Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Referat Monedă și Credit

Temă referat: Drepturile Speciale de Tragere

Student: Manole Gabriela

Specializare: Finanțe și Bănci

Anul II, Grupa 2

Prof. Îndrumător: Ioan Viorica

1

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

CUPRINS

1. Definirea DST………………………………………………………….. 3

2. Denumirea monedei FMI………………………………………………. 3

3. Evoluția Drepturilor Speciale de Tragere……………………………….4

3.1. Apariție și evoluție…………………………………………….4

3.2. DST în viziunea personalităților timpului……………………. 5

4. Motivul creării DST………………………………………………..........6

5. Emisiunea de DST…………………………………………………….... 6

6. Caracteristici ale DST……………………………………………………7

7. Principalele funcții……………………………………………………….8

8. Valoarea DST și evoluția coșului valutar………………………………. 9

9. România- stat membru al FMI și beneficiar de DST…………………...12

10. Concluzii………………………………………………………………..12

11. Bibliografie……………………………………………………………..14

2

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

1. Definirea Drepturilor Speciale de Tragere

Drepturile Speciale de Tragere (DST sau, internațional, XDR) sunt moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Tranzacțiile în interiorul Fondului Monetar Internațional sunt calculate în DST. O serie de valute naționale sunt fixate la un anumit raport în relație cu DST.

DST sunt o unitate de cont, cu valoare constantă, un instrument de rezervă și de plată cu funcții limitate, destinat să completeze nevoile de lichiditate internațională, folosite îndeosebi la finanțarea deficitelor balanțelor de plăți ale țărilor membre ale F.M.I. Drepturile Speciale de Tragere s-au adăugat la aurul si devizele liber convertibile, vechile instrumente de plată și rezerve.Unitatea DST a reprezentat la început o cantitate de aur fin (0,888671 gr.), vechiul conținut în aur al dolarului SUA(la data de 1 iulie 1944) înainte de devalorizarea din 18 decembrie 1971. O modificare eventuală a conținutului în aur al dolarului SUA nu are nici un efect asupra valorii în aur a unității DST, singura manieră posibilă de a schimba valoarea-aur a unei unități DST este aceea a modificării statutelor F.M.I.DST sunt un instrument de lichiditate internațională care sunt definite în aur, fără a fi și convertibile în aur. Valoare lor se măsoară în putere de cumpărare și variază asemenea puterii de cumpărare a monedei.Între atâtea instabilități monetare, DST constituie un instrument stabil, de referință, utilizabil pentru rezolvarea problemelor ridicate de raporturile dintre monede, cu tendința de a se substitui aurului și unor devize tari. Nu sunt, propriu-zis, o monedă, un instrument pur monetar, ci un instrument tehnic paramonetar, colateral al sistemului monetar cu funcții specifice și limitate.Directorul general al B.R.I susține că DST se aseamănă mai mult cu moneda scripturală și foarte puțin cu aurul, ele având un caracter de scris contabil.1

2. Denumirea monedei FMI

DST a fost dat intenționat drept un nume inofensiv fără conotații care să genereze controverse, ca acele dezacorduri cu privire la natura acestui nou activ de rezervă în timpul creării sale. Unii vrut să funcționeze la fel ca banii, alții ca și credit2. Deși numele ar supăra o parte a acestei dezbateri, se poate argumenta că, înainte de 1981 DST a fost o datorie de securitate și astfel o formă de credit. În cazul în care un stat utilizează orice alocare, era de așteptat să reconstruiască deținerile sale de DST. Întrucât dispozițiile de reconstituire au fost abrogate în 1981, DST funcționează acum mai puțin cu funcția de credit decât înainte. E încă de așteptat ca țările membre să mențină exploatațiile lor de DST la un anumit nivel, dar sancțiunile pentru cele care dețin mai puțin de suma alocată sunt mai puțin costisitoare.

