DTAC MARGHITA

S.C. CEPROMIN S.A. DEVAAdresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702;

Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro

Atestări:- Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de înregistrare înscris la Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru

Protecţia Mediului la poziţia nr. 372/14.12.2011 pentru: RM, RIM, BM, RA- Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de atestare nr. 41/28.11.2012 pentru elaborarea documentaţiilor pentru

obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor- Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare nr. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea documentaţiilor

geologice, tehnice şi tehnico-economice pentru activităţi miniere, închideri de mine/cariere- Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei – Atestat tip Bp nr. 9204/12.08.2013

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

AL DEȘEURILOR MUNICIPALE DIN JUDEȚUL BIHOR

ÎNCHIDERE/ECOLOGIZARE DEPOZIT NECONFORM MARGHITA

DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ

PENTRU AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE

(Conform Certificat de urbanism nr. 124/11.06.2014)

Contract: 7775/28.05.2015

Etapa: P.T.

Simbol: CP - CJ - 7775

Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

DIRECTOR GENERAL: ing. Auner Florica _____________

Director tehnic: ing. Buzaş Emil _____________

Şef proiect: ing. Codrean Adrian _____________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

Exemplar nr. _____

- 2015 -

1

ISO 9001 REGISTERED 27198/05/RISO 14001 REGISTERED EMS-4068/R

Documentație tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construire Simbol: CP – CJ – 7775

2


CUPRINS

1. Lista şi semnăturile proiectanţilor 3

2. Borderou piese desenate 4

3. Memoriu 5

2.1. Date generale 5

2.1.1. Denumirea obiectivului de investiţii; 5

2.1.2. Titularul investiţiei; 5

2.1.3. Beneficiarul investiţiei; 5

2.1.4. Elaboratorul proiectului; 5

2.1.5. Amplasamentul (judeţul, localitatea, adresa poştală şi/sau

alte date de identificare) 6

2.1.6. Topografia; 6

2.1.7. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei; 7

2.1.8. Geologia, seismicitatea; 8

2.1.9. Categoria de importanță a obiectivului; 10

2.1.10. Trasarea lucrărilor; 10

2.1.11. Organizarea de șantier; 12

2.1.12. Prezentarea proiectului pe specialităţi; 15

2.2 Memoriu tehnic pe specialităţi 18

2.3 Date şi indici care caracterizează investiţia 33

2.4 Masuri de protectia muncii, siguranţa circulatiei si prevenirea incendiilor pe timpul executiei si

exploatarii lucrarilor 34

2.5 Devizul general al lucrărilor 35

2.6 Anexe la memoriu 36

3


1. LISTA ŞI SEMNĂTURILE PROIECTANŢILOR

Colectiv minier

ing. Auner Florica _______________

ing. Dud Olimpia _______________

ing. Rădoiu Cristian _______________

ing. Ghilea George _______________

ing. Ciobanu Paul _______________

ing. Popescu Monica _______________

Colectiv construcţii

ing.Ordean Aurel _______________

ing. Paul Mircea _______________

arh. Bânţu Andreea _______________

ing. Hălmagi Nicodim _______________

ing. Vidiţchi Niculae _______________

Colectiv electromecanici

ing. Doica Sebastian _______________

ing. Ciora Vasile _______________

ing. Mager Ioan _______________

sing. Popa Dorin _______________

Colectiv tehnologii - protecţia mediului

ing. Moga Marinela _______________

ing. Codrean Adrian _______________

ing. Oncu Voicu _______________

ing. Lazăr Ioana _______________

Colectiv devize

Ciobanu Gabriela _______________

4


BORDEROU DE PIESE DESENATE

1. Plan topografic depozit deșeuri menajere – situație existentă

2. Plan de situație reprofilare depozit – situație proiectată

3. Profile transversale și longitudinale – situație proiectată

4. Plan de situație drum contur depozit proiectat

5. Profil longitudinal drum

6. Profil transversal tip – drum contur depozit

7. Plan de situatie general depozit deșeuri manejere Marghita

8. Canale ape pluviale secțiuni A-A’; C-C’

9. Canale ape pluviale secțiune B-B’

10. Cămin racord

11. Bazin colectare ape pluviale

12. Puț colectare levigat – detaliu

13. Puț captare biogaz/biofiltru amplasate pe platforma depozit – detaliu

14. Puț captare biogaz/biofiltru amplasate pe taluz depozit – detaliu

15. Împrejmuire, poartă intrare - detaliu

16. Foraj hidrochimic

17. Borne topografice

18. Bazin colectare levigat

19. Plan instalații electrice depozit deseuri menajere Marghita - proiectat

20. Schema electrică monofilară depozit deseuri menajere Marghita

21. Organizare de santier depozit Marghita

5


2. MEMORIU TEHNIC

2.1. DATE GENERALE

2.1.1. Denumirea obiectivului de investiţie: SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DEȘEURILOR MUNICIPALE DIN JUDEȚUL BIHOR - ÎNCHIDERE/ECOLOGIZARE

DEPOZIT NECONFORM MARGHITA

2.1.2 Titularul investiţiei

Județul Bihor - Consiliul Judeţean Bihor, str. Traian, nr. 5, Oradea, cod poştal 410033.

2.1.3 Beneficiar

Județul Bihor - Consiliul Judeţean Bihor, str. Traian, nr. 5, Oradea, cod poştal 410033.

2.1.4 Elaboratorul proiectului

S.C. CEPROMIN S.A., str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judeţul Hunedoara,

ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comerţului J20/1853/1992; IBAN

RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254

214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro.

Societate Comercială care are ca principală activitate conform clasificării CAEN:

- 7112 activităţii de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea;

- 7219 Cercetare – dezvoltare în alte ştinţe naturale şi inginerie;

- 7120 – acvităţii de testări şi analize tehnice;

Atestari /autorizari (inclusiv autorizatia de functionare)/certificari detinute :

- Certificat constatator nr. 516548/1/19.06.2012 emis de ONRC

- Certificat constatator emis în temeiul art. 171 alin. 1 lit b) din Legea 359/2004 nr.

16126/14.04.2011 – sediul social Deva, str. 22 Decembrie nr. 37A

- Certificat constatator emis în temeiul art. 171 alin. 1 lit b) din Legea 359/2004 nr.

16126/14.04.2011 – sediul social Deva, str. Horea nr. 201

- Certificat de înregistrare – Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului la poziţia nr. 372/14.12.2011 pentru RM, RIM, BM, RA, emis de MMP

- Certificat de atestare nr.1050/30.05.2012 pentru elaborarea documentaţiilor geologice, tehnice

şi tehnico-economice pentru activităţi miniere, închideri de mine/cariere, emis de ANRM

- Certificat de atestare nr. 41/28.11.2012 pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea

avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor, MMP

6


- Atestat nr. 9204/12.08.2013 tip Bp pentru „proiectare de instalaţii electrice interioare pentru

construcţii civile şi industriale, branşamente aeriene şi subterane, la tensiunea nominală de

0,4kV”, emis de ANRE

- Sistem management calitate conf. SR EN ISO 9001

- Sistem Management Protectia mediului conf. SR EN ISO 14001

- Autorizaţie seria A nr. 3928 din 13.02.2014 pentru “proiectarea sistemelor şi instalaţiilor de

limitare şi stingere a incendiilor”, emisă de Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi

Protecţie Civilă

- Autorizaţie seria A nr. 3934 din 14.02.2014 pentru “proiectarea sistemelor şi instalaţiilor de

semnalizare, alarmare şi alertă în caz de incendiu”, emisă de Centrul Naţional pentru

Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă

2.1.5 Amplasament

Depozitul de deseuri neconform urban Marghita este situat la o distanta de aproximativ 3,5 km

est de orasul Marghita si la aproximativ 41 km nord-est de municipiul Oradea, care este capitala

judetului Bihor.

Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea sudica a acestuia si este

legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1,2 km.

2.1.6 Topografia

Terenul utilizat pentru activitatea de depozitare a deseurilor este terenul pe suprafeţele căruia s-a

dezvoltat depozitul de deseuri (S = 1,84ha)

Terenul pe care s-a desfăşurat activitatea a fost înscris în Cartea Funciară nr. 102069 Municipiul

Marghita.

Conform Extras Carte Funciară nr. 102069, acest teren este proprietate publică a Municipiului

Marghita.

Certificatul de Urbanism nr. 124/2014 s-a emis în temeiul reglementărilor Documentației de

urbanism, faza PUG, aprobată în conformitate cu Planul de amenajare a teritoriului judetean si ale

reglementărilor din Regulamentele locale de urbanism aferente Planurilor urbanistice generale aprobate

prin Hotărârea Consiliului Local Marghita nr 37/2001; 5/2013.

7


2.1.7 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Trasaturile de ansamblu ale climei sunt conditionate de circulatia maselor de aer, de pozitia

geografica a judetului, de modificarile pe care le impun particularitatile reliefului. Astfel, teritoriul

judetului Bihor se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat. Etajarea reliefului și

particularitatile locale (expozitia versantilor, diferenta de calibru a vailor, orientarea culmilor

montane, gradul de acoperire cu paduri, albedoul diferit al scoartei terestre) determina o nuantare

climatica, pusă in evidenta de existenta topoclimatelor.

Temperatura aerului se caracterizeaza prin variatii mari ale valorilor medii și extreme. Astfel,

in Campia Crișurilor, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10 - 110C, in sectoarele colinare

este de 8-100C, in muntii joși are valori mai reduse (7-80C), pe culmile montane inalte fiind

cuprinsa intre 2-70C.

Precipitatiile sunt strans legate de regimul umezelii aerului și al nebulozitatii și prezinta o

creștere cantitativa pe masura creș terii altitudinale. Astfel, in sectorul de campie, precipitatiile

medii multianuale sunt cuprinse intre 500 - 700 mm, in arealul de dealuri intre 700-1000 mm, in

muntii joși intre 1000-1200 mm, pentru ca in regiunea inalta a Bihorului sa depașeasca 1400 mm.

Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea și frecventa sistemelor barice. La nivelul

judetului, frecventa cea mai ridicata o prezinta vanturile ce bat din sector sudic (cca. 28% in

decembrie și 17% in august).

Temperatura medie anuala pentru orasul Marghita este de 10,5 °C, fiind superioara mediei anuale

pe tara. Temperaturile medii ale lunilor de iarna sunt cuprinse între 1-0 °C, luna cea mai rece fiind

ianuarie, cu o temperatura medie de -1,5 °C, iar cea mai calduroasa este iulie, cu valoarea medie de 21 °C.

Adancimea minima de îngheţ, conform STAS 6054/1977, este – 0.80m, majorata pentru umpluturi la

–1,50m de la nivelul terenului.

2.1.8 Geologia, seismicitatea

Din punct de vedere geologic amplasamentul cercetat se află la nord de bazinul Slivaniei,

inglobând întreaga regiune drenată de Crișuri, se întinde de la contactul cu câmpia Eriului și a Careilor, în

nord și până la Câmpia Mureșului, în sud. Activitatea de exploatare a hidrocarburilor și prospecțiunilor

hidrogeologice din ultimul timp, au adus, prin lucrările de foraj, date geologice noi, care schimbă multe

aspecte ale imaginii geologice și paleogeografice ale Câmpiei Crișurilor. Sub aspect geologic, câmpia se

compune din fundamentul cristalin şi două cicluri sedimentare principale (paleogen şi neogen).

Fundamentul cristalin este împărţit în blocuri delimitate de falii cu direcţia nord-sud (zise şi panonice) şi

altele est-vest (carpatice). Pe direcţia nord-sud se remarcă şi o puternică flexură care trece pe la sud de

8


Marghita-Abram (în sudul Barcăului şi oarecum paralele cu el ). Sedimentarul cel mai vechi este de vârstă

cretacică, întâlnit numai la NV de Oradea (prelungirea celui din Apuseni). Diferenţierea între Apuseni şi

Depresiunea Panonică începe numai cu paleogenul, acesta fiind, totuşi, foarte redus, întâlnit tot la nord de

Oradea. Numai cu tortonianul (badenianul), în faza stirică, începe adevărata etapă de umplere cu

sedimente. Este vorba de marne, argile cenuşii şi nisipuri uşor cimentate, de vârstă badeniană şi

sarmaţiană.

In timpul Holocenului vanturile au antrenat nisipurile luviale care acopereau pe mari suprafete

regiunea, depunandu-le in partea de vest a regiunii si generand un relief eolian. Granulele de nisip nu

prezinta valori accentuate de rotunjire, astfel ca transportul nu pare sa fi avut loc pe distante mari. In

unele deschideri s-a constatat ca nisipul este slab cimentat cu oxizi de fier. De asemenea sunt evidente

uneori in masa nisipurilor benzi mai brune, care alterneaza cu benzi galbene. Aluviunile recente ale

luncilor, reprezenate prin argile si prin pietrisuri sau nisipuri, au fost raportate Holocenului superior.

Atat depozitele oligocene cat si cele holocene prezinta inclinari slabe catre nord-vest, muland un

relief vechi.

În conformitate cu prevederile NORMATIVULUIU P 100-1/2013, amplasamentul imobilului in

perimetrului teritorial-administrativ al oraşului Marghita, se caracterizează prin valoarea ag = 0.15g

(valoare de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare – pentru cutremure având intervalul de recurenţa

IMR = 225 ani) şi, din punctul de vedere al perioadelor de colt, prin valoarea caracteristică Tc = 0.7 sec.

9


Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20%

probabilitate de depaşire în 50 de ani.

2.1.9 Categoria de importantă a obiectivului

Conform STAS 4273/83, depozitul de la Marghita se incadreaza in clasa IV de importanta, iar

conform H.G. 349/2005 anexa 5 anul 2016 face parte din clasa „b”.

Verificarea proiectului

Verificarea proiectului întocmit de către verificatori atestati MLPAT pentru domeniile A1, A9,

B7, D.

2.1.10 Trasarea lucrărilor

În urma notificării de către Autoritatea Contractantă a datei, orei şi locului de predare a

amplasamentului, Proiectantul va participa alături de Autoritatea Contractantă şi Antreprenor la această

activitate pe şantier pentru a asigura că toate formalităţile sunt îndeplinite corect.

Împreuna cu reprezentaţii Autorităţii Contractante şi ai Antreprenorului, Proiectantul va defini pe

teren limitele şantierului (conform informaţiilor din contractele de lucrări), iar dacă acestea nu sunt

reprezentate prin elemente existente, va solicita amplasarea ţăruşilor indicatori temporari.

Proiectantul va semna alături de ceilalţi participanţi Procesul Verbal de Predare-Primire al

amplasamentului şi bornelor de repere.

PARTICIPAREA LA TRASAREA GENERALA A CONSTRUCTIEI SI LA STABILIREA

BORNELOR DE REPER

Descriere:

Proiectantul se va îngriji că trasarea generală a construcţiei se va face conform proiectelor de

execuţie specifice obiectului care se execută, caietului de sarcini pentru executarea lucrărilor obiectului şi

Îndrumătorului privind executarea trasării de detaliu în construcţii.

Proiectantul va participa la trasarea generală a construcţiei în următoarele faze:

Trasarea in plan prin:

- Identificarea punctelor de referinţă;

- Trasarea punctelor definitorii ale construcţiei;

- Trasarea retragerilor faţă de aceste puncte;

10

http://existente.va/

http://obiectului.si/


- Fixarea balizelor pe ţăruşii retraşi faţă de punctele reale ale construcţiei;

- Verificarea trasării şi compensarea erorilor datorite toleranţelor aparatelor.

Nivelmentul prin:

- Transmiterea cotelor de la punctele de reper date pe balizele poziţionate pe retrageri;

- Verificarea trasării facând încheierea drumuirii tot pe punctele cunoscute;

- Compensarea erorilor datorate toleranţelor aparatelor.

Proiectantul se va asigura că lucrările de trasare nu se desfăşoară în intervale de timp în care

temperatura poate avea influenţă asupra aparaturii topometrice, sau în condiţii meteo nefavorabile (vânt,

ploaie, ninsoare) ce pot afecta acurateţea trasării.

La finalul trasării, Proiectantul va semna alături de ceilalţi participanţi Procesul Verbal de trasare

şi schitele în cazul releveelor sau a unor convenţii de trasare.

Procesul Verbal de trasare va include următoarele informaţii:

Denumirea si adresa investiţiei:

Beneficiarul investiţiei:

Contractor:

Intocmit cu ocazia trasării lucrărilor de: …………….

Trasarea a fost executată pe baza planşelor nr. ………..... din proiectul nr. ……………...

Elementul de reper si verificarea este (borna, construcţia învecinată, etc…):…………..

având coordonatele:

X ___________________

Y ____________________

Z ____________________

Cota: _________________

Proces Verbal de trasare.

2.1.11 Organizarea de şantier

Asigurarea şantierului în timpul lucrărilor

Antreprenorul este obligat să asigure şi să menţină siguranţa pe şantier şi în afara zonei de

construcţie pe perioada lucrărilor din cadrul prezentului contract, acordând o atenţie specială:

a) Asigurării unor condiţii corespunzătoare de lucru în siguranţă pentru persoanele ce întreprind

activităţi ce au legătură cu construcţia; se va asigura necesarul de apă potabilă pentru

personalul de exploatare, precum şi instalaţiile sanitare ecologice;

b) Asigurării zonei şantierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate;

11


c) Instalării unor indicatoare corespunzătoare cu informaţii, ex. panouri cu informaţii şi plăci de

dare în folosinţa;

d) Aplicarii masurilor necesare de protetctie a mediului.

Panourile

Antreprenorul trebuie să asigure panourile cu informaţii relevante în timpul lucrărilor de construcţii

în conformitate cu cerinţele de publicitate şi informare. În acelaşi timp Antreprenorul trebuie să se asigure

că panoul de identificare al investitiei respecta Ordinul Ministrului lucrărilor publice si amenajarii

teritoriului nr. 63/N din 11 august 1998.

Protecţia mediului în timpul lucrărilor

Antreprenorul, pe perioada construcţiei, va asigura condiţiile corespunzătoare pentru păstrarea

mediului înconjurător, pe şantier, acordând o atenţie specială:

limitării emisiilor de zgomot;

limitării emisiilor de substanţe periculoase în atmosferă;

prevenirii poluării sau contaminării apelor subterane;

protejării spaţiilor verzi.

Construcţiile provizorii

Pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a platformei organizare de șantier, în vederea asigurării

condițiilor optime de lucru a personalului muncitor, vor fi amplasate urmatoarele:

două module tip SB 1200, care nu necesită fundație specială și care vor servi pentru activități

administrativ-gospodărești (container tip depozit și container tip vestiar) cu dimensiunile

aproximative de 6,00 x 2,45 m (Lxl), în suprafață totală de 14,70 m2. Înălțimea interioară a cabinei

trebuie să fie minim 2,50 m.

Cadrul containerului va fi confecționat din profile de oțel galvanizat format la rece vopsite, groase de

1,5 mm. Zidurile vor fi panelizate folosind panouri sandwitch, groase de 40 mm, având suprafața externă

și internă din tablă de oțel galvanizat pre-vopsită iar miezul din spumă poliuretanică cu auto-stingere.

Acoperișul va fi placat cu panouri sandwitch cu canaluri groase de 40 mm. Podeaua va consta în panouri

de MDF hidroizolate groase de 18 mm, acoperite cu folii de vinil. Ușile și ferestrele vor avea tâmplăria

din profiluri de aluminiu extrudat și sticlă în două straturi.

- Un WC ecologic tip WECO-V Clasic cu bazin interschimbabil de 220 litri;

12


Punctul administrativ-gospodăresc va fi utilat cu trusă de prim ajutor, punct P.S.I. (stingător

transportabil pe bază de spumă carbonică, lopeți, târnacop, secure etc.) și pubelă pentru colectarea

deșeurilor menejare. Toate dotările necesare pentru această amenajare se vor procura de la firme

specializate.

Asigurarea şantierului în timpul lucrărilor

Antreprenorul este obligat să asigure şi să menţină siguranţa pe şantier şi în afara zonei de

construcţie pe perioada lucrărilor din cadrul prezentului contract, acordând o atenţie specială:

a) Asigurării unor condiţii corespunzătoare de lucru în siguranţă pentru persoanele ce întreprind

activităţi ce au legătură cu construcţia; se va asigura necesarul de apă potabilă pentru

personalul de exploatare, precum şi instalaţiile sanitare ecologice;

b) Asigurării zonei şantierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate;

c) Instalării unor indicatoare corespunzătoare cu informaţii, ex. panouri cu informaţii şi

plăci de dare în folosinţa;

Aplicarii masurilor necesare de protetctie a mediului

Depozitarea temporară a materialelor

Toate materialele vor respecta standardele şi normele de calitate în vigoare, vor fi depozitate astfel

încât să se garanteze protecţia din punct de vedere calitativ si împotriva furturilor, avariilor, respectându-

se cu stricteţe instrucţiunile producătorului.

