12
Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat Nr. 34, anul VII, 12 pagini Iunie 2012 ~ntre doliu, determinare [i curaj pagina 7 Unirea `ncepe din familie pagina 12 Editorial S\raca noastr\ Basarabie bogat\ pagina 3 Simpozion la T`rgu-Neam] pagina 2 Declara]ia de la Ia[i pagina 4 Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75) pagina 5 [email protected] ISSN 1842 - 1512 Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia Tel: 0742778041 or D e Basarabia Caravana comemor\rii (200 de ani de la r\pirea Basarabiei) SUMAR Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012 Participan]i la Festivalul „Lume - lume, hai la glume!“. La microfon prof. Eugenia Baroncea - [efa Sec]iei Raionale de Cultur\ Ungheni. 13 mai 2012, comuna Todire[ti, r-nul Ungheni, R. Moldova paginile 6-8

Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Periodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat

Nr. 34, anul VII,12 pagini

Iunie 2012

~ntre doliu,determinare [i curaj

pagina 7

Unirea `ncepe dinfamilie

pagina 12

Editorial

S\raca noastr\Basarabie bogat\

pagina 3

Simpozion la T`rgu-Neam]

pagina 2

Declara]ia de la Ia[i

pagina 4

Deopotriv\ alBasarabiei [i alBucovinei (Nicolae Bile]chi - 75)

pagina 5

[email protected]

ISSN 1842 - 1512

Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia

Tel: 0742778041oorrDe Basarabia

Caravanacomemor\rii(200 de ani de la r\pirea Basarabiei)

SUMAR

Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012

Participan]i laFestivalul „Lume -

lume, hai la glume!“.La microfon prof.

Eugenia Baroncea -[efa Sec]iei Raionalede Cultur\ Ungheni.

13 mai 2012, comunaTodire[ti, r-nul

Ungheni, R. Moldova

paginile 6-8

Page 2: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Pe 12 mai 2012, profesorii Gigel B`rliba (LiceulTehnologic Oglinzi), Emanuel B\lan (APD T`rgu-Neam]) [i Stej\rel Istrate ({coala cu clasele I-VIII U-recheni) au organizat, `n sala de festivit\]i a LiceuluiEconomic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam], simpozi-onul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei [i consecin-]ele ei asupra istoriei românilor“. Au participat: Dece-bal Arn\utu - primarul ora[ului T`rgu-Neam], prof.univ. dr. {tefan Purici - prorector, [i conf. univ. dr.Florin Pintescu (Universitatea „{tefan cel Mare“ dinSuceava), conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea„Vasile Alecsandri“ din Bac\u), arhimandrit Vichen-tie Amariei - stare]ul M\n\stirii Secu, prof. Elena Pre-da - inspector [colar (ISJ Neam]), Aurelian Silvestru -directorul Liceului „Prometeu“ din Chi[in\u, drd. Va-sile Diaconu - muzeograf la Muzeul de Etnografie [iIstorie din T`rgu-Neam], Dumitru Stan - pre[edinteleAsocia]iei „Cultul Eroilor“ Filiala R\uce[ti, chi[in\u-eanul Dan Nicu - masterand `n teorie [i analiz\ politi-c\ la {coala Na]ional\ de Studii Politice [i Adminis-trative din Bucure[ti, Vasile Luculescu - manager (pri-m\ria T`rgu-Neam]), Vitalie Josanu - istoric, AretaMo[u - pre[edinta Desp\r]\m`ntului „Astra“ din Ia[i,

membri ai Filialei „Constantin Stere“ din Ia[i aAsocia]iei Culturale Pro Basarabia [i Bucovina `nfrunte cu prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintelefilialei, bine`n]eles - elevi [i profesori ai liceului-gazd\, pensionari [. a. Majoritatea vorbitorilor au ro-stit cuvinte demne de memorat. Astfel, primarul De-cebal Arn\utu practic a uns la inim\ auditoriul c`nd avorbit despre caldele rela]ii ale Prim\riei Tg.-Neam]cu fra]ii basarabeni din Telene[ti, cu elevi [i profesoride dincolo de Prut adu[i ani la r`nd de prof. dr. IonBerghia (vorba edilului: deja „nem]ean“!) sau sosi]isinguri. ~n mod special a impresionat fraza prima-rului „Noi la Tg.-Neam] construim viitorul sprijinin-

du-ne pe trecutul plaiului“ (fraz\ care ar trebui cu-noscut\ [i de pre[edintele Parlamentului de la Chi[i-n\u care `[i propune s\ construiasc\ viitorul R. Mol-dova f\r\ a privi `napoi!). Arhim. Vichentie Amarieia subliniat rolul [i locul Bisericii Ortodoxe Române`n men]inerea focului sacru al unit\]ii neamului nos-tru. Universitarii din Suceava [i Bac\u au prezentatcomunic\ri interesante [i bine structurate, desigur f\-r\ a-i umbri pe ie[eni. Scriitorul Aurelian Silvestru aintervenit `n lucr\rile simpozionului cu preciz\ri devaloare (dar, ca [i al]i participan]i, la un moment dats-a `ntristat c`nd cineva, tot `n[ir`ndu-[i realiz\rile cucolectivul condus de ea, a uitat de tema `ntrunirii [ide no]iunea timp). De men]ionat m\estria profesori-lor Elena Preda [i Gigel B`rliba cu care ace[tia aumoderat lucr\rile simpozionului, `ntrunire care [i-apropus publicarea unei c\r]i cu materialele prezenta-te. Cei mai frumo[i `ns\ au fost elevii [i profesorii Li-ceului Economic „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam] -gazdele ac]iunii. Felicit\ri tuturor!

Orice articol publicat`n acest periodic

reflect\ punctul devedere al autorului [inu coincide neap\rat

cu cel al redac]iei.

Publica]ia apare la Tipografia „Panfilius“ (Ia[i, strada Lasc\r Catargi, nr. 72, tel. 0232/211.309)

Simpozion la T`rgu-Neam]de Loredana MUNTEANU, Tg.-Neam]

18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privindorganizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara-biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i);

25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor-bit profesorii universitari Ion Berghia [i NicolaeCre]u, s-a adoptat Declara]ia de la Ia[i (publicat\de Revista Art-Emis, nr. 23, din 28 martie 2012 -http://www.art-emis.ro; de Altermedia.Info, March28th, 2012; de „Literatura [i arta“ din 29 martie2012 etc.), s-au distribuit circa 100 de exemplare cuManifestul de la Pite[ti al lui Nicolae Dabija [i totat`tea cu Declara]ia de la Ia[i;

27 martie - depunere de flori la Crucea Basarabieidin Ia[i (membrii ACPBB Maria Apetroaiei, Lauren-]iu-Liviu Barbu, Georgeta Tudora [. a.); participare laconferin]a dedicat\ zilei unirii Basarabiei cu }ara,unde tuturor participan]ilor li s-a `nm`nat Declara]iade la Ia[i (Palatul Parlamentului, Bucure[ti);

30 martie - participare la Adunarea General\anual\ a scriitorilor din R. Moldova (Chi[in\u);

6 aprilie - excursie la Soroca; participare activ\ -`mpreun\ cu Grigore Buc\taru - [eful Sec]iei Raio-

nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di-rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta NinaSlutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi-bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei,ziaristele Nina Neculce [i Lenu]a }ârdea, epigramis-tul Aureliu Lozanu, cu elevi, profesori [i al]i local-nici - la prezentarea c\r]ilor „Soroca/Bibliografie“ [i„Soroceni de dincolo de Soroca“ (Biblioteca „Miha-il Sadoveanu“ din Soroca); publicarea unor materi-ale `n presa sorocean\ [i `n s\pt\m`nalul „Literatura[i arta“ din 3 mai 2012, pag. 5;

7 aprilie - participare `mpreun\ cu invita]i dinChi[in\u, Piatra-Neam], Suceava, Sibiu etc. la oac]iune literar\ organizat\ de Muzeul LiteraturiiRomâne (Muzeul Unirii, Ia[i);

22, 23 aprilie - ~nt`lniri Blajine (or. B\l]i, comune-le C\inarii Vechi [i Hristici din jud. Soroca, R. M.);

1 mai - participare la manifest\rile din Pia]aMarii Adun\ri Na]ionale (Chi[in\u);

12 mai - participare activ\ la Simpozionul Inter-na]ional „200 de ani de la r\pirea Basarabiei de c\-tre Imperiul Rus [i consecin]ele ei asupra istoriei ro-

mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic„Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]);

13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe-neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.Ungheni); participare activ\ la Festivalul „Lume-lume, hai la glume!“ desf\[urat `n comuna Todire[ti(raionul Ungheni, R. Moldova);

17 mai - `nt`lnire cu preotul Viorel Cojocaru, cueditorul Petru {arcov [i cu Iulian Rusanovschi - pre-[edintele ASCOR-filiala din Chi[in\u; dona]ie decarte pentru Biblioteca Bisericii „Sfin]ii ApostoliPetru [i Pavel“ din Chi[in\u;

19 mai - sedin]a filialei consacrat\ `mplinirii adou\ secole de la ocuparea Basarabiei de c\tre Im-periul }arist (`n program: moment de doliu dedicatMariei Bie[u, comunicare despre regretata artist\basarabean\ prezentat\ de prof. L\cr\mioara B\l\[-c\u - directoarea {colii din G`rbe[ti, jud. Ia[i; comu-nicare „200 de ani de la anexarea Basarabiei...“ -pre[edintele filialei);

31 mai - participare la Ultimul clopo]el (la [colidin or. Ungheni, R.M.).

Cele mai importante ac]iuni desf\[urate demembrii filialei `n perioada martie - mai 2012

LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB2 oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

oorrDe Basarabia

Participan]i la simpozion, de la st`nga: prof. Eugenia Tugea - director adjunct al Liceului Economic„Vasile Conta“, Tg.-NNeam]; prof. Elena Preda - inspector de istorie (I{J Neam]); primarul ora[uluiTg.-NNeam] - Decebal Arn\utu; la microfon - arhimandrit Vichentie Amariei de la M\n\stirea Secu;conf. univ. dr. Ioan D\nil\ (Universitatea „Vasile Alecsandri“, Bac\u). 12 mai 2012, T`rgu-NNeam]

e Basarabia

Page 3: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

EDITORIAL 3oorrDD

Prin Tratatul ruso-turc de la Bucure[ti din 16/28 mai1812, Imperiul }arist intra ̀ n posesia teritoriului cuprins`ntre r`urile Prut [i Nistru, teritoriu rupt din PrincipatulMoldova aflat p`n\ atunci sub suzeranitate otoman\. Deremarcat c\ astfel semnatarii documentului respectiv ̀ n-c\lcau, ̀ n egal\ m\sur\, practica interna]ional\ [i norme-le de drept existente la acel moment, de vreme ce turciicedau [i ru[ii acaparau un ]inut care nu le apar]inea.Chiar dac\ f\cea parte dintr-un stat vasal, ]inutul era au-tonom [i cu el imperiul avea `ncheiat\ o conven]ie degarantare a frontierelor.

R\sfoind istoria literaturii române, constat\m c\ anu-mi]i frunta[i ai literelor noastre, de exemplu, continuaus\ activeze [i dup\ data semn\rii tratatului amintit fie a-fl`ndu-se `n Basarabia, fie deplas`ndu-se peste Prut, f\r\a fi deranja]i de noua putere. Astfel, Costache Conachi`[i semneaz\ lucrarea „Jaloba mea“ `n 1821, la S`ngera -localitate ast\zi unit\ cu capitala Republicii Moldova. ~nurma mi[c\rii eteriste, Costantin Negruzzi p\r\se[te `m-preun\ cu familia Ia[iul [i se stabile[te la mo[ia lor din {i-r\u]i-Hotin (actualmente `n raionul Briceni, R. Moldo-va), apoi se mut\ la Chi[in\u, `n care perioad\ scrie „Z\-bavele mele din Basarabia `n anii 1821, 1822“.

