Drept Bisericesc - Anuar FTOUB

384 pr prof dr Vasile GORDON

Surrmary The influence of the Greek-Roman rhetoric on the homiletic ministry of the Three Hierarchs

This article analyses some of the factors that contributed to the Three Hierarchs success in their homiletic activity particularly their training in the

Rhetoric schools of the time The study will start by presenting the so-called Home Rhetoric (the education they received at home) and continues with the study ofRhetoric in theJamous schools of the time school subjects the practice oj Rhetoric the relation between Rhetoric and Homiletics etc Special attention will be paid to the Three Hierarchs view or the preaching mission and the preacher taking into consideration both their sermons and catechises and other outsta1ding works which indicate them as great homiletic theorists The author will also emphasize the fact that the Three Hierarchs borrowed from the Greek-Roman rhetoric only the technical means of a fine convincing speech and not its purpose or content because their homiletic high reputation in their times and afterwards does not lie above all in the stored knowledge no matter how important and obvious it might be but in Gods grace and power whose conscientious fellow-workers they were it does not lie in the human knowledge but in the divine oneas SI Paul the Apostle once confessed humbly And my speech and my message were not in plausible words of wisdom but in demonstration of the Spirit and of

power (I Co 24) In oth~r words the Three Hierarchs homiletic high reputation is due to their spiritual life to the compatibility between spoken word and personal experionce on the pattern set by the Absolute Teacher Jesus Christmiddot the

Incarnate Word On the other hand the author states plainly that if the Three Hierarch had not been given the solid education in the lay schools their works WQuld have been poorer at least with respect to form which gives lustre to their works if not with respect to the impressive volume of works which we inherited and also to the profound way in which they treated the themes

pro leet Alexandru Gabriel GHERASIM

A

CONDITII ~I IMPEDIMENTE LA INCHEIEREA CASATORIEI PREYAZUTE DE ACTUALA

LEGISLATIE ASTATULUI ROMAN ~I DR CEA A BISERICn ORTODOXE

in toate manuaIeIe de drept bisericesc ~j in mai toate studiile asupra ciisitoriei sunt prezentatemaiinmiconditiile~iimpedimentelestibilite de invataturaBisericii Ulterior sunt prezentate ~i dispozitii ale legislatiei civile mai inmi ale celei bizantine care de altfel - in bun parte - a fost incoIpOaratli de dreptul bisericesc ortodox apoi ~i unele dintre cele adoptate de legislatia statelor modeme de cele mai multe ori insii numai in lnasura in care acestea din UI1llA au Wl corespondent in regulile sau practica Bisericii

Potrivit Constituliei actuale a Romaniei Csiitoria religioasa poate fi celebrat numai dup cAstoria civilli [art 48 al (2) teza a II-a] E adevArat cli aceea~i Constitulie acorda cultelor religioase libertatea de a se organiza potrivit propriilor statute insa numai in conditiile legii [art 29 a (3)] Aitfel spus ar trebui ca nimic din ceea ce_se savar~e~te in viata cuitelor religioase sa nu contravin nonnelor imperative edictate de statuI roman

A~adar siivallitorul Sfintei Taine a Cununiei are obligapa constitutionalii de a cere celor ce doresc sii se cunune s fac dovda c au incheiatmiddot deja castoria civil prin prezentarea certificatului de ciisAtorie eliberat de serviciul de stare civil Respectivul certificat it sCJte~te pe slujitorul Bisericii de verificarea indeplinirii de ctre cei care vor s se cunune a conditiilorirnpuse de legislatia statal preotului sau episcopului rrunanindu-i deverificat indeplinirea numai a acelor conditii suplimentare prevAiute exclusiv de legislatia bisericeascA numite generic condipi religioase

Prin unnare considerrun mai utila 0 abordare a conditiilor ~i irnpedirnentelor Ia cAstorie in ordine inversa decat cea devenit clasic in dreptul bisericesc Mai exact yom trata mai intai conditiile prevlizute de legislapa civila in vigoare in Romania precizand in camI fiecAreia - daca se regiise~te bull cum este reglementatA ~i in dreptul bisericesc ortodox astfel pentns fiecare conditie i impediment va exista un paragraf notat cu A in care vor fi analizate prevederile actualei legislapi civile ~i altul notat eu B in care va fi prezentatl reglementarea bisericeasca Ulterior vOal aborda

~

386 387

pro leci Alexandnt Gabriel GHERASIM

conditiile exc1usiv religioase adica cele care nu au nid 0 relevantll juridica pentru incheierea unei clislitorii civile in statu romin insi a cliror neindeplinire ii opre~te pe cei chiar deja clisAtoriti civil si primeasci Sffinta Taina a Cununiei in Biserica Ortodoxi

1 Terminologie Clasificarea conditiilo~ ~i impedimentelor

Mai intiii trebuie lAmurit sensul celor douA notiuni conditii ~i impedimente care fac obiectul studiului nostru De~i neindeplinirea oriclreia dintre conditii poate fi priviti ca impediment I dupA cum ~i ipsa oricwia dintre impedimente echivaleazA cu indeplinirea unei conditii tct~i atat legiuitorul c1it ~i doctrina juridica recurg la anumite nuantl1ri menite si u~ureze sarcina ofiterului de stare civilA precum ~i a ilstantelor judedlto~ti

in literatura juridicA sunt tratate de 0 parte conditiile de fond ~i impedimentele de cealalti conditiile de foIDlA la incheierea casitoriei In sens restrans conditiile de fond se intati~eazA sub foIDlA pozitiva adici trebuie ca respectiva situatie sA existe pentru a se putea incheia cAsitoria (eg diferenta de sex) Impedimentele in sens restrans sunt imprejurArile de fapt sau de drept a cliror existentli impiedicl incheierea clisatoriei (eg alienatia sau debilitatea mintaIA) ete pot fi deci considerate conditii de fond negative deoarece cAsitoria se poate incheia numai in cazul in Cllre ele nu exista in sens larg conditiile de fond pe langa cele pozitive (sensu restriins) Ie includ $i pe cele negative adici impedimentele in sen restrins Delimitarea conditiilor de fond pozitive de cele negative (impedimente) este consideratl utili de quasiunanimitatea civili~tilor intrudit inJeplinirea conditiilor de fond in sens restrans trebuie doveditA de cei care vor sa se caslUoreasca pe dnd in privinta impedimentelor este suficient declaralia viitorilor soti cA ele nu existli (art 13 C Jam) Existenta impedimentelor poate fi ins invocatA de terti pe calea opozitiei Ia caslitorie (art 14 Cfam) sau de ofiterul de stare civil din oficiu (ait 15 CJam)

in fme in sens larg impediment la csatorie este orice imprejurare care se opune incheierii acesteia adici neindeplinirea oricmia dintre conditiile de fond (pozitive sau negative) sau de formA2

I Pr Valerian $ESAN Curs de drept bisericesc universal ed a IV-a Cemluli 1942 p 196 Impedimentele la cununie sunt Iipsuri ale conditiunilor necesare pentrll 1ncheierta cununiei bull sau imprejurllri-obstacole existente cari impiedicl incheierea cununiei impiedicAndu-j scopul religios-morat bull 2 IP FILIPESCU ~i AJ FILIPESCU Tratal de dreptuljamiliei ed a VIII-a Ed Universul Juridic Bueure~ti 2006 pp 27-29 CiasificAri asemAnltoare fac 1 ALBU Dreptuljamiliei Ed Didactic ~i PedagogicA Bucure~ti 1975 p 57 D LUPA~U Dreptuljamiliei Ed Rosetti Bueure~ti 2005 pp 34-35 A BACACI VmiddotC DUMITRACHE ~ C HAGEANU Dreptuljamiiei ed a IV-a Ed All Beck Bucure~i 2005 pp 19-20 Pentru critica doctrinei

Conailii ~i impedimente la incheierea ciisiiforiei

Pentru inlesnirea intelegerii sensurilor restranse $i largi ale celor doua categorii onditii ~i impedimente totodatli ca ~i cuprins al acestui stu diu prezentam urmlltorul tabel

Conditii de fond Pozitive lmpedimente 1010 sensu

1010 sensu Je cond1ii de fond striclO senszQ Negative

Conditii de fonnl Je i1lpoundedimenle slriclo sensll FonnalitAti premergAtoare incheierii ciisAtoriei Procedura incheierii cilsiltoriei

i

o prim casificare imparte conditiile ~i impedimentele Ia incheierea cAslitoriei in dirimanle ~i prohibitive aceasti diferentiere are la baza caracterul normei ce Ie reglementeaz ~i sancliunea aplicabilli Sunt considerate dirimante acele conditii stabilite prin norme imperative a cliror inclilcare atrage ca sanctiune juridic civilli nulitatea ClisAtodee in aceastli categorie intrA cele mai multe dintre conditiile ~i impedimentelele prevlizute de legea romana ConditiiIe prohibitive sunt cele edictate prin norme a caror incAlcare nu afecteazli valabilitatea cAslitoriei ci atrage doar unele sanctiuni disciplinare pentru functionarul care a inclllcat dispozitiile legale

In fullctie de elementele a cliror existenlli este vizata se vorbe~te de condipi ~i impedimente de ordin jizic (eg diferenta de sex varsta matrimonial) psihic (eg existenta consimtamantului) ~i moral (eg impiedicarea lncheierii unei cAslitorii lntre rude apropiate4) Se observa totu~i cA distincliiIe stabilite potrivit acestei ciasificAri sunt relative Astfel varsta matrimonialli poate fi consideratli nu doar condilie de ordin izic ci ~i

elasice privilld diviziunea condiliilor de fond la incheierea clsatoriei in conditii de fond in sensrestrans (condi~i pozitive) ~i impedimente (conditii negative) a se vedea T BOOOA$CA Dreptuljamiliei Ed All Beck Bucu~tj 2005 pp 60-64 Idem Aspecte eritice sau controversate in legislalia ~i doctrina romaneascA din domeniul dreptului familiei in DreptuI312004 pp 11-14 Totu~i dupA ampla sa argumentare contestanta a distincliei pe care 0 consideli lrA suport legal ~i mai ales tlri consecinle juridice practice (p 61) T Bodo~cl consaerA un scurt paragraf impedimentelor Ia cAslitorie (pp 65-66) mai exact clasificArii lor in absolute $i relative criteriul acesta de c1asificare netiind aplicabil condiliilor de fond in general ci numai impedimentelor A se vedea ~ D LuPULESCU ~ A-M LUPULESCU Dreptuljamiliei Ed CH Beck Bucure~ti 2006 p 22 care de~i in principiu aderA la critica Beul de T Bodo~cl diviziunii din doctrina clasica totu~i prezinta conditiile de fond pozitive ~i impedimentele in sectiuni aparte la fel ca doctrina clasicli 3 tn plan stalal pe IAngn sanctiunea civila incAcarea unor condilii la incheierea casatoriei poate atrage ~ sanctiuni penale Spre exemplu bigamia este sancionat de art 227 C pen Si in plan bisericesc poligamia atrage sancliuni mult mai grave pe ISnga invalidarea legaturii neinglduile De remareat faptul ca in vechile canoane poligamia este fnleleasll intr-un sens mull mai 111rg decal in actuala iegisialie civiU canoanele vizeaza nu atat legllturie matrimoniae simulane cat pe cele succesive (a se vedea paragraful 321B) 4 Trebuie remareat cA in dreptuJ bisericesc noliunea de rudenie are 0 sfer mult mai largdecat in aetuala legisJape civilA a se vedea sectiunea 322

388 pro lect Alexandru Gabriel fHERASIM

de ordin psihic intrucat pentru exprimarea valabiHi a consimtamantului este necesarii 0 anumita maturitate 0 anumita varsta Cat prive~te diferenta de sex aceasta a fost privita intotdeauna la toate popoarele ~i in toate religiile drept conditie de ordin fizic ~i de ordin moral in acela~i timp totu~i referitor la conotatia morala a acestei conditii in unele societati modeme care se definesc emancipate s-a operat nu de muM vreme 0 revizuire a continutului notiunii de moralitateS

~i apoi desfiintarea barierei fizice a fost o simplli fonnalitate

Mai exista 0 clasificare a impedimentelor in functie de persoanele intre care este oprita clisatoria potrivit acesteia impedimentele se impart in absolule ~i relative Sunt impedimente absolute acelea care impiedica incheierea casatoriei unei persoane cu orice alta persoana (eg alienatia sau debilitatea mintala) Impedimentele relative sunt acelea care opresc casatoria unei persoane numai cu 0 anumita categorie de alte persoane (eg rudenia)

2 Nulitatea actelor juridice civile in general Sulitatea casatoriei

De regula in tratatele manualele ~i studiile de drept nulitatea este abordatli numai dupa ce sunt tratate conditiile ~i efectele actului juridic ~i nu inaintea acestora Aici am optat totu~i pentru 0 ordine inversa considerandshyo utila ppntru 0 mai buna intelegere a fiecllrei conditii ~i a fieclirui impediment in parte pentru ca analiza separatli a fieearei conditii ~i a fieclirui impediment nu se va limita doar 1a indicarea sanctiunii aplicabile in cazul nerespectarii dispozitiilor incidente ci se va extinde ~i asupra efectelor nulitatii (in cazurile in care este prevlizutli aceasta sanctiune) precum ~i asupra posibilitatilor de acoperire prin confrrmare a nulitatii clis~toriei ~i ceea ce Sl impune a fi precizat dintru inceput este ca regimul juridic al nulitapi disatoriei (cel putin al celei absolute) compocta derogm de la regimul juridic al nulitatii actului juridic civil

Casatoria incheiatli cu nerespectarea unor condilii e~entiah numite conditii de validitate este lovitA de nulitate in general doctrina civila defm~te nulitatea ca fiind acea sancliune de drept civilcare lipse~te actul juridic de efectele contrarii nonnelor juridice edictate pentru incheierea sa valabilli6 Data fiind importanta evenimentului pe care-I implica incheierea casiitoriei cat ~i consecintele grave pe care Ie genereaza desfiintarea acesteia b privinta nulitatii casatoriei legiuitorul a creat un regim juridic

S Mai exact 0 desfiiuWe pafialll a a~ste noiuni daea se are Tn vedere etimologia cuvilntului rnoralitate - more maiorom adic dopA obiceiul slrirnoiilor 6 Gh BELEIU Drept civil roman lntroducere in dreptul civil Subiectele dreJtului civil Casa de editur ~i presli $ansamiddot SRL Bucure~ti 1993 p 178

Condilii impedimente la illcheierea ciisiitoriei 389

aparte deosebit in buna masura de cel al nuliUitilor din dreptul ch il1 Acest regim special este chiar unul dintre argumentele Impotriva caracterului contractualist al casatoriei8

adica pentru negarea tezei potrivit careia casatoria ~-ar fi deciit un contract civil (teza apliruta In preajma Revolutiei franceze ~i introdusii in art 7 al Constituliei Jranceze din 1191 tezii contestata inca din acea vreme ~i abandonata astazi de majoritatea civili~tilort

11 Clasificarea nulitAplor - Exista mai multe criterii de clasificare a nulitlitilor actului juridic civil tnsa numai doua dintre ele sunt relevante in cazul casatoriei in primul rand in functie de nalura inleresului oerotit _ general or individual - prin dispozitia legala incalcatli la incheierea actului juridic civil nulitatea este de doua feluri absolula ~i relativa alOi dupa modul de consacrare legislaliva se distinge intre nulitalea expresa explicita sau lexluala ~i nuitalea virluala impicila sau laciii 10

Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic a unei nonne care ocrote~te un interes general ob~tesc Sub aspect terminologic nulitatea absoluta este desemnata - in legislatie practica ~i chiar in doctrinii - prin fonnulele actul ese nul de drept sau nul ori nul de plin drept sau aclul va fi nul Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridiC civil a unei nonne care ocrote~te un interes particular individual sau personal Nulitatea relativa este indicata prin formulele actul este anulabi sau poalefi anulat Casatoria este sanctionatii cu nulitatea relativii doar in cazul viciilor de consimtiimant (art 21 C Jam) prin unnare in toate celelalte cazuri de nerespectare a unei conditii de validitate sanctiunea va fi nulita tea absoluta

Este cxpresA acea nulitate prevlizutli ca atare intr-o dispozitie legala in dreptul civil majoritatea nulitatilor sunt exprese Este virtuala acea nulitate neprevlizutA expres de lege dar care rezulta din modul in care este reglementatli 0 anumitli conditie de validitate a actului juridic civil Cazurile de nulitate expresa a casiitoriei sunt prevlizute in Codul familiei in art 19 (casatoria unei persoane care nu a implinit varsta matrimoniaia - art 4

1 A se vedea Codulamilfei Titlul I Capitolul II Nulitatea cilslitoriei (art 19-24) care coniine dispozilii speciale derogatorii de la dreptul cornun aceste dispozilii speciale se completeazl cu prevederile dreptului civil in Inaterie de nulitlili in m~ura in care aeestea din urmli nu sunt incornpatibile eu eele ale dreptului familiei 8 IP FILIPESCU ~i AI FILIPESCU Tratat p 25 A BACACI V-C DUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreptulamiliei pp 6-17 9 C HAMANGIU I ROSEm-BALANEscu ~i A BAICOIANU Trotat de drept civil roman vol I Ed All Bucurecent 1996 p 185 10 Gh BELEIU Drept civil pp 182-183 Arrnai fi incA trei criterii ~i anurne I inuncie de lntinderea efeeleor nulitatea este portiaa sau totalii 2 dupa feul condiiei de vaUditate nerespectate se deosebe~te inlre nulitatea de fond ~i nulitalea de forma ~i 3 dupa modul de vaorijicare se vorbe~e de nulitatea judicarli (fiind regula) ~i nuUtatea amabia (exceplie

~~ foarte rara oricum inoperanta in cazul clsAtoriei)f

390

391 pro leet Alexandru Gabriel GHERASIM

bigamia _ art 5 eAslUoria intre orieare consangeni in linie dreaptA ~i intre eonsangenii in linie eolateraHi mai apropiati dedit gradul al patrula sau de gradul al patrulea tara dispensA - art 6 ciisAtona intte cel care adopta sau ascendentii lui de 0 parte ~i cel adoptat ori descendentii acestuia de cealaltA _ art 7 lit a casatoria incheiatA de un alienat ori debil mintal sau de 0

persoanA lipsitA vremelnic de facultAtile mintale cat timp nu are ~

diseemamantul faptelor sale - art 9 eAsatoria tncheiata tara ca extrasul 1din dec1aratia de cAsAtorie sA fi fost publicat ~a cum prevede legea - art 13 ~i cAsatoria incheiatA tarA ca ambii soti sA fie prezenti impreunA cu doi marton la sediul primAriei sau tara ca sotii sa-~i dea consimtamantul in fata ofiterului de stare civilA in mod personal ~i public - art 16) si art 21 (casatoria incheiatA prin vicierea consimtamantului unuia din soli) precum ~i in art 7 din Legea nr 11911996 cu privire la actele de stare civilii (clsatoria oficiatA dE 0 persoanA necompetenta exceptie tacand cazul in care s-a creat convingerea generala ca acea persoana este ofiterul de stare civilA competent) Cazurile de nulitate virtuala admise - la ora actualA - de literatura juridicA sunt doua casatoria fictiva ~i casatoria lntre pcrsoane al caror sex nu este diferentiatll

