Ecologie generala si protectia mediului = curs =sem. II, an
univ. 2010/2011 Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D)
Universitatea "1 Decembrie 1918 Alba Iulia E-mail:
[email protected]
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Continutul cursului1. Scopul si obiectivele cursului 2.
Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni
generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem 4. Ecologia
populatiilor - dinamica populatiei 5. Modelarea sistemelor
ecologice 6. Omul si mediul. Societate, economie si ecologie 7.
Resurse energetice si efecte ale utilizarii lor 8. Poluarea si
protectia mediului 9. Monitorizarea si evaluarea mediului,
indicatori de mediu 10. Concluzii finale Data: 24.02.2011 Ildiko
Tulbure/UAB, 2011
Bibliografie recomandata: Tulbure, I., 2011: Ecologie generala
si protectia mediului, foliile de curs, UAB Tulbure, I, 2011:
Technikbewertung (Ingineria mediului), curs, Institutul pentru
Mecanica Tehnica, Universitatea Tehnica Clausthal Tulbure, I.,
1997: Zustandsbeschreibung und Dynamik umweltrelevanter Systeme
(Descrierea starii si dinamicii sistemelor de mediu). Teza de
doctorat. Clausthal-Zellerfeld. Germania, Editura Papierflieger.
Seria CUTEC-Schriftenreihe; Nr. 25 Jischa, M., F., 2005:
Herausforderung Zukunft (Descoperirea viitorului); Editura
Spektrum, Heidelberg, Germania Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si
protectia mediului, EDP, Bucuresti Club of Rome:
http://www.clubofrome.org Diverse manuale de ecologie generala si
protectia mediului Ildiko Tulbure/UAB, 2011
1. Scopul si obiectivele cursului Ecologia este stiinta care se
ocupa cu studiul interactiunilor dintre vietuitoare si mediul lor
inconjurator. Scopul cursului este cunoasterea fenomenelor legate
de ecologie, adica de interactiunea dintre vietuitoare si mediul
lor inconjurator, cat si factorii de influenta, cum ar fi
conditiile naturale, poluarea mediului. Factorii de influenta
referitori la poluarea mediului au un rol hotarator asupra
conditiilor naturale de viata, putand avea efect negativ nedorit.
Pentru a reduce impactul acestor factori negativi, un rol deosebit
il au metodele si tehnicile de protectie a mediului. Scopul final
este de a pastra aceeasi calitate a mediului, chiar in conditiile
desfasurarii unor activitati industriale. Mai nou se pune accent
deosebit pe metodele de evitare a poluarii mediului, acolo unde
este posibil, si nu de depoluare a mediului, dupa ce acesta a fost
poluat, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati
industriale. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Scopul si obiectivele cursului (2) Obiectivele cursului:
explicarea notiunilor de baza referitoare la ecologie, luand in
considerare activitatile economice umane, cu efecte la nivel global
analiza factorilor care determina problematica globala explicarea
conceptului dezvoltarii durabile prezentarea conceptului de
ecosistem prezentarea catorva notiuni de modelare a sistemelor
ecologice si a unor notiuni legate de modelarea integrativa a sist.
ecologice prezentarea efectelor utilizarii resurselor energetice
poluarea mediului si analiza unor tehnici de protectie a mediului
prezentarea notiunilor legate de monitorizarea factorilor de mediu
si a metodelor de evaluare a calitatii mediului cu indicatori de
mediu sensibilizarea studentilor pentru problemele legate de
poluarea si protectia Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecologie generala si protectia mediului= curs = Cap. 2.
Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile2.1.
Problematica globala 2.2. Conceptul Dezvoltarii durabile Data:
03.03.2011 Ildiko Tulbure/UAB, 2011
2.1. Problematica globala- A aparut ca si concept definit in
anii `70 de organizatia mondiala Clubul de la Roma sub denumirea de
world problematique . - Prima data s-a mentionat acest concept in
anul 1972 in primul raport al Clubului de la Roma Limitele
cresterii (Limits to Growth). - De atunci se rediscuta anual
problematica globala, evidentiind elementele cele mai stringente
ale problematicii globale si posibilele solutii existente. -
Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor
industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele
efecte negative, in special asupra mediului si asupra
societatii.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Problematica mondiala World Problematique definita de Clubul de
la Roma (www.clubofrome.org)Principalele elemente: Cresterea
disproportionata a populatiei Cresterea cons. de energie si resurse
Poluarea mediului inconjurator Saracia Sansa inegala pentru
educatie in lume Sansa de dezvoltare inegala in lume Schimbarea
valorilor in societate Societatea informationala Globalizarea si
guvernarea Situatia locurilor de munca Tehnologii noi Dominatia
noii ordini econ.-finaniciare Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Definirea problematicii regionale considerand aceste elemente,
dar cu pondere diferita: - plan regional - plan local - plan
sectoral
Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul
forumului tt30 a Clubului de la Roma este Web of the Problematique
(www.clubofrome.org/tt30), avand principalele elemente :Conflicte
ale sistemelor de valori
Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii
Lipsa bunei guvernari
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
2.2. Conceptul Dezvoltarii DurabileTehnica/ Economie Mediu/
Ecologie Societate
Dezvoltarea durabila
Strategii de aplicare concreta a conceptului?
