Click here to load reader

dotarea unui cabinet de optometrie3

  • View
    1.178

  • Download
    22

Embed Size (px)

Text of dotarea unui cabinet de optometrie3

Universitatea Craiova Facultatea de fizica

Dotarea cabinetului de optometrie

Profesor indrumator : Ursache Marcela Absolventa : Dobre Cristina-Iulia

Cuprins :

2

Dezvoltarea continu a tehnicii i tehnologiilor din toate domeniile a determinat o serie de modificri i n structura activitilor de asigurare a unui nivel corespunztor al strii de sntate a factorului uman. Astfel, s-au cutat i identificat cile i mijloacele de informare, prevenire i combatere a surselor de agresiune i/sau agravare a strii de sntate a factorului uman i s-au conceput noi metode i mijloace de eliminare sau diminuare a efectelor nocive. Prin dezvoltarea de noi profesiuni n contextul dezvoltrii i alinierii europene sau prin activarea i dezvoltarea unor meserii mai vechi, se va putea realiza asigurarea strii de sntate la toate nivelurile, n orice etap de evoluie i n toate componentele dezvoltrii umane. Unul dintre domeniile de larg interes, deoarece include toate categoriile de vrst, este vederea asigurarea strii de normalitate a sistemului vizual uman. Astfel, denumirea de optician, folosit de mult timp att n ara noastr ct i n Europa, s-a dovedit, n ultimii ani, insuficient i restrictiv n privina aplicaiilor i problemelor vizuale evideniate, i, poate nu n ultimul rnd, al aciunilor pe care le desfoar, ca activitate de baz, un specialist din acest domeniu. Astfel, s-a considerat c un medic specialist oftalmolog (cu diferite grade nalte de specializare) poate fi degrevat de o serie de activiti de rutin privind contactul cu pacienii, investigaiile preliminare i primare asupra subiecilor i, nu n ultimul rnd, prescrierea lentilelor corectoare, corectarea, reabilitarea i recuperarea funciei vizuale. Aceste activiti putnd fi preluate de un cadru pregtit n sistemul de nvmnt superior specializat, s-a permis medicilor din domeniul oftalmologic s abordeze probleme specifice, mult mai complicate, s rezolve cazuistic divers i difereniat care necesit o experien bogat, pregtire de nalt competen i abiliti specifice (cum ar fi, spre exemplu chirurgia oftalmologic). Este evident c investigaiile de rutin periodice, activitile de supraveghere a funciei vederii i prevenire prin informare, corecia minimal, reabilitarea i recuperarea funciei vizuale au fost preluate cu succes de cei pregtii n domeniul optometriei. Un optometrist poate desfura i activiti independente cum ar fi:

3

testarea, supravegherea i recuperarea funciei vizuale pentru subieci aflai n eviden i sub controlul medicului specialist; activiti de service, ntreinere sau tehnologice pentru aparatura oftalmologic i ochelari; activiti comerciale, de promovare a produselor de firm, aprovizionare i comunicare cu pacienii; activiti de informare, prevenire, educare a pacienilor de orice vrst i din orice domeniu. Prin definitie, un cabinet optometric nu poate functiona fara o dotare standard, minima de echipamente. Aceasta dotare standard cuprinde instrumente si echipamente medicale, care se pot regasi si in cadrul cabinetelor oftalmologice. Instrumentarul de baza pentru un optometrist are legatura directa sau indirecta cu refractia oculara. Printre acestea se numara urmatoarele: autorefractometrul optotipul + foropter + trusa de lentile proiector autolensmetru keratometrul biomicroscop

Autorefractometrul Un refractor automat, sau autorefractometru, este o main controlat de computer, utilizat n timpul unui examen oftalmologic pentru a oferi o msurtoare obiectiv unei persoane cu vicii de refracie i pentru prescripia de ochelari sau lentile de contact. Acest lucru se realizeaz prin msurarea modul n care lumina se schimba cand intra in ochiul unei persoane. Tehnica de refracie automatizata este rapida, simpla i nedureroasa. Pacientul sta pe un scaun si isi aseaza barbia pe suport. Cu un singur ochi, se uita in aparat la o imagine n interiorul acestuia. Imaginea se mut i n afar ariei de focalizare si aparatul ia citirile pentru a determina cnd este imaginea pe retina. Sunt luate mai multe citiri din care se face o mediile pentru a forma o baz de reet. Nu este necesar feedback-ul pacientului n timpul acestui proces. n cteva secunde se poate face o msurare aproximativ pentru prescripia unei retete si printarea ei.4