22 Regirnul juridic al nulitiitii - Prin regim juridic al nulitatii se inteleg regulile cArora este supusa nulitatea absolutA ~i cea relativA Se distinge un regim juridic al nulitatii absolute ~i un altul al nulitatii relative In esenta regimul juridic al nuliUitii prive~te trei aspecte cine poate invoca nulitatea cat timp poate fi invocatA nulitatea ~i dacA poate fi sau nu acoperitA nulitatea prin confmnare Cele trei probleme primesc rezolvAri diferite dupa cum este yorba de nulitatea absolutA sau de cea relativAmiddotAstfel a In timp ce nulitatea absolutA poate fi invocatA de oricme are interes

nulitatea relativA poate fi invocata doar de persoana at wei interes a fast nesocotit in mod direct la incheierea actului juridic DupA cum deja s-a ptecizat casatoria este sanctionata cu nulitatea relativA doar in caml viciilor de consimtAmant actiunea in anulare putand fi introdusl numai de sotul al cArui consimtAmant a fost viciat [art 21 at (1) Cjammiddot1

b Actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibilA adicA ea poate fi intentatA oricand indiferent de timpul scurs de Ia data incheierii actului pe cand actiunea i~ anulare este prescriptibilli ceea ce inseamnA cA nulitatea relativA trebuie invocatA in termenul de prescriptie extinctivA in caml casiitoriei actiunea in anulare poate fi introdusli bull de sotul al cArui consimtamant a fost vidat - in termen de ~ase luni de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a dolului [art 21 a1 (2) C ~~

c Nulitatea absolutA nu poate fi acoperitA prin confirmare aceastli regulA

II IP FILIPESCU ~i AJ FILJPESCU Tratatbullbull p 201 a se vedea ~i nota d subsol cu

trimiteri bibliografice

Condiii $i impedimenle fa incheierea casiiloriei

fiind impusli de natura o~teasca ainteresului ocrotit prin norma a carei incllcare atrage nulitatea absoluUi Nulitatea relativa poate fi confinnaUi expres sau tacit In cazul casatoriei in unele cazuri chiar ~i nulitatea absolutA poate fi acoperitA 23 Efectele nulitiitii - Prin efectele nulitlitii se inteleg consecintele

juridice ate apliclrii sanctiunii nulitatii Esenta efectelor nulitatii este exprimatA in chiar definitia nulitAtii lipsirea actului juridic civil de efectele contrarii normelor edictate pentru incheierea sa val abila I2 De remarcat faptul cli atat in caml nulitatii absolute cat ~i in cazul nulitatij relative efectele sunt acelea~i exista diferenta a~a cum deja s-a precizat doar de regim juridic

Generic efectut nulitatii constA in desfiintarea raportului juridic generat de actul juridic civillovit de nulitate ~i prin aceasta restabilirea legalitAtii

In acest context e bine de precizat ~i faptul ca nulitatea clisatoriei nu trebuie confundatli cu divortul Este adevArat ca atat nulitatea cat ~i divortul pun capAt casAtoriei dar intre cele doua institutii existli deosebiri esentiale Cauzele care determina nulitatea casatoriei constau In nerespectarea unor conditH - impuse de lege - anterior sau concomitent incheierii clisatoriei efectele nulitatii fiind retroactive (ex tunc) pe cand cauzele care duc la divort sunt posterioare incheierii caslitoriei - care a fost valabil incheiata - ~i produc efecte numai pentru viitor (ex nunc)

Nulitatea casAtoriei trebuie constatatA sau pronuntatli prin hoUirare judecAtorelscA Instanta competent sA judece actiunile in nulitatea clisatoriei este judecatoria ca instantA de drept comun13

bull Procedura de judecata a unei actiuni in nulitatea clisAtoriei este cea obi~nuitA neexistand dispozitii derogatorii in aceastA materie De~i in genere hotArarile judecli~ore~ti au efecte numai intre pArtite in proces hotArarile date in aceasta materie avand consecinte asupra stlrii civile a celor ce au Incheiat 0 astfel de clisatorie i~i produc consecintele erga omnes hotAritrile judecAtore~ti privind stare a civil nu sunt declarative ci constitutive de drepturi

3 Conditii de fondaID sensu la incheierea ciisiitoriei

In primul rand actuata legislatie civilli romanli instituie pentru ofiterul de stare cvilA obligatia de a refuza incheierea cAsatoriei in cazul in care

12 Gh BELEIU Drept civilbull p 187 13 Legea nr 30412004 privind organizarea judiciariJ prevede infiintarea pan Ip I ianuarie 2008 a triblnalelor pentru minon $i mmilie in art 41 sunt prevllzute competenlele acestora Confonn art 130 al (I) din aceea~ lege tribunalele pentru minori ~i familie care se vor infiinta pin la I ianuarie 2008 vor judeca numai cauzele prevllzute la art 41 $i 42 care sunt in compctenta de primll instantli a triblDlalului Legea prevede ca panii la infiinlarea acestor tribunale in cadrul tribunalelor de drept comun sl se infiinteze seclii sau complete specializate

393 392 pro lect Alexandru Gabriel GHERASIM

constata ca cerintele legii nu sunt indeplinite (art IS C Jam~ Oricine sesizeaza vreo piedica legala sau ca nu sunt indeplinite anumite cerinte ale legii in termen de 10 zile de la data afi~arii extrasului din deeiaratia de casatorie (art 13 1 C Jam) are dreptul sa faca opuneri (opozitii) la incheierea acelei casatorii (art 14 C Jam) ofiterului de stare civila revenindu-i obligatia de a verifica temeinicia eventualelor opuneri

in al doilea rand chiar daca la incheierea casatoriei nu s-au respectat anumite conditii prevazute de lege legiuitorul a cautat sa evite pe cat posibil desfiintarea casatoriei prin unele dispozitii normative specifice precum restrangerea cazurilor de nulitate scurtarea terrnenelor de prescriptie in anularea casatoriei posibilitatea acoperirii unor cazuri de nulitate absolutii (exceptie majora de la regula generala potriit careia nulitatea absolutli nu poate fi acoperitii prin confmnare) atenuarea efectelor desfintarii casatoriei fata de soti prin reglementarea casatoriei pltative ~i inlaturarea efectelor nulitatii in privinta copiilor rezultati dintr-o casatorie desfiintatii14

bull Practic cazurile de nulitate a casatoriei sunt foartc rare in primul rand datorita verificarilor prealabile care se fac de ofiterul de stare civiUi ls

31 Conditii de fond pozitive la incheierea cis4toriei

311 Diferenta de sex A Aceasta conditie nu este prevazuta in mod expres de legea civila

romana dar ea rezulta implicit din reglementarea relatiilor de familie l6bull

Totu~i lipsa unei prevederi exprese in acest sens - in sistemul de drept romanesc - a fost recent evaluata in literatura juridica ca genentoare de ambiguitate in legatura cu prohibirea casatoriilor dintre persoane de acela~i sex Prin urmare se trage un semnal de alarma asupra necesitflii unor demersuri legislative urgente ~i tran~ante pentru conservarea traditiei cre~tine in materie de casatoriel7

Diferenta de sex se dovede~te prin certificatele de n~tere care atesta

14 I ALBU Dreptuljamiliei p 84 15 Idem Nulitatea e~srttoriei in praetica judiciarn in Studia Universitatis Babe~middotBolyai Seriesjurisprudentia Cluj 1974 p 149 16 A se vedea art 1452025 47-52 ~i 53-60 din Codlilfamiliei 17 T BODOA~cA Dreptul jamiliei p 70 Idem Aspecte eritice sau controversate in legislatia ~i doctrina romaneasc~ din domeniul dreptului familiei cu privire la condiliile incheierii crts1itoriei in Dreptlll 512004 p 129 De~i concluzioneazll ca in prezent pe baza textelor unor acte nonnative intemationale la care Rominia este parte crtsatoria dintre persoanele de acel~i sex este ovita de nulitate autorul atrage atentia asupra faptului cl Iiberalizarea raporturilor sexuale intre persoane de acel~i sex (in sistemlll de drept romanesc pon OUG nr 891200i) eonstituie numai preludiul legalizArii cAslltoriilor_ dintre astfe de persoane

Condilii ~i impedimente la incheierea ciislitoriei

printre altele ~i sexul persoanei Prin urmare pentru ofiterul de stare civila chiar ~i atunci cand aspectul fizic exterior al celor ce doresc sa se casatoreasca ar fi prea putin diferentiat verificarea diferentei de sex este 0

simpla formalitate implinita pe baza mentiunilor din certificate Ie de na~tere Stabilirea diferenfierii de sex este 0 problema_ de ordin medical

Persoana al carei sex este insuficient diferentiat este inaptii pentrul8

casatorie bull Tot in acest context 0 problema eu care societatea romaneasca nu a avut inca confruntiiri majore dar care este luata in calcul de Iegislatia relativ reemta ar fi schimbarea sexului ulterior lnscrierii operate in actele de stare civila (art 44 lit i din Legea nr 1191996)19

Sancliunea aplicabila atat caslitoriei dintre persoane de acela~i sex cat ~i casatoriei in care unul dintre sOli are sexul insuficient diferelltiat este nulitatea absoluta Este un caz de nulitate virtualii ea nefiind expresprevAzuti de lege

B Dintru lneeput Dumnezeu a hotlirat Nu este bine sa fie omul singur sa-i facem ajutor pe potriva lui (Fe 2 18)20 Negasindu-se ajutor potrivit printre cele deja fcute pentru Adam Dumnezeu a creat femeia A~adar Dumnezeu fcandu-l pe am dupa chipul sau a tacut barbat ~i

emeie (Fe 127 - sn) ~i a ramas lege ca va lasa omul pe tatal sau ~i pe mama sa tli se va uni cu femeia sa ~i vor fi amandoi un trup (Fe 2 24 Mt 19 5 Me 10 7-8 E5 31)

Pe de alta parte homosexualitatea mnd un pacat cumplit de greu (Fe 1820) pedepsit din zorH timpurilor biblice cu mare asprime (Fe 19 1-28shypieirea Scdomei21 atribuirea numelui de biserica unei grupari care ingaduie (~i chipurile binecuvanteaza) casatoriile lntre persoane de acela~i sex este 0 absurditate

3t2 Varsta matrimonial4 (varsta nubil4 sau varsta legalii pentiu c4sitorie)

18 in caml unei malfonnatiimiddot genitale care impiedicrt diferenlierea de sex se impune constatarea nulitAlii absolute a crtsrtloriei (Trib Suprem s civ dec nr 119611472 in CD 1972 p 199) Nulitatea absoluUi intervine ~i in cazul hennafroditismului intrueat constituie 0

anomalic genitalrt definitivll care face imposibile atilt procrearea cat ~i raporturile nonnale intre SOli Trib Suprem s eiv dec nr 741972 in IG MIHUTA Repertorill de practicii judiciarlJ in materie civillJ pe anU 1965-1975 Ed $tiinlifica ~i Enciclopedicll Bucure~ti1976 p 16)

19 Referitor ra actiunea in stabilirea exactii a sexului ~i la acliunea in schimbarea sexului in situaliile inlersexualiZWii ~i a transsexualismului a se vedea V CIORBEA Probleme juridiee privnd stabilirca ~i schimbarea starii civile a persoanei in situalii speciale (I) ~i (II)in scn i 411987 pp 236-242 ~i 337-341 20 Pe potriva lui ca ~i cum el ar sta fall-n fall cu propria sa imagine a se vedea nota de subsol din Biblia sau Sfanta Scriptllra editie jubiliarrt a Sfilntului Sinod EIBMBOR Bucure~ti 200 I p 24 21 A se vedea ~i Lv 1822 20 13 Rm 126-27 I Co 6 9 Apoi can 7 ~i 62 Vasile eel Mare4 Grig de Nyssa 29 loan Post

395

394 pro lect Alexandru Gabriel CHERASIM

A Stabilirea unei varste minime la care se poate lncheia clislitoria este determinaUi de ratiuni de ordin biologic eugenic secti psihic-moral Se urmare~te incheierea clislitoriei numai intre persoane apte de a intretine relatii sexuale norma Ie ~i de a procrea copii sAnlitosecti capabile sii inteleagli insemnlitatea actului pe care-I realizeaza ~i sii-secti asume in mod con~tient drepturile ~i obligatiile de famiIie intrand totodatli ~i in comuniune spiritualli Varsta minimli pentru clislitorie trebuie stabilitli in relalie directli cu pubertatea realli care depinde de mai multi factori printre care ~i cei de ordin climateric ~i fiziologic Intrudit momentul ajungerii la pubertate diferli de la 0 persoanli la alta s-a stabilit 0 varstli minimli pentru ciislitorie superioarli varstei pubertlitii reale

In RCmania blirbatul se poate clislitori numai dacil a implinit varsta de optsprezece ani iar femeia numai dacli a implinit ~aisprezece ani [art 4 a1 (1) c lam] Numai pentru femeie se poate acorda dispensli ingliduindu-i-se sa incheie clislitoria ~i sub varsta de ~aisprezece ani dacil se indeplinesc cumulativllrmlitoarele trei conditii sli fi implinit cincisprezece ani sa existe motive temeinice (precum boala sau starea de graviditate) ~i sli exise un aviz oficial dat de un medic care sli ateste capacitatea femeH de a intretine relafii sexuale norma Ie ~i stare a slinlitiltii acesteia [art 4 a1 (2) Cfam]22

Legislatia civilil nu stabile~te 0 limitli maximli de varstli pentru incheierea ciisiitoriei rezultli deci cil se pot cilslitori ~i persoaneie foarte ina in tate in varstil ~i chiar in extremis inainte de moarte in asemenea cazuri de obicei se legalizeaza situatii de fapt preexistente

Legea nu stabile~te ruci 0 diferenlil maxima de varstli lntre SOli Unii autori apreciazil insli eli 0 diferentil prea mare de varstil lntre cei care vor sii se clisiltoreascii poate fi un indiciu eli se urmlire~te incheierea unei ciislitorH fictive23

bull

Sanctiunea atrasil de clisiltoria incheiatii cu incillcarea dipozitiilor referitoare la varsta matrimonialil este nulitatea absolutli (art 19 ~i 4 C lam) De~i absoluta intr-un astfel de caz nulitatea poate fi acoperitA in urmiltoareie trei situalii a daca intre timp acela dintre soti ca~e nu avea

22 Potrivit regJeinentMii actuale [art 28 al (2) din Legea nr 9996 cu privire la actele de stare civiaJ 0 astfel de dispensA poole fi acordatl de primanllgeneral al municipiului Bucure~i sau de prC$edintele consiliului judelean in a cilrui jurisdictie t~i are domiciliul femeia in doctrini s-a emis pArerea cil in situatiile in care legca pennite comandantului unei nave romine~ti sil incheie cilsiltorii (ie intre persoane de cetillenie romAn alAI timp cit nava se afla in afara granilelor tilrii) in baza dispoziliilor art 8 din Legea nr 9996 dispensa de varstl ar pllt-a fi acordatil ~i de acesta (a se vedea A BACACI V-C OUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreptulfamiliei p 21) Avem to~i serioase rezerve in privinla tndreptlirii bull comandan(ilor de nave de a acorda dispense de vIlrstA sau de rudenie de vreme ce art 8 al (3) al legii in caul prevede pentru comandantul unei nave numai posibilitatea de a aproba pentru motive temeinice reducerea tennenului prevAzut la art 29 al (2) (ie tennenul de 10 zite dintre zeua clnd a fost flicutl declaratia de dsAtorie $i ziua in care unnew a se oficia casAtoria) 211P FIUPESCU ~i AI FILIPESCU Tratat p 30 nota de subsol

Condiii ~i impedimellle la fncheierea ciisiitoriei

varsta ceru pentru citsittorie a implinit-o b) daca sotia a dat na~tere unui copil sau 10) dacli sotia a rlimas inslircinatli (art 20 Cam)

B tn privinfa varstei matrimoniale de timpuriu Biserica a preluat regula stabilitli in vechiul drept romano-bizantin anume 14 ani pentru blirbat 24~i 12 ani pentru femeie Biserica Ortodoxa din Principatele Kamane a aplicat aceastli regulli pana la I decembrie 1865 cand a intrat in vigaare Codul civil Codul a reglementat clisatoria daar ca act juridic civil iarCO~lilulia din 1866 a confirmat eli Actele Statului civil sunt de atribufiunea autoritilfei civile (art 22 al I) De~i cununia religioasil era previlzuta ca obligatorie (obligativitate care nu a mai fost menrinuta in Conslituia din 1923) s-a stabilit ca incheierea casatoriei civile sa preceada in totda-una benedictiunea religioasa2~ Cum viirsta matrimoniala previlzutil de Codul civil a fost inifial 18 ani pentru barbat ~i 15 ani pentru femeie ulterior varsta pentru femeie fiind ridicatli la 16 ani26 ~i cum cilsiltoria civilli trebuie sa a preceada pe Cea religioasli Biserica a ajuns in imposibilitate de a mai cununa pe cr~tinii ortodoqi care _ de~i ajun~i la varsta matrimonialil bisericeasCli - nu au implinit varsta matrimoniala civila Practic dupli intrarea in vigoare a Codului civil viirsta matrimaniala bisericeascil a urmat legilor civile

Dreptul bisericesc stabile~te ~i 0 Iimitli maximli paM la care se poate incheia Cilsiltoria Aceasta este de 70 de ani pentru bilrbat (can 88 Vasile eel Mare) ~i 60 de ani pentru femeie (can 24 Vasile cel Mare) Adica sa aibli vrista dispusil spre reproducere far a se clisatori nu pentru cii~tigarea de prunci este a insulta natura care trebue sil ne invete a piizi pedagogia cea inteleaptli a timpului vorbesc de vrista biltrina ~i tinarli a celor ce se clisatoresc Celar dintiliu nici 0 datli nu Ii sa ingliduit iar pe cei tineri nu-i lasli incli a se Cilsiltori2

De 8poundemenea Biserica opre~te cilslitoria in cazul in care Intre eei ce vor sli se cilsatoreaseli este 0diferenfa prea mare de varstli28 consideribdu_se cli aceasta nil se mai poate numi caslitorie ci 0 specula ru~inoasa de interes29

24 Digesle 231 9 Cod Justin 5603 Basilic 2817 ~i 38193 Prohir 42 Leon al III-lea Isaurul a incercat prin Ecloga sA ridice vanta la IS respectiv 13 ani dar aceasta regula nu s a impus Pentru infonnalii suplimentare a se vedea Nicodim MILA$ Dreptul hisericesc oriental trad de OJ Comilescu ~i VS Radu revllzutl de I Mihlilcescu Bucure~ti 1915 pp478-479

