Dr. Reaboiu Karmenina Medic primar neurolog Doctor in ... de somn din...¢  Boala Parkinson este o boala

  • View
    7

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Dr. Reaboiu Karmenina Medic primar neurolog Doctor in ... de somn din...¢  Boala Parkinson...

  • Dr. Reaboiu Karmenina Medic primar neurolog Doctor in medicina Medic sef Sectia Neurologie, Spitalul Clinic CF, Iasi

  • � Boala Parkinson este o boala degenerativa a sistemului nervos central, a doua boala neurodegenerativa ca frecventa dupa boala Alzheimer.

  • Boala Parkinson se caracterizeaza prin pierderea progresiva, lenta a neuronilor dopaminergici, iar zonele afectate sunt in principal ganglionii bazali, zone care contribuie la realizarea si coordonarea miscarilor active, iar suferinta lor produce o tulburare tipica de motilitate.

  • Boala Parkinson se recunoaste dupa asocierea

    in proportii diferite a 3 simptome de baza:

    �bradi-/hipokinezie = lentoare in initierea si efectuarea miscarilor active,

    � tremor de repaos cu frecventa de 4-7c/sec,

    � rigiditate musculara cu fenomenul de roata dintata,

    �posturi in flexie, mers cu pasi mici, uneori fenomene de blocaj motor "freezing" si caderi frecvente.

  • : Statuette of an Old Woman with Parkinson's Disease, After 1895

    by: Paul Marie Louis Pierre Richer

  • Cel mai frecvent vorbim de boala Parkinson primara, dar exista si asa numitele sindroame parkinsoniene atipice, Parkinson plus, parkinsonism in cadrul altor boli degenerative unde pe prim plan sunt alte manifestari neurologice si parkinsonism secundar (consecinta unor leziuni cerebrale dobandite) dupa expunerea la toxice (monoxid de carbon, mangan, MPTP), medicamente (neuroleptice, metoclopramid, valproat, rezerpina, blocanti ai canalelor de calciu), vascular (lacune multiple in ganglionii bazali), traumatisme cranio-cerebrale, tumori ale ganglionilor bazali, infectii HIV/SIDA.

  • Leziunile degenerative din boala Parkinson ating constant si alte structuri nuronale decat ganglionii bazali (substanta neagra- pars compacta) fapt ce explica prezenta altor manifestari neurologice care preced sau insotesc simptomele motorii tipice ale bolii si anume: tulburari cognitive, alterari ale somnului, tulburari vegetative.

  • Somnul reprezinta o stare fiziologica a organismului si este un proces activ, generat si modulat de un sistem complex neuronal localizat mai ales la nivelul hipotalamusului, trunchiului cerebral si talamusului.

    El este esential vietii.

  • Somnul este perturbat in multe boli neurologice prin mecanisme diverse:

    � leziuni ale zonelor din creier care controleaza si regleaza somnul sau starea de veghe,

    �leziuni ale sistemului nervos care produc durere,

    �mobilitatea redusa si

    �tratamentele.

  • � somnul lent, caracterizat EEG prin prezenta de unde lente de mare voltaj cu frecventa de 2-6 c/sec.

    � somnul paradoxal (rapid, cu vise) care alterneaza cu perioadele de somn lent, caracterizat EEG prin unde rapide (12-14 c/sec.), de voltaj redus si ocazional ritm alfa. Somnul rapid (REM) apare la aproximativ 80 minute -120 minute de somn lent si dureaza intre 5 minute- 30 minute.

    Somnul fiziologic are doua componente:

  • �Tulburarile de somn din cadrul bolii Parkinson pot fi un semn precoce de boala Parkinson, pot apare inaintea manifestarilor motorii, pot insoti celelalte manifestari ale bolii Parkinson sau pot complica boala Parkinson.

  • Cele mai frecvente tulburari de somn

    sunt: � Insomnia �Hipersomnia (somnolenta diurna excesiva) �Atacuri de somn �Tulburari de somn REM(somn cu vise) �Tulburari de miscare asociate somnului: o sindromul picioarelor nelinistite o mioclonus nocturn �Tulburari de respiratie asociate somnului: o sindrom de apnee obstructiva de somn

  • Insomnia

    �Definita ca dificultate repetata privind initierea, durata, consolidarea sau calitatea somnului in ciuda existentei timpului necesar si oportunitatii de a dormi.

    �Poate precede cu multi ani boala Parkinson, insoteste manifestarile motorii ale bolii Parkinson si poate fi agravata de durere, miscarile involuntare ale bolii, tratamente.

    �Afecteaza functionarea diurna.

  • Somnolenta diurna excesiva

    (Hipersomnia)

    �Se defineste ca incapacitatea individului de a ramane pe deplin alert si treaz in timpul zilei aparand accese involuntare de somn.

