9
Student: Răzvan-Ioan Botezatu An III ID SIBIU, 2016 Pădurile constituie o compone ntă majoră a capi talului natural al ării, fiind un facto r princ ipal de ț stabilitate ecologică i ocupând un loc im portant în ca drul unei com unită i, al unei regiu ni, al unui ecosistem ș ț  prin: apărarea terenurilor agricole împotriva secetei, ameliorarea i refacerea calită ilor naturale ale solului, ș ț apăra rea terenur ilor împotriv a surp ărilor i a alunecă rilor de tere n, purificar ea aerului, regla rea climei, ș  pă unatul animalelor, agrement etc. În acest mod pădurile fac parte din patrimoniul na ional biologic i ș ț ș cultural al ării i al Te rrei. ț ș Protec ia păd urilo r cons tituie o prioritate na iona lă, ia r la niv el na iona l, cât i la ni vel mondial s-au ț ț ț ș implementat i se derulează politici fores tiere spe cifice ș . !ondul forestier na ional este, du pă caz, prop rietate ț  publică sau privată i constituie bun de interes na ional. "ndiferent de forma de proprietate, administrarea i ș ț ș gestionarea durabilă a pădurilor se face prin ocoale silvice autorizate. #stfel, art. $ din %egea nr. && din ' iunie ()* pentru modificarea +i completarea %egii nr. ())' - /odu l silvic, stabile te că scop ul protec iei îl repre zintă asig urare a gospodă ririi durab ile a ecosistemelor ș ț fores tiere . 0 latură distin ctă a protec iei juridice a păduri lor o repre zintă ansa mblu l de norme juridice ț speciale privind apărarea acestora, cum ar fi normele juridice referitoare la paza pădurilor. #ce asta se asigură i se e1er cită confo rm art.&& din /odu l silvic de cătr e 2egia 3a iona lă a Pădu rilor pentru fondu l forestier ș ț 1   Planul de ac iune forestier al Uniunii Europene, în perioada 2007 2011 ț  sau  Politica i strategia de dezvoltare a ș  sectorului forestier din România în perioada 2001 2020 1

Dreptul-mediului an-III Sem I

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 1/9

Student: Răzvan-Ioan Botezatu

An III ID

SIBIU, 2016

Pădurile constituie o componentă majoră a capitalului natural al ării, fiind un factor principalț

stabilitate ecologică i ocupând un loc important în cadrul unei comunită i, al unei regiuni, al unui ecosiș ț

prin: apărarea terenurilor agricole împotriva secetei, ameliorarea i refacerea calită ilor naturale ale solș ț

apărarea terenurilor împotriva surpărilor i a alunecărilor de teren, purificarea aerului, reglarea climș

pă unatul animalelor, agrement etc. În acest mod pădurile fac parte din patrimoniul na ional biologiș ț ș

cultural al ării i al Terrei.ț ș

Protec ia pădurilor constituie o prioritate na ională, iar la nivel na ional, cât i la nivel mondial sț ț ț ș

implementat i se derulează politici forestiere specificeș . !ondul forestier na ional este, după caz, proprietateț publică sau privată i constituie bun de interes na ional. "ndiferent de forma de proprietate, administrarș ț ș

gestionarea durabilă a pădurilor se face prin ocoale silvice autorizate.#stfel, art. $ din %egea nr. && din ' iunie () * pentru modificarea +i completarea %egii nr. ())

/odul silvic, stabile te că scopul protec iei îl reprezintă asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemeș ț

forestiere. 0 latură distinctă a protec iei juridice a pădurilor o reprezintă ansamblul de norme juridț

speciale privind apărarea acestora, cum ar fi normele juridice referitoare la paza pădurilor. #ceasta se asigi se e1ercită conform art.&& din /odul silvic de către 2egia 3a ională a Pădurilor pentru fondul foresș ț

1 Planul de ac iune forestier al Uniunii Europene, în perioada 2007 – 2011ț sau Politica i strategia de dezvoltare aș

sectorului forestier din România în perioada 2001 2020 1

Page 2: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 2/9

aflat în administrarea sa împotrivat!ierilor ilegale de ar"ori, furturilor, distrugerilor, degrad!rilor, p! unatului, "racona#ului i altor fapte p!gu"itoareș ș , precum si impotriva incendiilor. Paza padurilor proprietate privata se asigura de catre proprietarii acestora in conformitate cu dispozitiile art.4) din /osilvic, cu sprijinul organelor silvice, a unitatilor de politie, jandarmerie, de pompieri, de catre prefeconsilii locale si judetene, in limitele atributiilor ce le revin conform legii.