2 Art 22 al2 din Constituia din 1866 cf art 48 a (2) teza a II-a din actuala Costitulie 26 La I februuie 1954 prin intrarea in vigoare a Coduluijamiliei [art 4 al (I)] ingliduindusecilsatoria femeij lntre 15-16 ani numai in cazuri excepfionale [art 4 at (2)J 27 Clement ALEXANDRINuL PedagogullI 10 apudC ERBICEANU Oespre cilsatoriein BORo 1898-1899 p 1098

28 Nomocanoo 132 in RALLI-POTU 1ulltaYllIX rwv edwv KaL lEpWlI IltIWOVWII Atena 1852 I p 25 $i unn apudN MILA~ Dreptul hisericesc p 479

29 C ERBICEANU Despre cilslltorie p 1098 cj Pro Gh SOARE Impedimente la cilsatorie Ncesitatea asigumrii unei practici unifonne in loata Biserica Ortodoxa in Orr 41961 pp 577middot578 Chiar Pravla Mare (lndreptarea Legii) de la nrgovi~te cin 1652 in

396

397


313 Consim(8mantulla casiUorie Necesitatea consimtAmatului liber exprimat - atat de bat-batul cat ~i de

femeia care unneaza sa devina soti - este prevazuta de Constitutia l1omaniei [art 48 al (I )] de Codul familiei in repetate mnduri [art 1 al (3) art 16 ~i 17] precum ~i in Decaralia universalii a drepturilor omului caiUoria nu poate fi incheiata decat cu consimtamantul liber ~i d~plin al viitorilor soti (art 16 pct 2)

Consmtamantul la intheierea casatoriei trebuie sa aiba la baza relatiile - de ordin personal - de prietenie afectiune ~i incredere reciproca Intre viitorii sOli (art 2 C Jam) Consimliimantul trebuie exprimat in anumite fonne in fata ofiterului de stare civila acesta aviind indatorirea de a verifica sii nu fie viciat prin eroare dol sau violentA (art 16 ~i 17 Cjam) De regula consimtamantul se exprima prin rlispunsul afrrmativ pe care it dau fiecare dintre viitorii sop la intrebarea ofiterului de stare civilii dacii doresc sii ia in ciisiitorie unul pe celalalt In cazul persoanelor care nu pot vorbi consimtamantul se poate exprima ~i in alt mod insa trebuie sii fie neindoielnic Pentru atestarea consimtamantului in cazul surdo-mutilor sau al persoanelor care vorbesc 0 aM limba este necesara prezenta unui interpret imprejurare pentru care se va incheia un proces-verbal

3131 Lipsa conslmf8mantului Incheierea unei casiitorii de catre ofiterul de stare civila in absenta materialii a consimtiimiintului viitorilor soti este greu de imaginat caci ar insemna ca impotriva prevederilor drt 17 C Jam ofiterul de stare civilii sii incheie ciisatoria d~j una sau amandoua persoanele aflate in fata lui declara ca nu doresc sa se ciisiitqreasca sau nu riispund ill niei un fel (deoarece la actul juridic al clisatoriei tiicerea nu valoreaza consimtamantio

Situaia este mai complexa atunci cand de~i consimtamiintul exista din punct de vedere material persoanele in cauza exprimiindu-~i dorinra de a se casatori consimtamantul nu exista din punct de vedere psihic Este cazul celui care soar casatori intr-o perioada in care este lipsit vremelnic de facultiitile mintale (eg stare de ebrietate totala hipnoza sugestie intrucat in acele momente nu are discerniimant el nu are posibilitatea sa manifeste un consimtamant con~tient (art 9 teza a doua Cfam) casiitoria incheata intr-o

glava 198 prevede ca pre la nunte sll cllutllm nu numai cld se cade ci sli cliutlim de se ~i cuvinebull sl nu fie barbatul de 50 de ani ~i muiarea de 12 san de 15 sau muiarea de 50 ~i blirbatul de 2lt1 deci bine cum se cade ~i cinstit iaste a~ ca sl fie blirbatul ~i muiarea in virstli ce e pre lege cum graiesc dumnezeie~tile pravile iar cum nu se cade ~i afarli de drptate iaste cum e mai SllS 511 fie birbatul Mtrin ~i muiarea tin1lnl sau muiarea blltrinll ~i bilrbatul tinllr care ucru nu iaste cum se cade ci inca e ru~ine dosadA imputare ~i baljocra sA fie amindou1l pArlile deopotrivll de ani in loan M BUlOREANU Colecfiune de legiuirile Rominiei vol III Bucure~ti 1885 p 209shy30 I ALBU Clislitoria in dreptul roman Ed Dacia Cluj-Napoca 1988 p 55

Conditii ~i impedimente la incheierea easatoriei

astfel de situatie este anulabila31 bull

Un caz de Iipsa a consimtamantului (ambelor piirti) este ~i casatoria fictivA adkii cea incheiata cu alt scop deCal acela de a intemeia 0 familie IMii ca intre cei doi soW sii se stabilileasca raporturi conjugale Este adevarat ca intre cei doi exista un acord de vointii deci un consimtiimiint insa nu consimtarnantul de a se supune statutului legal al clisatoriei

In fine Jipsa de consimtAmant poate fi considerata ~i eroarea asupra continutului obiectiv al manifestiirii de vointa adicii faptul de a nu fi ~tiut ca se casiitore~te32

3132 Exprimarea valabila a consimtamantului Pentru a fi valabil exprimat consimtiimiintul trebuie sa indeplineascii unnatoarele conditii pe de 0 parte sa nu fie viciat pe de alta parte sa fie exprimat in fonnele anume determinate de lege adicA sii fie actual sa fie dat personal simultfln public ~i constatat de ciitre ofiterul de stare civila

31321 Consimtamintul neviciat Consimtiimantul la ciisiitorie ar putea fi viciat prin eroare dol (viclenie) sau violentii

8) Eroarea - constituie viciu de consimtamant la clisatorie numai daci prive~te identitatea fizicii a celuilalt sot [art 21 al (I) C Jam] Limitarea aceasta a domeniului de aplicare a erorii face ca anularea casiitor~ei pentru acest viciu de consimtamant sA fie aproape cu neputinta avand in vedere conditiiIe in care se incheie cAsatoria (ie prezenta personala a viitorilor soti ~i identificarea lor de cAtre ofiterul de stare Civila) ~i ca in mod obi~nuit cei care doresc sa se cAsatoreasca se prezintA in fata ofiterului de stare civila dupA 0 prealabilA cunoa~tere

Eroarea asupra identitAtii civile adicii asupra starii civile a viitorului sot (eg acesta este divortat de~i celiilalt a crezut ca este celibatar sau este copil din afara clisatoriei de~i celalalt a crezut ca este din clisatorie ori a crezut ca

31 Trib Suprem S civ dec nr 15211990 in V BOGDANESCU L PASJOR AC IVANOV A PANDREA E POPA G UGLEAN E CEAN I IONESCU V RADU ~i R LAZAR Probleme de drept din decizlile Curtii Supreme de Justlie (1990-1992) Ed Orizonturi Bucure~i 1993 p 158 De cele mai multe ori in literatura juridic in acest context este prezentat ~i cazul alienatului sau debilului mintal (eg IP FILIPESCU ~i Al FILIPESCU Tratat p 31 A BACACr V-C DUMITRACHE ~i C HAGEAJIIU Dreptul

Jamiliei pgt 22-23) Consideram inutilil menfionarea aici a acestui caz intrucat pentru alienatul sau debilul mintal interdictia de a se cisitori este absolutli fiind bazatli pe consideratii de ordin medical biologic cu scopul de a se evita 0 descendentli neslinlltoasl Cum alienatului sau debilului mintal nu-i este ingaduit a se cAlillton nici in m(lmentele de luciditate pasageril (interdictie previlzutli e drept in acel~i art 9 C Jam care reglementeazll~i situatia csltonei celui lipsit vremelnic de facultlltile mintale) sUslinerea nulittii c1lsiltoriei incheiate de un alienat sau debit mintal (atat limp cat este Iipsit de luciditate) ~i pe ipsa de consiml4miIt [ie pentru nesocotirea art 1a1(3) art 16 ~i 17 Cfam J este inconsistent 32 in sensul ell a5Cmenea eroare este in dreptul cornun distructivll de YoinlA a loe vedea AIONA~CU Drepl civil Ed Didacticil i Pedagogica Bucure~ti 1963 p 83 fn sensu1eli eroarea asupra continutului obiectiv al consimlllmantului la cilslitorie estc viciu de consimflmint a se vedea I RUcAREANU in SCJ 211964 p 222

398

399 pro lect Alexandru Gabriel GHERASlM

apaliine unei anumite familii iar el apaqine alteia) nu constituie viciu de

consimtamant la casAtorie b) Doiol (videoia) - constA In induce rea in eroare a unei persoane

prin mijloace viclene sau dolosive pentru a 0 determina sil incheie un act juridic civil in esentA deci dolul este 0 eroare provocatA33 FUnd 0 eroare provocata dolul cuprinde un element subiectiv anume eroarea ~i un element obiectiv anume mijloacele vic1ene pentru a provoca eroarea Ca ~i in dreptul comun dolul constituie viciu de consimtAmiint r$i tn caml in care manopereie dolosive se manifestA sub forma reticentei (dol omisv) adicil prin ascunderea anumitor situatii caHtAti insu~iri care dac i-ar fi fost cunoscute l-ar fi determinat pe cellalt sot sA nu incbeie cliSlit)ria prin urmare domeniul de aplicare a doluluj este mai intins decat eel al erorii putand purta ~i asupra altor elemente decat identitatea fizic a viitorului sot dacli sunt indeplinite cumulativ douli conditii 1 Existenta sau lipsa respectivului element sli fi fost determinantA la incheierea casiltoriei 2 Aceeptarea respectivului element ca motiv de anulare a cilslitoriei sil corespund eonceptiei dreptului nostru privind clisiltoria ~i familia34

Astfel eroarea provocatA prin mijloace vic1ene asupra strii s~Atiltii viitorului sot a fost retinutA ca viciu de eonsimtilmaot la casAtorie intrucflt este vorba de 0 cali tate neeesarli pentru ineheierea clisAtoriei potrivit actualei legislatii romane viitori soti cbiar fiind obligati sA-~i comunice reciproc starea smAtAtii (art 10 C Jam) totu~i in praetiea judiciar s-a liefat c trebuie sa fie vorba de aseunderea unei boli grave ineompatibile eu des~urarea normalA a vietH de familie3S Ar$adar pentru a se pute eonstata

33 Oh BELEW Drepl eMIbull p 137341p FIUPESCU ~i AI FILWESCU Tralat p 216 Aici este lot1l1 de I~urit ~i afinnalia autorilor nu este viciu de consim~ant eroarea asupra calitii on tnsu~irilor celuilalt viitor sol citiat dac a fost determinant la incheierea cwtoriei (p 32 - sn) de~i 0

asemenea sitlllllie nu poate fi calificat drept eroare care viciazA consimmSntu1lpentro cA sshyar nesocoti dispozilia art 21 a (1) C jam care admite doar eroarea cu privire la identitatea fizie a eeluilalt soO totu~i se constata vicierea consiml~antului prin dol (aee~ta fiind de fapt 0 eroare provocata) de cele mai multe ori omisiv A se vedea $i nota 38 mai jos 35 Jud sect 6 mun Bucure$ti hot nr 18271962 in Tr IONA$CU1 CHRISTfAN ~i M ELIESCU COsOloria in dreplUl RPR Ed Academiei 1964 p 40 unul mntre viitorii sop suferea de 0 boal grav cu caracter de durata $i pentro a induce tn eroare pe eelat a prezentat un certitieat prenuptial emis de medic pe baza examenului medical al unei rude In aeest cont)t nu poote fi relinutamiddot alienalia sau debilitatea mintall introcAt lncheierea cAstoriei de ciitre 0 persoon care sufer de aceast boalll graY este reglementata aparte (art 9 prima te~ Cam) ~i nici anomaliile genitale care ar face imposibile at6t procrearea cAt $i bull raporturile normale intre soli (a se vedea ~i nota 18 mai sus) in aeeste cazuri irrpunindu-se constatarea Dulitlii absolute a casMoriei Totll$i boala gravA a 50lllui manifestatA prin neputinla de a realiza actul sexual despre care el avea cuno$tint dar nu a infol1lat-o ~i pe viitoarea solie a fost relinut ca dol omisiv deci caw de nulitate relatiY a castoriei (Trib Suprem s clv dec nr 204211976 in RRD 511977 p 67) la fel $i aseunderea malfOl1llltiej care nu constiruie 0 nedirerentiere de sex dar care are caracterul unei maladii Trib Suptem s civ dec 0l1 119611972 in CD 1972 p 199 Trib Suprem S civ dec nr 7791981 tn

Conditii ~i impedimente la incheierea cifsatoriei

vlClerea consimtlimintului prin dol omisiv este necesar ca unul dintre viitorii soti cu bunli ~tiintA sa fi aseuns celuilalt boala de care sufera ori numai amploarea ~i manifestarile concrete ale acesteia36

bull Prir unnare reclamantul trebuie s faeli dovada ca sotul sau bolnav ~imiddota cunoscut dinaintea incheierii cAsatoriei boala sa grava ~i e in mod veit nu i-a eomunicat-037

bull

De asemenea in praetiea judiciar s-a considerat caz de vieiere a eonsimtimantului prin dol omisiv aseunderea de eatre femeie a strii de graviditate rezultate din relatiile intime avute inainte de easatorie eu aIt brbat decat sotul d 8

bull

Dimpotrivli inducerea in eroare - chiar prin mijloace viclene - a viitorului sot de etre cellilaIt eu privire la starea sa materiala nu poate fi retinutli ca viciu de consimtmant - prin dol - la incheierea casatoriei Nici aseunderea de eatre unul dintre viitorii soti prin manopere dolosive a adeviratei sale viirste precum ~i a faptului cA a mai fost caslitorit nu eonstituie motiv de anulare a eastoriei deoareee nu se refera la insu~iri personale esentiale care sli gericliteze cstoria ~i nu au un earacter obiectiv ci unul pronuntat sUbiectiv3

bull

c) Violenta - eonst in amenintarea unei persoane eu un diu care Ii produce 0 temere ce 0 determina sli incheie un act juridic pe care altfel nu 1shy

CD 1981 p 135 sau in RRD 11982 p 53 CSJ s civ dec nr 3241990 In Dreptul9shy121990 p 232 sau in V BOGDANESCU ~a Probleme de drepJ (1990-1992) pp 161shy163] la fel $i ascunderea de clre solie a bolii care 0 face inaptll de a avea copii (Trib Suprem s civ dec nr 6291975 in IG MlHUTA ReperJoriu 1965-1975p 17) Prin unnare sanctiunea anularii disiitoriei nu se aplica in cazul unor afeciuni minore obi~nuite ~i

vindecabile altfel soar ajunge Ia desfiintarea unor cSlltorii pentru fapte irelevante 36 Trib Supremo s civbull dec nr 65811971 in RRD 71972 p 116 cu nota D Co~ma CS1 S

civbull dec nr 32411990 in V BOODAlTfscu Sabull Probleme de drepl (J 990-1992) p 161 37 Trib Suprem s civ dec nr 3561976 in CD 1977 p 159 Trib Supremo s civ dec nr 13731969 in LO MlHUTARepertoriu 1965-975 p [7 38 Trib Supremo s eiv dec nr 10491976 in CD 1976 p 160 Trib Jud Arad sent nr 511972 in RRD 51973 pp 111-114 cu nota Al Pi~oreanu Trib Supremo S civ dec nr 38111986 in RRD 51987 p 61 A se vedea ~i Trib Jud Timi~ dec nr 371970 in RRD 611971 p 150 s-a decis cA faptul necun~terii de ctre reciamant la data lncheierii cllslltoriei cu parita c aceasta era insrcinata nu constituie un motiv de anulare ) cAsfitoriei neputand fi YOrba de vicierea consimtmantului prin eroare cu privire la identitatea fizicll a celuilalt sol din moment ce s-a vmt ca pdrita sa fie cea cu care s1 se incheie cs1toria totu~i

in doctrin se afinnll cll in acest caz clis1oria putea fi anulalI pentru doI prin reticenta dac1 starea de graviditate a fost ascuns (I ALBU Drepluljamiliei p 95 lP FILIPESCU ~i

AI FILIPESCU Tratat p 215) Totu~i inlr-o alt spetJi s-a considerat c motivul cll sotia a ascuns sorJlui raptul c era insarcinat cu un alt barbat nu constituie tcmei legal care s fi fleut imposibiiA in mod obiectiv - ~i nu subiectiv - cWtoria dup cum nici imprejurarea necunoscut de unul dintre soP la data cAsatoriei c ceUIalt sol are un copil dintr-o altll cAsitorie sau din relatii din afara cstoriei nu constituie un asemenea motiv legal (Trib Supremo s civbull dec nr 11191974 in IG MIHUTA Repertoriu 1965-1975 p 17) )9 Trib Supremo S civ dec nr 4491977 in RRD 101977 p 59

400 401 pro leet Alexandru Gabriel (HERASIM

ar fi incheiat40 Dupa natura raului cu care se amenintii se distinge intre violenta fizica (vis) ~i violenta moraUi (meus) Violenta cuprinde Ul element obiectiv constrangerea (fizica sau moralli) ~i un element subjectiv teama insuflati care determinli lipsa de libertate a consimtamantului in cazul incheierii clisiitoriei violenta fizicli este mai greu de realizat pentru ca exprimarea consimtamantului trebuie sli se facli in fata ofiteru1ui de stare civilA in~ in practica judiciarli a fost acceptatli ca motiv de nulitate a clislitoriei vicierea consimtlimantului prin constrangere moralli precum violenta exercitatli asupra unuia dintre soti de propriul sliu tatli41

bull Trebuie subliniat cli temerea reverentioasa adicli respectul datorat pllrintilor ori alt~r ascendenti nu este viciu de consimtlimant la clisatorie

Violenta trebuie sli aibli 0 anumitli intensitate ~i gravitate care sli punli pe eel in cauzli in situapa obiectivli unanim acceptatli de a nu se putea opune ciisatoriei nu trebuie sclipate din vedere nici circumstantele nici starea victimei mai ales cind se invocli violenta morala42

bull Actele de violent trebuie apreciate in raport de starea psihicli a sotului-victirnli43

bull

d) Situatia ciisatoriei incheiate prin vicierea con5imtam5ntnlui -Ciislitoria incheiata pe baza unui consimtlimant viciatmiddot - prin eroare dol (viclenie) sau violenta - poate fi anulatli sau poate fi continuatli (ie nulitatea relativli a rlisatoriei poate fi confirmata) Decizia Ii apactine sotului al cl1rui consimtiimant a fost viciat [art 21 a1 (1) C JamJ Actiunea in nulitate relativa (anulare) a ciisatoriei se poate introduce in termen de ~ase luni de la incetarea violentei ori de la descoperirirea erorH sau a vicleniei [art 21 al (2) cJamt4

bull

31322 Consimtamantul exprimat in formele prevazute de lege Pentru a asigura libera manifestare a consimtamiintului viitorilor soti legea dispune cli acesta se dii in forme anume determinate ciisatoria avand un caracter solemn

a) Consimtamantul actual - Prin actualitatea consimtlimantului se intelege necesitatea exprimarii lui in momentul incheierii casatori~i in fata ofiterului de stare civila Promisiunile anterioare ~i OlCI chiar consimtamantul exprimat in scris in declaratia de caslitorie nu ail valoare juridici Logodna reglementata in vechiul drept romanesc ca 0 promisiune reciprocli de clislitorie tacuta de cei domici sli se caslitoreascli ~i care nu putea fi destacuta decat in anumite conditii prevazute de lege nu rnai are astazi nici 0 relevanta juridica iar daca totu~i in virtutea traditIei ea se

