Valerian Cioclei

Drept penal. Partea speciall IInfracfiuni contra persoanei gi

infracfiuni contra patrimoniului

Edifia 2- reviz.;ttit[ gi ad6ugitd -

Editura C. H. BeckBucuregti 2017

Cuprins

Cuv0nt-lnainte D(

Abrevieri

Lucriri frecvent citate.......... ............-)iltr

PARTEA I. Infrac{iuni contra persoanei

Capitolul I. Infracfiuni contra vi4ii........... ..............-*3OmoruI....... .........................9Omorul calificat....... .........18Uciderea la cererea victimei .................38Determinarea sau inlesnirea sinuciderii................... .....................41Uciderea din culpi..... .......47

Capitolul II. Infracfiuni contra integritiifii corporale sau a sInltitii..............56Lovirea sau alte violenfe....... ................60Vitimarea corporal5..... ........................ 66Lovirile sau vltimlrile cauzatoare de moarte ..........76Vdtimarea corporali din culpd..... ........82Relele tratamente aplicate minorului.... .................... 87tnc[ierarea ........................ 90

Capitolul III. Infracfiuni slvflrpite asupra unui membru de fami1ie................95Violen{a in familie.... ........ 95Uciderea ori vitimarea nou-ndscutului s6vdrqiti de citre mamd .....................97

Canitolul fV. Agresiuni asupra f}itului........ ..............105Intreruperea cursului sarcinii........ ......107Vitimarea fEtului ........... 115

Capitolul V. Infractiuni privind obligafia de asistenfi a celor in primejdie ....121Lisarea frrd ajutor a unei persoane aflate in dificultate .............122lmpiedicarea ajutorului.... ................... 125

Capitolul VI. Infracfiuni contra libertifii persoanei ...................128Lipsirea de libertate in mod ilegal.......... ................ 130Amenintarea ................... 136

$antajul....... .................... 140Hirfuirea.... ..................... 145

Capitolul WI. Traficul gi exploatarea persoanelor vu1nerabi1e......................150Sclavia ........152Traficul de persoane ....... 154

XI

\/I Drept penal, Partea speciald ITraficul de minori.... ....... 16lSupunerea la muncd fo(atd sau obligatorie.................. ..............164Proxenetismul.................. ................... 166Exploatarea cerqetoriei .......................173Folosirea unui minor in scop de cerqetorie .............176Folosirea serviciilor unei persoane exploatate. ....... 178Folosirea prostituliei infantile....... ...... 180

Capitolul VI[. Infracfiuni contra libertifii gi integritifii sexua1e.................. 183Vio1u1......... ..................... 187Agresiunea sexuali........ ..................... 197Actul sexual cu un minor .................... 199Coruperea sexuall a minorilor.. ..........206Racolarea minorilor in scopuri sexuale ..................211Hirfuirea sexuald........ ....2I3

capitolul rX. rnfracfiuni ce aduc atingere domiciliului qi viefii private .....,..217Violarea de domiciliu ...._Zl8Violarea sediului profesional.. ............224Violarea vietii private .....226Diwlgarea secretului profesional. ......230

PARTEA a II-a. Infracfiuni contra patrimoniului ............... 233

Capitolul I. Furtul.....

Capitolul II. Tfllhlria qi pirateria.. .................... 278Tdlh6ria...... .....................279Tdlhdria calificatd ...........288Pirateria...... .....................296TdlhIria sau pirateria urmat[ de moartea victimei....... ............... 300

Capitolul III. Infracfiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii ....303Abuzul de incredere ........305Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor .....313Bancruta simp1I......... .....321Bancruta frauduloasS. .....329Gestiunea frauduloasi. ....336insugirea bunului gdsit sau ajuns din eroare la f[ptuitor.. ...........342Inqel[ciunea .................... 351ingeldciunea privind asigurdrile... ....... 360Detumarea licitatriilor publice........ .....366Exploatareapatrimonialiauneipersoanevulnerabile ...............371