Problematica mondiala
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Dezvoltarea durabila (DD) Definitie"Sustainable development
means the ability of humanity to ensure that it meets the needs of
the present without compromising the ability of future generations
to meet their own needs." (Raportul Brundtland, 1987)
---------------------------------------------------------------------------------
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Dezvoltarea durabila (DD) scurt istoricEtape importante in
dezvoltarea ulterioara a acestui concept: Controversat discutat la
Conferinta de la Rio in 1992 pentru Mediu si Dezvoltare documentul
final Agenda 21 Protocolul de la Kyoto din 1997 cu privire la
reducerea emisiilor de CO2 . Conferinta Rio+10 de la Johannesburg
din 2002 WSIS pentru Societatea Informationala si Dezvoltarea
Durabila: - prima faza: la Geneva dec. 2003 - a doua faza: la
Tunezia noi. 2005 Conferinta pentru Dezvoltare Durabila 2005 in
Cape Town, Africa de Sud Conferinta Aniversara a Clubului de la
Roma din 2008: Strategies for a Sustainable Planet din Roma,
Italia
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Institutionalizare La nivel global: Commission on Sustainable
Development (CSD) la ONU din 1995 La nivel european: Committee for
Sustainable Development of the European Commission din 1996 La
nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe
langa Presedentie ) din 2002, Biroul Roman al Programului UNDP al
ONU (National Centre for Sustainable Development) a elaborat
Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) si lucreaza la o
noua versiune, revizuita dupa integrarea Romaniei in UE. La nivel
regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop. La nivel
local: inca nu exista o anume institutie in acest scop. Exista
centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu. Exista
cercetari individuale si neorganizate la nivel national. CNCSIS
incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale activitatilor
CDI din 2006. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a
conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile
tehnologice trebuie sa le indeplineasca. Criteriile de evaluare de
pana acum la proiectarea aplicatiilor tehnologice: aspecte tehnice
(functionalitate si siguranta) si aspecte economice (eficienta,
rentabilitate). Conceptul DD implica luarea in considerare si a
altor criterii cum ar fi calitatea mediului si calitatea vietii
Problema interdisciplinara Cum se poate realiza aplicarea concreta
a acestui concept? Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente
care sa permita analiza si evaluarea integrativa a starii
existente, precum si controlul evolutiei sistemului considerand
concomitent domenii diferite.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrativa
a starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile
este o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora
actuala. Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology
Assessment (TA), care este o disciplina relativ noua, folosita mai
ales de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de Vest)
pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Aplicarea conceptului Dezvoltarii DurabileTehnica/ Economie
Mediu/ Ecologie Societate Strategii/ Masuri Pregatirea deciziilor
prin elaborare de scenarii si interpretarea lor (analiza
stabilitatii sistemelor)
Descrierea starii
Indicatori ai dezv. durabile
Dezvoltarea durabila
Aplicare Descrierea dinamicii Modelarea siste melor dinamice
Problematica mondiala
Technology Assessment
Probleme vechi
Probleme noi
Cresterea populatiei
Crest. cons. de energie si res.
Poluarea mediului
Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a unui sistem inseamna
evolutia care sa ii asigure stabilitatea. Instabilitatea poate duce
la variatii mari si necontrolabile ale unor marimi vitale din
sistem. Atentie mare trebuie acordata la neliniaritati, care poate
duce la un comportament haotic pentru anumite valori initiale.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Dificultati metodice Dificultati metodice si deficite rezulta in
special datorita complexitatii mari ale proceselor care se iau in
considerare sau datorita complexitatii deosebite a marimilor care
se considera pentru analiza proceselor, dar si in timpul evaluarii.
