DOLCETA - colegiumaniucarei.ro PROF_ EU.pdf · 5 Ghidul profesorului pentru Agenda Europa 2011-2012 Consultaţi Agenda Europa în toate limbile! Investigaţie Pentru tema de investigaţie,

» DOLCETA Educaţie şi informaţii online pentru consumatoriDolceta este un instrument online pentru educaţia şi informarea consumatorilor, care se adresează cadrelor didactice din învăţământul primar şi secundar şi de la nivelul educaţiei adulţilor, precum şi publicului general al Uniunii Europene. Profesorii pot găsi pe www.dolceta.eu planuri de lecţie şi materiale didactice care îi vor ajuta să-i facă pe elevi coştienţi de rolul reclamelor în societate, drepturile lor când ceva ce au cumpărat se strică după prima utilizare sau felul în care îşi pot gestiona bugetul.

Începând cu 2011, secţiunile de pe site-ul Dolceta vor acoperi următoarele aspecte:

Â drepturile consumatorilor Â servicii financiare şi cunoştinţe

financiare Â siguranţa produselor Â servicii de interes general Â consumul durabil Â siguranţa alimentelor şi

alimentaţia sănătoasă.

Conţinutul informaţional şi educativ este adaptat la contextul naţional din cele 27 de ţări UE şi este publicat în toate limbile naţionale. Resursele adresate cadrelor didactice sunt reunite în secţiunea „Spaţiul profesorului” pe www.dolceta.eu/romana.

Despre dumneavoastră:

Ce disciplină(e) predaţi? (Vă rugăm să indicaţi toate disciplinele pe care le predaţi.)�� Literatură�� Limbi străine�� Ştiinţele naturii�� Istorie

�� Geografie�� Educaţie personală şi socială�� Sănătate/Nutriţie�� Religie/Filosofie

�� Matematică�� Educaţie antreprenorială/

Studii economice

� Alta (Precizaţi care: ....................................................................)

Cu elevi de ce vârstă aţi utilizat cel mai mult Agenda Europa?� 13 � 14 � 15� 16 � 17 � 18� Alta (Precizaţi care: ....................................................................)

Despre Agenda Europa:

Care sunt motivele pentru care folosiţi Agenda Europa ca resursă didactică? (Selectaţi toate variantele valabile.)�� Mi s-a spus să o folosesc.�� Este o foarte bună resursă didactică. �� Unele dintre subiectele agendei sunt foarte relevante pentru ceea ce predau.�� Unele dintre subiectele agendei mă interesează personal.

Cât de des intenţionaţi să folosiţi împreună cu elevii agenda?� Deloc � O dată sau de două ori � În fiecare trimestru � În fiecare lună � Săptămânal

Care a fost reacţia majorităţii elevilor faţă de conţinutul agendei?� Interesaţi � Neinteresaţi � Pasivi

Care dintre secţiunile agendei este cea mai utilă pentru ceea ce predaţi? (Selectaţi o variantă.)�� Despre Uniunea Europeană�� Studiile mele, viitorul meu�� Drepturile mele, opţiunile mele

�� Sănătatea mea, siguranţa mea�� Mediul meu �� Dincolo de graniţele noastre

Dragi profesori,

Scopul acestui chestionar este de a afla cum a fost folosită Agenda Europa în şcoala şi la clasele dvs. şi ce credeţi că am putea face pentru a îmbunătăţi agenda anul viitor. Opiniile dvs. sunt foarte importante; vă mulţumim anticipat pentru completarea şi trimiterea chestionarului până la data de 31 martie 2012. Vă rugăm să reţineţi faptul că vom acorda prioritate în distribuirea următoarei ediţii a Agendei şcolilor unde cadrele didactice au completat acest chestionar.

Che

stio

naru

l pro

feso

rulu

i

Codul şcolii: RO - ......................................................

Numele şcolii: ...............................................................

...............................................................

