Curs 1 V. Cioclei + Curs ID ( italic) Schema Infractiune

1. O prezentare generala a infractiunii (titlu, capitol, descriere)2. Obiectul juridic = valoarea sociala protejata : - generic: comun tuturor infractiunilor din

Titlul respectiv sau acelasi grup de infractiuni ; special: propriu fiecarei infractiuni; obiect juridic complex : de exemplu : talharia.Obiectul juridic este reprezentat de valoarea social ocrotit, precum i de relaiile sociale nscute n jurul respectivei valori, a cror existen nu este posibil i nu poate fi asigurat dect prin incriminarea faptei care prezint pericol social.

3. Obiectul material = materializarea valoriilor sociale ocrotite specific infractiunilor de rezultat; in cazul infractiunilor de pericol avem obiect nematerial (exem. amentintarea)Prin obiect material se nelege o entitate material asupra creia se ndreapt actul de conduit i prin care se exprim ( se materializeaz) valoarea ocrotit. Sunt fapte prevzute de legea penal a cror svrire este ndreptat asupra unui bun, asupra corpului unei persoane, asupra unui animal, etc. De regul, infraciunile de rezultat au obiect material, n timp ce infraciunile de pericol nu au.

4. Subiectii : a) Activi = infractorii sunt infractiuni in cadrul carora oricare persoana poate fi subiect

activ altele unde se cere sa avem un subiect activ calificat. Pe langa acesti mai putem intalni coautori, complici sau instigatori.Acea persoan care svrete n mod nemijlocit o fapt penal sau care particip la svrirea acesteia. Este de interes dac subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoan sau dac, din contr, trebuie s ndeplineasc o anumit activitate, s aib o anumit calitate ( funcionar, militar, cetean romn, etc.) , adic s fie calificat ( circumstaniat ).Este de asemenea important de precizat dac infraciunea poate avea mai muli autori sau dac dimpotriv este susceptibil a fi realizat de un autor unic ( in persona propria) ex: mrturia mincinoas. Trebuie stabilit dac fapta poate fi svrit n participaie (autori, complici,instigatori) sau dac pluralitatea de fptuitori este necesar n mod natural (ex: incestul), sau juridic( ex: complotul sau asocierea n vederea svririi de infraciuni)

b) Pasiv = poate fi un subiect circumstantia sau necircumstantiaAcea persoan, fizic sau juridic, reprezentant a valorii ocrotite, care sufer un ru ( o vtmare ) prin comiterea faptei. Este important de stabilit dac subiectul poate fi orice persoan sau doar una care are o anumit calitate , dac este calificat (ex: ultrajul)

5. Locul si timplul :

1

a) elemente esentiale ale unor infractiuni (ex: timp de rzboi n cazul infraciunii de trdarea prin ajutarea inamicului)

b) elemente circumstantiale prezenta lor agraveaza sau atenueaza (exem. loc public, pe timpul noptii)

6. Situatia premisa = situatia de fapt care precede savarsirea elementului material ( exem. femeie insarcinata; la omor: persoana in viata)

Situaia premis este o condiie prealabil pentru existena infraciunii i const n preexistena unei realiti ( situaie, calitate, stare) ex:existena persoanei vtmate n via n cazul infraciunii de omor. Nu toate infraciunile au situaie premis.

7. Latura obiectiva :a) Elementul material (exem. la violare de domiciliul patrunderea )

Verbum regens, singur sau nsoit de o cerin esenial, (ex.: ptrunderea n cazul infraciunii de violare de domiciliu trebuie s fie fr drept). Poate consta ntr-o aciune sau ntr-o inaciune.

b) Urmarea imediata = rezultatul infractiunii : Infractiuni de rezultat: specific fiecarei infractiuni; Infractiuni de pericol : crearea unei stari de pericol

Poate consta ntr-o stare de pericol sau ntr-un rezultat

c) Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz la cele de rezultat, iar la cele de pericol trebuie sa fie apta de in a crea o stare de pericol;Care trebuie stabilit n cazul infraciunilor de rezultat sau rezult ex re n cazul infraciunilor de pericol.

8. Latura subiectiva:a) Forma vinovatiei: culpa,intentie, praterintentie;b) Mobil si scop acolo unde legea ne solicita exe. Omor calificat : art. 175 lit. b) din

interes material; sunt exceptii caci de obicei nu au relevanta in savarsirea infractiunii. Mobilul = impuls afectiv inconstient; Scopul = prefigurarea rezultatului rational. Nu exista crime fara mobil , ci doar crime fara scop.

9. Formele infractiunii:a) Actele preparatoriib) Tentativac) Infractiunea fapt epuizatd) Infractiuniea fapt consumat

2

10. Variantele infractiunii (modalitati)a) Tipb) Atenuatec) Agravated) Asimilate variantei tip

11.Sanctiuni - nu sunt relevante masurile de siguranta, educative pentru ca se aprecieaza in rapot cu faptuitorul;

ne intereseaza pedeapsa aplicata si pedeapsa principala, cele accesorii, cea complementara intre ce minim si ce maxim; pedepsele complementare pot fi aplicate facultativ de instanta.

- pedeapsa deteniunii pe viaa, a nchisorii sau amenda penal; cazuri de nepedepsire sau de reducere a pedepsei; aplicarea obligatorie a pedepselor complementare

12. Aspecte procesuale competena urmrirea din oficiu sau la plngere prealabil

Curs 02 C. Rotaru + ID ( Italic) TITLUL I : INFRACTIUNI CONTRA SIG URANTEI STATULUI

1. Reglementare: art. 155 0 173 C. Pen. In Noul Cod penal este schimbata topica (Titlul X infractiuni contra securitatii nationale). In C. Pen. Anterior (Codul lui Carol) aparea sub forma de crime si delicte contra statului. Codul penal socialist le-a numit infractiuni contra securitatii statului. Legea 140/1996 a reglementat actuala denumire.

OBIECT2. Obiect juridic:

a) generic: statul roman impreuna cu trasaturile sale fundamentale stabilite prin constitutie: unitate teritoriala; indivizibilitate; suveranitate; independenta.

b) special: obiectul juridic se poate confunda cu cel generic la unele infractiuni. La altele obiectul juridic poarta doar asupra unui fragment din obiectul juridic generic. Exemple : art. 161, 162 se refera numai la puterea de stat. La unele infractiuni putem vorbi si de un obiect juridic secundar (adiacent) deoarece pe langa valorile ocrotite in mod direct, se ofera protectie si altor valori.

3. Obiectul material: in principiu aceste infractiuni nu au obiect material, sunt valori abstracte.

Execeptii: art. 156 bunuri ( este o exceptie); de regula cat avem obiect juridic secundar avem si obiect juridic material (art. 160,161 corpul persoanei)

3

Excepie fac: infraciunea de trdare prin ajutarea inamicului unde obiectul material este constituit din teritorii, orae,aeronave, armament, valori, etc. predate sau procurate inamicului; infraciunea de trdare prin transmiterea de secrete unde obiectul material este alctuit din documente sau date care constituie secrete de stat( n msura n care datele sunte redate pe un suport material) predate sau procurate adversarului; infraciunea de atentat care pune n pericol sigurana statului sau de atentat contra unei colectiviti unde obiectul material este constituit din corpul persoanei (persoanelor) asupra crora se acioneaz. SUBIECTI

4. Subiectii: a) activ : - la cele mai multe infraciuni din acest titlu subiectul activ este

necircumstaniat, la unele infraciuni ns el este calificat, absena calitii pretinse n textul de lege fiind de natur a conduce la o alt ncadrare juridic. De exemplu: - la infraciunea de trdare , in cele trei modaliti legislative( art.155, art. 156; art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetean romn sau apatrid cu domiciliul n Romnia, - la infraciunile de spionaj i aciuni dumnoase contra statului, calitatea autorului este aceea de cetean strin sau apatrid care nu domiciliaz pe teritoriul Romniei. - la infraciunea de divulgare a secretului care pune n pericol sigurana statului, calitatea autorului este aceea de funcionar. Infraciunile contra siguranei statului sunt susceptibile de a fi svrite n participaie: coautorat, instigare, complicitate.Infractiunile contra sigurantei statului sunt susceptibile de a fi savarsite in participatie: coautorat, instigare, complicitate. !!!Unele infraciuni necesit pentru existen o pluralitate de fptuitori, ex:complotul, subminarea puterii de stat.

b) pasiv la toate infraciunile contra siguranei statului subiectul pasiv principal este statul. In cazul art. 171 C.pen. infraciuni contra reprezentantului unui stat strin, exist un subiect pasiv secundar reprezentantul unui stat, iar in cazul infraciunii prev. De art. 160 C.pen. atentatul care pune n pericol sigurana statului o persoan care ndeplinete o activitate de stat important sau alt activitate public important.Subiect pasiv secundar poate fi si o persoana juridica ( in cazul subminarii economiei statului).

5. Locul i timpul n general nu prezint relevan ns pot exista i excepii n cazul infraciunii de trdare prin ajutarea inamicului faptele trebuie svrite n timp de rzboi. Timpul determin, de fapt, n aceast ipotez, o situaie premis.

6. Situatia premisa: De regula nu este necesara.

4

Exceptii: art. 156 C.pen., unde situaia premis este dat de o condiie de timp, cum s-a artat anterior, preexistena strii de rzboi; art.157 C.pen., unde este necesar preexistena secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaia premis const n svrirea anterioar a vreuneia din infraciunile prevzute n art. 155-163, 165, 166 i 167 C. pen.CONTINUT CONSTITUTIV

7. Latura obiectiva : a) elementul material infraciunile contra siguranei statului se svresc de regul

prin aciuni, fiind infraciuni comisive. Exist i o infraciune omisiv, aceea de nedenunare (art. 170) .

b) urmarea imediat se caracterizeaz prin producerea unei stri de pericol pentru sigurana statului, motiv pentru care infraciunile din acest titlu sunt infraciuni de pericol. n cazul unor infraciuni putem constata i existena unei urmri imediate secundare-ex.: n cazul infr. prev. de art.160 C.pen. atingerea adus vieii, integritii corporale sau sntii celui ce ndeplinete o activitate important de stat sau public; art. 165 (2) pagube importante

c) legtura de cauzalitate fiind vorba de infraciuni de pericol, legtura de cauzalitate rezult ex re. n cazul unei urmri imediate secundare legtura de cauzalitate trebuie stabilit.