5ijloacele de protec ie juridică a padurilor fac parte componentă din ansamblul mai larg ț

mijloacelor de protec ie juridică a mediului e1istând între acestea, categorii intermediare, respectiv celț

presupun protectia fondului forestier, a fondului funciar i a naturii in general. "ndiferent de mijloaceleș

care se realizeaza protectia padurilor, acestea trebuie sa garanteze ocrotirea mediului inconjuratomentinerea ec6ilibrului ecologic.

%egislatia romaneasca ofera unele garantii care sa constituie un conte1t juridic pentru e1istentdezvoltarea padurii. /adrul legal general al ocrotirii si dezvoltarii padurilor il constituie /odul silvic pr%egea nr. && din ' iunie () * pentru modificarea +i completarea %egii nr. ())', precum si legisaferenta.

Protec ia juridică a pădurilor se referă în primul rând la mijloacele de drept constitu ional, cum sț ț

spre e1emplu, cele cuprinse în art. si art. & din /onstitu ie. #stfel, art. alin. din /onstitu ie, referiț ț

se la protec ia proprietă ii private, stabile te căț ț ș dreptul de proprietate este garantat , proprietatea privată fiindgarantată i ocrotită în mod egal de lege. În acela i timp, la alin. al art. , se prevede căș ș dreptul de

proprietate o"lig! la respectarea sarcinilor privind protec ia mediuluiț . #rt. & alin.(, dispune ca proprietatea pu"lic! este garantat! i ocrotit! prin lege si apar ine statului sau unit! ilor administrativș ț ț

teritoriale , stipulând astfel în sarcina statului obliga ia de a depune toate diligen ele necesare men ineț ț ț

integrită ii proprietă ii i, implicit, a pădurii.ț ț ș

#ceste norme constitu ionale, in privin a pădurilor î i găsesc o consacrare legislativă e1presăț ț ș

speciala. #stfel, /odul silvic prevede la art. că p!durea face parte din fondul forestier national , iar la art. $dispune ca fondul forestier na ional este supus regimului silvic. În acela i sens, art.' prevede ca:ț ș $tatul, prinautoritatea pu"lic! central! care r!spunde de silvicultur!, ela"oreaza politici în domeniul fondului forestier na ional si al vegetatiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura propriet! ii î i e%ercita controlul ț ș ț ș

asupra modului de gospodarire a acestora&7in categoria mijloacelor de protectie fac parte si mijloacele juridice specifice protectiei paduri

acestea reprezentand norme juridice speciale con inute de %egea nr.ț && din ' iunie () * pentru modificarea+i completarea %egii nr. ())' - /odul silvic i de alte legi speciale in materie.ș În concep ia /odului silvicț

din ())' (, protec ia padurilor se realizeaza intr-un mod special, prin instituirea obligatiei de paza a acestț

ce incumbă de inătorilor de pădure, în elegându- se prin aceasta, toate actiunile si diligentele intreprinsț ț

catre 2egia 3ationala a Padurilor pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori, a furturildistrugerilor, degradarilor, pă unatului, braconajului si altor fapte pagubitoare.ș

/odul 8ilvic prevede că padurile pot face atât obiectul proprietă ii publice cât i private, dar oricaț ș

ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, căzând astfel in sfera protectiei statului i ș

autoritatilor locale. %egea permite proprietarilor de paduri, care sunt persoane private, sa le utilizeze, vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor /odului 8ilvic, care limiteaza e1ercitadreptului de proprietate i interzice în mod e1pres orice construc ie pe fondul forestier.ș ț

2 /odul silvic aprobat prin %egea nr. din $ martie ())' i publicat în 5. 0f. 3r. (&' din (4 martie ())', cuș

modificările i completările ulterioare.ș 2

Page 3: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 3/9

Page 4: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 4/9

/a o consecinta a importantei deosebite pe care 2omania o acorda fondului forestier, /odul 8ilvic prevede ca orice activitate sau toate activitatile de natura a prejudicia fondul forestier sunt consideinfractiuni.