Nici pe Donici - „cuib de-n]elepciune“ sau pe AlecuRusso - cel care a scris „C`ntarea României“, pe B. P.Hasdeu, Alexandru Averescu sau pe al]i mari românibasarabeni se pare c\ autorit\]ile ]ariste nu i-au prea o-prit s\ vin\ ori s\ plece din Basarabia. Se pare! Pentru c\realitatea la acea vreme alta era! Vechile drepturi alepopula]iei autohtone au fost respectate par]ial [i doar oanumit\ perioad\ de timp, `n felul acesta autorit\]ile ]a-riste ̀ ncerc`nd s\ formeze at`t supu[ilor basarabeni, c`t [ilumii externe (mai ales celei din Balcani) o imagine po-zitiv\ despre guvernarea noilor teritorii „anexate“, des-pre m\rinimia [i generozitatea ]arismului…

S\ nu uit\m: sudul istoric al provinciei a fost retroce-dat Principatului Moldova din 1856 p`n\ `n 1878; `ntre1918 [i 1940 Basarabia forma un tot unitar cu Patria-ma-m\, România; `n perioada 1941-1943 ea din nou cu }a-ra a fost [i din 27 august 1991 Moldova din st`nga Pru-tului [i-a declarat independen]a. Prin urmare, nu am aveadreptate dac\ am sus]ine c\ Basarabia s-a aflat sub st\p`-nire ruseasc\ 200 de ani. Bine`n]eles, juridic nu am aveadreptate! ~n realitate `ns\ p\m`ntul românesc dintre Prut[i Nistru a fost [i p`n\ la 1812, ba a r\mas [i `n prezentsub ocheana vigilent\ a „fra]ilor de la r\s\rit“, `nc`t ceicirca 70 de ani care s-ar aduna, chipurile, ca neinclu[i `ncadrul celor dou\ secole cu pricina s-ar acoperi foarteu[or. Prin urmare, afirma]ia c\ de 200 de ani Basarabia„poart\ c\ma[\ ruseasc\“ este `ntemeiat\! Or, ma[in\riaguvern\rii ]ariste a infectat con[tiin]a na]ional\ a popula-]iei române[ti din ]inut pe toate c\ile posibile [i imposibi-le, uneori ajung`nd p`n\ la [tergerea ei complet\: se pro-mova o dur\ politic\ de colonizare a provinciei cu alte et-nii (bulgari, ucraineni, evrei, g\g\uzi, germani, dar maicu seam\ ru[i) [i se „mutau“ mii de români `n alte p\r]iale imperiului; `n 1824, limba rus\ este impus\ ca limb\de comunicare `n toate rela]iile oficiale din Basarabia(legea viza ̀ n special judec\toriile unde p`n\ atunci se fo-losea exclusiv limba român\); `n acela[i an este desfiin-]at\ pecetea româneasc\ a judec\toriei Basarabiei; `n1828 se anuleaz\ toate libert\]ile, privilegiile [i autono-mia provinciei; tot de atunci [colile ce se deschideau `n]inut erau cu predarea disciplinelor exclusiv `n limba ru-s\; s-a ̀ nlocuit Consiliul Suprem al Basarabiei cu a[a-nu-mitul Oblastnoi sovet (Consiliul regiunii). Prin aceste [ialte manevre neortodoxe ]arismul urm\rea o ]int\ bine de-terminat\: rusificarea [i diminuarea la maximum a ele-mentului autohton românesc! {i acest lucru se realiza `n-deosebi prin intermediul [colii - la ora[, iar al bisericii -la ]ar\. Astfel, [colarizarea ]arist\ a dat rezultatele urm\-rite de aceasta mai repede [i mai eficient. ~n acela[i timp,

popula]ia rural\ cu relativ modest\ [coal\ sau chiar anal-fabet\ [i deci cu mai pu]in\ cultur\ a demonstrat fidelita-te statornic\ tezaurului mo[tenit de la `nainta[i.

Paradoxal, dar adev\rat: necunoa[terea culturii scri-se a veneticilor i-a ap\rat cel mai bine de rusificare pe]\ranii români din Basarabia - oprima]i, str\muta]i for-]at, lipsi]i de limba matern\ etc. Iat\ ce scria Luceaf\rulpoeziei noastre prin 1878: „De atunci [i pân\ acum, m\-surile silnice pentru stârpirea românismului se iau f\r\de curmare.

Administra]ia, biserica [i [coala sunt cu des\vâr[ireruse[ti, `ncât este oprit a cânta `n ziua de Pa[ti „Christosa `nviat!“ `n române[te. Nimic `n limba româneasc\ nuse poate scrie; nimic ce e scris `n limba româneasc\ nupoate s\ treac\ grani]a f\r\ de a da loc la prepusuri [ipersecu]iuni… Pe lâng\ toate aceste mai e [i sistemul decolonizare silnic\ al Rusiei. Cete `ntregi de familii ro-mâne[ti sunt luate cu sila ori duse cu am\giri departe [i`nlocuite cu familii ruse[ti, pentru ca `ncetul cu `ncetulpopula]ia s\ se amestece, s\ piard\ energia caracteruluina]ional [i s\ fie mai primitoare fa]\ de m\surile de rusi-ficare“ (Mihai Eminescu, O parte a cestiunii orientale,`n: Nistru, Chi[in\u, nr. 3/1990, pag. 74).

Nu am avea dreptate dac\ am omite faptul c\ ̀ n tim-pul c`rmuirii ruse[ti `n Basarabia s-au deschis noi [coli`n mai multe localit\]i ale provinciei, s-a `nfiin]at Arhi-episcopia Chi[in\ului [i Hotinului (la 21 august 1813),la Chi[in\u s-a inaugurat Biblioteca Ob[teasc\ (1832),s-a construit Catedrala Metropolitan\ „Na[terea Dom-nului“ (1836) [. a. Nici una `ns\ dintre aceste [i alte in-stitu]ii cu specific totalmente rusesc nu a promovat tra-di]ia [i spiritul neamului românesc din vechea noastr\provincie pruto-nistrean\.

Cu toate lucrurile bune [i mai pu]in bune `n rela]iiledintre fra]ii de limb\, de istorie [i de s`nge de pe ambelemaluri ale Prutului care au tr\it [i s-au dezvoltat `n con-texte diferite p`n\ la unirea Basarabiei cu România, pe-rioada imediat urm\toare (1918-1940) s-a dovedit a fi overitabil\ oaz\ de oxigen pentru `ns\n\to[irea [i dezvol-tarea românismului din ]inut. Pentru c\ a c`nt\rit maimult partea pozitiv\ a acestor rela]ii care a p\truns pro-fund [i pentru totdeauna `n con[tiin]a basarabeanului debun\ credin]\. Iat\, de pild\, ce afirma marele naturalistardelean Alexandru Borza `n conferin]a ]inut\ de dom-nia sa la Ateneul Român `n seara de 9 februarie 1936:„F\când cuno[tin]\ cu ]ara [i fra]ii no[tri de peste Prut ecu neputin]\ s\ nu ne str\bat\ inima un sentiment cald [iviu: Basarabia e a noastr\! …~ntreaga step\ natural\ deodinioar\, precum [i absolut toate locurile desp\duritedin Centrul [i Nordul provinciei sunt arate [i cultivate cucea mai mare grij\... Dac\ `n Nord, la Hotin predomin\slavii (ruteni sau ucraineni), iar `n ora[e [i `n Bugeac seg\se[te un mare amestec de popula]ii colonizate, infil-trate mai nou, pe timpul domina]iunii ruse, regiunea derezisten]\ a provinciei, colinele Codrului, sunt populatede cei mai veritabili români. C\-[i zic moldoveni, pu]inimport\! Chiar prin aceasta ei sunt o m\rturie vie a ve-chimii noastre pe aceste plaiuri [i a drepturilor noastreistorice, proclamate ̀ n fiecare clip\ prin pronun]area nu-melui de „moldovean“. Graiul lor este cel mai românescposibil, f\când abstrac]ie de câ]iva termeni tehnici adop-ta]i de la administra]ia [i armata rus\ de ocupa]ie. Arha-ismele acestei limbi sunt impresionante.

Identitatea perfect\ a numirilor de plante principaledin gr\dini, câmp [i p\dure - pe care le-am studiat - cunumirile generale r\spândite pe `ntreaga `ntindere a p\-mântului românesc este `nc\ unul din aspectele miraco-lului unic pe lume: unitatea des\vâr[it\ a neamului nos-tru, de la Nistru pân\ la Tisa.

{i ce minunate sunt satele... Ai impresia, umblândprin satele basarabene, c\ lumea este pururi ̀ n a[teptareasfintelor Pa[ti ori a Rusaliilor … Dac\ pleci din aceste

sate frumoase [i intri ̀ ntârgu[oarele [i ora[elepline de evrei, te co-ple[e[te un sentimentde jale...

Dar nu este oarebiserica basarabean\ ocetate a românismu-lui? Nu-]i vine s\ crezice a[ez\minte biserice[ti f\r\ seam\n la noi (catedral\,re[edin]\ episcopal\) s-au putut ridica la B\l]i prinrâvna f\r\ pereche a fostului Episcop Visarion Puiu, f\-g\duind o rena[tere sufleteasc\ a cre[tinilor. Chiar aces-te institu]ii [i aceste persoane, care dep\[esc m\suraceasului pe care `l tr\iesc, ne sunt o chez\[ie pentru zilemai bune. Dac\ pe deasupra r\scolitorilor de patimi armunci aici real [i desinteresat o mân\ de apostoli ai fr\-]iei române[ti [i ai dragostei de frate, Basarabia, cu bo-g\]iile-i naturale, cu poporu-i harnic [i bun, ar devenicea mai minunat\ provincie, cea mai credincioas\ fiic\a patriei române, ar deveni [i suflete[te integral: „Basa-rabia noastr\“. S\ c\ut\m numai s\ o cunoa[tem, s-o `n-]elegem [i s-o iubim!“.

A urmat r\zboiul al doilea mondial... Apoi, perioadasovietic\ - cea mai dureroas\ din istoria Basarabiei,c`nd, ̀ n pofida diferen]elor sociale dintre ]arism [i socia-lism, politica de rusificarea a popula]iei române[ti a fostperpetuat\ cu v`rf [i ̀ ndesat de c\tre clica ruso-comunis-t\, fiind completat\ cu noi acte de umilire, deportare [iexterminare a sute de mii de basarabeni doar pentrusimplul motiv c\ se numeau români [i erau buni gospo-dari! Nu vom insista asupra acestei perioade: despre eas-au scris sute de c\r]i, tone de articole [i ̀ nc\ se vor maiscrie... Vom men]iona doar urm\toarele: o cunoa[tem cape noi `n[ine pentru c\ face parte din via]a noastr\ [i laacest capitol ne putem exprima oric`nd e cazul, cu luxde am\nunte (nu `ntotdeauna suficient de pl\cute).

~ncheiem modesta noastr\ comunicare cu g`ndul laprezentul provinciei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n[efi care nu uit\ de unde au pornit, `n oameni care cred`n ziua de m`ine! Dar e mai bogat\ `n nebasarabeni st\-p`ni pe bunurile ei. Basarabia azi este mai s\rac\ `n pa-trio]i gata s\ se sacrifice `ntru binele neamului, mai s\-rac\ - dec`t `n 1918 - `n deputa]i unioni[ti! Dar e maibogat\ `n partide, partidu]e [i politicieni de diverse so-iuri, aproape fiecare urm\rind scopul c\]\r\rii pe trep-tele sociale c`t mai repede [i c`t mai sus pentru a-[i sa-tisface ambi]iile oarbe. Basarabia azi este mai s\rac\ `ncet\]eni cu fric\ de Dumnezeu! Dar e mai bogat\ `n mi-tropolii, `n enoria[i comuni[ti care nu-[i mai ascund deochii lumii imensele propriet\]i agonisite f\r\ sudoare.Basarabia azi este mai s\rac\ `n ]\rani gospodari, `n o-r\[eni care s\ respecte tradi]ia popular\, `n copii care sere`ntorc s\ locuiasc\ ̀ n casa p\rinteasc\ dup\ absolvireaunei [coli! Dar e mai bogat\ `n tineri care muncesc `nalte ]\ri r\m`n`nd acolo, `n familii dezmembrate, `n pre-[colari [i elevi ̀ ngriji]i de bunici. Basarabia azi este maideparte de România dec`t acum dou\zeci [i doi de ani,precum e departe de Basarabia o mare parte a popula-]iei României. Pentru c\ ast\zi ̀ n Basarabia, ca [i ̀ n Ro-mânia, avem mul]i oameni de[tep]i [i foarte pu]ini `n]e-lep]i!!! Totodat\, Basarabia azi nu mai este cea de acum68-94-200 de ani, dar e `nc\ bogat\ `n semin]ia neamu-lui românesc. Cine vorbe[te despre ea f\r\ a o cunoa[te,f\r\ a-i sim]i pulsul cotidian risc\ s\ adune cucuie. Fie[i metaforice, dar su-ficient de dureroase.C\ci peste al]i 200 deani [i mai mult se vot`mpu]ina r\d\cinileromânismului dinco-lo de Prut...

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

S\raca noastr\ Basarabie bogat\de Ion BERGHIA

e Basarabia

Page 4: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Stima]i colegi, enoria[i, invita]i, reprezentan]i aimass-media!

Peste dou\ zile, pe 27 martie curent, to]i acei ca-re cuget\m [i sim]im române[te vom re - tr\i amin-tirea vie a Unirii Basarabiei cu Patria-mam\, Româ-nia (aniversarea a 94-a). ~ngenunchem smerit `n fa]amemoriei marilor no[tri `nainta[i, implorându-i s\ne ierte c\ nu am fost `n stare s\ ocrotim comoarasf`nt\ pe care ne-au l\sat-o, comoar\ cu numeleRomânia Mare. Ni s-a ciuntit }ara - din l\comia [iobr\znicia altora, dar [i dintr-un soi de miopie sufle-teasc\ a acelora dintre noi pentru care „mai aproa-pe-s din]ii decât p\rin]ii“.