n unele cabinete acest lucru este utilizat pentru a furniza punctul de plecare al unui optometrist n testele de refracie subiectiva. Aici, lentilele sunt schimbate ntr-un foropter i pacientul este ntrebat "cu care vede mai bine", n timp ce se uit la un optotip. Acest feedback rafineaz prescripia pentru a avea o vedere cat mai buna pacientul. Initial refractometru optomecanic, insa acum, autorefractometrul este echipamentul standard si computerizat din dotarea oricarui cabinet optometric Un asftel de aparat stie sa masoare o multime de caracteristici ale globului ocular. Iata cateva capabilitati ale unui autorefractometru modern: Distanta vertex, dintre ochiul pacientului si aparat in momentul masurarii Marimea (in dioptrii)minima si maxima a sferei Modul de setare a sferei -, +, Diametrul minim masurabil al pupilei 2 mm Timpul de masurare 0,07 secunde Unghiul astigmatismului axial de la 0 la 180 de grade Domeniul de masurare al distantei interpupilare intre 1mm si la 85mm Plaja de masurare a puterii refractive: -39,75 pana la 67,50 dioptrii Masuratorile corneene : raza de curbura intre 5-13 mm Putere refractiva: 25,96D-67,50D Astigmatism 0D pana la 12D Aria de masurare a periferiei corneei 7,5 mm Zona de masurare pupila: 1mm 10 mm Furnizeaza masuratori obisnuite (3,3 mm) cu mira circulara si masuratori periferice (6 mm) folosind 4 puncte

5

Metoda masurarii cu un asemenea echipament face parte de asemenea din metodele obiective de determinat refractia oculara.

Autorefractometrul

Optotipul + foropter + trusa de lentile Lentilele sunt indispensabile atat intr-un cabinet oftalmologic cat si intr-unul optometric. Cu ele se face tatonarea subiectiva asupra pacientului respectiv clientului. Masurarea obiectiva facuta cu celelalte instrumente / echipamente nu poate decide reteta pacientului fara acest examen subiectiv care are ultimul cuvant. Trusa de lentile pentru testare este folosita pentru examinarea erorii refractive, miopiei, astigmatismului, pentru examinarea strabismului si daltonismului. In imagine avem un model de trusa de lentile (portabil) cu urmatoarele caracteristici:

266 lentile pentru testare lentile sferice de la -20D pana la +20D6

lentile cilindrice de la -6D pana la +6D prisme pana la 10D filtre colorate ( rosu, negru, verde ) ocluzor lentile din sticla cu montura metalica obturator pentru ochi.

Toate lentilele si accesoriile impreuna cu un suport special se afla intr-o servieta metalica.

Trusa de lentile

Lentilele se introduc in foropter si apoi urmeaza tatonarea pacientului la optotip .

7

Foropter

Foropter este un instrument frecvent utilizat de catre oftalmologi i optometristi n timpul unui examen oftalmologic pentru a determina prescriptia de ochelari a unei persoane. De obicei, pacientul st n spatele fropterului, i se uit prin el la o diagram cu un ochi. Aceast optotip poate fi la distanta optic (6 metri), sau la aproape (40 centimetri) pentru persoanele care au nevoie de ochelari de lectur. Optometristul in timp ce schimba lentilele si face ajustari, intreaba totodat pacientul cu ce lentile vede mai bine. Cateva din caracteristicile unui foropter modern asistat de calculator ar fi:

Control PD usor si flexibil. Sistem optic automat, o noua tehnologie inovativa pentru sanatatea ochilor. Indiferent de modul de testare FOROPTERUL AUTOMAT este tot timpul usor de reglat cu o ajustare foarte usoara pentru a avea controlul PD-ului si al masuratorilor pe toata durata testului. Caracteristici: Display mare LCD de inalta rezolutie care permite afisarea tuturor datelor. Sistem operabil usor cu panou de comanda electronic. Control automat si software pentru schimbarea dipotriilor dintr-o singura tasta. Fereastra pentru verificare VD. Iluminarea pupilei. Prin fereastra de verificare VD cel care consulta poate verifica in orice moment pozitia exacta a ochiului pacientului, creeand astfel posibilitatea unei masuratori excelente. Lentile cu cilindru in cruce . Rotirea rapida a lentilelor cu cilindru in cruce ajuta ca masuratoarea sa fie mai usoara.