    �Apare la 76 % din pacientii cu boala Parkinson

  • Atacuri de somn:

    �Episoade de adormire brusca, involuntara, de scurta durata

    �Periculoase, pot pune in pericol viata bolnavului (au fost descrise atacuri de somn in timpul conducerii la volan )

  • Tulburari de somn REM

    (somn cu vise)

    �Episoade de vise terifiante, cosmaruri care modifica somnul si determina ulterior insomnie de trezire.

  • Tulburari de miscare asociate somnului

    Definite ca miscari anormale, relativ simple ale membrelor ce afecteaza somnul. Cele mai frecvente sunt:

    � sindromul picioarelor nelinistite care se manifesta sub forma unor senzatii de durere, neliniste, furnicaturi, intepaturi, nevoia permanenta de a misca picioarele, fapt ce perturba somnul. Apare la 20% din pacientii cu boala Parkinson.

    � tulburari de miscare periodica a picioarelor in somn(mioclonos nocturn), replica motorie de RLS- poate determina trezirea din somn a pacientului cu boala Parkinson si afecta calitatea somnului.

  • Tulburari de respiratie asociate somnului

    �Se caracterizeaza prin anomalii ale respiratiei ce apar in timpul somnului.

    �Cele mai frecvente tulburari de respiratie sunt incluse in sindromul de apnee obstructiva de somn si se caracterizeaza prin episoade recurente de obstructie patiala -hipopnee sau completa –apnee, aparute in cursul somnului.

  • �Apneea este definita ca o incetare a ventilatiei pe o perioada mai mare de 10 secunde. Sindrom de apnee obstructiva de somn= cel putin 5 episoade de apnee in cursul unei ore.

    �Hipopneea este definita ca o reducere de peste 50% a fluxului aerian in timpul somnului, cu durata peste 10 secunde si scaderea amplitudinii respiratiei ce produce o trezire din somn.

  • � Exista dovezi importante ca la majoritatea pacientilor cu boala Parkinson apar una sau mai multe tulburari ale somnului.

  • � Pentru diagnosticare si tratament se utilizeaza investigatii paraclinice: polisomnografia, EEG, inregistrarea audio/ video a somnului, EMG, electrooculograma, oximetrie.

  • TRATAMENTUL TULBURARILOR DE

    SOMN IN BOALA PARKINSON

    �Este adesea complex si implica strategii terapeutice diferite.

  • Insomnia se trateaza:

    �cu medicamente pentru somn (raspunde bine la clonazepam care intervine si in tulburarile de somn REM)

    �se trateaza durerea

    �se reevalueaza tratamentul antiparkinsonian (doze, noi terapii )

  • �Important: se informeaza pacientul si familia asupra efectelor secundare ale medicatiei, necesitatii ca tratamentul insomniei sa fie recomandat numai de medicul curant si asupra posibilelor pericole ale tratamentului insomniei administrat fara recomandare medicala (ex: medicamente ce pot bloca absorbtia de dopamina sau receptorii dopaminergici, etc.)

  • Somnolenta diurna se trateaza prin:

    �suplimentare de cafeina

    �medicamente vigilizante (inca neinregistrate in tara noastra)

    �terapie prin lumina, exercitii fizice

  • Sindromul picioarelor nelinistite si

    mioclonusul nocturn

    Se cunosc diferite scheme terapeutice, medicamentoase:

    �agonisti dopaminergici,

    �benzodiazepine/hipnotice,

    �antiepileptice, etc)

  • Apneea de somn

    �Dupa diagnosticare corecta beneficiaza de presiune pozitiva continua.

  • SFATURI PRACTICE PENTRU BOLNAVII

    DE PARKINSON

    �Confruntarea cu boala Parkinson nu este usoara si depinde de tipul si severitatea simptomelor. Cu toate acestea exista anumite lucruri pe care le putem face pentru a reduce simptomele, inclusiv administrarea medicamentelor prescrise si somn sanatos.

  • Iata cateva sfaturi pentru ameliorarea somnului

    la pacientii cu boala Parkinson:

  • �Pastrati un program regulat de somn, mergeti la culcare si va ridicati din pat dimineata la aceeasi ora.

  • �Asigurati-va conditii confortabile de somn(lenjerie de pat, de corp).

  • �Limitati consumul de lichide inainte de culcare pentru a evita nicturia (urinarea frecventa in timpul noptii).

  • �Luati medicamentele recomandate la ora prescrisa de medic pentru a evita efectele secundare a doua zi.

  • �Faceti exercitii fizice si expuneti- va la lumina naturala dimineata la trezire.

    �Terapia prin lumina ajuta la normalizarea ritmului veghe- somn.

  • �Tineti un jurnal individual referitor la tratament, doze, evolutie si simptome.

  • Regula generala

    �Solicitati sprijinul familiei atunci cand aveti nevoie, asociatiilor de pacienti si fundatiilor de lupta impotriva bolii Parkinson care va pot oferi noi informatii despre boala si sprijin asistat.