Noi, membrii Filialei „Constantin Stere“ din Ia[ia Asocia]iei Culturale Pro-Basarabia [i Bucovina,sus]inu]i [i de colegii no[tri din alte filiale-surori, co-semnatari ai acestei declara]ii, socotim c\ prea demult a[tept\m rostirea pân\ la cap\t [i cu fermitate aadev\rului [i declar\m:

nu mai accept\m tacit nici un fel de falsificare aistoriei;nu mai putem `ndura perpetuarea sine die a odiosu-lui Pact Ribbentrop-Molotov, ai c\rui sacrifica]i aufost [i sunt [i azi fra]ii no[tri de s`nge dintre Prut [iNistru, din nordul Bucovinei [i din }inutul Her]ei;este de ne`n]eles [i de neacceptat lipsa voin]ei po-litice a guvernan]ilor at`t de la Chi[in\u, c`t [i de laBucure[ti care `n egal\ m\sur\, pe parcursul ulti-melor [apte decenii [i p`n\ azi, dup\ f\r`mi]areaRomâniei Mari, nu au cutezat niciodat\ s\ includ\`n agendele lor de lucru problematica abord\rii ofi-ciale a obiectivului Re`ntregirii;subsemn\m Manifestul de la Pite[ti din 22 martie2010 (care urmeaz\ s\ fie relansat pe 27 martie2012), al poetului-academician Nicolae Dabija -pre[edintele Forumului Democrat al Românilor dinMoldova;sus]inem Declara]ia Consiliului Unirii de la Chi[i-n\u din 29 februarie 2012, dar nu [i faptul c\ print-re semnatarii ei nu se reg\sesc, din p\cate, numeale unor notorii unioni[ti ca Ion Ungureanu, Ni-colae M\tca[ [. a. precum [i nume poate mai pu]in

cunoscute care `ns\ cu eforturi sporite sprijin\ a-ceast\ mare cauz\;suntem categoric `mpotriva acelor semnatari ai De-clara]iei... care, cu alte ocazii, denigreaz\ Bisericasau conducerea Republicii Moldova [i pe cea a Ro-mâniei. Biserica a fost [i r\mâne mereu un pilon debaz\ al existen]ei neamului românesc, iar f\r\ im-plicarea pozitiv\ a conducerii celor dou\ state `nacest proces complex parcurgerea necesarelor trep-te `n spiritul unei progresive convergen]e risc\ s\r\m`n\ doar un vis frumos.

O `n]eleapt\ vorb\ popular\ spune: „cine seaseam\n\ se adun\“. Din nefericire, realitatea noas-tr\ imediat\ dezminte sensul acestei afirma]ii, do-vedind absen]a unor forme de organizare a conflu-en]ei energiilor, voin]elor [i competen]elor vizândt\m\duirea `n timp a urm\rilor unui trecut aberant[i bolnav. Prin urmare, ar\t\m prea dispersa]i, lip-si]i de coeziunea de care avem vital nevoie. Consi-der\m c\ o prim\ c\r\mid\ la temelia unei comba-tivit\]i eficiente trebuie s\ fie unirea tuturor asocia-]iilor, funda]iilor etc. culturale din Republica Mol-dova [i din România `ntr-o federa]ie care s\ asigureliantul democratic al ansamblului de activit\]i slu-jind acela[i ideal. Doar astfel carul indiferen]ei [i als\r\ciei spirituale ar putea fi urnit din loc. Ba chiar`nlocuit cu un alt mijloc mai potrivit.

Onorat\ asisten]\,Ast\zi e S\rb\toarea Bunei Vestiri. Afla]i, cu a-

ceast\ ocazie, c\ alalt\ieri la c`rma Republicii Mol-dova a venit un nou Pre[edinte - magistratul Ni-colae Timofti, iar la ceremonia de `nvestire a Dom-niei sale, pentru prima dat\ i-am v\zut s\rut`ndu-sefr\]e[te [i apoi st`nd al\turi pe cei doi mitropoli]ibasarabeni - ~.P.S. Vladimir, subordonat Moscovei,[i ~.P.S. Petru, subordonat Patriarhiei Române. Spe-r\m c\ e un semn bun!

Acum o s\pt\m`n\, a fost Ziua Crucii - o alt\mare s\rb\toare cre[tin\ care, `ntr-un anumit sens,este echivalent\ cu no]iunea de unitate na]ional\.Crucea este `ns\, `nainte de toate, marele simbol al

r\stignirii - sacrificiu al lui Iisus Hristos, M`ntui-torul nostru, al tuturor. A[adar, dac\ ]inem cu totdinadinsul la re`ntregirea semin]iei române[ti, secuvine s\ [tim a ne jertfi precum a f\cut-o El, s\ necinstim `nainta[ii unioni[ti [i s\ le urm\m exem-plul! F\r\ a a[tepta vreo recompens\. F\r\ a tran-sforma sacra cauz\ a Re`ntregirii `ntr-o marf\ deschimb [i f\r\ a permite nim\nui s\ pretind\ c\ arde]ine vreun „monopol“ asupra ei. A[a s\ ne ajuteDumnezeu!

Prof. dr. docent Ion Berghia - pre[edintele Filialei„Constantin Stere“ din Ia[i a ACPBBPreot Dumitru Merticariu - vicepre[edintele Filia-lei „Constantin Stere“

Cosemnatari: Prof. Ioan Dan - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.din Satu Mare Ing. Constantin Rusanovschi - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din One[ti (Bac\u)Prof. Emil }epelu[ - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Ru[e]u (Buz\u) Prof. Paraschiva Abutn\ri]ei - pre[edinta filialeiA.C.P.B.B. din Vatra Dornei Ec. Iuvenale Harabagiu - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Br\ila Prof. Iuliu-Laurian Popovici - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Dângeni (Boto[ani) Ing. Valeriu Eutu[ianu - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Piatra-Neam] Prof. Constantin B\lan - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Craiova Prof. Doina Voina - pre[edinta filialei A.C.P.B.B.din Sighetul Marma]iei Prof. Ioan Rada - pre[edintele filialei A.C.P.B.B.din Oradea Prof. univ. dr. Vasile Puiu - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Bac\u Prof. dr. Gic\ Manole - pre[edintele filialeiA.C.P.B.B. din Boto[ani

Ia[i, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei,Biserica „Sf. Gheorghe“, 25 martie 2012

Declara]ia de la Ia[iLA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB4 oorrDD

Lansare de carte la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“. La mas\, de la st`nga: scriitorii Petre Popa, Nina Slutu-SSoroceanu [i Ion Berghia. Vorbe[te GrigoreBuc\taru - [eful Sec]iei Raionale de Cultur\. Ora[ul Soroca, 6 aprilie 2012

e Basarabia

Page 5: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

La 1 aprilie cona]ionalii no[tri din Bucovina denord comemoreaz\ pe cei peste 3000 de români, b\r-ba]i, femei, copii, uci[i pe 1 aprilie 1941 de gr\niceriisovietici `n apropierea localit\]ii F`nt`na Alb\, `n loculnumit Poiana Varni]ei, la trei kilometri de grani]a cuRomânia.

Dup\ instaurarea ocupa]iei sovietice `n nordul Bu-covinei, etnicilor germani li s-a permis s\ plece `n Ger-mania. NKVD-ul a r\sp`ndit zvonul c\ [i etnicii românipot s\ se repatrieze. Românii au fost sf\tui]i s\ depun\cereri la administra]iile raionale. Toat\ iarna, bie]ii oa-meni au depus cereri `n mai multe r`nduri pentru a sc\-pa din „raiul sovietic“ ce li se ar\tase cu primele depor-t\ri [i cote uria[e la produsele agricole.

S-a r\sp`ndit zvonul c\ duminic\, 1 aprilie 1941, `nsf`nt\ zi de Pa[ti, va fi un prohod mare la F`nt`na Alb\.Aceasta a mobilizat mase mari de oameni din Crasna,Ciudei, P\tr\u]ii de Jos, P\tr\u]ii de Sus, Cupca, Rop-cea, Ad`ncata, Suceveni, Carapciu, Pris\c\reni, care aufost anun]a]i de preo]ii de la toate bisericile din zon\.Totodat\, „misionari“ NKVD au indus [i ideea c\ ar fibine s\ mearg\ la raion `n Ad`ncata pentru a afla despresolu]ionarea cererilor de plecare `n România.

La Ad`ncata erau adunate mii de oameni de pe Va-lea Siretului [i a Sire]elului. Ei au `ntrebat la sediul ra-ional despre soarta cererilor depuse [i o delega]ie a lora fost primit\ de conduc\tori spun`ndu-li-se s\ comuni-ce tuturor c\ cererile n-au fost `nc\ rezolvate. O parte

din mul]ime s-a ̀ ndreptat c\tre satele de ba[tin\, al]ii ̀ n-s\ au hot\r`t s\ mearg\ c\tre F`nt`na Alb\ pentru a trecegrani]a. La coloana ce se `ndrepta c\tre grani]\ s-au al\-turat ni[te c\l\re]i ce `ndemnau lumea s\ mearg\ c\tregrani]\. Ace[tia au disp\rut mai t`rziu. Erau provocatoritrimi[i anumit pentru a `ndrepta românii spre m\cel.Pentru a se ar\ta caracterul pa[nic al celor aduna]i, oa-menii din satul Suceveni au luat icoanele [i prapurii dinbiseric\. Pe c`nd coloana mergea prin Suceveni a trecutpe l`ng\ ea o subunitate de cavalerie format\ din solda]icu figuri asiatice. Mergeau prin st`nga [i dreapta noas-tr\, nu au zis nimic [i nu au st`njenit `n nici un fel mer-sul c\tre F`nt`na Alb\.

~n Poiana Varni]ei, un loc dezgolit de copaci aflatde o parte [i de alta a drumului ce ducea la grani]\, dup\o soma]ie gr\bit\, urmat\ de o salv\ tras\ ̀ n aer, s-a dez-l\n]uit infernul uciga[ prin trei guri de mitralier\ care aunimicit f\r\ excep]ie b\rba]i, femei [i copii, fiindc\ eraufamilii care aveau copii mici, chiar [i sugari . Dup\ `n-cetarea focului mitralierelor au intrat `n ac]iune cavale-ri[tii care spintecau cu s\biile oamenii afla]i pe [osea, iarcei care fugeau pe c`mp sau intrau `n p\dure erau urm\-ri]i [i v`na]i ca iepurii. Toat\ dup\-amiaza [i seara s-auauzit `mpu[c\turi, tropotul copitelor, vaiete de durere.Mor]ii au fost `nc\rca]i `n care [i r\ni]ii erau cule[i dinp\dure [i adu[i lega]i de cozile cailor. Cu to]ii au fost a-runca]i la un loc ̀ n gropi comune. C`]iva supravie]uitoriau fost du[i la Ad`ncata [i au murit `n urma unor torturi

groaznice. Familiie care aveau persoane fugite `n Ro-mânia sau ucise la F`nt`na Alb\ au fost primele pe listadeport\rilor.

La comemorarea din acest an au participat deputa-tul Radei Supreme a Ucrainei - Ion Popescu, secretarulDepartamentului pentru Românii de Pretutindeni - Eu-gen Tomac, consulul României la Cern\u]i - TatianaPopa, profesorul universitar Ilie Popescu - pre[edinteleSociet\]ii „Golgota“ a victimelor represiunii staliniste,

Valeriu Rotar - pre[edintele Consiliului raional Hli-boca, urma[i ai celor uci[i [i reprezentan]i ai diferitelorasocia]ii din România [i regiunea Cern\u]i. Pentru pri-ma dat\ la eveniment a participat [i singurul supravie-]uitor al masacrului, colonelul `n rezerv\ Petru Hu]anu,pe atunci un b\iat de paisprezece ani din Cupca. Slujbareligioas\ `n memoria martirilor români a fost oficiat\de un sobor de preo]i av`nd `n frunte pe protopopul deHliboca, Ioan Gorda, [i stare]ul M`n\stirii Putna, VelnicMelchisedec. Deputatul Ion Popescu a rostit un emo-]ionant discurs din care am re]inut urm\toarele: „At`tatimp c`t ne vom cunoa[te adev\rul, ne vom educa copiiica s\ cunoasc\ istoria [i adev\rul, at`ta timp vom aveaun viitor. Trebuie s\ tragem `nv\]\minte din ceea ce afost, s\ nu permitem `n viitor a[a ceva [i s\-i cinstimpentru c\ merit\. Dup\ cum [tim, sistemul totalitar nupunea accentul pe etnie, dar la noi, românii, [i etnia, dinp\cate, a avut importan]\ nu pentru a ne rezolva proble-mele, ci pentru a ni le crea.“

F`nt`na Alb\ - Katyn-ul românescde I.-L. POPOVICI, pre[edintele ACPBB

din D`ngeni (Boto[ani)

Mare b\rbat al Bucovinei [i al Basarabiei - astfell-au numit colegii de serviciu la Conferin]a [tiin]ific\omagial\ care i-a fost dedicat\ de Institutul de Filolo-gie al Academiei de {tiin]e a Moldovei, unde distin-sul savant [i profesor universitar munce[te mai binede jum\tate de secol. ~n cadrul acelei activit\]i festi-ve, dr. hab. Vasile Bahnaru - directorul institutului, aremarcat faptul c\, indiferent de locul activit\]ii sale,Nicolae Bile]chi (foto, pag.1), c\ci despre el estevorba, s-a manifestat drept un specialist notoriu, cri-tic [i istoric literar redutabil, c\ruia i-a r\mas `n sufletpentru totdeauna imaginea „dulcii Bucovine“, portulpopular din satul de ba[tin\, graiul neao[ al cons\te-nilor, dragostea sincer\ [i pietatea profund\ pentruneam, pentru spiritualitatea româneasc\. Nicolae Bi-le]chi, fiul ]\ranilor Elena [i Vasile Bile]chi din comu-na Opri[eni - Bucovina (azi Dubovka, Ucraina), s-an\scut la 12 martie 1937. A absolvit Facultatea de Fi-lologie (sec]ia germano-romanic\) a Universit\]ii dinCern\u]i (1959), `n perioada 1964 - 1967 este docto-rand la Institutul de Literatur\ Universal\ „MaximGorki“ al Academiei de {tiin]e din Moscova, doctorhabilitat `n filologie, cercet\tor principal, membrucorespondent al Academiei de {tiin]e a RepubliciiMoldova (1992).