Puteţi completa acest chestionar online pe:

Aveţi posibilitatea şi de a completa aceste pagini pe care să le trimiteţi apoi

la:

Asociaţia Generation Europe – România, str. Academiei 39-41, sc.A,

et.5, ap.35, sector 1, 010013 Bucureşti; ori prin

fax: 021/3114402

www.europadiary.eu

A contribuit Agenda Europa la o mai bună înţelegere a Uniunii Europene: Da NuPentru dvs.: � �Pentru elevii dvs.: � �

Aţi dori să primiţi şi anul viitor Agenda Europa? � Da � Nu

Credeţi că o versiune electronică a agendei ar fi mai potrivită decât publicaţia tipărită? (fişiere PDF care să fie vizualizate pe un ecran sau un format diferit care să fie folosit cu dispozitive electronice de mână) Da NuPentru dvs.: � �Pentru elevii dvs.: � �

Despre Ghidul profesorului:

Ce vă place cel mai mult?�� Întrebările � Planurile de lecţie/activităţile � Sugestiile pentru discuţii cu elevii

Câte activităţi recomandate în acest ghid intenţionaţi să desfăşuraţi pe parcursul anului şcolar?� Niciuna � 1-2 � 3-5 � Peste 5

Vă rugăm să ne spuneţi ce activităţi vă plac şi ce activităţi nu vă plac. Marcaţi trei activităţi favorite cu „1” şi trei activităţi mai puţin utile cu „0”............. Uniunea Europeană

............ Ţările din Uniunea Europeană

............ Cunoştinţe financiare

............ Priorităţi financiare

............ Competitivitate

............ Discriminarea şi reţelele sociale online

............ Energia

............ Ajutorul pentru dezvoltare

............ Alegerea unei cariere

............ Inovare şi dezvoltare regională

............ O viaţă sănătoasă

Sunteţi de acord să fiţi contactat de serviciile Comisiei Europene pentru a oferi mai multe comentarii specifice referitoare la Agenda Europa? Comisia Europeană a lansat o evaluare externă a Agendei Europa. Rezultatele acesteia vor influenţa deciziile viitoare privind acest proiect. Comentariile dvs. specifice, prin urmare, sunt deosebit de importante.� Da � Nu

Dacă da, vă rugăm să indicaţi adresa dvs. de e-mail: ..........................................................................................

Aveţi alte comentarii? ........................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

3

» Introducere

Ghidul profesorului vine în completarea Agendei Europa - ediţia 2011/2012 - propunând activităţi care pot fi desfăşurate pe baza conţinutului editorial al agendei.

Activităţile propuse pot fi legate de teme precum cetăţenia, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, educaţie antreprenorială, economie, studii în domeniul mass-mediei, educaţie personală şi socială şi altele. Activităţile vizează o serie de competenţe precum gândirea critică, comunicare şi dezbatere, rezolvare de probleme şi colaborare.

După ce vă familiarizaţi cu agenda, vă recomandăm să căutaţi mai multe informaţii despre subiectele abordate apelând la site-urile indicate la sfârşitul celor mai multe texte.

Fişele de lucru au fost concepute astfel încât să le puteţi fotocopia uşor şi să le distribuiţi elevilor. În fiecare secţiune, se indică textele relevante din Agenda Europa. Vă rugăm să îi încurajaţi pe elevi să

citească textele în mod critic şi, dacă este necesar, să consulte resurse suplimentare, cum ar fi site-urile recomandate pentru subiectele abordate. Problema părtinirii este una pe care elevii, în calitate de consumatori şi persoane care vor lua decizii în viitor, trebuie să o aibă în vedere în mod curent.

Sperăm că acest ghid vă va fi de folos şi aşteptăm cu nerăbdare să aflăm care sunt opiniile dvs. atât cu privire la ghid, cât şi la Agenda Europa – aşa că vă rugăm să nu uitaţi să completaţi şi să trimiteţi chestionarul de la pagina 1!

Echipa editorială

Acest material este finanţat de Comisia Europeană şi este produs de Generation Europe Foundation, contractorul pentru Agenda Europa, în colaborare cu Asociaţia Generation Europe - România şi sub supravegherea Comisiei Europene.