40 Gh BELEIU Drept civil p 139 41 Tn Jud Cluj col I dec nr 124623111961 in LP 1211961 pp 103104 42 Tn Supremo S civbull dec nr 111919741n IG MIHUTA Repertoriu 965-1975 p 17 43 Tnn Suprem S civbull dec nT 100511974 in CD 1914 pp 166161 44 Trib Supremo s civ dec nr 14901969 1n CD 1969 p 171 Pentru opiniile diferite privind posibilitatea mo~enitorilor de a continua actiunea in nulitate relativli a cAs1tonei a se vedea IP FILIPESCU ~i A1 FILIPESCU Tratat p 216

t CondiTii impedimente la incheierea ciislitoriei

Irl~)

ii~~~ c pastrezi genereaz cel mult obligatii morale

b) ConsimtamAntul dat personal simultan ~i public de ciltre viitoriif~~~ 50ti - Pe langa faptul cli exprimarea consimtlimantului trebuie tacutli in fata ofiterului de stare civilli consimtlimiintul trebuie exprimat in mod personal legea neingaduind darea lui prin reprezentant4S

bull

Prin simultaneitatea exprimArii consimtmantuluitrebuie inteles cli el urmeazli a fi exprimat de clitre ambii soti la data incheierii caslitoriei prin rlispunsuri consecutive la intrebarea ofiterului de stare civilli dacli doresc sa se caslitoreasci

Consimtlimiintul dat public presupune accesul liber - pentru public - in locul in care se incheie caslitoria Chiar daca nu este prezentli nici 0 persoana [in afara celor care se casatoresc a ofiterului de stare civila ~i a eclor doi martori prezenta acestora fiind impusli de art 16 at (l) C fam J conditia publicitlitii este indeplinita atat timp cat publicul ar fi putut ajunge la locul lncheierii ciislUoriei in cazul in care ar fi dorit acest lucru46bull

c) CcnsimtAmantul constatat direct de catre ofiteruJ de stare civila - Ofiterul de stare civilli nu va putea dec lara elisatoria incheiatli decat dupli ce va constata in mod direct fie la serviciul de stare civila fie in locul prevllzut de legea speciala cli - in fata sa - sotii ~i-au exprimat liber consimtamantul (art 16 cJam)

314 Comunicarea reciproca a starU de sinatate Clisatoria civilli nu poate fi incheiatli dacli sotii nu declar ca ~i-au

comunicat reciproc starea slinatlitii (art 10 prima teza C Jam) Considerentele instituirii unei asemenea obligatii sunt nu numai de protectie a sotilor ci ~i de ordin medical eugenic47

bull Prin aceastli prevedere l~giuitorul lasli la aprecierea viitorilor sop decizia privind incheierea clisatoriei in eondipile in care vreunul dintre ei sufer de 0 anumitli boala realizand acest act in cuno~tintli de cauza Totu~i celor care doresc sli se caslUoreascA nu Ii se lasli aceastli libertate de decizie in cazul in care sufer de vreo boalli gravli preazut de lege ca impediment absolut la incheierea clislitoriei (art 10 teza a doua Cfam)

~a cum s-a vazut deja inpractica judiciar s-a considerat eli omisiunea voitli a viitorului sot de a face cunoscutli celuilalt boala de care

45 Convenlia DN U privitoare la consimdmlintulla Clisalorie vlirsta minima a ciisdtoriei ~i fnregistrarea clisatoriei adoptat la 7 noiembrie 1962 ~i intrata in vigoare 1a C decembrie 1964 pennite incheierea cstoriei ~i prin reprezentant insli numai in cazuri exceplionale (art I pet 2) frebuie precizat ins cA prin Legea IIr 6992 RomAnia a ratificat aceastA convenpe cu rezerva art I pet 2 Prin unnare tn RomAnia nu este ingMuitA incheierea c4satoriei prin reprezentant nici mcar in cazuri exceptionale 46 Nu trebuie confundata limitarea accesului - in cazul in care se cAslitorese persoane notorii la incheierea cAslitoriei clirora este prame imposibiJ sA asiste intregul public doritor _ eu interzicerea accesului pubJicului 47 rP F1LIPESCU ~i AI FILIPESCU Tratat p 34

402 403 prleel Alexandru Gabriel GHERASIM

48 sufera constituie in principiu un motiv de anulare a csatoriei bull S-a mai precizat ca in cazul unor afectiuni minore obi~nuite ~i vindecabile care nu afecteazlt viala ori SMlitatea sotului sau finalitatea clislitoriei omisiunea acestei comunicliri nu este relevantlt

Comunicarea stlirii sanitatii se realizeaz prin certificatul medical eliberat in temeiul dispozitiilor Legii nr 10011998 privind asistenla de sanatate publica (art 22 lit gt9

certificat ce urmeaz a fi anexat declaratiei

de caslitorie

32 Impedlmente (condipi de fond negative) la incbeierea clislitoriei

321 Existenta unet cliSlitorii anterioare nedesficute A I1terzicerea caslitoriei unei persoane deja clislitorite urmAre~te

realizarea principiului monogamiei ca unul dintre principiile de esentli ale clislitoriei este oprit sli se caslitoreasdl barbatul care este cliSlitorit sau femeia care este clislitorit (art 5 C Jam) vechea reglementare pare mai sugestiva nu este iertat a trece in a doua clislitorie tarli ca cea dintii sli fie destlcutli (art 130 C civ) Aceasta inseamnil cli cei care vor sil se cilsiltoreascil trebuie sil fie celibatari vliduvi sa~ divoqali

incalcarea acestui impediment are drept consecinlli nulitatea absolut a celei de-a doua caslitorii (art 19 ~i 5 C Jam)5O atrligand insli ~i sanctiuni penale _ pentru cel care a incheiat a doua clislitorie - fapta constituind

infractiunea de bigamie (art 227 C penl 1bull

Nici desfacerea (prin divoq) ~i nici incetarea primei cliSatorii (prin moartea sau prin declararea judeclitoreascli a mortii primului soO la 0 dati ulterioara incheierii unei a doua cAslitorii nu inlaturli nulitatea absolutli a acesteia din urmli pentru cli la momentul incheierii celei de-a doua casiltorii prima cas~torie inc exista starea de persoanli clislitoritli se verifid la data incheierii celei de-a doua caslitorii Vor fi deci intrunite elementele constitutive ale infractiunii de bigamie dacil incheierea celei -e-a doua cAslitorii are loc inainte ca prima clislitorie sil fi fost destacutils2 sau s fi

48 A se vedea mai sus nota 35 49 Publica~ in MOr nr 204101061998 $i completa~ prin OUG nr 642003 penn stabilirea unor mllsuri privind infiinlarea organizarea reorganizarea sau functionarea unor structuri din cadrul aparatului de luem al Guvernului al tninisterelor al altor organe de specialitate ale administrapei publice centrale $i al unor institutii publice so CSJ s civ dec nr 157211995 in Curtea Supremll de Justitie Buletinullurisprudential Culegere de decizii pe anull995 Ed Proema Baia Mare 1996 pp 67-71 51 Pentru detalii a se vedea nota 3 mai sus 52 TOb Jud Cara$-Severin dec civ nr11982 in RRD 91982 p 66 A doua csltorie n-ar fi consideratli bigamie insli dacli prima cllsAtorie ar ti declaratli null ($i nu desfllcutA prin

Conditii impedimente fa ineheierea etisiitoriei

incetatSJbull P~ntru a fi consideratA bigamie se cere ca cea de-a doua casatorie

sl fi fost efectiv incheiatli potrivit legii did nurnai depunerea declaratiei de clslitorie nu este suflcientA aceasta ar fl in contextul infiactiunii de bigarnie (prevzuti de art 227 C pen) numaio tentativil care nu se pedepse~te

in cazul in care sotul din prima clislltorie este declarat mort prin hotarare judecatoreascil iar cellilalt sot se recaslitore~te ~i ulterior sotul declarat mort reapare potrivit actualei legislatii civile romane (amprt 22 C Jam) prima cliSiltorie este consideratli destlcutli pe data incheierii celei de-a doua Este 0 solutie adoptatil de legiuitor pentru evitarea bigamiei legiuitorul dil prioritate celei de-a doua casiltorii Totu~i in legislatia anterioarli CoduluiJamiliei (ie Decretul nr 17311940 modificat prin Legea nr 29311944) situatia era diferitli cel care incheiase 0 nouA clislltorie in cazul intoarcerii sotului - din prima cilsiltorie - declarat mort dupa anularea hotlirarii ampclarative de moarte avea posibilitatea sli cearli anularea celei de-a doua clisiltorii pentru mentinerea celei dintlii Se constatli superioritatea reglementarii anterioare intrucat se dlidea posibilitatea sotilor din prima cilslitorie sil hotarascil cu privire la mentinerea (de fapt reluarea) casatoriei lor in prezent legiuitorul impune cea de-a doua clislHorie de~i nu intotdeauna se justificli mentinerea ei in detrimentul celei dintai mai ales cand cea dintlii a durat in timp a dus la n~terea de copii iar a doue este abia la inceput Legliturile statomicite intre sotii din prima clislitorie s-ar putea ca in astfel de imprejurliri sA fie mai putemice ~i sil justiflce mentiner~a primei cltsltoriis4bull

Impedimentul izvorat din existenta unei clislitorii anterioare se impune ~i strliinilor care ar dori sa se caslitoreascil pe teritoriul Romaniei chiar dacil legea lor nationalA admite cAsiltoria poligamil sau poliandra principiul monogamiei fiind la noi de ordine publicli Totu~i cei clisatoriti cu mai multe persoane acolo unde legea nationalli permite acest lucru in Romania

divort) - C~J s civ dec nr 761993 in Dreptuf 1211993 p 85 CSJ s civbull dec nr 157211995 in Dreptu31996 p 85 53 Totu$i cea de-a doua cllslitorie este valabilli chiar dacA a fost incheiat inainte de rlimanerea definitivA a hotliririi declarative de moarte a primului sot ~i nu va fi consideratil Jigamie cu condilia sll nu ti fost incheia~ inainte de data fixatil prin hotArire ca fiind aceea a mortii - a se vedea A BACACI V c DUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreptuffamiliei p 124 54 La adoptarea eodulli familiei sMa obiectat vechii reglementlirii ca in cazul in care se considerli ell prima cllslltorie a existat tot timpul chiar pe durata existentei celei de-a doua se recuno~te chiar dacA numai pentru trecut existenta coneomiten~ a dou cilsiltorii deci implicit $i starea de bigamie To~i considerlim ell legiuitorul ar fi putut reglementa - pe l1ngli situalia de desfacere a primei cllsAtorii - ~i 0 situalie de suspendare a primei casatorii pe durata cefei de-a doua 1i desfacere a acesleia din urma in momentul reluarii primei ciisaloril in funclie de optiunea comunll a sOlilor din prima clisAtorie pentru a nu ~e ajunge la anularea Iibertlilii de opfjune a celui care a incheiat 0 a doua cllslltorie imposibilitatea actualll de optiune a celui care a incheiat 0 a doua csltorie In condiliile date echivqleaz cu 0

viciere - venita chiar din parea legiuilorului - a consimlamlinlului sAu de a continua cllslitona pe care 0 dore$te

404 405

pro leet Alexandru Gabriel CHERASIM

nu vor fi acuzati de bigamie pentru cA in temeiul dispozitiilor de drept international privat statutul familial este reglementat de lex patriae

B Potrivit invAtdturii cre~tine singura legAtum dintre bArbat ~i femeie corespunzAtoare scopului ~i fiintei cAsAtoriei este monogamia CAci Dumnezeu a creat un singur bArbat ~i 0 singurA femeie cArora le-a poroncit Cr~eti ~i vA inmultiti ~i umplep pAmantul ~i-l stApaniti (Fe I 28) in curgerea vremii ca urmare a cAderii protopanntilor in plicat scopul ~i forma riinduite de Dumnezeu legaturii bArbatului cu femeia au fost uitate casAtoria pielZlindu-~i earacterul de monogamie chiar la evrei Mantuitorul Hristos a redat casatoriei cinstea cuvenita ridiciind-o la rangul de TainA mare (Ef 5 32) Fiind yorba de 0 impreunare binecuvantatA de Dumnezeu aceasta fusese dintru ineeput randuitA sA dureze intreaga viatdSs Totu~i cunoseand slabiciunea firii umane Mantuitorul a ingllduit desplirtirea tntr-un singur caz adulterol (Mt 196-9)

Prin urmare poligamia (simultana) fiind in evidenUi contradietie eu conceptia cre~tina despre clisatorieS6

nu a mai fost incriminatA ~i de canoane Avand in vedere indisolubilitatea primordiaiA a legliturii biirbatului cu femeia canoanele au reglementat insa poligamia succesivA adicA situatia recasatoritilor situatie condamnata mai ales in cazurile in care celleciisAtorit ~i-ar fi parlisit primul sot tam un motiv seriosS7

in concluzie dreptul bisericesc ortodox reglementeazli pe de 0 parte casatoria pe de alta parte recasatorirea viiduvilor ~i divortatilor in cazul recasatoriIii persoanelor divortate care au fost ~i cununate religios pronuntarea divortului de clitre instanta civilA trebuie dublatli de desfacere casatoriei biserice~ti in Biserica OrtodoxA RomanA aceastA desfacere este de competenta exclusiva a episcopului (art 90 lit i din Statutul BOR ~i art 46 din Regul de proeed)

322 Rudenia in dreptul bisericesc notiunea de rodenie are 0 sfem mult mai largli

decat in actuala legislatie civila vorbindu-se de trei mari feluri de rudenie ~i anume

a) Rudenia jizieii in cadrul careia se disting It) Rudenia de sange (consiingenitatea) care la randul ei se socote~te in linie dreaptA ~i colateralA ~i p) Cuseria (ajinitatea) aceasta fiind de trei feluri

b) Rudenia moralii nascUtA prin actul adoptiei sau infierii prin cel al

SS Rm 7 2 I Co 7 39 S6 Ya lisa omul pc tatlll sllu ~i pe mama sa ~i se va uni cu femeia sa ~i vor fi amllndoi un trup A~ ineat nu mai sunt doi ci un singur nup (MI 195-6 Mc 107-8 cf Fc 2 24 Ef5 31) $i a facul Dumnezeu pe om dupa chipul sau dupi chipul lui Dumnezeu I-a filcut Il meut blirbat Jlfemeie (Fc 127 sn) Oare nu i-a Bcut El ca sa fie 0 singum tlptum cu trup ~i suflet (Mal 2 15) 57 Can 3 Neocez 49 77 ~i 80 Yasile cel Mare 87 Trol

Coneilii impedimente fa fneheierea easaloriei

tutelei ori prin 10godnA c) Rudenia religioasa sau spirituafii niiscutA prin n~ia la botez ori la

cunuuie cu mentiunea cA nliiiei la cununie nu i se recuno~te acee~i valoare in toate Bisericile OrtodoxeS

bull

in actuala legislatie civiiA romanA rudenia este definitA ca fiind strict legMura de sange bazatA pe descendenta unei persoane dintr-o alta (ie in Iinie dreaptA) sau pe faptul cA mai multe persoane au un ascendent comun (ie in Iinie colateralA) (art 45 Cfam) Pe de altA parte actual a legislatie civilA prezinUi ca legAturi distincte de cea a rudeniei legliturile generate de aetul adoPtiei ~i de cel al tutelei (specH ale rudenie morale din dreptul bisericese) celelalte feluri de rudenie reglementate in dreptul bisericesc (ie cuscria inrudirea nliscuta prin logodnA ~i rudenia religioasA) nefiind prevllzute de actuala legislatie civilas9bull

To~i doctrina civilA romanli introduce in sfera notiunii de ndenie (pe lang cea de sange) ~i IegAtura generatA de actul adoPtiei calificand-o drept rudenie civilA (intrucat se n~te printr-un act juridic civil)60 influentand in acest sens Legea nr 27312004 privind regimuf juridic af adopiel-61 ~i Projectul Noului Cod civil Doctrina civilA mai ia in calcul ~i afilitatea ca legMum a unuia dintre soti cu rudele celuilalt sot62 afinitatea astfel inteleasA fiind echivalentli cuscriei de felul I din dreptul bisericesc

3221 Rudenia flZicA

A Leglitura de rudenie este un impediment la incheierea casAtoriei din ratitmi de urdin biologic cAci descendenta din rude apropiate s-a constatat a fi nesanAtoasli ~i de ordin moral fiindcA asemenea reIaiii intre rude Ie apropiate ar influenta in mod negativ familia

Actuala legislape civilA romanA prevede cli este opriUi cAslioria intre

$II Amid loan N FLOCA Drepl canonic orlodox legislaie administralie bisericeasCiJ EIBMBOR Bucure~ 1990 vol II p 79 59 Potrivit legislaliei civile anterioare Codului familiei deci pllnllla I februarie 1954 cuscria (afinitalea) a constituit impediment la clIslitorie la fel ca ~i consangenitatea [Codul civil art 143 In lulie direct este oprit clIslltoria cu desavRllire tntre ascendenli ~i descendenti ~i intre afinii (cuscrii) de aceea~i Iinie tln1 deosebirea inrudirii de legiuit sau nelegiuitll insolire art 144 La Iinie colateral clIslitoria este oprit pinl la a patra spilll inclusiv flIrl osebirea tnrudinl de legiuit sau nelegiuitll insopre ~i intre afinii (cuscrii) de acee~i spill1J de asemcnea ~i rudenia religioasll (spirituaIlI) era prevlzutli printre impedimentele a clislitorie numai In gradul I (Codul cMI art 145 La rudenia din Stantul Botez se opre~te clsitoria tntre nq i fin precum ~i intre n~1 ~i fin) 60 JP FILIPESCU ~i AI FILIPESCU Tralat p 312 A BACACI Y-C DUMITRACHE fi C HAGEANU Dreptul familiei pp 218-219

I Art 1 define~e adoPlia AdoPlia este operatiunea juridicll prin care se crew legltura de filialie mtre adoptator ~i adoptat precum ~i legturi de rudenie intre adoptat ~i rudeIe adoptatorului (111)

~ IP FILlPESCU $i AI FrtlPESCU Tralal p 313 A BACACI Y-C DUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreplufamiliei pp 166167