8. Latura subiectiva: toate infractiunile contra sigurantei statului se comit cu INTENTIE. Exceptie: art. 170 nedenuntarea poate fi comisa si cu intentie si din culpa. Mobilul i scopul - nu prezint relevan pentru realizarea infraciunilor (pot ascunde uneori un mobil sau un scop dar ele nu prezinta relevanta ) , pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Dei n art.157C.pen. este menionat cuvntul scop , nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective , ci de un scop ce ine de realizarea laturii obiective.

9. Formele: prin derogare de la principiul conform cruia actele preparatorii nu sunt sancionate n sistemul nostru de Drept penal , art. 173 Cp prevede c n cazul infraciunilor contra siguranei statului actele de pregtire sunt asimilate tentativei i ca atare sunt sancionate.Tentativa este sanctionata pentru toate infractiunile cu o singura exceptie art. 170 nedenuntarea consumarea are loc de regula odata cu realizarea elementului material.

Tentativa se pedepsete la majoritatea infraciunilor din acest titlu(art. 173al.1), excepie fcnd infraciunile cu imediat consumare (atentatul) sau cele omisive (nedenunarea). (!!!de verificat daca profesoara considera si atentatul ca fiind o exceptie de la pedepsirea tentative in acest titlu probabil ca nu deoarece nu este inclusa in varianta printata a caietului de seminar)

5

10. Variante: de regula varianta tip sau varianta asimilita. De regula nu exista varianta agravata. Exceptie: art. 165 (2) subminarea economiei pagube importante. Exista in schimb trei infractiuni care au fost prevazute variante atenuante: art. 158 (2) alte documente care fac sa pericliteze siguranta statului afara de secrete de stat; art. 162 (2) alte actiuni care ar slabi puterea statului afara de actiuni armate; art. 169 (2) (3) (4) detinerea unui document in afara serviciului, detinere alte documente in vedere divulgare de natura sa puna in pericol siguranta statului sau atunci cand sunt savarsite de alte persoane ( altele decat cele care au indatoriri de serviciu). Cele mai multe infraciuni prezint pe lng configuraia tipic i variante agravate. ( !!!aceeasi problema ca mai sus)

11. Sanctiuni: entru aceste infraciuni sunt prevzute sanciuni foarte aspre, de regul pedeapsa deteniunii pe via alternativ cu pedeapsa nchisorii de la 15 la 25 de ani, la care se asociaz, de regul, pedeapsa complementar.Este prevzut o cauza de nepedepsire pentru participantul care denun svrirea infraciunii nainte de consumarea ei (art. 172 (1)) - i o cauz de reducere a pedepsei pentru participantul care nlesnete arestarea infractorilor dup ce urmrirea penal a nceput ori infractorii au fost descoperii (172 (2)).Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile contra sigurantei statului se pedepsesc mai sever in comparative cu infractiunile prevazute de art. 221 (tainuirea), respective art. 264 C.pen. (favorizarea infractorului). In cazul tinuirii i favorizrii svrite de so sau o rud apropiat limitele pedepselor prevzute pentru tinuire i favorizare se reduc la jumtate (art. 173 (3) si (5) ).

(Continuare un curs gasit pe net (probabil anul trecut, nu stiu sigur- oricum multumiri) + completari curs prof. C.Rotaru)

TRADAREA (art. 155)Este prima fapta incriminate in codul penal, partea speciala. Legiuitorul a considerat-o deosebit de grava din cauza incalcarii obligatie de fidelitate fata de stat, obligatie care este stabilita in art. 54 Constitutia Romaniei si care incumba tuturor cetatenilor romani). Fapta este grava si cand este comisa de persoane fara cetatenie romana (apatrizi sau straini) care domiciliaza pe teritoriul statului pentru ca si acestora li se pretinde obligatia de loialitate si fidelitate (recunostiinta).

Art 155 CP Tradarea (norma)Fapta cetateanului roman sau a personei fara cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului roman, de a intra in legatura cu o putere sau organizatie staina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine, ori subminare economica sau politica a statului, ori de aservire fata de o putere straina,

6

sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

1. Obiect juridic = coincide cu obictul juridic generic (stratul + atributiile sale)2. Subiectii

a) activ = cetateanul roman sau cetateanul strain (???) /apatridul domiciliat in Romania ; NCP (NOUL COD PENAL) subiectul activ este doar cetateanul roman.

b) pasiv = statul roman.3. Latura obiectiva :

elementul material = actiunea faptuitorului de a intra in legatura cu o organizarie, cu o putere straina sau agenti ale acestora. Mod de realizare: direct / indirect.

4. Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei, dar este ceruta ca si intentie directa calificata prin scop.

5. Forme: Infractiunea se consuma in chiar momentul realizatii elementului material, momenti in care se creaza si starea de pericol. Tentativa se pedepseste (desi e posibila mai mult teoretic).

6. Variante: doar varianta tip.7. Sanctiune: Detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea de la 15-25 de ani +

interzicerea unor drepturi . Se poate aplica art. 172 (1) (2) cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei.

TRADAREA PRIN AJUTAREA INAMICULUI

In imprejurari speciale (starea de razboi), lipsa de fidelitatea poate lua alte forme de manifestare prin care siguranta statului este pusa in pericol si din aceasta cauza a fost nevoie ca legiuitorul sa incrimineze o varianta speciala a tradarii. Aveam varianta tip si variante asimilitata.Este o infractiune complexa. (V. Cioclei)

Art 156 CP Tradarea prin ajutarea inamicului (norma)(1)Fapta cetateanului roman sau a personei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, care, in timp de razboi:

a. Preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate romane sau care servesc apararii

b. Preda nave, aeronave, masini, aparate, armanament sau orice alte materiale care pot sluji purtatii razboiului

c. Procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel

7

d. Trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiune care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2)Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul roman sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului roman , care, in timp de razboi, lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.

1. Obiectul juridic statul cu atributele sale. Se poate vorbi de un obiect juridic secundar care se refera la capacitatea de aparare a statului.

2. Obiectul material nu exista, sau nu exista un obiect material principal. Avand in vedere obiectul juridic secundar, se poate vorbi de un obiect material secundar reprezentat de depozitele si instalatii ale fortelor armate romane, nave, aeronave etc. Aceasta exista doar in cazul in care infractiunea se realizeaza in modalitatea procurarii/ predarii materialelor respective.

3. Subiectul activ cetateanul roman, sau persoana aptrida domiciliata pe teritoriul tarii. Daca infractiunea se realizeaza prin predarea unor pozitii de aparare sau a unor depozite ale fortelor armate, subiectul activ trebuie sa fie militar (subiect calificat).

4. Situatia premise Aflarea statului in timp de razboi (art. 153 - intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la inceperea operatiunilor de razboi pana la trecerea armatei la stare de pace)

5. Latura obiectiva Elementul material Infractiunea de ajutare a inamicului concretizata in una din

modalitatile prevazute de text: Predare (a + b) Procurare (c) Trece de partea inamicului pentru varianta tip ; de a lupta sau face parte din formatii de lupta contra statului pentru varianta asimilata

Actiunile prevazute la art 156 reprezinta modalitati alternative de realizare a elementului material, este suficient sa se comita una dintre ele. Actiunile enumerate de legiuitor au caracter exemplificativ pentru ca exista o teza finala art. 153 ( 1), lit d, care foloseste o formula generala pentru a include si alte modalitati ale actiunii care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului sau sa slabeasca puterea de lupta a statului roman.

Urmarea imediata starea de pericol existent se prezuma in existenta elementului material

Legatura de cauzalitate este intotdeauna prezenta (face parte din continutul constitutiv al infractiunii), rezulta din materialitatea faptei.

8

6. Latura subiectiva - Vinovatia - forma intentiei (directa atunci cand scopul arata urmarea imediata sau poate fi indirecta). Scopul: producerea urmarii imediate a infractiunii (intentia direct calificata prin scop) deosebire art. 157 unde scopul intregeste latura obiectiva

7. Forme : Fapta se consuma in momentul realizarii elementului material. Tentativa se pedepseste si anumite acte pregatitoare se considera tentativa (art 173 alin 1 si 2 ) deosebire de art. 155 la care actele pregatitoare nu se pedepsesc.

8. Variante : tip si asimilata. (V. Cioclei : mai exista si varianta agravata (???))9. Sanctiune : Detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea de la 15-25 de ani +

interzicerea unor drepturi . Se poate aplica art. 172 (1) (2) cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei. (la fel ca la tradarea simpla)

10. Aspecte procesuale: Curtea de apel

Curs 03

TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE

Art 157 CP Tradarea prin transmitere de secrete (norma)(1)Transmiterea secretelor de stat unor puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de asemenea documente de catre cei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unor puteri sau organizatii straine ori agentii acestora, savarsite de catre un cetatean roman sau de catre o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, se pedepseste cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.(2)Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si importanta lor fac ca fapta savarsita sa pericliteze securitatea statului, se pedepsesc cu inchisoarea de la 5 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

secrete de stat = art. 150 documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului. Se interpreteaza prin prisma L. 182/2002 (modificata prin L. 168/ 2007) privind protectia informatiilor clasificate.Legea 182/2002 care ar trebui inlocui notiune secret de stat cu cea de informatii secrete de stat, pe care le defineste legea unde se arata ca sunt acele informatii care privesc securitatea nationala si prin a caror circulare se pot prejudicia siguranta statului si apararea tarii. Listele cu documente care reprezinta informatii secrete de stat se aproba si se actualizeaza prin HG. (art. 17, 22(2), 24(1))

1. Obiectul juridic statul cu atributiile sale fundamentale. Cel secundar consta in protectia informatiilor secrete de stat.