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier şi localizării acestuia

Amplasamentul organizării de şantier se va stabili împreună cu Autoritatea Contractantă pe

terenurile proprietate Consiliul Local Marghita. Organizarea de santier este prevazuta a se executa in

limita spatului disponibil

La terminarea lucrărilor, executantul va elibera suprafeţele de teren folosite pentru organizarea de

şantier şi va asigura curăţarea acestora, redându-le funcţionalitatea anterioară.

Pentru personalul executant vor trebui respectate prevederile HG nr. 300/2006 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

Dintre măsurile minimale recomandate pentru evitarea impactului asupra factorilor de mediu (apă,

aer, zgomot, sol), menţionăm:

dotarea cu toalete ecologice;

reducerea emisiilor de substanţe poluate generate de echipamentele mobile, prin:

transportarea materialelor/echipamentelor, pe cât posibil cu utilaje de transport cu emisii

reduse;

13


verificarea periodică a nivelului concentraţiilor emisiilor din gazele de eşapament

aferente utilajelor de transport utilizate;

transportul materialelor ce pot degaja particule fine, cu mijloace de transport acoperite;

reducerea vitezei autovehiculelor utilizate în şantier.

acoperirea materialelor depozitate temporar pentru evitarea spulberării acestora în condiţii de

secetă şi vânt;

stropirea cu apă a materialelor pulverulente, pentru evitarea spulberării acestora;

colectarea, depozitarea şi eliminarea controlată a tuturor categoriilor de deşeuri (menajere,

tehnologice, etc.) aferente organizării de şantier

Executantul va asigura serviciul de pază pentru supravegherea continuă a şantierului. Organizarea

de şantier se va amenaja astfel încât să nu producă prejudicii mediului natural sau uman.

Transportul, recepţia materialelor

Transportul materialelor se va realiza cu echipamentele executantului sau a altor operatori

economic care deţin autorizaţiile necesare.

La stabilirea surselor de aprovizionare cu materiale sau a destinatarului cu care se vor valorifica şi

elimina deşeurile se va avea in vedere respectarea principiului proximităţii.

Pentru orice transporturi care se vor executa, executantul va avea in vedere verificarea

documentelor de transport. De asemenea executantul va înregistra într-un document propriu de evidenţă

stocurile ce se realizează, precum şi cantităţile de materiale/deşeuri transportate, împreună cu

caracteristicile acestora.

Unitatea contractantă a lucrărilor de dezafectare a construcţiilor, de comun acord cu beneficiarul,

va stabili zona pe care să o poată folosi pentru organizarea de şantier, care să fie corespunzătoare din

punct de vedere tehnic şi social şi îşi va întocmi proiectul de organizare conform normativelor în vigoare

la data efectuării lucrărilor.

Organizarea şi execuţia lucrărilor de dezafectare a obiectelor de construcţii nu necesită prevederea

de utilităţi noi (construcţii şi/sau instalaţii), natura lucrărilor nu presupune o dotare tehnologică deosebită

şi nici dispozitive unicat, construcţiile nu necesită executarea de lucrări cu caracter permanent în vederea

asigurării rezistenţei stabilităţii de ansamblu, pe subansamble şi elemente componente ale construcţiilor

ce se demolează. În consecinţă, nefiind necesare nu s-au efectuat dimensionări de elemente de construcţii

şi/sau instalaţii.

14


2.1.12 Prezentarea proiectului pe specialităţi

Scopul investiţiei

Lucrările de închidere si ecologizare a depozitului de deşeuri au drept scop reducerea cantităţii de

deşeuri şi a impactului generat de deşeurile stocate in acest deponeu asupra mediului.

Închiderea depozitului de deşeuri menajere Bihor a fost stabilită prin HG 349/2005-republicată în

2010, Anexei nr. 5 – Tabel 5.1 - Depozite neconforme clasa „b” din zona urbana care sistează

depozitarea în anul 2010.

Necesitatea si oportunitatea închiderii depozitului de deşeuri menajere

Închiderea depozitului de deşeuri se datorează următoarelor aspecte de neconformare, care vor

sta la baza lucrărilor propuse pentru închiderea si ecologizarea depozitului de gunoi menajer de la

Marghita:

► Depozitul nu este amenajat conform normelor de depozitare a deşeurilor (HG nr. 349/2005-

republicată în 2010 si Ord. 757/2004) - la data începerii activităţi depozitului de deşeuri menajere în anul

2004, nu se cerea amenajarea adecvată a acestor depozite din punct de vedere a protecţiei mediului.

Neconformitǎţile în amenajarea depozitului constau în principal din:

o lipsa unui sistem de evacuare a gazului de depozit – care poate conduce la autoaprinderea

şi arderea mocnita a deşeurilor, evenimente înregistrate în unele perioade prin degajări de

fum si mirosuri neplăcute puternice. În aceste cazuri s-au luat masuri de înlăturare a

acestor evenimente prin stropire cu apă şi aşternere de pământ

►Compoziţia chimică si caracteristicile diverselor tipuri de deşeuri stocate in depozit

- amestecul de deşeuri - menajere colectate de la populaţie, cu diverse deşeuri din comerţ şi de la

instituţii, din grădini şi parcuri, din pieţe sau deşeurile stradale - fermentează formând gazul de depozit –

amestec de metan, bioxid de carbon si gaze de descompunere (amoniac, hidrogen sulfurat, etc), in mod

normal gazul de depozit conţine: 45-60% vol CH4 si 40-55% CO2;

- deşeurile biodegradabile – conduc la formarea unei substanţe lichide ce se infiltrează în sol;

- deşeurile nealterabile (constituite din mase plastice, metale, deşeuri electronice, electrocasnice)

depozitate împreună cu cele putresceibile (deşeuri ce prin descompunere biotică, dau soluţii acide, acetice

sau de altă natură) pot fi parţial dizolvate, iar cu ajutorul apei, pot fi răspândite pe o suprafaţa mare şi pot

contamina cursurile de apă.

►Condiţiile meteorologice din perimetrul depozitului

Caracterul poluant al deşeurilor din depozitul de la Marghita se datorează atât compoziţiei chimice

amestecului diferitelor tipuri de deşeuri, cât şi condiţiilor meteorologice care pot genera poluarea

15


factorilor de mediu cu diverse materiale (pungi, sticle PET, resturi alimentare, scurgeri de lichide-levigat,

etc) antrenate de vânt şi ploi sau in cazul unor incidente tehnice.

Astfel, în zona depozitului de gunoi menajer Marghita pot apare poluări accidentale ale factorilor

de mediu în următoarele condiţii:

- antrenarea materialelor depuse în depozit, sub acţiunea curenţilor de aer atmosferici (atunci

cand au loc intensificari ale vitezei vântului). In acest caz aerul va fi poluat cu diverse materiale

şi gaze rezultate din descompunere resturilor de alimente şi fapt ce va afecta direct aparatul

respirator al populatiei şi faunei din zona, pe o distanta de 1 ÷ 2 km pe directia vântului şi

indirect vegetaţia şi apele de suprafaţă;

- schimbarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului si degradarea aspectului mediului

înconjurător prin contaminarea cu (azotati, cloruri, sulfati, azotiti, metale grele, etc) ca urmare a

scurgerilor si infiltrarilor de materiale si ape si a fenomenelor de spulberare.

Caracteristici ale depozitului de deşeuri:

Capacitate proiectată: 30.800 mc.

Cantitatea de deșeuri depozitată la data închiderii 2010: 20.800 mc

Suprafaţa depozitului conform extras de carte funciară este S = 1,84 ha

Suprafața depunerii existente rezultată din ridicarea topografică 2015 - S = 1,394ha

Cantitatea de deșeuri (calculate la o cotă de referință de 135,6) 21.842mc

Suprafața la sol a noului depozit după restrângerea gunoiului 10.701mp; S = 1,07ha

Suprafața la sol a noului depozit după depunerea stratului suport(0,5m) 11.354 mp; S =

1,13ha

Suprafața la sol după asejarea tuturor straturilor (1,5m); 12.737 mp; S = 1,27ha

Deşeurile urbane şi rurale provin din următoarele surse:

o populaţie - deşeuri menajere sau similare acestora, fără deşeuri periculoase;

o agenţi economici - deşeuri menajere si industriale nepericuloase, conf. Ord.

95/12.02.2005

o deşeuri menajere şi nemenajere;

o activitatea de salubrizare stradala.

Tipurile şi caracteristicile deşeurilor depozitate

Din informaţiile puse la dispoziţie de autorităţi, compoziţia deşeurilor colectate/acumulate în

depozitul Marghita, este următoarea:

deşeuri municipale si asimilabile din comerţ industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

separat (hârtie şi carton, deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine, îmbrăcăminte,

textile, materiale plastice, deşeuri municipale amestecate, deşeuri din piele, deşeuri

stradale, deşeuri voluminoase);

16


deşeuri din construcţii şi demolări;

ambalaje (ambalaje din hârtie si carton, ambalaje din materiale plastice si din materiale

compozite)

deşeuri din procese termice (cenuşă de vatră, zgură şi praf de cazan)

Sistemul de acoperire constă din:

strat de susţinere de minimum 0,5m grosime

strat de drenare biogaz (0,3m)

geotextil de protecție 1000g/mp

geomembrană PEID 2mm

geotextil de protecție 1000g/mp

strat drenant (0,30m)

geotextil de separație 400g/mp

pământ de acoperire (0,85m)

sol vegetal (inclusiv însămânțare cu iarbă (0,15m)

Lucrările ce se vor executa pentru închiderea depozitului neconform Marghita sunt:

retaluzarea depozitului cu excavatorul, panta fiind de maxim 1 : 3, după depunere straturile

de deşeuri se vor compacta, suprafaţa orizontală a depozitului va fi amenajată cu pante de

2-3% pentru a asigura scurgerea apelor pluviale

stratul de susținere suport de pe suprafata nou creata (fetele laterale si capacul depozitului

profilat), nivelata si compactata, se va aplica un strat de sustinere a sistemului de etansare,

cu o grosime de 50 cm dupa compactare, avand rolul de a prelua sarcinile statice si

dinamice care apar in timpul si dupa aplicarea tuturor straturilor de inchidere. Stratul de

sustinere trebuie sa permita patrunderea gazului, valoarea coeficientului de permeabilitate

trebuind sa fie mai mare de 1x10-4m/s. Modulul de elasticitate la suprafata de minim

40MN/m2; ca material pentru stratul de sustinere se pot utiliza deseurile din constructii si

demolari, pamânt excavat, cenusi industriale, deseurile minerale adecvate, sau materiale

naturale; dimensiunea maxima a granulelor materialului nu trebuie sa depaseasca 0,10 m.

Continutul de carbonat de calciu nu poate depasi 10% (masa stratului depus). Stratul de

sustinere nu are voie sa contina componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu

continut de gudron, fier/otel si/sau alte metale, trebuie sa fie omogen si rezistent la eforturi

in mod uniform si va prezenta o suprafata plana si nivelata. Marimea maxima a granulelor

materialului nu poate depasi 10cm. Stratul de sustinere trebuie sa fie omogen, suprafata

trebuie sa fie plana si nivelata.

17


stratul de drenare al gazului de depozit - peste stratul suport se va construi un sistem de

impermeabilizare a depozitului cu rolul de a asigura o interactiune controlata dintre depozit

si mediu inconjurator care sa anuleze efectele negative ale deseurilor asupra mediului.

Stratul de drenare al biogazului va fi alcatuit din pietris cu granulozitatea 8-32mm, va avea

grosimea de 30cm si va trebui sa asigure un coeficient de permeabilitate de 1 x 10 -4 m/s si

sa aiba un continut de carbonat de calciu mai mic de 10% din masa. Procentajul granulelor

superioare si inferioare <5%.

stratul de geotextil de protectie 1000g/mp - geotextilele sunt materiale cu durabilitate

indelungata, precum polipropilena (PP) sau polietilena de inalta densitate (PEID), cu

unitate de masa pe suprafata 1000gr/m2. Geotextilele trebuie sa permita intrarea apei si

trebuie sa respecte cerintele de calitate in conformitate cu prevederile standardelor in

vigoare.

strat de impermeabilizare din geomembrana PEID care are rezistență chimică ridicată și

proprietăți fizice care oferă rezistență la majoritatea presiunilor din depozit, grosimea

membranei de polimeri va fi de cel puțin 2mm, membrana PEID va avea un coeficient de

permeabilitate 5 x 10-9m/s

strat de geotextil de protectie 1000g/mp - geotextilul are rol de protejarea membranei

PEID de stratul urmator (strapungeri).

stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii – drenarea apelor de suprafata provenite din

precipitatii se va face din materiale granulare si va avea o grosime minima de 0,30m.

Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea hidraulica) va fi >1x10-3m/s, proportia de

carbonat de calciu nu depaseste 10% (masa). Materialul de drenaj trebuie sa fie stabil pe

pante si se va aplica uniform pe toata suprafata depozitului de deseuri menajere.

Dimensiunea granulelor materialului de drenaj trebuie sa fie intre 4mm si 32mm.

strat de geotextil de separatie 400g/mp - acest strat de geotextil are rol de separatie intre

straturi.

stratul de recultivare – stratul de recultivare se realizează cu o grosime totală ≥ 1,00 m. La

realizarea stratului de recultivare, utilajele pot circula numai pe căile de circulaţie

amenajate în acest scop. Stratul de recultivare nu se compactează. Stratul de recultivare

constă dintr-un strat de reţinere a apei d= 85 cm din pamant, dintr-un stat vegetal d=15 cm

(pamant), precum şi din vegetaţie (insamantare cu iarba in acest caz).

realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale, convenţional curate, prin rigole

perimetrale depozitului cu secţiune trapezoidală, descărcarea apelor pluviale colectate de

rigolele perimetrale se va realiza în cel mai apropiat emisar de depozitul neconform

18


realizarea sistemului pasiv de colectare a gazului de depozit (puțuri de colectare)

realizarea sistemului de colectare a levigatului (puțuri colectoare, sisteme de evacuare –

pompe, conducte, bazin de colectare)

împrejmuire depozit

drum contur depozit

sistem de monitorizare

2.2. MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITĂŢI

La proiectarea şi realizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a depozitului de deşeuri

menajere Marghita trebuie să se respecte cerinţele minime prezentate în cele ce urmează:

o lucrări de retaluzare a depozitului de deşeuri;

o straturi de închidere finală;

o managementul gazului de depozit (19 puturi);

o managementul levigatului (4 puțuri, conducte de colectare, bazin de colectare levigat);

o sistem de colectare ape pluviale – canale de colectare ape pluviale cu descărcare in canal

existent care se va curăța

o sistem de urmărire a evoluţiei factorilor de mediu (3 puţuri de observaţie + 10 borne

topografice)

o imprejmuire + poartă

o monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor şi pe perioada post închidere

Conform prevederilor Normativului tehnic de depozitare a deşeurilor Nr. 757/2004 – după

închiderea unui depozit de deşeuri pe lângă asigurarea stabilitatii acestuia, se pune cel mai acut

problema ca suprafaţa pe care s-a sistat depozitarea sa fie impermeabilizată.

Scopul unui sistem de impermeabilizare a suprafeţei este protecţia de durată şi constantă

împotriva:

- formării de mirosuri şi praf;

- împrăştierii de către vânt a deşeurilor uşoare;

- pătrunderii apei din precipitaţii în corpul depozitului;

- scurgerii poluanţilor în apa subterană;

- migrării gazului în atmosfera;

- apariţiei incendiilor pe depozite;

- deteriorării stratului de vegetaţie de la suprafaţă din cauza gazului de depozit;

- înmulţirii insectelor şi păsărilor.

În plus trebuie să se realizeze integrarea zonei depozitului în peisajul înconjurator.

19


Întregul sistem de impermeabilizare trebuie să prezinte o construcţie adecvată clasei de depozit şi

să prezinte anumite caracterisitici.

Sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale:

- să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit,

- să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii,

- să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie,

- să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni,

- să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate),

- să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtiţe),

- să fie circulabil si uşor de întreţinut.

În perioada principală de tasare se poate realiza o acoperire temporară. De asemenea, trebuie să se

asigure posibilitatea de a executa controale, reparaţii şi o întreţinere ulterioara a unui depozit timp de

30 de ani după recepţia finală a lucrărilor de închidere.

A. LUCRĂRI DE RETALUZARE A DEPOZITULUI DE DEŞEURI

Activităţile necesare pentru retaluzarea masei de deşeuri în interiorul zonelor care vor fi reabilitate

sunt următoarele:

o Transferul şi reamenajarea masei de deşeuri în interiorul zonei care va fi reabilitată astfel

încât să se obţină taluzarea optima

o Lucrări de terasamente în corpul depozitului – excavaţii şi umpleri pentru retaluzarea

finala a depozitului

o Compactarea masei de deşeuri

Masa de deşeuri va fi reamenajată şi amplasată în interiorul proprietății, amplasamentul ținând

cont de poziția gropii inițiale astfel încât să asigure o pantă adecvată a taluzului final.. Această activitate

implică excavarea masei de deşeuri şi crearea unor terasamente în interiorul amplasamentelor care vor fi

reabilitate.

Apoi, taluzul masei de deşeuri va fi compactat cu ajutorul echipamentelor mecanice adecvate

pentru a se evita instabilitatea şi pentru a reduce depunerile de masa de deşeuri. Cel puţin 5 până la 7

treceri sunt necesare pentru o compactare adecvată.

Pantele laterale ale depozitului de deşeuri vor fi de 1:3 (înălţime-lungime), iar panta suprafeţei

orizontale a depozitului va fi de minim 5% astfel încât să permită drenajul adecvat al apei pluviale si

pentru a evita băltirea sau saturarea cu apa.

Specificaţiile tehnice din această secţiune se refera la următoarele activităţi:

o Determinarea zonei de lucru

20


o Curăţarea zonei de lucru

o Lucrări de excavaţii şi consolidări

o Managementul şi depozitarea materialului excavat pe stratul final al zonei care va fi

reabilitată

o Umplerea terasamentului

o Compactarea taluzului depozitului de deşeuri

Lucrările de excavaţii se refera la realizarea tuturor lucrărilor de pământ necesare pentru

retaluzarea pantelor şi construirea tuturor structurilor tehnice necesare.

Toate retaluzările tehnice în interiorul amplasamentelor vor asigura o bună gestionare a scurgerii

apelor pluviale si stabilitatea pantelor depozitului. Este important sa se evite crearea de ravene şi să se

reducă reţinerea apei pe suprafaţa depozitului în timpul lucrărilor de excavaţii.

Lucrările de excavaţii includ excavaţia masei de deşeuri de pe amplasament. Deşeurile excavate

vor fi utilizate ca material de umplutura astfel încât tot materialul excavat să fie utilizat ca material de

umplere pe amplasamentele care vor fi reabilitate.

Materialele de umplere provin din materialele extrase din lucrările de excavaţii. Daca material

excavate nu sunt adecvate pentru umplere sau nu sunt suficiente pe amplasament se va transfera material

de la alte locaţii.

Lucrările de excavaţii şi umpleri vor fi realizate astfel încât sa asigure un drenaj corespunzător.

Materialele de excavaţii care nu sunt adecvate pentru umplere sau sunt în surplus vor fi îndepărtate

de pe amplasament.

Taluzul masei de deşeuri va fi compactat cu echipamente mecanice adecvate (compactor) pentru a

evita instabilitatea şi a reduce volumul masei de deşeuri. Numărul de treceri necesare pentru a realiza o

compactare adecvata va fi stabilit de către Antreprenor şi va fi aprobat de către Inginer.

Întocmit,

ing. Oncu Voicu

B. STRATURI DE INCHIDERE FINALA

Pentru a preveni formarea de levigat în etapa de întreţinere a depozitului sau eliberarea de mirosuri

sau alte emisii se va aplica un strat de etanşare de suprafaţă. Stratul de etanşare de suprafaţă va fi aplicat

numai pe suprafaţa reprofilată finală a depozitului.