Cuprins

Capitolul fV. f,'raude comise prin sisteme informaticepi mijloace de plati electronice

VII

..........378Frauda informatici. .........379Efectuarea de operafiuni financiare in mod fraudulos.... ............ 385Acceptarea operafiunilor financiare efectuate in mod fraudulos......................... 391

Capitolul V. Distrugerea qi tulburarea de posesie........ ................395

Bibliogralie 413

rt

PARTEA IInfracfiuni contra persoanei

Problematicl

Aceasti primi parte, dupd cum gi titlul o indic6, este destinati analizei infrac-tiunilor contra persoanei. Aceste infracliuni sunt cuprinse in Titlul I din Codul penal,qi au ca obiect juridic comun sau generic, persoana omului, drepturile gi libertdtilefundamentale ale acesteia, respectiv: via{a, integritatea corporali gi sdnltatea, liber-tatea, demnitate, inviolabilitatea domiciliului 9i a vietii private. Valorile reprezentateprin drepturile gi libert[file fundamentale mentionate sunt afirmate in Constitufie,prin art. 22,23,27 etc. Prin faptele incriminate, Titlul I din Codul penal urrnlregte sdgatanteze in mod concret respectaxea acestor drepturi gi libertdli, le asigurl protectiapenali necesarS.

Printre problemele pdr;ii speciale care au impus adoptarea unui nou cod penal s-aaflat gi necesitatea de a restabili o ierarhie corectd a valorilor protejate. in acest sens,spre deosebire de vechiul Cod penal, primele fapte incriminate in noua reglementaresunt cele contra persoanei, agezate in debutul pIr[ii speciale, in Titlul I din noul Codpenal. Aceastd noui ordine de preferinld aratd cd legiuitorul a considerat ci cele maiimportante valori ce necesitd proteclie penalS sunt cele legate de persoand, dedrepturile 9i libertitile acesteia.

Acest titlu cuprinde noud capitole,fald de cele trei existente in Titlul corespon-dent - II, din codul vechi, frcdnd abstrac{ie de capitolul rv - infracliuni contrademnitilii care avea un statut incertl. Acest ,,surplus" provine, fie din introducereaunor infracliuni noi pentru acest Titlu (cap. tv - agresiuni asupra frtului; cap. v -infracliuni privind obligalia de asistenld a celor in primejdie; cap. vII - traficul giexploatarea persoanelor vulnerabile), fie din crearea de capitole noi prin separareaunor categorii de infractiuni (separarea infracfiunilor contra viefii de cele contraintegritdtii corporale sau s5n5telii - cap. I qi II; separarea intr-un capitol distinct ainfrac{iunilor sdvdrqite asupra unui membru de familie - cap. II!, fie din combinareacelor doui procedee anterioare, respectiv separarea unor categorii de infracliuni plusadiugarea unor infracliuni noi (separarea infracliunilor contra libertitii persoanei decele care aduc atingere domiciliului gi vietii private - cap. VI $i IX).

Deqi orice ierarhie este relativd, in aceastd materie a atributelor fundamentale alepersoanei, succesiunea capitolelor in Titlul I incearcd si sugereze o ordine bazatdpeimportanJa valorilor sociale ocrotite, incepdnd astfel cu incriminarea acelor fapteindreptate impotriva vieJii.

I A se vedea, pentru amlnunte, V. Cioclei, Curs 2013, p.206-208.

2 Infracliunicontrapersoanei

Plan

Urmdnd aceeagi structurd a Titlului I al Codului penal, aceasti parte va cuprindeurmdtoarele capitole:

- Capitolul I: Infractiuni contra viefii;- Capitolul II: Infrac{iuni confra integrit6tii corporale sau sinit{ii;- Capitolul III: Infracfiuni sdvdiqite asupra unui membru de familie;- Capitolul IV: Agresiuni asupra fltului;- Capitolul V: Infrac{iuni privind obligalia de asisten{5 a celor in primejdie;- Capitolul VI: Infracfiuni confa libertftii persoanei;- Capitolul VII: Traficul gi exploatarea persoanelor vulnerabile;- Capitolul VItr: Infracfiuni contra libertiitii $i integdtfiii sexuale;- Capitolul DC Infractiuni ce aduc atingere domiciliului 9i vielii private.

