of 22/22
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI NEMATOZI LA SOLANACEAE Dragne Ruxandra-Teodora Facultatea de Horticultura Specializarea Horticultura Grupa 2201 Anul II

Dragne Ruxandra Nematozi La Solanaceae

  • View
    219

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Nematozi La Solanaceae entomologie 2014

Text of Dragne Ruxandra Nematozi La Solanaceae

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

NEMATOZI LA SOLANACEAE

Dragne Ruxandra-TeodoraFacultatea de HorticulturaSpecializarea HorticulturaGrupa 2201Anul II

1 Introducere

Ordinul TYLENCHIDAFamilia HETERODERIDAEMELOIDOGYNE INCOGNITA Nematodul Galicol Al Radacinilor

Specia este raspandita practic in toata lumea, in SUA(mai ales in statele sudice), America de Sud(Argentina,Brazilia,Chile),Europa,Noua Zeelanda , Insulele Haway si Fidji. Primele referiri privin reprezentantii geniului Meloidogyne , in Romania , se fac destul de tarziu , in 1970 , odata cu identificarea si descrierea specie Meloidogyne incognita , cunoscuta popular sub numele de Nematodul Galicol al radacinilor , demonstrandu-se pe parcursul anilor ca este o specie foarte raspandita in tara noastra, in toate regiunile , in conditii de sera.

2. Descrierea speciei

Masculul are 1,2 2 milimetri lungime este cilindric, viermiform , acoperit cu o cuticula inelata. Campurile laterale sunt marcate cu 4 incizii care se intend de la mijlocul gatului pe aproape intreaga lungime a corpului. Coada este rotunjita , scurta si fara bursa , cu spicul bifurcate. In regiunea capului se observa doua deschideri sub forma de fante alungite cu aspect de punga(pungi amfidiene) . Fasmidele , putin evidente sunt in zona anusului mai sus putin de el. Stiletul, butonii bazali si bulbul esofagian sunt bine dezvoltati, iar bulbul median esofagian se prelungeste cu un istm ingust care uneste lobii bulbului bazal. Porul excretor se afla in vecinatatea inelului nervos Femelele tinere, imature au un aspect piriform si gatul lung. Femela matura are corpul mai putin piriform , cu gatul scurt. Cuticula prezinta striatii in regiunea gatului si aspect caracteristic la extremitatea posterioala a corpului. Capul prezinta 6 buze mici , iar stiletul este mai mic ca la mascul , dar are butonii bazali dezvoltati. Bulbul bazal este format din 3 lobi mari , turtiti, cu 3 nuclei glandular , este extins , este compus si ajunge la extremitatea anterioara a intestinului. Prin transparent se identifica 2 ovare, cu oocite si oua in dezvoltare. Ouale, odata cu depunerea pontei , sunt inglobate intr-o masa mucilaginoasa atasata de partea posterioara a femelei. In Romania , femelele identificate au lungimea corpului cuprinsa intre 371,4 - 533,0 , iar latimea intre 279,5 403,0 . Ouale sunt variate ca dimensiuni cat si ca detalii de structura interna, fiind inglobate intr-o masa mucilaginoasa, in interiorul galei, in partea posterioara corpului femelei, dupa depunere fiind albe transparente, cu o cuticula fara striatii sau ornamentatii , avand o forma ovala. Larvele au aspect viermiform, observandu-se in interiorul oului in ultima faza a dezvoltarii embrionare, iar stiletul, bulbul median al esofagului si orificiul anal sunt greu se distins, iar corpul larvei este acoperit cu o cuticula subtire, inelata. Nematodul a fost cunoscut sub denumirea improprie de Heterodera marioni , multa vreme ca singura specie polifaga si extreme de daunatoare a culturilor de camp si sera.