Stratul de etanşare de suprafaţă al depozitului urban neconform va include următoarele straturi (de

la partea inferioara înspre partea superioara):

o 0,5m strat suport (nivelare)

21


o 0,3m strat din pietriș pentru drenaj gaze

o strat de protecţie din materiale geotextile 1000gr/mp

o strat de impermeabilizare din membrană de polimeri PEID cu grosimea de 2mm

o strat de protecţie din materiale geotextile 1000gr/mp

o 0,3m strat din pietriș pentru drenaj apa pluvială

o strat de separare din material geotextile 400gr/mp

o 1,00m strat de recultivare (pământ şi sol vegetal)

STRAT SUPORT

Pe suprafaţa nivelată a deşeurilor se aplică un strat suport cu o grosime de 50 cm. Stratul suport

trebuie să permită intrarea gazului iar valoarea coeficientului de permeabilitate (conductivitatea

hidraulică) trebuie să fie egală sau mai mare cu 1x10 -4 m/s. Stratul asigură preluarea sarcinilor statice şi

dinamice care apar odată cu sistemul de închidere. Modulul de elasticitate la suprafaţă va fi de minim 40

MN/m2. Ca material pentru stratul suport se vor utiliza deşeuri minerale adecvate din construcţii şi

demolări, pământ săpat, cenuşă, deşeuri minerale adecvate sau minerale naturale. De asemenea,

solul din lucrările de excavaţii pentru retaluzarea depozitului poate fi utilizat ca strat suport.

Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Stratul suport nu poate să conţină

componente organice (lemn), materiale plastice, beton cu conţinut de gudron, fier/oţel şi metale. Mărimea

maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul suport trebuie să fie omogen şi rezistent

la eforturi constante, suprafaţa trebuie să fie plană şi nivelată. Nu se pot utiliza materiale coezive.

Specificaţii tehnice pentru stratul suport

CARACTERISTICI CERINTE

Tipul materialului Sol din lucrări de excavatii, pământ

Grosime 0.5 m

Modul de elasticitate 40 MN/m2

Coeficient de permeabilitate 1x10-4 m/s

Restrictiiparticule cu mărimea maxima <10% (masa)

conţinut de carbonat de calciu <10% (masa)

STRAT DE DRENAJ GAZ DE DEPOZIT

Pe stratul suport, se aplică un strat (pietris) cu rol de drenarea gazului, grosimea stratului va fi de

0,30 m. Suprafaţa trebuie sa fie nivelata. Materialul de drenare va avea un coeficient de permeabilitate

(conductivitate hidraulică) de minim 1x10-4 m/s. Mărimea granulelor va fi cuprinsă între 8 – 32 mm,

22


acesta fiind interval optim al diametrului granulelor. Procentul de granule superioare şi inferioare nu va

depăşi 5%. Conţinutul de carbonat de calciu va fi sub 10% (masă). Siguranţa la sufozie faţă de stratul

suport trebuie să fie asigurată.

Specificaţii tehnice pentru stratul de drenaj gaze


Tipul materialului pietris

Grosime 0.3 m

Coeficient de

permeabilitate1x10-4 m/s

Diametrul granulelor între 8 si 32 mm

RestrictiiCarbonat de calciu <10 % din masa

Procentajul granulelor superioare si inferioare <5%

STRAT DE PROTECTIE DIN MATERIALE GEOTEXTILE

Pe stratul de drenare a gazului, se aplică un strat de separare/protectie pentru a proteja

geomembrana împotriva perforării si penetrării mecanice

Stratul va fi format din geotextile. Geotextilele sunt materiale cu durabilitate îndelungată,

polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu unitate de masă pe suprafaţă ≥1000gr/m2. Geotextilele trebuie

să permită intrarea apei şi trebuie să respecte cerinţele de calitate în conformitate cu prevederile

standardelor în vigoare. Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.

Caracteristici ale gotextilului de protecţie folosit pentru protejarea geomembranei din PEHD sunt:

- să fie fabricat din fibre virgine (calitatea I) de polipropilenă

- să fie neţesut, consolidat mecanic prin interţesere (şi eventual şi termic, prin calandrare,

suplimentar faţă de interţesere)

- să fie stabilizat la acţiunea radiaţiilor UV - perioada pentru care pot fi lăsate expuse la acţiunea

razelor UV maxim 30 zile, consemnată în documentul însoţitor CE.

- masa unitară nominală: ≥ 1.000g/m2

- grosimea: ≥ 6,5mm

- rezistenţa la poansonare statică : ≥ 11 kN

- rezistenţa la penetrare dinamică: 2,0 mm

- rezistenţa la întindere în direcţie longitudinală ≥ 45 kN

- rezistenţa la întindere în direcţie longitudinală ≥ 70 kN

- alungirea la forţa maximă de întindere: minimum 40%

23


- diametrul porilor: 80 microni (0,08mm)

- permeabilitatea la apă:

- indice VIH50 ≥ 1,8 x 10-2 m/s

- rata de curgere H50 ≥ 18 l /sm2

- dimensiunea rolelor: minimum 5,5 m lăţime şi 100m lungime.

- materialul trebuie să fie marcat CE, în conformitate cu regulile privind aplicarea marcajului CE. -

- fiecare rolă trebuie să poată fi identificată individual (serie unică) şi consemnată în documentele

de livrare.

- fiecare transport de geotextil trebuie însoţit de un buletin de controlul calităţii în timpul

producţiei.

Instalare

Suprapunerea simpla cu lăţime de minimum 0,5 m va îmbina benzile de geotextile instalate. Pot fi

utilizate alternativ îmbinări cusute. Îmbinările cusute vor avea rezistenta la rupere egala cu rezistenta la

rupere a materialului geotextil.

Materialele geotextile vor fi livrate la amplasament impreuna cu o fisa de date de la producator

care va certifica caracteristicile materialului. în plus, livrarea va fi insotita de un protocol cu rezultatele

verificarii de calitate a producatorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament.

Materialele geotextile vor fi protejate împotriva deteriorării fizice şi murdăririi în timpul

transportului către locaţie şi în timpul depozitării pe şantier.

STRAT DE IMPERMEABILIZARE

Peste stratul de drenaj gaze se va aplica stratul de impermeabilizare.

Impermeabilizarea se va realiza utilizându-se geomembrana PEID de 2mm, care are rezistenta

chimica ridicata şi proprietăţi fizice care oferă rezistenta la majoritatea presiunilor din depozit.

Caracteristicile materialului, rezistenta pe termen lung şi gradul de echivalenta trebuie sa fie

dovedite autorităţilor competente înainte de aplicare.


Tipul materialului geomembrană PEID

Grosime minimă 2mm


Geomembrană utilizata pentru impermeabilizare va fi fabricată din polietilenă de înaltă densitate

(HDPE) texturată pe ambele feţe

24


CERINŢE PRIVIND CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MATERIALULUI

Să fie texturată pe ambele feţe

Textura trebuie să fie realizată prin presare la cald imediat după extrudare şi trebuie să facă

corp comun cu geomembrana.

Să aibă grosimea nominală ≥ 2,00 mm.

Grosimea minimă va fi grosimea nominală -10% pentru 8 din 10 măsurători şi grosimea

nominală -15% pentru oricare din cele 10 măsurători

Înălţimea texturii ≥ 0,8 mm

Densitatea ≥ 0,940 g/cm3

Rezistenţă la întindere la limita de curgere ≥ 30 kN/m

Alungirea la limita de curgere > 10 %

Rezistenţa la rupere > 30 kN/m

Alungirea la rupere ≥ 300 %

Conţinut negru de fum între 2 şi 3 %

Distribuţia negru de fum să fie în categoria 1-2

Rezistenţa la sfâşiere să fie mai mare de 270 N

Rezistenta la fisurare (NCTL Test, efectuat în zona suprafeţelor de sudură) să fie minim

300 ore

Timpul de inducere a oxidării să fie de 100 minute

Rezistenţa la poansonare > 650 N

Materialul trebuie să fie marcat CE, în conformitate cu regulile privind aplicarea marcajului CE.

Fiecare rolă trebuie să poată fi identificată individual (serie unică) şi consemnată în documentele

de livrare.

Fiecare rolă livrată trebuie să fie însoţită de un certificat de inspecţie care să cuprindă rezultatele

testelor efectuate în timpul producţiei, de asemenea vor fi prezentate teste ale furnizorului de materie

primă.

Materialul de impermeabilizare va fi livrat la amplasament împreună cu un certificat de la

producător, în plus, livrarea va fi însoţită de un protocol cu rezultatele verificării de calitate a

producătorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament.

Furnizorul va prezenta un certificate de teste pentru toate îmbinările sudate realizate înainte de

livrarea la amplasament. Geomembrana va fi protejata împotriva deteriorărilor fizice pe durata

transportului către amplasament şi pe durata depozitării pe amplasament.

Instalare

25


Instalatorul va pune la dispoziţie un plan de instalare care va specifica poziţia rolelor individuale

de material şi va transmite planul Autorităţii de Supervizare spre aprobare înainte de începerea lucrărilor

de instalare.

Instalarea poate fi efectuata numai de către personal tehnic aprobat de producătorul materialul de

impermeabilizare şi cu echipamente aprobate de acelaşi producător.

Sudura

Toate îmbinările prin sudura vor fi cu suduri cu îmbinare dubla care pot fi testate cu aer

comprimat sau suduri de extruziune cu conductor cu scânteie sudat în îmbinare dând posibilitatea testării

etanseităţii sudurii prin metode cu scânteie de înaltă tensiune.

La începutul şi sfârşitul fiecărei zile pe durata instalării se va efectua un test de sudura cu fiecare

combinaţie de echipamente de sudura şi sudor în timpul lucrului pentru a realiza reglajele corecte de

temperatura, presiune şi viteza de sudura în conformitate cu condiţiile meteorologice predominante.

Sudura va fi testata cu privire la rezistenta îmbinării (exfoliere şi rupere) şi rezultatele vor fi raportate

Autorităţii de Supervizare.

Testul de sudura va fi repetat după orice întrerupere a lucrărilor de instalare pe timpul zilei

datorate de ex. schimbării condiţiilor meteo sau echivalent.

Înainte de sudura, fiecare banda de material va fi întinsă fără încreţituri dar materialul va fi

suficient pentru suprapunere pentru a se asigura ca nu vor apărea probleme majore pe durata sudurii

datorita variaţiilor de temperatura.

Toate marginile materialului de impermeabilizare vor fi protejate pentru a nu se îndoi înainte de

momentul sudurii. Contractorul va decide metoda de protecţie şi va transmite descrierea acesteia

Autorităţii de Supervizare spre aprobare.

Suprapunerea se va efectua în direcţia pantei materialului de impermeabilizare adică tip ţigla de

acoperiş.

Îmbinarea dintre membrane şi orice zona aproape orizontala şi membrane şi panta va fi poziţionata

în plan aproape orizontal şi la cel puţin 1.0 m de piciorul pantei.

Este interzisa funcţionarea oricui tip de maşina direct pe partea superioara a materialului de

impermeabilizare instalat. Materialul de impermeabilizare va fi protejat corespunzător înainte de a fi

permisa intrarea oricărui tip de maşină. Protecţia corespunzătoare este de ex. min. 1,0 m de sol care sa nu

conţină pietre mai mari de 0,1 m.

Acoperirea

Pana când se efectuează verificarea şi aprobarea membranei, materialul de impermeabilizare va fi

fixat utilizând saci de nisip sau alte sisteme echivalente astfel încât materialul de impermeabilizare

instalat sa nu fie mişcat de vânt sau spre partea de jos a pantei prin gravitaţie,

26


Contractorul va acoperi materialul de impermeabilizare instalat cu material geotextile imediat

după verificare şi aprobare de către Autoritatea de Supervizare. La pante, materialul de drenaj sau

acoperire va fi instalat începând de la piciorul pantei conducând părţile moi ale materialului către partea

superioara a pantei. La partea superioara a pantei materialul de impermeabilizare va fi fixat în şanţul de

fixare după ce materialul de drenaj/acoperire a fost instalat pe panta.

Verificarea materialului de impermeabilizare şi instalarea

Verificarea lucrărilor de instalare se va efectua pe baza unui plan stabilit de către Contractor şi

aprobat de Autoritatea de Supervizare. Planul de verificare va specifica cine este responsabil pentru

efectuarea fiecărei verificări, dimensiunea verificării şi când se va efectua verificarea. în continuare planul

va indica dacă lucrările pot începe sau trebuie să aştepte funcţie de rezultatele testelor şi verificărilor.

27


Verificările materialului de umplutura

ETAPA ARTICOL SUBIECTUL VERIFICARII

METODA DIMENSIUNE GRAD DE ACCEPTARE

LivrareMaterial de

impermeabilizareFisa de date Verificare de calitate 1 probă per rola Livrat

Îmbinări prin sudura prefabricate

Etanşeitate

Certificate de teste privind rezultatele verificării la

producător prin clopot cu vaccum, îmbinare dubla

sub presiune, test la scânteie

1 probă per 100 m

Fără scurgeri

RecepţieMaterial de

impermeabilizareAspect Vizual

1 probă per 1.000 m2

Fără spărturi sau defecte

Grosime Măsurători1 probă per 1.000

m2

Sub 10% abatere negativa de la

specificaţii

Proprietari mecanice

Rezistenta-deformare la rupere

1 probă per 5.000 m2 Sub 10% abatere

negativa de la specificaţiiRezistenta-deformare la

fluaj

Îmbinări prin sudura prefabricate

Etanşeitateclopot cu vaccum, îmbinare dubla sub

presiune, test la scânteie

1 probă per 1.000 m2 Fără scurgeri

Rezistenta Forfecare şi exfoliere1 probă per 5.000

m2

Sub 10% abatere negativa de la

specificaţii

Începerea sudurii

Îmbinări prin sudura

Etanşeitate (în-situ)

clopot cu vaccum, îmbinare dubla sub

presiune, test la scânteie

1 nos per sudor per maşina de sudura per zi

Fără scurgeri

Rezistenta (mostra de tăietura)

Forfecare şi exfolieremostra de tăietura min. 36 cm x 60

cm

Pe durata instalării

Material de impermeabilizare

Aspect Vizual 100%Fără spărturi sau

defecte

Îmbinări prin sudura

Etanşeitate (în-situ)

clopot cu vaccum, îmbinare dubla sub

presiune, test la scanteie100% Fără scurgeri

MecanicRezistenta-deformare la

rupere1 probă per 5,000

m2 Sub 10% abatere negative la rupereSub 10% abatere

negativa la exfoliere

Proprietăţi (mostra de tăietura)

Rezistenta-deformare la fluaj

STRAT DE PROTECTIE DIN MATERIALE GEOTEXTILE

Pe stratul de impermeabilizare, se aplică un strat de separare/protectie pentru a proteja

geomembrana împotriva perforării si penetrării mecanice

28


Stratul va fi format din geotextile. Geotextilele sunt materiale cu durabilitate îndelungată,

polietilena de înaltă densitate (PEHD), cu unitate de masă pe suprafaţă ≥1000gr/m2.

STRAT DE DRENAJ APA PLUVIALĂ

Stratul de drenarea apelor pluviale de pe suprafaţa depozitului (pietris drenant) va fi executat din

materiale granulare şi va avea o grosime de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea

hidraulică) trebuie să fie >1x10-3m/s, proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă).

Materialul de drenaj trebuie să fie stabil pe pante şi se va aplica uniform pe toată suprafaţa depozitului de

deşeuri menajere. Dimensiunea granulelor materialului de drenaj trebuie să fie între 4mm şi 32mm.

Stratul de drenaj va fi amenajat astfel încât să dirijeze apa spre canalul betonat aflat la baza

depozitului.

Specificaţii tehnice pentru stratul de drenaj al apei de ploaie


Tipul materialului Granular Grosime 0.30 m


Diametrul granulelor intre 4mm si 32 mm

RestrictiiCarbonatul de calciu nu va depasi 10% (masa)

STRAT DE SEPARARE DIN MATERIALE GEOTEXTILE

Pe partea superioara a stratului de drenaj pentru apa de ploaie se aplică un strat de separare, pentru

a preveni intrarea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Se va utiliza polietilena de

înaltă densitate (PEID), cu unitate de masă pe suprafaţă ≥400gr/m2. Geotextilele trebuie să permită

intrarea apei şi să respecte cerinţele de calitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.

Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate.

Caracteristicile geotextilului de separare şi filtrare cu masa de 400gr/mp, are următoarele

caracteristici

Să fie fabricat din fibre virgine (calitatea I) de polipropilenă sau poliester

Să fie neţesut, consolidat mecanic prin interţesere (şi eventual şi termic, prin calandrare,

suplimentar faţă de interţesere)

Să fie stabilizat la acţiunea radiaţiilor UV - perioada pentru care pot fi lăsate expuse la

acţiunea razelor UV maxim 30 zile, consemnată în documentul însoţitor CE.

Masa unitară nominală: ≥ 400g/m2

Grosimea: ≥ 1,9mm

29


Rezistenţa la poansonare statică : ≥ 4.900 N

Rezistenţa la întindere: ≥ 25 kN/m longitudinal şi transversal

Alungirea la forţa maximă de întindere: minimum 35%

Diametrul porilor: 70microni (0,07mm)

Permeabilitatea la apă:

indice VIH50 ≥ 3,5 x 10-2 m/s

Rata de curgere H50 ≥ 35 l /sm2

Dimensiunea rolelor: minimum 5,5 m lăţime şi 100m lungime.

Materialul trebuie să fie marcat CE, în conformitate cu regulile privind aplicarea marcajului CE.

Fiecare rolă trebuie să poată fi identificată individual (serie unică) şi consemnată în documentele

de livrare.

Fiecare transport de geotextil trebuie însoţit de un buletin de controlul calităţii în timpul

producţiei.

Instalare

Suprapunerea simpla cu lăţime de minimum 0,5 m va îmbina benzile de geotextile instalate. Pot fi

utilizate alternativ îmbinări cusute. Îmbinările cusute vor avea rezistenta la rupere egala cu rezistenta la

rupere a materialului geotextil.

Materialele geotextile vor fi livrate la amplasament împreuna cu o fisa de date de la producător

care va certifica caracteristicile materialului. în plus, livrarea va fi însoţită de un protocol cu rezultatele

verificării de calitate a producătorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament.

Materialele geotextile vor fi protejate faţă de degradări şi murdărie pe durata transportului către

amplasament şi pe durata depozitarii la amplasament.

STRAT DE RECULTIVARE

Grosimea stratului de recultivare este alcătuit dintr-un strat de pâmânt (0,85m) şi în partea

superioară un strat de sol vegetal îmbogătit – fertil (0,15m). După aşezarea stratului de recultivare

maşinile pot circula numai pe drumurile realizate în acest scop. Stratul de recultivare nu se va compacta.

Stratul de acoperire este realizat dintr-un strat de pământ pentru reţinerea apei (d=85cm) şi dintr-un strat

de sol vegetal (d=15 cm) care se va însămânţa cu vegetaţie (gazon).

Plantarea de arbuşti este permisă numai după 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii

de arbuşti cu rădăcini scurte.

Scopul principal al acestui strat este de a furniza capacitatea de reţinere a umezelii în sol şi a unui

mediu de creştere adecvat pentru plantele care acoperă pământul. Stratul de acoperire cu sol vegetal

30


reduce percolaţia prin creşterea evapo - transpiraţiei, previne uscarea stratului bariera şi cu sprijinul vieţii

plantelor reduce problemele de eroziune şi îmbunătăţeşte impactul vizual al depozitului.

Stratul de acoperire cu sol vegetal va fi sădit cat mai curând posibil pentru a preveni eroziunea

suprafeţelor de sol expuse.

Cea mai importanta funcţie a stratului de acoperire cu sol vegetal este de a asigura un mediu de

creştere adecvat pentru realizarea acoperirii vegetale. Pentru a îndeplini acest scop stratul de acoperire cu

sol vegetal trebuie să aibă următoarele:

o Adâncime adecvata

o Starea nutrienţilor adecvata

o Greutate volumetrica corespunzătoare

Stratul de acoperire cu sol vegetal trebuie sa fie suficient de gros pentru:

o A adăposti sistemele de rădăcini;

o A asigura capacitatea de reţinere a apei pentru a atenua umezelii din precipitaţii şi pentru a

susţine vegetaţia în perioadele secetoase;

Stratul de acoperire vegetala va fi uniform şi va avea o panta maxima de 1:3 pentru a preveni

băltirea apei de suprafaţă şi de accelera scurgerea apelor de suprafaţă

Se vor preleva probe din solul care va fi utilizat ca strat vegetal care vor fi testate pentru a

determina următoarele:

o pH

o Azot

o Potasiu

o Fosfor

o Conductivitatea

o Substanţele organice

Aceste teste vor stabili deficientele de sol şi vor specifica nivelurile adecvate de aditivi cum ar fi

ingrasamintele şi oxid de calciu.