8

Prisma rotitoare de mare acuratete posibilitate de a atinge maximum 20 folosind unitate de 0.1. Optotip pentru aproape este un sistem de optotipuri pentru aproape variat si se poate roti la 180( fata spate ) si 360( stanga dreapta ). Imprimanta O printare rapida pentru a se putea analiza foarte usor masuratori variate. Desfacere simpla a suportului pentru fata si frunte pentru curatare. Functie de conectare cu proiectorul de teste Sfera de masurare -Lentile sferice29.00D ~26.75D (0.25D/1.00D/2.00D/3.00D pas) -Lentile cilindrice0.00D ~9.75D (0.25D/1.00D/2.00D pas) -Axele cilindrului0 ~ 180 (1/5/10/15/20 pas) -PD50 ~ 80mm (Distanta de lucru pentru aproape 35~70cm) -Lentile prismatice rotative0 ~ 20 (0.1/0.2/0.5/1.0/2.0 pas) -Cilindru in cruce0.25D -Retinoscop1.50D (67cm), 2.00D (50cm) -Camp vizual35 -Lentile auxiliare -Occ -Lentila cu gaura mica 1mm -Cruce MaddoxOchi drept (rosu, orizontal) / Ochi stang (verde, vertical) -Filtru rosu / verde Ochi drept (rosu) / Ochi stang (verde) -Filtru polarizant Ochi drept (135,45) / Ochi stang (45, 135) -Prisma de spartita Ochi drept (6BU) / Ochi stang (10BI) -Lentile cu cilindru in cruce0.50D (Fixate pe axa setata la 90) -Imprimanta termica

Foropter manual sau rama de tip trial

9

Foropter automat

modern,

Optotipul Testul de acuitatea vizuala reprezint testul prin care se identifica clar scrisul de cele mai mici dimensiuni. Acuitatea vizuala este una din abilitatile percepiei vizuale (bazata pe ochi), i este definit ca fiind capacitatea de a rezolva detalii fine ale imagini. Acuitatea vizuala este o msur cantitativ a capacitatatii de a identifica simboluri negre pe un fundal alb, la o distan standardizata in timp ce dimensiunea simbolurilor variaza. Testul de acuitate vizuala reprezint cele mai mici dimensiuni, care pot fi identificate clar. Testul de acuitate vizuala este cel mai des intalnit pentru masurarea functiei10

vizuale. Acuitatea vizual test este adesea msurat n funcie de dimensiunea literelor vizualizate pe un grafic Snellen sau dimensiunea de alte simboluri, cum ar fi Landolt Cs sau E. Tumbling. Folosind metrul ca unitate de masura, acuitatea vizual este exprimat n raport de 6 / 6. Dac un test de acuitate vizuala msoara 6/6 este frecvent descris c o persoan poate vedea detaliile de la 6 de metri precum o persoan cu vedere normal vede de la aceeai distan. Dac o persoan are o acuitate vizual de 6/12, acea persoan se spune pentru a vedea detaliile de la 6 de metri la fel cum o persoan cu vedere normal ar vedea de la 12 metri. Este posibil s aib viziune superioara la 6/6: acuitatea maxim a ochiului uman fr ajutoare vizuale (cum ar fi binoclurile) este, n general, considerat a fi n jur de 6 / 3. Evoluiile recente n optometrie au dus la lentile de corecie, de nvestire a purttorului o viziune de pn la 6/3. Unele pasari, cum ar fi vulturul se crede c au o acuitate de aproximativ 6 /0.6, care este semnificativ mai buna dect vederea umana. Cel mai modern tip de optotip cu calculator incorporat in ecran TFT este complet lipsit de reflexii care incorporeaza toate testele uzuale, teste de sensibilitate la contrast, teste pentru testarea vederii colorate Ishihara si 100HUE si permite modificarea lor.Optotip clasic

