimentar 7) decontari de fond social si ASITO 8) Cheltuieli de pregatire a productiei 9) cheltuieli pentru exploatare si intretinere 10) cheltuieli generale de productie 11) cheltuieli generale si de gospodarie 12) Alte cheltuieli de producere 13) pierderi din cauza rebutului 14) Costurile neproductive Clasificarea CP Costul de productie pe sectie Costul de productie pe uzina

Principala problema in analiza costurilor este calcularea lor pe fiecare categorie. Determinarea costurilor date se fac cu relatiile: 1. Cheltuieli de materii prime si materiale cu excluderea rebuturilor returnabile. - coeficient ce tine de cheltuielile de transport n- nomenclatorul materialelor utilizate - cantitatea necesara de material de tip i ; - pretul materialului de tip i16

Pretul total

k nomenclatorul deseurilor returnabile - cantitatea de deseuri de tip j - pretul deseurilor de tipul j 2. Cheltuieli ce tin de procurarea semifabricatelor si articolelor utilizate n- nomenclatorul semifabricatelor utilizate; - pretul semifabricatelor de tip i ; - cantitatea semifabricatelor de tip i 3. Costul de resurse energetice: a) cheltuieli pentru energia electrica se determina dupa formula: N- puterea totala a motoarelor electrice si a utilajelor; - norma de timp necesara pentru prelucrarea unui articol randamentul motoarelor electrice; P- pretul unui kw/ora de energie electrica Consumul celorlalte resurse energetice se determina similar cazului a) doar ca se tine cont de consumul specific de resurse energetice 4. Cheltuieli ce tin ce salarizarea muncii pentru muncitorii ce utilizeaza metoda de calcul in acord direct 5. Salariul suplimentar se determina in baza salariului de baza - cheltuielile ce tin de salariul de baza K- cota procentuala a salariului suplimentar, de obicei 10-15% 6.Decontarile cu fondul social si de asigurarea medicala se determina in baza salariului de baza si suplimentar.

, ,

salariile de baza si suplimentar; - cota decontarilor sociale, asigurari medicale le gasim in codul fiscal;

7. Cheltuielile de pregatire a producerii Se introduce in costul de productie a bunurilor pe baza unor procedee specifice de calcul. Procedeele de calcul depind de procedeele de productie. 8.Cheltuielile pentru intretinerea si reparatia utilajului. Avem 2 metode: a) proportionala cu sariul de baza b) in baza taxelor pentru o ora a utilajului de referinta. Cel mai des este utilizata metoda a) . Restul cheltuielilor se calculeaza in baza salariului de baza, in baza costului de productie pe sectie si independenta de specificul productie calculate. Profitul si rentabilitatea17

Profitul este scopul final al activitatilor unei firme si in mod general reprezinta diferenta dintre venitul total al intreprinderii pe toate tipurile de activitati si costurile intreprinderii. In cadrul oricarii intreprinderii se distinge profitul brut si profitul net. Profitul brut se determina: - venit total ; CT- costul total. Profitul net se determina prin excluderea din profitul brut a mpozitelor pe profit. I- impozit pe venit (20%) De asemenea in cadrul intreprinderii se poate calcula profitul din vinzari si profitul unitar. - volumul productiei realizate ; P pret de realizare; S costul de productie a unei unitati fabricate. Profit pe unitate de produs Doar profitul nu poate caracteriza pe deplin eficienta activitatii economice a intreprinderii deoarece la determinarea pretului nu se tine cont de cantitatea resurselor utilizate pentru obtinerea acestui profit. De aceea este necesar de a calcula rentabilitatea. Rentabilitatea reflecta raportul dintre profit si resursele consumate pentru obtinerea lui. Rentabilitatea se poate calcula pe intreaga activitate a intreprinderii pe produsul pe vinzari: Rentabilitatea economica sau generala; - valoarea medie anuala a fondurilor fixe; - normativul mijloacelor circulante. Rentabilitatea pe produs Rentabilitatea vinzarilor