1 René Larre, L'avenir de l'or, în Banque, martie 19742 John Williamson, The Peterson Institute for International Economics , iunie 2009

3

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Numele provine, de fapt, dintr-o propunere timpurie a FMI de a se numi "drepturi de tragere de rezervă". Cuvântul "rezervă" a fost înlocuit ulterior cu "specială", deoarece ideea că FMI a creat un activ de rezervă valutară a fost controversată.3

3. Evoluția Drepturilor Speciale de Tragere

3.1. Apariție și evoluție

Rinaldo Ossola, vice-director general al Băncii Italiei, a conceput, într-un raport din mai 1965 pentru grupul celor “Zece”, mecanismul noului instrument de rezervă și plăți.În iulie 1966 la Haga și în iulie-august 1967 la Londra, grupul celor “Zece”4 a schițat un acord privind crearea unui nou instrument de rezervă și lichidare. Pe baza acestei schițe, consiliul guvernatorilor FMI, întrunit în septembrie 1967 la Rio de Janeiro, a decis ca Fondul să întocmească un studiu-proiect despre Drepturi de Tragere Speciale și despre amendamentele de adus statutelor pentru realizarea acestui obiectiv. După discuții animate, raportul Fondului a fost adoptat și DST au luat ființă la 28 iulie 1969.

La 1 ianuarie 1970 FMI avea distribuite DST în valoare de 3414 milioane dolari, iar la 1 ianuarie 1971, 2949 milioane dolari.

În anul 1974 s-a renunțat la definirea în aur a DST, trecându-se la o definire pe baza coșului valutar.În urma primului amendament al statutului Fondului s-a creat, alături de contul general (prin care se efectuează operațiunile și tranzacțiile ordinare ale F.M.I.), un cont special de tragere, prin care se aloca DST țărilor participante.

La 31 decembrie 1976, în rezervele monetare globale DST contau suma de 10.055 milioane dolari, din care 7.775 milioane dolari aparțineau celor mai industrializate state. DST a reapărut în 1978, când mai multe țări s-au abținut de a mai lua active din rezervele valutare de schimb exprimate în dolari SUA. Această suspiciune a dolarului a precipitat o alocare de 12 miliarde de DST pe o perioadă de patru ani.

În 2001, ONU a sugerat alocarea DST țărilor în curs de dezvoltare pentru a fi utilizate în calitate de alternative fără cost pentru construirea rezervelor valutare prin împrumuturi sau surplusuri de cont curent.

În 2009, o alocare de DST a fost făcută pentru țările care au aderat la FMI după runda 1979-1981. Propusă pentru prima dată, alocarea din 2009 a inclus, drept beneficiari, țări în curs de dezvoltare.

Concomitent cu criza financiară din 2007-2010, a treia rundă de alocări de DST a avut loc în anii 2009 și 2011. FMI a recunoscut criza financiară ca fiind cauza pentru distribuirea acestor alocări din a treia rundă, dar unele alocări au fost formulate ca o reechilibrare a cotelor de FMI, care determină cât de multe DST sunt destinate unei țări, pentru a reprezenta mai bine

3 Margaret, Garritsen De Vries , The International Monetary Fund 1966–1971: The System Under Stress, Volume 2, pp. 154, 19764 Grupul celor “Zece” era format din SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada, Belgia, Olanda, Suedia

4

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

puterea economică a piețelor emergente. În total, 203.400.000.000 DST au fost alocate în această rundă.

În acest timp China, o țară cu exploatații mari de dolari SUA ca și rezerve valutare, și-a exprimat nemulțumirea cu privire la sistemul monetar internațional privind promovarea unor măsuri care ar permite DST să "satisfacă pe deplin cererea de țările membre", pentru o monedă de rezervă ". Aceste observații, făcute de un președinte al Băncii Populare a Chinei, Zhou Xiaochuan, a atras atenția mass-media, și FMI a arătat un oarecare sprijin pentru poziția Chinei. Aceasta a produs o lucrare ce explorează modalități de substanță în funcție de care DST ar fi crescut. China a sugerat, de asemenea, crearea unui cont de substituție, pentru a permite schimbul de dolari SUA în DST. Atunci când substituția a fost propusă înainte, în 1978, SUA au părut de acord să permită ca un astfel de mecanism să devină operațional. Există, probabil, la fel ca și astăzi reticiențe în ceea ce privește utilizarea de către țările în curs de dezvoltare.

3.2. DST în viziunea personalităților timpului

Apariția DST a declanșat atât opinii favorabile, cât și viziuni nefavorabile, ba chiar și unele încercări de previziuni privind această pseudo-monedă.

