,\yXXKA.b.lw--flrqt'r {

Drept penalPartea speclald,

Infracliuni contra persoaneiEi contra infbptuirii justifiei

Sergiu BOGDANDoris Alina $ERBAN

DREPT PEI{ALPartea spe ctald

lnfracfiuni contra persoaneiqi contra infiptuirii justifiei

(Codul penul din 1 februarie 2014)

Universul JuridicBucureqti

-2017-

Cuprins

Cuvflnt-inainte ............ ............. 5

Abrevieri... ............7Lucrlri frecvent citate ......... .......................9

CAPTTOLUL r. NOTTUNT GENERALE................ ................... 11

Noliunea de ,,drep penal, partea special5".... .......... 11

Corelalia dintre partea generald gi partea special[ a dreptului pena1............. 11

Califlcarea sau incadrarea juridicd .......12Clasificarea infracfiunilor............... ...... 13

CAPITOLUL il. TNFRACTIUNI CONTRA VTETTI PERSOANET .........14Noliuni generale .................14Aspecte prealabile privind valoarea social[ protejat[ in cazulinfracliunilor contra viefii persoanei ........... ............I4Omorul ...........20Omorul calificat.... ...........32Uciderea la cererea victimei ..............54Determinarea sau inlesnirea sinuciderii ..............62Uciderea din culpi.. ..........70Bibliografie suplimentard................ ..... 88

CAPITOLUL III. INFRACTIUNI CONTRA INTEGRITATIICORPORALE SAU SANATAUI PERSOANEI.............. ........91

Aspecte generale..... ..........91..........95Lovirea sau alte violente

Vitimarea corporal5 ....101Lovirile sau vitimirile cauzatoare de moarte............ 109

Vitimarea corporall din culpl ...... 113

Relele tratamente aplicate minorului ................ 118

inciierarea ................ ......121Bibliografie suplimentar[................ ...124

Drept penal. Partea speciald

CAPITOLUL IV. INFRACTIUNI SAVAR$ITE ASUPRA LINUIMEMBRU DE FAMrLIE.............. ...... 125

Violenfa in familie ......... t 25uciderea ori vrtimarea nou-niscutului sivirgitd de citre mami........ l2gBibliografie suplimentare................ ... 135

CAPITOLUL V. AGRESIUNI ASUPRA FATULU ............. 136intreruperea cursului sarcinii .........136Vitimarea fitului....... ...149Bibliografie suplimentar6................ ...163

CAPITOLUL VI. INFRACTIUNI PRIVIND OBLIGATIA DEASTSTENTA A CELOn iN pnrvrEJDrE ....:.............. ............164

Lisarea firi aiutor a unei persoane aflate in dificultate............... ........164Impiedicarea ajutoru1ui............... ....167

CAPITOLUL VII. INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATIIP8RSOAN8r.............. ........170

Aspecte generale..... .........170Lipsirea de libertate in mod ilegal ..................... 171Amenin{area............... .... lgl$antajul.... .... t g6

Hlrfuirea. ....194Bibliografie suplimentar6................ ...203

CAPITOLUL VIII. TRAFICUL $I EXPLOATAREAPERSOANELOR VULNERABILE ...204

Aspecte generale..... .........204Sclavia...... ....206Traficul de persoane................ .........207Traficul de minori .........212Supunerea la munci forfatd sau obligatorie........... .............214Proxenetismul ........... .....215Exploatarea cerqetoriei............... .....217Folosirea unui minor in scop de cergetorie............... ............21gFolosirea serviciilor unei persoane expIoatate............... ......220Folosirea prostitu{iei infantile .........221

390

Cuprins

CAPITOLUL IX. INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII$r TNTEGRTTATTT SEXUALE ...........223

Noliuni generale ...............223Violul........ ....225Agresiunea sexuali ........241Actul sexual cu un minor .................251Coruperea sexuall a minorilor ........256Racolarea minorilor in scopuri sexuale...... .......264Hir{uirea sexuali ...........269Bibliografie sup1imentar6................ ...273