În ce privestee%ploatarea forestiera , proprietarul trebuie sa se conformeze dispozitiilor specialereferitoare la e1ploatarea lemnului si a fondului cinegetic. 7efrisarea poate fi efectuata doar dupa obtinunei autorizatii speciale in acest sens. %emnul poate fi e1ploatat doar de societati certificate si autori pentru desfasurarea activitatilor de taiere si transport al lemnului. Proprietarii particulari pot e1ploata sin padurile pe care le au in proprietate pana la limita ma1ima de () de metri cubi pe an. 7e asemenea ei pe1ploata liber copacii care au fost accidental scosi din radacini sau care au fost doborati ilegal. 2escopacilor trebuie sa fie marcati in vederea taierii de catre autoritatile competente a-i e1ploata. anaanimalelor fondului forestier este de asemenea supusa unor conditii limitative.

/odul 8ilvic interzice ca orice padure care este proprietate publica a statului sa devina proprieta privata sau sa faca obiectul vreunui dezmembramant al dreptului de proprietate. /odul 8ilvic prevedemarimea fondului forestier national nu poate fi redusa. /onform art. & din /odul 8ilvic, e1ista o singe1ceptie de la aceasta regula 9 realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate pubconform legii. "ntr-o asemenea situatie se poate opta intre doua modalitati de compensare: prin puneredispozitie a unei suprafete de teren ec6ivalente de natura a substitui terenul scos din fondul forestier sau plata utilizarii terenului forestier.

/odul 8ilvic ; art. &4 < prevede anumite situatii in care padurile pot fi scoase definitiv din fonforestier fara diminuarea la nivel national a suprafetei impadurite. #cestea sunt următoarele: e1ploataresurselor naturale: cărbune, piatra, agregate minerale, minereuri i ape minerale= obiective turistice 9 cș

turistica, unitati de cult, obiective sociale si medicale, constructii 6idrote6nice, surse de apa potablocuinte sau case de vacanta 9 aceasta situatie este specifica numai pentru padurile proprietate privata si

daca se respecta urmatoarele conditii: atat terenul cat si constructia trebuie sa fie proprietatea acele persoane iar suprafata ma1ima ;incluzand constructia, caile de acces si imprejmuirea< sa nu depaseascamult de *> din suprafata totala a padurii private, dar nu mai mult de ()) de metri pătrati.

/ompensarea pentru despadurire se doreste a fi facuta cu alte terenuri si nu in bani. /ompensare prevazuta de /odul 8ilvic se realizeaza fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea celui care se scodefinitiv din fondul forestier, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica de &&>suprafata terenului scos din fondul forestier. 5ai mult decat atat, terenul dat in compensare trebuie provina din afara fondului forestier si sa il margineasca. /ompensarea se poate face de asemenea si terenuri care nu sunt limitrofe padurilor. "nsa pentru o asemenea operatiune este necesar ca terenul dacompensare sa aiba o suprafata compacta de cel putin () de 6ectare. Totodata, acest teren trebuie sa fie pentru impadurire. #ceasta metoda de compensare pentru terenurile scoase din fondul forestier permautoritatilor ca, in principiu, sa depaseasca dificultatile care pot aparea cu ocazia ac6izitionarii de cacestea a terenurilor impadurite sau a verificarii daca aceste terenuri sunt suficient impadurite.

Pe langa conditiile mai sus mentionate, terenul dat in compensare trebuie sa indeplineasca si aconditii cum ar fi:

Terenurile date in compensare trebuie sa fie inscrise in amenajamente silvice si sa li se asiguadministrarea sau serviciile silvice in termen de &) de zile de la data aprobarii scoaterii definidin fondul forestier. 5ai mult decat atat, terenurile date in compensare trebuie impadurite ma1imum doua sezoane de vegetatie.