In rezumat se poate vorbi de anumite dificultati metodice
Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei
acestor evolutii Necesitatea integrarii in diversele analize ale
aspectelor calitative Dezvoltarea de noi indicatori
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
a. Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta
aparitiei acestor evolutii Motive pentru complexitate mare:
Sistemul analizat are multe elemente; Intre elementele sistemului
exista numeroase interactiuni complicate. Motive pentru aparitia
nesigurantei diferitelor evolutii: Neliniaritati Evolutia
sistemului nu se poate prezice cu exactitate. Neglijarea marimilor
de ordin calitativ Modele simplificate Structura sistemului nu se
poate recunoaste cu exactitate. Relatiile dintre elementele
sistemului nu se pot identifica in mod precis sau unele dintre
aceste relatii nu exista in mod sigur (modificarea in timp ale
acestor relatii) Dinamica sistemului nu poate fi surprinsa in mod
exact. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor
calitative Sistemele tehnice se pot modela satisfacator din punct
de vedere matematic Realizare de simulari Identificarea efectelor
nedorite Sisteme tehnice + alte sisteme apar diverse interactiuni
si marimi de influenta, care nu se pot descrie exact din punct de
vedere matematic: este vorba despre marimi agregate si greu
cuantificabile ca de exemplu riscul, calitatea vietii, acceptanta
etc. Deseori asemenea marimi sunt luate in considerare in modelele
matematice prin conditiile la limita sau chiar neglijate, ceea ce
duce la imprecizii ale modelelor.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
c. Dezvoltarea de noi indicatori Alegerea si definirea de noi
indicatori Faza poate fi destul de complicata, mai ales cand este
vorba de agregarea mai multor marimi, cum este cazul dezvoltarii
unui indicator pentru dezvoltarea durabila. Evaluarea
alternativelor Evaluarea are loc pe baza unor criterii, care sunt
de fapt reprezentate de indicatori. Indicatorii se folosesc atat in
faza modelarii sistemelor (ca si variabile), cat si in faza
evaluarii.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Posibilitati de agregare ale mai multor indicatoriIndicator 1
Agregare cu: Indicator 2
Indicator n
...
Valori medii Factori de pondere Reprezentari grafice Agregare cu
logica fuzzy
Indicator/ Marime agregat/a
Ex. de agregare cu I Agg = factori de pondere :
1 wi I i wi i i
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Aplicatie pentru un indicator de dezvoltare durabilaIndicator
pentru aspecte economice
Indicator pentru aspecte de mediu
Agregarea indicatorilor
Indicator al dezvoltarii durabile
Indicator pentru aspecte sociale
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Moduri de analiza Top-down si Bottom-up la dezvoltarea unui
model integrativ pentru analiza DDTema de analizat inteleasa ca un
sistem
Model integrativ
TOP-DOWN
Subsistem tehniceconomic
Subsistem de mediu
Subsistem social
BOTTOM-UP
Descrierea interactiunilor relatiilor intre elemente /
Detaliere ulterioara/segregare, daca este necesar Indicatori
tehnicoeconomici
Baza de date
Variabile tehnicoeconomice
Variabile de mediu/ ecologice
Variabile in domeniul social
Indicatori de mediu
Indicatori sociali
Agregare, daca este necesara
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de transformare cu
conditii limita variabile
Domeniu necorespunzatorN
Domeniu periculos
Corespun zator DD
Aspecte sociale
Necorespunzator DD
D Domeniul de actiune (durabil) D N D N
Domeniu periculos
Aspecte economice
Timpul
Aspecte ecologice
Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie
masuri Management al dezvoltarii durabile Ildiko Tulbure/UAB,
2011
La aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel local sau
regional se au in vedere urmatoarele aspecte: monitorizare,
modelare si management. Analiza si evaluarea sistemica a efectelor
aplicatiilor tehnologice in domeniile economie, mediu, societate
are loc prin: 1. Monitorizare 2. Modelare 3. Management pentru a
sprijini procesele decizionale si introducerea de masuri in
directia dezvoltarii durabile a societatii. Metoda este cunoscuta
ca si metoda 3M.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si abordarii
sistemice a conceptului dezvoltarii durabile:MonitorizareProces
Indicatori specifici relevanti
Management (ce s-ar intampla daca)Valori initiale
Model
?
ModelareVariabile
Management (Optimizare)Variatia variabilelorEvolutii dorite ale
sistemului
?
?