9

2. Obiectul material (secundar ???) - documentul prin care se materializeaza secretul de stat (varianta tip alin. 1) sau documentul care prin importanta sa face sa pericliteze siguranta statului (varianta atenuanta alin. 2). Poate fi si alt bun prin care se materializeaza secretul de stat. Se poate ca in mod concret sa nu aiba un obiect material, in masura in care datele nu se materializeaza in documente ci este vorba de informatii, date care se transmit oral, ele nu se materializeaza intr-un obiect sau bun.

3. Situatia premisa existenta documentelor

4. Subiectii - activ cetatean roman, persoana fara cetatenie domiciliata in Romania.

Infractiunea se realizeaza fie in modalitatea procurarii de documente, fie in modalitatea detinerii ceea ce implica circumstantierea subiectului activ si anume sa nu aiba calitatea de a cere respectivele date/documente (in ambele situatii??? eu cred ca DA).

5. Latura obiectiva: - Elementul material se realizeaza printr-o actiune care are 3 modalitati:

Transmiterea secretelor de stat trimiterea/predarea/comunicarea unor informatii sau date care nu sunt materializare intr-un anumit document

Procurarea de documente sau date (poate exista si in variant tentativei) obtinerea in orice mod/ mijloc a documentelor respective. Aceasta modalitate este conditionata de conditia negativa a subiectului activ (nu au calitatea)

Detinerea de documente ce constituie secrete de stat, a avea in stapanirea, a pastra documente ce constituie secrete de stat.

Procurarea si detinerea (variantele b) si c) se fac in scopul transmiterii catre o putere straina. !!! Intr-o opiniei: este o cerinta a laturii obiective deoarece termenul scop este utilizat pentru a indica destinatia obiectiva iar nu finalitatea subiectiva a faptei.!!! In cealalta opinie: scopul reprezinta o conditie a laturii subiective. Opinie V. Cioclei: prefera prima opinie dar nuantata in sensul ca nu poate fi vorba nuami de o conditie a laturii obiective, ci trebuie sa fie vorba si despre o atitudine psihica a faptuitorului care precede ideea de destinatie obiectiva. Varianta atenuata are aceleasi modalitati de realizare a obiectului material cu precizarea ca se refera la documente si date care prin importanta lor fac sa pericliteze securitatea statului fara a fi secrete de stat.

- Urmarea imediata starea de pericol- Legatura de cauzalitate Rezulta din materialitatea faptei; la procurare si

detinere, scopul trebuie demonstrat.

10

6. Latura subiectiva - Vinovatia intentie directa si indirecta- Scopul in acest caz, existenta unui scop nu se refera la rezultatul faptei in sensul

ca nu este necesar ca fapta sa urmareasca punerea in pericol a sigurantei statului ca in cazul art 155. Nu avem de a face cu o intentie calificata prin scop chiar daca scopul are legatura si cu latura subiectiva. 2 tipuri de scop: 1. are legatura cu calificarea faptei ca savarsita cu intentie directa 2. nu are legatura cu aceasta calificare a fapte (???)

7. Forme: consumare se face diferentiat in functie de modalitatea elementului material in modalitatea detinerii, este continua. Procurare nu este echivalent cu detinere. Astfel procurarea- se refera la acele situatii cand fie nu exista un suport material (se culeg informatii), fie inlesneste unui tert ajungere la locul unde se gasesc secretele, fie faptul ca pune in contact un alt detinator de secrete cu o persoana straina. Detinere se refera strict la stapanirea suportului ce contine date/documente secrete.Tentativa se pedepseste dar numai in varianta transmiterii si procurarii. Actele preparatorii sunt asimilate tentativei

8. Variante: tip transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine sau atenuata (alin. 2) alte date sau documente.

9. Sanctiunea detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. La varianta atenuata: inchisoare de la 5 20 de ani si interzicerea unor drepturi.+ NCP : infractiunea de inalta tradare: Prin acest nou articol codul penal este pus in concordant cu constitutia. Se refera la faptele de tradare comise de Presedintele Romaniei sau ale unui membru CSAT. Se mentioneaza atat faptele de tradare clasica cat si cele care au ca scop schimbarea ordinii constitutionale.

ACTIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULUIArt 158 Actiunile dusmanoase contra statului (norma)Faptele prevazute in art. 155 si in art. 156, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.Se raporteaza la infractiunile prevazute de art 155 si art 156 cu deosebirea ca in art 158, fapta este comisa de un cetatean strain sau aptrid care nu domiciliaza pe teritoriul Romaniei.Art 159 Spionajul

11

Faptele prevazute in art. 157, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.Raportat la art 157 cu aceasi deosebire.NCP : actiuni dusmanoase sunt inlocuite cu actiuni ostile.

ATENTATUL CARE PUNE IN PERICOL SIGURANTA STATULUIArt 160 Atentatul care pune in pericol siguranta statului (norma)Atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.In denumirea generica de atentat sunt incluse atat faptele incercate (terntativa) cat si faptele consumate. Atentatul este o infractiune complexa, fapta este incriminata in variant tip.

1. Obiectul juridic (complex) Principal relatiile privitoare la siguranta statului Secundar relatiile privind dreptul persoanei la viata, integritate corporala sau sanatate

2. Obiectul material reprezentat de corpul persoanei asupra careia se exercita elementul material.

3. Subiectul Activ orice persoana, necircumstantiat, participatia este posibila sub toate formele; Pasiv principal, statul; secundar circumstantiat,persoana care are calitate ceruta de lege, responsabil de a indeplini o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta.

4. Situatia premisa se suprapune cu subiectul pasiv, situatie indeplinita de catre subiectul pasiv a unei activitati importante

5. Latura obiectiva - Elementul material atentat savarsit contra vietii, integritatii corporale sau

sanatatii. Prin atentat (doctrina) se intelege un atac material si violent impotriva unei persoane, atentatul nu se poate realiza decat prin actiune. V. Cioclei : Aceasta opinie nu este intemeiata, atentatul putand fi realizat si prin omisiune. Exemplu medicului care nu administreaza persoanei importante un medicament, iar acesta moare sau i se aduce o vatamare. Se adauga o cerinta esentiala, elementul material sa se realizeze in imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, daca nu este indeplinita aceasta cerinta, fapta poate constitui infractiune de omor etc.. dar nu atentat. Imprejurarile sunt stabilite de magistrat.

12

- Urmarea imediata Principala consta in punerea in pericol a sigurantei statului. Adiacenta suprimarea vietii persoanei fie vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii.

- Legatura de cauzalitate Principala rezulta din fapta, Secundara trebuie dovedita

6. Latura subiectiva - Vinovatia intentia in ambele modalitati- Mobilul si scopul indiferente pentru existenta infractiunii, chiar daca in acest

gen de infractiuni se actioneaza pe motivuri particulare. In anumite cazuri putem intalni si aceste elemente.

7. Formele infractiunii tentativa in principiu nu este posibila deoarece tentative este asimilata faptului consumat.Totusi conform art. 173 (2) unele acte pregatitoare sunt considerate tentativa, astfel ca putem vorbi despre o tentativa la atentat si anume atunci cand asimilam actele preparatorii tentative. Rezulta ca : va fi incadrata ca tentativa la atentat fapta persoanei care pregateste o actiune violenta impotriva unei persoane cu functie importanta intr-un stat.

8. Variante: cunoaste doar varianta tip

9. Sanctiuni pedeapsa este detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la 15 25 ani si interzicerea unor drepturi.

!!! + atentatul fiind o infractiune complexa absoarbe infractiunea ce intra in componenta ei (exem. omor, tentativa la omor, vatamare corporala) si deci nu exista concurs de infractiuni.

ATENTATUL CONTRA UNEI COLECTIVITATIArt 161 Atentatul contra unei colectivitati (norma)Atentatul savarsit contra unei colectivitati prin otraviri in masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natura sa slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.Este o varianta a infractiunii precedente.

1. Obiecul juridic (complex) Principal relatiile privind siguranta statuluiSecundar relatiile privind viata, sanatatea persoanei care alcatuieste

colectivitatea

13

2. Obiectul material Secundar corpul persoanelor

3. Subiectul Activ necircumstantiat, participatia este posibila sub toate formele Pasiv statul si colectivitatea

4. Latura obiectiva - Elementul material Consta in actiunea sau inactiunea prin care se incearca / se

realizeaza uciderea, vatamarea corporala, vatamarea integritatii membrilor colectivului. Legea indica exemplificative modalitatile de realizare a elementului material otraviri in masa, provocarea de epidemii, insa se poate realize si prin alte activitati infometare, inundare. Fapta trebuie sa fie de natura sa atraga slabirea puterii de stat (cerinta esentiala), punerea organelor statului in imposibilitate de a-si realize functiile, nu se cere slabirea efectiva, ci doar ca fapta sa fie de natura sa slabeasca.

- Legatura de cauzalitate/Urmarea imediata Idem atentat => - Urmarea imediata Principala consta in punerea in pericol a sigurantei

statului. Adiacenta suprimarea vietii persoanei fie vatamarii integritatii corporale sau a sanatatii.