Ziarul parizian Combat din 17.08.1973 afirma că DST trebuie să câștige încrederea băncilor centrale, să ofere siguranța că nu se vor deprecia și întrevede posibilitatea ca ulterior DST să devina cea mai bună dintre monede. Se exprima și dezideratul ca DST să nu se mai distribuie în funcție de cote, ci să fie vândute contra monedei naționale în limita cotei și ca FMI să îndeplinească rolul de bancă de emisiune a DST și, prin intermediul Băncii Mondiale, să vină în ajutorul țărilor în curs de dezvoltare.

Opinii similare exprimă și A. Angelopoulos în Le Monde din 12.08.1973, adăugând dezideratul ca DST să fie convertibile și menționând că SUA sunt împotriva convertibilității lor.

J. Rueff afirmă că, în aparență, DST pot să se substituie, fizic, aurului și să îndeplinească funcțiile acestuia în comerțul internațional; așa încât DST vor părea adevărate aur-hârtie. Ulterior arată că DST sunt create integral printr-o “decizie discreționară a FMI”(efecte publice, acțiuni, diverse titluri, monedă scripturală), nemaifiind de acord cu echitatea distribuirii DST, ele fiind rezervate statelor a căror balanță de plăți va fi deficitară.5

Altă părere împărtășește trezorierul adjunct al FMI, D.Williams, și anume, că DST vor modifica, cu timpul, importanța relativă a aurului în sistemul monetar internațional. Acest sistem a asigurat creșterea unei avuții monetare internaționale analogă cu aurul. După instaurarea pieței duble, oferta scade în raport cu cererea de aur, deoarece băncile centrale nu mai aduc aurul lor pe piață. În situație de criză sau de mare incertitudine, reacția pieței private a aurului tinde să fie exagerată și prețul aurului suferă o urcare rapidă. În acest sens, piața privată a aurului e o piață relativ instabilă.6

O.Emminger afirmă că instituția DST a fost deseori salutată ca o piatră de hotar în câmpul monetar.

5 J.Rueff, Le Péché.., p.230-2316 David Williams, Le marché de l'or 1968-1972, în Finances et Developpement, nr.4, 1972, p.11,16

5

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

E. M. Bernstein a definit-o “cea mai importantă inovație a sistemului monetar internațional de la Bretton Woods încoace”7.

“Acordul asupra DST – scrie Triffin – e un pas fundamental, judecat până de curând ca utopic și nerealizabil, spre o gestiune rațională a sistemului monetar internațional”.

C. Bichi consideră DST abia înființate “o încercare de a combate criza sistemului valutar al capitalismului, de a compromite aurul ca metal monetar și de a-l înlocui cu etalonul-dolar sau cu monede fictive”8.

4. Motivul creării DST

Comerțul internațional și mișcarea internațională de capitaluri întâmpinau restricții în desfășurarea lor. Momentul care a sugerat că este nevoie de o schimbare este perioada în care aurul și dolarii nu mai îndeplineau satisfăcător funcțiile de lichiditate. De prin anii 1960-1970 noua producție de aur trecea tot mai puțin în rezervele monetare și deci o importantă sursă de lichidități internaționale nu mai puteau ține pasul cu exigențele dinamicii economice. Dolarul pierdea din puterea și prestigiul lui și se iviseră simptome ale epuizării lui ca sursă principală de lichidități. După 1970 nu s-a mai putut menține stabilitatea puterii de cumpărare a monedelor europene, diversele țări zbătându-se între afluxul și penuria de capitaluri.DST nu au fost instituite pentru a înlătura carența de rezerve mondiale și nici pentru a stăvili inflația de asemenea rezerve. Și mai multe și mai puține rezerve, după necesități, pot rezulta dintr-o mai bună, ingenioasă și operativă administrare a rezervelor pe care le poate crea sistemul economic; ceea ce urmărea să realizeze DST.