CAPITOLUL X. INFRACTIUNI CE ADUC ATINGEREDOMICILIULTI $I VIETII PRIVATE

Aspecte generale..... 275

Violarea de domiciliu ....... .................275Violarea sediului profesiona1................. .............28IViolarea viefii private......... ................... 286Divulgarea secretului profesional ............. 300Bibliografi e suplimentar5 ... .........303

CAPITOLUL XI. INFRACTIUNI CONTRA INFAPTTIIRIIJUSTrTrEr................ .........304

No{iuni generale .............;................... 304

Nedenun{area............ ...... 305

Omisiunea sesizirii.... .....309Inducerea in eroare a organelor judiciare ........311Favorizarea fiptuitorului........... .....3I7Tlinuirea ......322Obstrucfionarea justi{iei..... ..............327Influenlarea declarafiilor............. ....333Mlrturia mincinoasi ......338Rizbunarea pentru ajutorul dat justifiei................ .............344Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri ......348Compromiterea intereselor justifiei..... ...............350incilcarea solemnitlfii qedinfei..... .....................356Ultrajul judiciar.... ...........359Cercetarea abuzivi..... .....362Supunerea la rele tratamente ...........364

391

Drept penal. Partea speciald

Tortura .........365Represiunea nedreapti .......,............367Asisten{a gi reprezentarea neloiali ....................36gEvadarea.. ....375inlesnirea evadirii.... .....37gNerespectarea hotirflrilor judecitoregti ...........3g0Neexecutarea sanctiunilor penale ...3g3Bibliografie suplimentard ...................3g6

392

CAPITOLUL I

Nofiuni generale

Nofiunea de ,odrept penal, partea speciall,

Dreptul penal - partea speciald studiazd acea categorie de norrne caredetermind faptele ce constituie infracfiune, reglementeazi confinutul specific alffiacliunilor qi stabilesc pedepsele aplicabile in cazul s[vdrqirii lor.

Dreptul penal - partea speciall cuprinde:- Partea speciali a Codului penal (art. 188-445 C. pen.);- toate textele de incriminare cuprinse in legislalia penal[ speciali (de

exemplu, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea qi combaterea traficului qiconsumului ilicit de droguri) sau in legisla{ia extrapenal[ (de exemplu, Codulsilvic).

corelafia dintre partea generali gi partea speciali a dreptului penal

Regulile dreptului penal - partea generalr se aplic6, in principiu, tuturorinfracfiunilor din Partea specialr a Codului penal qi celor din legile penalespeciale.

ca aseminare, se poate afirma cd ambele categorii de norme servesc ladefinirea infracfiunii, a condiliilor rlspunderii penale qi a sistemului sanctionator;i au ca finalitate lupta impotriva fenomenului criminalitdlii.

Deosebirile sunt:a) Din perspectiva obiectului specific, normele de parte generalr definesc

ffiacliunea in calitate de concept, stabilesc condiliile rdspunderii penale qilimitele generale de sancfionare in cazul angajdrii rlspunderii penale. in schimb,normele de parte special[ reglementeazd infracfiunile in particular, in tipicitatealor (definifia omorului, violului etc.), precum gi pedeapsa aplicabild acelor fapte{de exemplu, inchisoare intre 3 qi l0 ani pentru viol in forma debazd).

b) Din perspectiva structurii normeror, normele de parte generald cuprindprincipii generale de rdspundere penal[ gi analiza elementelor de tipicitate aleunei infracliuni la nivel conceptual (defini1ia intenfiei, a culpei, a legitimeiap[rdri), pe cdnd normele de parte special5 sunt norme tipice de incriminare, carestabilesc conlinutul specific al fiecdrei infracgiuni qi pedeapsa abstract[ aplicabil6.Din punct de vedere structural, nonna de incriminare se caracterizeazii prindispozifia de incriminare qi sancfiunea aplicabilI.