La celebrarea v`rstei de 75 de ani ai „vinovatului“au venit colegii [i prietenii Domnieie sale - scriitori,critici literari, discipoli, cititori [. a., fiecare, cum seobi[nuie[te `n acemenea situa]ii, c\ut`nd cele mai ale-se cuvinte. ~n numele conducerii Academiei de {tiin-]e a Moldovei, omagiatul a fost felicitat de acad. Teo-dor Furdui, prim-vicepre[edinte al A{M, care a subli-niat semnifica]ia activit\]ii m.c. Nicolae Bile]chi ca

savant [i om de litere, activitate [tiin]ific\ dedicat\studierii [i analizei lucr\rilor dramaturgilor `ntr-o pe-rioada foarte dificil\, c`nd aprecierile se schimbau `nfunc]ie de interesele de conjunctur\, c`nd la fel de di-ficil era s\ fii recunoscut ca om de [tiin]\.

Dr. hab. Mariana {lapac, vicepre[edinte al A{M,a ad\ugat c\ celebratul este un om de o rar\ omenie[i o rar\ verticalitate, cu un sim] al umorului absolutdeosebit. Except`nd faptul c\ a contribuit la dezvolta-rea literaturii române[ti `n Basarabia, Nicolae Bile]-chi a avut o contribu]ie substan]ial\ [i la dezvoltareacadrelor [tiin]ifice de specialitate, mul]i ani fiind `nfruntea Consiliului pentru Teatrologie [i Arte.

Arcadie Suceveanu - pre[edintele Uniunii Scrii-torilor din Moldova, a prezentat salutul [i ur\rile `nnumele institu]iei scriitorice[ti din care face parte dec`teva decenii [i Nicolae Bile]chi, dar [i `n numelebucovinenilor care `ntotdeauna l-au respectat [i apre-ciat ca pe un fiu devotat, ca pe un intelectual de mar-c\ [i savant care apar]ine deopotriv\ Basarabiei [i Bu-covinei. Conduc\torul USM a apreciat `n mod deose-bit calmul [i tenacitatea celebratului, seriozitatea lip-sit\ de ostenta]ie, de spectaculozitate cu care [tie s\-[i„construiasc\“ lucr\rile, oferind unul din acele ferici-te exemple c`nd via]a omului se m\soar\ nu cu anii,ci cu tinere]ea spiritului.

Scriitorul Nicolae Dabija a declarat c\ Nicolae Bi-le]chi este un critic total, `n sensul c\ a vorbit [i des-pre poezie, [i despre dramaturgie, [i despre proz\, [idespre critic\, cresc`nd o genera]ie de critici tineri.„Prin tot ce face]i, Dumneavoastr\ sunte]i un adev\ratbucovinean; prin felul de a fi [i de a proceda `n cum-sec\denie, sunte]i un om corect cu toat\ lumea“, a re-

marcat poetul, mul]umindu-i protagonistului pentruarticolele pe care le-a scris `n „Literatura [i Arta“, dar[i pentru faptul c\ timp de 50 de ani „a stat de veghela literele noastre, la cur\]enia literaturii noastre“.

Cu alte ur\ri de bine au venit academicienii Hara-lambie Corbu, Mihai Cimpoi, Mihail Dolgan, dr. hab.Ion Ciocanu, dr. Victor Cirimpei, dr. Aliona Grati [. a.Mihai Cimpoi a apreciat valoarea sintezelor coleguluis\u Nicolae Bile]chi, `n care acesta clarific\ anumitelucruri de ordin [tiin]ific, estetic [i axiologic foarteimportante, iar Mihail Dolgan a men]ionat c\ s\rb\-toritul face parte dintr-o `ntreag\ pleiad\ de critici ca-re au trecut prin cele mai grele perioade, cu „foameade estetic“ [i „foamea de valoare“, dar a r\mas acela[iom, cu aceea[i verticalitate, demnitate...

Evenimentul aniversar a culminat cu lansareac\r]ii „Nicolae Bile]chi la ora reconsider\rilor“. Pre-zentatoarea volumului, dr. Nina Corcinschi, a men-]ionat c\ lucrarea - preg\tit\ de Institutul de Filologieal A{M [i dedicat\ special `mplinirii a 75 de ani de lana[terea istoricului [i criticului literar Nicolae Bile]-chi - con]ine date generale privind itinerarul biogra-fic [i cel de crea]ie al savantului, modul `n care el areceptat [i interpretat fenomenul literar basarabean,dar [i cum au fost evaluate contribu]iile domniei salede c\tre colegii de breasl\. Bine`n]eles c\ un cuv`nt a-parte a avut de spus `nsu[i omagiatul.

Revista DdB [i coordonatorul ei, fost student alProfesorului Nicolae Bile]chi, se al\tur\ celor care l-aufelicitat, ur`ndu-i distinsului c\rturar un c\lduros Lamul]i ani! [i noi realiz\ri pe m\sura competen]elor [iputerilor dumisale!

DdB

Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei(Nicolae Bile]chi - 75)

BUCOVIN|, PLAI CU FLORI... 5oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

e Basarabia

Page 6: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

La cele dou\ secole de la tristul eveni-ment al raptului Basarabiei, cona]ionaliino[tri din st`nga Prutului [i p`n\ la Nistrur\sfoiesc paginile durute ale adev\rului is-toric, complet`ndu-le competent [i energic.

13 mai 2012, Chi[in\uMii de oameni au venit la Mar[ul U-

nirii, din Pia]a Marii Adun\ri Na]ionalep`n\ la Ambasada Rusiei (unde manifes-tan]ii au aruncat `n aer baloane negre) [ia Turciei. Evenimentul a fost organizatde Consiliul Unirii [i Platforma Civic\Ac]iunea 2012. Mar[ul a `nceput la ora13:00. O anti-manifesta]ie au organizatmembrii forma]iunii Patrio]ii Moldovei,care au aruncat `n PMAN avioane de h`r-tie pe care era scris „Rusia“, „Rogozin“etc. ~ntre cele dou\ tabere s-au iscat alter-ca]ii, care au fost `ns\ repede oprite deoamenii legii.

16 mai 2012, Chi[in\uDorin Chirtoac\, primarul general al

capitalei R. Moldova, a declarat zi de do-liu ̀ n municipiu! ~n seara aceleia[i zile, lamitingul de doliu organizat de PL `n Pia-]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u,tinerii liberali au scris pe asfalt „1812 -200 ani de ocupa]ie ruseasc\“ (foto, pag.1), folosind `n acest scop 2012 candele.La miting au rostit discursuri MihaiGhimpu - pre[edintele PL, Dorin Chir-toac\ - prim-vicepre[edintele PL, CorinaFusu - pre[edinta Organiza]iei FemeilorLiberale [i vicepre[edinte al PL, Gheor-ghe {alaru - pre[edintele Filialei Teritori-ale C\u[eni a PL, profesorul universitarAnatol Petrencu - vicepre[edinte PL, Andrei P\v\loi -reprezentantul Tineretului Liberal, scriitorul NicolaeDabija. Mihai Ghimpu a men]ionat c\ adev\rul a fost [ir\m`ne a fi unul singur - „am fost ocupa]i [i punctum.Nimeni nu va reu[i s\ `nlocuiasc\ acest adev\r“. PotrivitPre[edintelui PL, este condamnabil faptul c\ tancurileruse[ti stau deja de 200 de ani `n cetatea lui {tefan celMare. „Rusia, recunoa[te ocupa]ia - aceasta r\mâneprincipala insisten]\ a noastr\. P\cat c\ sloganul Impe-riului Rus „Ocup\ [i dezbin\“ este [i sloganul unor par-tide politice de la noi care folosesc tragedia na]ional\pentru a ob]ine puterea. Ei vin pe seama s\r\ciei oame-nilor pentru a se `mbog\]i“, a precizat Mihai Ghimpu.

Dorin Chirtoac\ s-a referit la nedreptatea istoriei, ca-re continu\ s\ macine poporul nostru. „Din p\cate nu noine alegem istoria. Un popor care nu-[i cunoa[te istoria nuare viitor, iar cine nu-[i cunoa[te istoria risc\ s\ o repete“,a spus el. Potrivit primarului capitalei, con[tiin]a na]ional\este elementul-cheie pentru afirmarea noastr\ ca neam,inclusiv `n marea familie european\, iar de alegereaf\cut\ de noi depinde dac\ cet\]enii Republicii Moldovavor r\m`ne `n umilin]\ sau vor avea un viitor european.

Istoricii Anatol Petrencu [i Andrei P\v\loi au vorbit`n cadrul mitingului despre contextul istoric `n care s-aprodus anexarea Basarabiei la Imperiul }arist, referin-du-se [i la consecin]ele acestui rapt.

Gheorghe {alaru [i-a exprimat nedumerirea `n leg\-tur\ cu faptul c\ ̀ ntr-o zi de doliu pe alocuri se aud chio-te de veselie, „pe alocuri chiar oficiale“.

Deputata Corina Fusu s-a declarat m`ndr\ de faptulc\ pentru prima dat\ `n istorie românii moldoveni au re-u[it s\ se adune `n Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale pentrua aprinde „f\clii ale memoriei [i demnit\]ii noastre, carevor d\inui ve[nic“... Am pierdut multe [anse `n ultimii20 de ani, dar Dumnezeu este bun cu noi [i ne mai d\azi o [ans\“, a spus dumneaei.

La finalul mitingului, au fost aprinse mii de lum`n\ri`n memoria victimelor ocupa]iei (foto, pag. 1).

La eveniment au participat c`teva mii de cet\]eni ve-ni]i din diferite localit\]i ale Republicii Moldova , careau purtat `n piept tricolor `n doliu [i au afi[at bannere cumesajul „Rusia, recunoa[te ocupa]ia!“, „200 de ani deocupa]ie“, „A rosti numele Basarabia e una cu a protes-ta contra domina]iei ruse[ti.

16 mai 2012, Soroca~n incinta Muzeului de Istorie [i Etnografie de aici a

fost organizat\ expozi]ia de documente „Anul 1812 -sf`[ierea Basarabiei“. Autorit\]i, profesori de istorie [ialte cadre didactice, mai mul]i tineri au urm\rit prezen-tarea `ncerc`nd s\ retr\iasc\ momentele de acum 200 deani. ~n cadrul expozi]iei au luat cuv`ntul diverse perso-nalit\]i din localitate. Nicolae Bulat, directorul muzeu-lui: „Acest eveniment are dou\ laturi - unii ̀ l sl\vesc, al-]ii spun c\ e o nenorocire. Prin cunoa[terea [i compara-rea diverselor surse vizitatorii vor avea posibilitatea s\cunoasc\ mai multe aspecte ale adev\rului istoric“. Vic-tor S\u, pre[edintele Consiliului Raional Soroca: „Ni-meni nu bate `ntr-un copac care nu d\ roade, mai multse bate `ntr-un copac care d\ o road\ bun\. A[a a fost [icu Moldova, cu Bessarabia, cum i se mai spunea! Au a-nexat-o ca pe o gubernie, au b\tut `n ea timp de veacuri,deoarece aici s`nt cele mai bune p\m`nturi, s`nt oamenibuni, este cel mai frumos loc din lume.“ Pentru a inau-gura o asemenea expozi]ie colaboratorii muzeului au

colectat un num\r impresionant de scrieri[i c\r]i. „Meritul acestei expozi]ii, a men-]ionat Victor Zagaevschi, pictor - decora-tor la Muzeul de Istorie [i Etnografie dinSoroca, este c\ noi ne-am permis s\ gru-p\m aceste materiale care `n presa apar`ntr-un volum mare, noi am f\cut o selec-]ie pun`nd accente pe anumite materia-le.“ Istoricienii prezen]i la eveniment auapreciat expozi]ia precum [i prezen]a ac-tiv\ a tinerilor la un asemenea eveni-ment. ~n aceia[i zi ac]iunile de comemo-rare au continuat cu un miting `n fa]a Ce-t\]ii Sorocii... Vorba poetului: „Cel maistra[nic nu e numai c\ s-au `mp\r]it rude-le `ntre ele, dar cel mai stra[nic e c\ s-au`mp\r]it [i cimitirele `n jum\tate. {i-acumtoate cimitirele din Basarabia [i Româniaau dou\ cruci - o cruce la cap [i alt\ crucela picioare.“

16 mai 2012, Ungheni Aniversarea a 200 de ani de la anexa-

rea Basarabiei de c\tre Imperiul Rus nu atrecut neobservat\ nici \n acest centruraional. Aici a avut loc o ac]iune de co-memorare, marcat\ de Asocia]ia Ob-[teasc\ „ARTIS“. Un grup de elevi de ladiferite institu]ii de `nv\]\m`nt din ora[ulUngheni au inaugurat asocia]ia respecti-v\, al c\rei scop este promovarea [i dez-voltarea culturii [i istoriei poporului nos-tru. Membrii ONG-ului au decis s\-l ina-ugureze chiar pe 16 mai, `n ziua aniver-s\rii a 200 de ani de la anexarea Basara-biei de c\tre Imperiul Rus. „Se `mplinesc200 de ani de la destr\marea Moldovei [i

anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Este pentru noi odatorie moral\ s\ comemor\m acest eveniment, pe carenu putem s\-l l\s\m s\ fie trecut cu vederea, pentru c\ ap\tat mult istoria poporului nostru. Am fi fost o ]ar\ cumult mai mare, cu mun]i [i cu mare. Acum nu avem niciuna, nici alta. S`ntem un popor s\rac“, a men]ionat Adri-an Buca - pre[edintele Asocia]iei Ob[te[ti „Artis“.