3. Biologia si ecologia speciei

Specie polivoltina, in conditii de temperatura joasa,stadiul de ou ramane in diapauza.Specia se inmulteste pe cale partenogenetica , masculii fiind mai rari. In anotimpul cald nu apar masculi, Inmultirea facandu-se partenogenetic. Nematodul radacinilor ierneaza in camp, in corpul femelei, in stadiul de ou , iar in sere ierneaza ca female sau larve de varsta a doua. O femela depune intre 300 si 2000 de oua , dar in conditii nefavorabile de mediu numarul lor scade. Dupa ce parasesc gala , larvele se deplaseaza printre particulele de sol in cautarea radacinilor tinere ale diferitelor plante , larvele de varsta a doua sunt forme de invadare, ele fiind foarte active , patrunzand in tesuturileradacinilor in apropierea varfurilor de crestere, migrand atat pe orizontala cat sip e vertical, parcurcand distante apreciabile. Dupa un timp scurt de hranire , larvele se indreapta catre zona vasculara , unde se instaleaza parallel cu cilindrul central si devin immobile. Celulele tesutului unde s-au fixat larvele se multiplica si se hipertrofiaza, rezultand celule gigantic, cu mai multi nuclei.Dupa ecloziune larvele timp de 2-3 saptamani, in functie de temperatura, se hranesc intens , trec prin 4 naparliri successive in cateva zile, iar in aceasta perioada larvele nu se hranesc si nu parasec exuvia larval. In timpul procesului de naparlire , in functie de sex larvele isi schimba forma. La masculi, dupa cea de a 3-a si cea de a 4-a naparlire, larvele devin viermiforme,iar la female se ingroasa corpul pana la forma caracteristica de para. In general masculii sunt in numar redus, dar uneori efectivul depaseste pe cel al femelelor. Durata cicului evolutiv si numarul de generatii depinde de temperatura,fiind necesare temperaturi ridicate de aceea specia nu se gaseste in camp ci numai in conditii de sera, si umiditatea solului precum si cantitatea si calitatea hranei. In sera dezvoltarea unei generatii dureaza aproape 45 de zile. Nematodul radacinilor este termofil, cu optimum de temperature intre 20-30 grade C, durata dezvoltarii unei generatii la 25 de grade C are loc in 21 de zile , iar in sera specia poate avea 8-10 generatii/an , dar in conditii de camp numai 2,3 generatii/an.

4.Plante atacate si mod de daunare

Nematodul radacinilor este o specie polifaga, el putand folosi ca plante gazda peste 1500 de specii, in deosebi sunt amintite ca sensibile la atacul daunatorului plante din familiile: Curcubitaceae, Solanaceae, Leguminosae. Pagube indeosebi de mari sunt provocate in sere la castraveti, tomate ,salata, vinete , ardei si morcovi dar si plante ornamentale. Plantele atacate prezinta pe radacini gale de diferite dimenisuni pana la 5 cm diametru, forma si marimea lor variaza in functie de planta gazda, efectivul populatiei de nematode, precum si conditiile de mediu. Plantele atacate puternic se vestejesc, dar la un atac slab sau la inceputul atacului, planta infestata nu are caractere deosebite de cea sanatoasa. Deseori galele ce au un tesut mai putin rezistent putrezesc , iar planta este infectata cu organism patogene sau saprofite din sol, la tomate si la castraveti, atacul nematodului este asociat cu agenti din genurile: Fusarium , Verticillium, Alternaria , Pythium, fapt ce poate duce la distrugerea totala a recoltei. M.Incognita este o specie extrem de polifaga ataca plantele din peste 40 de familii. Cele mai sensibile culture sunt tomate , vinete , castraveti si ardei. Infestarea plantelor are loc imediat dupa transplantare , iar primle simptome se observa la primele 3-4 saptamani. Dintre simptomele atacului caracteristica este formarea galelor pe radacini. Acestea se formeaza frecvent pe radacinile adventives la inceput avand forma ovala si marimea unui bob de grau de culoare alba, usor translucid. La atacuri puternice intreaga radacina este acoperita de gale, avand un aspect deformat si perturband procesul de absorbtie a apei si elementelor nutritive. Plantele atacate se vestejesc incepand de la baza iar in final se usuca. Primele semne ale atacului constau n ofilirea frunzelor, urmat, la scurt timp, de uscarea lor de la vrf spre baz i stagnarea n cretere a plantelor. Pe rdcini apar gale. La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt obturate, circulaia sevei se ntrerupe, determinnd putrezirea rdcinii i uscarea plantei. La tomate pagubele produse de acest daunator pot ajunge pana la 50-60%.