- Legatura de cauzalitate Principala rezulta din fapta, Secundara trebuie dovedita

5. Latura Subiectiva - Vinovatia intentia, directa sau indirect- Mobilul sau scopul idem atentat - In anumite cazuri putem intalni si aceste

elemente (scop politic, ideologic etc).

6. Formele Idem atentat in principiu tentativa nu e posibila dar e posibila atunci cand asimilam actele pregatitoare cu tentativa.

7. Variante tip

8. Sanctiuni pedeapsa este detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la 15 25 ani si interzicerea unor drepturi.

!!! + atentatul fiind o infractiune complexa absoarbe infractiunea ce intra in componenta ei (exem. omor, tentativa la omor, vatamare corporala) si deci nu exista concurs de infractiuni.

14

Curs 04 27.10.2009SUBMINAREA PUTERII DE STATActiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat iar conform alin (2) sunt incriminate orice actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna de natura sa slabeasca puterea de stat.

Art 162 Subminarea puterii de stat (norma)Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

1. Obiectul juridic Principal relatiile sociale referitoare la puterea de stat Secundar cand actiunea se indreapta nemijlocit, fie asupra bunurilor, fie asupra

persoanelor, relatiile privind viata/integritatea si relatiile patrimoniale.

2. Obiectul material Secundar anumite bunuri, corpul persoanei atunci cand exista un obiect juridic subsidiar

3. Subiect Activ este necircumtantiat pentru ambele variante este prevazuta o pluralitate de faptuitori . In cazul alin 1 este de vorba de actiune armata de cel putin 2 oameni. In variant alin 2 este vorba de mai multe persoane. In doctrina se sustine ca in acest caz trebuie sa actioneze cel putin 3 persoane deoarece daca ar fi fost suficiente 2 persoane s-ar fi folosit sintagma utilizate la alte articole fapte savarsite de 2 sau ami multe persoane (exem. 209 furt) Pasiv statul; persoana fizica supusa la violente si/sau persoana juridical care sufera

prejudiciul patrimonial.

4. Latura obiectiva - Elementul material In varianta tip, reprezentat prin actiune armata, realizat in

modalitati practice multiple. Esential este ca in cadru actiunii respective sa se foloseasca arme in sensul art 151 care se refera la alte obiect ce au fost folosite pentru atac. In variant atenuata elementul material este reprezentat de actiuni violente asupra: persoane, bunuri, institutii. Cerinta esentiala pentru ambele variante ca fapta sa fie de natura sa slabeasca siguranta de stat.

- Urmarea imediata Principala starea de pericol Secundar rezultatul ce poate fi: decesul, vatamarea integritatii corporale fie

un prejudiciu

15

5. Latura subiectiva vinovatia sub forma intentiei- mobil, scop nu avem conditii

6. Formele actele preparatoare sunt asimilate tentative. Tentativa propriu-zisa nu este posibila, deoarece in ambele variante infractiunea este de imediata consumare deoarece urmarea imediata se produce chiar in momentul executatii.

7. Sanctiune Alin 1 = detentiunea pe viata sau 15 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Alin 2 = 5 20 de ani si interzicerea unor drepturi

+ Caz practic: Mineriada I Miron Cozma. S-a retinut ca in toamna 1991 un grup masiv a venit la instigarea lui MC. S-a retinut initial art. 31(2) participatie improprie sub forma instigarii. Minerii ar fi actionat, cica, in culpa sau fara vinovatiei. S-a retinut art. 162 (2) varianta atenuata , desi conform art. 151 consideram ca sunt considerate arme toate instrumentele, dispozitivele declarate prin dispozitiile legale si cele asimilate lor, respectiv alte obiecte de natura armelor si care au fost utilizare pentru atac. Desi grupul constituit de mineri nu e o structura militara, nu exclude totusi un cod de reguli si o anumita ierarhizare pe linie verticala. Varianta de la art. (2) presupune savarsirea actiunilor fara a se utiliza de arme.

ACTELE DE DIVERSIUNE

Art 163 Actele de diversiune (norma)Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte, prin explozii, incendii sau in orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca in orice mod atingere sigurantei statului, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

1. Obiectul juridic Principal relatii referitoare la siguranta statului Secundar relatiile patrimoniale privind bunurile asupra carora se indreapta actiunile de distrugere

2. Obiectul material : (secundar) bunurile enumerate

3. Subiectul Activ orice persoana (necircumstantiat) Pasiv statul; agentul economic public sau privat caruia ii apartine bunul afectat

4. Latura obiectiva - Elementul material actiunea de distrugere, degradare, aducere de in stare de

neintrebuintare a unui bun. Modalitati concrete: explozii, incendii. Cerinta

16

esentiala ca fapta sa fie de natura sa aduca atingere in orice mod sigurantei statului.

- Urmare imediata Principala stare de pericol Secundar paguba in patrimonial public sau privat

- Legatura de cauzalitate stabilita in privinta urmarii secundare

5. Latura subiectiva : vinovatia intentie in ambele modalitati

6. Forme unele acte preparatorii sunt asimilate tentativei care este pedepsita

7. Variante Tip 8. Sanctiuni detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii 15-25 ani.

(Continuare Curs C. Rotaru + documentul postat pe net Ana Dediu)

ART.164 ABROGAT SABOTAJUL

Textul a fost abrogat prin Decretul 12/1990. Viza abuzul in serviciu de natura sa puna in pericol siguranta statului. Dupa abrogare, a fost introdus un text asemanator in art. 248 C. Pen. (abuzul in serviciu contra intereselor publice).

SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE

ART 165 Subminarea economiei nationale (norma)

(1) Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refera art 145, ori de a impiedica activitatea normal a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca fapta prevazuta in alin precedent a produs pagube importante economiei nationale, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

*art 145: Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau persoanele juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii sunt de interes public.

17

1. Obiect juridic relatiile privind siguranta statului

2. Obiect material inexistent in cazul alin (1). Este posibil doar in cazul alin (2).

3. Subiectii

a) Subiectul activ in alin (1) textul prevede folosirea unor organizatii de genul celor de la art 145, astfel subiectul activ trebuie sa fie o persoana cu o functie care sa I permita folosirea unor astfel de organizatii. In alin (2) subiectul activ poate fi orice persoana.

b) Subiectul pasiv - este statul. Subiectul subsidiar(adiacent) organizatiile de genul celor de la art 145.

4. Latura obiectiva

- Elementul material actiunea de a folosi o organizatie de genul celor de la art 145 sau de a impiedica activitatea normala a acesteia. Cerinta esentiala fapta sa fie de natura sa submineze economia nationala.

- Urmarea imediata - o stare de pericol in cazul de la alin (1) si un rezultat ce consta in impiedicarea activitatii normale a unitatii. In cazul de la alin (2) un rezultat ce consta in pagube importante aduse economiei nationale

- Legatura de cauzalitate este de rezultat la alin (1) , trebuie dovedita la alin(2).

5. Latura subiectiva intentie in ambele forme.

6. Sanctiuni variante de la alin (1) inchisoare de la 5 20 ani si interzicerea unor drepturi. Pentru varianta agravata de la alin (2) sanctiunea este detentiunea pe viata alternative cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

7. Variante : tip si o varianta agravanta.

PROPAGANDA IN FAVOAREA STATULUI TOTALITAR

A fost modificat prin L 12/1990 si prin L 40/ 1996 fostul text se intitula: propaganda impotriva oranduirii socialiste -> si acum are caracter imprecis intrucat nu este definita

18

notiunea de stat totalitar ceea ce ar putea rezulta in aplicarea abuziva a textului. De asemenea si termenul de propaganda este discutabil desi avem o definitie in textul de lege.

Art. 166 Propaganda in favoarea statului totalitar (norma)

(1) Propaganda in vederea instaurarii unui stat totalitar, savirsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Propaganda consta in raspindirea, in mod sistematic, sau in apologia unor idei, conceptii sau doctrine cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti.

ACTIUNI IMPOTRIVA ORDINII CONSTITUTIONALE

Suplineste alin (2) existent anterior in art. 166.

Art. 166 1 : Actiuni impotriva ordinii constitutionale (norma)

Intreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

COMPLOTUL

ART 167 Complotul (norma)

(1) Initierea sau constituierea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute in art 155- 163, 165 si 1661 ori aderarea sau sprijinire sub orice forma a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Pedeapsa pt complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pt cea mai grava dintre infractiuni care intra in scopul asociatiei sau gruparii.

(3) Daca faptele prevazute in alin 1 au fost urmate de savarsirea unei infractiuni se aplica regulile de la concursul de infractiuni.

19

(4) Nu se pedepseste persoana care, savarsind fapta prev in alin (1) sau (3) o denunta mai inainte de a fi fost descoperita.

Complotul este o infractiune tipica, spre deosebire de celelalte, ce incrimineaza fapte ce aduc atingere direct sau indirect unor valori sociale, intrucat in acest text se sanctioneaza asocierea in vederea comiterii de infractiuni.

Aceasta infractiune nu are individualitate proprie si se justifica prin raportare la alte infractiuni de acest tip.

Complotul este activitatea de pregatire a alteia sau a altor infractiuni.

La majoritatea infractiunilor de acest tip se sanctioneaza actele preparatorii asimilate tentative.

Se pune problema daca este utila existent acestei infractiuni (in NCP aceasta infractiune nu mai este reglementata).

Existenta acestei infractiuni se justifica prin existenta unui pericol social sporit dat de mai multe persoane in vederea comiterii unor infractiuni ce aduc atingere sigurantei statului.

Exista o traditie in acest sens si in legislatiile mai vechi. In codul Calimah se vorbea de imperecherea impotriva stapanirii si a obstestei sigurante.

Este raportat numai la infractiunile contra statului, pentru celelalte infractiuni de drept comun exista o noua infractiune denumita Asocierea in vederea savarsirii de infractiuni.