Sursa de sol va fi monitorizata cu atentie pentru a evita schimbari majore ale caracteristicilor

solului care formeaza baza pentru stabilirea valorilor de aplicare a aditivilor. Daca mostrele de sol initiale

din sursa de imprumut au fost luate din orizontul A al profilului de sol, nivelurile de nutrienti şi substante

organice sunt mai mari decat cele de la adancimi mai mari. Daca va fi necesar sa se mearga la adancimi

mai mari sau daca se observa schimbari ale caracteristicilor solului, vor fi efectuate teste de sol

suplimentare şi vor fi ajustate lucrarile în consecinta.

31


Greutatea volumetrica este importanta deoarece are impact asupra dezvoltarii radacinii plantelor.

Solurile cu greutate volumetrica mare restrictioneaza în mare parte dezvoltarea radacinilor plantelor prin

inhibarea capacitatii lor de a penetra solul. Pentru a evita aceasta problema, stratul de sol vegetal va fi

imprastiat prin metode care vor evita pe cat posibil compactarea. Dupa imprastierea solului se vor colecta

mostre şi va fi determinate greutatea volumetrica. Aceste mostre pot fi realizate o data cu testele pentru

adancimea stratului de sol vegetal.

Specificatiile tehnice din aceasta sectiune sunt referitoare la caracteristicile solului vegetal aplicat,

la procedurile de imprastiere şi la formarea pantelor finale.

Caracteristicile stratului de sol vegetal

- Solul vegetal (care nu este pamant de horticultura) va avea o calitatea suficienta pentru a

contribui la functiile biologice ale plantelor.

- Solul vegetal va proveni din stratul de suprafata al solului vegetal curent şi va fi adunat,

depozitat şi aranjat în brazde. Stratul de sol vegetal care va fi utilizat în lucrările de închidere

trebuie să fie compus din lut, cu excepţia cazului în care acesta nu este disponibil. Într-un astfel de

caz, Autoritatea de Supraveghere va stabili compoziţii acceptabile de sol vegetal utilizat.

- Materialul excavat care va fi utilizat ca sol vegetal nu va contine impuritati cum ar fi materiale

din deşeuri de constructii sau produse din demolari (moloz), pietre, NaCl sau chiar resturi de

plante.

- Daca materialul excavat contine vreuna din impuritatile de mai sus dar respecta caracteristicile

geotehnice acesta poate fi utilizat dupa indepartarea tuturor impuritatilor prin metodele disponibile

(eventual cernere).

32


- Strat de închidere pentru depozite de deşeuri nepericuloase

Întocmit,ing. Rădoi Cristian

33


C.MANAGEMENTUL LEVIGATULUI

Sistemul de captusire finala care se va implementa la depozitul Marghita este impermeabil si,

prin urmare, se va evita infiltrarea apei pluviale in continutul de deseuri. Astfel nu se preconizeaza

contactul între apa si continutul de deseuri, in concluzie se va reduce generarea de levigat dupa

finalizarea lucrarilor de reabilitare si inchidere a depozitului.

Pentru depozitul Marghita se propune gestionarea levigatului in vederea reducerii riscului

asupra stratului acvifer.

Levigatul este generat datorita infiltrarii apei in continutul de deseuri, datorita umiditatii,

precipitatiilor si/sau creșterii nivelului panzei freatice. Levigatul conține materii solide in suspensie,

componente reziduale solubile, produse solubile in descompunere si microbi. Majoritatea compusilor

din levigat au un potential ridicat de toxicitate si pot fi letali pentru vietuitoarele din mediul

acvatic, in mod direct (prin toxine si BOD5) sau indirect (prin eutrofizare). Acesti compusi pot

contamina apa potabila. In concluzie, in nici un caz nu este permisa evacuarea levigatului in apa de

suprafata sau cea subterana. Compozitia levigatului generat pe depozit depinde de tipul, compozitia si

varsta deseurilor, gradul de comprimare in depozite etc. In tabelul urmator se prezinta compozitia

tipica a levigatului generat in depozitele de deseuri menajere.

Parametru Limite de concentrație (mg/l) Concentrație tipică (mg/1)BODs 2.000 - 30.000 10.000

TOC 15.000-20.000 6.000

COD 3.000- 45.000 18.000

Total Solide in Suspensie 200-1.000 500

Azot organic 10-600 200

Azot amoniacal 10-800 200

Nitrati 5-40 25

Total fosfor 1-70 30

Ortofosfat 1-50 20

Alcalinitate (CaC03) 1.000 - 10.000 3.000

pH 5,3-8,5 6

Total duritate (CaC03) 300-10.000 3.500

Calciu 200-3.000 1.000

Magneziu so -1.500 250

Potasiu 200-2.000 300

Sodiu 200-2.000 500Clor 100-3.000 500Sulf 100-3.000 500

Total fier so- 600 60

Pe baza experientei s-a dovedit ca procedura de colectare si eliminare a levigatului generat pe

depozite, reprezinta una din cele mai importante etape in construirea si/sau reabilitarea unui depozit.

Principiile sistemului de colectare levigat sunt:

34


Trebuie redusa pe cat posibil cantitatea de apa pluviala cazuta pe suprafata sitului.

Sistemul de colectare levigat este conceput în conformitate cu modul de gestionare

al apei de suprafata, deoarece interdependenta dintre aceste doua componente este

semnificativă. Se prevad tronsoane paralele cu zona perimetrala a depozitului in vederea

evitarii scurgerii apei in interiorul depozitului.

Sistemul de colectare trebuie sa asigure colectare pe termen lung a cantitatii totale de

levigat si sa evite amestecul intre levigat si apa pluviala.

Sistemul de gestionare levigat a fost ales pe baza urmatoarelor cerinte:

sa nu cauzeze avarii, deformari sau modificari in sistemul de izolare, in timpul

instalarii

conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic pentru a

rezista la sarcini chimice, industriale si fizice, pe durata inchiderii depozitului (50

ani, 80oC, densitatea deseurilor: 1.5 Mg/m3)

scurgere libera a levigatului catre rezervorul de colectare si trebuie facilitata

tratarea acestuia.

Alegerea celei mai corespunzatoare scheme s-a facut pe baza cantitatilor preconizate de

levigat generat care trebuie colectat, eliminat si in cele din urma, tratat conform tehnicii recomandate.

In vederea determinarii volumului, rata de generare si compozitia calitativa a levigatului, sunt

necesare urmatoarele informatii:

conditiile climaterice ale regiunii (inaltimea si distributia precipitatiilor, temperatura)

compozitia calitativa a deseurilor

modul de operare a depozitului ecologic

varsta straturilor

Generarea levigatului

Cantitatea de levigat din depozitul urban neconform Marghita din judetul Bihor, a fost

estimata dupa inchidere (captusire si acoperire finala):

Pentru a estima productia de levigat, trebuie determinata initial evapotranspiratia.

Evapotranspiratia (ET) reprezinta suma de pierdere reala de apa prin evapotranspiratia solului si

humusului si transpiratia florei. Evapotranspiratia (ETP) dinamica (potentiala) reprezinta procesul

care ar fi putut avea loc in cazul unui exces de umezeala pe suprafetele relevante. Pentru

calcularea bilantului hidrologic, se calculeaza evapotranspiratia dinamica.

Potentialei evapotranspiratii s-a determinat cu ajutorul ecuatiei Thornthwaite:

35


ETP = PE = (PE) x

unde:

ETP = PE = evapotransporatie potentiala corectata (mm/luna)

(PE) x = evapotransporatie potentiala medie (mm/ luna)

unde:

J = indicele anual de caldura,egal cu:

Ji = indicele lunar de caldura, egal cu:

Ji = 0,09 x

Ti = temperatura medie lunara a aerului

a = coeficientul fluxului de suprafata:

a = 0,016 x J + 0,5

In plus:

unde:

P = procentul mediu de ore pe zi pentru fiecare luna a anului pentru latitudini cuprinse

intre 33° și 47o nord de Ecuator.

Orele medii pe zi pentru fiecare luna a anului s-au calculat prin interpolare liniara, pe

baza tabetului hidrologic relevant. Precipitatiile medii lunare si temperatura medie anuala s-au

calculat pe baza datelor furnizate de statia meteorologica din apropierea sitului. Odata calculata

evapotranspiratia, este usor sa se estimeze levigatul generat pe baza bilantului hidrologic.

L =P-R-E -(axW)

unde:

L= levigat

P = precipitatii

36


R = flux de suprafata

E = evapotransporatia reala

a = absorbabilitatea deseurilor (definita ca fiind cantitatea de apa care poate fi retinuta din

continutul de deseuri din care se scade cantitatea de apa generata in timpul reactiilor de

biodegradare)

W = greutatea deseurilor introduse in depozit

Pentru aplicarea bilantului hidrologic, s-au elaborat urmatoarele ipoteze.

Nu exista flux de apa pluviala infiltrat din rezervorul mai mare, datorita realizarii

rigolelor de colectare a apei pluviale care evacueaza fluxul de suprafata din corpul deseurilor

Coeficientul scurgerii de suprafata este egal cu 0.7 datorita izolarii finale realizate

pentru continutul de deseuri

Cantitatea de apa absorbita este zero, pentru siguranta altar calcule

Datele climatice utilizate pentru estimarea cantitatilor de levigat sunt prezentate in tabelul

de mai jos.

Luna Precipitatii (mm) Temperatura (0C)

lanuarie 36,80 -1,90

Februarie 69,30 0,30Martie 13,00 5,20

Aprilie 3,20 10,80

Mai 80,60 15,90

lunie 50,50 19,00

Iuiie 61,40 20,90

August 82,40 20,40

Septembrie 91,20 16,30

Octombrie 75,10 10,90

Noiembrie 62,60 5,30

Decembrie 29,40 0,80

Datele privind generarea levigatului la depozitul Marghita sunt prezentate in urmatoarele

tabele:

37


Productia de levigat in depozitul neconform de deseuri din judetul Bihor (m3/luna)

LUNA

DEPOZIT

IAN FEB MAR APR MAl IUNIE lULlE AUG SEP OCT NOV DEC

Marghita 135,79 253,96 177,77 124,44 87,11 60,98 42,68 29,88 85,70 122,43 174,90 102,87

Productia de levigat in depozitul neconform de deseuri din judetul Bihor (m3/zi)

LUNA

DEPOZIT


Marghita 4,53 8,47 5,93 4,15 2,90 2,03 1,42 1,00 2,86 4,08 5,83 3,43

Productia de levigat in depozitul neconform de deseuri din judetul Bihor (m3/ora)

LUNA

DEPOZIT


Marghita 0,19 0,35 0,25 0,17 0,12 0,08 0,06 0,04 0,12 0,17 0,24 0,14

38


Din calculele efectuate, se pot concluziona urmatoarele:

Produția maxima de levigat in m3/zi este maximă in luna februarie, care este o luna cu

precipitatii ridicate și temperaturi destul de scazute

Producția levigatului este relativ scazuta, sub 8,5 m3/zi la depozitul de deseuri neconform

urban Marghita

Descrierea tehnica a sistemului de management al levigatului

Sistemul de management al levigatului la Marghita este prevazut cu 4 puțuri, puturile vor fi

utilizate pentru colectarea levigatului.

Puturile sunt echipate cu pompa in interiorul axului pentru pomparea levigatului.

Levigatul colectat va fi trimis intr-un bazin de colectare printr-o conducta cu rezistenta

chimica corespunzatoare din țeavă PHD (Tv 50 x 4,6mm; PE 80; pn 10). Rezervorul va fi golit cu

un vehicul special, levigatul colectat va fi transportat la depozitul de deșeuri Oradea tratat in statia de

tratare a levigatului (sau in alta parte conform instructiunilor autoritatilor).

In cazul depozitului neconform Marghita, unde este prevazut sistem de management biogaz pasiv

(19 puțuri), pentru a pompa in mod activ levigatul din corpul deseurilor vor fi construite 4 puturi de

colectare a levigatului, pentru a plasa pompa in interior.

Pompele care vor fi utilizate, trebuie sa aiba anumite caracteristici speciale:

Pompele trebuie sa fie concepute pentru a rezista atacului chimic, uzurii abrazive mecanice,

depozitelor solide, fluidelor vascoase si temperaturilor ridicate. Deci aceste pompe ar trebui sa

poata funcționa in mediul coroziv al levigatului

Pompele trebuie sa poata pompa lichide de la adancimi de 8-9m la depozitul Marghita.

Ciclul de funcționare al pompei trebuie sa fie automat, prin urmare, deasupra unui anumit nivel de

lichid, pomparea ar trebui sa inceapa in mod automat

Dimensiunile pompelor trebuie sa fie adecvate pentru a se incadra in interiorul conductei perforate

de biogaz

Pompele vor fi mobile pentru a putea fi instalate in toate puturile de biogaz in functie de necesitati

39


BREVIAR DE CALCUL

SISTEM DE MANAGEMENT AL LEVIGATULUI

Qmax levigat = 0,35 m3/h = 8,5 m3/zi = 253,96 m3/lună (30 zile/lună)

Se alege volumul util al rezervorului de colectare levigat:

Vbazin levigat = 100m3

Număr pompe evacuare levigat = 4 bucăți

Qlevigat/pompă =

Adâncimea puțurilor de colectare levigat este 8m.

Se alege bazinul de colectare levigat cu următoarele caracteristici:

Lu = 10m

Bu = 5m

Hu = 2m

Vu = 10 x 5 x 2 = 100m3

Numărul de puțuri colectare levigat (independente de cele pentru biogaz) = 4 bucăți

Calculul lungimii conductelor de colectare levigat de la depozitul de deșeuri Marghita

Foraj levigat L (m)

F1 L 170

F2 L 110

F3 L 100

F4 L 135

Total 515

Lungimea totală a traseului conductelor de colectare levigat la depozitul Marghita:

Ltotal traseu conducta levigat = 170 + 110 + 100 + 135 = 515m

Alegerea pompei evacuare levigat la depozitul de gunoi Marghita, jud. Bihor

Qmax levigat = 8,5m3/zi = 0,354m3/h

Numărul de pompe evacuare levigat n = 4 bucăți

Qlevigat/pompă = m3/h

Se alege: Qpompă = 5m3/h = 0,001388m3/sec

da = 40mm = 0,05m

40


dr =40mm = 0,05m

va =

vr = va = 1,105m/sec

Se alege preliminar:

da = dr = 40mm (Tv 50 x 4,6mm; PE 80; pn = 10 bari)

Adâncimea maximă a puțurilor de colectare levigat:

Hmax puț levigat = 8m

Se alege țeava de refulare pompă Dn 40mm (1 ½”)

Tv 50 x 4,6mm; PE 80; pn 10

Înălțimea geodezică de aspirație

Hga = 0m cazul pompei submersibile

Înălțimea geodezică de refulare:

Hg ref = 8 + 1 = 9m

Lungimea maximă traseu conductă de refulare:

Lmax traseu refulare = 170m

Lungimea totală conductă refulare:

Lmax cond refulare =9 +170 = 179m

Pentru Q = 5m3/h

hvd r= 4,5mCA/100m pentru Dnr = 40mm (catalog pompe AVERSA București)

hre r = hvd r

Densitate levigat levigat = 1010 g/l = 1,01 kg/l

hre r = 4,5 = 8,135m

Calculul pierderilor de sarcină locale

1. Aspirație: sorb cu ventil Dn 40mm e = 15

2. Refulare:

a) robinet cu sertar deschis Dn 40mm e = 0,19

b) clapetă reținere Dn 40mm e = 2,3

c) curbă 900 Dn 40mm e = 0,6

l asp = 15

l ref = 0,19 + 2,3 + 0,6 = 3,09

41


hl a = l asp

hl r = l ref

hl = hl a + hl r = 0,934 + 0,192 = 1,126m

hi = h r e = 8,135m

hl = 1,126m

hr = hi + hl = 8,135 + 1,126m = 9,261m

Se alege: Hp = hr + 3 = 9,261 + 3 = 12,261m

Se alege pompa:

Q = 5m3/h

Hp = 13m

Calculul puterii de antrenare a pompei de levigat la depozitul de gunoi Marghita

P = 1,15 (kW)

= 1010 kg/m3

g = 9,81 m/sec2

Q = 5m3/h = 0,001388 m3/sec = 1,388 l/sec

Hp = 13m

k =

Q = 1,388 l/sec

n = 2780 rot/min

k =

= 0,21

P = 1,15 =0,979 kW

Se alege: P = 1,1 kW; U = 380 V; f = 50 Hz; n = 2750 rot/min

Întocmit,ing. Ciora Vasile

42


D. MANAGEMENTUL GAZULUI DE DEPOZIT

Colectarea gazului de depozit

După închiderea finala (impermeabilizare) depozitul închis se va comporta ca un sistem inchis.

In aceasta etapa poate fi definit ca un reactor biochimic de fermentare anaerobă a fracţiunilor

organice şi a altor fracţiuni biodegradabile incluse în cadrul deşeurilor urbane solide eliminate (DSM).

Sistemele de control vor fi folosite pentru a împiedica deplasarea nedorită a gazului de depozit în

atmosferă sau în solul din jur.

Gazul de depozit este compus dintr-un număr de gaze, în principal metan (CH4) şi dioxid de

carbon (CO2) în raport de 50:50. Restul de gaze reprezintă nu mai mult de 3-5% din volumul total al

gazelor de depozit. Principalele gaze sunt produse prin descompunerea fracţiunii organice a DSM.

Gazele de depozit apar în cinci sau mai puţine etape secvenţiale:

- Faza aerobă: în prima faza componentele organice biodegradabile sunt supuse descompunerii

microbiene pe măsură ce sunt plasate în depozit şi imediat după, în condiţii aerobe până când O 2

captat este consumat. Aceasta poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni. Gazele

predominante sintetizate în cursul acestei etape sunt dioxidul de carbon (CO2) şi vaporii de apă

(H2O).

- Faza de tranziţie: A doua fază începe la trecerea de la condiţiile aerobe la cele anaerobe ca

urmare a epuizării oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO2 şi într-o mai mică măsură -

hidrogen (H2)

- Faza acidă: Activitatea microbiana iniţiată în timpul fazei II se accelerează prin producerea unor

cantităţi semnificative de acizi organici şi a unei cantităţi mai mici de hidrogen. Acest fază în trei

etape include:

- Hidroliza compuşilor cu masă moleculară mai mare în compuşi adecvaţi pentru

utilizarea de către microorganisme ca sursă de energie şi carbon celular.

- Conversia microbiana a compuşilor care rezultă din etapa a, în compuşi

intermediari cu masă moleculară mai mică (CH3COOH).

- Ultima etapă presupune conversia compuşilor intermediari produşi în etapa b în

dioxid de carbon şi în cantităţi mai mici de hidrogen.

- Faza de fermentare a metanului: un alt grup de microorganisme transformă acidul acetic şi gazul

hidrogen în CH4 şi CO2. Microorganismele responsabile pentru această conversie sunt strict

anaerobe şi sunt numite metanogene.

- Faza de maturare: faza de maturare are loc după ce materialul organic biodegradabil deja

disponibil a fost convertit în CH4 şi CO2 în etapa IV. Rata de generare a gazului de depozit se

43


diminuează în mod semnificativ, deoarece majoritatea substanţelor nutritive disponibile a fost

îndepărtată cu levigatul.

În timpul fazelor anaerobe, se constată producţia de compuşi de sulf şi carbon în concentraţii slabe

(sulfuri şi acizi organici volatili).

Riscurile potentiale ale productiei de biogaz

Daca gazele produse în perioada umplerii depozitului nu sunt controlate acestea se vor dispersa şi

vor migra dupa limita umplerii. Gazele acumulate, dispersia şi migrarea necontrolate pot reprezenta

riscuri potenţiale datorita unor caracteristici ale gazelor de depozit. Aceste caracteristici includ

inflamabilitatea, proprietăţi de asfixiere şi concentraţii de substanţe organice. Presiunea gazului pozitiva

uşoara care exista de obicei în depozit permite gazelor sa curgă necontrolat din umplere către zonele cu

presiune mai redusa a gazului prin transport de gaze conectiv. în plus, gazele cu concentratii ridicate de

CO2 şi CH4 pot difuza în zonele care conţin gaze cu concentraţii reduse ale acestor doua gaze. în final,

daca gazul de depozit se acumulează în umplere, plantele cu rădăcini în stratul de închidere nu mai cresc

daca nu sunt luate masurile de prevenire necesare.