407 406 pro leet Alexondru Gobriel CHERASIM

rudele in linie dreaptA precum ~i intre cele in linie colateralApanA la gradul al patruiea inclusiv [art 6 al (I) C Jam] in mod exceptional se peate acorda dispensa de rudenie numai pentru rude Ie in linie colateralli de gradul patru (ie rentru verii primari)63

Clislitoria incheiatli Brli a tine cont de acest impediment este sanctionatli cu nulitatea absolutii ~i in conformitate cu prevederile dreptului penal constituie infractiunea de incest (art 222 C pen)

Acest impediment vizeazA atat rudenia din cAsAtorie cat ~i pe cea din afara castoriei

De~i unii autori au fost de pArere cli legatura de rudenie nestabilitli potrivit legii n-ar constitui impediment 1a clisatorie invocdndu-se faptul cli filiatia din afara casatoriei se poate stabili numai in conditiile prevlizute de lege (~i dacli ea nu a fost stabilitli nu stli in puterea ofiterului de stare civila sa 0 stabileasca el cu ocazia cererii de incheiere a ciisatoriei)64 totu~i exista ratiuni superioare care pledeaza pentru solutia contrarli cel putin atund cand legiitura de rudenie chiar nestabilitli legal este de notorietate ~i in concordanta cu posesiunea de stare civila a acelei persoane6S

bull A admite posibilitatea incheierii unei clisatorii intre rude de singe apropiate numai pentru c aceasta legaturli nu a fost stabilitli la timpul potrivit ar avea consecinte negative pe mai multe planuri Este adevlirat cli in acest mod se acordli ofiterului de stare civila competenta de a stabili 0 legaturA de rudenie ceea ce legiuitorul nu permite in conditii normale Atunci cftnd se considera cli ofiterul de stare civilli a respins neintemeiat incheierea unei cAsatorii invocand existenta unei relatii de rudenie de fapt pArtile interesate ot sesiza instanta de judecata care va decide (art I 0 ~i 30 din Legea nr 9996)

B Dreptul bisericesc opereazA cu douli categorii de rudenie fizica rudenia de sftnge sau consangenitatea ~i cuscria sau afinitatea

a) Rudenia de sange (consangenitatea) - Acest impeciment la caslitorie prevazut atat de legislatia mozaici66 cat ~i de cea romanoshy

63 Ca $i dispensa de vArstli pentru femeie ~i aceastli dispens poate fi acordatA tot de primarul general al municipiului Bucure$ti sau de pr~intele eonsiliului judetean in a cWui jurisdiclie i$i are domiciliul cel care formuleaz cererea [art 6 al (2) Clam] A se vedea $i nota 22 mai sus 64 D ALEXANDRESCO Exp1icaliunea leoreliea praeliea a dreptului civil roman in eomparaie eu legile veehi vol I part a Il-a I~i 1886 p 21 autorul sustine cA rudenia din afaxa ci1sltoriei trebuie constatatll regulat pentru a constitui impediment la incheierea cllslltoriei 65 C HAMANGlU I ROSETTIBALANESCU ~i A BAICOIANU Tralal p 197 IP FILIPESCU ~i AI FILIPESCU Trolat p 36 I ALBU Cdsatoriabull p 65 TR POPESCU Dreplulfamiliei - fratal vol I Ed Didactic ~j Pedagogicil Bucure~ti 1965 p 119 66 Lv 18 6-7 ~i 9-14 20 17 ~i 19 D127 22 Interdiclia mergea pAnlila gradul al3middotJea in Iinie colateralll sora tatlilui ~i sora mamei (Lv 18 12middot13 20 19)

Condilii Ii impedimente 10 ineheierea easlitoriei

bizantinii67

a fost extins de Parintii Bisericii Intr-o prima faza a fost interzisa caslitoria intre verii primari (can 54 Trullan - in 69 I) adicA panli Ia gradul al4-lea in lime colaterala68

Ulterior tennenului E~a5E1cjl~ din canonul 54 Trullan i s-a dat 0 interpretare mai larga inte1egandu-se nu nlmai varA primara ci ~i varA de-a doua ~a ca Basilicalde (cca 890) au interzis ciislitona in gradul al6middotlea ~i Brli a mentiona gradul al 7-lea au pennis-o in gradul al 8-lea De aid un sinod reunit la Constantinopol in anul 1166 a concluzionat cli este interzisa casAtona intre consangeni pan la grldul al 7shylea inclusiv

69 aceasta a devenit norma generala pentru lumea ortodoxA7obull

De~i niciun canon ~i nicio dispozitie sinodalli nu regicmenteazii consangenitatea (mai exact rudenia in general) in linie dreaptli (directli) separat de cea in linie colateralli subintelegandu-se cli cea in linie dreaptli constituie impediment panli in acel~i grad ca ~i cea in linie colaterala cu sigurantA sub influenta distinctiei din dreptul roman in Biserica s-a impus parerea canoni~tilor care au afirmat ca in linie dreapta consangenitatea

61 PLUTARH Quesliones Romanae J08 JUSTINIAN Novelele 12 ~i 154 Digele 232 De rilu nupliarum Basiie 284 IIEpl yallWv Kal oLa9EOEWV yallwv 5 IIEpl ICEICWAlJlEVWV y~wv Impedimentul consangenitlilii in linie directA se lntindea la infinit (GAlUS Insliluliones 159 JUSTINIAN Inslituliones 11 01) iar in linie colateralll pfinil la gradul al 3-lea inclusiv (JUSTINIANlnslit 1103-4) Pentru unele texte de lege In limba latinll a se vedea Iorgu IVAN Biserica $i institutia cisAtoriei In SITeol vol 111[940 pp 143-144 E adevllrat c impllratul Teodosie I a extins impedimentul ~i pentru verii primari (ie gradul al 4-lea) ins Justinian de~i a interzis ci1storia inlre unchiul mare ~i nepoata mare (ie tot gradul al 4-lea) invocand respeetus parenlelae a incuviinat cllstoria verilor primari (y ~ESAN Curs p 211) I Biserica a reg[ementat anumite legllturi de rudenie drept impedimente la cilslltorie ~i inainte

de Sinodul Trullan astfel cele mai multe canoane s-au preocupat de interzicerea recslltoririi cu sora sotiei sau cu fratele sotului (19 ap 2 Neocez 23 76 ~i 87 Vasile cel Mare II Timotei) - fiind Tn cuscrie de felul I gradul al 2-lea altele au interzis cllslltoria cu nepoata sau mlltu$3 (19 ap 5 Teofil ~i JI Timotei) - mnd consangeni Tn linie colaterala gradul al 3lea unele au vizat mai mult impedimentul la intrarea in cler dedit pe cella ci1s6torie (19 ap ~i 5 Teofil) tn fine Sflintul Vasile cel Mare stabile~te la modul general ca toli cei ce ~-ar ci1siltori fiind rude intr-un grad prohibit s primeasc epitimia adulterilor (can 68) De~i vechile canoane au interzis clisiltoria intre consangeni in linie colateral doar panil la grldul al 3lea inclusiv nu trebuie scpat din vedere cll tAcerea [Scripturii a legii] cu nici un chip nu asigunl eclor dedali pliicerilor Iibertatea de a sva~i (can 87 Vasile eel Mare) 6 Sinodul a fost prezidat de patriarhul Luca Chrysovergis (1157-1170) decretul sinodal fiind intArit ~i de impWatul Manuill Comnenul (1143middot1180) in vremea patriarhului Alexie Studitul (1025-1043) un alt sinod eonstantinopolitan hotArase ell incheierea cstoriei in gradul al 7shylea nu este ingllduita dar dac s-a incheiat s nu se despartll ci numa sotii sll fie supu~i epitimiilor Sinodul din 1166 decide cll 0 asemenea cllsiltorie este nulil solii trebuj~ despilrtili iar eei vinovati excomunicati (Y $ESAN Curs p 21 I) 70 Biserica Greciei ~i cea Rus au restrans impedimentul in Grecia printro ciTCuhrll sinodalll din 1873 a fost interzis clislltoria in Iinie colaterall numai pan6 la gradul al 6-lea inclusiv in Rlisia ucazul sinodal din 1810 opre~te ci1slltoria consangenilor numai panliia gradul al 4lea inclusiv (N MILA$ Dreptul bisericesc p 500) tn situatii excepponale ingdduinduse acordarea dispensei chiar ~i pentru acest grad in cazul veri lor primari (V $ESAN Curs p211)

409 408 pro leel Alexandru Gabriel GHERASIM

constituie impediment nelimitat Se observa insA cll aceastll interdic~ie la infinit este lipsita de relevanta practica impedimentul pana la gradul al 7-lea inclusiv este arhi-suficient fiind imposibil ca 0 persoana ajunsa la varsta matrimoniala sa mai aiba in viata ascendenti de gradul al 8-lea71

bull

Practica bisericeasca a creat regula potrivit careia se pot acorda dispense la cerere numai de clUre Chiriarh pentru gradele al 7-lea al6-lea ~i al 5-1ea

b) Cuscria (afinitatea) - Legatura generata prin clisatorie intre membrii familiilor celor doi soti se nume~te cuscrie sau afinitate72

bull intre soti se n~te mai mult decat 0 simpla legliturli cei doi formand 0 unitate un singur trup (MI 19 6f3 prin urmare intre soti nu existli grad de rurienie

in dreptul bisericesc se disting trei feluri de cuscrie I Cea stabilita lntre fiecare dintre soti ~i consangenii celuilat sot II Cea mtre consangenii unui sot ~i consangenii celuilalt sot III Cea stabilit prin doua castorii intre membrii a doua familii prin mijlocirea unei a treia familii4

oc) Cliscria de felul I - Legatura aceasta a fost ~i ea reglementata ca impediment mai intai de legislatia mozaica7S apoi ~i de cea romanoshybizantina76

bull Acela~i canon 54 Tl-ullan (691) - care a interzis ciisatoria lntre

71 Arhid loan N FLOCA Drept canonic vol II p 94 Idem Rudenia ea piedicli (impediment) la cllsatorie ~i cununie in StTeol 1-21992 p 22 Idem Impedimente la caslltorie ~i cununie in MitrArd 111989 pp 31-32 12 Dupa unii canoni~ti cuscria este generatli nu numai prin cisatorie (cuscrie legitimll realll) ci $i prin logodna (cuscrie legitima ideaIll) ~i ehiar prin relaliile unui blirbat CU 0 femeie in afara oricarui cadru legal (cuscrie ilegitima) - V ~ESAN Curs p 212 Considerlm totu$i ea V $esan pune prea mare accent pe aetul sexual (copula carnais) inIluetat ilrobabil de reglementarea din dreptul canonic eatolic a casatoriei eonsumate $i neconsumate Mai importanta este insa legatura stabilitli prin consimlimantul celor doi (eel pUlin cant e Yorba de cilsatorie sau de Iogodna) flrli a se soeoti daca dupa aceea sOlii au trait sau nu impreunA sau ea unul din SOli soar fi gasit in eondiliuni de inaptitudine pentru ineheierea easatoriei dup~ principiul de drept roman Nuptias non conclbitus sed consenslls Jacif (Dr DO BOROIANU Dreptu bisericesc Ia$i 1899 vol II pp 231-232) 7J A se vedea mai sus paragraful 32IB in special nota 56 74 Potrivit unei clasifieari mai vechi se disting doua categorii de euscrie cuseria de dou~ neamuri (care inglobeaza primele doua feluri de euserie) $i euscria de tri neamuri (reprezentatli de euscria de felul III) - a se vedea N MILA~ Dreptu bisericesc pp 500shy504 Pro C DRON ConDOnee Text ~i interpretare Bucure$li 1932 vol II p 318 Consideram insll mai potrivitli elasificarea in trei feluri deosebirea cuseriei de felul I de euscna de felu II in cadrul cuscriei de doua neamuri impunfindu-se din eel putin dou~ motive I in dreptul bisericesc impedimentul generat de primele doua feluri de cuscrie a fost reglementat di ferit realitate ce - prin tratarea intr-o singura categorie sub numele cuscria de bull doua ncamuri - ii scapa canonistului N Mila$ 2 Numind-o afinitate dreptul civil modem se ocupa numai de cuscria de felul 7S Lv 18 8 ~i 14-18 2011-121420-21 Dt 22 30 27 20 ~i 23 in yenTeste aVlr~ in vedere numai cuscria de felul 1 impedimentul mergand in Iinie colateral~ pAn~ la gradul a1 3-lea inelusiv (femeia fratelui tatalui- Lv 18 14) ea $i la consfingenitate 76 Basilic 2853 se internce de fapt recisatorirea eu rude numai panll la gradul al 3-lea inclusiv ~i numai in Hnie dreapti

Condifii impedimente la ineheierea eiisiitoriei

consangeni panll Ia gradul al 4-lea - a interzis ~i casatoria intre rudele de cuscrie tot pan la gradul al 4-lea inclusiv (ie cu sora sotie fratelui respectiv cu fratele sOfUlui surorii)71 Un sinod reunit la Constantinopol in anul 996 a extins impedimentul pan la gradul al 5-lea in fine un alt sinod constantinopolitan in 1199 a stabilit impedimentul cuscriei de felul I pana la gradul al 6-lea inclusiv78

bull Aceastli prevedere a devenit norma generala in Biserica OrtodOX79 Ca ~i in cazul consangenitiilii de~i niei un text de lege nu 0 prevede in mod expres doctrina canonica consider ca in lime dreapta cuscria constituie impediment la infinit Iimita la gradul al 6-lea vizand

8onumai cuscria in Hnie colaterala Episcopul poate dispensa pentru gradele al 6-lea ~i al5-lea in linie colaterala

~) Cuseria de felul II - Pentru prima oara legatura dintre ctmsangenii unui sot cu consangenii celuilalt sot este prevazuta ca impediment la clisatorie in canonul 54 Trullan (691) opreli~tea intinzandu-se - a~a cum sa vilzut mai sus - panilla gradul al4-lea inclusiv Sinodul de la Constantinopol din 996 a extins impedimentul pana la gradul al 5-lea amt in cazul cuscriei de felul I cat ~i in cazul cuscriei de felul II

UlterIor ~i pentru cuscria de felul II impedimentul a fost extins 1a gradul al 6-lea ins numai pentru cazurile in care soar produce un ames tee ilicit de nume acesta fiind de fapt principiul (invocat de Sfiintul Vasile cel Mare in can 87) dup care s-au stabilit toate impedimentele in cazurile de cuscrie Amesteeul mcit de nume soar produce atunci cand doi consangeni fiecare clisatorindu-se (sau reclisatorindu-se) ar ajunge ca rude de cuscrie intr-un alt raport decat cel de consangenitate (invers sau egal atunci cand raportul de consangenitate este inegal) De exemplu unchiul unui barbat clistorit nu se poate csiltori cu nepoata de sora a sOliei barbatului nepoata cu care unchiul este rod de cuscrie de felul II in gradul al 6-Jea intrucat soar produce un dublu amestec ilicit de nume pe de 0 parte unchiul U deveni quasi-nepot de cuscrie al nepotului silu de sange pe de alt parte nepoata ar deveni quasi-mlitu~a de cuserie a mli~ii ei de sange

Pentru evaluarea amestecului ilicit de nume se recurge intr-un fel la modul de socotire a gradelor de rudenie din vechiul drept germaJl gradele

n De remarcat cii in acest canon este vizatli exelusiv cuscria de felul II printr-o inferent silogistic4 a maior adminus canoni~ii au interpretat canonul 54 Trul in sensul (1 de vreme ce cuscria de felul II este reglementatli ca impediment la caslltorie cu atilt mai mult eonstituie impedimentcuscria de felul I Canoanele anterioare Sinodului Trullan previzuserii de fapt numai cuseria de felul I ca impediment la easatorie ins~ numai pan~ la gradul2 inelusiv (19 armiddot 2 Neocez 23 76 $i 87 Vasile eel Mare II Timotei) a se vedea mai sus ~i nota 68 7 Sinodul din 996 a fost prezidat de patriarhul Sisinie (996-998) jar eel din 1199 de ~atriarhul loan X Camateros (1198-1206) 9 fn Rusia aeela~i ucaz sinodal din 1810 care opre~te cllslitoria eonsangenilor numai panli la

gradul al 4-lea inclusiv stabile$le aceea$i Iimitli ~i in eazul cuseriei de douli neamuri (N MILAS Drepful bisericesc p 503 n 9 V $ESAN Curs p 217) 80 N MlLAS Drepful bisericesc p 502 V ~ESAN Curs pp 216-217

410

411

pro lect Alexandru Gabriel GHERASIM

erau socotite dupil numArul generaliilor Astfel un bArbat se afla if gradul 1 ascendent de rudenie cu toti cei din generatia tatillui sliu (ie fralii verii primari verii secundari etc ai tat1ilui) In gradul al 2-lea cu toi cei din generatia bunicului in gradul at 3-1ea cu toti cei din generatia strAbunicului etc ~i In gradul I descendent cu toti cei din generalia fiului in gradul al 2shylea cu toti cei din generalia nepotului in gradul al 3-lea cu toti cei din generatia strlinepotului etc81

bull tn exemplul nostru prin clislitoria unchiului cu nepoata de sorli a sotiei blhbatului unchiul care este conslingean ascendent al bArbatului i-ar deveni descendent dupil cuscrie iar nepoata sotiei blirbatului care ii este sotiei bilrbatului consangeanli descendent1i i-ar deveni ascendenta dupli cuscrie Biserica nu ingMuie 0 asemenea inversare a raporturilor dintre consangeni

Pe la jumlitate secolului al XI-lea amestecul ilicit de nume a fost extins ca impediment la caslitorie ~i pentru gradul al 7-lea de cuscrie de felul II insa numai pentru cazul in care amestecul soar produce pentru consangeni in linie dreaptli De exemplu dacli un bArbat se reclislito~te fiului s1iu din prima ciislitorie nu-i este ingliduit sli se clislitoreascli cu vara secundarn a celei de-a doua sotH a tatAlui varli cu care fiul este rud1i de cuscrie Ie felul II in gradul al 7 -lea intrucat intre tat1i ~i fiu soar produce un amestec ilicit de nume tatAl ar deveni quasi-cumnat al fiuIui sliu raportul de conslingenitate descendentli fiind dubIat de un raport de cuserie de egalitate 0 astfel de egaJizare a raportului dintre tata ~i fiu care sunt consangeni in Iinie dreapt nu este ingliduitA de Bisericli82

bull bull

y) Cuscria de jelul III - Este leglitura ee se stabil~te Intre membrii a douli farnilii prin intermediul unei a treia familii prin douli c~slitorii Fie doi membri ai celei de-a treia familii se clislitoresc unul cu cineva din prima fsmilie celiHalt cu cineva din a doua fsmilie fie aceea$i ersoanli reprezentand a treia familie incheie douli c1isiUorii succesive una cu cineva din prima familie celaM cu cineva din a doua farnilie