Infractiunea de complot consta in: constituirea unor grupari sau asociatii in vederea savarsirii unor infractiuni de la articolele 165-163 si de la art. 165-1661 sau aderarea si sprijinirea sub orice forma a unor astfel de grupari.

1. Obiect juridic - comun cu acela al infractiunilor pt care a fost constituita gruparea.

2. Obiect material - nu are

20

3. Subiectii

a) Subiectul activ poate fi orice persoana- natura infractiunii presupune o pluralitate constituita. Conform doctrinei sunt necesare cel putin 3 persoane altfel s-ar fi utilizat sintagma doua sau mai multe persoane

b) Subiectul pasiv este statul roman.

4. Latura obiectiva

- Elementul material - actiunea de initiere, constituire, aderare sau in cea de sprijinire a unei asocieri sau grupari

- Urmarea imediata stare de pericol

- Legatura de cauzalitate rezulta ex re

5. Latura subiectiva.

- Vinovatia exista sub forma intentiei directe calificata prin scop

6. Formele infractiunii. Actele preparatorii nu sunt sanctionate, tentativa se pedepseste (datorita elementului material este totusi greu de realizat o tentativa).

Consumarea infractiunii are loc la momentul realizarii elementului material.

7. Sanctiuni pedeapsa este prevazuta de legiuitor in anumite limite dar nu poate depasi sanctiunile prevazute de lege pentru cea mai grava infractiune ce intra in scopul asocierii.

Daca nu s-a consumat una din actiunile in vederea careia s-a format asocierea, se va retine infractiunea de la art. 1661 (???) Complotul este o infractiune de sine statatoare, ceea ce implica ca si atunci cand nu s-a consumat una din infractiunile proiectate (in vederea carora s-a realizat asocierea), se va retine complotul ( nu stiu care din variante este corecte deci ???).

21

Daca se produce una sau mai multe astfel de actiuni avem de a face cu un concurs de infractiuni.

Cauza de nepedepsire. Nu se pedepseste persoana care savarsind faptele prevazute de alin. 1 si 3 o denunta inainte de a fi descoperita.

COMPROMITEREA UNOR INTERESE DE STAT

ART. 168 Compromiterea unor interese de stat (norma)

Distrugerea, alterarea sau ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura de a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Document sau inscris = tratate international care pot lua forma unor conventii, acorduri, pacte, etc. dreptul ocrotit poate fi prin urmare banesc, teritorial sau de navigatie etc.

COMUNICAREA DE INFORMATII FALSE

ART 168 1 Comunicarea de informatii false (norma)

Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date, sau informatii false ori de documente falsificate, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Obiectul material suportul pe care e inregistrata stirea falsa. Nu avem deaface cu un obiect material in cazul raspandirii informatiilor false pe cale orala.

DIVULGAREA SECRETULUI CARE PERICLITEAZA SIGURANTA STATULUI

Art 169 Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului (norma)

22

(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Detinerea inafara indatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani.

(3) Cu pedeapsa prevazuta in alin. 2 se sanctioneaza detinerea in afara indatoririlor de serviciu a altor documente in vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului.

(4) Daca faptele prevazute in alin. precedente sunt savarsite de orice alte persoane, pedeapsa este de la 1 la 7 ani

NEDENUNTAREA

Art. 170 Nedenuntarea (norma)

(1) Omisiunea de a denunta deindata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in art. 155-163, 165, 1661, si 167 se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Omisiunea de a denunta savarsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

(3) Nu se pedepseste persoana care mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pt infractiunea nedenuntata incunostiinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a inceput urmarirea penala, ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a inlesnit arestarea acestora.

Se sanctioneaza omisiunea de a denunta unele infractiuni contra sigurantei statului.

Latura subiectiva este o fapta omisiva vinovatia consta in intentia directa sau indirecta, dar si din culpa.

INFRACTIUNI CONTRA REPREZENTANTULUI UNUI STAT STRAIN

Art. 171 Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain (norma)

23

(1) Infractiunile contra vietii, integritatile corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii, savarsite impotriva reprezentantului unui stat strain se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la dorinta e xprimata de guvernul strain.

Infractiunile mentionate in acest articol sunt cele reglementate in capitolul Infractiuni contra persoanei.

Reprezentantul statului strain, este reprezentantul statului acreditant in statul acreditat (statul roman).

Subiectul pasiv

a) Principal este statul roman

b) Adiacent este persoana care reprezinta statul sau guvernul strain in tara noastra.

Curs 05 03.11.2009

TITLUL II : INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI Capitole: I. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatarii

Sect. I : OmucidereaSect. II: Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatiiSect. III: Avortul

II. Infractiuni contra libertatii persoaneiIII. Infractiuni privitoare la viata sexualaIV. Infractiuni contra demnitatii

NCP: acest tilul are IX (9) capitole: I. Infractiuni contra vietii II. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii III.Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie

24

IV. Agresiuni asupra fatului V. Infractiuni privind obligatia de asistenta a celor in primejdie VI. Infractiuni contra libertatii persoanei VII. Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile VIII. Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale IX. Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private

SECTIUNEA I. OMUCIDEREA

Cuprinte 6 infractiuni: - 3 infractiuni de omor ( omor, omor calificat si omor deosebit de grav)- Pruncuciderea- Uciderea din culpa- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Trasatura generala: ocrotirea dreptului la viata garantat de art. 22 din Constitutie.

1. Obiect juridic: in afara de obiectul juridic generic al capitolului, aceasta sectiune mai are un obiect juridic special constand in ocrotirea vietii persoanei.

Se pune problema de a stabili momentele vietii unei persoane anume:1. Aparitia vietii: exista mai multe teorii, totusi nu exista un criteriu general valabil in

functie de care sa putem stabili cu certitudine acest moment. Nasterea este un proces complex ce presupune manifestari diverse, iar momentul vietii nu poate fi stabilit in mod abstract si teoretic. Majoritatea teoriilor de data recenta sunt unanime in a recunoaste ca respiratia este un criteriu important in stabilirea momentului aparitiei vietii. !!! Exemplu: un nou nascut a respirat o data, asta implica ca s-a nascut viu, desi nu trebuie absolutizata aceasta proba, deoarece exista mai multe probe pentru a determina daca noul nascut s-a nascut viu/mort si ca exemplu avem proba docimaziei (proba care are drept scop cunoasterea starii unui organ in momentul mortii) hidrostatice.

2. Instalarea mortii: greu de stabilit deoarece si moartea este un proces complex. Se bazeaza pe observarea celor 3 functii anume:- Functia respiratorie si functia cardio vasculara: atunci cand inceteaza si nu se

intervine pe cale artificiala exista un timp de aproximativ 5 minute , dupa care se intaleaza moartea clinica pentru ca la nivelul creierului se produc niste procese ireversibile ce fac inutila reanimarea functiilor cardio-respiratorii

- Functia cerebrala: de obicei incetarea sa marcheaza moartea biologica, de aceea prof. Filipas: obiectul material nu este corpul persoanei ci sistemul nervos

25

central. Totusi exista persoane care sustin ca ar trebui sa asteptam moartea intregului corp. Nu confundam moartea clinica (ncetare a funciilor vitale ale inimii, a circulaiei sngelui, a respiraiei i a sistemului nervos central ) cu moartea aparenta ( letargie (medical) - Stare patologic caracterizat printr-un somn adnc, de lung durat, i prin pierderea cuno tin ei i a capacit ii de mi care ).

2. Obiectul material = corpul persoanei.

3. Subiectul: a) Activ = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este mama care isi ucide copilul

nou-nascut). Participatia de regula posibila sub toate formele. Exceptie: pruncuciderea unde coautoratul nu este posibil intrucat infractiunea are un autor activ propriu.

b) Pasiv = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este copilul nou-nascut).Situatii: o anumita calitate a subiectului pasiv conduce la retinerea unei agravate (exem.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii produsa impotriva unui minor ) sau conduce la retinerea unui element circumstantia in cazul infractiunii de omor (exem. Art. 176 lit. e) si f) ) .

- Art. 175 lit. c) omor calificat asupra sotului sau unei rude apropriate - !!! calitatea subiectului pasiv obligatoriu pentru retinerea infractiunii respective conduce si la circumstantierea subiectului activ.

- Pluralitatea victimelor poate reprezenta un element circumstantial ( art. 176 lit b)) sau poate conduce la retinerea unei agravante ( in cazul uciderii din culpa art. 178)

4. Latura obiectiva - Elementul material = uciderea unei persoane. De regula este o actine , dar este posibil sa

fie si o inactiunea atunci cand subiectul activ treuia sa aiba o anumita conduita pe care nu si-a respectat-o.Special: infractinea de determinare sau inlesnire a sinuciderii : elementul material consta in actiunea de a determina sau inlesnii sinuciderea.

- Urmarea imediata = consta in moartea victimei. Exceptie: art. 179 fie decesul victimei suferit ca urmare a sinuciderii sau incercarea de sinucidere.

5. Latura subiectiva - Forma de vinovatie: este intentia (la omor, pruncucidere, determinarea sinuciderii) si

culpa (la ucidere din culpa).- Mobilul/scopul : nu au nici o relevanta.

26

6. Forme = consumarea infractiunii are loc de regula in momentul deceesului, exceptie: art. 179 (determinare, inlesnire sinucidere) unde consumarea are loc alternativ. Tentativa =

- este posibila si se sanctioneaza la omor;- posibila dar nu se sanctioneaza la pruncucidere si la determinare sau inlesnire sinucidere;- nu este posibila la ucidere din culpa.

7. Variante - omorul este incriminat intr-o varianta tip si 2 variante calificate reglemente sub un nomen

iuris propriu- pruncuciderea doar varianta tip- exista variante agravate la uciderea din culpa si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii

8. Sanctiuni = de regula aspre, exemplu: omor deosebit de grav alternativ deterntiunea pe viata si inchisoare de la 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi.