Dacă nu sunt prevăzute masuri adecvate de control al gazului, gazul de depozit migrează în

atmosfera prin stratul de acoperire al depozitului. De asemenea, acestea pot migra lateral prin sol în jurul

depozitului. Daca ajung în zone de unde nu mai pot fi eliberate (cum ar fi clădirile) se poate produce o

acumulare. Cat timp concentraţiile sunt reduse, gazele reprezintă doar o problema potenţiala. Totuşi, când

concentraţia (adică acumularea) atinge valori critice (concentraţia de inflamabilitate a metanului în aer

este intre 5 şi 15% din volum), gazul metan este inflamabil şi exista un risc mare de explozie daca gazul

este închis şi ars. La concentraţii mari, metanul este inflamabil numai când este diluat (de obicei cu aer) în

domeniul de mai sus şi în prezenta oxigenului. în aceste condiţii, acumularea de metan reprezintă un risc

de incendiu şi explozie. Datorita faptului ca este posibil sa se acumuleze gaze, clădirile de pe depozit sau

de lângă depozit nu trebuie sa aibă structuri subterane daca acestea nu sunt ventilate temeinic şi continuu.

Descrierea sistemului de management gaz de depozit

Cantitățile de gaz de depozit produse în aceste amplasamente nu sunt suficiente pentru a fi

recuperate, tratate sau utilizate în combustia controlată. Sistemul de gestionare a gazului de depozit va fi

alcătuit din puțuri de captare și evacuare a gazului de depozit și biofiltre în partea superioară, care vor

reduce impactul gazului de depozit asupra mediului (de exemplu mirosuri etc.) și vor elimina riscul de

explozie în interiorul amplasamentului.

44


Atunci cand gazul de fermentare trece prin biofiltre, microorganisme, care folosesc gaz metan

pentru alimentare, îl descompun în dioxid de carbon și apă. Aceste microorganisme sunt foarte des

întâlnite în natură, în special în sol și în depozitele marine, unde oxigenul și metanul coexistă.

Oxidarea microbiană are loc parțial, prin metanol, formaldehidă și acid formic în dioxid de carbon.

În acest proces se produce biomasa din formaldehidă. Există două căi pentru asimilarea carbonului în

aceste bacterii care sunt împărțite în două grupe, respectiv:

”Bacterii tip I”: calea ribuloza-monofosforic

”Bacterii tip II”: calea serina

Puțuri de evacuare a biogazului – biofiltre

Instalarea de puțuri de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puturi de foraj în

interiorul masei deseurilor. Forajul se va realiza de la suprafața depozitului pana la adancime variabilă de

aproximativ 6m (până la interceptarea terenului natural).

Diametrul fiecarui put va fi de 1,0m. Spatiul din interiorul putului se completeaza cu pietris cu

granulometria de 16-32mm pentru a permite captarea gazului. Pentru colectarea gazului de depozit și

protejarea solurilor finale de acoperire se prevede:

- instalarea unei țevi perforate corugată din polietilenă cu un diametru de 1000 mm pe toata

înălțimea forajului inclusiv pe zona strapungerii stratului suport și a stratului de drenaj a gazului.

- instalarea unei țevi neperforate corugate din polietilenă cu diametrul de 1000 mm în continuarea

țevii perforate, în dreptul stratului de drenare a apelor pluviale.

Distanta dintre doua biofiltre va fi mai mica de 50m, avand în vedere o rază efectiva de

aproximativ 35m în jurul fiecarui biofiltru. Pozitionarea relativa a puturilor este reprezentata în figura de

mai jos.

Pentru depozitul neconform de la Marghita sunt prevăzute 19 puţuri de biogaz (biofiltre). Debitul

fiecărui filtru a fost calculat luând în considerare numărul total de biofiltre, precum și cantitatea de biogaz

care va fi recuperată. Astfel, debitul maxim al fiecărui biofiltru va fi de 16,31/19=0,86mc/h. S-a calculat

că volumul total al compostului de la biofiltre va fi 139,34mc de compost, iar volumul compostului de la

fiecare biofiltru va fi de 139,34/19=7,33mc compost.

45


Poziţionarea puţurilor pentru gazul de depozit

Sunt prevăzute 19 puţuri cu adâncimea de minim 6m.

Întocmit,

sing. Popa Dorin

E. SISTEM DE COLECTARE APE PLUVIALE

Obiectivele principale ale construcţiei lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor sunt

următoarele:

evitarea intrării de apa pluviala în depozit şi astfel reducerea producerii de levigat

evitarea intrării de apa pluviala în amplasamentele şi astfel protejarea stabilităţii structurale

protejarea drumurilor de pe amplasament fata de eroziune provocata de apa pluviala

Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor pe amplasament includ canal de preluare ape pluviale

de formă trapezoidală şi care are o lungime de 422m, cu o pantă longitudinală de minim 1%.

Canale pentru ape pluviale

Canalele pentru ape pluviale au fost calculate pentru frecventa ploii de calcul f=1/5 si clasa de

importanta IV a obiectivului (conform STAS 4273-83).

Apa pluviala ce cade pe suprafata depozitului este preluata de canalele pluviale C1 si C2 si prin

intermediul caminului de racord ajung in canalul C3 care descarca in bazinul de preluare ape pluviale cu

capacitatea totala de 126 mc.

In cazul unei ploi maxime cu frecventa de 1/5 o parte din apa scursa din precipitatii va trece din

bazinul de preluare in santul de drenaj existent din exteriorul depozitului.

Canalele C1 si C2 se vor executa din beton armat pe platform drumului de exploatare din jurul

depozitului si vor avea o panta de 0,5%. Canalele C1 si C2 au forma trapezoidala cu baza mica de 0,35 m

si inaltimea de 0,4 m.

Caminul de record are dimensiunile interioare de 1m x 0,81 m si adancimea de 0,8m si se va

executa din beton armat.

Canalul C3 se va executa din beton armat, are forma dreptunghiulara, cu dimensiunile b x h = 0,6

m x 0,6 ÷ 1 m si panta de 1%.

Bazinul de preluare ape pluviale are dimensiunile la nivelul solului : a x b x h = 20 m x 7 m x

1,5m; peretii bazinului vor fi inclinati la 26 grade fata de orizontala. Peretii si fundul bazinului de preluare

ape din precipitatii vor fi captusiti cu dale din beton cu goluri.

46


Caracteristicile constructive a principalelor lucrări

Canalul de gardă ce s-a proiectat este de formă trapezoidală având b = 0,35m, B =0,81m, h = 0,4m

şi lungimea de 422 m, care se realizează pe teren natural.

Grosimea dalei de beton B400; C25/30 pentru canalele proiectate este de 15cm şi se va aseza

pe un strat de beton de egalizare de 5cm, B150- C8/10.

Pereul va avea rosturi tansversale tăiate (1/3d) din 4 in 4m, de dilataţie din 16 in 16m care se

vor etanşa cu mastic bituminos sau cu alt material de etanşare elastic ecologic.

Etanşarea se va realiza la 45 zile de la betonare. La rosturile de dilataţie cu grosimea de 1,2-

1,5cm se va monta la circa 7-8 zile de la betonare funie gudronată sau bandă din cauciuc elastic, care se

preseaza pentru a fi introdusă în lăcaş cel puţin 2-3 cm,iar la 45 zile se toarnă mastic bituminos după ce

în prealabil s-a curăţat şi amorsat rostul. Pentru etanşarea rosturilor se poate folosi şi mastic bituminos

utilizat pentru drumuri care are următoarea compoziţie, bitum D80/120,30-35%, DUVAL tip I cu inserţie

textilă sort B10 şi filer 60-65% în procent de 8%.

Rosturile tăiate se realizează sub formă de pană cu 0,50cm la fund şi 1 cm la suprafaţă ,

grosime de 3-3,5cm.

Rostul de lucru se va trata conform normelor în vigoare ,prin buceardare,spălare cu apă sub

presiune şi suflare cu aer comprimat. Înainte de turnarea betonului din pereţi, pe suprafata rostului tratat

se va turna un strat de mortar de ciment de 2cm grosime peste care se va turna betonul din pereţi.

Armarea dalei din beton a canalului se va face cu plasa sudata tip 111 GQ 196.

Pe perioada de întărire a betonului se vor lua măsuri de protecţie prin acoperire cu folii sau

prelate şi udare cu apă .

47


BREVIAR DE CALCUL (canale pentru ape pluviale – inchidere si ecologizare groapa de gunoi Marghita)

1. Incadrarea in clasa de importanta Conform STAS 4273-83 clasa de importanta a obiectivului este IV.

2. Frecventa ploii de calcul Frecventa ploii de calcul functie de clasa de importanta a folosintei este f=1/5.

3. Debitul de apa pluviala la frecventa ploii de calcul Debitul de apa pluviala preluat de canalele din incinta poate fi estimat cu formula:

Qpl = S ∙ Ф ∙ m ∙ I [litri/s] ,in care:

S- suprafata colectoareФ – coeficient de scurgerem- coeficient de reducereI – intensitatea ploii

Valorile de calcul pentru canalul C1 sunt:

S1 + S2 = 0,212 ha + 0,415 ha = 0,627 ha;Фn – 0,15 (coeficient de scurgere pe spatii verzi)m – 0,8

I = 310 [l / s ∙ ha], pentru durata ploii de calcul mai mica de 10 minute

Qpl = ( S1 + S2 ) ∙ Ф ∙ m ∙ I litri/s = 0,627 ha ∙ 0,15 ∙ 0,8 ∙ 310 ∙ litri/s ∙ ha = 23,32 litri/s.


S3 + S4 = 0,46 ha + 0,144 ha = 0,604 ha;Фn – 0,15 (coeficient de scurgere pe spatii verzi)m – 0,8

I = 310 l/s ∙ ha, pentru durata ploii de calcul mai mica de 10 minute

Qpl = ( S3 + S4) ∙ Ф ∙ m ∙ I litri/s = 0,6 ha ∙ 0,15 ∙ 0,8 ∙ 310 ∙ litri/s ∙ ha = 22,32 litri/s.


S1 + S2 + S3 + S4 = 1,23 ha;Фn – 0,15 (coeficient de scurgere pe spatii verzi)m – 0,8

I = 310 l/s ∙ ha, pentru durata ploii de calcul mai mica de 10 minute

Qpl = (S1 + S2 + S3 + S4 ) ∙ Ф ∙ m ∙ I litri/s = (1,23 ha ∙ 0,15 ∙ 0,8 ∙ 310 ∙ litri/s ∙ ha) = 45,75 l/s 48


4. Calculul hidraulic al canalului C1 si C2 Pentru calculul rigolei s-a folosit formula : Q=1/n R2/3A i1/2 (unde : n=coef. de rugozitate al

peretilor canalului, R=raza hidraulica, A=aria sectiunii udate a canalului, i=panta canalului).

Pentru coeficientul de rugozitate n , al peretilor canalului, s-a ales valoarea n = 0,016 ,

corespunzatoare unei suprafete de beton aspru, cofrat cu scandura negeluita.

Ɵ 60 grd.b= 0,35 mh₀= 0,1 mA= 0,048 m²P= 0,581 mR= 0,0702 m

n= 0,016 R⅔= 0,172 mi= 0,005 Q= 0,0306 m³/sv= 0,752 m/s

Se va executa un canal cu sectiunea trapezoidala, din beton, cu dimensiunile: b = 0,35m, h= 0,4m, Ɵ =60° si panta 0,5%.

5. Calculul hidraulic al canalului C3 Pentru calculul rigolei s-a folosit formula : Q=1/n R2/3A i1/2 (unde : n=coef. de rugozitate al

peretilor canalului, R=raza hidraulica, A=aria sectiunii udate a canalului, i=panta canalului).

Pentru coeficientul de rugozitate n , al peretilor canalului, s-a ales valoarea n = 0,016 ,

corespunzatoare unei suprafete de beton aspru, cofrat cu scandura negeluita.

b= 0,6 mh₀= 0,1 mA= 0,06 m²P= 0,8 mR= 0,075 m

n= 0,016 R⅔= 0,1778 mi= 0,01 Q= 0,0667 m³/sv= 1,11 m/s

Se va executa un canal cu sectiunea dreptunghiulara, din beton, cu dimensiunile: b = 0,6m , h= 0,6m÷ 1m si panta 1%.

49


6. Bazin decantor

Din STAS 9470-73, diagram pentru zona 14 (localitatea Marghita, judetul Bihor) rezulta ca pentru o ploaie maxima cu frecventa 1/5 cu durata de 24 h rezulta urmatoarele cantitati de precipitatii:- in prima ora, 220 l/s x ha x 3600 s/h = 792000 l/ha;- in urmatoarele 6 ore, 40 l/s x ha x 6 h x 3600 s/h = 864000 l/ha;- in urmatoarele 17 ore, 12 l/s x ha x 17 h x 3600 s/h = 734400 l/ha; Total = 2390400 l/haDin cantitatea totala de precipitatii se scurge prin canalele de garda la bazinul de colectare o cantitate de :2390400 l/ha x 1,23 ha x 0,15 (coeficient de scurgere) = 441029 litri = 441 mc.Pentru preluarea apei pluviale s-a prevazut un bazin de preluare cu dimensiunile la nivelul solului de : a x b x h = 20 m x 7 m x 1,5m. Peretii bazinului vor fi inclinati la 26 grade fata de orizontala si vor fi captusiti cu dale cu goluri. Capacitatea totala a bazinului este de 126 mc.In cazul unei ploi maxime cu frecventa de 1/5 o parte din apa scursa din precipitatii va trece din bazinul de preluare in santul de drenaj existent din exteriorul depozitului.

Intocmit,

Ing Halmagi Nicodim

50


Canal de preluare ape pluviale

Programul de control al calităţii execuţiei

Nr.

crt.

Stadiul fizic determinant

în asigurarea calităţii

Cine participă

I – Investitor

A – Antreprenor

P – Proiectant

Cine întocmeşte Data controlului

Convocat/Realizat

1 Predare, primire amplasament I, A, P I, A

2 După executarea săpăturii (verificarea

naturii terenului şi a cotei de fundare)

I, A, P I, A

3 Realizarea lucrărilor de amenajare a

canalului betonat (în timpul execuţiei)

I, A, P A

4 La toate stadiile fizice în cazul

constatării unor neconcordanţe între

datele din proiect şi situaţia existentă

I, A, P A

5 Recepţia preliminară a lucrării I, A, P A

6 Recepţia finală I, A, P A, P

7 Ori de câte ori este necesar, conform

prevederilor Legii 10/1995

I, A, P I, A

P – dacă este cazul

Proiectant,

S.C. CEPROMIN S.A.

51


F. IMPREJMUIRE – POARTA DE INTRARE

Imprejmuirea depozitului neconform Marghita se va realiza pe limita perimetrului, lungimea

gardului va fi de 559m.

Intregul perimetru al depozitelor va fi protejat cu un gard rezistent realizat din tevi de otel

galvanizat cu dimensiunile 50,3 x3mm, cu înaltime de 2,50 m care va fi incastrat într-o fundatie de

beton sub pamant. Tevile vor fi verticale pe inaltimea de 2,00m deasupra solului, iar pe ultimii 0,50 m

tevile vor avea o inclinare de 300 fata de partea exterioara a gardului. Pe partea inclinată se va dispune o

retea de sarmă ghimpată.

Reteaua de sarma ghimpata va avea 2 mm şi va fi dispusă pe 2 randuri. Pe partile verticale şi

indoite ale fiecarei tevi vor fi facute gauri pentru sarma de armatura şi reteaua de sarma ghimpata. Sarma

de armatura va avea grosimea de 4 mm şi va fi instalata în 3 randuri la distante egale. Va fi utilizata retea

de sarma cu ochiuri romboidale cu bucle (5x5cm) pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.

Distanta dintre tevi va fi de 3,00 m şi la fiecare 9,00 m vor fi amplasate contrafise, bare de fier

avand acelasi diametru ca şi tevile. Barele vor fi incastrate în fundatia de beton, şi vor fi imbinate cu

tevile prin sudura electrica.

La partea inferioară a împrejmuirii la sol va fi prevazut un soclu de beton cu latimea de 25cm și

înalțimea de 40cm pentru a evita patrunderea animalelor. Betonul va fi 10 cm deasupra solului formand

un perete perimetral cu fundatie de beton de 30 cm în terenul natural.

Dimensiunile peretelui vor fi: latime 25 cm, inaltime 40 cm din care: fundatia 30 cm, elevatia 10cm.

Peretele precum şi fundatia care include tevile şi barele vor fi realizate din beton C12/15 (B200). Soclul

va fi armat cu plasa sudata 100x100x4mm.

Intai vor fi realizate fundatiile pentru stalpi si contrafise, iar dupa montarea ansamblului de gard se

va realiza soclul din beton.

Poarta de intrare va fi realizată din 2 panouri, panouri cu dimensiunile de 3 m x 1,80 m fiecare.

La poarta va fi amplasat un indicator cu principalele informatii privind amplasamentul.

Panourile vor avea structura realizată din teavă patrată cu dimensiunile de 60x60x4mm, și

închideri cu plasa de sarmă cu ochiuri 50x50x2,8mm, şi vor fi inchise cu zavor. Porțile se vor deschide în

caz de urgenta sau alte activitati necesare. Usa de intrare se va deschide manual. Distanta de deplasare

utila (distanta dintre grinzi) este 6,0 m (2 x 3,00 m). Imprejmuirea se va realiza conform detaliilor din

plansa atașată.

Întocmit,

ing. Ordean Aurel

52


G. AMENAJĂRI- Drum tehnologic

Luând în considerare necesitatea accesului in vederea executiei lucrarilor de „Inchidere a

depozitului neconform MARGHITA” s-a considerat necesar proiectarea si executia unui drum tehnologic

pe contur.

Pentru executarea lucrărilor de închidere, pe amplasamentul depozitului de deşeuri neconform

clasa b Marghita accesul se face pe un drum de piatra din drumul de exploatare ce face legătura între sat

Ilteu și Marghita

În incinta depozitului se va construi un drum tehnologic cu lungimea de 464 m care va permite

accesul pietonal si al automobilelor usoare in vederea inchiderii, reparatiei si supravegherii depozitului.

Drumul proiectat este un drum industrial de categoria III cu o singura banda, care are latimea

partii carosabile de 2,75 m si doua acostamente de 0,375m. Drumul este prevăzut pe partea dinspre

depozit cu canal de preluare a apelor pluviale ce se scurg de pe taluzul amenajat al depozitului şi de pe

drum.

Lungimea acestui drum este de 464 m si are suprastructura partii carosabile formata dintr-un strat

de balast de 10cm si un strat de piatra sparta in grosime de 12cm, iar acostamentele au suprastructura

formate dintr-un strat de piatra sparta de 10cm asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5cm

In profil longitudinal panta variaza intre 0,15% si 4,54%, în profil transversal panta este de 5% cu

scurgere spre canal apă pluvială. Intrucat traseul acestui drum care se racordeaza la drumul existent

traverseaza canalul de preluare a apelor pluviale ce s-a proiectat la baza taluzului depozitului de deşeuri,

conform plan de situatie, in această zonă s-a prevăzut un canal de preluare a apei pluviale de formă

dreptunghiulară cu lungimea de 3,6m acoperit cu dale preturnate, conform plansei nr. 9, secțiunea B-B.

Întocmit,

ing. Vidițchi Niculae

53


H. SISTEM DE URMĂRIRE A EVOLUŢIEI FACTORILOR DE MEDIU (3 puţuri de

observaţie + 10 borne topografice)

Plantare borne topografice şi foraje hidrologice

Pentru monitorizare sunt necesare o serie de lucrări care fac posibilă monitorizarea în perioada de

execuţie, garanţie şi postînchidere, astfel:

- implementarea unui sistem de urmărire topografică cu borne martor amplasate pe versanţi şi

borne amplasate pe depozit după reprofilarea lui.

Se vor realiza linii de profil şi o linie longitudinală dupa terminarea lucrărilor de ecologizare.

După terminarea lucrărilor de ecologizare bornele topo şi picheţii vor fi evidenţiaţi în planurile de

situaţie reactualizate. Urmărirea topografică va fi efectuată anual atât în faza de execuţie, în perioada de

garanţie de 2 ani, cât şi în faza de urmărire post - închidere.