Distanta de citire 2 7 m reglabila cu precizie de 10 cm Numar nelimitat de planse cu secventa de repetare programabila Test de sensibilitate la contrast Teste pentru simt cromatic Ishihara si 100 HUE buline colorate gradat Teste speciale pentru pacienti cu Low vision aid Total fara reflexii o Planse cu litere, cifre, inele Landolt , E-uri Snellen, desene, imagini, teste: test polarizat, o test rosu verde, test coincidenta (Haase), o test forie cu fixatie, o test forie, o test astigmatism 2 tipuri, o test echilibru bicolor, o test Schober, o test Worth, o test cilindru in cruce, o test punct fixatie,

11

o o

test stereoscopic, test sensibilitate la contrast cu linii iar rezultatele pot fii salvate pe memory stick sau pot fii tiparite,

Optotip cu calculator incorporat

teste speciale pt. copii cu desene, palma, simboluri, animatie si HOTV (imagini schematizate), o teste speciale Low vision aid ETDRS, marcare cu linii, optotip AMD, Amsler mai mari decit cele standard care se folosesc la distanta de 0,6 m, o teste tridimensionale Planse cu anatomia ochiului, imagini si video pentru educarea pacientilor si imagini 3D Viteza mare de schimbare a planselor Optiune pentru afisarea caracterelor in linii descrescator Posibilitate de marcare prin incadrare cu linii a unui simbol pentru evitarea confuziei Posibilitate de introducere imagini sau caractere-simboluri noi prin portul USB Ochelari rosu-verde inclus Baz de date cu imprimante incluso

12

Proiector de teste cu sursa de lumina LED

Autoproiectorul este conceput ca un singur instrument automatizat care ofera comoditatea adaugarii de diagrame la distan prin intermediul unui controler programabil de mn(telecomanda). Ultima evolutie in tehnologia proiectoarelor de teste inglobeaza o sursa de lumina cu LED-uri albe. Pe langa intensitatea mult mai ridicata a luminii fata de proiectoarele normale si consumul scazut de energie electrica, aceasta sursa de lumina are si o durata de viata incomparabil mai lunga. - sursa de lumina semipermanenta LED - mai luminos si clar decat becurile conventionale - distanta de proiectie marita - design aerodinamic atractiv - LED albastru indicator Specificatii: -41 de teste, 34 de planse, filtre rosu/verde si polarizat -distanta de proiectie 2.5 ... 8 m -viteza de rotatie a testelor: 0.15 sec. -magnificatia proiectiei: 30x la 5m -doua programe cu maxim 30 de teste fiecare -unghi de inclinare 15 grade -alimentare 200 - 240V, 60Hz, 0.3A -lampa LED

13

Autolensmetrul Lensmeterul este unul dintre cele mai utilizate instrumente optice n domeniul oftalmologic. Acesta este un dispozitiv folosit pentru verificarea lentilelor de ochelari pentru a v asigura c sunt precum prescriptiei. Se poate verifica sfera, cilindru, sau axa de la o lentil. Pri ale acestui echipament oftalmologice sunt:

Ocular, care este la fel ca ocularul la un microscop. Marcajul dispozitivului, care este folosit pentru a marca o lentil cu un marker solubil n ap. Apertura; aceasta permite luminii sa treaca prin obiectiv. Stop Lens, pentru reinere lentile n loc. Scala de masura sensul Axei; pentru a verifica axul lentilei. Scara de masura verifica valoarea lentilei

Dac te va uitai n lensmetrul vei vedea trei linii intersectate de catre dou linii subiri. Atunci cnd o lentila este plasat n partea din fa a diafragmei se vor estompa aceste linii. Ideal este ca valoare lentilei masurate cu lensmetru sa fie la fel cu ceea din prescriptie.n cazul n care difera, lentila trebuie s fie schimbata. In orice magazin optic dotat cu aparatura de optometrie, lensmetrul este folosit pentru verificarea lentilelor inainte de a fi predate clientilor. Acest lucru este facut daca magazinul are sau nu atelierul la fata locului.