16 mai 2012, Cahul ~n pofida timpului ploios de afar\, care nu a permis

desf\[urarea evenimentului `n Pia]a Independen]ei dinora[, ceremonia de comemorare a fost desf\[urat\ `n in-cinta Universit\]ii de Stat din Cahul unde s-au adunatcirca 80 de persoane. „Ast\zi se ̀ mplinesc 200 de ani dec`nd imperiul }arist, `n `n]elegere cu Imperiul Otoman,a ocupat Basarabia. Astfel , trup din ]ara noastr\ str\mo-[easc\, ]ara lui {tefan cel Mare [i Sf`nt... a ajuns s\ fiedominat de o na]iune str\in\“. Cu aceste cuvinte lectoruluniversitar Petru Botezatu a deschis ceremonia de co-memorare. Nicolae Balcanu]\, [eful Oficiului TeritorialCahul al Cancelariei de Stat, a declarat c\ „acest popora fost supus unui genocid [i acest lucru se `nt`mpl\ [i `nziua de azi „. O slujb\ de pomenire a eroilor c\zu]i `nlupta pentru neam [i limb\ a fost ]inut\ de preotul IulianBudescu de la Miitropolia Basarabiei `mpreun\ cu uncoleg de-al s\u `ndemn`nd la rug\ciune. „S\ ne lu\m unangajament. Dac\ nu am f\cut p`n\ acum ce trebuiapentru neamul nostru românesc, s\ facem de acum `na-inte“. „Dou\ state au `mp\r]it teritoriul unui al treileastat neav`nd nici un drept istoric sau firesc s\ fac\ lucrulacesta. Turcia a cedat ceea ce nu-i apar]inea [i Rusia aacaparat ceea la ce nu avea nici un drept. E regretabilfaptul c\ dup\ 200 de ani ocupa]ia rus\ nu a luat sf`r[it“,a comentat Sergiu Cornea - prorectorul Universit\]ii„B.P.Hasdeu“ din localitate. ~n cadrul ceremoniei au e-voluat cu un recital de poezie actorii Teatrului din Ca-

Caravana comemor\rii200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI6 oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012lll 7

e Basarabia

Page 7: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Marea dilem\, atunci când vorbim `n Româniadespre Moldova dintre Prut [i Nistru sau Basarabia,este urm\toarea: ne intereseaz\ teritoriul sau locuito-rii s\i? Din modul `n care s-a pus, de pu]ine ori, pro-blema `n România, impresia mea e c\ a predominat oviziune strict teritorialist\. Cred c\ suntem aici ca s\vorbim mai pu]in despre trecut [i mai mult despreviitor. Recentele evolu]ii politice interne din Repu-blica Moldova par s\ fi instaurat o stabilitate care alipsit `n ultimii trei ani. ~ns\ soarta cet\]enilor acestuistat nu este `nc\ decis\ la Chi[in\u, ci se afl\ la r\s-crucea intereselor principalilor actori din regiune.Astfel, de c`te ori Chi[in\ul reu[e[te s\-[i fac\ auzit\vocea anumite state din zon\ trec la realizarea m\su-rilor de descurajare, intimidare [i chiar amenin]are laadresa moldovenilor. Nu c\ s-ar `nt`mpla prea des caactorii politici care fac jocurile la Chi[in\u s\ ac]io-neze la unison. Ace[tia sunt politicieni iscusi]i, `ns\nu sunt `nc\ oameni de stat. Principalul stat care „aregrij\“ ca Republica Moldova s\ nu-[i prea ridice „na-sul la purtare“ este, coinciden]\ sau nu, continuatoruldirect al statului care a rupt vechea noastr\ Moldov\`n jum\tate `n anul 1812. Acest stat se nume[te Fede-ra]ia Rus\. ~n urm\ cu c`teva zile, `n Federa]ia Rus\ aavut loc transferul oficial de putere de la vechiul pre-[edinte Medvedev la [i mai vechiul pre[edinte Putin,care a semnat `n aceea[i zi un decret cu titlul „Desprem\surile pentru realizarea cursului de politic\ extern\a Federa]iei Ruse“. Punctul „d“ al acestui decret serefer\ la statele din CSI, inclusiv Republica Moldo-va, [i sun\ astfel: „A considera dezvoltarea influen]e-lor reciproce multilaterale [i a proceselor integra]io-niste `n spa]iul CSI ca direc]ie-cheie a politicii exter-ne a Federa]iei Ruse; (...) A facilita ad`ncirea integr\-rii euroasiatice `n cadrul Uniunii Vamale [i a spa]iu-lui economic unic al Federa]iei Ruse, Belarusului [iKazahstanului [i crearea la 1 ianuarie 2015 a UniuniiEconomice Euroasiatice, reie[ind din deschidereaacestor procese pentru aderarea altor state, `n primulr`nd membrii comunit\]ii economice euroasiatice [imembrii CSI (...) A continua participarea activ\ la c\-utarea c\ilor de rezolvare a problemei transnistrene,pe baza respect\rii suveranit\]ii, integrit\]ii teritoriale[i neutralit\]ii Republicii Moldova, cu acordarea unuistatut special pentru Transnistria“.

A[adar, `n urm\torii [ase p`n\ la doisprezece ani,statul rus `[i va concentra toate eforturile pentru a im-

pulsiona procesele integra]ioniste `n fostul spa]iu so-vietic p`n\ la crearea unei contraponderi pentru Uni-unea European\. Iar Republica Moldova este [i ea„invitat\“ s\ participe la aceste procese. Probabil, in-tegrarea `ntr-o asemenea structur\ nu va presupunenegocieri de durat\, adoptarea de aquis-uri comunita-re, implementarea a peste treizeci de capitole de re-forme, democratizare, consolidarea statului de drept[i a justi]iei independente. Integrarea al\turi de Rusiava presupune solu]ii simple [i rapide, cu efecte delung\ durat\, a[a dup\ cum au preferat `ntotdeaunaregimurile totalitare, dictatoriale sau autoritare. Iartranzi]ia Rusiei spre autoritarism [i chiar restaurareamodelului guvern\rii pe vertical\ din perioada sovieti-c\ este evident\, lu`nd forma a[a-numitei „democra]iisuverane“. La fel de evident\ este [i tendin]a de a-[iimpune propriul model politic statelor-sateli]i, peparcursul desf\[ur\rii proceselor de „integrare“. Sub-punctul referitor la Transnistria pare c\ nu ar trebui s\st`rneasc\ panic\. Rusia recunoa[te o dat\ `n plus su-veranitatea Chi[in\ului asupra teritoriului controlatde separati[ti. ~ns\ to]i cei care cunosc istoria diplo-matic\ a Rusiei [tiu c`t\ valoare au aser]iunile ruse[tigenerate pentru uzul diploma]iilor statelor mici [i,mai ales, ale celor aflate `n „vecin\tatea apropiat\“,termen eufemistic pentru „p\m`ntul mamei-Rusia“.Aproape zero. Ca dovad\ a acestui fapt, Kremlinul l-a trimis la Chi[in\u, `n calitate de reprezentant speci-al al pre[edintelui rus pentru Transnistria, pe vicepre-mierul Dmitri Rogozin, cunoscut ultrana]ionalist [iun anti-occidental convins. Acesta calificase Repu-blica Moldova drept „cote] pentru g\ini“, declarasec\ `n 1992 Rusia a ap\rat Transnistria de fasci[tiimoldoromâni [i chiar luase parte personal la lupte departea transnistrenilor. Acum, acest om a cerut Repu-blicii Moldova s\ recunoasc\ Transnistria drept parteegal\ `n dialog [i negociere, ceea ce guvernul de laChi[in\u a executat `n cadrul ultimei runde de nego-cieri `n format 5 plus 2 de la Viena. A mai cerut ca au-torit\]ile moldovene s\ fie de acord cu deschiderea u-nui consulat rusesc la Tiraspol, iar acestea, prin prim-ministrul Filat, au fost de acord. Din moment ce dlRogozin este vicepremier al Federa]iei Ruse [i repre-zentant direct al pre[edintelui rus, declara]iile saleprivitoare la Transnistria nu pot fi interpretate altfeldec`t ca pozi]ie oficial\ a statului rus. Chiar dac\ ofoaie de hârtie intitulat\ pompos „Decret preziden-

]ial“ vorbe[te despre integritatea teritorial\ a Repu-blicii Moldova, faptul c\ Rogozin declar\ public c\reintegrarea Transnistriei poate avea loc doar dac\politicienii care conduc Republica Moldova nu sevor declara români [i nu vor ac]iona spre apropiereade România anuleaz\ orice inten]ii pozitive declarateale Moscovei. De asemenea, reprezentantul pre[edin-telui rus nu vede alt\ solu]ie pentru reintegrarea Tran-snistriei cu Republica Moldova dec`t prin federaliza-re. Or, legea cu privire la Transnistria adoptat\ laChi[in\u `n 2005 exclude clar federalizarea. Dl. Ro-gozin dore[te ca Rusia s\ fie recunoscut\ drept unicaautoritate politic\ `n regiune. Aceast\ din urm\ condi-]ie este cel pu]in stranie, dac\ ne g`ndim la sensul sin-tagmei „autoritate politic\“. Dac\ lu\m sensul frazei

~ntre doliu, determinare [i curajde Dan NICU, masterand la {coala Na]ional\ de Studii Politice

[i Administrative din Bucure[ti

200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI 7oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

hul. Evenimentul a finalizat cu depunerea de flori labustul lui {tefan cel Mare [i Sf`nt din acest ora[.

28 mai 2012 - Chi[in\uMuzeul Na]ional de Istorie a României, `n parte-

neriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Emines-cu“ din Chi[in\u [i cu Biblioteca Na]ional\ a Moldo-vei, a organizat expozi]ia temporar\ „Basarabia1812-1947. Oameni, locuri, frontiere“. La realizareaei au colaborat Ministerul Afacerilor Externe, Arhi-vele Na]ionale ale României, Biblioteca Na]ional\ aRomâniei, precum [i colec]ionarii particulari Valen-tin Mandache, M\d\lin Ghigeanu, Diana Mandache,Lucre]iu Tudoroiu [i Cristian Sc\iceanu.

Au luat cuv`ntul: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu- directorul general al Muzeului Na]ional de Istorie aRomâniei, ES Marius Lazurc\ - ambasadorul României`n Rep. Moldova, dr. Petru Guran - directorulInstitutului Cultural Român „Mihai Eminescu“ dinChi[in\u, scriitorul Alexe R\u - directorul BiblioteciiNa]ionale a Republicii Moldova.

Expozi]ia comemoreaz\ dou\ sute de ani de la `n-cheierea Tratatului de la Bucure[ti, care a consfin]it ane-xarea p\r]ii de r\s\rit a Principatului Moldovei.

Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucure[ti, la Ha-nul lui Manuc, tratatul care `ncheia r\zboiul ruso-turcdin anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexat\de Imperiul }arist. La 200 de ani de la acel moment, ex-pozi]ia aduce `n prim plan, prin intermediul unui cata-log special, h\r]ilor, documentelor, imaginilor, publica-]iilor [i obiectelor, principalele trasee diplomatice, evo-lu]ia frontierelor [i a societ\]ii acestei provincii. Princi-palele subiecte abordate: cartografia istoric\ a Basara-biei `nainte [i dup\ 1812; anexarea Basarabiei prin Tra-tatul de la Bucure[ti din 1812; realipirea sudului Basa-rabiei `n urma R\zboiului Crimeei prin Congresul de laParis (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziileCongresului de la Berlin (1878) ce a urmat r\zboiuluiruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România(1918), tratatul de recunoa[tere de c\tre principalele Pu-teri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României

(1920); Basarabia ̀ n perioada interbelic\; ocupa]ia sovi-etic\ din 1940, `n urma Pactului Molotov - Ribbentrop[i campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941);Conferin]a de pace de la Paris 1946-1947 [i Tratatul depace `ntre România [i Puterile Aliate [i Asociate.