11

Drept penal. Partea sPecialS

c) Din punctul de vedere al dinamismului lor, normele de parte generalS sunt

mai stabile qi mai pu,tin dinamice, pentru cd sunt expresia unor concepte abstracte,

generice. Dimpotrivd, normele de parte special[ trebuie si se adapteze rmediat

evoluliei relaliilor sociale, fie prin dezincriminarea unor fapte ftomosexualitatea,

ofensa adus[ autorit[lii, adulterul, seduclia etc.), fie prin incriminarea unor fapte

(manipularea genotipului uman, infracfiunile informatice etc.) sau modificarea

sanc{iunii aplicabile faptelor (de exemplu, sanclionarea furtului simplu cu pedeapsa

inchisorii cuprins[ intre 6 luni qi 3 ani sau amend[).

d) Din perspectiva vechimii lor istorice, normele de parte special[ sunt cele

mai vechi, fiind primele forme de manifestare a dreptului penal. Normele de

parte general| au ap[rut ulterior, cdnd gAndirea penalS a ajuns s[ elaboreze

concepte abstracte ale noliunilor fundamentale de drept penal (noliunile de

r[spundere penal5, vinovllie etc.).

Calificarea sau incadrarea juridici

incadrarea juridica constd in aplicarea normei penale care defineqte confi-

nutul specific al unei infracliuni la cazul sau faptul concret, fiind o operafiune de

concretizare a legii sau de introducere a faptei in tiparul legii.

Factorii care concurila o calificare juridic[ exacti sunt:

- stabilirea exactl a stirii de fapt. Acest lucru se realizeazdin practic[ prin

intermediul probafiunii administrate pe palcursul derul[rii procesului penal;

- cunoaqterea riguroasl a textelor de incriminare gi a normelor de drept

penal, partea generall gi partea speciali. Aceasta este o premis[ general6 qi o

condilie esenfial[ pentru incadrarea juridic[ a faptei. in lipsa cunoaqterii legis-

lafiei specifice, pentru un jurist, este imposibil a face o incadrare juridicd corect5;

- aptitudinea de a identifica in starea de fapt imprejurlrile care cores-

pund confnutului legal al unei infracfiuni. Acesta este scopul studiului

dreptului penal, partea speciali, respectiv dobdndirea aptitudinilor teoretice 9i

practice pentru a putea identifica existenfa sau inexisten{a unui conlinut infrac-

fional intr-o stare de fapt concreti.Consecinlele unei incadr[ri juridice greqite sunt:

- fapta este calificat| ca fiind infracfiune, deqi in realitate nu are acest

caracter;

- fapta este consideratd ca fiind o anumitb infracfiune, deqi in realitate este o

alt[ infracfiune;- fapta nu este considerati infracJiune, deqi in realitate corespunde tipicitStii

unei infracfiuni.

L2

Noliuni generale

Clasificarea infracfiunilor

clasificarea infracliunilor este ftcutd de legiuitorul romdn in func{ie deobiectul juridic al infracfiunii. Partea special[ a Codului penal con{ine iitluri,capitole gi articole. Astfel, in partea speciald a codului penal existddouisprezece titluri, unele avdnd capitole. Elementul esenfial al par,tii specialeil reprezintd insd articolul, c[ruia, in principiu, ii corespundl o infracliune.

13

CAPITOLUL II

Infractiuni contra vie{ii persoanei

Nofiuni generale

in Codul penal romdn, in categoria infracfiunilor contra viefii persoanei sunt

incluse infracfiunile de omor (simplu sau calificat), uciderea la cererea victimei,

determinarea sau inlesnirea sinuciderii qi uciderea din culpd. Aceasta nu

inseamn5 ins6 cb infracfiunile de mai sus sunt singurele care sanc,tioneazl" penal

pe cel care provoac[ moartea unei persoane.