Biserica ~i-a insU$it dispozitia dreptului romano-bizantin care interzicea casatoria tatlilui vitreg cu sotia vliduvli a fiului sliu vitreg mort ace~tia fiind in gradul 1 de cuscrie de felul III in secolul al XIV-lea Matei Vlastare constat1i cA Biserica a extins in practicli acest impediment panli la gradul al treilea inclusiv regula impunandu-se in Intreaga Bisericli Ortodoxa83

bull

3222 Rudenia civiWRudenia moraili Rudenia moral reglementat1i de dreptul bisericesc este acoperitl in parte de rudenia civiUi din dreptul civil D~i doctrina civilli introduce numai legaturile generate de actul adoptie in sfera rudeniei civile totu~i ~i tutela - care presupune relatii familiaIe de vreme ce minorul pus sub tutellilocui~te la tutore (art 122

81 V ~ESAN Curs p 209 82 V $ESAN Curs pp 219-220 83 N MILA$ Dreptul bisencesc p 504 V $ESAN Curs p 220

Condifii impedimente la incheierea ciisiitoriei

C lam) iar tutorele are obligatia de a ingriji de persoana minorului (art 123 C jam) - este instituitli tot printr-un act juridic civil Pe de Ita parte logodna - care potrivit actualei legislatii civile nu produce niei un efect juridic - a fost ~i ea in trecut reglementata de dreptul civil Prin urmare considerAm utila tratarea in aeeea~i sectiune a tuturor acestor situatii

A a) AdoPts - Actuala legislatie civilA romana interzice clisAtoria Intre urmAtoarele categorii de persoane intre care s-au creat legllturi printr-o adoptie IX) intre adoptator sau ascendentii lui de 0 parte ~i cel adoptat ori deseendentii lui de cealaltli p) intre copiii celui care adoptli de 0 parte $i cel adoptat sau copiii lui de cealaltli y) intre cei adoptati de aceea~i persoanli [art 7 al (1) Cjam] Pentru motive temeinice in ultimele douli situatii se pot acorda dispense adiea ar putea fi incuviintata caslitoria intre copiii adoptatorului ~i cel adoptat sau copiii lui precum ~i intre cei adoptati de acee8$i persoana [art 7 al (2) C jam]84 Cu alte cuvinte rudenia din adoptie constituie impediment la clislitorie in linie dreaptli la intini tani nici o posibilitate de dispensl ~i in linie coIateralli panA la gradul al 3-lea inclusiv (ie copiii adoptatoruIui cu copiii adoptatului) insli se pot acorda dispense chiar ~i pentru gradul al 2-lea (ie copiii adoptatorului cu adoptatul sau cei adoptati de aceea~i persoana)

Potrivit Legii nr 27312004 privind regimul juridic al adoPliei impediinentulla casatorie izvorat din rudenie existll potrivit legii atat intre adoptat ~i descendentii acestuia pe de 0 parte ~i rudele sale fire~ti lJe de altli parte cat ~i intre adoptat ~i descendentii acestuia pe de 0 parte ~i persoanele eu care devine rudll prin efectul adoppei pe de altli parte [art 5~ a (4raquo) Prin urmare in primul rand de~i in principiu rudenia fireascli dintre adoptat ~i descendentii slli pe de 0 parte ~i plirintii sai tire~ti ~i rudele acstora pe de alt1i parte inceteazA [art 50 al (3) din Legea nr 27312004) impedimentul Ia clisAtorie continua sli existe potrivit legii adica potrivit art 6 din Codul jamiliei In al doilea rand pentru adoptat ~i descendentii slii apare incli un impediment la cllsiUorie izvorat din rudenia generatA de actul adoPtiei adica din rudenia civili intinderea acestui impediment fiind reglementatli de art 7 din Coduljamiliei8Sbull

b) Tutela - Tutela este mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit

84 Ca ~imiddotdispensa de vArsta pentru femeie ~i eea pentru conslingenii in gradul al 4-lea ~i dispensele acestea - in cazul rudeniei generate de adOPlie - se acorda tot de primarul general al municipiului Bueure~ti sau de pre~iotele eonsiliului judelean in a carui jurisdclie i~i are domiciliul eel care formuleuii cererea [art 7 al (2) Cam] A se vedea ~i nota 22 mai sus 8S A~adar nu putem fi de acord cu opinia potrivit ellreia easlitoria ar fi oprita rolre adoptat ~i rudele sale din adOPlie in acele~i conditii ca ~i iotre rudele fire~ti susinuta de IP FILIPESCU ~i AI FILlPESCU Tratal p 37 A BACACI V-C DUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreptul Jamiliei p 29 In mod bizar ace~tia din unnA ajung la aceaslA coneluzie dupa ee susin eA art 7 C Jam bull inainte de adoptarea Legii nr 27312004 _ se referea deopotrivll la adoppa cu efeete reslliose ~i la eea eu efeete depline In sprijinul opiniei noastre TR POPESCU DreplulamilieL vol I pp 120-121

412 413

pro lecl Alexalldru Gabriel GHERASIM

de ocrotirea parinteasdiS6 in timpul tutelei casatoria este opritil intre tutore ~i persoana minora ce se afla sub tutela sa (art 8 C Jam Aceasta dispozitie interzice de fapt cAsatoria intre tutore1e-b1rbat ~i femeia minorA aflata sub tutela sa barbatului minor nu-i este ingMuit sa se easatoleasca nu doar cu femeia sub a carei tutela soar afla ci in nici un eaz el neavand varsta matrimoniala 0 asemenea easatorie ar aduce minorei in primul riind prejudicii morale dat fiind faptul ca tutorele trebuie Sa se ingrijeascli de minor intoemai ca un parinte mai mult i-ar putea aduee ~i prejudicii materiale

Acest impediment la casatorie inceteaza odata cu tutela B a) Adoptia (infierea) - Actul juridic al adoptiei reglementat de

dreptul romano-bizantin a ajuns la un moment dat sa tie insotit ~i de 0

binecuvantare solemna a Biserieii inclusiv de indeplinirea anumitor forme religioase in anul 533 Institutele imparatului Justinian opreau casiitoria intre rudele din adoPlie lana la gradul al 3-lea inclusiv (ie intre adoptat ~i nepoata adoptatorului)8 Mai tarziu impiiratul Leon al VI-lea Filosoful (886-912) a fost preocupat doar de interzieerea casatoriei intre frali adoptivi (Novela 24) deei in gradul al 2-lea Ulterior mai multi eanoni~ti asimiland legatura din adoptie cu rudenia spirituala au incercat sli extinda impedimentu188

bull Cu toate aeestea unii canoni~ti romiini ai ultimului veae89

considera cii practiea bisericeasea a urmat dispozitiilor imparatului Leon al VI-lea Filosoful socotind rudenia din adoplie impediment la casiitorie doar pana la gradul al 2-lea inclusiv90

bull

b) Tutela - Ca ~i in cazul adoptiei Biserica a ajuns sa binecuvanteze actul juridic al tutelei reglementat de dreptul romanobizantin Impedimentul la casatorie stabilit de dreptul civil - intre tulore ~i persoana tutelata numai pe durata tutelei - este intoemai retinut ~i de Biserie

c) Logodna - Raporturile pe care Ie genereazA logodna intre rudele

86 Gh BELEIU Drept civil p 298 Cazurile de deschidere a tutelei sunt prevAzute de art 113 C Jam in cazu in care ambii pAnnti tiind morti necunoscu(i declizuti din drepturile plirinte~ti pu~i sub interdiclie displiruti ori declarati morti copilul este lipsit de ingrijirea ambilor printi precum ~i in cazul prevllzut de art 85 copilul va fi pus sub tutelA Potrivit art 85 C lam La desfacerea adoPlieidacii fostul adoptat este minor pArlnlii tire~ redobiindesc drepturile pirinte$ti afarii numai dacA instanta judeclltoreascll in interesul rninorului hoti~e instituirea unei tutele [cf art 59111 (2) din Legea nr 173I2OC4] 81Inslit 110 Totu~i vechiul drept roman extindea acest impediment pllnli la gradul al4-lea inclusiv (Dr DG BOROIANU Dreptu[ biSericescbull vol II pp 226-227) is Balsamon (secolul al XII-lea) $i Dimitrie Homatenul (secolul al XIII-lea) din interpretarea extinsii a can 53 Trut deduc eli impedimentul rudeniei din adoplie trebuie sii se extindii pAn la gradul al 7-lea in linie dreapti descendent interpretarea este preluati $i de Pravila de la Tdrgovifte (1652) Pidalionul (1800) insii respect limitele tixate de dreptul roman la gradul a14middot1ea inclusiv (Y ~ESAN Curs p 225) 89 V $ESAN CUIS p 225 Arhid Joan N FLOCA Drept canonic vol U p 90 90 Totu~ In Biserica Grecie circulara siriodall din 1873 extinde acest impedirrent pIlni la gradul al 6-lea inclusiv (N MILAS Dreplul bisericescbull p 507 n 3)

Condiii fi impedimenle 10 incheierea casaloriei

celor doi Iogodnici se aseamanli cu cele gencrate de cAslitorie de aceea unii canoni~ti Ie trateazA sub numele de cuscrie ideail l sau cuscrie Inchiputtcf2 Intrucat prin logodnli se ereazA 0 stare tranzitorie cAtre cAslitorie toate impedimentele Ia caslitorie sunt deopotrivli impedimente ~i pentru IogodnA in trecut s-a admis 0 singura exceptie anume ipsa varstei matrimoniale

Legislatia bizantinli a regiementat Iogodna bisericeascA diferit de cea93 civilli bull Astfel in cazul logodnei ciVile daca murea unul dintre logodnici sau daca logodna era destacutA niciunul dintre cei ce fusesera logoditi nu se putea cfisatori cu un consiingean al fostului logodnic panli la gradul al 2-lea inclusiv Sub influenta can 98 Trullan bull care prevede pentru cel care soar caslitori eu femeia care a fost logodita cu altul trliind incA fostul logodnic pedeapsa pentru adulter - impedimentul in cazul logodnei biserice~ti a fost extins paoli la gradul al6-lea inclusiv94bull

Cum in prezent de regula logodna se savar~e~te chiar inaintea Cununiei acest impediment ~i-a pierdut din importantli9Sbull De retinut totu~i ca Iogodna bisericeasca desflicuta este asimilatli eu 0 clisatorie desflitutil prin urmare daca unul dintre cei care au fost doar lo~oditi vor sA se clisiitoreascli eu altcineva Ii se va administra Cununia a doua9 bull

3223 Rudenia religioasli sau spiritualii A De~i actuala legislafie civila ignorA acest fel de rudenie Coclul civil

prevedea cli La rudenia din Stantul Botez se opre~te cAsatoria intre na~ ~i tina precum ~i intre n~A ~i fm (art 145 abrogat prin intrarea in vigoare a CoduluiJamilieiIa 1 feb 1954)

91 V SESAN CUIS p 221 cf DG BOROIANU Dreptul bisericesc vol IJ p 231 a se vedea ~i nota 72 mai sus 92 N MILN Dreptul bisericesc pp 506-507 93 fmplratul Leon al VImiddotlea Filosoful (886-912) hotln~te prin Novelele 74 $i 109 ca logodna sa nu Ie desfiIcA cu u~rinti daca a fost binecuvantatli de Bisericli lar impAratul Alexie J Comnenul prin douA novele in I084 ~i 1092 prevede ca la logodn1l s1l se fac ugliciuni ~i cantiri hotllrllnd cll numai atunci logodna va avea putere iar dac1l soar strica 0 logodnA nebineeuvllntatl de Bisericl persoana care a stricat-o nu este supusli amenzii (DGBOROIANU Dreptul bisericesc vol II pp 206-207) 94 Decntill sinodal din 1066 al patriarhului loan al VIII-lea Xitilin intlirit de impAratii Nichifor aJ III-lea Botaniate in 1080 ~i Alexie J Comnenul prin novela din 1092 (V $ESAN Curs p 221) V $esan considerii eli impedirnentul vizeazli numai inrudirea tieciiruia dintre logodnici cu conslingenii celuilalt logodnic (cuscria ideala de fellil I) Arhid prof dr loan N FLOCA Drept canonic vol II p 92 sUsline cli impedimentul vizeazl ~i inrudirea dintre consfingenii eclOT doi logodnici (cuscria idealli de relul IJ) 95 fncl din 1937 printr-o enciclic1l Arhiepiscopia Americii dependenti de Patriarhia ecumenicl incuno$tiinta Preolii comunitlilor ei cli nu au voie sl mai siivlir~ascli logodna separat de Taina Cununiei - ~1Oia nr 1011937 noti de Iorgu D rVAN in BORom 7shy

f-~ 101937

16 Carol prezint importanlll mai ales pentru bArbalii care ar don s1l pnrneasc1l Hirotonia ciici eel cAsllIorit dedouli on dupA hotez nu poate fi cleric (can 17 ap 3 Trol 12 Vasile eelMare)

pro leet Alexandru Gabriel GHERAS1M 414

B a) Botezul Na~terea din apa ~i din Duh (In 3 5) Botezul c~tin ereazli ll1denia spiritualli sau religioasa Initial imparatul Justinian printr-o eonstitupe din 530 a oprit castoria numai Intre n~ ~i finlina~a ~i fin adicli in gradul intiii97

bull Canonul 53 Tll111an (691) d~i afirmil cil rudenia duhovniceaseil este mai putemicil decat legitura tll1peasci practic interzice numai elisiltoria na~ului cu mama vliduvli a finuluifinei extinziind astfel impedimentul la gradul al 2_1ea98

bull Basilicalele (cca 890) extind impedimentul panli la gradul al 3-lea inclusiv (ie fiul na~ului cu fiica finului)99 Aceasta a devenit regula general acceptatl in Biserica Ortodoxil1OO

pentll1 gradul al 3-lea fiind posibilil dispensarea de citre episcop b) CURunia - La romani 101 la sarbi ~i in parte la bulgari n~ia la

Cununie a fost considerati ~i ea impediment ia cisitorie Na~ii de cununie (nunii) ~i cununatii fiind asimilati eu n~ii de botez ~i finii impedimentul se intinde tot panli la gradul a13-lea cu aceea~i posibiIitate de dispensare lO2

bull

323 Alienatia sau debilitatea mintall on Upsa temporarl a discerniimintului

~a cum s-a precizat deja mai SUS l03

este interzisil cisitoria alienalilor ~i debililor mintal precum ~i a eelor lipsiti vremelnic de facultilile mintale in perioada in care nu au discernwniint (art 9 C Jam)

Alienatii ~i debilii mintal sunt opriti sa se c~sitoreascli din considerente de ordin biologic ~i social existand un foarte mare rise ca ei sil dta n~tere unor copii cu deficiente psihice Prin urmare ei nu se pot clisiltori nici in perioadele de luciditate ~i indiferent dacil au fost sau nu pu~i sub interdictielO4

bull fntrucat pentru alienatii ~i debilii mintal interdictia de a se

91 Cod 5426 9amp Interpretarea extinSl ~i eronatl a acestei dispozitii a dus la 0 anomalie unii bAibati i~i lineau cu premeditare propriul copiJ la Botez pe1tru a deveni rudA spiritualli eu propria soiie ~ pentru a se despAni de ea clci potrivit canonului rudenia spiritualli este mai mare

Basiie 27514 Balsamon insA tn mspunsurile sale ciltre Manuil al Alcxandriei bazindushyse pe textul can 53 Trul extinde impedimentul din rudenia spirituaUi asLPra tuturor descendeniilor n~ului ~i finulu~ pin la gradul al 7-lea inclusiv opinia sa este preluatA dc Pr(1Viia de fa Tdrgovi~te din 1652 Mai mult impedimentul este extins ~i pentru cazul a doi fini din dou familii diferite care au acela~i n14 100 in Biserica Oreciei regula este confirmatl de circulara sinodall din 1873 tn Rusia ins ucazurile sinodale din 1874 ~i 1875 oprcsc ctsltoria numai intre n~ $i mama vilduvl a finuluiprecum ~i intre na~li ~i tltAl vilduval finului (N MILA$ Dreptul bisericesc p 505 n7) 101 Pr(1Vila de la Tdrgovifle din 1652 glava 198 extinde impedimentul chiar la gradul al 4shylea lill Amid loan N FLOCA Drept canonic vol II pp 79 $i 88 10) tn paragraful 3 31 intitulat Lipsa consimtlmintului 104 Trib Suprem s eiv dec nr 15171967 in CD 1967 pp 157middot159 Trib Supremo s civbullbull dec nr 81611985 in RRD 111986 p 60 Concluzia aceasta reiese ~i din interpretarea Iogica a art 9 C lam legiuitorul face precizarea numai pentru cel lipsit vremelnic de facultAtile mintale eil nu se poate elistori cit timp nu are discemiimintul faptelor sale intelegandu-se

Condilii $i impedimente a ineheierea easGtoriel 4JI

cisiltori este absoluti sanctiunea dedrept civil aplicabilli _ in cazul in care unul dintre ace~tia s-ar clisatori - este nulitatea absolutA a respectivei clisAtorii Sanctiunea i~i gAse~te justificarea in faptul eli se aparii un interes de ordin social anume acea de a evita 0 descendent nesanlitoasli

in cazul celor lipsiti vremeInic de facultlitile mintale opreli~tea de a se eAslitori este temporaril limitatli la perioadele in care din diferite Cluze (eg starea de betie totalA hipnozli sugestie etc) persoana nu poate exprima un consirntmant valabil Sanctiunea de drept civil aplicabili casatoriei _ incheiate cu 0 persoani Iipsitli vremelnic de facultAlile mintale in perioada cat aceasta nu a awt discemwnant - este nulitatea relativil ~i poate fi invocati de cel indus in eroare prin actiunea in anulare in termen de 6 luni (art 21 C Jam)lOs Cand se cere anularea cilslitoriei invocandu-se ipsa vremeInici a facultitilor mintale instanta de judecati trebuie sli verifice existenta motivelor la momentul incheierii cAsiltoriei ~i daca ele au fost intrshyadevh aliit de putemice incat sli ducli la exprimarea unui consimtamant pur formal fiW discemmnant