Cuprins

Chestionarul profesorului............................ 1

Introducere ................................................. 3

Uniunea Europeană.................................... 4

Ţările din Uniunea Europeană .................... 7

Cunoştinţe financiare ................................ 10

Priorităţi financiare .................................... 13

Competitivitate .......................................... 15

Discriminarea şi reţele sociale online ...... 17

Energia ..................................................... 19

Ajutorul pentru dezvoltaret........................ 22

Alegerea unei cariere ............................... 25

Inovare şi dezvoltare regională................. 29

O viaţă sănătoasă..................................... 32

4Ghidul profesorului pentru Agenda Europa 2011-2012

Consultaţi Agenda Europa în toate limbile! www.europadiary.eu

» Uniunea Europeană

Obiective: Se testează dacă elevii au înţeles ce înseamnă Uniunea Europeană (UE). Elevii sunt încurajaţi să se gândească la relaţia dintre ţara lor şi UE, precum şi la modul în care UE le influenţează viaţa de zi cu zi.

Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, activităţi curente

Lecţia: lectură, foaie de lucru, investigaţie şi discuţii

Legături curriculare: educaţie civică, istorie, studii sociale/politice

Competenţe: cunoaştere, înţelegere şi interpretare

Texte: Paginile „Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene” de la începutul calendarului + paginile 4-5, 8-10, 11, 12-13, 18-19 şi 22-24

Â Scandaluri legate de siguranţa produselor Â Crize economice sau financiare Â Şomajul Â Greve Â Preocupări legate de mediu

Activităţi recomandate

Lectură

Elevii trebuie să citească textele indicate mai sus.

Foaie de lucru

Foaia de lucru conţine un test care are rolul de a verifica cunoştinţele elevilor şi înţelegerea conţinutului textelor. Mai jos sunt prezentate răspunsurile la întrebările testului însoţite de o scurtă explicaţie.

Temă pentru acasă şi discuţie

Ca temă pentru acasă, profesorul le cere elevilor să caute titluri importante din mass-media din ultimele şapte zile, notând principalele subiecte.

La clasă, profesorul revede împreună cu elevii subiectele de ştiri pe care le-au găsit şi le notează pe tablă.

Printre acestea, se pot număra de exemplu:

Â Infracţiunile pe internet Â Cazuri de violenţă locale Â Dezastre naturale Â Răpiri de copii Â Terorismul Â Conflicte armate

Profesorul discută apoi aceste subiecte cu elevii pentru a identifica:

Â problemele de care guvernele naţionale ar trebui să poată să se ocupe singure (probleme naţionale);

Â problemele de care guvernele naţionale pot să se ocupe singure, dar pe care le-ar gestiona mai bine colaborând cu alte guverne (probleme mixte);

Â problemele de care guvernele naţionale nu se pot ocupa singure (probleme internaţionale).



Investigaţie

Pentru tema de investigaţie, profesorul împarte clasa în grupuri de patru elevi. Fiecare grup primeşte o problemă „mixtă” sau „internaţională” despre care trebuie să caute informaţii. Grupurile trebuie să creeze câte o prezentare de cinci minute care să cuprindă:

Â o definiţie a problemei şi felul în care se manifestă în ţara lor şi în alte ţări; Â obiectivele guvernului naţional legate de problema respectivă; Â organizaţii cu care colaborează guvernul naţional pentru a rezolva problemele în cauză (Uniunea Europeană,

ONU, OECD, Crucea Roşie...) Â Situaţia actuală.

Concluzii

La sfârşit, profesorul conduce discuţia spre nivelul la care a ajuns Uniunea Europeană şi rolul său în viaţa noastră de zi cu zi:

Â Uniunea Europeană îşi are rădăcinile în perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial şi a fost înfiinţată pentru a preveni conflictele între ţările Europei. În prezent, este activă în multe domenii, printre care protecţia consumatorilor, mediu, cercetare, comerţ internaţional, relaţii internaţionale, ajutor pentru dezvoltare şi justiţie. Consideră elevii că Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea societăţii şi/ sau la îmbunătăţirea vieţii lor zilnice?

Â Imaginea UE în mass-media: Acoperirea activităţilor Uniunii Europene în mass-media reflectă adecvat implicarea guvernului naţional în aceste activităţi?