in acest sens, ar[t[m ci existi texte care, deqi sancfioneazd fapte care au avut

ca urrnare moartea victimei, nu sunt totuqi incluse in categoria infracliunilor

contra viejii persoanei. Un exemplu ar fi cel al infracfiunilor preterintenfionate

care incrimineaz| faptele intenlionate ce au produs din culpb un rezultat mai

grav, qi anume moartea unei persoane. Din motive de sistematizare, acestea sunt

incluse in titlurile sau capitolele din Codul penal in care sunt incriminate formele

de bazd ale acelor infracfiuni praeterintenfionate. De exemplu, in categoria

infracfiunilor contra libert[Jii persoanei este inclusd qi lipsirea de libertate care a

avut ca urrnare moartea victimei; la fel, in cazul violului, fapta are un caracter

agravat dacd a avut ca uffnare moartea victimei. De asemenea, unele infracfiuni

contra siguranjei statului sunt infracfiuni care incrimineazd ,,uciderea" unei

persoane, de exemplu, infracliunea de atentat care pune in pericol securitatea

nafional6 (art. 401 C. pen.). Inclusiv in legile speciale sunt incriminate fapte

praeterintenfionate care au avut ca rezultat moartea unei persoane (spre exemplu,

in art. 11 din Legea nr.14312000, republicati).

Aspecte prealabile privind valoarea sociali protejatl in cazul infrac{i-unilor contra viefii persoanei

Valoarea sociald protejat[ in cazul acestor infracliuni este viala unei

persoane. Prin intermediul acestor infracfiuni, nu este protejati viafa unot alte

fiinJe (animale, plante etc.). Dac[ a afirma cd valoarea social[ protejatd de aceste

infracliuni este via{a unei persoane pare a fi un demers relativ simplu, a deter-

mina ce inseamn6 via{a unei persoane sau care este momentul de inceput sau de

sfrrqit al viefii in sens juridic devine un demers mult mai dificil.Aqadar, una dintre intreblrile esenliale ale acestui capitol, de la care va porni

orice discufie privind tipicitatea acestor fapte, este intrebarea fundamental[: ce

este viala?

14

Infr ac liuni contrq vi elii per s o ane i

Chiar dacl demersul ar fi unul interesant, nu este locul pentru aface o dezba-tere a no{iunii de viafl din perspectivr medicald, filosofici sau religioasi.

De aceea, alegem sr rezumdm analiza noastrd la planul dreptului penal, incare noliunea de via![ are o senmificaJie proprie, diferit[ ap oe semnificafiaatribuiti acestei nofiuni in plan religios, medical sau filosofic.

Diferenlele dintre aceste planuri pot fi cel mai bine surprinse printr-unexemplu. Astfel, deqi din perspectivl medical[ sau religioasl exist[ o iormd devia,ti chiar dupi momentul concepliei, in planul dreptului penal acea,,formd,, deviap nu va putea fi victima unei acfiuni violente in sensul art. r93 c. pen., eanefiind o persoand inviafi,in sensul legii penale.

Aqadar, juriqtii qi-au stabilit propriile repere in leglturd cu momentul din careexistd o persoanl in viafl gi cel din care o persoand este consideratd decedat[.Chiar dac[, indiscutabil, solufia juridic[ este in strdnsd legdtur[ cu realitateamedicald pe aceastd temd", ea nu este ins[ total subordonat[ consideraliilor deordin medical.

Aspectele generale cu privire la protejarea penali a dreptului la via{d suntvalabile qi in cazul celorlalte infracjiuni care au avut ca urrnare moartea uneipersoane.

Aqa cum vom detalia infra, existd, o protecfie penald gi inainte ca victima s6fie consideratd o persoanl (amintim in acest caz infracfiwea de intrerupere acursului sarcinii - art. 201 C. pen. - sau infracliunea de vdtimare a fitului -art.202 C. pen.). Totodatd, existi qi o protecf;e penal[ a persoanelor decedate, prinincriminarea infracfiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 3g3 C. pen.).