5. Combatere

Raspandirea daunatoruui se face odata cu transporturile continand sol infestat, cu larve de invazie sau resturi de radacini cu nematozi vii, ceea ce trebuie avand in vedere si in cazul carantinarii unor sere. Pe plan local, raspandirea speciei poate fi favorizata de apa din precipitatii sau irigari. Materialul vegetal saritor (bulbi , radacini si tuberculi) se controleaza amanuntit prin metode generale si specific recomandate pentru depistarea nematozilor. Se controleaza serele legumicole si floricole, prin examinarea radacinilor a 3-5% din plante , radacinile suspecte sau chistii se rezerva si se trimit spre analiza laboratoarelor competente. Nu se introduc plante cu radacini sau sol din serele infestate in alte sere. Controlul rasadurilor, dezinfectarea uneltelor , distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare contribuie la combaterea acetui daunator. Cultivarea de soiuri rezistene si efectuarea de tratamente cu produse nematocide reprezinta metoda cea mai eficienta in combaterea nematodului. Ca si metode chimice putem folosi:- Tratamente la sol aplicate de regula intre ciclurile de cultura; produse cu actiune nematocida prin gazare sa u prin contact direct:o Basamid granule in doze cuprinse intre 300 si 600 kg/ha, pe o suprafata afanata la adamcimea de 18-22 cm si umectata (aprox 60%) dupa care se ocopera cu folie de politilena timp de 15 20 zile perioada de tratament. Dupa tratament, plantatul sau semanatul se realizeaza dupa alte 10-30 zile; in functie de temperatura la care s-a realizat tratametul; cu cat temperatura a fost mai mare de pragul minim la care este recomandat a se realiza tratamentul (60C pe adancimea de 18-22 cm) cu atat numarul de zile necesar pana la semanat sau plantat este mai mic. Inainte de semanat sau plantat obligatoriu se realizeaza testul Creson (cu seminte de salata). Daca semintele de salata nu germineaza se mai intarzie cu infiintarea noi culturi, intre timp intervenindu-se printr-o lucrare de afanare pentru o mai buna aerisire a solului dupa care se repeta testul Creson.o Raisan 51 in doza de 750 pana la 1200 l/ha si 2000 l/ha pentru efect si de erbicid. Solul trebuie sa fie afant pe adancimea de 10 15 cm; cu temperatura cuprinsa intre 10 si 250C, umezit. Dupa aplicare saprafata se acopera cu o folie de polietilena timp de 15 20 zile; plantarea se realizeaza dupa 8 10 zile de la indepartarea foliei, nu inainte de a se realiza testul Creson. o Vydate 10G recomandat a se aplica prin incorporare la 10 cm adancime imediat inaite de plantat (cu 1-2 zile) in doza de 30 64 kg/ha (1 gr/planta); imediat dupa aplicare se va iriga. o Vydate 10L recomandat in doza de 10 l/ha imediat dupa plantare, inainte de irigarea prin picurare; are rol important in prevenirea patrunderii nematozilor in radacinile plantelor. o Nemathorin 10G recomandat in doza de 15 kg/ha aplicat pe rand sau pe intrega suprafata (in cazul unei infectii puternice); incorporate la 10 15 cm adancime. Pana la plantare de la data realizarii tratamentuli trebuie sa treaca 10 15 zile. o Nemagold actioneaza asupra populatiei de nematozi din sol, se aplica in perioada de vegetatie a plantelor in doze de 8-15 l/ha/tratament, pentru culturile de legume, prin sistemul de irigare prin picurare. Are actiune biostimulatoare asupra sistemului radicular; nu necesita timp de paoza intre administrare si recoltare.