Capitolul IInfracfiuni contra viefii

Structura capitolului

Acest capitol conline cinci infracfiuni: Omorul; Omorul calificat; Uciderea lacererea victimei; Determinarea sau inlesnirea sinuciderii; Uciderea din culp6. Capitolulare drept corespondent Sectiunea l, Omuciderea, din Capitolul I din Titlul tr din Codulpenal din 1969, sec[iune in care erau incluse gase infracfluni, respectiv: Omorul(art. fi$; Omorul calificat (art. 175); Omorul deosebit de grav (art. 176); Pruncuci-derea (art. 177); Uciderea din culpi (art. 178) gi Determinarea sau inlesnirea sinuciderii(afi. L79). Dupd cum se poate observa, legiuitorul a renuntat la infracliunea de omordeosebit de grav, dar elemente circumstanfiale ale acesteia se regdsesc, parfial, inomorul calificat. Infracflunea de pruncucidere apare sub o alti denumire marginald(uciderea ori vdtimarea nou-niscutului sivdrgiti de cdtre mamn) in Capitolul III, laart.2OO.ln pfus, apaxe o noui incriminare, uciderea la cererea victimei.

Caracteristici generale ale infracfiunilor din Capitolul IPrincipala trisdtur6 comun6 a infracfiunilor din acest capitol este dati de obiectul

protec{iei penale, obiect ce se referd la acel drept fundamental primordial al per-soanei, un drept firi de care nici un alt drept ori libertate fundamentali nu ar putea fiexercitate, respectiv dreptul la viafd, garantat prin art. 22 alin. (l) din ConstitufiaRomdnieil.

Obiectul juridic

Faptele incriminate in acest capitol reprezintd infrac{iuni contra vietii, ele fiindregrupate sub incidenla vechiului Cod sub denumirea de omucidere, aga cum ammentionat. DupI cum s-a specificat in doctrind ,,in afard de obiectul juridic genericcare este comun tuturor infractiunilor contra persoanei, infracliunile de omucidere aude asemenea in comun qi obiectul lor juridic special"2, care consti in dreptulpersoanei la viald. Din perspectiva protecfiei penale, dreptul la viali se situeaz6 intremomentul naqterii unui copil viu gi cel al decesului persoanei. Deqi in aparenlllucrurile sunt clare, momentul de la care putem considera cd avem de a face cu opersoand in vial6, precum gi momentul pdnd la care putem considera ci persoana

este in vialh, altfel spus momentul apariliei vie{ii qi respectiv momentul instal6riimorlii, au reprezentat probleme controversate din punct de vedere medico-legal. FEri

t tn leglturd cu dreptul lavia\d, a se vedea, pe larg, V. Cioclei, comentariu la art.22 dnConstitulie, ?n L Muraru, E.S. Tdndsescu (coord.), Constitulia Romdniei. Comentariu pe arti-cole, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,2008, p. 194-210.

2 Explicalii [I, p. 169.

4 Infracliuni contra persoanei

a ft caztl a se dezvolta aici aceste probleme, se impun totugi unele precizdi,deoarece, existenta oricireia din infracJiunile acestui capitol presupune ca fapta si fifost comisi asupra unei persoane in via1i.