Aqadar, stabilirea exact[ a momentului incepdnd ctr care victima esteconsiderat[ o persoand prezintd, importan!5 pentru a decide dac[ sunt aplicabiletextele de incriminare a unei infracliuni contra vie{ii sau, dimpotrivd, textul deincriminare a avortului sau a vdtdmlrii fitului. La fel, stabilirea momentuluimorfii unei persoane ajutd la realizarea unei distincfii intre o infracfiune contraviefi qi infracfiunea de profanare de cadawe sau morrninte. Mai simplu spus,limita inifiala qi cea finald ale conceptului de via{[ din punct de vedere iuriOicsunt relevante pentru stabilirea incadrdrii juridice corecte a unei conduite anumea agentului.

in ceea ce priveqte momentul ini{iat al viefii, av6nd in vedere cd naqtereaeste un proces fiziologic care se intinde pe o anumit[ perioadd de timp,identificarea punctului de la care putem discuta despre dreptul la viajd in sensullegii penale este unul dintre subiectele controversate ale dreptului penal.

Principalele pozilli doctrinare exprimate cu privire la acest aspect sunt aceleade a consideta cd viafa debuteazd, odati cu declanqarea procesului naqterii sau c6viafa debuteazd' odatd cu finalizarea acestui proces, prin instalarea vietiiextrauterine.

l5

Drept penal. Partea sPeciald

Din perspectiva qtiinfei medicale, intr-un stadiu infial de dezvoltare, finali-

,ur"u pro""sului naqterii era consideratd momentul in care viala unei persoane

incepe. Opinia a fost preluatd qi de doctrina penall clasic['

ins[, odat[ cu evolulia medicinii, s-a pus din ce in ce mai mult accent pe

declanqarea procesului naqterii, ca prim moment al viefii unei persoane.

Aceastl schimbare de optici s-a reflectat qi in doctrina penal[, unde in opinia

cvasimajoritar[ din doctrina european[1 modemfl se consider[ cd o persoan[ este

in viafi din momentul inceperii procesului biologic al naqterii, adic[ al inceperii

durerilor naqterii. Unele dittt "

titt"-ele penale europene au finut, aqadar' pasul

cu medicina gi au ales ca moment de debut al protecfiei penale a dreptului la viaf[

momentul declanqdrii acestui proces (spre exemplu, sistemul german). Solulia

este aceeaqi indiferent dacd acest proces se declanqeazdnat'tral sau este declanqat

medicamentos. [n cazul unei ceiariene, momentul este acela in care medicul

incepe s[ taie cu bisturiul corpul mamei in vederea scoaterii copilului'

in alte sisteme, chiar mai ),avansate') existl discufii doctrinare sau jurispru-

denfale legate de o posibild anticipare a momentului in care o persoanl se

consider[ in via1d. Ceea ce acest curent propune este sl se corrsidere c[ momentul

de la care o persoand este in via![ esrc acela al viabilit{ii ldtului, respectiv al

atingerii unei st[ri biologice ce i-ar permite frtului s[ traiascd independent de

"orplrt mamei. O consecin,ti a adoptlrii acestei opinii ar fr aceea c[, dac[ in

momentul acliunii frptuitorului frtul era viabil, atunci acesta ar putea fi victima

unei infracliunii contra propriei sale vieli, distinctl de corpul qi viala mamei.

o astfel de abordare intalnim intr-o spe!6 din jurisprude$afrancez[ in care o

instan![ a condamnat un qofer pentru un concurs de infrac{iuni (vlt[mare

corpoial[ din culpi faJi de femeia gravidf in luna a 8-a, victim[ a unui accident,

qi ucidere din cuip[ faF de frtul acesteia, incl nenlscut, dar viabil, decedat ca

urrnare a accidentului)t. Motivarea instanfei a fost aceea cL fitul nendscut ar fiputut trii independent de corpul mamei qi, in concret, s-a stabilit chiar o legdturl

afectiv[ intre iemeia ins[rcinat[ gi fetila sa nendscutd, care primise inclusiv un

nume. Dincolo de motivafia umanl care arjustifica o astfel de abordare, trebuie

precizatcd aceastl solufie a r6mas una singularl.AvAnd in vedere multitudinea de opinii sau curente cu privire la aceasti

problem[ sensibil[, prin actualul Cod penal s-a incercat tranqarea ei, findnd cont

utat O" tradifia sistemului judiciar romAn, cflt qi de interesele de sanclionare

penald a anumitor conduite concrete (de exemplu, sancfionarea medicului care, in

cursul procesului naqterii, ucide din culpd,,frtul").