NEMATODUL TULPINILOR SI TUBERCULILOR DE CARTOFDitylenchus destructorOrd. Tylenchida, Fam Tylenchidae

Specia este .raspandita n Europa, America de Nord, nordul Africii dar si alte regiuni de pe glob. In Romnia acest nematod a fost semnalat initial in judetele Harghita, Botosani, Suceava, apoi n toata taraDescriereAdultul. Corpul la ambele sexe este cilindric. Cmpurile laterale prezinta 6 Incizii liniare longitudinale. Coada este relativ scurta si rotunjit-conica. La femela vulva este situata n treimea posterioara a corpului, iar masculul prezinta o bursa -copulatoare caracteristica. Limita dintre esofag si intestin este oblica. Glandele esofagiene acopera partea anterioara a intestinului. Lungimea corpului la femela0.8-1.4mm, iar la mascul de 0,81,3 mmOul este oval. Lungimea lui este egala sau mai mare dect latimeaLarva este filiforma, subtire, transparentaBiologie si ecologie. Ditylenchus destructor are mai multe generatii pe an.Ierneaza n toate stadiile dedezvoltare, n sol, n tulpinile si tuberculii de cartof.De aici, femelele patrund superficial n tuberculi si se hranesc Din tuberculii infestati , plantati primavara ,o parte din nematozi patrund in tulpina palntei de cartof, iar o parte trec in sol. Odata cu formarea noilor tubercului,din sol si din tulpina, nematozii patrund in acestia. De aici, femelele patrund superficial n tuberculi si se hranesc.Femelele fecundate care patrund in tuberculii depun cca 250 de oua. Dezvoltarea are loc intr-un interval de 15-45 de zile. Stadiul larvar cuprinde 4 varste. Durata ciclului biologic a unei generatii este de 20-26 de zile la temperaturi intre 20-24 gradeC si pana la 68 de zile la temperaturi intre 6-10 gradeC.Plante atacate si mod de daunare. Specie polifaga, infestnd numeroaseplante cultivate (gru, ovaz, secara, luccrna, trifoi, soia, lupin, stnjenel) sispontane (patlagin, susai, papadie). Tulpinile infestate se ngroasa si seramifica puternic, internodurile devin mai scurte, frunzele se etioleaza, ramnmai mici si au marginea dilatata. La recoltare tuberculii infestati prezinta micizone decolorate, n dreptul carora, pe masura evolutiei atacului, epiderma seusuca si crapa. Tesuturile acestor tuberculi devin spongioase si capata o culoarebruna, apoi se ntaresc si se usuca, simptom asemanator cu cel cauzat deputregaiul uscat (fuzarioza).In cmp, nemalodul ataca tuberculiide cartof, de dalii, de gladiole, bulbii de Iris, Tulipa, radacinile de hamei, sfecla pentru zahar, rizomii de Mentha arvensis,Sonchus arvensis, Stachis palustris Pe tuberculii de cartof, la nceputul atacului, prin ndepartareategumentului in zona fixarii tuberculilor de stoloni, din pulpa cartofuluiapar formatiuni cu aspect, maciucat si pete de culoare alba. Apoi aparpete plumburii-cenusii. Ulterior petele conflueaza. In dreptul petelorepiderma se usuca, crapa iar dedesubt apare un tesut brun -necrozat.Intr-o faza avansata a atacului, pe suprafata tuberculului apar numeroasecrapaturi ale tegumentului iar prin sectionarea acestora se observa ozona centrala alba neinfestata si o zona periferica bruna. In final tesuturile devin spongioase, brune si se ntaresc. Pe ele se instaleaza bacterii.ciuperci, acarieni, alte specii de nematozi amplificand atacul.CombatereSe va folosi numai materialul saditor sanatos, care saprovina din regiuni libere de nematod". Trebuie respectata o rotatiede 34 ani. Distrugerea buruienilor, adunarea si distrugerea resturilorvegetale ramase n cmp, araturile adnci dupa recoltare sunt, deasemenea, indicate. In zonele infestate nu se va planta cartof dect (lupa10 ani). Recolta obtinuta de pe terenurile infestate se va dirija spreconsum sau industrializare, efectundu-se totodata o sortare riguroasasi atenta a tuberculilor recoltati. De perspectiva este cultivarea unorsoiuri rezistente.Chimic, se recomanda mbaierea tuberculilor nainte de plantare nzeama sulfofocalcica (12 Be), timp de 3060 de minute, sau in solutiepe baza de metilditiocarbamat de sodiu (vapam) 0,252,5% timpde 2060 de minute. Inainte de plantare cu 34 saptamni se potface tratamente cu Basamid G 98 500 kg/ha.