Toate sursele istorice folosite `n realizarea aces-tei expozi]ii au avut ca scop readucerea `ncontemporaneitate, c`t mai viu [i veridic cu putin]\,a portretului românului din Basarabia, a universuluis\u cotidian de-a lungul ultimelor dou\ secole.Cunoa[terea vie]ii românilor basarabeni, precum [ia peisajului natural [i uman al ]inutului estic alMoldovei sunt azi mai necesare dec`t oric`nd,deoarece una dintre consecin]ele cele mai dramaticeale st\p`nirii str\ine, impuse prin tratatul din 1812,a fost declan[area `nceputului de `nstr\inare artifici-al\ a acelora care tr\iesc pe cele dou\ maluri alePrutului, de ignorare a r\d\cinilor comune de limb\,civiliza]ie [i destin (sursa: http://www.mnir.ro;http://www.facebook.com/pages/MNIR).

lll 8

lll

e Basarabia

Page 8: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

literalmente, dar altfel nici nu v\d cum l-am putealua, rezult\ c\ guvernul [i pre[edintele Federa]iei Ru-se consider\ Republica Moldova [i, eventual, priete-nii acesteia din regiune drept ni[te pigmei care nu seridic\ la statutul de „autorit\]i politice“. Ru[ii mai do-resc ca viitorul stat confederativ moldo-transnistreans\ fie recunoscut drept zon\ de interese exclusiv ru-se[ti. Republica Moldova ar urma s\ fie condamnat\ca stat agresor `n r\zboiul din 1992, iar lupt\torii pen-tru independen]\ [i integritate teritorial\ ar urma s\fie, `n cel mai bun caz, lipsi]i de pensiile [i facilit\]ile[i a[a mizere, iar `n cel mai r\u caz - judeca]i pentrucrime `mpotriva Transnistriei.

Toate aceste declara]ii au fost f\cute `n mod des-chis, clar [i r\spicat, au fost aruncate verde-n ochi at`tChi[in\ului, c`t [i, mai ales, Bucure[tiului, pe princi-piul „Bate [aua s\ priceap\ iapa“. Am urm\rit `n modconstant, `n ultimii ani, desf\[urarea ostilit\]ilor maimult sau mai pu]in diplomatice pe linia Moscova-Chi[in\u-Bucure[ti. ~nainte, se cerea uneori s\ maicite[ti printre r`nduri pentru a `n]elege amenin]\rileruse[ti, care se f\ceau voalat. Acum observ\m c\ elese fac pe fa]\ [i `ntr-un mod neru[inat, a[a cum `i st\bine unui fost [i, probabil, viitor imperiu.

Observ\m c\ la `nceputul secolului XXI Rusia seafl\ `n aproximativ aceea[i situa]ie de ascensiune po-litic\ [i militar\ `n care se afla la `nceputul secoluluiXIX, c`nd a ocupat teritoriul Moldovei dintre Prut [iNistru, dup\ ce ini]ial dorise s\-[i stabileasc\ frontie-ra pe Dun\re, adic\ s\ ocupe ambele principate româ-ne[ti. Rusia este optimist\ `n leg\tur\ cu propriul vii-tor, este determinat\ s\-[i ating\ toate scopurile depolitic\ extern\ [i [tie c\ `n spa]iul CSI poate face a-proape ceea ce vrea `n urm\torii ani, pentru c\ nimeninu-i va opune o rezisten]\ serioas\. De exemplu, uni-ca reac]ie de ap\rare a guvernan]ilor de la Chi[in\u `nleg\tur\ cu intensificarea presiunii ruse[ti asupra lora fost rechemarea ambasadorului Republicii Moldo-va de la Moscova, un membru al PCRM care sus]inu-se c\ retragerea armatei ruse din Transnistria nu estebenefic\ Republicii Moldova. Rusia investe[te [i vainvesti enorm `n bugetul militar, mai ales `n reutila-rea [i dotarea armatei cu cel mai modern armament.Din programul de reutilare militar\ nu este exclusnici Grupul Operativ al Trupelor Ruse din RepublicaMoldova, dup\ cum, din 1995, oficial se nume[te Ar-mata a 14-a. Astfel, ru[ii nu numai c\ nu au de g`nds\ se retrag\ din Transnistria, ci chiar `[i vor aduce„juc\rii“ noi. ~n acela[i timp la Bucure[ti, noul minis-tru de externe al României, dl. Andrei Marga, declar\c\ rela]iile României cu Rusia stagneaz\, `[i declar\prietenia cu Putin [i depl`nge ideile preconcepute ca-re exist\ `n România la adresa ru[ilor. Regret c\ dlMarga nu a fost contemporan cu ocuparea Românieide c\tre trupele sovietice dup\ 23 august 1944 [i cuabuzurile la care s-au dedat acestea, altfel probabil nuar fi vorbit `n asemenea termeni despre ideile precon-cepute. Declara]iile sale mi-au reamintit brusc dem\rturiile lui Paul Goma din romanul „Arta Re-fu-gii“ despre localnicii ardeleni care-i a[teptau pe ru[i[i `i v`nau prin p\duri pe refugia]ii din Basarabia cas\-i predea autorit\]ilor militare sovietice care admi-nistrau Transilvania. Sper s\ fie [i s\ r\m`n\ doar unvis ur`t de-al meu. ~n orice caz, ministrul român deexterne trebuie s\ `n]eleag\ c\ nu prin asemenea de-clara]ii se pot stabili rela]ii reciproc avantajoase `ntreRomânia [i Rusia, ci prin ap\rarea acerb\ a tuturorintereselor române[ti pe frontul de est, inclusiv a ce-lor economice, f\r\ a precupe]i niciun efort. Avem

]\ri de la care putem `nv\]a `n acest sens. Polonia esteuna dintre ele.

~ntrebarea pe care mi-o pun acum, dup\ ce amvorbit despre noile amenin]\ri la adresa Moldoveidintre Prut [i Nistru, amenin]\ri care vin unilateraldin direc]ia Rusiei, este: ce face România `n acestcaz? Care este atitudinea României fa]\ de inten]iiledeclarate ale Rusiei de a `nghi]i `n 2015 peste trei mi-lioane de oameni pe care Bucure[tiul oficial `i declar\români ori de c`te ori are ocazia? Pentru c\, `n esen]\,dac\ planurile ru[ilor de a intensifica integrarea `nnoile structuri regionale men]ionate `n paralel cu pu-nerea presiunii pe autorit\]ile de la Chi[in\u prin in-termediul utiliz\rii la maxim a tuturor p`rghiilor decare dispune, `n principal regiunea transnistrean\, lafel ca [i tentativele lor prezente [i viitoare de a schim-ba guvernarea la Chi[in\u [i o dat\ cu ea vectorulstrategic spre vest, dac\ - repet - toate acestea se vor`ncununa cu succes, atunci pentru românii din st`ngaPrutului momentul 2015 va `nsemna repetarea mo-mentului 1812. E preg\tit\ România s\ accepte o ase-menea evolu]ie a lucrurilor?

Un lucru important trebuie men]ionat: integrareaRepublicii Moldova `n Uniunea European\ de unasingur\ depinde de rezolvarea problemei transnistre-ne prin reintegrarea teritorial\ sau de g\sirea unei so-lu]ii similare Ciprului. ~n cazul al doilea, RepublicaMoldova ar putea reu[i numai dac\ ar avea o diplo-ma]ie [i o clas\ politic\ fidel\ exclusiv interesului na-]ional, ceea ce r\m`ne discutabil. Rezolvarea proble-mei transnistrene este imposibil\ f\r\ participareaRusiei, iar Rusia dispune de p`rghii pentru a puneChi[in\ului condi]ii incompatibile cu integrarea eu-ropean\, dac\ dore[te Transnistria. Astfel, exponen]iide la Chi[in\u [i Bucure[ti ai opiniei conform c\reiaRepublica Moldova se va integra ca stat independent`n Uniunea European\ se `n[al\. Cu toat\ asisten]aBucure[tiului, a Var[oviei [i a altor prieteni ai Repu-blicii Moldova, principala problem\ de securitate astatului va conta decisiv.

Nu e un secret pentru nimeni c\ ideea integr\riiseparate a Republicii Moldova `n UE a fost privit\atât la Bucure[ti, cât [i la Chi[in\u ca un pas spre ounificare ulterioar\ a celor dou\ state române[ti. LaChi[in\u, `n special, unioni[tii au s\rit `n sus de bucu-rie pentru c\ aveau `n sf`r[it la dispozi]ie un eufe-mism [i nu mai st`rneau reac]ii la fel de zgomotoasedin partea taberei adverse. Iar la Bucure[ti, politicie-nii au r\suflat u[ura]i c\ au sc\pat de povara respon-sabilit\]ii pentru soarta a trei milioane de români princelebra expresie „Ne vom `nt`lni `n Europa“. Ce ne

facem `ns\ dac\ integrarea european\ a RepubliciiMoldova va fi blocat\ pe orice cale de Rusia, prin fo-losirea oric\ror mijloace, inclusiv prin activitatea ser-viciilor sale de informa]ii `n scopul coruperii sau re-ducerii la t\cere a diploma]iei moldovene care ar pu-tea deveni, `n perspectiv\, prea „obraznic\“?

Dac\ Rusia propune Republicii Moldova un mo-del de integrare `ntr-un spa]iu economic [i politicunic, România de ce nu face acela[i lucru? Ar aveamult mai mult\ legitimitate `n acest sens. Ar avea [isus]inerea unei p\r]i importante a popula]iei din Re-publica Moldova, care, `n ciuda propagandei [i dez-inform\rii, ar reac]iona pozitiv la ideea cre[terii pro-priului nivel de trai. A[ spune chiar c\ `n cur`nd Ro-mânia va fi pus\ `n fa]a alegerii: ofer\ RepubliciiMoldova o contraofert\ la cea f\cut\ deja de c\treru[i sau asist\ impasibil\ la digerarea repetat\ a Mol-dovei dintre Prut [i Nistru `n stomacul tare al nouluiimperiu rus? ~n cazul `n care va fi aleas\ a doua op]i-une, atunci statul român `[i va demonstra incapacita-tea de a ap\ra interesele na]iunii române `n integrali-tatea ei. ~n acela[i timp, Bucure[tiul va ar\ta tuturormoldovenilor, inclusiv celor din Ia[i sau T`rgu-Neam], c`t pre] pune pe ace[tia, din moment ce refuz\s\ lucreze pentru reintegrarea Moldovei `n compo-nen]a României [i readucerea tuturor moldovenilor `ncadrul acelora[i grani]e. Dac\ se va alege totu[i a do-ua abordare, atunci România nu are alt\ solu]ie la dis-pozi]ie dec`t s\ lupte pentru refacerea integrit\]ii na-]iunii române `n cadrul acelora[i frontiere [i pentru a-ducerea `n cadrul Uniunii Europene a `nc\ unei p\r]idin Europa de Est pe care istoria a l\sat-o pe dinafar\.România este condamnat\ s\-[i extind\ frontiera p`n\la Nistru, deoarece `n caz contrar riscurile la adresasecurit\]ii na]ionale, odat\ cu transformarea `ntregiiRepublici Moldova `ntr-un stat profund ostil la adre-sa României [i a Occidentului care ne este aliat, suntincalculabile [i vor constitui o amenin]are serioas\ petermen mediu [i lung.

~n aceste zile ne amintim aici, `n ora[ul moldove-nesc T`rgu-Neam], de momentele tragice pentru Mol-dova care s-au petrecut `n urm\ cu dou\ secole. ~ntr-unfel, putem spune c\ ]inem doliu, de[i nu oficial. Nu lanivelul `ntregului stat român, din p\cate. Pentru capeste al]i dou\ sute de ani s\ nu ]inem iar doliu, e ne-voie de determinare [i curaj. E nevoie s\ conteze pen-tru români at`t teritoriul, c`t mai ales oamenii. Iarpentru ca oamenii s\ conteze, ei trebuie cunoscu]i.Viitoarea unificare trebuie s\ se bazeze deci pe cu-noa[tere. {i pe `n]elegere.

12 mai 2012, T`rgu-Neam]

200 DE ANI DE LA R|PIREA BASARABIEI8 oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Simpozionul „200 de ani de la r\pirea Basarabiei…“,vorbe[te prof. Gigel B`rliba; Tg.-NNeam], 12 mai 2012

lll

e Basarabia

Page 9: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

Asocia]ia Cultural\ Pro Basarabia [i Bucovina„Vasile Voloc“ din Br\ila a fost `nfiin]at\ la 27 mar-tie 1990 având ca obiect diverse activita]i culturale [iistorice legate de Basarabia [i Bucovina. Este vorbadespre 27 martie 1918 - aniversarea Unirii Basarabieicu Patria-mam\, România; 13 iunie 1941 - comemo-rarea primei deport\ri a basarabenilor `n Siberia; 18iunie 1957 - comemorarea deport\rii `n B\r\gan a re-fugia]ilor din Basarabia, Bucovina [i }inutul Her]ei;22 iunie 1941 - eliberarea Basarabiei, Nordului Bu-covinei [i }inutului Her]a de sub ocupa]ia bol[evic\;28 iunie 1940 - comemorarea ocup\rii Basarabiei,Bucovinei [i }inutului Her]a de c\tre armata sovieti-c\; 28 noiembrie 1918 - aniversarea Unirii Bucovineicu Patria-mam\, România, precum [i alte activit\]iculturale de rezonan]\ istoric\.

Cont\m pesprijinulsus]in\torilor

de Juvenale HARABAGIU, pre[edintele ACPBB

„Vasile Voloc“ din Br\ila

Loc sacru pentru neamul românesc! Loc anumeales de guvernan]ii comuni[ti, lipsi]i de credin]\ `nDumnezeu, pentru a decapita elita societ\]ii româ-ne[ti. ~ntr-un regim de total\ izolare [i-au g\sit moar-tea `nalte fe]e biserice[ti - preo]i [i episcopi, oamenipolitici, amintindu-l doar pe ilustrul politician IuliuManiu, omul care [i-a adus contribu]ia major\ la ali-pirea Transilvaniei la Patria-mam\ c`nd s-a `nf\ptuitMarea Unire de la 1 decembrie 1918. Tot la peniten-ciarul de trist\ amintire de la Sighet au fost `ntemni-]a]i oameni de cultur\ [i renumi]i istorici al\turi de al-te categorii de personalit\]i de vaz\, pe care regimulcomunist dorea s\-i vad\ lichida]i.