324 Lipsa unel aprobiiri speciale in Iiteratura juridic se mai aminte~te un impediment care vizeazil

exclusiv cadrele militare (inclusiv preotii militari) Este yorba despre ipsa aprobhii prealabile a ministrului aphirii nalionale in cazul in care un cadru militar in activitate intenlioneazA sli se clislitoreascli cu 0 persoanli apatridli sau cu 0 persoanil care nu are exclusiv cetilenia romanli (art 29- lit f din Legea nr 8011995 privind statutul cadrelor militare)I06 Evident cadre Ie militare care activeazi in alte ministere sau servicii de stat specializate in domeniul aplirhii ~i securitlitii nationale pentru 0 astfel de dispensli trebuie sil se adreseze ministrului sau ~efului respectiwlui serviciu Pentru preotii militari este suficienti aprobarea conducaturului institutiei in care sunt incadrati [art 18 a1 (1) lit a) din Legea nr 1952000 privind constituirea secti organizarea clerului militar]o7

de aid eil alienatul ~i debilul mintal nu se pot eislltori nicicand in eazullor ne~clindu-se niei o distinctie interdietia cste absolutll - a se vedea in aeest sens IP FILIPESCU ~i AJ FILIPESCU Tratat pp 37-38 pentru opinia eontrarl mmaSi insl1 izolatl in sensuI ell alienatul ~i debilul mintal ar putea in momente de luciditate ineheia 0 clislilOrie valabil _ a se vedea O LUTESCU Procedura de divon in LP 11 961 p 38 A se vedea ~i nota 31 mai sus 105 CSJ s civbull dec nr 152130011990 in Jurisprudenla Curtii Supreme de Justilie (deciziirezumate) 106 Unii auton opineazli eli aceastl dispozitie ar fi neconstitUlionall ~i totodali contram dispozitiilor actelor nonnative intemationale la care Rominia este parte - a se vedea T BQOOA$CA Unele aspecte entice in Dreptul 32004 pp 107109 101 Teoretic aeeastl dispozitie este inutill intrueat potrivit canoanelor preotii nu se pot cAslitori Practic i~i poate gAsi aplicabilitatea in cazul in care prin pogonlmant smiddotar acceptarecilslltorirea unui preot militar

416 417 pro lect Alexandru Gabriel GHERAS1M

4 Conditii de forma la incheierea cAsatoriei

Conditiile de forma impuse de lege urmaresc de fapt asigurarea respectarii conditii1or de fond ~i verificarea inexistentei impedim-ntelor la casatorie in literatura de specialitate se afirma ca impunerea anumitor conditii de forma urmare~te recunoa~terea publica a casatoriei (art 3 C Jam) ~i asigurarea unui mijloc de dovada a acesteia (art 18 C Jam)

41 Formalitati premergatoare incheierii casatoriei

411 Declaratia de casatorie A Actuala legislalie civila cere Mrbatului ~i femeH care vor sa se

casatoreasca sa-~i exprime aceasta dorinra printr-o declaratie de casatorie comuna scrisa - prin completarea unui formular unie - in mod personal la serviciul de stare civila unde urmeaza a se incheia casatoria (art 12 C Jam)lOs Acesta declaratie trebuie sa cuprinda

manifestarea de vointa a decarantilor care vor sa se casatoreasca identificarea fiecaruia prin datele personaIe decaratia celor doi ca nu exista nici 0 piedica dintre cete gtrevdzute in art 4-10 C Jam la incheiere respelttivei casatorii declaratia celor doi privind numele pe care doresc sa-l poarte dupa incheierea casatoriei (art 27 C Jam) Aceasta declaratie poate fi racuta ~i ulterior pana la incheierea casatoriei tot in scris 11l1llAnd a fi anexata declaratiei de caslitorie decaratia viitorilor soti ca au luat cuno~tinta de statea sAnatiitii lor in mod reciproc indicarea locului unde se va incheia casatoria in situaria in care decaratiile au fost tacute in localitati diferite

In aceea~i zi in care ofiterul de stare civila prime~te declaratia de casatorie el va dispune publicarea ei in extras prin afi~area iItr-un loe special amenajat la sediul primariei localitatii unde urmeaza a se incheia casatoria Extrasul va cuprinde data afi~arii datele de stare civila ale viitorilor soti precum $i in~tiintarea dl orice persoana poate face opozitie la

lOS Serviciu1 de stare civilli poate fl la alegere eel al domiciliului sau a1 re$edinlei orieiirUia dintre viitorH soti in situalia in care unul dintre viitorii sop nu se afl in localitatea unde urrneazll a se incheia cislitoria acela va putea face declaralia de clislltorie la serviciul de stare civila din lQcalitatea in eare 51 aflll urrnand ca aeeast declamlie sa fie Uimisll servieiului de stare civilli la care se va inebeia clisitoria (art 11 ~i 12 Clam) tn aeeast situalie de excePlie exist deei douli declaratiisau mai eXilct dec1aralia de clislitorie este f6cut pe douli forrnulare

Condiii ~i impedimente la incheierea casatoriei

casatorie in termen de 10 rile de la data afi~arii (art 13 1 Cfam 109)

Declaratia de casatorie chiar inregistrata de~i exprima in sc~is vointa declarantilor de a se casatori nu produce nici 0 consecinta juridic ii intrudit consimtlimantul viitorilor soti trebuie exprimat verbal in fata ofierului de stare civil~ in momentul incheierii easatorieL

B intrucat casatoria civilli 0 preceda pe cea religioasa in momentul in care viitorii sop se adreseaza Bisericii pentru a stabili data Cununie preotului nu-i raman de verificat decRt condiliile exclusiv religioase care nshyau tacut obiectul unei verificari la serviciul de stare civila Pentru 0 mai bun a posibilitate de verificare ar fi de dorit sa se revina la practica strigarilor sau vestirilor reglementate de vechiul drept bisericesc dar care astazi arareori mai sunt observate

412 Actele aDexa declaratiei de clisatorie La declaratia de casatorie se anexeaza urmatoarele acte (potrivit art 13 C Jam ~i ~rt 28 din Legea nr 191996)

copii dupa certificateIe de na~tere ale declarantilor legalizate sau certificate de ofiterul de stare civilii (in momentul depunerii declaratiei fiind prezentate ~i originalele) actele de identitate (care sunt prezentate doar pentru verificare atat la momentul depunerii declaratiei cat ~i in ziua incheierii casatoriei) hotlrarea judecatoreasca de desfacere sau constatare a nulitatii ori anulare a cAsatoriei anterioare sau certificatul de deces al sotu1ui anterior certificatele medicale dovedind starea sAnatatii viitorilor sOli care sunt valabile 30 de zile de la eliberarea lor dacli este cazul deciria pentru incuviintarea casatoriei inainte de expirarea termenului de 10 zile prevazut de lege (art 29 din Legea nr1191996)l1o daca este cazul decizia de acordare a dispensei de varsta de rudenie sau de adoptie

109 Acest articol a fast introdus tn Codul farniliei prin Legea nr 231999 pentru mcdificarea ~i eompletarea unor dispozitii din Codul familiei ~i din Legea nr 1191996 cu privire la actele de stare civil publicatl in MOfnr 352801999 110 Aprobarea pentru incbeierea chiltoriei tnainte de expirarea terrnenului de 10 zile este de competenta primarului localitAtii ori al seetorului municipiului Bucure~ti in care urrneazi a se incbeia ellslitoria [art 29 al (2) din Legea nr 1J9J996] in situaliile in care legea perrnite eomandantului unei nave romlne~ti sa incheie easlltorii (ie intre persoane de oetllenie rOl1linA atat timp cit nava se afla in afara granitelor tarii) pentru motive temeinict reducerea terrnenului roale fi aprobatl $i de aeesta [art 8 al (3) Legea nr J191996] Clisiitoria incbelatl inainte de expirarea terrnenului de 10 zife tlirli aceastli aprobare este vllabilli insli atrage sancliuni administrative pentru ofiterul de stare eivilli care a incheiat-o

418 419 pro leet Alexandru Gabriel GHERASIM

413 Atributiile ofiterului de stare civilA in legAturA Cll

declarapa de clisAtorie DupA primirea declara~ei de cAsAtorie ofiterul de stare civila cit~te declarantilor dispozitiile art 4-1 0 ~i 27 din CodJamiliei ~i Ie atragf atentia asupra sanctiunilor legale aplicabile pentru declaratii false

(art 474 C pen)in tennen de 10 zile de la data la care a fost tacutA declaratia de

cAsAtorie (acest termen cuprinzand atat ziua in care se face dec1aratia clit ~i ziua in care se incheie csatoria )111 oricine poate face opuneri la cstorie (art 14 C Jam) ofiteruluimiddotde stare civil revenindu-i obligatia de a veri fica

eventualele opuneri

414 Opuneri (opozitii) la disatorie in termenul legal de 10 rile _ dintre data inregistrarii declaratiei de cAsAtorie ~i data stabilit pentru incheierea csAtoriei orice persoana poate face opunere la cslltorie tara a fi nevoitA sA dovedeasc vreun interes personal intrucat existll interesul general al societatii pentru incheierea caslHoriilor neafectate de vicii

Opozitia sau opunerea la cAsatorie este a~adar actul prin care 0

persoana aduce la cuno~tinta ofiterului de stare ciyila existcnta unei imprejurari care constituie impediment (stricto sensu) la casatorie sau neindeplinirea unei conditii de fond (stricto sensu) pentru incheierea valabilA

a csAtoriei Opozitia la casAtorie trebuie sA indeplimasca urmAtoarele conditii sA

fie lacutA in scris ~i semnata de cel care 0 face ~i sA precizeze dovezile pe care se intemeiazA Opozitia care nu indepline~te aceste conditii este lipsitA de eficacitate juridicA to~i dacA ea releva existenta unor imprejurAri care ar constitui piedica pentru incheierea respectivei csMorii de~i nu va putea fi acceptatA ca opozitie ea va fi primitA ca informatie ofiterul de stare civila avand obligatia sA faca verificArile necesare

DacA in urma verificmlor ofiterul de stare civilA considerA c opozitia

este neintemeiatA 0 va respinge in caz contrar cand constata cA intr-adevAr exista un impediment el va refuza incheierea cAsatoriei ~i In cererea prtilor va inainta actele judecAtoriei competente a hotAri de urgentA asupra refuzului de incheiere a cAsatoriei (art 10 din Legea nr 11911996)

Eidcnt chiar daca nu existA nid 0 opozitie la csAtorie ofiterul de stare civilA poate refuza incheierea ~toriei atunci cand constat din

oficiu existenta vreunui impediment

III Este yorba deei de Sistemullermenului incusiv nurnit ~i pe zile pline Pentru bistemele de calcul a tennenelor de prescriptie stabilite pe zile a se vedea Gh BELEIU Drepf civil p

249

Condilii Ii impedimel1te la incheierea ciisiitoriei

42 Procedura incheierii casatoriei

421 Localltatea ~i locul unde se incheie casatoria In ceea ce prive~te localitatea in care se incheie casatoria viitorii soti au posibilitatea sa 0 aleafa pe cea a domiciliului sau a re~edintei oricliruia dintre ei (art II C Jam)1 2 aceastA alegere tlicandu-se in momentul depunerii declaratiei de cAsatorie

Locul unde se incheie cAsatoria este de regulA sediul serviciului de stare civilA al localitAtii alese (art 16 C Jam) in cazuri exceptionale cAsAtoria poate fi incheiata ~i in afara sediului serviciului de stare civilA [art 16 at (2) c Jam ~i art 27 al (2) din Legea nr 11911996 - cu aprobarea primarului] 113

422 Atributiile ofiterului de stare civiHi La data fixata pentru iocheierea csAtoriei ofiterul de stare civilli competent procdeaza in felul urmAtor

identificA pe baza actelor de identitate viitorii soti ~i consata ca nu exista 0pozitii ~i impedimente la incheierea clisatoriei ~i veri fica prezenta a doi martori 114

dupA ce ia consimlamlintul fiecaruia dintre viitorii soti constatA ca sunt indepliniteconditiile de fond la incheierea csatoriei deelarli ~toria incheiata intocme~te in registrul de stare civilli actul de casatorie pe care-l semneazli el cei doi sop ~i cei doi martori face mentiunea pe aetul de identitate al sotului care~i-a schimbat numele elibereazli sOlilor certificatul de clislitorie

in dreptul nostru inregistrarea clislitoriei nu este 0 cOlditie de validitate prin aeeast operatie se realizeaza insa un intreit seop este mijlocul de dovadA aclistoriei forma socialli de recuno~terc a ei ~i mijlocul de evident statisticli cu privire la starea civila a populatieills

111 Domieiliul se dov~te eu aetul de identitate re$edinta eu viza de rezident inserisli in aetul de identitate III Astfel de cazuri sun situatiile in care unul dintre viitori soti suferli de 0 boalli gravli este infinn sau viitoarea sotie este inslircinatl intr-o stare avansatl Tot aid trebuie mentionatl ~ situatia in care elislitoria unor cetlteni romini se ineheie la bordul unei nave slb pavilion romllnesc aflate in afara granitelor tilrii (art 8 din Legea nr 1 J 91J 996) la intoarcerea in tara comandantul este obligat sa transmitl 0 copie certifieatl dupli inregistrarea fheutli prin cApitlillia portului de inscriere a navei la serviciul public eomunitar local de evidenta persoanelor al sectorului I al municipiului Bucure~ti care va intoemi aetul de stare eivilli (al 6( I 4 Modificare introdusain art 16 a (I) ~i art 17 Cfam prin Legea nr 2311999 115 I ALBU Dreptulfamiliei p 81 Trib Suprem S civ dec nr 125311973 ih CD 1973 p233

----------------------

420 421

pro leet Alexandl1l Gabriel GHERASIM

423 incbeierea casatoriei de catre un ofiler de stare cMla necompetent Actuala legislatie civila prevede in mod expres c numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civiiA produce efecte juridice (art 3 C Jam) ofiterul de stare civilA competent fiind cel al comunei ora~ului municipiului sau sectorului municipiului Bucure~ti in raza caroia domiciliaza sau i~i are r~edinta cel putin unul dintre soti

a) Lipsa competentei materiale - in principiil 0 persoana ClIre nu are calitatea de ofiter de stare civila nu poate incheia valabil 0 cAsatorie intrudit nu are competenta material a (ratione materiae) in acest sens cslitlJria astfel incheiata ar fi lovita de nulitate To~i chiar dac inregistrarea in registrul de stare civila a unei ciisatorii s-a poundlicut de catre 0 persoana cae nu are calitatea de ofiter de stare civilii in cazul in care s-a creat convingerea generala c acea per-manA are caJitatea sA instrumenteze l~giuitorul

considera valabila acea casatorie (art 7 din Legea nr IJ911996) Aceasta este de fapt 0 aplicatie a principiului error communisJacit jus

b) Upsa competentei personale - DacA cel pUlin unul dintre viitorii soti nu-~i are domiciliul sau re~edinta in raza localitatii unde se incheie casatoria respeetivului ofiter de stare eivilA Ii lipse~te eompetenra personala (ratione personae) insii 0 astfel de imprejurare nu atrage nulitatea cAsatoriei Precizlim ca in cazul incheierii casatoriei unor cetateni rom ani pe 0 nava sub pavilionmiddot romanesc aflata in afara granitelor tmi competenra ratione personae apaqine comandantului navei (art 8 din Legea nr IJ9119o6)

c) Lipsa competenlei teritoriale - in cazul in care un ofiter de stare civila ar incheia 0 casiitorie in afara razei teritoriale a comuneimiddot ora~uluj municipiului sau sectorului municipiului Bucure~ti in cadrul caroialcareia j~i desfli~oara activitatea acela ar incalea normele ce reglementeaza CltJmpetenta teritoriala (ratione locI) Dep~irea competentei teritoriale este posibilA mai curand in eazul in care casatoria nu soar incheia la sediul serviciului de stare civili dar ~i in cazul in care un ofiter de stare civil ar incheia 0 cAsAtorie in jurisdictia altui servieiu de stare civilA decat cella care el este angajat To~i nici aceastA incMcare a normelor de compentli nu atrage nulitatea casatoriei116

424 Solemnitatea ~i publieitatea easiitorlei Caracterul solemn al aetulului clisiitoriei este dat de prezenta viitorilor soi in fata ofiterului de stare civilA impreunA cu doi martori la data stabilit la sediul aut()ritatii competente exprimarea simultanA a consimflirnantului la easAtorie ~i declararea incheierii casatoriei de catre ofiterul de stare civili dupA ce constata indeplinirea tuturor conditiilorpentru incheierea valabil it acesteia 116U FILlPESCU ~i AI FILIPESCU Tralal p 45 A BACACI V-C DUMITRACHE ~i C HAGEANU Dreplulamiliei p middot128 tn sens contral Tr IONAlgtCU I CHRISTIAN ~i M ELlESCU Cdsatoria p 85 I ALBU Dreptulamiliel p 13

Condifii ~i impedimente 0 fncheierea ciisiitoriei

(art 16-17 CJam ~i art 37 din Legea nr 11911996) In literatura juridica distinct de caracterul solemn se mentioneaza

caracterul public al csAtoriei care de altfel rezulta din acelea~i prevederi legale Publicitatea presupune a~a curn deja s-a mentionat cand a fost yorba de consimflirnantul dat public

ll7 aceesul tiber - pentru public _ in locul in

care se incheie casAtoria

425 Momentul incheferii ciisatoriei Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare eivilA constata cA sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru ineheierea unei casAtorii va labile ~i ii decIarA pe cei doi csAtoriti [art 16 al (I) C Jam] jnr~gistrarea csdtoriei constituie dupA cum s-a precizat deja numai un mijloc de probA flW a fi conditie cerutli ad validitatem

426 Proba eisiitoriei Casatoria nu poate fi dovedita decdt prin certiflCatul de clisAtorie etiberat pe baza actului intocmit in registrul de stare civilA (art 18 cJam)II8

DacA registrele de stare civilA au fost distruse ori pierdute sau daca aetul a fost intocmit in strainatate ~i nu poate fi proeurat se poate face reconstituirea actului de cslitorie (art 52 ~i 53 din Legea nr 11911996)ln situatiilein care nu au existatregistre de stare civila sau actul nu a fost intocmit din vina ofiterului de stare civil se poate cere intocmirea 11lterioara a actului de clisatorie

Pe de altA parte starea civilA poate fi dovedita prin orice mijloc de probA (art 16 din Legea nr 11911996)

in concluzie cand se pretind efecte de stare civilii proba cAslitoriei se face exelusiv prin certificatul de cAsAtorie insa atunci cand dovada cAsAtoriei este necesarA in alte scopuri cAsittoria este consideratA un simplu fapt juridic ~i se pot utiliza orice mijloace de probAIl9

117 A se vedea paragraful 31322 lit b)

118 Dispozitil simjlare contin art 22 al (I) din Deeretul nr 311J954 privitor la persoanelefizice ~ijuridice ~i art 13 din Legea nr1191996 119 Astfel in materie de tnO$tenire fostul Tribunal Suprem a stabiJit eli de~i in prineipiu statutul civil al unei persoane nu se poate dovedi decat cu certifleatele de stare civili instanta poste H1ncuviinta ~i aIle probe pentru stabilirea raportului de rudenie daci partes trebuie sa dovedeasca na~teri sau cilstorii vechi sau intJimplate in localitlp necunoscute ori indepllrtate sau cand pentru obpnerea lor ar intJimpina alte piediei gasite intemeiate cu conditio ca acesfe probe sii nuie contrare certificateor de ctlsiitorie prezentate (Trib Suprem col civ dec nr 201311953 in CD 1954 vol p 31) Totu~i 0 asemenea interpretare trebuie primitl cu multll prudenta pentru a nu se admite cu u$Urinla dovada clisatoriei _ a se vedea M ELIESCU Transmisiunea If implufeala mOltenirii in dreptu RSR Ed Aeademiei Bucure~ti1966 p 194