14

Masuratori: o sferice: -25D +25D; o cilindrice: -10D +10D; o ax: 0 180; o aditie: -2 10D; o prisma: 0 10D; o pas masurare reglabil: 0,01; 0,12; 0,25D; o cilindru + / / Prisma: coordonate rectangulare; coordonate polare descentrate, afieaz prisma total Masoara: o lentile standard; o lentile cu indici ridicati de refractie (se poate modifica nr. Abbe in functie de cel al materialului din care e confectionata lentila); o lentile bifocale; o lentile trifocale; o lentile progresive; o lentile progresive speciale (de birou sau interior) ; o lentile de contact; Msoar lentile cu diametre cuprinse ntre 20 i 120 mm ; Msoar distanta interpupilar 5086 mm cu pas de 0,5mm ; Msoar transmisia n UV simultan cu msurarea dioptriei i ilustreaz foarte sugestiv transmisia UV ; Msoar nlimea centrului optic 1050 mm; Mod pt. detectarea i msurarea lentilelor progressive; Unitatea de marcare a lentilelor foarte precis ; Fixarea lentilelor foarte bun; Mod de lucru pt. controlul de calitate al montrilor ;

15

Mod de lucru pentru calculul indicelui de refracie al lentilei prin introducerea valorii curburilor ; Masa de sprijin pentru ramele de ochelari n vederea msurrii se blocheaz automat la detectarea centrului optic pentru uurarea msurrii ; Nr. Abbe se poate modifica n intervalul 20 65 pt. msurarea lentilelor cu indici de refracie ridicai ; Reper n cruce care se ngroa la detectarea centrului optic.

Keratometrul Un keratometru este un instrument oftalmic folosit n oftalmologie i optometrie pentru a msura curbura i reflecia suprafaei anterioare corneei. De asemenea, numit uneori o oftalmometru, este utilizat n principal pentru a diagnostica prezena de astigmatism i pentru a determina gradul i tratamentul astigmatismului. Astigmatismul este o condiie a ochiului n care corneea si cristalinul sunt deformate si poate duce la probleme de vedere. Echipamentele moderne utilizeaz senzori optici i tehnologie computerizat pentru a msura comparaii i contraste ale corneei fa de o valoare prestabilita. Valorile determinate sunt numite valori keratometrice i permite specialistilor sa determine prezena i gradul de astigmatism. Exist dou tipuri de astigmatism: cele mai comune este o cornee diforma, dar uneori cristalinul, situat in spatele corneei, poate fi diform. O cornee normala este sferica, dar n caz de astigmatism, corneea este alungita. Acest echipament msoara corneea de la diferite meridiane i ajut la determinarea unei reete adecvat corective, gradul de corecie, i dac lentile concave sau convexe sunt necesare pentru a restabili vederea la un nivel acceptabil. Acest echipament medical este de asemenea, utilizat frecvent pentru a ajuta un oftalmolog n anumite interventii chirurgicale. Ofer o lumina cu LED-uri ca un punct de interes pentru pacient i refract meridianele corespunztoare care s permit oftalmologului sa face incizii precise n timpul operaiei de cataract i alte interventii de corecie. Biomicroscopul

16

Biomicroscopul este un instrument optic similar cu un microscop obinuit, dar cu dou oculare.n timp ce un pacient este aezat n scaun de examen, el se sprijina cu brbia i frunte pe un suport n biomicroscop la echilibru cu capul. Folosind biomicroscop, optometrist apoi trece la examinarea ochiul pacientului. Examenul poate detecta multe boli ale ochiului, inclusiv: * Cataractei * Cornean prejudiciu * Keratoconus * Degenerarea maculei * Prezbiopia * Retinian detaare * Retinian ocluzie nav

17

Profesiunea de optometrist este dezvoltat, n fond, dinspre partea tehnic a domeniului, nspre partea de ngrijire medical acordat factorului uman, fapt care face din specialist un factor de interfa cu medicul specialist. El trebuie s fie mereu informat, bine pregtit moral i profesional, abilitat s lucreze n echip sau s fac fa multiplelor probleme pe care le poate ridica aceast activitate dinamic. Optometristul vine n completarea profesiunii de medic oftalmolog din simplul motiv c cea mai mare parte a populaiei cu probleme vizuale este format din cei cu probleme de refracie i compensare prin lentile aeriene, ochelari sau lentile de contact, iar o parte mult mai mic o formeaz cei cu probleme patologice de care se pot ocupa medicii specialiti. Se poate afirma c optometristul este specialistul pentru ntreinerea i pstrarea sntii ochilor, iar medicul oftalmolog este specialistul pentru ochii bolnavi !

18

Bibliografie :

Optivision2020 www.scoo.cz Asociaia Opticienilor i Optometritilor din Cehia http://www.europeanopticalsociety.org Societatea European de Optic. www.zva.de Zentralverband der Augenoptiker, Germania. ocupaional din Romnia COR, 1995.

19