C`nd deceda un de]inut politic la Sighet, adminis-tra]ia penitenciarului raporta la Bucure[ti cu urm\toa-rea parol\: „S-a stins un bec `n camera...“ Cel dece-dat, b\gat `ntr-un sac, `n miez de noapte era transpor-tat cu o c\ru]\ la cimitirul s\racilor de la periferia ora-[ului Sighet [i aruncat `ntr-o groap\ din timp s\pat\.Nici un semn, nici o cruce nu s-a pus la morm`ntulcelui `ngropat `n acel cimitir, decedat `n penitenciar.

~n memoria celor ce s-au s\v`r[it `n penitenciarulde la Sighetul Marma]iei, `n fiecare an, `n a doua s`m-b\t\ a lunii mai, se oficiaz\ un parastas la care parti-cip\ un num\r `nsemnat de oameni veni]i din multejude]e ale ]\rii. Cei care `nc\, din diferite motive, nu[i-au putut purta pa[ii spre locul sacru de la SighetulMarma]iei s-o fac\ de acum. Este o datorie patriotic\ce nu trebuie ocolit\.

Tot la fostul penitenciar din Sighetul Marma-]iei, regretatul român basarabean de la Chi[in\u Va-dim {tefan Pirogan, autor al mai multor c\r]i despregulagul sovietic, a amenajat o celul\ consacrat\ su-ferin]elor românilor basarabeni din timpul ocupa-]iei imperiului sovietic totalitar. Cu acest prilej, s\ne reamintim de soarta noastr\ pecetluit\ la 16 mai1812, c`nd ru[ii ne-au acaparat Basarabia, p`n\ lagurile Dun\rii...

S\ sper\m c\ vremurile se vor a[eza `n f\ga[ul lornormal [i firesc, iar scumpa noastr\ Basarabie, `n to-talitatea ei, se va al\tura Patriei-mame, România.

16 mai, 2012

Memorialul durerii de laSighetul Marma]iei

de Ioan Dan, pre[edintele ACPBB din Satu-Mare

PETALE GEOGRAFICE 9oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

lll 10

e Basarabia

Page 10: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

~n februarie 2009, Asocia]ia Studen]ilor Cre[-tini-Ortodoc[i Români, filiala din Chi[in\u, cu bi-necuv`ntarea p\rintelui Iustin Pârvu de la M\n\sti-rea „Petru Vod\“ a ini]iat o campanie de promovarea sfin]ilor basarabeni - „Din temni]e spre sinaxare“,av`ndu-l ca ocrotitor spiritual pe Noul mucenic Va-leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor. Tot `n 2009,ASCOR a colectat din r`ndurile studen]ilor de laChi[in\u peste 700 de semn\turi pentru sus]inereacanoniz\rii lui Valeriu Gafencu, semn\turi care aufost al\turate unei scrisori se sus]inere a canoniz\rii

[i au fost depuse la Registratura Sf`ntului Sinod aBisericii Ortodoxe Române (BOR).

~n cadrul campaniei au fost organizate peste 40de conferin]e `n toate ora[ele Republicii Moldova(31 la num\r) la care s-a prezentat via]a sfin]ilorbasarabeni ca model pentru tinerii de azi. Astfel, laconferin]a de la Soroca din 1 decembrie 2009 aufost invita]i p\rintele profesor Mircea Bejenaru, p\-rintele Augustin de la Aiud [i fostul de]inut politic,Marcel Petri[or, care s-a aflat `n deten]ie politica 13ani. La conferin]ele de la B\l]i, F\le[ti, Ialoveni [i

Briceni a fost invitat profesorul universitar FlorinPintescu de la Universitatea „{tefan cel Mare [iSfânt“ din Suceava. Conferin]a organizat\ `n ora[ulDrochia `n 2010 l-a avut ca invitat principal pe p\-rintele Amfilohie Brânz\ - duhovnicul M\n\stiriiDiacone[ti, Bac\u - România. Cu prezen]a lor `ncalitate de conferen]iari ne-au bucurat [i ieromona-hul Teofan Popescu de la M\n\stirea Putna, regizo-rul Iulian Capsali, Claudiu Târziu - directorul re-vistei ROST (aprilie 2010), surorile Valentina [iEleonora Gafencu, monahul Moise Iorgovan de la

Ve[ti de la ASCOR din Chi[in\ude Iulian RUSANOVSCHI

PETALE GEOGRAFICE oorrDD10Ori de câte ori am dispus de fonduri, am invitat la

Br\ila echipe artistice din Republica Moldova, careau participat la diverse ac]iuni culturale organizate cuprilejul evenimentelor amintite mai sus, dar [i la pa-rastasele pentru mor]ii din Siberia ruseasc\ [i B\r\ga-nul românesc, precum [i pentru membrii Sfatului }\-rii [i Consiliul Bucovinei. La aceste activit\]i am co-laborat cu „Liga Eminescu“ (pre[edinte prof. Gheor-ghe Calot\), al\turi de care am invitat la Br\ila [i oa-meni de cultur\ din Basarabia (Mihai Cimpoi, Vale-riu Matei, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Du-mitru Matcovschi, Leonida Lari, Grigore Vieru, Ana-tol Corbu, Ion Ungureanu - fost ministru al culturii `nRepublica Moldova etc.) care au fost f\cu]i cet\]enide onoare ai municipiului Br\ila.

Dup\ anul 2000, la activit\]ile noastre au mai fostinvita]i istoricul Ion Varta, muzeografa Elena Pestic\,ziaristul Andrei Dumbr\veanu, istoricul Rodica Esa-nu, prof. Teodor Coteliuc, Raisa Rogov [i dr. RotaruTeodora, care au su]inut conferin]e legate de Basara-

bia. De asemenea, am colaborat cu o serie de echipeartistice din Republica Moldova, respectiv Liceul demuzic\ „Ciprian Porumbescu“, condus de prof. Gali-na Buinovschi, corul {colii de muzic\ nr.32 dirijat deprof. artist emerit {tefan Caranfil, Colegiul {tefanNeaga condus de Vasile Panainte, corul condus deEugen Mamot, echipa de dansuri condus\ de FeliciaCire[ [i cea de actorie condus\ de actri]a Claudia Ca-ranfil ale Palatului Copiilor, Corul comunei Bie[ti(raionul Orhei), condus de prof. artist emerit {tefanCaranfil, Corul Burebista din ora[ul Str\[eni, Corul„Floarea din lacrim\“ condus de prof. Anatol {apte-fra]i, Gimnaziul nr.102 din comuna Br\ila condus deprof. Evdochia Besezan [.a. ~n toate activit\]ile noas-tre am fost sus]inu]i de Casa de Cultur\ a Municipiu-lui Br\ila (director Emanoil-Mircea Ciuca[u), deGrupul folk „Genera]ii“ - prof. Dumitru Popescu,grupul folcloric condus de Viorel Toader [i corul b\r-b\tesc „Armonia“ - dirijor preot prog. Ioan P\v\loiu.De asemenea, ne-au ajutat Corul „Trison“ al Liceului

Pedagogic - dirijor Maricica Lupu, care a cântat la re-deschiderea Teatrului „Mihai Eminescu“ din Chi[i-n\u, Fanfara {antierului Naval condus\ de MladiuPetre, echipa de dansuri a Palatului Copiilor, instruc-tor prof. Nedelu[a Chirciacov, prof. Octavian Osanua sus]inut la toate manifest\rile alocu]iuni despre e-venimentele istorice evocate, prof. Niculina Mitu,care a pictat tablouri cu ce a r\mas din Rubla - fostulsat de deporta]i pe B\r\gan, operele sale fiind expuse`n Br\ila, Chi[in\u, Foc[ani, Timi[oara, Craiova, Bu-cure[ti etc. La realizarea tuturor activit\]ilor culturaleau contribuit `ndeosebi membrii Asocia]iei Pro Basa-rabia [i Bucovina Ana Girip, Elpila Abramovici [iDaniela Cu[c\. ~n ultimele activit\]i, am beneficiat desprijinul generos al sponsorilor „Farmacia Iris“ - ad-ministrator Constantinoiu Rafira, [i „Clubul Dubro-va“ - administrator Iura Dobrev. ~n continuare, con-t\m pe sprijinul acestor [i al altor colegi, dar [i pe albunilor no[tri sponsori - oameni cu suflet mare, sus-]in\tori ai sfintei cauze a românismului.

La conferin]a „Sf`ntulApostol Andrei [iromânii“ organizat\ de ASCOR cu prilejuljubileului de 15 ani.Capitala R. Moldova,12 decembrie 2012

lll

lll 11

e Basarabia

Page 11: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

M\n\stirea Oa[a - autorul c\r]ii Sfântul ~nchisori-lor, Ionu] Mavrichi - pre[edintele asocia]iei Pro-vi-ta, jud. Prahova (octombrie 2011), to]i ace[tia vor-bind cum au [tiut mai bine despre modelul sfin]ilorbasarabeni. Trebuie s\ men]ion\m c\ la evenimen-tele noastre, ca invita]i autohtoni, i-am avut pe p\-rintele-profesor Vasile Ciobanu, p\rintele-profesorViorel Cojocaru, p\rintele Severian Gheras, AndreiCociug [. a. Al\turi de Valeriu Gafencu, `n aceast\campanie au fost promova]i [i ~PS Iosif Naniescu(mitropolitul Moldovei [i Bucovinei n. 1820 - m.1902), mitropolitul Arsenie Stadni]chi, p\rinteleSofian Boghiu, Ioan Zlotea, mitropolitul GurieGrosu, martirii de la B\l]i (1944) [i F`nt`na Alb\(1941), personalit\]i ca p\rintele Paul Mihail, p\-rintele Roman Braga, lingvistul de talie mondial\Eugen Coseriu, p\rintele Vasile Tepordei, p\rinteleAdrian F\ge]eanu, preotul Alexandru Enache, scrii-torul Andrei Ciurunga, cuplul martiric Teodorovici,sculptorul Vasile Gorduz, disidentul Ion Moraru,p\rintele Felix Dubneac [i mul]i al]ii. Familiariza-rea românilor din Basarabia cu via]a acestor sfin]ia fost posibil\ prin conferin]ele organizate, la careau participat mii de elevi [i profesori din toat\ ]ara,dar [i prin intermediul celor peste 1000 de c\r]i„Sfântul ~nchisorilor“ [i a cca 20.000 de ziare „Stu-dentul Ortodox“, dedicate sfin]ilor basarabeni, ma-teriale care au ajuns `n toate ora[ele Republicii Mol-dova prin intermediul tinerilor de la ASCOR. La fel,au fost distribuite gratuit peste 500 de acatiste dedi-cate lui Valeriu Gafencu, peste 6000 de foi A4 carecon]ineau via]a sf`ntului `n limbile rus\ [i român\,alte 300 de c\r]i cu via]a diferitelor personalit\]i etc.

Dup\ mai multe eforturi, la 10 mai 2009, `n o-ra[ul S`ngerei a fost sfin]it\ o troi]a `n amintireaSf`ntului ~nchisorilor - Valeriu Gafencu, donat\ASCOR din Chi[in\u de parohia Ti[\u]i din Ipo-te[ti, Suceava, `n frunte cu p\rintele-profesor Mir-cea Bejenaru. Crucea de piatr\ a fost sculptat\ laCluj-Napoca, `n basorelief, de c\tre Andrei R\ilea-nu [i amplasat\ pe locul unde pe timpuri se afla ca-sa familiei Gafencu. La moment, pe acel loc se afl\Liceul Teoretic nr. 1 din localitate. De[i instalarea[i sfin]irea troi]ei a fost coordonat\ cu preo]ii dinora[ul S`ngerei care ]in de Mitropolia Moldovei,totu[i `n momentul sfin]irii, `n fa]a enoria[ilor dinora[, `n fa]a surorilor Gafencu [i a celor care au tru-dit la edificarea [i ridicarea troi]ei, preo]ii Ioan [iSerghie din localitate le-au interzis `n mod arbitrarpreo]ilor sosi]i din România s\ participe la slujbade sfin]ire a troi]ei, sub simplul motiv c\ nu au bi-necuv`ntarea episcopului rusofil Marchel de B\l]i [iF\le[ti, care s-a opus din r\sputeri instal\rii [i sfin-]irii acestei troi]e. Ulterior, ASCOR a depus o pl`n-gere `n acest sens adresat\ Mitropoliei Moldovei dela Chi[in\u pentru a lua atitudine, dar f\r\ nici unrezultat. De mai multe ori, protopopul ora[ului i-aamenin]at cu moartea pe sculptor [i pe reprezentan-tul ASCOR care la acel momentul operau lucr\rilede finisare a troi]ei la fa]a locului. Totu[i, dup\aceste incidente, cu sprijinul prim\riei ora[ului s-areu[it organizarea unei conferin]e cu genericul „Va-leriu Gafencu - Sf`ntul ~nchisorilor“ ai c\rei invita]ispeciali au fost surorile Gafencu, monahul MoiseIorgovan [i p\rintele Mircea Bejenaru. Pe l`ng\ ru-dele familiei Gafencu au fost prezen]i profesori,elevi, precum [i simpli locuitori ai ora[ului, audien-]a ridic`ndu-se la circa 200 de oameni. Conferin]a afost deschis\ de c\tre primarul Gheorghe Bra[ov-schi care, pe l`ng\ prezentarea pe scurt a biografiei[i `naltei tr\iri duhovnice[ti ale lui Valeriu Gafencu,a inaugurat Cartea de Onoare a ora[ului unde, peprima pagin\, este `nscris numele martirului dinS`ngerei, oferindu-i acestuia [i statutul de cet\]eande onoare al ora[ului.