Model
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecologie generala si protectia mediului= curs = 3. Notiuni
generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem3.1. Ecologie
3.2. Ecosistem 3.3. Mediul inconjurator 3.4. Poluarea mediului
inconjurator 3.5. Protectia mediului inconjurator Ildiko
Tulbure/UAB, 2011
Data: 10.03.2011
3.1. Ecologie- Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus
bazele de catre Ernst Haeckel - Ecologia provine de la cuvintele
grecesti: ecos = casa, gospodarie si logos = stiinta - In anul 1870
ecologia a fost clar definita: Dupa Ernst Haeckel (1866)
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor
dintre organismele vii si mediul lor inconjurator, cat si a
interactiunilor dintre organismele vii ntre ele, n conditii
naturale. - La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a
biologiei, apoi a devenit o stiinta de sine statatoare.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecologie (continuare) Notiunea de mediu a fost introdusa de J.
J. von Uexkll in biologie la inceputul sec. XX Mediul reprezinta
totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu
atmosfera, temperatura, relieful, lumina, precum si celelalte
fiinte vii. O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu
de elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata. De
prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de mediu
inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o schimbare
a insemnatatii ei. Uneori se confunda notiunea de stiinta a
protectiei mediului cu cea de ecologie. In limbajul uzual ecologia
se leaga astazi mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia
mediului. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecologie (continuare) Stiinta protectiei mediului are ca
activitate de baza studierea interdependentelor dintre mediu si
fiintele vii. Intereseaza pe de o parte relatiile dintre
fenomenele, procesele naturale si artificiale (precipitatiile,
degradarea stratului de ozon, incalzirea globala a Terrei,
degradarea solului prin eroziune ) si fiintele vii, iar pe de alta
parte luarea de masuri pentru corectarea acestor relatii, acolo
unde este cazul. Stiinta ecologiei in intelesul ei clasic are ca
scop final numai studierea interdependentei mediului cu fiintele
vii, fara a recomanda masuri tehnice constructive pentru
ameliorarea situatiei mediului.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
3.2. Ecosistem Legat de ecologie este notiunea de ecosistem.
Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata
geografic si functional a biosferei. Structura si proprietatile
sunt legate de fluxurile masice, energetice Ecosistemele au mai
multe functii Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara,
radiatia cosmica, activitati vulcanice Ecosistem global cu cele mai
importante interactiuni interne: fluxuri energetice si masice
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Clasificarea ecosistemelor Ecosistemele sunt: Naturale
Antropizate - facute prin contributia omului : livezi, lacuri de
acumulare Ecosistemele naturale: Terestre (paduri) Acvatice (rauri)
Ecosisteme acvatice pot fi o Ecosisteme de ape statatoare
(ecosisteme lentice) o Ecosisteme de ape curgatoare (ecosisteme
lotice) Ecosistemele pot fi: locale regionale. Cel mai mare
ecosistem este ecosistemul global. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Functiile ecosistemelor Ecosistemele au mai multe functii: 1.
Productivitatea biologica este sporul de biomasa realizat de un
sistem biologic (individ, popula tie) ntr-un anumit interval de
timp 2. Functia de transport (circulatia substantei) se refera la
circuitul de substante prin ecosistem. Ex.: circuitul azotului 3.
Functia energetica (se include uneori tot in functia de transport)
se refera la transferul energiei prin ecosistem 4. Functia de
autoreglare se refera la mentinerea stabilitatii si elasticitatii
ecosistemului
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecosistemul global
Atmosfera Biosfera Criosfera
Geosfera
Hidrosfera
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
3.3. Mediul inconjurator Mediul inconjurator reprezinta
ansamblul de elemente biotice si abiotice mai apropriate sau mai
indepartate aflandu-se in interactiune unele cu altele, care
insotesc viata noastra de zi cu zi si au o influenta directa sau
indirecta asupra noastra si asupra conditiilor noastre de viata.