I A se vedea H. Tr6ndle, T. Fischer, strafgesetzbuch und Nebengesetze, ed. a 53-a,

Ed. c.H. Beck, Miinchen,2006,p. 1285, sauE. Musco, G. Fiandac4 Dirittopenale. Parte

speciale. I detitti contro la personi,vol.ll, t. I, ed. a 5-a, Ed. Zanichelli, Bologna, 2011,p.5-- 2 C.Ap. Reims, dec. din 3 februarie 2000, publicati in SUBB rn. 1/2000, p' 106.

16

InJiacliuni contra vieyii persoanei

Din picate, in opinia noastri, solufia oferiti de actualul cod acesteiconfroverse este insi una ,rintermediari" gi originali.

Astfel, in principiu, in actuala reglementare se p[streazd solufia tradifionald adreptului penal romdn majoitar, conform cdreia dreptul la via\d, incepe a fiprotejat de la finalizarea procesului nagteriir. ins[, pentru a suplini lacuna inreglementare din codul penal anterior, pentru agresiunile "o-i." in perioadadintre declanqarea procesului naqterii pdnd. la finalizarea lui, legiuitorui a creatffiacfiunea de vitrmare a fitului fart.202 arin. (l), (2), (4) c. pen.]. in cadrulacesteia sunt integrate toate comise conduitele asupra Ibfului in acest interval,indiferent c[ vorbim despre fapte comise cu intenlie sau din culpi. Din punctuinostru de vedere, abordarea constituie un exemplu de originalitate a legiuitoruluiromdn, care a creat o fiinld cu un statut juri dic sui-generrs. Altfel spus, legiuitorula creat o ,,fiin!6 intermediard", eate nu este nici persoani, dar nicl ninllneniscuti, ci este unfdttn cursul nasterii.

Odat[ creat acest statut intermediar, de fdt aflat in cursul naqterii, a hebuitadaptatd' gi legislafia penal5 care sanc,tioneazd agresiunile intenfionate sau dinculpd asupra ldtului in cursul naqterii. Aqa se explic[ faptul cd, art.202 c. pen.incrimineazd qi vltlmdrile corporale ale lbtului comise in timpul procesuluinagterii. Aplicarea textului genereazd insi dificultSli qi, posibil, solulii concretecriticabile, pe care le vom sublinia cu ocazia analizei articolului in cauzd..

In ceea ce ne privegte, am fi preferat o solu{ie mult mai simpl[ qi mai uqor deaplicat in practica judiciard, respectiv interpretarea nofiunii de ,persoand,inviatfl-a$a cum se face in aproape toate sistemele europene (exist[ viajd de la incepereaprocesului nagterii). Intr-o atare opticd, infracliunea de vdtdmare a fbtuiui ?ntimpul nagterii ar fi fost inutild. Agresiunea comisd asupra frtului era fie avort,dacd era comis[ inainte de declangarea procesului naqterii, fie omor, dac| faptaera comisd dup[ inceperea procesului nagterii.

Referitor la momentul final al viefii unei persoane, importanla practicd astabilirii momentului mo(ii este determinat[ nu doar de necesitatea delimitariiffiacfiunilor contra viefii unei persoane de infracfiunea de profanare de cadavresau morminte, ci prezinti relevanf[ qi in a decide dac[, din punct de vedere legal,este posibild efectuarea unor operalii de preluare a organelor de la persoanadecedat[.

in mod tradi,tional qi empiric, se considerd ci o persoand a decedat in momentulin care inima a incetat s[-i mai bat6 sau acea persoan[ a incetat sb respire.