29.11.11 Determinarea pragului de rentabilitate Rentabilitatea si profitul unei firme depinde de mai multi factori inclusiv si de volumul productiei deci in fata conducerii intreprinderii apare intrebarea : care va fi volumul productiei incepind cu care intreprinderea va genera profit? Acest volum de productie se numeste pragul de rentabilitate sau volumul critic de productie sau vinzari. Pragul de rentabilitate reprezinta acel volum de productie sau de vinzari la care intreprinderea isi acopera toate cheltuielile curente si obtine profit =0 (profit normal). Cum determinam acest prag de rentabilitate venit total cost total = 0 18

; In baza volumului critic de productie se determina volumul critic de vinzari sau critica de afaceri O serie de indicatori calculati in baza volumului critic de productie ( ) si volumul critic de vinzari sunt: a) rezerva financiara = Vnom Vcrit Vnom cifra de afaceri nominala, adica cifra de afaceri la momentul dat; Vcrit volumul critic de vinzari. b) Marja de siguranta = Qnom Qcrit Qnom volumul de productie nominal; Qcrit - volumul critic de productie care tot este calculat teoretic Ace ti doi indicatori caracterizeaz stabilitatea ntreprinderii, adic cit de departe se afla intreprinderea de punctul critic. Exemplu O intreprindere are un venit 386 mln. lei CF= 100 mln. lei (cost fix) lei ; Qnom =100000 buc. Qcrit - ? cifra de afaceri critica , rezerva financiara si marja de siguranta.-? ; buc. lei mln. buc. In cazul dat intreprinderea are o rezerva financiara de circa 100 mln. lei si o marja de siguranta 25925 buc. Cu cit este mai mare aceasta diferenta dintre veniturile intreprinderii si volumul critic de vinzari cu atit mai stabila este intreprinderea. Volumul critic de productie poate fi determinat si prin metoda grafica. Pentru aceasta construim graficul costului fix, variabil total si cel al venitului de vinzari. ( tre de pus grafic) Cu cit este mai mare costurile fixe a unei firme cu atit mai sensibila este aceasta intreprindere la micsorarea volumului de productie sau de vinzari. 13.12.11 ; ;

In CM in majoritatea cazurilor acest criteriu de comparatie este costul minim exprimat. Formula de calcul este:19

- costul exprimat; C- costul de productie pe unitate de produs; - coeficientul normativ de eficienta a investitiei capitale, acest coeficient ne arata cu cit se va micsora costul de productie in rezultatul efectuarii investitiei capitale. Pentru ca investitia sa fie efectivaa acest coeficient trebuie sa fie intre 15-20% K investitiile capitale la o unitate de produs. Eficienta investiilor capitale mai poate fi calculata prin determinarea termenului de recuperare a investiilor si coeficientului de eficienta a investitiilor. , - termenul efectiv de recuperare a investitiei; - termenul normativ de recuperare a investitiei; - coeficientul de eficienta a investitiilor; coeficientul normativ 15 20 , - investitiile capitale pentru varianta de baza si varianta planificata; , - costurile de productie pentru varianta de baza si varianta planificata. De obicei varianta de baza are indicatorul 1 iar varianta proiectata indicatorul 2. Un alt indicator important la calculul eficientei investitiei este efectul economic al investitiei. Efectul economic se determina dupa formula : , - costurile de productie exprimate pentru tehnologia existenta si planificata. Daca volumul de productie difera atunci utilizam aceeasi relatie doar ca se introduce coeficientul de echilibrare a volumului de producere. , ; volumul de productie pentru varianta planificata; volumul de productie pentru varianta existenta. Daca costul deproductie exprimat este determinat pe unitatea de produs atunci efectul economic se determina dupa formula: , - costul de productie exprimat pe unitatea de produs. Determinarea efectului economic se face cu ajutorul diferitor relatii tinind cont de natura activitatii care asigura acest efect economic. 1) Daca utilizam un proces tehnologic nou efctul economic se determina dupa formula: 2) Daca procuram utilaj nou sau alte obiecte de folosinta indelungata, formula de calcul al efectului economic este: unde: , - costul de productie exprimat pentru varianta de baza si planificata; , - volumul anual de lucrari efectuat cu ajutorul tehnicii vechi si noi. , - norma de amortizare a rehnicii vechi si noi , - cheltuielile anuale de exploatare a tehnicii vechi si utilaj nou. , - investitiile capitale a producatorului in utilajul vechi si utilajul nou. - volumul de productie pentru utilajul nou. ,