Cele mai intalnite elemente de mediu sunt: Atmosfera Apa Solul
Peisajul si zonele naturale Orasele, fabricile si uzinele Alti
factori antropici Fauna si flora Ildiko Tulbure/UAB, 2011
3.4. Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului este
schimbarea calitatii mediului inconjurator in primul rand datorita
actiunii umane in diferite moduri, in special prin dezvoltarea de
diverse elemente antropice si activitati economice, mai mult sau
mai putin necesare vietii omului. Poluarea mediului inconjurator se
refera in special la poluarea aerului, poluarea apei si poluarea
solului. Exemple
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Poluarea mediului inconjurator (cont.)- Poluarea mediului
imbraca mai multe forme, in functie de mediul afectat si de modul
de exercitare a poluarii: Poluarea aerului Poluarea apelor -
poluarea apelor curgatoare - poluarea apelor statatoare - poluarea
apei potabile Poluarea solului Poluarea sonora Poluarea
electromagnetica Poluarea radioactiva
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
3.5. Protectia mediului inconjurator- Refacerea si pastrarea
calitatii corespunzatoare a mediului inconjurator este una din
problemele principale de care se ocupa stiinta protectiei mediului.
- Ca stiinta a aparut odata cu dezvoltarea conceptului world
problematique (Club of Rome) si cu inrautatirea calitatii mediului
inconjurator (mai ales a aerului). - Stiinta protectiei mediului
este un rezultat al dezvoltarii activitatilor umane, mai ales
industriale, fara a considera posibilele efecte negative asupra
mediului inconjurator, ceea ce a condus la poluarea mediului si
inrautatirea calitatii mediului inconjurator.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Protectia mediului inconjurator (continuare)- Stiinta protectiei
mediului are ca scop principal gasirea si dezvoltarea de solutii
(sub forma de tehnici si tehnologii de protectie a mediului) pentru
a micsora poluarea mediului si efectele negative ale activitatilor
umane asupra mediului inconjurator. Mai nou aceasta stiinta isi
gaseste rolul si in evitarea de la inceput a poluarii mediului prin
schimbarea mentalitatii (noi mentalitati). Deci tendinta mai
recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii pentru evitarea
de la inceput a aparitiei efectelor negative si a poluarii mediului
datorita aplicarii anumitor tehnologii. - Protectia mediului se
refera la tehnicile si tehnologiile folosite pentru protectia
factorilor importanti de mediu, mai ales protectia aerului, apei,
solului, dar si la schimbarea mentalitatii oamenilor pentru a nu
polua mediul inconjurator.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Protectia mediului inconjurator (continuare) Evaluarea
succesului masurilor de protectie a mediului se face utilizand
indicatori de mediu. Indicatorii ofera informatii despre calitatea
si starea mediului inconjurator la un moment dat, deci despre
nivelul impactului utilizarii tehnicilor de protectie a mediului.
Indicatorii reprezinta marimi mai mult sau mai putin complexe care
caracterizeaza starea mediului inconjurator, prin combinarea mai
multor marimi fizice simple, care se refera la concentratii de
poluanti in aer, apa, sol. Indicatorii de mediu sunt in general
utilizati pentru medii singulare, pentru aer, apa si sol. Cei mai
cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate a
aerului, indicatorii pentru calitatea apei incep si ei sa fie
utilizati la ora actuala. La noi in tara inca nu se foloseste un
indicator unitar pentru evaluarea calitatii aerului, cu atat mai
putin pentru apa si sol. Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru
calitatea aerului. De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de
poluare a aerului UI (Umweltindex), propus de Asociatia Inginerilor
Germani, VDI.i ref ,i unde: Creal,i concentratia masica a
poluantului i in aer in functie de spatiu si timp [ppm or mg/m 3];
Cref,i valoarea limita admisibila pentru poluantul i [ppm or mg/m 3
]
UI( x, y, z, t) =
Creal,i (x, y, z,t ) C
Poluantii considerati: NOx , SO2 , CO, praf, Ozon
Interpretare:UI < 0,9 UI = 0,9 - 1,4 UI = 1,4 - 1,9 UI >
1,9 Ildiko Tulbure/UAB, 2011
poluare slaba poluare medie poluare tare poluare critica
VDIUmweltindex
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Ecologie generala si protectia mediului= curs =
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei4.1. Evolutia
populatiei globului 4.2. Notiuni demografice Data: 17.03.2011 4.3.
Tranzitia demografica 4.4. Piramide ale populatiei 4.5. Evolutia
demografica mondiala Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei 4.1.