Pentru urmărirea regimului hidrochimic modificat în zona de influenţă a depozitului Marghita se

vor executa 3 (trei) foraje hidrogeologice (conform H.G. nr. 349), un foraj amplasat în amonte şi două

aval. Rolul forajelor hidrogeologice este de a măsura nivelul hidrostatic a apelor subterane şi a calităţii

lor. Adâncimea maximă a forajelor va fi de 4 m (până la pânza freatică). În faza de execuţie cât şi în faza

de urmărire în perioada de garanţie de 2 ani cât şi în perioada de post – închidere, frecvenţa prelevării

probelor va fi din 6 în 6 luni. Urmărirea calităţii apei se va face la o dată iniţială după terminarea

lucrărilor de ecologizare şi apoi sistematic semestrial prin analize chimice ale probelor recoltate.

Rezultatele urmăririi calităţii apei se vor evidenţia şi arhiva prin grija beneficiarului în registru

special.

Pentru realizarea unei sonde se vor executa următoarele lucrări:

1. Forarea găurii de sondă, cu diametrul de 6″, manual sau semimecanic, parcurgând

următoarele etape:

Montarea instalaţiei de forare în sistem uscat, efectuând următoarele operaţii:

- amenajarea platformei de lucru;

- montarea trepiedului şi al troliului;

- aranjarea sculelor.

Forarea în sistem uscat al găurii de sondă, cu diametrul de 6″, efectuând următoarele operaţii:

- formarea garniturii de foraj;

- introducerea garniturii în gaura de sondă;

- săparea găurii (avansarea pe talpă);

- extragerea garniturii de foraj;

- descărcarea sapei.

54


Reforarea găurii, dacă este cazul, pe porţiunea surpată din cauza stratelor acvifere, interceptate

până la atingerea adâncimii finale.

Transformarea forajului efectuat puţ de observaţie, cu utilaj manual sau semimecanic, parcurgând

următoarele etape:

Pregătirea coloanei filtrante. Se lucrează cu conducte din PVC, cu diametrul de 2″, modulate la 4

m, efectuând următoarele operaţii:

- se execută găuri

- se taie împâslitura din vată de sticlă şi a plasei de nailon sau cupru la dimensiune;

- se îmbracă coloana împâslitura şi plasa începând de la primul rând de găuri.

Pregătirea găurii de sondă în vederea introducerii coloanei filtrante şi a coloanei de prelungire,

efectuând următoarele operaţii:

- curăţirea forajului;

- introducerea de pietriş mărgăritar pe fundul forajului, pe o înălţime de 50 cm.

Introducerea coloanei filtrante şi a coloanei de prelungire în gaura de sondă, efectuând

următoarele operaţii:

- se introduce în foraj coloana filtrantă pe circa 75% din înalţimea ei;

- se încălzeşte cu flacăra porţiunea superioară a coloanei (circa 20 cm) în vederea lărgirii ei;

- se introduce un capăt al primului tronson al coloanei de prelungire şi se aşteaptă răcirea

asamblării (procedeu de asamblare şi etanşare);

- se lansează ansamblul încă 4 m şi se repetă operaţia de asamblare şi etanşare până când

coloana filtrantă ajunge pe stratul filtrant din pietriş;

- se acoperă capătul coloanei cu un capac metalic;

- se introduce pietriş mărgăritar între coloana filtrantă şi foraj, de jur împrejur, pe o înălţime

de 3,50 m;

- se introduce asemenea pietrişului bentonită amestecată cu ciment, în vederea formării

dopului de etanşare;

- se completează în acelaşi mod, până la 90 cm de suprafaţă, cu argilă măruntă.

Executarea gulerului de sondă prin următoarele operaţii;

- se sapa o groapă, 60 x 60 cm în jurul coloanei, pe o adâncime de 80 cm;

- se introduce pământ şi se tasează pe o înălţime de 60 cm;

- se realizează un cofraj 60 x 60 x 30 cm;

- se toarnă un beton B50 în cofraj.

Demontarea instalaţiei de foraj, presupune:

- demontarea trepiedului;

55


- strângerea utilajului;

- strângerea sculelor.

Sistem de urmărire

După închiderea depozitului, o dată la şase luni (de regulă primăvara şi toamna), se vor face

măsurători topografice pe bornele de nivelment, valorile fiind înregistrate în registrul de urmărire a

tasărilor.

În faza post – închidere, se va urmări comportarea depozitului Marghita în sensul integrării sale în

noile condiţii de mediu prin:

– eficienţa în timp a etanşării depozitului

– monitorizarea eventualelor fenomene de eroziune şi luarea urgentă a unor măsuri de

combatere în cazul apariţiei acestora.

Periodic, dar mai ales după producerea unor fenomene meteorologice deosebite, se vor efectua

observaţii vizuale care vor cuprinde inspecţii a tuturor componentelor depozitului de gunoi, mai ales a

lucrărilor de preluare şi dirijare a apelor. Observaţiile vizuale vor fi înregistrate într-un registru special.

Eventualele degradări sau deteriorări ale lucrărilor componente, mai ales a celor structurale, vor fi

anunţate de urgenţă administratorului lucrării care, după caz, va lua măsurile care se impun.

Supravegherea depozitelor de gunoi menajer trebuie să fie permanentă pentru a se putea observa

orice fenomen periculos.

La inspecţiile periodice se urmăreşte:

scurgeri de ape pe taluz

crăpături în taluz

denivelări, prăbuşuri, umflături pe taluze sau pe berme

orice fenomen neobişnuit

Observaţiile vor fi imediat comunicate unităţii care are în subordine depozitul de gunoi menajer

Marghita.

Observaţiile, constatările şi măsurile ce trebuie intreprinse vor fi prezentate sub formă tabelară

pentru a fi uşor de urmărit şi a se putea interveni corespunzător în caz de urgenţă de către personalul de

exploatare.

“Cartea Construcţiei” depozitului de gunoi menajer Marghita se ţine la

intreprinderea/administzraţia de care aparţine depozitul şi trebuie să conţină:

proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie

proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor

56


un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate

lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului (schiţei, dispoziţiei)

pe baza căruia s-a făcut lucrarea

planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată

după execuţie, pentru toate lucrările

studiile şi proiectele tehnice de închidere a gropii de gunoi Marghita

rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp

Ridicările topografice succesive, împreună cu graficele aduse la zi ale modificărilor (deplasările în

timp ale bornelor de control etc.) se ţin împreună cu “cartea construcţiei”. Durata lor de păstrare nu se

limitează.

Întocmit,

ing. Oncu Voicu

57


I. MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

Pentru monitorizare sunt necesare o serie de lucrări care fac posibilă monitorizarea în perioada de

execuţie, garanţie şi postînchidere, astfel:

implementarea unui sistem de urmărire topografică cu borne martor amplasate pe

depozit şi în terenul natural (10 bucăţi)

realizarea a trei puţuri de observaţie a calităţii apei (două amonte de depozit şi unul

aval de depozit)

După terminarea lucrărilor de ecologizare bornele topo şi picheţii vor fi evidenţiaţi în planurile de

situaţie reactualizate. Urmărirea topografică va fi efectuată anual atât în faza de execuţie, în perioada de

garanţie de 2 ani, cât şi în faza de urmărire post - închidere.

Pentru urmărirea regimului hidrochimic modificat în zona de influenţă a depozitului se vor

executa 3 (trei) foraje hidrogeologice (conform H.G. nr. 349), un foraj amplasat în amonte şi două în aval.

Adâncimea maximă a forajelor va fi de 4-5m (până la pânza freatică). În faza de execuţie cât şi în faza de

urmărire în perioada de garanţie de 2 ani cât şi în perioada de post – închidere, frecvenţa prelevării

probelor va fi din 6 în 6 luni. Urmărirea calităţii apei se va face la o dată iniţială după terminarea

lucrărilor de ecologizare şi apoi sistematic semestrial prin analize chimice ale probelor recoltate.

Rezultatele urmăririi calităţii apei se vor evidenţia şi arhiva prin grija beneficiarului în registru

special.

Programul de monitorizare a depozitului de deşeuri menajere Marghita va fi următorul:

A. Monitorizarea pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere si ecologizare

Monitorizarea pe perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare (12 luni) a

perimetrului depozitului de deseuri menajere neconform Marghita, vizeaza evolutia calitatii solului si a stabilitatii terenurilor ecologizate, a calitatii apelor subterane si apelor uzate evacuate din depozit, a aerului si a vegetatiei, a zonelor de deformare, tasare a suprafetei depozitului.De asemenea se va urmări realizarea sistemului de colectare a biogazului (puturi biogaz, biofiltre), realizarea sistemului de colectare a levigatului din depozit (puturi si conducte levigat) si a sistemului de colectare ape pluviale (canale/rigole de colectare).Monitorizarea mediului din perimetrul depozitului de deseuri manajere Marghita, are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de poluanti pe amplasament si identificarea posibilelor cresteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrarile de remediere necesare pentru atenuarea impactului.Monitorizarea factorilor de mediu vizeaza urmarirea:

- evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- evoluţiei calitaţii apei subterane (din perimetrul depozitului) si a apei uzate - levigat

58


- evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei;

- stabilitatea depozitului - montare borne topografice

- monitorizarea nivelului de zgomot

În raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu şi coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice), se va stabili dacă frecvenţa de măsurare a calităţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată.In continuare se prezinta metodologia si programul de monitorizare pentru fiecare factor de mediu in parte, cu sursele potentiale de poluare, caile de transmitere si bazinul de receptie al impacturilor de poluare.

1. Programul de monitorizare a calitatii aerului

Principalele surse de poluare a aerului sunt :● particulele de pulberi in suspensie, praf (aerosoli) ● emisii de posibili poluanti gazosi din perimetrul depozitului de deseuri si tuturor zonelor unde se vor executa lucrari cu ajutorul utilajelor si autovehiculelor de transport.În perioada execuţiei lucrărilor principalele surse de poluare a aerului sunt :

pulberile în suspensie (aerosoli) – PM 10;

gazele (CH4 , CO, CO2 , SO2, NO2) – din zona haldei depozitului menajer si de la utilajele ce execută lucrările de inchidere si ecologizare

urmărirea realizării sistemului de colectare/evacuare a gazului de depozit (biogaz)

În tabelul de mai jos nr. 2.1. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu aer:

Tabel nr. 2.1.Nr crt

Denumirea lucrarii de monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :1. Pulberi în suspensie PM 10

(aerosoli)(din depozit si drum acces) (mg/mc)

▪ perioada executiei -trimestrial (lunar, in perioade cu vant/seceta) – 4 probe/an

▪ incinta depozitului▪ drum acces

- conform SR EN 12341/2002

- cu aparat automat de prelevare

Legea 104/2011

STAS 12574 -87

2. Noxe gazoase: CO, NO2

SO2, CH4 , CO2 , in perioada functionarii utilajelor, mijl. de transport, in zona haldei depozitului menajer (mg/mc)– Urmărirea realizării sistemului de colectare /evacuare biogaz–puturi biogaz

▪ perioada execuţie-trimestrial– 4 probe/an(pe drumurile de acces se preleveaza CO, SO2, si NO2)

- ConformSR EN 14626/2005SR EN14212/2005SR EN 14211/2005

- cu aparat automat de prelevare

a) Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde:

- SR EN 12341: 2002 – Pulberi in suspensie PM 10

59


- SR EN 14626/2005 - determinare CO

- SR EN 14212/2005 - determinare SO2

- SR EN 14211/2005 – determinare NO2

Aparatura de prelevareAparat recoltare pulberi în suspensie cu capete de prelevare pentru PM10

Pentru prelevarea gazelor functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de aparat sau instalatie (analizor de gaze – imisii)Frecventa si proceduri de prelevare a probelorSe vor preleva probe de pulberi în suspensie - periodic - trimestrial.Prelevarea probelor se poate face timp de 30 minute (mg/mc/30 min), sau timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore.

b) Standardele de interpretare a calitatii aerului: - STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate;- Legea 104/2011- Calitatea aerului inconjurator - valori limita de evaluare a SO2, NO2, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5 ), etc.

c) Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de pulberi in suspensie (aerosoli) si noxe gazoase, precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat.

Validarea datelor

Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în conformitate cu sandardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor fi stabilite pentru fiecare parametru. Procesarea datelor va include verificarea tuturor datelor în raport cu limitele de toleranta admise/stabilite.

Raportare semestriala/ anuala

Toate datele vor fi procesate si validate semestrial. Se va elabora un raport de monitorizare semestriala si un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii determinati, locatie, data si ora.

2. Programul de monitorizare a calitatii apelor

Categoriile de ape din perimetrul depozitului menajer urban Marghita a căror calitate se va monitoriza, sunt: - apa subterana (panza freatica) din zona de influenta a depozitului menajer (semestrial);- apa uzata – levigat evacuat din depozit si colectat in bazin de colectare (semestrial);Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele secţiuni:

a) Prelevarea probelor de ape

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate60


Calitatea apelor (apa subterana si levigat) se vor monitoriza prin prelevarea periodică de probe si prin analizarea lor intr-un laborator de specialitate in vederea determinării compoziţiei chimice :

- parametrii calitativi a apei subterane: pH, CCO-Cr, fenoli, metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti;

- parametrii calitativi a apei uzate – levigat: pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, SO4

2-, sulfuri/hidrogen sulfurat, amoniu, azotati, azotiti, fenoli, Pb, CdPentru urmarirea gradului de poluare a pânzei freatice din perimetrul depozitului menajer Marghita, va fi monitorizata calitatea apei subterane din cele 3 foraje de control hidrochimic (cu adancimea de 20 m) din zona de influenta a haldei depozitului.

În tabelul nr. 2.2. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu apa: Tabel nr. 2.2.

Nrcrt

Denumirea lucrării de monitorizare

Frecventa de măsurare

Locul de prelevare

Modul de determinare

Modul de evaluare

A. Prelevare probe de ape si analiza chimica: 1. ▪ Apa subterana din 3

foraje de control hidrochimic (pH, CCOCr, fenoli, Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr, sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti)

▪ Nivelul apei subterane

▪ perioada de garantie- semestrial (3 probe) = 6 probe/an

- semestrial (3 probe)

▪ 3 foraje hidrochimice


Prelevarea conf. SR ISO 5667-11 /2009Analize chimice de laborator conform standardelor existente

Tija gradata sau coarda lestata

Legea 458/2002 – calitatea apei potabile, modif. si completata de Legea 311/2004

2. - Apa uzata – levigat (pH, suspensii, reziduu fix, sulfuri, sulfati, CCO-Cr, amoniu, azotati, azotiti, fenoli, Pb, Cd)

- semestrial – 1 proba = 2 probe/an

▪ zona băltire cu levigat, sau bazin de colectare levigat

-Prelevarea conf. SR ISO 5667-10/1994-Analize chimice in laborator acreditat conform standardelor

NTPA 002/2005 calitatea apelor uzate descarcate in retele de canalizare sau in statii de epurare

Prelevarea probelor de ape se face în conformitate cu prevederile următoarelor standarde:- SR EN ISO 5667-1/2007 Calitatea apei – Ghid general pentru tehnicile de prelevare. - SR ISO 5667-11 : 2009 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane.- SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

▪ Prelevarea probelor de ape subterane (din puturi/foraje) se efectueaza cu un dispozitiv specific de prelevare - flacon lestat / sau cupe de sondare, in conformitate Tehnicile de prelevare din standardul SR ISO 5667-11-2009. In cazul prelevarii de ape subterane din foraje, pentru stabilizarea compozitiei apei inaintea operatiei de prelevare este necesara evacuarea apei din foraj prin purjarea forajului. Operatie care se realizeaza prin pomparea unui volum de apa de cel putin 4 ori mai mare decat volumul interior al coloanei (forajului). Pentru reducerea riscului contaminarii probelor prelevate, este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.▪ Prelevare ape uzate: se realizeaza în mod curent manual în recipienţi de colectare (vase) din material plastic sau polietilena sau din sticla, care se aleg pe baza consultarii laboratorului desemnat sa analizeze

61


probele si trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii : rezistenta mecanica, etanseitate, rezistenta la temperaturi extreme, posibilitate de curatire si reutilizare, disponibilitate si pret convenabil. Pentru prelevare se mai poate folosi si un aparat Rutter sau Kemerer prevazut cu capac cu balama la extremităţi.

Inaintea prelevarii probelor de apa este necesara curătarea initială a zonei pentru indepartarea oricaror urme de crustă, nămol, peliculă biologică, etc.Pentru reducerea riscului contaminarii probelor este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.

▪ Conservarea, pregatirea şi manipularea probelor, conform SR EN ISO 5667-3/2013 – pentru transport la laboratorul de analize.Când timpul de punere in lucru (transport la laboratorul de analize chimice) depaseste 24 ore, probele se vor conserva cu reactivi specifici indicatorilor ce urmeaza a fi analizati (in general cu acizi pentru metale). Alegerea metodei de conservare a probelor se face intotdeauna cu consultarea laboratorului de analize.Pentru expediere la laboratorul de analize chimice proba se splituieşte si introduce in trei recipienţi, astfel:

recipient cu apa nefiltrată;

recipient cu apa filtrată pe teren (pentru analiza constituentilor dizolvati apa va fi filtrata printr-un filtru de 45 microni) ;

recipient cu apa filtrată (conform descrierii de mai sus) - conservată prin cu adaugare de reactivi specifici (acizi -HNO3, HCl, H2SO4 ; NaOH, etc).

▪ Transportul probelor la laboratorul de analizeToate probele de ape (recipientii cu apa prelevata), vor fi aşezate într-o lada şi se transporta la Laboratorul de analize chimice, probele colectate în anotimpul călduros se recomandă a fi transportate în ladă frigorifică. Alegerea modului de transport si depozitare ulterioară a probelor se face întotdeauna cu consultarea laboratorului de analize chimice.

▪ Documente de predare a probelorProbele prelevate trebuie însoţite de formulare de prelevare care cuprind informaţii cu privire la : locul de prelevare, data si ora, durata prelevarii, metoda de prelevare, masuri luate la fata locului.Materialele, ustensilele si reactivii – necesari pentru prelevarea si conservarea probelor de apa sunt in principal urmatoarele:

- Vas colectare (flacon /cupa);- Recipienti (PET-uri de 0,5l; 1l si 2l);- Hartie filtru;- Pipeta, cilindru gradat;

- Reactivi conservare probe (HNO3; HCl, H2SO4, NaOH, etc).

Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate:Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate:

Semestrial - din panza freatica / apa subterana si din bazinul de colectare levigat din depozit

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor determina:

62


- într-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, fenoli, metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti.

Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare.

Se recomanda efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul următor:Indicator fizico-chimic

APANormativ

pH SR ISO 10523:2009 Suspensii SR EN 872:2005Reziduu fix STAS 9187 - 84CCO-Cr SR ISO 6060-96 ; SR EN ISO 8467:2001 Sulfati STAS 3069–87 Sulfuri SR 7510:1997Cupru SR EN ISO 12846:2012 (metoda AAS)Plumb SR EN ISO 12846:2012Zinc SR EN ISO 12846:2012Cadmiu SR EN ISO 12846:2012Cobalt SR EN ISO 12846:2012Mangan SR EN ISO 12846:2012Crom SR EN ISO 12846:2012Fenoli SR ISO 6439:2001/C91:2006 Amoniu SR ISO 7150 –2 : 2001Azotiti SR EN 26777 : 2000Azotati SR ISO 7890 –1 : 2000

Interpretarea rezultatelor analizelor chimice▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apele subterane vor fi comparaţi cu indicatorii de calitate stipulaţi în Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea 311/2004.▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apa uzata - levigat vor fi comparaţi cu indicatorii de calitate stipulaţi în NTPA 002/2005 - Indicatori de calitate ai apelor uzate descarcate in retele de canalizare ale localitatilor sau in statii de epurare.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si periodic (semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA-uri, Direcţiile Apelor, Agenţii de Mediu).

Laboratoarele acreditate care vor executa analizele fizico-chimice vor utiliza probe de referinţă pentru a confirma acurateţea şi precizia tehnicilor folosite, aceste probe de referinţă trebuiesc analizate împreună cu probele prelevate şi toate probele vor fi analizate cu metodologia adecvată, conform standardelor în vigoare.

63


În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizează alte metode decât metodele standard de analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel naţional.

Răspunderea pentru acurateţea şi precizia rezultatelor analizelor fizico-chimice va reveni laboratorului care execută analizele.