Momentul apariliei vielii este, in aparenli, ugor de determinat. in realitate, aparuneori situalii atipice, in care este dificil de stabilit dac[ fEtul a fost ndscut viu sau nu.Sub acest aspect, in doctrina medico-legald se apreciazl ci principalele dovezi deviali extrauterind sunt urmltoarele: instalarea respiraflei extrauterine sau pulmonare;pdtrunderea aerului in tubul digestiv; pifiunderea aerului in urechea mediel.Elementul cel mai relevant ce trebuie luat in calcul este respira{ia nou-ndscutului.Dovada existen{ei respira(iei extrauterine se poate face prin mai multe metode, ceamai cunoscut6 gi concludenti fiind cea a docimaziei2 pulmonare, prin care se poatestabili daci plimAnul a respirat3.

in cele mai multe cazttrj, momentul aparifiei vielii coincide, deci, cu momentulprimei respiralii extrauterine. Altfel spus, in principiu (in cazurile tipice), vom consi-dera ci un copil s-a niscut viu, daci se constati c[ a existat respiralie pulmonard.

Dar, aqa dupd cum s-a aritat deja cu mult timp tn urm6, in docffina medico-legali,lipsa respiraliei pulmonare nu exclude, in unele situatii, starea de nou-ndscut viu:,,(...) uneori, intre expulsie qi prima respirafie, ca semnul cel mai frapant de vialiextrauterinI, poate fi un interval mai lung, mai ales atunci cdnd cordonul ombilicalnu s-a secfionat imediat qi fitul continud sd fidiascd pe seama respira{iei feto-pla-centare. Aceste situafii implicd starea de nou-ndscut viu, cu senme de circulafie vitali(gi uneori de asfxie criminal6), dar fir[ pulmon respirat"4. Mai tebuie avut in vedere,totodati, gi faptul c6, deqi, de reguld, respira{iile se produc imediat dup[ expulzareafltului, existi situalii in care ,,respira(iile se pot declanga gi intrauterin, mai ales atuncic6nd asistim la ruperea prematurd a membranelor"5. Avdnd in vedere tocmai astfel desituafli atipice, s-a apreciat c5, degi in majoritatea cazttilor viala extrauterini presupuneexisten{a concomitenti a respiraliei qi circulatiei, prezenla uneia din aceste func(ii estesuficienti pentru a caracte'rna via{a extrauterinl6. Tot situaliile atipice impun ca acestcriteriu, bazat pe existenta celor doud funclii vitale, respiratra qi circulafla, sI fieutilizat gi lindndu-se cont de momentul declanglrii nagterii.

Rezulti cI nagterea reprezintd un proces complex, care presupune manifestlrifoarte diverse, iar momentul apariliei viefii nu poate fi stabilit in mod abstract gi

teoretic. in situaliile atipice, de la cazla caz, in functie de particularitilile procesului

1 A se vedea, in acest sens, Z ljlenie, D. Dermengiu. Medicinl legali, Ed. C.H. Beck,Bucuregti, 2009, p. 37 5-37 6.

2 Cuvdntul provine din greaca veche, dokimasia, avdnd sensul de incercare, verificare,examen.

3 Docimazia pulmonar6 hidrostaticd se realizeaz[, prin introducerea unor fragmente depldmdn intr-un vas cu ap6. ,,Docimazia este negativd dacS fragmentele pulmonare cad lafundul vasului cu ap5, definind pldmdnul nerespirat, pozitivd dac[ fragmentele pulmonareplutesc la suprafa{a apei, diagnosicend phmAnul respirat gi intertnediard dacd fragmentelepulmonare plutesc in masa de lichid inhe doui ape, ceea ce semnifici pldmdnul parlialrespirat" (V. Iftenie, D. Dermengiu, op. cit., p.375).

a Gh. Scripcaru, M. Terbancea,Patologie medico-legali, E.D.P., Bucuregti, 1983, p. 300.5Idem, p. 301.6In acest sens, a se vedea Gh. Scripcaru, M. Terbancea, op. cit., p. 300.

Infracliuni contraviSii 5

naEerii, trebuie sd se stabileasci pe bazd, de expertizd medico-legald daci este sau nuvorba despre o persoani in viaf[. Practica medico-legald a dovedit c[ o astfel deabordare a problemei ridicati de momentul aparifiei vie{ii este realist[.