5. Emisiunea de DST

DST sunt emise și anulate de către FMI pe baza sistemului intrat în vigoare la 3 octombrie 1969. Acesta are autoritatea, conform statutului, să creeze lichidități prin alocarea de DST membrilor Fondului, proporțional cu cotele acestora în cadrul FMI. De asemenea, statutul FMI dă posibilitatea anulării Drepturilor Speciale de Tragere, deși până în prezent nu a avut loc nici o astfel de anulare.În cadrul statutului este prevăzut că orice decizie de alocare de DST trebuie să aibă la bază nevoia globală, pe termen lung, de suplimentare a rezervelor de mijloace de plată internaționale. Procedura de emisiune cuprinde, în primul rând, propunerea Directorului general al F.M.I. către Consiliul Guvernatorilor, la care se asociază directorii executivi. Consiliul Guvernatorilor are puterea să aprobe sau să modifice propunerea, cu o majoritate de 85 % din totalul voturilor.Suma de DST alocată fiecărui membru se determină într-un raport procentual față de cota de participare a țării membre la Fond.

7 O.Emminger, La nouva era.., p.448 Conf.univ.dr. C.Bichi, Situția actuală a sistemului valutar al capitalismului, în Studii și cercetări economice, nr.1, 1970, p.198-201

6

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Alocarea se face gratuit, fără obligația efectuării unei contraprestații din partea beneficiarului. În cazul în care o ţară membră deţine un volum de DST superior celui alocat, încasează o dobândă pentru excedent; în situaţia inversă,dacă o ţară membră deţine un volum de DST inferior celui alocat, plăteşte o dobândă pentru diferenţa respectivă. Anulările de DST se calculează ca procente asupra alocărilor cumulative nete de DST ale fiecărui membru.

Fiecare stat are pentru DST ce i s-au repartizat un cont special de disponibilități la FMI pe care le poate folosi pentru răscumpărarea propriei monede din străinătate, pentru cumpărarea de monedă convertibilă de la un alt participant la sistem indicat de FMI, în tranzacțiile cu FMI și pentru alte plăți legate de comerț și balanța de plăți. Prima țară care a folosit DST pentru a reduce disponibilitățile în valuta sa deținute de alte țări a fost Anglia, care a efectuat această operație cu R.F.Germania în martie 1970. Cea mai mare parte a operațiilor a fost efectuată de SUA, ca urmare a deficitului important al balanței lor de plăți, care a dus la sporirea disponibilităților în dolari în special în Europa occidentală.

Prima emisiune pentru anii 1970-1972 a fost de 9 miliarde. Din 1981 au aderat la Fond 38 de țări, iar faptul că ele nu beneficiat de alocări de DST ridică anumite întrebări. În septembrie 1996 Comitetul Interimar a cerut Consiliului Executiv să-și finalizeze munca printr-un Amendament la statut privind furnizarea de alocări de DST, astfel încât toți membrii să primească o parte echitabilă din alocările cumulative de DST.

6. Caracteristici ale DST

DST nu pot fi deținute decât de guverne, în contul general al FMI și eventual de un număr foarte restrâns de instituții oficiale care îndeplinesc funcții de bănci centrale pentru mai mulți membri FMI.DST sunt “speciale” pentru că statele participante la sistem depun cota lor integral în moneda lor națională și nu în aur. Tragerea nu este un împrumut obișnuit, ci o distribuție definitivă:- 70% din suma trasă, în altă monedă decât a trăgătorului membru al FMI, o sumă egală cu aportul său la Fond, nu mai este obligat să o restituie, dispunând de ea în mod definitiv. Această sumă reprezintă o realitate fiduciară garantată de aportul la FMI al beneficiarului.- restul de 30% se rambursează.Țările beneficiare de DST sunt obligate să păstreze în rezervele lor oficiale o medie de 30% din suma DST pe care au primit-o, trebuind sa procedeze la reconstituirea acestei medii când ea a scăzut sub procentul arătat. DST nu este nici o monedă, și nici o creanță asupra FMI. Mai degrabă, aceasta este o cerere potențială de monede liber utilizabile ale membrilor FMI. Titularii de DST pot obține aceste valute în schimbul DST în două moduri: în primul rând, prin amenajarea unor schimburi voluntare între membri; și al doilea, de către membrii FMI de desemnare cu poziții puternice externe pentru a cumpăra DST de la membrii cu funcții slabe externe.

7

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

7. Principalele funcții ale DST

Robert Triffin preciza DST ca fiind un numerar sau o unitate de decontare, care servește ca numitor comun pentru valutele naționale.