3. Programul de monitorizare a solului si vegetatieiProgramul de monitorizare va consta din:

urmărirea calitatii solului prin analize chimice: pH, humus, metale grele (Pb, Cd), azotati, HTP–hidrocarburi petroliere totale - semestrial;

urmărirea realizarii impermeabilizarii si ecologizarii suprafetei depozitului (însământare, plantare).

Estimarea nivelului de poluare a solului - a calităţii SOLULUI, cuprinde:a) Prelevarea probelor de sol

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997 – semestrial.Pentru prelevarea probelor de sol se foloseşte echipamentul pedologic din dotare - cuţit pedologic (şpaclul) sau sonda (foreza), care după fiecare proba recoltată, trebuie curăţat de resturile de pământ rămase pe el. Cantitatea de sol recoltată este de minim 0,5 kg. Recoltarea se face de la o adâncime de 10–25 cm de la suprafaţa solului, după îndepărtarea vegetaţiei.Proba prelevata se introduce in pungă sau cutie de plastic, care se leagă si se etichetează.Pentru identificarea probelor este necesară scrierea pe punga (cutie) si pe etichetele ataşate a următoarelor specificaţii minime: locul si data recoltării probelor, denumirea solului, numele persoanei care a recoltat proba.Probele vor fi analizate fizico – chimic pentru determinarea caracteristicilor pedologice si a conţinutului de metale grele - pentru solurile din perimetrele haldelor de steril. Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate.

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor în vigoare, astfel: pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999

humus – STAS 7184 / 21 – 82;

determinare azotati - SR ISO 14255/ 2000

metale grele (Pb, Cd) – SR ISO 11047 – 1999;

HTP - SR 13511 / 2007

În tabelul de mai jos nr. 2.3. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu sol:

Tabel nr. 2.3.

64


Nr crt



Locul de prelevare


Modul de evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de: pH, humus, azotati, HTP, metale grele (Pb, Cd)

1 ▪ Soluri din zona haldei depozitului menajer

- semestrial- 1 probe/sem.+ 1 pr. martor (3 probe/an)

▪ zona limitrofa depozitului menajer

- Prelevare STAS 7184 /1 – 84- Analize chimice in laborator specialitate, conform standardelor in vigoare

Ordinul MAPPM nr.756/97

Interpretarea rezultatelor analizelor chimice ▪ Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţă pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea poluării mediului.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate într-un registru, constituindu -se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat.

4. Programul de monitorizare a stabilitatii depozitului

Stabilitatea depozitului de deseuri menajere Marghita constituie factorul esential in monitorizarea acestui depozit, datorita conditiilor meteorologice care pot afecta starea lui de siguranta. Realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitului de deseuri menajere Marghita se va face in 12 luni .

Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii depozitului constau in: urmarirea vizuala a starii corpului depozitului (denivelari, prabusiri care pot sa apara

pe taluze sau platforma haldei depozitului);

urmarirea stabilitatii haldei depozitului de deseuri prin montarea de reperi / borne topometrice pe suprafata depozitului (si ulterior, dupa montare borne topo, se vor realiza masuratori topografice la reperi) – montare 10 borne topo (8 pe depozit si 2 in teren natural);

Lucrarile din cadrul programului de monitorizare a stabilitatii depozitului menajer, vor fi realizate conform tabelului nr. 2.4.

Tabel nr.2.4.Nr crt

Denumirea lucrarii de monitorizareFrecventa de

masurareLocul de prelevare


Modul de evaluare

1 Inspectie periodica la depozit pentru vizionare (denivelari, prabusiri), cand se vor executa si masuratorile meteo (conf. cap 2.6.)

saptamanal

2 Confectionare si montare 10 borne topometrice- borne topo tip (trunchi de piramida din beton)

confectionare si montare 10 borne topo

(8 pe depozit si 2 in teren natural)

65


5. Programul de monitorizare a zgomotului si vibratiilor

Posibilitatea depasirii nivelului de zgomot sau vibratii poate apare in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitului de deseuri menajere, ca rezultat al lucrarilor de excavaţii, terasamente, umpleri, compactari, etc si a circulatiei mijloacelor de transport si utilajelor pentru realizarea operatiunilor de inchidere si ecologizare.

Nivelul de zgomot se va monitoriza in zonele limitrofe asezarilor umane, la traversarea autovehiculelor prin zona localitatii Marghita (depozitul neconform Marghita se afla la 2700 m fata de asezarile umane).

Nivelul de zgomot se va monitoriza trimestrial in perioada de varf a circulatiei vehiculelor de transport, urmand ca in functie de rezultatele masuratorilor sa se impuna restrictii de circulatie privind viteza si orele de acces ale acestora.Masuratorile se vor efectua in 2 puncte din zona asezarilor umane a localitatii Oradea, (zone cu densitate maxima a locuintelor) si un punct la limita incintei depozitului unde se executa lucrarile de inchidere si ecologizare.Limitele admise pentru zgomot:

încadrarea în limitele impuse prin STAS 10009/1988 -Acustica urbana - 65 dB(A) nivel zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv;

incadrarea in limitele impuse de HG 1756/2006 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor (conf. tabel cu valori limita in functie de tipul echipamentului)

Programul de monitorizare a zgomotului va fi realizat conform tabelului nr. 2.5.

Tabel nr.2.5.

Nr crt



Locul de prelevare


Modul de evaluare

Prelevare zgomot1 ▪ Monitorizarea nivelului

de zgomot (3 puncte – 1 pct. la limita depozitului + 2 pct. in zone rezidentiale), in perioada lucrarilor de inchidere si ecologizare

- trimestrial(3 probe) = 12 probe/an

▪ zona limitrofa depozitului▪ zone cu densitate maxima a locuintelor

- Sonometru HG 1756/2006

STAS 10009/1988

6. Programul de monitorizare a conditiilor meteorologice

Monitorizarea conditiilor meteorologice in zona perimetrului depozitului menajer Marghita, permite o interpretare mai reala a rezultatelor monitorizarii aerului, precum si afectarea stabilitatii terenului si depozitului.Se vor monitoriza saptamanal/lunar urmatorii parametrii :

inregistrarea cantitatii de precipitatii

temperatura aerului si la sol (min/max)

66


evapo-transpiratia

umiditatea atmosferica

Rezultatele monitorizarii se vor consemna in registrul de evidenta a depozitului menajer

B. Monitorizarea depozitului de deşuri menajere pe perioada de garanție

Monitorizarea pe perioada de garantie (1 an) a lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitului menajer neconform Marghita, vizeaza evolutia calitatii solului, a vegetatiei si a stabilitatii terenurilor ecologizate, a calitatii apelor, a aerului si a stabilitatii intregului depozit . Monitorizarea mediului din perimetrul depozitului menajer neconform Marghita are drept scop de a controla evolutia emisiilor de poluanti pe amplasament, cu identificarea posibilelor cresteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si a urmari atenuarea acestora.

Monitorizarea factorilor de mediu vizeaza urmarirea:- evoluţiei calitatii aerului (a sistemului de evacuare biogaz) si a conditiilor meteorologice;

- evoluţiei calitaţii apei subterane (din perimetrul depozitului), a levigatului din depozit si a apei emisarului natural din zona de influenta a depozitului (daca e cazul);


- stabilitatea depozitului

Acest lucru impune o prezenta constanta a personalului de supraveghere astfel incat sa poata constata orice eveniment care apare pe depozitul inchis, atat ca urmare a lucrarilor care s-au executat cat si a conditiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranta a depozitului.În raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu şi coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice), se va stabilit dacă frecvenţa de măsurare a calităţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată.In continuare se prezinta metodologia si programul de monitorizare pentru fiecare factor de mediu in parte.

1. Programul de monitorizare a calitatii aerului Principalele surse de poluare a aerului ar putea fi :● imisii de posibili poluanti gazosi din perimetrul depozitului de deseuri (zona sistemului de degazare pasiva) – semestrial.În perioada de garantie se vor monitoriza :

noxe gazoase – CH4, CO, CO2;

urmărirea/verificarea sistemului de degazare „pasiva” (puturi biogaz)

În tabelul de mai jos nr. 3.1. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu aer:

Tabel nr. 3.1. Nr crt


Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

67


Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :1. Noxe gazoase: CO2,

CO, CH4 (zona sistemului de degazare pasiva) (mg/mc)

▪ perioada de garantie - semestrial

– 2 probe /an

▪ zona sistemului de degazare pasiva

- conf SR EN 14626/2005

- cu aparat automat de prelevare si analiza

Legea 104/2011

STAS 12574 -87

b) Prelevare probe de imisii atmosferice

Aparatura de prelevarePentru prelevarea noxelor gazoase functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de

aparat sau instalatie (analizor de gaze – imisii)Frecventa si proceduri de prelevare a probelor

Se vor preleva probe de noxe – semestrial (si apoi anual, cand nu se vor mai detecta emisii).

b) Standardele de interpretare a calitatii aerului: - STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate;- Legea 104/2011- Calitatea aerului inconjurator

c) Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de aer precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru al depozitului, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat.

Validarea datelor

Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în conformitate cu standardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Procesarea datelor va include verificarea tuturor datelor în raport cu limitele de toleranta admise/stabilite.


Toate datele vor fi procesate si validate semestrial sau anual. Se va elabora un raport de monitorizare anual care va cuprinde toate datele: parametrii determinati, locatie, data si ora (inclusiv datele meteorologice – cantitate precipitatii, temperatura min/max, umiditatea atmosferica).

2. Programul de monitorizare a calitatii apelor Categoriile de ape din perimetrul depozitului de deseuri menajere Marghita, a căror calitate se va monitoriza in perioada de garantie a lucrarilor, sunt: - apa din panza freatica: - caracteristici calitative ale apei subterane din cele 3 foraje de control hidrochimic (2 foraje in aval si 1 foraj in amonte de depozit) si nivelul apei subterane;- determinarea caracteristicilor calitative a apei uzate drenate - levigatul evacuat din depozit (colectat in bazinul betonat, etanş vidanjabil)- urmarirea/verificarea starii conductelor/puturilor de colectare levigat, a starii rigolelor de colectare ape pluviale si daca apar exfiltratii (odata cu prelevarea probelor).

Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele secţiuni:

68


c) Prelevarea probelor de ape

d) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

Calitatea apei subterane se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (semestrial) si prin analizarea lor intr-un laborator de specialitate acreditat in vederea determinării compoziţiei chimice: pH, CCO-Cr, fenoli, metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti.

Parametrii calitativi a levigatului se va monitoriza prin prelevarea semestriala a probei din bazinul de colectare si analizarea in laborator de specialitate acreditat in vederea determinarii compozitiei chimice: pH, suspensii, reziduu fix, SO4

2-, sulfuri/hidrogen sulfurat, CCO-Cr, amoniu, azotati, azotiti, fenoli, Pb, Cd.

În tabelul de mai jos nr. 3.2. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu apa: Tabel nr. 3.2.

Nrcrt



Locul de prelevare


Modul de evaluare



▪ Nivelul apei subterane

▪ perioada de garantie- semestrial (3 probe) = 6 probe/an

- semestrial (3 probe)







- semestrial – 1 proba = 2 probe/an

▪ bazin de colectare levigat



Prelevarea probelor de ape se face în conformitate cu prevederile următoarelor standarde:- SR ISO 5667-2 Calitatea apei – Partea 2: Ghid general pentru tehnicile de prelevare. - SR ISO 5667-11 : 2000 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane.- SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

▪ Prelevarea probelor de ape subterane (din puturi / foraje) se efectueaza cu un dispozitiv specific de prelevare - flacon lestat / sau cupe de sondare, in conformitate Tehnicile de prelevare din standardul SR ISO 5667-11-2000.In cazul prelevarii de ape subterane din foraje, pentru stabilizarea compozitiei apei inaintea operatiei de prelevare este necesara evacuarea apei din foraj prin purjarea forajului. Operatie care se realizeaza prin pomparea unui volum de apa de cel putin 4 ori mai mare decat volumul interior al coloanei (forajului). Pentru reducerea riscului contaminarii probelor prelevate, este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.

69


▪ Prelevare ape uzate: se realizeaza în mod curent manual în recipienţi de colectare (vase) din material plastic sau polietilena sau din sticla, care se aleg pe baza consultarii laboratorului desemnat sa analizeze probele si trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii : rezistenta mecanica, etanseitate, rezistenta la temperaturi extreme, posibilitate de curatire si reutilizare, disponibilitate si pret convenabil. Pentru prelevare se mai poate folosi si un aparat Rutter sau Kemerer prevazut cu capac cu balama la extremităţi.

Inaintea prelevarii probelor de apa este necesara curătarea initială a zonei pentru indepartarea oricaror urme de crustă, nămol, peliculă biologică, etc.Pentru reducerea riscului contaminarii probelor este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.

▪ Conservarea şi pregatirea probelor – pentru transport la laboratorul de analize.Când timpul de punere in lucru (transport la laboratorul de analize chimice) depaseste 24 ore, probele se vor conserva cu reactivi specifici indicatorilor ce urmeaza a fi analizati (in general cu acizi pentru metale). Alegerea metodei de conservare a probelor se face intotdeauna cu consultarea laboratorului de analize.Pentru expediere la laboratorul de analize chimice proba se splituieşte si introduce in trei recipienţi, astfel:




▪ Transportul probelor la laboratorul de analizeToate probele de ape (recipientii cu apa prelevata), vor fi aşezate într-o lada şi se transporta la Laboratorul de analize chimice, probele colectate în anotimpul călduros se recomandă a fi transportate în ladă frigorifică.

▪ Documente de predare a probelorProbele prelevate trebuie însoţite de formulare de prelevare care cuprind informaţii cu privire la : locul de prelevare, data si ora, durata prelevarii, metoda de prelevare, masuri luate la fata locului.Materialele, ustensilele si reactivii – necesari pentru prelevarea si conservarea probelor de apa sunt in principal urmatoarele:

- Vas colectare (flacon /cupa);- Recipienti (PET-uri de 0,5l; 1l si 2l);- Hartie filtru;- Pipeta, cilindru gradat;


Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate:Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate:

Semestrial - din panza freatica / apa subterana si din bazinul de colectare levigat din depozit

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor determina:

70


- într-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, fenoli, metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti.

Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare.Se recomanda efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul următor:

Indicator fizico-chimicAPA

Normativ

pH SR ISO 10523:2009 Suspensii SR EN 872:2005Reziduu fix STAS 9187 - 84CCO-Cr SR ISO 6060-96 ; SR EN ISO 8467:2001 Sulfati STAS 3069–87 Sulfuri SR 7510:1997Cupru SR EN ISO 12846:2012 (metoda AAS)Plumb SR EN ISO 12846:2012Zinc SR EN ISO 12846:2012Cadmiu SR EN ISO 12846:2012Cobalt SR EN ISO 12846:2012Mangan SR EN ISO 12846:2012Cromt SR EN ISO 12846:2012Fenoli SR ISO 6439:2001/C91:2006 Amoniu SR ISO 7150 –2 : 2001Azotiti SR EN 26777 : 2000Azotati SR ISO 7890 –1 : 2000

Interpretarea rezultatelor analizelor chimice▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apele subterane vor fi comparaţi cu indicatorii de calitate stipulaţi în Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea 311/2004.▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apa uzata - levigat vor fi comparaţi cu indicatorii de calitate stipulaţi în NTPA 002/2005 - Indicatori de calitate ai apelor uzate descarcate in retele de canalizare ale localitatilor sau in statii de epurare.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si periodic (semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA-uri, Direcţiile Apelor, Agenţii de Mediu).


71




3. Programul de monitorizare a solului si vegetatiei

Programul de monitorizare in perioada de garantie va consta din: urmărirea calitatii solului prin analize chimice: pH, humus, metale

grele (Pb, Cd), azotati, - anual (pana la vegetalizarea completa a depozitului);

urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate/plantate in scopul completării lipsurilor si/sau refacerii;

Pentru aprecierea şi estimarea nivelului de poluare a solului s-a instituit un sistem de urmărire a calităţii SOLULUI, care cuprinde:

c) Prelevarea probelor de sol

d) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

Prelevarea şi analizarea probelor de sola) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997 – anual.Pentru prelevarea probelor de sol se foloseşte echipamentul pedologic din dotare - cuţit pedologic (şpaclul) sau sonda (foreza), care după fiecare proba recoltată, trebuie curăţat de resturile de pământ rămase pe el. Cantitatea de sol recoltată este de minim 0,5 kg. Recoltarea se face de la o adâncime de 10–25 cm de la suprafaţa solului, după îndepărtarea vegetaţiei.Proba prelevata se introduce in pungă sau cutie de plastic, care se leagă si se etichetează.Pentru identificarea probelor este necesară scrierea pe punga (cutie) si pe etichetele ataşate a următoarelor specificaţii minime: locul si data recoltării probelor, denumirea solului, numele persoanei care a recoltat proba.Probele vor fi analizate fizico – chimic pentru determinarea caracteristicilor pedologice si a conţinutului de metale grele - pentru solurile din perimetrele haldelor de steril. Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate.b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor în vigoare, astfel:

pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999

humus – STAS 7184 / 21 – 82;



În tabelul nr. 3.3. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu sol: Tabel nr. 3.3.

Nr crt



Locul de prelevare


Modul de evaluare

72


Prelevare si analize fizico-chimice de: pH, humus, metale grele (Pb, Cd), azotati1 ▪ Soluri din zona haldei

depozitului menajer

▪ urmărirea evolutiei vegetatiei (o data cu prelevarea probelor)

- anual2 puncte de recoltare (2 probe/an + 1pr. martor)

▪ zona limitrofa haldei de gunoi

- Prelevare STAS 7184 /1 – 84- Analize chimice in laborator specialitate, conf standardelor in vigoare


Interpretarea rezultatelor analizelor chimice ▪ Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţă pentru elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea poluării mediului.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate într-un registru, constituindu -se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat.

4. Programul de monitorizare a stabilitatii depozitului

Stabilitatea depozitului de deseuri menajere Marghita constituie factorul esential in monitorizarea acestui depozit, datorita conditiilor meteorologice care pot afecta starea lui de siguranta.

Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii depozitului constau in: urmarirea vizuala a starii corpului depozitului (denivelari, prabusiri care pot sa apara pe taluze

sau platforma haldei depozitului);

urmarirea stabilitatii haldei depozitului de deseuri prin masuratori topografice la reperii montati – 10 borne topo (8 pe depozit si 2 in teren natural);

Lucrarile din cadrul programului de monitorizare in perioada de garantie a stabilitatii depozitului menajer vor fi realizate conform tabelului nr. 3.4. Tabel nr.3.4.

Nr crt




Modul de evaluare

1 Inspectie periodica la depozit pentru vizionare (denivelari, tasari, prabusiri), cand se vor executa si masuratorile meteo (conf. cap 3.5.)

lunar

2 Masuratori topometrice la cele 10 borne topo (8 pe halda depozitului si 2 in teren natural)

- redactare planuri

anual

anual

- conform plansei

Statie topografica

cu GPS

Abateri de max. 10 mm in primii 10 ani

5. Programul de monitorizare a conditiilor meteorologice

Monitorizarea conditiilor meteorologice in zona perimetrului depozitului menajer Oradea, permite o interpretare mai reala a rezultatelor monitorizarii aerului, precum si afectarea stabilitatii terenului si depozitului.

73


Se vor monitoriza lunar urmatorii parametrii : inregistrarea cantitatii de precipitatii


evapo-transpiratia


Rezultatele monitorizarii se vor consemna in registrul de evidenta a depozitului menajerC. Monitorizarea post-închidere a depozitului de deşuri menajere

Perioada de urmărire post-închidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Această perioadă este de minimum 30 de ani şi poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil şi prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu.

Monitorizarea pe perioada de post-inchidere (30 ani) a perimetrului depozitului menajer neconform Marghita, vizeaza evolutia calitatii solului, a stabilitatii terenurilor ecologizate si a vegetatiei, a calitatii apelor, a aerului si a stabilitatii intregului depozit .

Monitorizarea mediului din perimetrul depozitului menajer neconform Marghita are drept scop de a controla evolutia emisiilor de poluanti pe amplasament, cu identificarea posibilelor cresteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge nivelurile critice de impact si a urmari atenuarea acestora prin lucrarile de remediere realizate, precum si in mod natural.