Răspunsuri la foaia de lucru

CorespondenţăA-b; B-c; C-d; D-e; E-a

Întrebări cu variante de răspuns1. Câte regiuni există în Uniunea Europeană? b. 2712. Care este bugetul anual al UE? a. aproximativ 140 miliarde €3. Care este numărul comisarilor europeni? b. 274. Câţi membri are Parlamentul European? c. 7365. Câte ţări are Uniunea Europeană? b. 27

Adevărat/Fals1. Membrii Parlamentului European sunt numiţi de guvernele naţionale. Fals. Sunt aleşi direct de cetăţenii europeni.2. Uniunea Europeană era cunoscută înainte sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană. Adevărat. A fost redenumită în 1992.3. Dacă există un conflict între o lege naţională şi o lege europeană, Curtea Europeană de Justiţie are

ultimul cuvânt. Adevărat. Acest lucru este menit să asigure că legile adoptate la nivelul UE sunt aplicate uniform în

toate cele 27 de state membre.4. Ultima extindere a Uniunii Europene a avut loc în 2004. Fals. România şi Bulgaria au aderat în 2007.5. Toate deciziile UE sunt adoptate cu vot în unanimitate. Fals. În cele mai multe cazuri, se aplică votul cu majoritate calificată. Votul în unanimitate este rezervat

pentru problemele cele mai sensibile.

EUROPA > Spaţiul profesoruluihttp://europa.eu/teachers-corner/index_ro.htm

Ghidul profesorului pentru Agenda Europa 2011-2012Consultaţi Agenda Europa în toate limbile! www.europadiary.eu6

Corespondenţă

A. Comisia Europeană a. Nu este o instituţie a Uniunii Europene.B. Parlamentul European b. Reprezintă interesul european comun. Poate propune noi

legi.C. Consiliul European c. Reprezintă populaţia UE. Poate modifica şi participa la

adoptarea propunerilor de noi legi. D. Consiliul Uniunii Europene d. Asigură conducerea politică a UE.E. Consiliul Europei e. Reprezintă statele membre ale UE. Poate modifica şi

participa la adoptarea propunerilor de noi legi.

Întrebări cu variante de răspuns

1. Câte regiuni există în Uniunea Europeană? a. 140 b. 271 c. 736

2. Care este bugetul anual al UE? a. 140 miliarde € b. 271 miliarde € c. 736 miliarde €

3. Care este numărul comisarilor europeni? a. 15 b. 27 c. 33

4. Câţi membri are Parlamentul European? a. 140 b. 271 c. 736

5. Câte ţări are Uniunea Europeană? a. 15 b. 27 c. 33

Adevărat/Fals Adevărat Fals1. Membrii Parlamentului European sunt numiţi de

guvernele naţionale. � �

2. Uniunea Europeană era cunoscută înainte sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană. � �

3. Dacă există un conflict între o lege naţională şi o lege europeană, Curtea Europeană de Justiţie are ultimul cuvânt. � �

4. Ultima extindere a Uniunii Europene a avut loc în 2004. � �

5. Toate deciziile UE sunt adoptate cu vot în unanimitate. � �

Foaie de lucru – Uniunea Europeană




Foaia de lucru

Profesorul alocă fiecărui elev (grup de elevi) o ţară pe care să o studieze. Profesorul poate decupa cardurile de pe pagina următoare, apoi să le pună într-o cutie şi să le ceară elevilor să aleagă la întâmplare un card. Elevii trebuie să identifice ce ţară au ales şi să completeze prima jumătate a foii de lucru cu cunoştinţe, idei sau concepţii pe care le au despre ţara respectivă.

Temă pentru acasă

În continuare, elevii ar trebui să caute răspunsurile la întrebările din a doua jumătate a foii de lucru. Printre acestea, se află şi întrebări „tehnice” ale căror răspunsuri pot fi găsite în agendă (a se vedea textele de mai sus) sau pe internet.