3) Utilizarea materialelor noi obiectelor si mijloacelor de munca cu termenul de exploatare pina la20

un an.

unde:

, consumul de produse vechi si noi pentru fabricarea unui bun; , costul de productie; , investitiile capitale a producatorului in utilajul vechi si utilajul nou. Deseori investitiile capitale sa fac pe parcursul a mai multor ani. Atunci volumul acestor investitii se calculeaza tinind cont de factorul timp, adica valoarea investitiilor capitale se actualizeaza la un anumit moment de timp. Inceputul sau sfirsitul efectuarii investitiei capitale. Aceasta schimbare a valorii investitiei are loc din cauza ca: a) investitiile capitale incep a lucra doar din momentul inceperii exploatarii obiectului. b) tot timpul din momentul efectuarii investitiei si pina la inceperea functionarii obiectului investitiile sunt inghetate si investitorul inregistreaza pierderi. Aceste pierderi sunt legate de faptul ca aceste investitii ar putea fi utilizate in alte domenii (cel mai simplu in depozite bancare). Valoarea investitiei capitalului se determina astfel penru 1 an de constructie:

Pentru al doilea (2) an avem , - valoarea investitiei unde : , , este valoarea investitiei pentru anul respectiv t - numarul de ani de la anul creat si pina la cel de baza. Valoarea totala a investitiilor capitale actualizata la momentul termiraii constructiei este: Exemplu: O intreprindere planifica efectuarea unei investitii 4 ani de zile. Intreprinderea are doua alternative de investitie. I) Valoarea = lei ....................................................................... ................................................ Calitatea productiei industriale Conform ISO masura din care un ansamblu de caracteristici ale unei entitati satisface cerintele consumatorului se numeste Calitate . In cazul productiei industriale deosebim urmatoarele caracteristici de calitate: 1) caracteristicile tehnico-functionale descriu produsul din punct de vedere tehnic si de obicei sunt masurabile. Ele se impart in caracteristici generale si particuare. Caracteristicile generale sunt specifice pentru mai multe tipuri de produse, iar cele particulare se refera la un produs sau la un grup restrins de produse. 2) caracteristicile psiho-senzoriale se refera la disgn, proprietati ergonomice, nivelul de mecanizare si automatizare , caracteristici ecologice si altele. 3) caracteristicile economice si comerciale pretul, cheltuielile de exploatare, serviciile de garantie si post garantie, durata termenului de garantie, apartenenta la un brend. Calitatea unui produs este influentata de factori de natura obiectiva, subiectiva, intimplatoare etc. Este important faptul ca activitatile referitoare la calitate sa fie sistematice si sa cuprinda intreg ciclul de fabricare si de viata al produsului. De aceea la sfirsitul anilor 80 pentru a unifica cerintele de calitate, organizatia internationala de standartizare a elaborat o serie de standarte numite ISO 9000. Standartele ISO stabilesc cerinte unice recunoscute de toata lumea referitoare la aprecierea sistemelor calitatii si au reglementat21

relatia intre producator si consumator. Sistemul de management al calitatii conform ISO se bazeaza pe principiile: - orientarea catre client, satisfacerea lui. - implicarea personalului. - abordarea bazata pe proces. - abordarea managementului ca sistem - imbunatatirea continua - relatii reciproc avantajoase cu furnizorii.

22