NEMATODUL AURIU AL CARTOFULUI Globodera rostochiensis Woii.Ord. Tylenchida, Fam. HeteroderidaeSin.: Heterodera rostochiensis Woll.Daunatorul, originar din America de Sud, a fost semnalat pentruprima data in Europa n orasul Rostock, n Germania, n anul 1889.In prezent este raspndit n Germania, Danemarca, Olanda, -Belgia,Franta, Italia, Norvegia, Rusia, Polonia, SUA etc. In tara noastra a fostsemnalat in judetul Harghita n anul 1984. Estedaunator de carantina.Descriere F e m e l a are corpul globulos, sferic, cu gtul scurt sivulva putin marcata. Anusul este mai mic dect vulva. Cuticula prezintaun numar mare de punctuatii dispuse n rnduri. Culoarea este la nceputgalbena-stralucitoare, apoi devine bruna cu reflexe aurii. Lungimea corpului este de 0,5- 0,8 mm. M a s c u l u l are corpul alungii, cilindric, ascutit laextremitati. Spiculii sunt scurti.Corpul masoara n medie1 mm hmuime.O u l, de culoare alba, sedezvolta in corpul femelei.LARVA are corpul alungit,filiform. Partea hialina a coziieste aproape la fel de lunga castiletul. Lungimea este de 440 460 micrometriBiologie si ecologie. Nematodul auriu ai cartofului are n camp, in mod obisnuit o generatie pe an si ierneaza sub forma dechisti in sol. Chistii pot supravietuiin absenta gazdei 1020de ani. Larvele si ncep activitatea primavara, cnd temperatura solului depaseste 12Csi se intalnesc n apropiere plantede cartof sau alte Solanacee (E.P o m a s c u, 1973). Larvele se fixaza pe radacini, n apropierea vrfului radicelei, sau pe tuberculi. Dupa fixare are loc imediat p r i m a naprlire iar dupa circa 8 zile se produce cea de a doua naparlire, urmata de diferentierea sexelor n masculi alungiti si mobilisi femele imobile, cu corpul n forma de sac. Dupa mperechere ncorpul femelei se dezvolta ouale, de la 50 pna la 500600 bucati. Dezvoltarea embrionara are loc n interiorul corpului femelei. Ecloziunease petrece tot n interiorul corpului femelei. Capacitatea nematozilor de a se deplasa liberi n sol este redusa. Dezvoltarea, ntre ecloziune sipana la maturizarea femelelor, dureaza 610 saptamni. Raspndireanematodului se face prin materialul de samnta, apa de irigatie sau vant.Solurile nisipoase sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea daunatorului.