4

Page 5: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 5/9

"n judetele in care padurile se intind pe mai putin de > din suprafata totala a acestorcompensarea trebuie facuta cu teren din acelasi judet. 8copul unei astfel de conditii este evidentdoreste protejarea fondului forestier al fiecarui judet si totodata procentul terenurilor impaduritcadrul acestuia.

?na din cele mai importante consecinte ale impaduririi este ca terenul scos definitiv din fondforestier intra in proprietatea beneficiarului si dobandeste destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-aaprobata ;art. &' din /odul 8ilvic<. Terenul dat in compensare dobandeste regimul juridic al terenului pe cl-a inlocuit in fondul forestier. 3u toate terenurile din 2omania pot fi folosite in vederea compensarii. e1emplu, terenurile care fac parte din zona de protectie si intretinere a liniei de frontiera nu pot face obiecompensarii.

Prin urmare, terenurile pot fi scoase din fondul forestier pentru scopuri ce trebuie sa se incadre1pres in categoriile prevazute mai sus. /u privire la sc6imbarea destinatiei obiectivului construit pe terescos din fondul forestier, /odul 8ilvic statueaza insa si o interdictie pentru o durata de cinci ani dmomentul la care aceasta scoatere a fost aprobata. #stfel, daca un beneficiar, dupa ce a scos terenul fondul forestier, nu il utilizeaza în scopul pentru care autoritatile i-au permis defrisarea, el va supabrogarea automata a ordinului ministrului sau a 6otararii @uvernului de aprobare a scoaterii lotrespectiv din fondul forestier. Terenul va fi adus la starea initiala de impadurire pe c6eltuiala beneficiaraprobarii.

Pe langa procedura de scoatere din fondul forestier a unei suprafete de teren prin compensaacestuia, persoanele interesate au de asemenea posibilitatea ocuparii unui teren forestier pentru o perioadtimp predeterminata, teren care este necesar pentru un anumit scop, dar care sa nu depaseasca ) ani. Peterenul forestier ocupat, ocupantul trebuie sa plateasca o c6irie administratorului sau proprietarului aces"n plus, pentru terenurile scoase temporar din fondul forestier, conform /odului 8ilvic, ocupantul trebuie

ac6ite o serie de obligatii banesti. Toate aceste obligatii trebuie ac6itate anticipat predarii-primirii terenscos din fondul forestier.0 alta situatie care presupune ocuparea temporara a terenurilor forestiere este aceea in care, dator

comple1itatii scopului pentru care s-a solicitat scoaterea definitiva a unui teren din fondul forestier, nevoie si de ocuparea temporara a suprafetelor impadurite din vecinatatea acestuia. #ceasta ocuptemporara pentru organizarea de santier este posibila pentru o durata de ma1im an si nu poate depasi mult de )> din suprafata solicitata a fi scoasa definitiv din fondul forestier. /el ce solicita atat scoaterdefinitiva, cat si temporara a unui teren din fondul forestier este indreptatit doar la primirea terenu%emnul va trebui returnat fie proprietarului, fie administratorului, in cazul padurilor proprietate publica.

0 pro6ibiAie legală specială contribuie, de asemenea, la paza pădurilor potrivit acesteia, einterzis pă+unatul în pădurile care face parte din fondul forestier proprietate publică a statului,terenurile degradate împădurite +i în perdelele forestiere de protecAie. Bste permisă recoltarea ierbsecera din plantaAii +i păduri, cu e1cepAia celor cu funcAii speciale de protecAie.

8e permite, cu aprobarea organelor silvice, la recomandarea #sociaAiei /rescătorilor de #lbinamplasarea în mod gratuit a stupilor în vederea valorificării surselor nectaropolenifere.

5inisterul 5ediului, #pelor i Pădurilorș poate aproba, prin e1cepAie, pă+unatul pe durata limitatăîn unele perimerte ale fondului forestier proprietate publică a statului, pe baza propunerilor autorităA publice locale cu avizul unităAilor teritoriale, temeinic justificate. Tecerea animalelor domestice pădure spre zonele de pă+une, adăpat +i adăpostire se aprobă anual de către unităAile silvice teritorial

5

Page 6: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 6/9

poate fi autorizat accesului animalelor domestice +i pă+unatul în arborete în curs de regenerare plantaAiile +i regenerările tinere, în pădurile care îndeplinesc funcAii speciale de protecAie, în perimeameliorare, precum +i în perdelele de protecAie.