Costin Kirițescu afirma referitor la utilizarea DST că acestea nu îndeplinesc decât parțial funcțiile unei monede internaționale. Acestea nu sunt un mijloc de plată, ca dolarul, ci numai indirect prin mecanismul de convertire a lor în valute. Inflația și deflația de DST nu sunt excluse, FMI putându-se orienta greșit în determinarea necesarului de emisiune. Ca urmare a repartizării emisiunilor de DST proporțional cu cota subscrisă de fiecare țară la FMI, majoritatea alocărilor revine țărilor industriale, astfel încât țările în curs de dezvoltare, ale căror nevoi sunt cele mai mari, primesc alocările cele mai mici.9

DST este o moneda de cont emisă de FMI și poate avea următoarele funcții: - funcția de etalon monetar internațional, prin DST putându-se exprima paritățile și cursurile valutare;- funcția de instrument de rezervă, DST figurând între rezervele țărilor, alături de aur și valutele de rezervă. Rolul DST ca mijloc de rezervă internațională rămâne limitat, în mare parte, deoarece moneda FMI poate fi deținută și utilizată numai la nivel oficial în țările membre. Deși a fost creat și “DST privat”, piața sa a rămas limitată;- funcția de mijloc de plată, limitată la plata de dobânzi și comisioane datorate FMI;- funcția de instrument de credit, de procurare de monede naționale convertibile prin intermediul FMI și în anumite condiții.

În prezent, Drepturile Speciale de Tragere sunt folosite în următoarele operațiuni:- Obținerea de valute prin tranzacții bazate pe acord direct între membri, chiar și atunci când nu este necesară finanțarea balanței de plăți. Orice valută se poate obține contra DST, schimbul efectuându-se la cursul zilnic al acestuia.- Încheierea de acorduri "swap" prin care un membru poate transfera altuia DST în schimbul altui activ de rezervă, cu excepția aurului, cu obligația de a restitui valuta la o dată viitoare și la un curs stabilit de comun acord.- Efectuarea de operațiuni "forward" prin care o țară membră a FMI poate vinde sau cumpăra DST cu obligația plății la o dată viitoare în schimbul oricăror active monetare, cu excepția aurului, la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacției.- DST pot fi folosite pe piața financiară internațională, prin emiterea de obligațiuni exprimate în această monedă.- DST-urile pot fi utilizate pentru creșterea rezervei monetare oficiale, corespunzător cotei alocate.- participantul poate plăti cu DST dobânzi și comisioane către FMI sau poate răscumpăra cu DST moneda sa aflată la FMI, cu anumite excepții.

Îndeplinirea unora din aceste funcții este condiționată de volumul alocărilor de DST, decizia de emisiune bazându-se pe nevoile de creștere a lichidității internaționale pe termen lung. O țară care primește DST le poate utiliza pentru: mărimea, corespunzător cotei alocate, a rezervei ei monetare oficiale; procurarea directă sau indirectă (prin intermediul FMI și la indicația acestuia) a unei monede convertibile emisă de o altă țară membră la Fond; plată de

9 C.Kirițescu, Relațiile valutar-financiare internaționale, București, 1978

8

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

dobânzi și comisioane; emiterea de valori mobiliare pe termen lung și garantarea unor obligații financiare etc.

În plus față de rolul său ca un activ de rezervă suplimentară, DST servește ca unitate de cont a FMI și a unor alte organizații internaționale.

Alte utilizări ale DST: Unitatea de cont

Unele organizații internaționale folosesc DST ca unitate de cont. FMI spune că folosind DST în acest fel reprezintă un "ajutor de a face față volatilității cursului de schimb". Începând cu anul 2001, organizațiile care folosesc DST ca o unitate de cont, pe lângă Fondul Monetar Internațional însuși, sunt: Banca Africană de Dezvoltare, Fondul Monetar Arab, Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Reglementelor Internaționale, Fondul comun pentru produsele de bază, Banca Africană pentru Dezvoltare, Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane, Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, și Banca Islamică de Dezvoltare. Nu doar organizațiile internaționale utilizează DST în acest fel; JETRO10 folosește DST la prețul ajutorului extern. În plus, taxele, datoriile și taxele prevăzute de unele tratate internaționale sunt exprimate în DST.