Plante atacate si mod de daunare.Specie oligofaga, infestnd diferiteplante cultivate si spontane, de preferinta din familia solanacee (Solanum spp.).Plantele infestate au o crestere mai nceata, frunzele se decoloreaza, iar celebazale se ofilesc, se usuca; frunzele din etajul superior se pateaza n brun,ndeosebi spre vrful acestora. Radacinile pe care se fixeaza nematozii seramifica anormal si se brunifica. La o analiza atenta, pe radicelele atacate sedisting femelele juvenile aurii sau femelele ajunse la completa dezvoltare(chisti). Nu formeaza gale.In asociatie cu nematodul auriu se ntlneste si nematodul alburiu alcartofului (G. palida)', se comporta si combate, ca si specia precedenta (DobrinIonela, 1999). Nematodul ataca mai ales cartoful dar si alte solanacee cultivate si spontane ca: tomatele, vinetele,zarna,ciumafaia. Frecvent pe frunzele etajelor superioareapar pete brune, dispuse catre extremitatea lor. Radacinile prezinta necroze vizibile, cauzate de penetrarea larvelor. Sistemul vascular poate fi obturat.In solurile cu 20 de chisti/g sol, se apreciaza o pierdere de 2 t cartofi/ha.CombatereIn primul rand se impune respectarea stricta a regulilorde carantina fitosanitara externa si interna. Se va evita plantarea cartofului n zonele inferate. minimum 10 ani. Materialul pentru samntatrebuie sa fie riguros controlat .si sortat si sa provina din regiuni liberede nematod. Este bine ca materialul de samnta importat sa fie urmaritnca un an in cultura. Rotatia culturilor este bine sa se realizeze peun interval de 57 ani. In rotatie trebuie incluse plante nepreferate denematod, cum sunt: rapita, cnepa, mustarul, ridichea. Importanta deasemenea este distrugerea samulastrei. O metoda de perspectiva o reprezintautilizarea soiurilor rezistente. Pe suprafete mici, n focare se recomandairigarea si acoperirea solului cu folie de plastic transparentasau neagra. Se interzice cultivarea de cartofi pe terenurile infestatepna ia disparitia daunatorului.Tratamentele chimice se recomanda sa se faca n sere, cu BasamidG 98 500 kg/ha, Dazomet 90 PP 600 kg/ha. n ultimii ani se folosesctot mai mult nematocidele granulate la plantare sau la scurt timpdupa aceasta. Este recomandat produsul Vydate 10 G 30 kg/ha. Combaterea chimica nu este n toate cazurile rentabila, costul nematocidelordepasind n unele cazuri valoarea productiei obtinute. Nematocidelefiind produse toxice pentru om, animale si plante sunt necesare masurispeciale de protectia muncii, atunici cnd se lucreaza cu ele.

NEMATODA-HETERODERIDAEGlobodera pallida (Stone) Behrens - Nematodul chistic palid al cartofului

Raspndire. Globodera pallida este ntlnit n cea mai mare parte a zoneiEuropei si Marii Mediterane, frecvent n sudul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.Este original din America de Sud din Muntii Anzi, si introdus n Europa lamijlocul secolului XlX-lea odata cu extinderea culturii cartofului. Din Europa,nematozii au fost diseminati cu cartofii de samnta n alte regiuni ale globului. Inprezent este raspndit n Europa, Africa de Nord, Asia, America de Nord siAmerica de Sud.Cartoful este planta gazda cea mai importanta, dar sunt atacate Ia fel demult si tomatele si vinetele, alaturi de alte specii ale genului Solanum sau hibrizii.Descriere. Globodera pallida a fost descrisa pentru prima data de Stone, n 1973,iar vechile semnalari si informatii se refereau la morfologia specia G.rostochienis. Descrierea celor doua specii si a stadiilor de dezvoltare sunt foarteasemanatoare, formele juvenile la stadiul al doilea au aspect vermiform, de circa470 um lungime, si gura este prevazuta cu un stilet puternic (necesar nteparii peretilorcelulari), iar coada este efilata. Aspectul general al masculilor este vierniiform, iar n treimea posterioara a cozii, care este scurta si boanta, se remarcaorganele copulatoare. Femelele sunt sferice, cugtul evident, care contine esofagul si glandele asociate. Formachistilor este similara formelor adulte, dar au cuticula de culoare cafeniu nchisa,iar organele interne degenerate.