423 pro leet Alexandro Gabriel GHERASIM 422

S Conditii ~i impedimente exclusiv reHgioase

In aceastA ultima parte a studiului nostru ne rAmAn de prezentat acele conditii ~i impedimente care n~au nici 0 relevantA pentro incheierea unei clslitorii civile In statuI roman dar care ii impiedicli pe cei chiar deja clislitoriti civil sa primeascli St1inta Taina a Cununiei in Biserica Ortodox Impedimentele determinate de rodenia religioasli sau spiritualAau fost deja prezentate in acela~i capitol cu celelalte feluri de rodenie intrucat pana nu de mult aceastli rudenieera reglementatli ~i ea de Codul civil roman printre

impedimentele la clislitorie In acest capitol nu vom incerca sli separAm conditiile pozitive de

impedimente a~a cum am Bcut-o panli acum intrucat de~i ar putea exista inscrisuri oficiale pentru a face dovada oricareia dintre situatiile ce urmeazl a fi prezentate in cazul administrlirii Tainei Cununiei to~i regina probelor rAmane Taina Spovedaniei Prin urmare distinctia operatA in dreptul civil nu ar avea nici un rost in cazul conditiilor ~i impedimentelor exclusiv religioase

51 Credinta ortodoxa - Biserica Ortodoxli administreaza Sianta Tainli a Cununie doar cre~tinilor ortodoqi adica doar membrilor ei

potrivit prevederilor canonice traditionale clisltoriile mixte sunt interzise insa mai multe dintre conferintele panortodoxe din ultima jumatate de veac au ajuns la concluzia cli Bisericile Qrtodoxe locale pot totu~i decide in ce prive~te aceastli ciisatorie de a face uz de iconomia pastoralli fatl de partea ortodoxa tin and seama de deosebitele nevoi pastorale12o

52 Botezul valid sau eel putin validabil - Aceasta conditie este legata de precedenta Botez valid inseamnli sli fi fost botezat in Biserica

Ortodoxa fiind deci de eredintaortodoxli Canoanele 31 Laodiceea ~i 14 IV ecumenic ingliduie clisatoria tntre un

cre~tin ortodox ~i un eterodox eu conditia insli ca sotu eterodox sli Bgaduiascli solemn eu prilejul incheierii ciislitoriei cli va trece la ortodoxie AceastA trecere se face fie prin primirea Botezului in Biserica Ortodoxa fie numai printr-o mlirturisire scrisi cli renuntli la invatlitura eterodoxA urmatli direct de Taina Mirungerii ~i de cea a Euharistiei caz in care botezu sau primit la eterodoc~i este validat (can 7 II ec 9S Trot 7 taod)

53 Na~i ortodoe~i cununati biseric~te - De vreme ce nunii de la Cununie sunt asirnilati cu na~ii de la Botez devenind deci parinti spirituali pentru noua fllmilie cre~tin-ortodoxli reiese cu evidentli necesitatea ca ace~tia sli fie ortodoc~iI21 Apoi ca sli poatli fi model de unnat de clitre fmi ~i

Il6 COIDunicarul celei de-a II-a Conferinte Panortodoxe presinodale (3-12 septembrie 1982 Cbambesy Geneva) p II apudtPS TEOCTIST - Mitropolitul Moldovei Pe drumul unitAlii panortodoxe In Ort 21983 p 232 Pentru detalii Pr prof Nieo1ae DURA Chatoriile mixte in lumina invtAturii $i practicii eanoniee ortodoxe in Ort 111988 pp 92-113 121 scurt invlltAturl despre nunll uupll Simeon Arhiepiscopul Tesalonieului cap 280 pentru nuni in Molitjelnie EIBMBOR Bucureili 2002 p 85

Condiii impedimente la fncheierea ciisiitoriei

pentru a-i putea sprijini pe ace~tia sa treaca de anumite greutati care apar in timpul unei clisnicii este necesar ca ei tn~i~i sli fie caslitoriti ~i nu oricum ci cununap biserice~te

54 Starea de excomunfcare - tn stare de excomunicare cre~tinul nu poate primi nid 0 binecuvantare a Bisericii Rtlnduiala prevede chier cli mirii sunt datori sli se spovedeasca ~i sa se implirtli~eascli inainte de a se cununa

5S Faptul de a fi fost deja cununat de trei od Biserica ingaduie clsatoria a doua ~i a treia cu aplicarea epitimiilor previzute de canoanel22 insA opre~te cu desava~ire pe un cre~tin ortodox sli Inchek a patra caslitorie123

56 Voturile monahale - 0 serie intreaga de canoane prevlid stare a monahalli ca impediment la caslitorie deoarece aceasta stare presupune votul castitAtii124

57 Hirotonia sau hirotesia in treapta de ipodiacon - Canonul 26 apostolic prevede cl dintre cei care au intrat in cler netnsurali ~i vor sli se cAslitoreascli au invoire numai citelii ~i cantliretiil2S fmparatul Justinian intir~te aceastli dispozilie l26

iar canonul 6 Trullan prevede simctiunea caterisirii pentru ipodiaconul diaconul sau preotul care ar indrazni sa se cAslitoreascli dupli hirotonie

Dupa aceastli analiza paralelli a legislatiei civile ~i a celei biserice~ti privind conditiiIe ~i impedimentele la ciislitorie se constata ca cele doua s-au influentat reciproc de-a lungul timpului Mai tntai Biserica a imprulTIutat din categoriile dreptului roman pentru a da un ve~mant juridicadevlirurilor de credintli dupa care credincio~ii i~i organizeaza viata Apoi normele biseric~ti au fost cele care au modelat dispozitiile dreptului romanoshybizantin ajutiindu-l sA mearga mai departe decat a interzice ~i a permite clitre ceea ce este onorabil drept dupa naturA ~i mantuitor127

clslitoria devenind 0 institutie cu caracter profund religios Curentul urnanist teoretic ~i Revolutia francezli in mod concret prin promo va rea ideei contractualiste asupra clislitoriei au determinat aparitia a douli clisatorii una civila ~i alta religioasA dar 1ntre rele douli au rlimas leglituri puternice de nedesplirtit deoarece au aceea~i origine ~i au crescut impreunli In conditiile actuale e

121 Can 7 Neoc I Laod4 $i SO Vasile cel Mare 2 Nichifor 123 Novela 90 a1mpllratului Leon al VImiddotlea Filosoful Tomuf Unirii dat de Sinoduiendemic de la C-pe din 920 prezidat de patriarhul Nicolae Mislicul 124 Can 6 $i 18 Vasile eel Mare 19 Ancira 44 Trol m Can 16[19] Cartagina stabile~te chiar ~i pentro citei ca ajun~i la varsta rnaturitllii s fie obJigati ori sil se eilslltoreascl ori sll faell f1Igaduintll de infranare Acest canm ins s-a apliCat numai rn Biserica Africana regula generalii previizutll de can 26 ap Ie pennite citetilor 51 se chlltoreascli oricind ar vrea 126 NOileefe 6 22 ~j 132 127 Basilie 56 (N MILAS Dreptul bisericesc p 507)

424 pro leet Alexandru Gabriel GHERAS1M

greu sa mai faci una din cele doua fiindca nu mai suntem intr-un imperiu cre~tin Sau poate tocmai aceasta situalie comparabila eu cea din epoca in care templele zeilor ineepeau sa devina case ale lui Dumnezeu ar trebui sa-i inspire deopotrivii pe eel ce eiogiazA earaeternl civil al casatoriei ~i pe eel ce propov~duie~te Taina sli gaseasca unul la celalalt ceea ce este mai bun ~i de folos pentrn a veni in sprijinul fiecarui blirbat ~i a fieclirei femei care consimt liber sa-~i continue viata impreuna nu doar in cAutare ci in stare de fericire

Abstract Conditions and Impediments for Contr3cting the Marriage According to the Romanian Civil Legislation in force and to the Orthodox Ecclesiastical Law

Usually the Canon Law treatises and studies concerning marriage start by presenting the conditions and the impediments established by the doctrine of the Church Only aftenvards the provisions of the ci~i1 legislatior are presented at first those of the Byzantine legislation which actually - to a great extent - have been incorporated by the Orthodox Canon Law and subsequently some of those adopted by the modem civil legislations most often only to the extent in which they have a correspondent in the rules or practice of the Church NowaJays according to the Romanian civil legislation in force no church wedding can be celebrated before contracting the civil marriage So the priest celebrating the wedding has the constitutional obligation to ask for the civil certificate before starting the celebration Since most of the condItions and impediments provided by the civil legislation are also provided by the ecclesiastical one that certificate exonerates the priest from verifying hose impediments because they are already checked by the civil registrar of marriages The priest or the bishop must verifY only the pure-religious conditions which have no relevance for contracting a civil marriage but which ifnot taken into account make the church wedding impossible even for those who have contracted a civil marriage That is the reason why we thought it more useful to analyze the conditions and impediments in a reverse order rather than the classical order of the Canon Law

preet dr Steian IONASCU

PAGINI NECUNOSCUTE DIN CREATIA RELIGIOASA

~

A COMPOZITORULUI PAUL CONSTANTINESCU

Tributari unor izvoare documentare bine alcatuite de Vasile Tomescu in monografia Paul Constantinescu I yom incerca sa adaugim ~i sa aprofundam anumite aspecte care sa intregeasca portretul compozitorului privit oarecum din unghiul credinciosului meloman doritor sa aile resorturile intime ale zAmislirii actului creator la Paul Constantinescu

La 0 analiza mai atenta a creatiei sale vocal-simfonice se observA ea Paul Constantinescu a scris coml in entitatea reprezentarii sale in partitura ca ~i cum ar canta a cappela a~a se explica posibilitatea eantarii efective a unor numere corale din Oratorii tara a opera materialul sonor instrumental atunci cand se canta in Biserica Aceasta dexteritate de a trata coml integral intr-un context vocal-simfonic are radAcini in experienta cu cornl din copilarie pe care I-a indnlgit ~i I-a folosit din plin Ma vad cu pantaloni scurli in podul Bisericii Sjinii lmparati la sopran impreunii cu fetele La tenori un damn span lung cu guler inalt secti peruciJ pe cap iar la bas celebritatea liceului Bulula solid cat un taur mesectter chiar in salturi mortale Apoi la Iiceu mi-aduc aminte de solfegiile jrumoase dintre care unele mi-au mal ramas acum insectirate cu notele de margele pe portalive de balconul amjiteatrului inlesat de corisectti rabujnlnd cu patos in Vonla neamulUi acest mal1 sincer direct care a acoperit 0 intreaga epoca de niizuinli ~i aspiraFii Am invalat de la Danielescu cantece mal vechi cuno~tine duioase din copilarle cimtece noi despre natura despre om despre patrie bulldes pre viala Gintec de leagan M-a flicut mama balat Cine treee pe izlaz Am un galben nu-i bun Projesorul a strans cantecul aruneat cu darnide pe ogor din plinaratea araneasca I-a ingrijit cu mainl delicate I-a piepttinat I-a druncat din nou mai jrumos mai bogat in ume sau a luat versurile avide de melodie ale poelilor nosecttri e-a imbriicat in haina colorata a muziciiflicand arIa curata secti sincenlz

Ucenicia in com) Bisericii Sfintii Imparati din Ploie~ti experienta de

I Vasile TOMESCU Foul Constantinescu Ed Muzicalll a Uniunii CompozitorilorBucwecent 1967499 p 2 Ibidem pp 37-38

386 387

pro leci Alexandnt Gabriel GHERASIM

conditiile exc1usiv religioase adica cele care nu au nid 0 relevantll juridica pentru incheierea unei clislitorii civile in statu romin insi a cliror neindeplinire ii opre~te pe cei chiar deja clisAtoriti civil si primeasci Sffinta Taina a Cununiei in Biserica Ortodoxi

1 Terminologie Clasificarea conditiilo~ ~i impedimentelor

Mai intiii trebuie lAmurit sensul celor douA notiuni conditii ~i impedimente care fac obiectul studiului nostru De~i neindeplinirea oriclreia dintre conditii poate fi priviti ca impediment I dupA cum ~i ipsa oricwia dintre impedimente echivaleazA cu indeplinirea unei conditii tct~i atat legiuitorul c1it ~i doctrina juridica recurg la anumite nuantl1ri menite si u~ureze sarcina ofiterului de stare civilA precum ~i a ilstantelor judedlto~ti

in literatura juridicA sunt tratate de 0 parte conditiile de fond ~i impedimentele de cealalti conditiile de foIDlA la incheierea casitoriei In sens restrans conditiile de fond se intati~eazA sub foIDlA pozitiva adici trebuie ca respectiva situatie sA existe pentru a se putea incheia cAsitoria (eg diferenta de sex) Impedimentele in sens restrans sunt imprejurArile de fapt sau de drept a cliror existentli impiedicl incheierea clisatoriei (eg alienatia sau debilitatea mintaIA) ete pot fi deci considerate conditii de fond negative deoarece cAsitoria se poate incheia numai in cazul in Cllre ele nu exista in sens larg conditiile de fond pe langa cele pozitive (sensu restriins) Ie includ $i pe cele negative adici impedimentele in sen restrins Delimitarea conditiilor de fond pozitive de cele negative (impedimente) este consideratl utili de quasiunanimitatea civili~tilor intrudit inJeplinirea conditiilor de fond in sens restrans trebuie doveditA de cei care vor sa se caslUoreasca pe dnd in privinta impedimentelor este suficient declaralia viitorilor soti cA ele nu existli (art 13 C Jam) Existenta impedimentelor poate fi ins invocatA de terti pe calea opozitiei Ia caslitorie (art 14 Cfam) sau de ofiterul de stare civil din oficiu (ait 15 CJam)

in fme in sens larg impediment la csatorie este orice imprejurare care se opune incheierii acesteia adici neindeplinirea oricmia dintre conditiile de fond (pozitive sau negative) sau de formA2

I Pr Valerian $ESAN Curs de drept bisericesc universal ed a IV-a Cemluli 1942 p 196 Impedimentele la cununie sunt Iipsuri ale conditiunilor necesare pentrll 1ncheierta cununiei bull sau imprejurllri-obstacole existente cari impiedicl incheierea cununiei impiedicAndu-j scopul religios-morat bull 2 IP FILIPESCU ~i AJ FILIPESCU Tratal de dreptuljamiliei ed a VIII-a Ed Universul Juridic Bueure~ti 2006 pp 27-29 CiasificAri asemAnltoare fac 1 ALBU Dreptuljamiliei Ed Didactic ~i PedagogicA Bucure~ti 1975 p 57 D LUPA~U Dreptuljamiliei Ed Rosetti Bueure~ti 2005 pp 34-35 A BACACI VmiddotC DUMITRACHE ~ C HAGEANU Dreptuljamiiei ed a IV-a Ed All Beck Bucure~i 2005 pp 19-20 Pentru critica doctrinei

Conailii ~i impedimente la incheierea ciisiiforiei

Pentru inlesnirea intelegerii sensurilor restranse $i largi ale celor doua categorii onditii ~i impedimente totodatli ca ~i cuprins al acestui stu diu prezentam urmlltorul tabel

Conditii de fond Pozitive lmpedimente 1010 sensu

1010 sensu Je cond1ii de fond striclO senszQ Negative

Conditii de fonnl Je i1lpoundedimenle slriclo sensll FonnalitAti premergAtoare incheierii ciisAtoriei Procedura incheierii cilsiltoriei

i

o prim casificare imparte conditiile ~i impedimentele Ia incheierea cAslitoriei in dirimanle ~i prohibitive aceasti diferentiere are la baza caracterul normei ce Ie reglementeaz ~i sancliunea aplicabilli Sunt considerate dirimante acele conditii stabilite prin norme imperative a cliror inclilcare atrage ca sanctiune juridic civilli nulitatea ClisAtodee in aceastli categorie intrA cele mai multe dintre conditiile ~i impedimentelele prevlizute de legea romana ConditiiIe prohibitive sunt cele edictate prin norme a caror incAlcare nu afecteazli valabilitatea cAslitoriei ci atrage doar unele sanctiuni disciplinare pentru functionarul care a inclllcat dispozitiile legale

In fullctie de elementele a cliror existenlli este vizata se vorbe~te de condipi ~i impedimente de ordin jizic (eg diferenta de sex varsta matrimonial) psihic (eg existenta consimtamantului) ~i moral (eg impiedicarea lncheierii unei cAslitorii lntre rude apropiate4) Se observa totu~i cA distincliiIe stabilite potrivit acestei ciasificAri sunt relative Astfel varsta matrimonialli poate fi consideratli nu doar condilie de ordin izic ci ~i

elasice privilld diviziunea condiliilor de fond la incheierea clsatoriei in conditii de fond in sensrestrans (condi~i pozitive) ~i impedimente (conditii negative) a se vedea T BOOOA$CA Dreptuljamiliei Ed All Beck Bucu~tj 2005 pp 60-64 Idem Aspecte eritice sau controversate in legislalia ~i doctrina romaneascA din domeniul dreptului familiei in DreptuI312004 pp 11-14 Totu~i dupA ampla sa argumentare contestanta a distincliei pe care 0 consideli lrA suport legal ~i mai ales tlri consecinle juridice practice (p 61) T Bodo~cl consaerA un scurt paragraf impedimentelor Ia cAslitorie (pp 65-66) mai exact clasificArii lor in absolute $i relative criteriul acesta de c1asificare netiind aplicabil condiliilor de fond in general ci numai impedimentelor A se vedea ~ D LuPULESCU ~ A-M LUPULESCU Dreptuljamiliei Ed CH Beck Bucure~ti 2006 p 22 care de~i in principiu aderA la critica Beul de T Bodo~cl diviziunii din doctrina clasica totu~i prezinta conditiile de fond pozitive ~i impedimentele in sectiuni aparte la fel ca doctrina clasicli 3 tn plan stalal pe IAngn sanctiunea civila incAcarea unor condilii la incheierea casatoriei poate atrage ~ sanctiuni penale Spre exemplu bigamia este sancionat de art 227 C pen Si in plan bisericesc poligamia atrage sancliuni mult mai grave pe ISnga invalidarea legaturii neinglduile De remareat faptul ca in vechile canoane poligamia este fnleleasll intr-un sens mull mai 111rg decal in actuala iegisialie civiU canoanele vizeaza nu atat legllturie matrimoniae simulane cat pe cele succesive (a se vedea paragraful 321B) 4 Trebuie remareat cA in dreptuJ bisericesc noliunea de rudenie are 0 sfer mult mai largdecat in aetuala legisJape civilA a se vedea sectiunea 322

















390












































395






bull












396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






















390












































395






bull












396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






390












































395






bull












396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~





























395






bull












396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






395






bull












396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






396

397


















398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






398











bull


bull


bull












bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~











bull


bull





Irl~)



bull













de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~










de caslitorie















404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






404 405















bull



3221 Rudenia flZicA
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~
















bizantinii67









bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~








bull

















410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






410

411





bull bull



bull









412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






412 413








bull











f-~ 101937








bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~












bull



































eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~



























eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~











eventualele opuneri











249










----------------------

420 421
















































~






----------------------

420 421
















































~


































~












~






Documents

Drept Bisericesc - Anuar FTOUB