Un alt eveniment important a fost aducerea ex-pozi]iei „Pe drumul `nvierii“ la Chi[in\u, care a

fost vernisat\ pe 28 martie 2010 `n incinta Biblio-tecii municipale „Onisifor Ghibu“ [i s-a afla la Chi-[in\u 7 zile. Evenimentul a fost organizat `n cola-borare cu Asocia]ia ROST.

Expozi]ia „Pe drumul ~nvierii“ con]ine fotografii[i documente privitoare la modul `n care au suferitpentru credin]\ `n timpul comunismului (fiind h\r]u-ite de Securitate [i `ntemni]ate) [ase personalit\]i e-xemplare ale Bisericii Ortodoxe Române: arhiman-drit Arsenie Papacioc, ieromonah Arsenie Boca, ie-roschimonah Daniil - Sandu Tudor, preot GheorgheCalciu, Ioan Ianolide [i Valeriu Gafencu (Sf`ntul ~n-chisorilor). Expozi]ia a fost ini]iat\ de Asocia]iaROST, iar materialele care provin `n special din ar-hivele fostei Securit\]i au fost puse la dispozi]ie deCNSAS, selectate [i aranjate de dr. Emilia Corbu,specialist al Muzeului Jude]ean Ialomi]a.

~n iunie - august 2011, ASCOR, al\turi de Fun-da]ia „Arsenie Boca“ [i la ini]iativa monahuluiMoise Iorgovan, a depus eforturi considerabile

pentru realizarea unui film documentar [i a uneic\r]i care s\ cuprind\ informa]ii, interviuri desprefo[tii de]inu]i politici [i despre persoanele care aufost deportate `n Siberia. Dup\ o munc\ intens\ adomni[oarelor Mihaela C., [i Laura P. [i eforturiledepuse de Bogdan P`rlea [i monahul Moise Iorgo-van, s-a reu[it realizarea filmului Basarabia. A[acum a fost. Deport\rile românilor basarabeni `nSiberia. Documentarul, oferit publicului larg `npremier\ la postul de televiziune TVR-1, pe 29martie 2012, prezint\ m\rturiile halucinante ale ce-lor c`]iva români basarabeni care au supravie]uitgulagului bol[evic, martori ai atrocit\]ilor comisede puterea comunist\ `mpotriva inocen]ilor, pre-cum [i d`rzenia cu care ace[tia [i-au p\strat valori-le cre[tine [i române[ti.

~n amintirea mitropolitului bl`nd [i sf`nt, IosifNaniescu, pe 17 iulie 2011 ASCOR din Chi[in\u a`n\l]at a doua troi]\ de piatr\ `n localitatea R\z\l\i,raionul S`ngerei. Troi]a de 3 metri a fost sculptat\`n basorelief la Cluj la ini]iativa ASCOR [i instalat\pe locul vechiului cimitir distrus de comuni[tii so-vietici din satul de ba[tin\ al ~PS Iosif Naniescu [ial\turi de pristolul vechii biserici din R\z\l\i undea liturghisit pe timpuri tat\l acestui mare om. Sluj-ba de sfin]ire a fost oficiat\ de vicarul MitropolieiBasarabiei, p\rintele Valeriu Cernei, al\turi de invi-tatul principal - p\rintele-profesor Mircea Bejenaru[i de tinerii de la Biserica Sf`ntul Nicolae din Bu-

cure[ti care au ]inut locul stranei. Men]ion\m c\ ri-dicarea troi]ei a fost posibil\ cu sprijinul M\n\stiriiPutna, a M\n\stirii Diacone[ti, famliei Ciobanu dinBra[ov [i a cca 20 de tineri care au contribuit finan-ciar la ridicarea acestui monument de cult. ~n anulcurent, ~PS Iosif Naniescu va fi canonizat de Sino-dul BOR, la morm`ntul lui izvor`nd mir [i s\v`r[in-du-se minuni.

~n ferbuarie 2012, un grup de c`]iva tineri dincadrul ASCOR s-au deplasat `n 3 ora[e din regiu-nea separatist\ Transnistria (Tiraspol, Tighina, R`b-ni]a) unde au distribuit la credincio[i [i biserici a-proximativ 3000 de pliante `n limbile rus\ [i româ-n\, materiale despre via]a Sf`ntului ~nchisorilor -Valeriu Gafencu. Ac]iunea s-a desf\[urat cu marediscre]ie [i operativitate. ~n tot acest r\stimp,ASCOR a participat constant [i a sprijinit organiza-rea multor evenimente organizate `n amintirea so]i-lor Teodorovici. ~n contextul `n care anul 2012 es-te declarat de Guvernul Republicii Moldova anul

Teodorivici, ASCOR a ini]iat o serie de ac]iunipentru evocarea cuplului martiric, ac]iuni desprecare vom vorbi cu alte ocazii.

Campania se consider\ oficial `ncheiat\ odat\ cu ri-dicarea `n ora[ul Edine] a celei de-a treia troi]e de piatr\`n amintirea p\rintelui Sofian Boghiu, supranumitduhovnicul Bucure[tiului, [i organizarea unei conferin]ede `nchidere a campaniei, pe 23 mai 2012, invitatulprincipal fiind p\rintele-professor dr. Constantin Comandin Bucure[ti - ctitorul acestei cruci. La M\n\stirea Rudise va amplasa o plac\ de piatr\ cu urm\torul text: „P\rin-tele Sofian Boghiu a intrat ca rasofor la schitul Rughi -Soroca, ̀ n toamna anului 1926“. ASCOR a f\cut demer-surile necesare c\tre prim\ria ora[ului Edine], pentru aob]ine titlul de personalitate de onoare a ora[ului Edine]pentru p\rintele Sofian Boghiu.

La finele unei astfel de campanii care a durat 3ani [i 3 luni, putem men]iona cu bucurie: ASCORdin Chi[in\u [i sus]in\torii no[tri am reu[it creareaunui curent Valeriu Gafencu `n Republica Moldo-va, iar personalit\]ile enumerate mai sus au fost ca-nonizate `n inimile multor cre[tini de la noi.

PETALE GEOGRAFICE 11oorrDD

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Crucea ridicat\ `ntru pomenirea p\rintelui Sofian Boghiu - 23 mai 2012, or. Edine]

lll

e Basarabia

Page 12: Dor de Basarabia Nr. 34_normal

TRADI}IE {I CREDIN}|12 oorrDD

Tot mai des predicile [i scrierile duhovnicilor s`nt`ndreptate c\tre evolu]ia incon[tient\ a omului, c\tredegradarea valorilor morale, c\tre descre[tinarea [idezna]ionalizarea poporului. Ast\zi nu mai este demirare c`nd auzi c\ tot mai multe familii divor]eaz\,tot mai multe tinere nec\s\torite avorteaz\, tot maimul]i tineri s`nt dependen]i de droguri. Aceste lucruriparc\ devin norme, parc\ s-au `ncet\]enit, parc\ ne-aup\truns `n sânge ca ceva normal. Astfel, paradoxal,dar adev\rat: unele lucruri normale ne par a fi anor-male [i invers! S`ntem cu to]ii martori la inversareaaxei de valori. Urmeaz\ ca fiecare dintre noi s\ ne pu-nem un semn de `ntrebare: oare unde este sf`r[itul?La `nceptul lui mai curent, am fost martorul unui e-veniment normal pentru unii [i anormal pentru al]ii:doi tineri au hot\r`t s\-[i lege destinele prin Sf`ntaTain\ a Cununiei. Este normal ca ei s\-[i `nceap\ via-]a de familie cu binecuv`ntarea Domnului venit\ prinTaina Cununiei. Farmecul este c\ mirele, Iulian Ru-sanovschi, actualul pre[edinte al ASCOR - filialaChi[in\u, originar din Basarabia, a decis s\ o ia denevast\ pe Andreea-Adina, o românc\ din Bac\u. Auhot\r`t s\ locuiasc\ la Chi[in\u (unde Andreea-Adinaa fost `nmatriculat\ la masterat la Universitatea deStat din Moldova), iar cununia s-o fac\ la Sf`nta Ca-tedral\ a Re`ntregirii Neamului Românesc de la AlbaIulia. Bine`n]eles c\ p\rin]ii ambilor au respectat do-rin]a copiilor [i i-au onorat cu prezen]a. A[adar, du-minic\, 6 mai 2012, la Catedrala Re`ntregii din AlbaIulia s-au adunat peste 80 de persoane la oficiereaSfintei Taine a Nun]ii celor doi tineri, Iulian [i An-dreea-Adina Rusanovschi. Dorin]a lor de a se cununala Alba Iulia a avut la baz\ tr\irea profund\ a valori-lor na]ionale, iar urma[ilor lor s\ le r\m`n\ imprimat`n con[tiin]\ c\ cei cununa]i au retr\it evenimentul u-nirii Basarabiei cu Patria-mam\, România, unire care[i ast\zi se las\ mult a[teptat\. Spre surprinderea mul-tora, at`t tinerii, c`t [i o parte bun\ din invita]i au fost`nve[m`nta]i`n costume na]ionale române[ti pentru a`mbr\ca s\rb\toarea `n frumosul chip tradi]ional.Slujba logodnei [i cununiei au fost oficiate de p\rin-tele Amfilohie Brânz\, duhovnicul M\n\stirii Diaco-ne[ti, `mpreun\ cu p\rintele Florin Botezat - primulpre[edinte al ASCOR (filiala Alba), [i p\rintele Ma-rius Iacobianul de la Bac\u - duhovnicul mai multortineri din acel municipiu, inclusiv al miresei. Tot a-cest frumos sobor de preo]i a fost completat de circazece m\icu]e de la M\n\stirea Diacone[ti, care au datr\spunsul cererilor din timpul slujbei cununiei. ~ntr-oasemenea duhovniceasc\ ambian]\, c`nd cei doi tineri`[i luau r\mas bun de la via]a de holtei `mbr\]i[`nd -ope cea de familie, ochii multor dintre cei prezen]i sesc\ldau `n lacrimile bucuriei. La acest eveniment fa-milial ([i na]ional!) a participat [i familia mea, `n ca-litate de p\rinte spiritual al familiei nou `nfiin]ate.Dup\ oficierea sfinte taine, p\rintele Amfilohie le-avorbit tinerilor [i celor prezen]i despre frumoasa s\r-b\toare a ~nvierii, despre lucrurile reale, adev\ratedin aceast\ via]\. ~n calitatea mea de na[ [i p\rintespiritual, am f\g\duit tinerei familii c\ le voi fi mereula dispozi]ie, `n acest fel fiind preg\tit de a r\spunde

Bl`ndului Judec\tor cum am reu[it s\ ghidez aceast\familie pe drumul m`ntuirii. P\rintele Florin Botezata subliniat c\ aceast\ istoric\ catedral\ pentru primaoar\ g\zduie[te un asemenea eveniment. ~mpreun\ cueditura „Cu Drag“ de la Chi[in\u, am f\cut tinerei fa-milii un dar neordinar: i-am donat cartea „C\l\uzaFamiliei & Arborele Genealogic“, unde vor fi `nscri-se [i p\strate datele despre ei, despre str\mo[ii, copiii[i nepo]ii lor. Sf`r[itul s\rb\torii a fost `ncununat cuinterpretarea imnului na]ionalm „De[teapt\-te, româ-ne...“. To]i cei prezen]i [i tinerii ascori[ti veni]i dintoat\ România au fost invita]i la masa de cununie.Pentru aceast\ t`n\r\ familie a fost un lucru normal ca

s\rb\toarea sf`nt\ s\ se desf\[oare la catedrala Re`n-tregirii Neamului din Alba Iulia, deoarece ei au datdovad\ de patriotism [i curaj de a readuce lucrurilenormale la normalitatea real\. S`ntem siguri c\ mul]idintre cei prezen]i au tr\it profund evenimentul, iarmul]i tineri - cu dorin]a de a urma exemplul familieiRusanovschi.

Unii politicieni ne-au f\g\duit unirea `naintea ale-gerilor, anumi]i poe]i ne-au m`ng`iat sufletul cu poe-ziile lor unioniste... A[tept\m! Cu siguran]\ `ns\, subpronia lui Dumnezeu, cu mijlocirea Sfin]ilor Români,la 6 mai 2012, `n incinta Catedralei din Alba Iulia, t`-n\ra familie Rusanovschi a `nceput Re-Unirea!

Nr. 34, anul VII, iunie 2012

Unirea `ncepe din familiede preot Viorel COJOCARU, mun. Chi[in\u

T`n\ra familie Andreea-AAdina[i Iulian Rusanovschi

e Basarabia