9. Aspecte procesuale = urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea penala se pune in miscare din oficiu, mai putin la ucidere din culpa unde procurorul doar supravegheaza;Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului, cu exceptia uciderii din culpa unde competenta apartine judecatoriei.

OMOR

ART 174 Omor (norma)(1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ni si interzicerea unor drepturi.(2) Tentativa se pedepseste.

1. Obiectul juridic (special) = se oritejeaza viata persoanei, rezulta ca fapte trebuie sa fie indreptata impotriva unei persoane aflate in viata.

2. Obiect material = corpul persoanei in viata.

3. Subiectul: a) Activ = este necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele.

Coautoratul = se retine atunci cand autorii faptei au actionat concomitent in cadrul unei actiuni indivizibile si in realizarea intentiei de a ucide chiar daca viata persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva a numai unuia dintre participanti.

27

b) Pasiv = este necircumstantiat. Trebuie neaparat sa fie o persoana in viata.

4. Latura obiectiva = - Elementul material = uciderea o constituie de regula o actiune (directa de exemplu :

lovire impuscare/ indirecta cand nu se actioneaza in mod direct asupra victimei). Poate fi si o inactiune; de exemplu: mama nu-si ingrijeste copilul nou-nascut.

- Urmarea imediata = decesul persoanei (infractiune de rezultat).- Legatura de cauzalitate = reprezinta o mare importanta deoarece pot exista factori

exteriori ce sa favorizeze producerea rezultatului.

5. Latura subiectiva = vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Stabilirea in concret se face plecand de la elemente obiective:

- obiectul utilizat- regiunea anatomica vizata : capul, gatul, trunchiul. - intensitatea si numarul loviturilor- varsta si starea de sanatate a victimei

Discutie = se pune problema daca actiuni asupra membrele pot fi considerate ca fiind facute cu intentia de a ucide. !!! ICCJ a stabilit ca daca lovirea are lor la nivelul unui membru si este distrus un vas important de sange atunci vom retine infractiunea de omor.Opinie C.Rotaru = daca actiunea a fost aleatorie (???) atunci nu putem considera omor.

Exista fapta de omor si atunci cand : - avem error in personam- atunci cand se folosesc mijloace defectuoase prin care se faptuieste infractiunea ->

aberatio ictus

- Mobilul si scopul nu intereseaza pe legiuitor (doar pe judecator)

6. Forme = tentativa se sanctioneaza si daca rezultatul apare mai tarziu (moartea) atunci in momentul cand se produce se va considera ca s-a comis infractiunea de omor si tentativa se va absorbi in infractiunea fapt consumat.

7. Sanctiunea = inchisoare de la 10 20 de ani si interzicerea unor drepturi

8. Aspecte procesuale - urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea penala se pune in miscare din oficiu; Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului.

28

- ori de cate ori exista o moarte suspecta se va proceda le efectuarea unei expertize medico-legale;

- ori de cate ori subiectul activ este minor se va proceda la efectuarea unei expertize psihiatrice.

Curs 06

OMORUL CALIFICAT

ART 175 Omorul calificat (norma)

(1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra sotului sau unei rude apropiate; d) profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara; e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane; f) in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a inlesni sau a ascunde savirsirea altei infractiuni; i) in public, se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

Continutul acestei infractiuni e identic cu cel al infractiunii de omor, diferenta fiind data doar de elemente circumstantiale ce caracterizeaza art. 175.

A) Omorul comis cu premeditare . Nu exista o definitie legala pentru premeditare (previziunea faptei, comiterea omorului cu sange rece). Pentru existenta acestui element circumstantial, nu e suficienta existenta constiintei, ci e necesara si o exteriorizare a hotararii infractionale.Vorbim de indeplinirea cumulativa a 3 conditii:1) Adoptarea rezolutiei infractionale si chibzuirea cu referire la savarsirea faptei2) Existenta unei perioade de timp intre momentul luarii rezoutiei infractionale si

momentul savarsirii faptei astfel incat acest interval sa fie suficient pentru a da posibilitatea faptuitorului sa pregateasca executarea si sa se gandeasca asupra faptei

29

3) Exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte pregatitoare (pregatirea armei, alegerea locului savarsirii faptei, procurarea substantelor otravitoare, culegere de informatii, etc)

Premeditarea o circumstanta personala, nu se rasfrange asupra celorlalti participanti. Daca au si ei o activitate de chibzuire cu referire la fapta, acest element circumstantial se va retine si in sarcina lor.Poate fi retinut si atunci cand e vorba de eroare in cazul persoanelor, si cand e vorba de deviere a loviturii, daca modul in care a fost savarsita fapta implica o premeditare.

B) Omorul comis din interes material . Exista acest element circumstantial atunci cand se urmareste dobandirea pe cai aparent legale a unui avantaj material ce urmeaza a fi procurat prin savarsirea omorului (ex. dobandirea unei mosteniri, incasarea unei datorii, etc).Nu conteaza daca obiectul a fost procurat sau nu, important fiind doar scopul urmarit de faptuitor. Daca efectul material se produce in mod implicit, dar nu a fost urmarit de faptuitor, acest element nu se va retine.Atunci cand e vorba de obtinerea unui interes material, se are in vedere un scop sau un mobil.

C) Omorul comis asupra sotului sau unei rude apropiate . Trebuie sa existe o casatorie incheiata, chiar daca se afla in proces de divort, dar nu s-a pronuntat o hotarare definitiva si irevocabila. Daca casatoria e declarata nula sau desfacuta, nu se mai retine ca element circumstantial.Ruda apropiata ascendentii, descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, si persoanele devenite prin adoptie, conform legii, rude, verii primari si unchii, dar nu si unchii si matusile prin alianta.S-a pus problema daca in situatia in care se comite un omor asupra unei rude apropiate, va fi retinuta si o circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 75 b1, ce prevede savarsirea infractiunii prin acte de cruzime sau violenta asupra unui membru al familiei. S-a retinut ca aceasta agravanta nu mai poate fi retinuta in cazul omorului calficat de la art 174-175b, pentru ca s-ar ajunge la o dubla agravare pentru aceeasi cauza, ceea ce e inadmisibil.E o circumstanta personala si nu se rasfrange asupra participantilor. Faptuitorul trebuie sa fi stiut relatia de rudenie pentru a se retine elementul circumstantial in sarcina sa. Daca va fi calificata uciderea unei terte persoane, insa din cauza devierii loviturii sau a erorii in persoana, e ucis sotul/ o ruda apropiata, nu vor fi indeplinite elementele constitutive; se va retine infractiunea de omor simplu.

D) Omorul comis profitand de neputinta victimei de a se apara . Periculozitatea acestei fapte este sporita, pentru ca faptuitorul poate comite omorul cu mai multa usurinta. E sanctionata si lipsa de moralitate si lasitatea faptuitorului, care profita de starea de inferioritate a victimei, de a nu se putea apara.Victima se afla in incapacitate fizica de a se putea apara, cand are o varsta prea frageda/inaintata, ce ii da o stare de neputinta (stare de somn, infirmitate, etc). Nu se

30

poate retine art 175d atunci cand autorul e cel care aduce victima in neputinta de a se apara. Se va retine omorul simplu. Pentru a se retine acest element circumstantial, trebuie ca faptuitorul sa cunoasca starea de neputinta a victimei, si aceasta se va rasfrange asupra participantilor numai in masura in care au cunoscut starea victimei.

E) Omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane . Se refera la mijloace apte de a cauza uciderea mai multor persoane: provocarea incendiului, declansarea explozibililor, declansarea unei arme automate si executarea unei rafale inspre un grup de persoane, otravirea unei surse de apa.Se va retine aceasta circumstanta si cand mijloacele sunt apte sa cauzeze decesul mai multor persoane, dar se produce decesul unei singure persoane. In doctrina se vorbeste despre o intentie directa, cu referire la moartea unei singure persoane, si de o intentie indirecta pentru moartea celorlalte. Daca se produce moartea mai multor persoane, se vorbeste despre un omor deosebit de grav (art 176b). Imprejurarea care conduce la agravarea faptei se rasfrange asupra participantilor care au cunoscut mijlocul utilizat.

F) Omorul comis in legatura cu indeplinirea datoriilor de servici sau publice ale victimei. E considerat a fi grav pentru ca, de regula, e vorba de o razbunare sau o nesocotire.Fapta trebuie sa fie in legatura cu serviciul sau indeplinirea datoriilor publice ale victimei, si nu e obligatoriu sa fie comisa in timpul serviciului. Daca se comite in timpul serviciului, si nu are legatura cu indeplinirea datoriilor de servici, se va retine omor simplu. Victima trebuie sa fi actionat in limita atributiilor de serviciu; daca si-a depasit aceasta atributie nu va mai beneficia de protectia legii, si se va retine omorul simplu. In situatia in care subiectul pasiv e magistrat, politist, jandarm, militar, se considera omor deosebit de grav.

G) Omorul comis pentru a se sustrage de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse. Exista si un obiect juridic secundar, deoarece sunt protejate si relatii sociale legate de infaptuirea justitiei. In realitate, in legatura cu aceste fapte putem vorbi de un scop: de a se sustrage, pe sine sau pe altul, de la urmarire/arestare/executarea unei pedepse.

H) Omorul pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni . Exista doua posibilitati: 1) Omorul e o infractiune-mijloc, comisa pentru realizarea infractiunii scop.2) Omorul e comis pentru a ascunde/sterge urmele unei infractiuni deja realizate. Nu exista omor calificat daca aceste infractiuni ascunse sunt talharia sau pirateria, pentru ca se incadreaza la omor deosebit de grav.In situatia in care se savarseste si omorul si infractiunea scop, sau in 2, se va retine in concurs omor calificat + respectiva infraciune.