Utilizate în dreptul internaționalÎn unele tratate și acorduri internaționale, DST sunt folosite pentru a exprima valoarea sancțiunilor, taxelor sau tarifelor. De exemplu, Convenția privind limitarea răspunderii civile maritime acoperă răspunderea personală pentru daune aduse navelor de XDR 330000. Convenția de la Montréal și din alte tratate, de asemenea, a folosit DST-uri în acest mod.

Monedă al unui sistem al ratelor de schimb fixe (este un sistem de moneda în care guvernele încearcă să mențină valoarea monedelor lor constantă una împotriva alteia)

FMI afirmă că "DST nu poate fi coșul optim pentru orice țară", dar câteva țări își fixează monedele lor la DST. Un beneficiu posibil al națiunilor cu un sistem de rate fixe de DST este faptul că acestea pot fi percepute a fi mai transparente. Începând cu anul 2000, țările care au apelat la acest sistem au fost în număr de patru, înregistrându-se o scădere substanțială față de anul 1983, când erau 14 țări. Începând cu anul 2007 și 2010, Siria și-a fixat ratele de schimb față de DST.

8. Valoarea DST și evoluția coșului de valute

Metoda inițială de evaluare a DST prin intermediul aurului a rămas în vigoare până la 30 iunie 1974. În 1970, când a început să funcționeze Contul Special de Tragere, 1 DST a fost egal cu 1 USD După cea de-a doua devalorizare a dolarului, în februarie 1973, raportul de valoare a devenit 1 DST = 1,20635 USD sau 1 USD = 0,828948 DST Cursurile de schimb ale altor valute exprimate în DST au fost stabilite pe baza cotării acestor valute pe piață în raport cu dolarul.

Începând cu iulie 1974, DST-ul este definit pe baza unui coș de 16 monede naționale ale țărilor care dețineau în comerțul internațional o pondere mai mare de 1%. Ponderea aleasă

10 Japan External Trade Organisation( Organizația Comerțului Extern al Japoniei)

9

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

pentru fiecare monedă a fost bazată pe participarea emitentului la exportul mondial. Dolarul făcea excepție de la această regulă, considerându-se că importanța sa în tranzacțiile internaționale este mai mare decât partea din exportul mondial care revine SUA.

Coş valutar: modalitate de creare a unui etalon artificial de valoare şi a unui instrument de rezervă. Uneori, valoarea unei monede se poate exprima în raport cu valoarea mai multor monede, care formează aşa-numitul coş valutar. Stabilirea unui coş valutar presupune alegerea valutelor care vor fi incluse în coş şi determinarea ponderii fiecărei valute în cadrul acestuia.

Din 1981, coșul include monedele a cinci țări membre ale FMI, care au ponderea cea mai semnificativă în exportul mondial de bunuri și servicii. Acestea sunt cele cinci monede liber utilizabile: dolarul american, marca germană, yenul japonez, francul francez, lira sterlină. Procentul deținut de fiecare valută în total rezultă din importanța fiecărei valute în comerțul și plățile internaționale.

De la 1 ianuarie 1999, Fondul Monetar Internaţional a înlocuit suma fixă în mărci germane şi francii francezi din structura coşului DST cu o cantitate echivalentă de euro, pe baza cursurilor de schimb dintre euro, marca germană şi francul francez. Prin urmare, suma fixă în euro care a înlocuit marca germană a fost 0,1239, iar suma fixă în euro care a înlocuit francul francez a fost de 0,2280.

Valoarea sa se calcula până în 2010 în funcție de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez (11%) și lira sterlină britanică (11%), conform cotațiilor de la bursa londoneză. Ponderea fiecărei monede este calculată în baza valorii exporturilor statului, aceasta (ponderea) fiind calculată cu o singură zecimală.

Valoarea monedei DST este calculată zilnic (cu excepția sărbătorilor FMI sau ori de câte ori FMI este închisă pentru afaceri) și coșul de evaluare este revizuit și ajustat o dată la cinci ani.Ca activ de rezervă, DST este purtător de dobândă, având scopul de a deveni atractiv pentru deținători. Astfel, toți deținătorii de DST primesc dobânda pentru deținerile lor, iar fiecare participant plătește un comision Fondului pentru suma alocărilor de DST.