În perdelele în curs de regenerare, în plantaAiile +i culturile forestiere cu înălAimi mai mici dîn perdelele în curs de e1ploatare, în zonele de refugiu a vântului, în rezervaAiile naturale +i pădeclarate monumente ale naturii, în rezervaAiiloe +tiinAifice, precum +i în parcelele din jurul, izvode apă minerală +i potabilă, captate pentru e1ploatarea industrială sau pentru consum distribucentralizat pe o rază de ))m accesul este permis numai pentru gospodărirea +i administrarea pădurilor

#ccesul în pădure cu autove6icole +i autove6icole tractate de animale este permis numai drumurile forestiere permanente, în condiAiile respectării indicatoarelor de circulaAie. !ac 9 desige1cepAie utilajele forestiere, ve6iculele tractate de animale folosite la colectarea lemnului din parcelecurs de e1ploatare, precum +i ve6icule care transportă stupi.

0rganele silvice, prefecAii, consiliile judeAene +i locale, unităAile de poliAie, unităAformaAiunile de pompieri, unităAile 5inisterului #părării 3aAionale, potrivit atribuAiilor ce le revilege, vor sprijini deAinătorii de păduri, proprietate privată, în acAiunile de pază a pădurilor +i stinincendiilor de pădure.

/u scopul de a proteja direct pădurile, legea interzice pă+unatul în arboretele în curs dregenerare +i în pădurile cu funcAii speciale de pădure, precum +i în seminti+uri +i plantaAii cumai mici de ) ani +i cu o înălAime sub &m, în păduri cu plopi +i salcie cu vârsta sub * ani.

/ontrolul asupra modului în care se aplică regimul silvic în pădurile proprietate privatăse organizează de 5inisterul 5ediului, #pelor i Pădurilor ș , care constată faptele care contravinacestui regim +i aplică potrivit legii, sancAiuni ori sesizează, după caz organele de urmărire penală.

7eAinătorii de păduri proprietate privată +i persoanele juridice sau fizice care e1ecută e1ploata

masei lemnoase sunt obligate să recolteze numai arborii marcaAi de personalul silvic, să respecte regsilvice de e1ploatare a masei lemnoase +i cele referitoare la circulaAia materialului lemnos prevăzute dlege.

0rganele compentente ale statului iau măsuri preventive pentru împiedicarea reducerii suprafe pădurilor proprietate privată, aceasta fiind interzisă, cu e1cepAia situaAiilor admise de lege, adică pconstrucAii cu destinaAii militare, căi ferate, +osele de importanAă deosebită, linii electrînaltă tensiune, forări, sondă +i ec6ipamente aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze petrol, ori pentru lucrări de îmbunătăAiri funciare, de gospodărire a apelor sau de realizare a unor noi de apă. Bste interzisă +i defri+area lentă, prin secuiri de arbori ori alte procedee care duc la reduc

treptată a consistenAei pădurii, ce trebuie, de asemenea, controlată de organele silvice competente.egetaAia forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier naAional se administreazăde proprietarii acestora, se gospodăre+te potrivit scopului pentru care a fost creată +i este supusă unorme te6nice silvice +i de pază. 5inisterul #pelor, Pădurilor +i ProtecAiei 5ediului controlează aplica+i respectarea regulilor de mai sus.

%egea interzice defri+area vegetaAiei forestiere de pe terenurile din afara fondului forestieurmătoarele situaAii: în zonele în care îndepline+te funcAii speciale de protecAie&= pe terenurile cu înclinare

3 Bste vorba de păduri cu funcAii speciale de protecAie a apelor, a solului, a climei +i a obiectivelointeres naAional, păduri pentru recreere, cele de ocrotire a genofondului +i ecofondului, precum +i de păd

declarate monumente ale naturii +i rezervaAii. 6

Page 7: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 7/9

mai mare de &) de grade, înainte de atingerea vârstei e1ploatabilităAii, stabilită prin norme te6nice.7e asemenea, este interzisă tăierea, incendierea +i distrugerea sau degradarea prin orice mijloac

jnepeni+urilor.7eAinătorii unor astfel de terenuri au obligaAia să asigure paza vegetaAiei, să ia măsuri de prev

+i stingere a incendiilor, să respecte dispoziAiile cu privire la protecAia pădurilor.alorificarea lemnului de pe terenurile cu vegetaAie forestieră din afara fondului forestier naA

se face de către proprietarii acestora, dar recoltarea materialului lemnos de pe astfel de terenuri e permisă numai cu marcarea prealabilă de cătr ocolil silvic a arborilor de etras.