Biologie si ecologie. Substantaeliminata n sol de radacinile plantelorgazda, determina eclozarea oualelor dinsol, incluse n chisti, iar larvele juvenilede stadiul al II-lea apar si infesteazaradacinile. Fiecare nematod, sau stadiual acestuia, se hraneste cu un grup decelule al periciclului, cortexului ,endodermei si transforma respectivelecelule atacate, ntr-un sincitiu sau asanumita celula de transfer. Nematodulramne la locul primului atac, toataviata sa, iar n cursul dezvoltarii sale, eltrebuie sa parcurga nca doua stadiijuvenile pentru a deveni n final masculsau femela.Femelele si modifica forma, seumfla, traverseaza diferite zone alesuprafetei radacinilor, dar ramnndprinse de acestea, si nu pot migra n sol.Femelele sunt fecundate de masculi,care sunt viermiformi si activi, dar dupaacuplare, masculii mor iar femeleleramn n continuare pe radacini si ninteriorul lor se dezvolta ouale. Femelelesunt de culoare alba atunci cnd iesla suprafata radacinii, iar cele de G. pallida ramnnd n continuare albe. Lacompleta dezvoltare mor iar cuticula se ntareste, devenind maronie si setransforma n chisti care protejeaza cele aproximativ 500 de oua din interior. Lamaturizarea completa a chistilor, acestia se detaseaza de suprafata radacinii si seregasesc n sol. Ouale fie eclozeaza imediat si ataca alte radacini, fie ramn n starede repaus ca sursa de inocul pentru culturile viitoare din anii urmatori. DupaStelter, 1971; Stone, 1973; Jones si Hopnes, 1974, citati de Romascu n 1978,chistii si pot pastra puterea de infestare timp de multi ani, n absenta plantelor desolanacee gazde.Identificarea speciilor este posibila prin observarea culorii femelelor, carecorespunde cu stadiul de dezvoltare, fie o trecere de la alb la galben la G.rostochiensis sau alb uniform (usor crem, dar niciodata galben) Ia G. pallida. DupaKort, 1974, citat de Romascu n 1978, cele 2 specii de Globodera au mai multepatotipuri diferite (patotipurile caracterizndu-se prin capacitatea lor de a semultiplica pe anumite clone de Solanum cu tuberculi si pe hibrizi utilizati pentrudiferentiere, existnd trei patotipuri la G. pallida (Pal-Pa3), dupa Kort si colab.,(1977). Unele patotipuri se identifica prin incapacitatea lor de a se multiplica pesoiurile de cartofi specifice (rezistenta monogenica), iar alte patotipuri prezinta diferite capacitati de a se multiplica pe diferite soiuri de cartof. Sistemul declasificare a patotipurilor este recunoscut pe plan mondial, clar se refera mai ales lapatotipurile semnalate n Europa.Plante atacate si daune. Nematozii sunt principalii daunatori ai cartofuluiin zonele temperate sau reci, mai ales atunci cnd pentru patotipurile existente nzona de cultura, nu exista soiuri rezistente n sortimentul de cultura. Aceastasituatie este mai evidenta n cazul speciei G. pallida datorita lipsei soiurilor decartof rezistente. Dupa Brown (1969), citat de Romascu n 1978, marimeapanubelor evidentiata prin productia de tuberculi, este strns corelata cu cantitateade oua de nematozi pe unitate de sol, estimndu-se o pierdere de circa 2 tone decartof/ha, pentru fiecare 20 oua/gram de sol. In cazul unor populatii foarte numeroaseale nematodului, determinate n principal de lipsa rotatiei culturilor