Rata dobânzii DST este determinată săptămânal și se bazează pe o medie ponderată a ratelor dobânzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe piețele monetare ale celor cinci state ale căror monede alcătuiesc DST. Ponderile ratelor dobânzilor pentru fiecare monedă în rata dobânzii exprimată în DST sunt similare ponderilor fiecărei monede respective în coșul DST.

Consiliul de Administrație al FMI a decis să modifice structura coșului valutar care formează Drepturile Speciale de Tragere. DST este moneda în care Fondul lucrează și are la bază 4 valute ale principalelor economii ale statelor sau uniunilor monetare membre. Valutele rămân aceleași - dolarul american, lira sterlină, euro și yenul japonez, dar se modifică ponderea acestora. De asemenea, dobânda purtată de DST va fi media ponderată a dobânzilor practicate pe termen scurt pe piețele monetare ale valutelor componente.

De la 1 ianuarie 2011, dolarul american va "cântări" 41,9% (față de 44%), euro va pondera cu 37,4% (față de 34%), lira sterlină "urcă" la 11,3% față de 11%, iar yenul coboară la 9,4% față de 11%).Schimbarea structurii DST afectează nivelul datoriilor statelor împrumutate la Fond, dar într-o mică măsură, diferențele nefiind fundamentale.

10

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Din cauza ratelor de schimb fluctuante, valoarea relativă a fiecărei monede variază continuu și la fel valoarea DST. FMI stabilește valoarea unui DST în termeni de dolari SUA pe zi. Cea mai recentă evaluare a DST este prezentată în tabelul din Figura nr.1. Cursul de schimb al DST11.

Marți, 30 Octombrie 2012

Monedă

Moneda valutară în conformitate cu Regula FMI O-1

Rata de schimb 1

Echivalentul în dolarul american

Schimbarea procentuală a ratei de schimb în raport cu dolarul american de la calculul anterior

Euro 0.4230 1.29450 0.547574 0.380

Yen japonez 12.1000 79.41000 0.152374 0.302

Liră sterlină 0.1110 1.60620 0.178288 0.050

Dolar american 0.6600 1.00000 0.660000

1.538236

U.S.$1.00 = DST 0.650095 2 -0.170 3

DST1 = US$ 1.53824 4

Figura nr.1. Cursul de schimb al DST

Explicații:

1. Rata de schimb pentru yenul japonez este exprimată în termeni de unități monetare per dolar SUA; tarifele sunt exprimate ca dolari pe unitate monetară.2. Regula FMI O-2 (a) definește valoarea dolarului SUA în ceea ce privește DST ca reciprocă a sumei de echivalentul în dolari SUA a sumelor de monede din coșul DST, rotunjite la șase cifre semnificative. Fiecare echivalent în dolari SUA se calculează pe baza ratei de mijloc între cumpărarea și vânzarea ratelor de schimb pe piața din Londra. În cazul în care cursul de schimb pentru orice monedă nu poate fi obținut pe piața bursieră londoneză, rata dobânzii este rata de mijloc între cumpărarea și vânzarea ratelor de schimb pe piața din New York, sau, în cazul în care nu sunt disponibile nici acolo, rata se determină pe baza ratelor de referință euro, publicate de Banca Centrală Europeană.3. schimbarea procentuală în valoare de un dolar SUA în ceea ce privește DST de la calculul anterior.4. reciprocă a valorii dolarului SUA în ceea ce privește DST, rotunjit la șase cifre semnificative.

11 având drept sursă site-ul Fondului Monetar Internațional: https://www.imf.org

11

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

9. România – stat membru al FMI și beneficiar de DST

BCE(Banca Centrală Europeană) remarca faptul ca BNR este responsabilă pentru efectuarea plății oricăror majorări ale cotei României la FMI și exercită drepturi și îndeplinește obligații care revin României în calitatea acesteia de membru al FMI. DST fac parte din rezervele internaționale administrate de BNR în temeiul articolului 31 litera (b) din Statutul BNR. Astfel, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor rezultate din calitatea României de membru al FMI este încredințată BNR. BCE înțelege că, în acest context și în conformitate cu principiul independenței băncii centrale stabilit prin articolul 130 din Tratat și articolul 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, BNR adoptă decizii în mod pe deplin independent în ceea ce privește administrarea DST.