Evolutia populatiei globului Raportul despre situatia populatiei
globului
State of World Populationapare anual si este publicat de catre
UNFPA (United Nations Population Fund), http://www.unfpa.org/
Ultimul raport este
State of World Population 2010avand subtitlul: From Conflict and
Crisis to Renewal: Generations of Change Raportul pe anul 2009 a
fost State of World Population 2009 avand subtitlul: Facing a
changing world: women, population and climate Ildiko Tulbure/UAB,
2011
Evolutia populatiei globului Referitor la factori calitativi
legati de dezvoltarea populatiei globului apare tot anual Raportul
de dezvoltare umana
Human Development Reportcare este publicat de catre UNDP (United
Nations Development Programme), http://www.undp.org/ In acest
raport sunt prezentate printre alte informatii si aspecte
referitoare la educatia populatiei, starea de sanatate, mediul
social si politic in fiecare tara din lume.
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Date statistice referitoare la evolutia populatiei globuluiData
8000 ien anul 0 1600 1830 1890 1930 1950 1960 1974 1987
(12.10.)1999 Populatia lumii 5 mil 250 mil 500 mil 1 mrd 1,5 mrd 2
mrd 2,5 mrd 3 mrd 4 mrd 5 mrd 6 mrd Timp de dublare a populatiei
Rata de crestere + 1 Mrd dupa xy ani
1600 ani 230 ani 100 ani 70 ani 44 ani 37 ani 39 ani
0,04% 0,3% 0,7% 1,0% 1,6% 1,9% 1,8%
~ 1 mil 100 30 14 13 12
ONU a declarat in mod simbolic 11 iulie 1987 ca fiind ziua de
nastere a Nr. 5 000 000 000 (Mohammed Wang) si 12 octombrie 1999 ca
fiind ziua de nastere a Nr. 6 000 000 000 (Xue Lee). Ildiko
Tulbure/UAB, 2011
Evolutia populatiei globului6
1999 Populatia lumii in Mrd.1987
6
4
1974 1960 1950 1930 1890 1830 1600 8000 6000 4000 2000 0 Ani
4
2
2
0 2000
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
4.2. Notiuni demografice interes pentru acestea de mai bine de
200 ani.Malthus a publicat in 1798: Essay on the principle of
population El scria atunci ca
Populatia creste respectand seria geometrica Oferta de hrana
creste respectand seria aritmetica
Exemplu dupa Malthus: Peste 10 generatii (corespunzator la 225
ani) se obtine plecand de la 1: Populatia 1 2 4 8 16 32 64 128 256
512 Oferta de hrana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dupa 225 ani: relatia 512:10 Dupa 300 ani: relatia 4096:13
samd.Concluzie: O asemenea crestere nelimitata este imposibila ?
factori de limitare a cresterii populatiei "Salvarea de azi":
Productivitatea producerii hranei s-a imbunatatit revolutionar,
prin revolutiile tehnicii Ildiko Tulbure/UAB, 2011
4.3. Tranzitia demografica Reprezinta trecerea de la un tip de
evolutie la alt tip de evolutie a populatiei. Este de fapt procesul
de transformare a modului de evolutie a populatiei, evidentiind
variatia in timp a ratei de crestere r a populatiei Rata de
crestere a populatiei (r) este diferenta intre natalitate (b) si
mortalitate (d) si se calculeaza dupa relatia:
r=b -d In figura urmatoare se prezinta ca si exemplu evolutia
ratei de crestere r a populatiei in Europa. Odata cu procesul de
industrializare se evidentiaza in Europa o scadere a ratei de
crestere, dupa cum se vede in figura.
Faze reprezentative ale tranzitiei demografice: 1. Societatea
agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator 2.
Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat.
scaderii lui d 3. Faza de tranzitie : cresterea puternica, chiar
exponentiala a populatiei 4. Societatea industriala dezvoltata:
scadere a ratei de crestere a populatiei 5. Trecerea la societatea
post-industriala: nr. populatiei este stationar sau slab
scazator
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Tranzitia demografica (2)Rate in % 5 b 4 3 2 1 (1) 0 sec. 18 (2)
(3) (4) (5) axa timpului prima jum a doua jum. prima jum.a doua
jum. a sec. 19 a sec. 20 d r
Ildiko Tulbure/UAB, 2011
4.4. Piramide ale populatieiAceste piramide sunt niste
reprezentari geometrice plane care evidentiaza repartizarea
populatiei pe grupe de varstaGrupe de varsta >65 15-65 Ex.:
Piramida populatiei in tari in curs de dezvoltare in 1990
Barbati 300 200 100
Femei
![Curs Ecologie Si Protectia Mediului - Penescu Aurelian-1[1]](https://img.dokumen.tips/doc/110x75/55cf99e6550346d0339faf16/curs-ecologie-si-protectia-mediului-penescu-aurelian-11.jpg?t=1701247634)