5inisterul 5ediului, #pelor i Pădurilorș organizează controlul asupra modului în care se aplicăregulile silvice +i de pază pe aceste terenuri.

Aria protejată reprezintă zona delimitată geografic, cu elemente naturale rare sau în proceridicat, desemnată sau reglementată +i gospodărită astfel încît să atingă unele obiective specificconservare, ea cuprinde parcuri naAionale, rezervaAii naturale +i ale biosferei, monumente ale naaltele. /onform 0rd. de ?rg. nr. (& ())), aria protejată este definită ca fiind zona cu perimetrul legastabilit ce are un regim special de ocrotire +i conservare, zonă în care e1istă specii de plante +i anisălbatice, elemente +i formaAiuni biografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice saltă natură, cu valoare ecologică, +tiinAifică sau culturală deosebită.

7

Page 8: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 8/9

/onstituirea ariilor protejate +i declararea de monumente ale naturii ocupă un loc important cadrul modalităAilor, al mijloacelor de protecAie +i conservare a naturii.

/ategorii de arii protejate sunt constituite din:2ezervaAiile naturale CD zone de o frumuseAe particulară ce cuprinde elemente sau sanimale sau vegetale ce posedă caracteristice unice, reprezentative. Ble cuprind suprafeAteren sau de apă, destinate conservării unor medii de viaAă caracteristice. B1istă rezervnaturale forestiere, botanice, geografice, speologice, ornitologice, zoologice, maritime, etc. sunt supuse unui regim de protecAie, strict din partea statului, fiind interzise activităAiaccesul omului, cu e1cepAia scopurilor +tiinAifice.Parcurile naturale CDsunt supuse controlului statului, avînd limite stabilite ferm. #cce publicului este permis însă, vînătoarea +i pescuitul sunt permise numai în anumite condiAii.2ezervaAiile +tiinAifice CD cuprind ecosisteme deosebite, specii de plante +i animaimportanAă +tiinAifică naturală, ce reprezintă subiect de studiu pentru cercetarea +i cunoa+tiinAifică.5onumentele naturii CD cuprind specii de plante +i animale rare sau pe cale de dispariAie, arseculari, fenomene geologice unice de interes +tiinAific sau peisagistic ;pe+teri, c6ei, cascad

În Rom nia !unt in!tituite" 12 #ate$orii de arii protejate, re!pe#tiv : rezerva ii tiin i%i#e,ț ș țpar#uri na iona&e, monumente a&e naturii, rezerva ii natura&e, par#uri natura&e, rezerva ii a&ț ț ț'io!%erei, zone umede de importan ă natura&ă, !ituri natura&e a&e patrimoniu&ui naturațuniver!a&, arii !pe#ia&e de #on!ervare, arii de prote# ie !pe#ia&ă avi%auni!ti#e, !ituri de importanț ț#omunitară, $eopar#uri(

Ble desemnează un element natural individualizat, concret +i fac parte din ariile protejate.Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecAie a bunurilor patrimoniului natural, se institui

regim juridic diferenAial pentru categoriile de arii protejate stabilite la nivel naAional +i internaAiPersoanele fizice +i juridice au următoarele atribuAii în ceea ce prive+te regimul juridic gene

ariilor protejate:

să respecte statutul suprafeAelor limitrofe ariilor protejate, monumentelor naturii pe care identificat elemente ce necesită a fi ocrotite=să gospodărească ecologic +i durabil suprafeAele pe care le deAin în calitate de proprietari +sunt declarate arii protejate sau monumente ale naturii=sa nu culeagă +i să nu comercializeze plante declarate monumente ale naturii=să nu captureze, deAină sau să comercializeze animale declarate monumente ale naturii=să nu disloce, deAină sau să comercializeze piese mineralogice, speologice, paleologice provin din locuri declarate monumente ale naturii=să nu introducă în Aară, cu e1cepAia celor prevăzute de lege, culturi de microorganisme, plaanimale vii, fără acordul autorităAii centrale pentru protecAia mediului.