În total, România trebuie să ramburseze la FMI 11 miliarde de Drepturi Speciale de Tragere (DST – “moneda” FMI) trase de la Fond, reprezentând 13,5 mld. euro la cotația actuala a DST.

Până acum România a plătit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială în urmă cu trei ani, fiind cel mai mare împrumut din istoria României și reprezentând jumătate din bugetul țării.

Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului având în vedere nivelul consistent al rezervelor valutare.

În acest an, Ministerul Finanțelor trebuie să ramburseze 121 milioane euro FMI, însa în 2013 și 2014 sumele care trebuie plătite se apropie de 1 miliard euro. Banii împrumutați de la Comisia Europeană, respectiv cele 5 miliarde euro, trebuie restituiți de Finanțe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.

10. Concluzii

DST este primul activ de rezervă, purtător de dobândă, creat prin decizie internațională; existența lui este legată de completarea activelor de rezervă existente și este alocat membrilor participanți la Departamentul DST de către FMI.Extinderea în viitor a operațiunilor cu DST pornește de la necesitatea creșterii rolului lor în cadrul sistemului monetar internațional și a înlocuirii treptate a monedelor naționale din funcțiile lor internaționale. O asemenea perspectivă este posibilă daca avem în vedere avantajele pe care le oferă calitatea sa de instrument monetar și anume:

- grad de stabilitate mult mai ridicat decât cel al monedelor naționale; - emisiunea lui nu conduce la apariția deficitelor de balanță de plăți și nici la propagarea

fenomenelor monetare negative de pe piețele naționale pe plan internațional; - o dozare conștientă a emisiunilor de DST în funcție de nevoile efective de lichiditate și

un control strict din partea FMI; - nu are ca efect imobilizări de active monetare comparativ cu alte tipuri de rezerve (aur,

monede naționale), DST atribuindu-se gratuit.

12

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

Paralel cu aceste avantaje există, în prezent, anumite limite în sporirea rolului lor în cadrul sistemului, determinate de faptul că

- DST nu îndeplinește toate funcțiile monetare, nu este un mijloc de plată direct, ci indirect, prin mecanismul său de convertire;

- nu circulă decât între autoritățile monetare(Fondul Monetar Internațional, Banca Reglementelor Internaționale, bănci centrale)

La acestea se adaugă criteriul actual de repartizare a alocărilor de DST în funcție de cotele de participare (majoritatea alocărilor revin țărilor industrializate, astfel că țările în curs de dezvoltare primesc alocările cele mai mici) și că poate fi supus unor presiuni inflaționiste sau deflaționiste dacă deciziile de emisiune ale FMI se bazează pe unele evaluări eronate.

În concluzie, deşi în cadrul celui de-al doilea amendament la statutul FMI (ratificat în aprilie 1978) s-a prevăzut sporirea rolului DST ca principal activ de rezervă al ţărilor membre, în realitate, o asemenea evoluţie nu a avut loc. De pildă, în martie 2004, rezervele internaţionale constituite în DST reprezentau doar în jur de 3,65% din totalul rezervelor internaţionale.Cu toate acestea, DST rămâne un instrument monetar mai stabil comparativ cu monedele naţionale. Această stabilitate este conferită de metoda coşului valutar şi se explică prin faptul că evoluţiile în sens diferit ale monedelor din structura coşului se compensează parţial, asigurând, pe ansamblu, o stabilitate relativă drepturilor speciale de tragere.

13

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Galați

BIBLIOGRAFIE1. Dardac Nicolae, Vascu Teodora, Monedă și credit, Editura ASE, București, 2002

2. Jinga Victor, Moneda și problemele ei contemporane, Vol.2, Editura Dacia, Cluj

Napoca, 1981

3. Turliuc Vasile, Cocriș Vasile, Boariu Angela, Stoica Ovidiu, Dornescu Valeriu,

Chirleșan Dan, Monedă și credit, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași,

2007

4. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci

5. http://www.imf.org/

6. http://en.wikipedia.org/wiki/Special_drawing_rights

14