Monitorizarea depozitului si a factorilor de mediu vizeaza urmarirea:- evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- evoluţiei calitaţii apei subterane (din perimetrul depozitului), a levigatului din depozit si a apei emisarului natural din zona de influenta a depozitului (daca e cazul);


- stabilitatea depozitului

În raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu şi coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice), se va stabili frecvenţa de măsurare a calităţii factorilor de mediu.

In continuare se prezinta metodologia si programul de monitorizare pentru fiecare factor de mediu in parte, cu sursele potentiale de poluare, caile de transmitere si bazinul/zona de receptie al impacturilor de poluare.

Prevederi pentru monitorizarea mediului Monitorizarea perimetrului depozitului menajer neconform Marghita, vizează evoluţia calităţii

solului, a stabilităţii haldei depozitului si terenurilor ecologizate, a vegetaţiei, a aerului si a apei din perimetrul depozitului, după efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică.

Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu, post-inchidere.

74


Sistemul de monitoring cuprinde următoarele secţiuni:SOLUL / topografia urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din zona depozitului

de deseuri menajere şi analizarea lor în laborator de specialitate; urmărirea stabilităţii depozitului prin masuratori topo si urmărirea tasării; urmărirea starii stratului vegetal si evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin

însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor, în perimetrul depozitului. De asemenea se va urmarii/verifica: starea corpului depozitului; sistemul de impermeabilizare prin

urmarirea aparitiei exfiltratiilor si/sau izvorâri pe taluzele depozitului; aparitia deformatiilor sistemului de etansare la suprafata depozitului.

AERUL Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi (noxe gazoase

eventual emise din depozit) din zona haldei depozitului menajer (zona sistemului de evacuare a biogazului) şi analizarea lor în laborator de specialitate.

De asemenea se va verifica starea puturilor de evacuare gaz din depozit.

APAMonitorizarea acestui factor de mediu vizează:- urmarirea calitatii apei subterane (panza freatica) din zona de infuenta a depozitului (din 3

foraje de control hidrochimic);- gestionarea levigatului evacuat din depozit – determinarea caracteristicilor calitative De asemenea se va verifica starea rigolelor de colectare a apelor pluviale de pe suprafata

depozitului acoperit/amenajat.

Programul de monitorizare post-inchidere a factorilor de mediu:4.1. Programul de monitorizare a calitatii aerului Principalele surse de poluare a aerului ar putea fi :● imisii de posibili poluanti gazosi din perimetrul depozitului de deseuri (zona limitrofa sistemului

de evacuare a biogazului) – semestrial.În perioada de post-inchidere principalele surse posibile de poluare a aerului sunt :

noxe gazoase – CH4, CO, CO2;

În tabelul de mai jos nr. 4.1. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu aer:Tabel nr. 4.1.

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :1. Noxe gazoase: CO2,

CO, CH4 (zona limitrofa a sistemului de colectare/evacuare a biogazului) (mg/mc)

▪ perioada post-inchidere - semestrial

– 2 probe /an

▪ zona limitrofa a sistemului de evacuare a gazului de depozit

- conf SR EN 14626/2005

- cu aparat automat de prelevare si analiza

Legea 104/2011

STAS 12574 -87

c) Prelevare probe de imisii atmosferice

Aparatura de prelevare

75


Pentru prelevarea noxelor gazoase functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de aparat sau instalatie (analizor de gaze – imisii)

Frecventa si proceduri de prelevare a probelorSe vor preleva probe de noxe – semestrial (si apoi anual, cand nu se vor mai detecta emisii).

b) Standardele de interpretare a calitatii aerului: - STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate;- Legea 104/2011- Calitatea aerului inconjurator

c) Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul

prelevării probelor de aer precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru al depozitului, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul monitorizat.

Validarea datelor

Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în conformitate cu sandardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Procesarea datelor va include verificarea tuturor datelor în raport cu limitele de toleranta admise/stabilite.


Toate datele vor fi procesate si validate semestrial sau anual. Se va elabora un raport de monitorizare anual care va cuprinde toate datele: parametrii determinati, locatie, data si ora (inclusiv datele meteorologice – cantitate precipitatii, temperatura min/max, umiditatea atmosferica).

4.2. Programul de monitorizare a calitatii apelor Categoriile de ape din perimetrul depozitului de deseuri menajere Marghita, a căror calitate se va

monitoriza post-inchidere, sunt: - apa din panza freatica: - caracteristici calitative ale apei subterane din cele 3 foraje de control

hidrochimic H=20m (2 foraje in aval si 1 foraj in amonte de depozit) si nivelul apei subterane;- determinarea caracteristicilor calitative a apei uzate drenate - levigatul evacuat din depozit

(colectat in bazinul betonat, etanş vidanjabil)- urmarirea/verificarea starii conductelor/puturilor de colectare levigat si gaz, a starii rigolelor de

colectare ape pluviale si daca apar exfiltratii (odata cu prelevarea probelor).

Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele secţiuni:e) Prelevarea probelor de ape

f) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

Calitatea apei subterane se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe (semestrial) si prin analizarea lor intr-un laborator de specialitate acreditat in vederea determinării compoziţiei chimice: pH, CCO-Cr, fenoli, metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti.

76


Parametrii calitativi a levigatului se va monitoriza prin prelevarea semestriala a probei din bazinul de colectare si analizarea in laborator de specialitate acreditat in vederea determinarii compozitiei chimice: pH, suspensii, reziduu fix, SO4

2-, sulfuri/hidrogen sulfurat, CCO-Cr, amoniu, azotati, azotiti, fenoli, Pb, Cd.

În tabelul de mai jos nr. 4.2. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu apa: Tabel nr. 4.2.

Nrcrt



Locul de prelevare


Modul de evaluare



▪ perioada post-inchidere- semestrial (3 probe) = 6 probe/an




▪ Nivelul apei subterane - semestrial (3 probe) ▪ 3 foraje hidrochimice



- semestrial – 1 proba = 2 probe/an(sau anual in functie de cantitatea de levigat din bazin) 1 proba/an

▪ bazin colectare levigat



Prelevarea probelor de ape se face în conformitate cu prevederile următoarelor standarde:- SR EN ISO 5667-1/2007 Calitatea apei – Ghid general pentru tehnicile de prelevare.

- SR ISO 5667-11 : 2009 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane.- SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

▪ Prelevarea probelor de ape subterane (din puturi/foraje) se efectueaza cu un dispozitiv specific de prelevare - flacon lestat / sau cupe de sondare, in conformitate Tehnicile de prelevare din standardul SR ISO 5667-11-2009.

In cazul prelevarii de ape subterane din foraje, pentru stabilizarea compozitiei apei inaintea operatiei de prelevare este necesara evacuarea apei din foraj prin purjarea forajului. Operatie care se realizeaza prin pomparea unui volum de apa de cel putin 4 ori mai mare decat volumul interior al coloanei (forajului).

Pentru reducerea riscului contaminarii probelor prelevate, este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.

▪ Prelevare ape uzate: se realizeaza în mod curent manual în recipienţi de colectare (vase) din material plastic sau polietilena sau din sticla, care se aleg pe baza consultarii laboratorului desemnat sa analizeze probele si trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii : rezistenta mecanica, etanseitate, rezistenta la temperaturi extreme, posibilitate de curatire si reutilizare, disponibilitate si pret convenabil. Pentru prelevare se mai poate folosi si un aparat Rutter sau Kemerer prevazut cu capac cu balama la extremităţi.

Inaintea prelevarii probelor de apa este necesara curătarea initială a zonei pentru indepartarea oricaror urme de crustă, nămol, peliculă biologică, etc.

77


Pentru reducerea riscului contaminarii probelor este necesara clătirea recipientului de colectare cu apa din care se efectueaza prelevarea, apoi apa prelevata se introduce in recipient (PET, PP) care este ermetic inchis si ferit de actiunea luminii si caldurii.

▪ Conservarea, pregatirea şi manipularea probelor, conform SR EN ISO 5667-3/2013 – pentru transport la laboratorul de analize.

Când timpul de punere in lucru (transport la laboratorul de analize chimice) depaseste 24 ore, probele se vor conserva cu reactivi specifici indicatorilor ce urmeaza a fi analizati (in general cu acizi pentru metale). Alegerea metodei de conservare a probelor se face intotdeauna cu consultarea laboratorului de analize.

Pentru expediere la laboratorul de analize chimice proba se splituieşte si introduce in trei recipienţi, astfel:




▪ Transportul probelor la laboratorul de analizeToate probele de ape (recipientii cu apa prelevata), vor fi aşezate într-o lada şi se transporta la

Laboratorul de analize chimice, probele colectate în anotimpul călduros se recomandă a fi transportate în ladă frigorifică. Alegerea modului de transport si depozitare ulterioară a probelor se face întotdeauna cu consultarea laboratorului de analize chimice.

▪ Documente de predare a probelorProbele prelevate trebuie însoţite de formulare de prelevare care cuprind informaţii cu privire la :

locul de prelevare, data si ora, durata prelevarii, metoda de prelevare, masuri luate la fata locului.Materialele, ustensilele si reactivii – necesari pentru prelevarea si conservarea probelor de apa sunt

in principal urmatoarele:- Vas colectare (flacon /cupa);- Recipienti (PET-uri de 0,5l; 1l si 2l);- Hartie filtru;- Pipeta, cilindru gradat;


Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate:Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate: Semestrial - din panza freatica / apa subterana si din bazinul de colectare levigat din depozit

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor determina:- într-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, fenoli,

metale grele (Cu, Pb, Cd, Mn, Zn, Co, Cr), sulfuri/hidrogen sulfurat, sulfati, amoniu, azotaţi, azotiti.

Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de laboratorul de specialitate trebuie sa fie in vigoare.

78


Se recomanda efectuarea analizelor chimice conform standardelor din tabelul următor:Indicator fizico-chimic

APANormativ

pH SR ISO 10523:2009 Suspensii SR EN 872:2005Reziduu fix STAS 9187 - 84CCO-Cr SR ISO 6060-96 ; SR EN ISO 8467:2001 Sulfati STAS 3069–87 Sulfuri SR 7510:1997Cupru SR EN ISO 12846:2012 (metoda AAS)Plumb SR EN ISO 12846:2012Zinc SR EN ISO 12846:2012Cadmiu SR EN ISO 12846:2012Cobalt SR EN ISO 12846:2012Mangan SR EN ISO 12846:2012Cromt SR EN ISO 12846:2012Fenoli SR ISO 6439:2001/C91:2006 Amoniu SR ISO 7150 –2 : 2001Azotiti SR EN 26777 : 2000Azotati SR ISO 7890 –1 : 2000

Interpretarea rezultatelor analizelor chimice▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apele subterane vor fi comparaţi cu indicatorii de

calitate stipulaţi în Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea 311/2004.

▪ Rezultatele obţinute pentru indicatorii din apa uzata - levigat vor fi comparaţi cu indicatorii de calitate stipulaţi în NTPA 002/2005 - Indicatori de calitate ai apelor uzate descarcate in retele de canalizare ale localitatilor sau in statii de epurare.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de ape

(starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru - constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat.

Toate datele vor fi prelucrate si periodic (semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului (administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA-uri, Direcţiile Apelor, Agenţii de Mediu).




4.3. Programul de monitorizare a solului si vegetatiei

79


Programul de monitorizare va consta din: urmărirea calitatii solului prin analize chimice: pH, humus, metale grele (Pb, Cd), azotati, -

anual (pana la vegetalizarea completa a depozitului si incetarea evacuarii de levigat din depozit);

urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate/plantate in scopul completării lipsurilor si/sau refacerii;

Pentru aprecierea şi estimarea nivelului de poluare a solului s-a instituit un sistem de urmărire a calităţii SOLULUI, care cuprinde:

e) Prelevarea probelor de sol

f) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

Prelevarea şi analizarea probelor de sola) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a

solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997 – anual.Pentru prelevarea probelor de sol se foloseşte echipamentul pedologic din dotare - cuţit pedologic

(şpaclul) sau sonda (foreza), care după fiecare proba recoltată, trebuie curăţat de resturile de pământ rămase pe el. Cantitatea de sol recoltată este de minim 0,5 kg. Recoltarea se face de la o adâncime de 10–25 cm de la suprafaţa solului, după îndepărtarea vegetaţiei.

Proba prelevata se introduce in pungă sau cutie de plastic, care se leagă si se etichetează.Pentru identificarea probelor este necesară scrierea pe punga (cutie) si pe etichetele ataşate a

următoarelor specificaţii minime: locul si data recoltării probelor, denumirea solului, numele persoanei care a recoltat proba.

Probele vor fi analizate fizico – chimic pentru determinarea caracteristicilor pedologice si a conţinutului de metale grele - pentru solurile din perimetrele haldelor de steril.

Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate.b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor în vigoare, astfel: pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999

humus – STAS 7184 / 21 – 82;



În tabelul nr. 4.3. – sunt prezentaţi parametrii monitorizati pentru factorul de mediu sol: Tabel nr. 4.3.

Nr crt



Locul de prelevare


Modul de evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de: pH, humus, metale grele (Pb, Cd) azotati1 ▪ Soluri din zona haldei

depozitului menajer

▪ urmărirea evolutiei vegetatiei (o data cu prelevarea probelor)

- anual2 puncte de recoltare (2 probe/an)

▪ zona limitrofa haldei de gunoi

- Prelevare STAS 7184 /1 – 84- Analize chimice in laborator specialitate, conf standardelor in vigoare


80


Interpretarea rezultatelor analizelor chimice ▪ Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţă pentru elemente

chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea poluării mediului.

Evidenta rezultatelor analizelor chimiceRezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate într-

un registru, constituindu -se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul monitorizat.

4.4. Programul de monitorizare a stabilitatii depozitului

Stabilitatea depozitului de deseuri menajere Marghita constituie factorul esential in monitorizarea acestui depozit, datorita conditiilor meteorologice care pot afecta starea lui de siguranta.

Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii depozitului constau in: urmarirea vizuala a starii corpului depozitului (denivelari, prabusiri care pot sa apara pe taluze

sau platforma haldei depozitului);

urmarirea stabilitatii haldei depozitului de deseuri prin masuratori topografice la reperii montati – 10 borne topo (8 pe depozit si 2 in teren natural);

Lucrarile din cadrul programului de monitorizare post-inchidere a stabilitatii depozitului menajer vor fi realizate conform tabelului nr. 4.4.

81


Tabel nr.4.4.Nr crt




Modul de evaluare

1 Inspectie periodica la depozit pentru vizionare (denivelari, tasari, prabusiri), cand se vor executa si masuratorile meteo (conf. cap 4.5.)

lunar

2 Masuratori topometrice la cele 10 borne topo (8 pe halda depozitului si 2 in teren natural)

- redactare planuri

anual

anual

- conform plansei

Statie topografica

cu GPS

Abateri de max. 10 mm in primii 10 ani

4.5. Programul de monitorizare a conditiilor meteorologice

Monitorizarea conditiilor meteorologice in zona perimetrului depozitului menajer Marghita, permite o interpretare mai reala a rezultatelor monitorizarii aerului, precum si afectarea stabilitatii terenului si depozitului.

Se vor monitoriza lunar urmatorii parametrii : inregistrarea cantitatii de precipitatii


evapo-transpiratia


Rezultatele monitorizarii se vor consemna in registrul de evidenta a depozitului menajer

82


2.3. DATE ŞI INDICI CARE CARACTERIZEAZĂ INVESTIŢIA

Caracteristici ale depozitului de deşeuri:

Capacitate proiectată: 30.800 mc.

Cantitatea de deșeuri depozitată la data închiderii 2010: 20.800 mc

Suprafaţa depozitului conform extras de carte funciară este S = 1,84 ha

Suprafața depunerii existente rezultată din ridicarea topografică 2015 - S = 1,394ha

Cantitatea de deșeuri (calculate la o cotă de referință de 135,6) 21.842mc

Suprafața la sol a noului depozit după restrângerea gunoiului 10.701mp; S = 1,07ha

Suprafața la sol a noului depozit după depunerea stratului suport(0,5m) 11.354 mp; S =

1,13ha

Suprafața la sol după asejarea tuturor straturilor (2,1m); 12.737 mp; S = 1,27ha

DEPOZITUL NECONFORM MARGHITA ocupă o suprafaţă totală de S = 1,84ha, suprafata

care va fi ecologizata in anul 2015. Pentru execuția lucrărilor vor fi efectuate urmatoarele lucrari:

o lucrări de retaluzare a depozitului de deşeuri;

o straturi de închidere finală;

o managementul gazului de depozit;

o protectia impotriva inundatiilor

o imprejmuire, drum de acces

o monitorizare.

83


2.4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII, SIGURANŢA CIRCULATIEI SI PREVENIREA

INCENDIILOR PE TIMPUL EXECUTIEI SI EXPLOATARII LUCRARILOR

Executantul si beneficiarul lucrarii vor respecta in timpul executiei si exploatarii lucrarilor toate

prevederile legale (cuprinse in legi, decrete, norme si instructiuni proprii) care vor fi in vigoare la data

respectiva, privitoare la protectia muncii, siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor precum si

indicatiilor prevazute in caietele de sarcini si piesele desenate ale proiectantului.

Tinind seama de situatia concreta din timpul executiei lucrarilor, executantul si beneficiarul pot lua si

alte masuri, pe care le considera necesare pentru a impiedica producerea unor evenimente nedorite.

Executantul, va incepe lucrarile de terasamente numai pe baza unui acord scris, incheiat cu toate

unitatile care au instalatii subterane pe raza executiei lucrarilor si va evita avarierea acestora respectand

conditiile impuse de acestea.

Intocmirea documentatiei pentru protectia muncii, siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor

pentru perioada de executie a lucrarilor, cade in sarcina executantului.

Pe timpul executiei si exploatarii lucrarilor, executantul si beneficiarul vor instala toate

indicatoarele si marcajele necesare pentru avertizarea si protectia utilizatorilor.

La executia lucrarilor se va avea in vedere:

Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

H.G. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

H.G. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

H.G. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la

locul de muncă

H.G. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către

lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

H.G. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă

H.G. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă

de către lucrători a echipamentelor de muncă

H.G. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă

de către lucrători a echipamentelor cu ecrane de vizualizare, videoterminale

H.G. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la manipularea

manuală a maselor

84


H.G. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile

H.G. 1136 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea la

câmpuri electromagnetice

H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

H.G. nr. 955/2010 de modificare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

H. G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin H. G. nr. 1.425/2006 cu

modificările ulterioare.

* Lista nu este limitativă. Au fost enumerate numai actele normative din legislaţia primară şi secundară cu

cea mai mare relevanţă în auditul de conformitate a locului de muncă ales.

2.5. DEVIZUL GENERAL AL LUCRARILOR

85


2.6. ANEXE LA MEMORIU

La acest proiect s-au obţinut următoarele avize:

– Certificat de urbanism nr. 124/11.06.2014, emis de Consiliul Județean Bihor

– Extras de carte funciară nr. 102069

– Extras de Plan cadastral de Carte funciară nr. 102069/UAT Marghita

– Acord de mediu nr. 1-BH/20.02.2013, emis de APM Bihor

– Aviz de gospodărire a apelor nr. C48/23.04.2015, emis de ABA Crișuri

– Aviz ......................., emis de Agentia Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala

Teritorială Someș Criș

– Aviz drum acces............., Primăria Marghita

– Aviz salubritate..............., S.C. SALUBRAM S.A. Marghita

– Aviz Amplasament favorabil nr. 60201510706 emis de Electrica Distribuție Transilvania

Nord – Sucursala Oradea

– Studiu geotehnic intocmit de S.C. CEPROMIN S.A. Deva

86


FOAIA FINALĂ

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT

AL DEȘEURILOR MUNICIPALE DIN JUDEȚUL BIHOR

ÎNCHIDERE/ECOLOGIZARE DEPOZIT NECONFORM MARGHITA

DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ

PENTRU AUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE

(Conform Certificat de urbanism nr. 124/11.06.2014)

Contract: 7775/28.05.2015

Etapa: P.T.

Simbol: CP - CJ - 7775

Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BIHOR

Lucrarea conţine un număr total de ...... pagini scrise, ____ pagini diferite şi ____ piese desenate.

Lucrarea a fost multiplicată într-un număr de 3 (TREI) exemplare, a căror destinaţie este

următoarea:

exemplarele nr. 1, 2: CONSILIUL JUDEȚEAN BIHOR

Şef proiect: ing. Codrean Adrian __________________

Responsabil S.M.C.: ing. Oncu Voicu __________________

87


88

Documents

DTAC MARGHITA