de cartof,pierderile se estimeaza pna la 80% din recolta potentiala. In cmp, nu existasimptome specifice ale atacului de nematozi, observndu-se totusi deseori, zone decultura cu plante pitice, ngalbenite, ofilite sau moarte, sau chiar fara simptomeevidente, nsa marimea tuberculilor poate fi redusa.Combatere. Exista norme legislative interne si internationale referitoare lareglementarile produselor de import si export, dar si norme interne ce asigura cazonele de producere a cartofului de samnta si miscarea cartofilor dintr-un anumitteritoriu n altul al unei tari anumite, sa fie mentinute pe ct posibil, libere de acestespecii de nematozi.Nematozii celor doua specii, nu au mijloace naturale de dispersare,deplasarea n sol este ntlnita numai la formele juvenile atrase de radacini, nsa pedistante foarte mici. Raspndirea daunatorului n interiorul unei zone de cultura sauintre diferite tari, se face prin chistii transportati odata cu cartofii de samnta,materialul vegetal initial din pepiniera, bulbii florali, cartofii de consum sauindustrializare (n cazul n care ar putea fi plantati sau reziduurile de pamnt nusunt tratate conform tehnologiilor industriale).Simptomele descrise pentru atacul n cmp pot fi provocate si de alte cauzecare nu pot fi considerate ca dovezi ale prezentei nematodului. Dovezile sigure suntreprezentate de prezenta chistilor n probele de sol sau prezenta femelelor sichistilor pe radacini. Femelele si chistii sunt vizibili cu ochiul liber ca sfere micialbe sau aurii pe suprafata radacinilor. Diagnosticul de certitudine se face prinnumeroasele metode de extragere a larvelor sau juvenililor din sol, urmata de unexamen microscopic facut de un specialist.Exigentele specifice de carantina necesita inspectarea cmpurilor undecartofii de samnta sau vegetalele cu radacini sunt plantate, si sunt destinateexportului. Prelevarea de mostre de sol, se realizeaza dupa o metoda acreditata saucand sunt gasite forme de chisti viabili ai celor 2 specii. Probele sunt ridicatenainte de recoltare dar si dupa scoaterea precedentei culturi de cartof pentru aexamina esantioanele de sol n laborator. Uneori, n cursul tranzitului transporturilorpentru combaterea daunatorului se poate practica spalarea tuberculilor sibulbilor pentru ndepartarea solului, dar pot ramne n tuberculi chisti, si apa de spalare trebuie tratata. In sera, combaterea se factratarea solului cu aburi suprancalziti sau cu nematocide avizate.

Bibliografie

L. Glavan, T. Roman ,, Biologia,ecologia si combaterea daunatorilor la legume Ed Agris,Bucuresti 2006I. Rosca,I. Oltean,I. Mitrea,M. Talmaciu,I.D. Petanec,St.H. Bunescu,R. Istrate, N. Talmaciu, C. Stan,M. L. Micu ,,Tratat de entomologie generala si speciala , Ed Alpha MDN ,2011I. Rosca ,,Entomologie generala si speciala Ed Geea, 2013Perju L. Teodosie ,,Daunatorii din principalele agrosisiteme si combaterea lor integrata , Ed AcadamicPress, Cluj Napoca,2004I.Ghizdavu ,P. Pasol ,I Palagesiu, B. Bobarnac, C. Filipescu, I.Matei, T. Georgescu, T Baicu, Al. Barbulescu ,,Entomologie Agricola Ed didactica si pedagogica,R.A,Bucuresti,1997I. Rosca, Rada Istrate ,,Tratat de entomologie(Agricultura,Horticultura,Silvicultura),Bucuresti,2009

Poze: www.horticultorul.ro