Totuqi, in definirea ,,modern[" a momentului final al viefii, juriqtii au fostobligali sd lind cont qi de stadiul de evolulie a medicinei sub acest aspect. Se qtie

1 in acest sens, se aratd. cd,o persoand este considerati in via{d din momentul desprinderiisale de cordonul ombilical - Explicalii preliminare ale noului iod penal,p. 33. Noi credemcd este suficienti ftnalizarea procesului naqterii, chiar dacd nu discutdm incd despre tiiereacordonului ombilical.

17

Drept penal. Partea sPecialb

c[ in domeniul medicinei de terapie intensivd s-au ficut progese foarte mari,

astfel incfit astlzi este posibil "u

o p"ttound s[ ,'trliascd" (si aibl activitate

cardio-respiratorie) cu ajutorul aparatelor medicale de specialitate.

Aqadar, plecdnd OL h o baz[ qtiinfific[ modeml in doctrina european[

actual[ se considerb ci o persoanl este decedatl atunci c6nd activitatea sa

cerebral[ a incetatl. Astfel, "il "ut" se afl[ in stare de agonie sau moarte clinic[

posibil reversibil[ este considerat o persoand in viafi'Din acest motiv, medicul care, constatdnd cd victima unui accident nu mai are

activitate cerebralf, decide deconectarea de la aparate, cu scopul de a-i recolta

rinichii necesari unui alt pacient, deqi inima qi pllmdnii pacientului mai funcfionau

cu ajutorul aparatelor, nu comite un omor. ca in cazul oricdr_ei.5guh, :ltl[:isitualii in care criteriul incetirii activitlfli cerebrale este dificil de aplicat' In

asemenea cazLr-jse poate reveni la solulia tradiJional[. Spre exemplu, in lipsa altor

posibilidli de apreciere, momentul morfii unui nou-nlscut anencefal (copil frr6

Lreier mare) se consider[ a fi acela in care activitatea cardio-respiratorie a incetat'

Un alt aspect ce poate fi supus dezbaterii qi care genereazd consecinle

importante in planul r[spunderii penale este acela de a qti daci dreptul la viafi

al persoanei este un drept absolut 9i indisponibil'Este unanim acceptatc[ via]a omului se bucura de protecfie penala indiferent

de capacitatea de a trai, indiferent de speran{a de via!6 sau de interesul de a tr[i,

de vdrsta persoanei sau starea sa de s[n6tate2'

ConsecinJa acestei afirmafii este c[ dreptul laviqtil este unul absolut, nimeni

qi nimic neputand justifica incilcarea acestui drept {drd a fi sancfionat penal'

cu toate aceste4 se impun unele precizeri. in sistemele judiciare penale care

admit aplicarea pedepsei "upittl",

caracterul absolut al dreptului lavia\ial persoanei

poate frpus in discufle, deoarece punerea in executare a pedepsei cu moartea ar fl o

exceplie de la protec,tia absoluti a dreptului lavia,ti,al condamnatului.

ijeqi in majoritatea sistemelor de drept moderne dreptul la vialL este calificat

ca fiind un drept absolut, aceasta nu inseamn[ cI trebuie s6 excludem automat

orice ipotez[ in care acesta poate fi incllcat in mod justificat' Dac6 acest drept ar

fi unui absolut, intr-un sens extrem de riguros, atunci nu ar putea fi inc[lcat in

nicio imprejurare. in realitate, deqi de dorit o astfel de interpretare, ea este uneori

limitati la afirmalia de principiu, adicd dreptul la viali este unul absolut, dar in

anumite situaJii speciale se poate deroga de la caracterul sdu absolut.

1 R. Maurach, F.-C. Schroeder, M. Maiwald, Strafrecht Besonderer Teil, vol- I,

C.F. Mtiller Verlag, Heidelberg, 2003, p. 15' pct' 12; O'A' Stoica, Drept penal' Partea

speciald,Ed. Didacticd qi PedagogicS, Bucureqti, 1976,p' 65'' , O.n. Stoica, op. cit., p. Z+; n. Maurach, F.-C. Schroeder, M. Maiwald, op. cit., p. 14,

par. 10.

18