31

I) Omorul comis in public . Acesta a fost introdus de curand in codul penal. Legiuitorul a conisderat necesar sa sanctioneze mai aspru o astfel de fapta, pentru ca faptuitorul actioneaza cu temeritate, fatis in comiterea faptei.Nu toate infractiunile art 152? cu notiunea de public se retin astfel.

Curs 07 17.11.2009

OMORUL DEOSEBIT DE GRAV

ART. 176 Omorul deosebit de grav (norma)(1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:

a) prin cruzimi; b) asupra a doua sau mai multor persoane; c) de catre o persoana care a mai savirsit un omor; d) pentru a savirsi sau a ascunde savirsirea unei tilharii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

- Trasaturi caracteristice la fel ca la omor

Elementele circumstantiale:A) Omorul comis prin cruzimi : exista o circumstanta asemanatoare in art. 75 lit b) :

savarsirea infractinii prin acte de cruzime, cele doua agravante nu pot si luate in calcul concomitent. Nu avem o definitie data in partea generala, dar doctrina a incercat sa defineasca acest termen: prin cruzimi se intelege o manifestare de ferocitate de natura sa provoace suferinte chinuitoare si prelungite. Victima este supusa unor suferinte mai mari decat cele ce insotesc de regula uciderea unei persoane. Suferintele pot fi de natura fizica (exem. Lovirea timp indelungat a unei persoane cu diferite corpuri contondente ). Pot fi incluse si suferintele psihice chiar daca ele nu sunt provocate direct victimei (exem Uciderea copilului atunci cand mama este de fata). Putem avea conjugate cele doua tipuri de suferinte.

S-a pus problema identificarii criteriilor in functie de care putem vorbi de cruzimi intr-o situatie data:

32

1. Atitudinea psihica a faptuitorului : daca intentiona sau nu sa provoace acele chinuri suplimentare. (exem faptuitorul a dorit sa omoare victima, dar nu a reusit din prima- nu vom retine omorul deosebit de grav). Nu in mod automat atunci cand avem multiple lovituri vom avea omor deosebit de grav comis prin cruzimi.

2. Intr-o decizie Trib. Suprem se mentioneaza ca prin cruzimi trebuie sa se inteleaga nu doar provocarea de suferinte fizice victimei (aspect care de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit) ci si aspectul de ferocitate cu, care infractorul savarseste omorul, trezind in constiinta celor care iau cunostiinta de fapta un sentiment de oroare. Practica a evoluat in acest sens. S-a depasit putin acceptiunea legiuitorului si a doctrinei data initial acestei optiuni, intrucat nu ne mai interesa daca victima a suferit inainte de a deceda ci ne interesa opinia pe care o formeaza oamenilor. Exem. Victima cu cutitul in inima ramas in inima Ca atare pe langa atitudinea psihica a faptuitorului si atitudinea opiniei publice a inceput a castiga teren in aprecierea acestei agravante. Acest trend a facut ca in ani 70 ca dupa uciderea simpla urmata de transarea cadravelor sa se retina omorul deosebit de grav.

V. Cioclei: Este evident insa ca aceste criterii nu sunt suficiente si ca in fiecare caz concret trebuie avut in vedere si impactul pe care modul de comitere a faptei il are asupra victimei, fie ca este vorba desrep victima directa a infractiuni, fie ca este vorba destre victima indirecta ( persoana obligata sa asiste la comiterea omorului unei rude/ prieten).

O situatia speciala a existat in practica judiciara si in doctrina cu privire la faptele in care se aplicau mai multe lovituri cu pumnii si picioarele si in cele din urma victima deceda. Putem avea : loviri cauzatoare de moarte, omor simplu sau omor savarsit prin cruzimi. Omor simplu atunci cand autorul nu a provocat in mod voit suferinte victimei (exem. I-a aplicat o lovitura in abdomen si l-a pamant i-a dat la cap). Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte avem atunci cand (exem. Aplica 2 lovituri in abdomen si ii rupe splina). Omor prin cruzimi daca faptuitorul a lovit victima timp de mai multe ore cu pumnii si picioarele si loviturile erau destul de puternice.

Situatia cu omor cu un cutit: nu retinem atunci cand faptuitorul a vrut sa se asigure ca victima a decedat, dar retinem daca avrut sa-l chinuie.

2008 RIL decizia 35 22 septembrie 2008 in care se reia acea ipoteza a uciderii victimei urmata de partajarea corpului. S-a spus ca in mod gresit

33

retin unele instante ca avem de a face cu omor prin cruzimi si ca in realitate ar trebuie sa retinem o infractiune de omor (dupa caz: simplu, calificat, deosebit de grav nu de la litera a) ) in concurs cu o infractiune de profanare de cadavre.

!!!Speta: doi fosti soti nu aveau relatii prea bune, aveau 2 copii majori din care unul era politist. Sotia a divortat pentru ca sotul era destul de violent si beitv. S-a produs divortul si urma partajul. Sotia era caznica iar in ziua cand se presupune ca s-a savarsit fapta a fost cautata de copii si nu a fost gasita. Inculpatul nu a vrut sa spuna unde e sotia. Au gasit telefonul la un cetatean de etnie rroma la Buzau. Au gasit pe acesta si mai multe bunuri ale victimei. Au cautat victima dar nu au gasit-o. Sotul a parcurs traseul Bucuresti Buzau intr-un timp foarte scurt. Cadavrul nu a fost gasit. S-a presupus ca l-ar fi aruncat la groapa de gunoi. In ziua respectiva avusese loc un incendiu in locul groapei de gunoi. Nu se poate incepe urmarirea fara cadavru. Nu exista certitudinea ca aceasta a murit. Intr-un sat la 100 km de Buzau un taran a anuntat politia pentru a descinde spunand ca se intampla ceva suspect acolo , pentru ca vaca nu mai bea apa si in fantana e un cap, 2 maini si 2 picioare. S-a gasit victima. Nu s-au gasit insa urme de snage in apartamentul inculpatului care sa permite stabilirea calitatii acesteia de sange uman. Sangele e usor depreciabil. Capul era intr-un sac DHL care nu se afla in vanzare. Ramanea intrebarea cum a reusit sa transeze victima intr-un timp atat de scurt. S-a intrebat un chirurg ortoped si s-a demonstrat ca a reusit cu ajutorul dibaciei sale de a transa cadavrul dobandita prin faptul ca se ocupa cu transarea de animale de mari dimensiuni.In final s-a retinut ca avem fapta de omor calificat (cu premeditare) in concurs cu fapta de profanare de cadavre (pe care profesoara nu a retinut-o pentru ca nu a vrut sa intineze memoria sotiei sale , doar a vrut sa scape de cadavru). Pedeapsa a fost de 25 de ani.

Imprejurarea savarsirii omorului prin cruzimi se resfrange asupra participantilor (art. 28 (2)).

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat

B) Omorul comis asupra a doua sau mai multe persoane: au exista 2 opinii:1) Trebuia ca fapta sa fie comisa printr-o singura actiune. (exem plasare unei bombe,

otravirea apei etc) In aceasta opinie se sustinea ca daca avem de a face cu mai

34

multe actiuni trebuie sa retinem omor comis de o persoana care a mai comis un omor (alta agravanta) .

2) Intr-o alta opinie omorul nu trebuie sa se realizeze neaparat printr-o actiune ci trebuie sa se realizeze in aceasi imprejurare sau cu aceasi ocazie. Ca atare trebuie sa existe o intentie directa sau indirecta a faptuitorului de a ucide iar daca exista intentie fie directa fie indirecta insa nici o persoana nu a decedat se va retine o tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav in varianta de la litera b).

Au existat si aici mai multe opinii in practica la situatia in care incerc sa ucid mai multe persoane dar omor una dar ranesc pe alta. O solutie consacrata in practica noastra (Bulai), atunci cand avem de a face cu o intentie de a ucide 2 persoane insa se obitne moarte unei si ranirea celei de a 2-a va fi retinuta o infractiune de omor simplu in concurs cu o tentativa la omor deosebit de grav. De multe ori si in practica judicira retinem asemenea solutie. Mai exista o solutie pentru ca in asemnea situatie ar trebui sa retinem o singura infractiune de omor deosebit de grav.RIL : ICCJ a venit cu o solutie ce nu se baza pe nici una din cele 2 opinii. A retinut ca incazul in care au decedat una sau mai multe persoane asupra carora s-a manifestat actiuni cu scopul de a ucide , fapta nu va fi omor deosebit de grav , ci doar o singura infractiune de omor , omor calificat, sau omor deosebi de grav cu exceptia lit. b) precum si tentativa la o asemenea infractiune, deorece in asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate subzista.

Bulai : 174 + 20 raportat la 174 (mentionam infractiunea de baza pentru ca la 176 nu avem definitie 176 lit b)

!!! A doua opinie : 176 b)

RIL: 1. Daca nu se verifica alte circumstante: 174 + 20 raportat la 174 altfel176 a,c,d + 20 raportat la 176 a,c ,d (NU b)

V.Cioclei: O asemenerea interpretare, contrara solutiilor anterioare ale instantei supreme si opiniei majoritare din doctrina este discutabila; ea pare sa ignore caracterul complex de infractiune unica dat de legiuitor elementului circumstantial de la art. 174 lit. b). Cu toate acestea, trebuie sa tinem seama de prevederile art. 4142 C. proc. pen. conform carora

35

dezlegarea data problemelor de drept judecate cu prilejul recursului in interesul legii este obligatorie pentru instante.

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat

C) Omor comis de o persoana care a mai comis un omor: Comiterea de o persoana dupa comiterea altui omor a indreptatit legiuitorul sa retina aceasta circumstanta. Diferenta fata de lit b) este ca de aceasta data omorul se savarseste intr-o imprejurare deosebita.