Toate suprafeAele terestre +i acvatice ce aparAin domeniului public +i care datorită v patrimoniului natural, necesită instituirea regimului de arie protejată, vor rămîne în proprietastatului +i vor dobîndi regim de protecAie. 5odul de constituire +i de administrare a ariilor protejalua în considerare interesele comunităAilor locale în scopulpăstrării practicilor +i cuno+tintradiAionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul lor.

#riile naturale protejate se evidenAiază în planurile naAionale +i în zonele de amenajare teritorde urbanism.

Potrivit art. ' din 0rd. de ?rg. nr. (& ())) 9 administrarea ariilor protejate se face prin:structuri ale administraAiei special constituite=regii autonome=

4

"oni ă, @. ".,ț 'reptul protec iei mediuluiț , Bd. a ""-a, revăzută i adăugită, Bd. ?niversul Euridic, Fucure ti, () (, p. $ș ș 8

Page 9: Dreptul-mediului an-III Sem I

8/15/2019 Dreptul-mediului an-III Sem I

http://slidepdf.com/reader/full/dreptul-mediului-an-iii-sem-i 9/9

companii=societăAi naAionale +i comerciale=autorităAi ale administraAiei locale=servicii descentralizate ale administraAiei publice centrale=instituAii de cercetare, de învăAămînt, +tiinAifice=muzee=organizaAii non-guvernamentale= persoane fizice cu calitatea de custode, pentru ariile ce aparAin domeniului public +i nu necstructuri ale administraAiei special constituite.

8pre e1emplu, la noi în ară 7elta 7unării este o regiune de importanAă naAională +i internaAițdar care este +i foarte fragilă, fiind supusă poluării sub diferite forme dar +i unei e1plotări naAionaconsecinAe negative. #vând calitatea recunoscută de patrimoniu natural mondial +i de zonă umedimportanAă internaAională, 7elta 7unării trebuie supusă unui regim de protecAie +i dezvoltare du%egea nr. '( $$& 9 prive+te constituirea 2ezervaAiei 7eltei 7unării +i cuprinde dispoziAii referitregimul general +i special de protecAie, regimul de administrare +i regimul sancAionator. Pe

sistemul comple1 de protecAie +i conservare a 7eltei 7unării, %egea nr. '( $$& cuprinde +ansamblu de sancAiuni juridice ;contravenAionale, civile, penale< menite să contribuie la asigaplicării +i respectării sale. 2egimul juridic general al 7eltei 7unării este completat +i de prevededocumentelor internaAionale în materie ;ratificate de Aara noastră<, în scopul menAinerii ec6iecologic, a stabilirii unor măsuri de gestionare +i dezvoltare durabilă a acestei resurse naturale.

2egimul juridic al ariilor naturale protejate în 2omânia este dat de %egea privind protecțmediului), de 0.?.@. privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea 6abitatelor natrurale,florei i faunei sălbaticeș 6 i de %egea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ionalș ț8ec iunea a """-a 9 zone protejateț *.

F"F%"0@2#!"B:

"oni ă, @. ".,ț 'reptul protec iei mediuluiț , Bd. a ""-a, revăzută i adăugită, Bd. ?niversul Euridiș

Fucure ti, () (.ș

5arinescu, 7., (ratat de dreptul mediului , edi ia a " -a revăzută i adăugită, Bd. ?niversulț ș

Euridic, Fucure ti, () ).ș%B@B 3r. && din ' iunie () * pentru modificarea +i completarea %egii nr. ())' - /silvic P?F%"/#TG Î3: 503"T02?% 0!"/"#% 32. din ) iunie () *

5 %egea nr. $ $4&6 0.?.@. 32.(& ())) publicată în 5.0f. nr. (* ) dec ()))7

%egea nr. * ())) publicată în 5.0f. nr. *( din ( aprilie ())) 9