Momentul instaldrii morlii este, la r6ndul lui, greu de stabilit. Trebuie si se aiblh vedere cd moartea reprezintd un proces; chiar qi atunci cAnd intervine aparentbrusc, ea reprezinti, in realitate, un fenomen care se rnstaleazd treptat. Etapele mo{iisunt agonia, moaxtea clinici gi moartea biologicd. Aceste etape pot fi stabilite peMza analizei celor trei funclii vitale ale organismului: funcgia respiratorie, func1iacardio-circulatorie gi functia cerebrald.

Agonia reprezintl o etapl premergdtoare morfii, caracteizatd prin diminuareafuncfiilor vitale, circulafia gi respirafia, aparilia unor tulbur6ri neurologice gi scldereaacuitilii simfurilor. in func1ie de cauza decesului, durata agoniei este variabild.Astfel, poate exista o agonie lung[ (ore, minute), in cazul bolilor cronice sau alhemoragiilor interne, ori o agonie scurtd (minute, secunde) in caztsl asfixiilormecanice sau al unor intoxicalii (laration, cianuri). in unele situafii ins[, cum ar fi,spre exemplu, decesul ca.uzat prin zdrobirea organelor vitale, agonia este absentil.Trebuie f6cutd distincfia intre agonie gi com6, aceasta din urmi fiind consideratdi ,,ostare terminalS, caracterizatd printr-o inhibilie profundi a sistemului nervos, cupistrarea prin control bulbar a funcliilor vegetative de bazd (circulatorii gi respira-toriD (...) diferenla dintre comi gi agonie rezidd, in primul rdnd, in aceea cd, in com6,congtienta este intotdeauna absenti"2. in literatura de specialitate s-a precizat, insi, cE

starea comatoasi trebuie in{eleasd ca o stare fiziopatologicd particulard a organis-mului, iar nu ca o etapd a modii3.

O a doua etapd a mo(ii este moartea clinic6. Aceasta este o etapi intermediariintre via16 gi moarte, caracteizatd prin incetarea funcfiilor vitale, cardio-circulatoriegi respiratorie. intre agonie qi moarte clinici diferenla este dat5, deci, de faptul c6, inprima situalie, manifestirile vitale sunt inci evidente, in timp ce in cea de a douasitualie, func1iile vitale sunt absente. FEr[ interventia medicului aceastl a doua etapdeste ireversibili. Ea poate sd dureze maxim cinci minute, durat?i ce este dictati dec,apacitztea creierului de a supraviefui pe baza procesului de glicolizd anaerobd, acelproces prin care celulele produc ele singure oxigenul necesaf. Dupd aceastiperioadi, la nivelul sistemului nervos central se instaleazd leziuni ireversibile5.Moartea clinici nu trebuie confundatd cu a$a zisa moarte aparentd care este

I A se vedea, in acest sens, Z lftenie, D. Dermengiu, op. cit., p.40.2 lr. Belis, indreptar de practicS medico-legal5, Ed. Medicald, Bucuregti, 1990, p.26.3 A se vedea, in acest sens, Z lftenie, D. Dermengiu, op. cit., p.41.4 lt. Beliq, op. cit.,p.27.s

,,Deoarece neuronii (celulele sistemului nervos) au o rezistenJi diferit[ la lipsa oxige-nului - neuronii corticali, aproximativ 3 minute, cei subcorticali, 5-10 minute, cei dintrunchiul cerebral 30-40 de minute (incetarea activitdlii acestor neuroni determini disparifiareflexului comean gi a reflexului fotomotor) - se consider[ c6, in lipsa aplicirii metodelor de

resuscitare cardio-circulatorie qi respiratorie, moartea clinicl nu poate dura mai mult de5 minute, interval de timp dupi care se instaleazi encefalopatia anoxicS, cu aparilia leziunilorireversibile la nivelul neuronilor scoarfei cerebrale qi, in consecin(5, instituirea misurilor deresuscitare (cardio-respiratorii) dupd acest interval de timp ar putea readuce la vi4i -ucadavnr care respir6" (V. Iftenie, D. Dermengiu, op. cit., p. 40).