RIL : pe langa aceasta conditie trebuie indeplinite alternativ una din urmatoarele conditii: 1. Fie exista o condamnare definitiva pentru prima fapta, 2. Fie omorurile comise in imprejurari diferite sa fie judecate impreuna.

Speta: la drept acum 12 ani s-a gasit cadavrul unei fetite. Initial a fost suspectat tatal. Apoi s-a amintit ca se mai gasise un alt cadavru in urma cu ceva timp, cu modus operandi cu 10 ani in urma. Intr-o asemenea situatie inculpatul a fost trimis in judecata pentru doua infractiuni de omor si as fi putut sa retin aceasta agravanta.Opinia profesoara: aceasta solutie este fireasca considerand dezvoltarea materie legate de Drepturile Omului (daca ar fi altfel atunci am incalca prezumtia de nevinovatie). !!! S-a spus ca daca s-a dat o solutie prin care este inlaturata raspunderea penala (exem. Amnistie, prescriptie etc) pot retine o asemenea infractiune. Totusi aceasta solutie desi corecta nu o vom regasi in practica deoarece instanta care constata prescriptia nu se mai pronunta asupra vinovatiei.

S-a pus problema daca atrage retinerea acestui element circumstantial si in cazul savarsirii unei tentative. Raspuns : aplicand dispozitiile art. 174 putem retine dispozitiile unui omor deosebit de grav. Aceasta solutie este valabila si daca subiect pasiv al tentativei este aceasi victima dar exista o rezolutie infractionala distincta sau o alta perosoana. Exem. Daca astazi am incercat sa ucid victima si reusesc o tentativa, sunt condamnat, ies si ma duc si ucid victima atunci ne incadram.

S-a mai pus problema daca in cazul retinerii omorului deosebit de grav mai aplic dispozitiile de la recidica sau concurs? Situatia : omor pe unul intru la inchisoare si inainte sa fiu condamnat il omor pe colegul de camera? Da voi aplica concursul desi nu pot aplica fara o hotarare de condamnare. Dar sa fiu dupa ce am primit condamnare? Da retin si textul de la recidiva si voi da relevanta tratamentului juridic textului de la art. 38 C. p.

36

S-a mai pus problma : daca trece ceva timp si omorurile sunt la distante considerabile una de cealalata. Vom retine : 174 + 176 (c) doua omoruri, al doilea deosebit de grav. Nu retin agravanta de la lit. c) cand fapta a fost o infractiune alta decat infractiunea de omor. Exem. Pruncuciderea, vatamari cauzatoare de moarte, talharia urmata de moartea victimei etc.

Acest element circumstantia are caracter personal si nu se poate resfrange asupra celorlalti participanti.

V. Cioclei = In literatura de specialitate s-a aratat ca nu are importanta, pentru existenta elementului circumstantial in discutie, daca pentru fapta de omor anterioara autorul fusese sau nu condamnat definitic, daca a executat sau nu pedeapsa. Nu are relvanta imprejurarea ca pentru prima fapta a intervenit prescriptia , ori s-a implinit termenul de reabilitare sau daca fapta a fost amnistia. De asemenea nu intereseaza daca pentru omorul anterior, autorul beneficiase de vreo clauza de atenuare a pedepsei, cum ar fi depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate, provocare etc.

NCP = pastreaza acest element circumstantial inincriminarea omorului calificat. Pentru a pune capat discutiilor privind fomra sub care trebuie sa se prezinte infractiunea de omor anterior NCP prevede in mod explicit si forma tentativei.

Curs 08 24.11.2009

D) Omorul comis pentru a savarsi sau pentru ascunderea savarsirea unei talhari sau piraterii: corespunde acest element circumstantial celui de la art. 175 (h) dar scopul savarsirii omorului nu mai e acela de a comite sau ascunde comiterea unei infractiuni oarecare ci ascunderea unei talharii sau piraterii.

1. Omorul savarsit in scopul savarsirii unei talharii sau piraterii aici infractiunea de omor este infractiunea mijloc iar talharia infractiunea scop. Putem vorbi si de un obiect jurdic adiacent constand in relatiile patrimoniale.

2. Omorul comis pentru a ascunde savarsirea unei piraterii sau a unei talharii. Prin interemediul acestei modalitati sunt portejate in mod adiacent relatiile privind infaptuirea justitiei.

In ambele situatii trebuie sa existe un scop, insa pentru retinerea elementului circumstantial nu intereseaza daca acest scop a fost atins sau nu. De asemenea nu conteaza daca talharia este comisa de aceasi persoana care a comis omorul sau asupra aceleiasi persoane asupra careia s-a savarsit omorul.

37

Daca scopul a fost atins si s-a savarsit pe langa omor si o talharie sau piraterie se va retine un concurs de infractiuni format dintre infractiunea de omor deosebit de grav si o intrafctiune de talharie/piraterie, in situatia in care bineinteles si omorul si talharia au avut acelasi autor.

Daca nu au avut acelasi autor voi retine doar infractiunea de omor deosebit de grav (de ce nu participatie???).

Distinctii:1. Fata de omorul din interes material (art. 175 (b)) unde se intra ulterior in

posesie si aparent pe cai legale a foloaselor materiale. La omor deosebit de grav- intentia este de a procura un avantaj material, iar violentele exercitate cu intentia de a produce moartea victimei.

2. Fata de talharia urmata de moartea victimei exercitarea violentelor sunt cu intentie dar nu cu intentia de a ucide. Ca atare loviturile nu trebuie sa fie apte de a conduce la decesul victimei cu toate acestea sa se produca moartea victimei dar acest rezultat accidental si cu privire la el sa se poata retine decat culpa (praeterintentia).

Speta: un caz mediatizat cu un drogat ce a lovit o eleva pentru a-i sustrage mobilul. Eleva a murit la cateva zile. Lovitura in sine nu era indeajuns sa provoace moartea victimei. S-a dat initial incadrarea de omor deosebit de grav, dar apoi a fost schimbata in talharie cu urmare moartea victimei, dar la presiuni publice s-a intors la omor deosebit de grav. (nu prea avea importanta pedeapsa e tot aceasi)

NCP = nu mai retine acest element circumstantial Optiunea legiuitorului este fireasca. Aceasta varianta a omorului deosebit de grav poate fi considerata drept o varianta mai grava a omorului calificat comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. In conditiile in care exista o incriminare distincta a omorului deosebit de grav, iar sactiunea cea mai severa a fost preluata de omorul calificat, nu se mai justifica o diferentiere inte cele doua elemente circumstantiale.

E) Omor asurpa unei gravide: caracteristic subiectul pasiv este circumstantiat femeia insarcinata. Starea de graviditate exista de la conceptie pana cand femeia nasta. Pentru retinera acestui element circumstantial este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea de graviditate. Nu se va retine agravanta in cazul erorii asupra persoanei sau in cazul actiunii deviate . Ratiunea este aceasi ca la omor asupra sotului sau a unei rude apropriate.

38

Distinctie: nu trebuie confundata aceasta infractiune cu altele asemanatoare care a avut ca urmare moartea victimei (infractiunea de provocare ilegala a avortului cand fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate): - care este o infractiune praeterintentionata.Legiuitorul a considerat ca omorul comis asupra unei gravide este o fapta mai grava intrucat desi nu exista o pluralitate de victime exista totusi o dubla atingere adusa vietii.Pe de alta parte se considera ca femeia insarcinata este mai vulnerabila, mai expusa intr-o asemenea situatie.

NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat

F) Omorul comis asupra unui magistrat , politist, jadarm ori asurpa unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea datoririlor de serviciu sau publice ale acestora: este un element circumstantial relativ nou introdus. Specific acestui element circumstantial este subiectul pasiv calificat.

Fapta trebuie sa f ie comisa in timpul serviciului sau in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu. Are si acesta un corespondent in elementele circumstantiale ale omorului calificat ( 175 e)), aceasta jucand rolul unei norme generale. In stiuatia in care victima decedeaza nu se retine in concurs si infractiuena de ultraj , intrucat aceasta este absorbita in acest element circumstantial. (caracter complex)

NCP = nu mai este retinut ca element circumstantial distinct, dar la infractiunea de ultraj se aplica pedeapsa de la omor cu marirea limitelor cu 1/3 respectiv .

G) Introdusa si mai recent prin legea 278/2006 : omorul comis de catre un judecator sau procuror, politis, jandarm sau militar in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice alea acestora: subiectul calificat devine subiect activ. Nu exista suprapunere perfecte -> magistrat cuprinde si alte persoane in afata de judecator si procuror(exem auditori de justitie etc.). Legea ofera o protectie mai mare.De ce? Nu putem spune ca am avea in dreptul penal un principiu al simetriei. Prin introducerea acestei agravante s-ar putea creea impresia ca totdeauna magistratii savarsec aceste fapte. Pe scurt : nu are nici o ratiune. Este o masura neinspirata de politica penala. Daca la lit. f) probabil s-a avut in vedere cresterea criminalitati si sporirea numarului de activitati infractionale de acest gen, nu se poate spune ca aici s-a intalnit in practica vreun caz de judecator/procuror/ militar/politist care sa comita omoruri in exercitatea atributiilor de serviciu.

39

NCP = nu mai retine acest element circumstantial (din motivele enumerate mai sus).

Formele infractiu nii : - T entativa se pedepseste

Consumare are loc in momentul decesului victimei.!!! Pluralitatea elementelor circumstantial nu constituie un temei de existenta unui consurs de infractiuni.

Sanctiune: detentiune pe viata, 15-25 de ani.

Aspecte procesuale: Procesul procurorul efectueaza urmarirea penala.Tribunalul - prima instanta. E