Elevii trebuie să caute şi articole în presă despre ţara lor ţintă. Pot căuta în presa locală sau naţională, dar şi în presa internaţională sau, dacă limba le este cunoscută, în presa naţională a ţării respective. Elevii fac apoi o listă cu principalele subiecte ale acestor articole.

La sfârşit, elevii trebuie să reflecteze la ceea ce au aflat.

Discuţie

Profesorul poate iniţia apoi o discuţie cu clasa. Printre subiectele care pot fi abordate se numără: Â Cât de multe ştiai la început despre această ţară? Â De unde aveai aceste cunoştinţe? (Din auzite? De la prieteni şi de la familie? Din călătoriile în străinătate?

Din mass-media?) Â Cunoştinţele şi ideile tale de la începutul exerciţiului s-au dovedit corecte sau greşite? Â Ce prejudecăţi crezi că au alţi europeni despre naţionalitatea ta? Sunt acestea corecte sau îndreptăţite?

Sunt aceste prejudecăţi un lucru bun sau rău? De ce? Â Crezi că este important pentru tineri să ştie mai mult despre alte ţări din UE? Dacă da, de ce şi cum s-ar

putea realiza lucrul acesta?

» Ţările din Uniunea Europeană

Obiective: Elevii sunt încurajaţi să afle mai multe despre alte naţionalităţi din UE şi să compare cunoştinţele dobândite cu prejudecăţi pe care poate le aveau înainte. Elevii examinează originea şi consecinţele prejudecăţilor.

Cuvinte cheie: prejudecăţi, conştientizare culturală, Uniunea Europeană

Lecţia: cercetare, prezentare, discuţie

Legături curriculare: educaţie civică, geografie, educaţie personală, socială şi pentru sănătate

Competenţe: cercetare, analiză, autoexaminare

Texte: Paginile „Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene” de la începutul calendarului + paginile 4-5


Ghidul profesorului pentru Agenda Europa 2011-2012Consultaţi Agenda Europa în toate limbile! www.europadiary.eu 9

Ţară: .....................................................................................................................................................................

Partea I: Ce ştii deja? Scrie mai jos cuvinte cheie care îţi vin în minte când te gândeşti la această ţară. Acestea se pot referi la geografie, cultură, economie, populaţie, evenimente majore istorice sau din prezent...

Partea a II-a: Află mai mult: Caută informaţii şi completează secţiunile de mai jos.

Capitala: ................................................................................................................................................................

Limba sau limbile vorbite: ......................................................................................................................................

Ţările vecine: .........................................................................................................................................................

Populaţia:...............................................................................................................................................................

PIB (la PPC): .........................................................................................................................................................

Locul în UE în funcţie de PIB:................................................................................................................................

Anul în care a aderat la UE: ..................................................................................................................................

Partea a III-a: Ce se întâmplă? Următoarea sarcină este să afli mai multe despre viaţa din această ţară. Poţi căuta articole despre această ţară în presa ta naţională sau locală, dar şi în presa internaţională sau, dacă ştii limba, în presa naţională a ţării respective. Scrie mai jos subiectul şi un rezumat de un câte un rând pentru articolele importante.

1.

2.

3.

4.

5.

Partea a IV-a: Ce ai învăţat? Gândeşte-te acum la cuvintele cheie pe care le-ai scris în Partea I a acestui exerciţiu şi la cum sunt acestea în comparaţie cu ceea ce ai aflat.

Cuvintele tale cheie au fost adevărate/corecte? De ce? .......................................................................................

Lista ta de cuvinte cheie a fost completă? Dacă nu, ce altceva ai adăuga? .........................................................

Crezi că viaţa în această ţară este foarte diferită de cea din ţara ta? Dacă da, în ce privinţă? Dacă nu, de ce?

...............................................................................................................................................................................

Foaie de lucru – Ţările din Uniunea Europeană




Casetele de pe următoarele două pagini trebuie să fie fotocopiate sau lipite faţă/verso pe o bucată de carton.

Lectură

Elevii trebuie să citească textul din agendă mai sus menţionat.

Cartonaşe

Cartonaşele obţinute pot fi apoi folosite pentru a verifica dacă elevii au înţeles termenii cheie referitori la datorii, printr-o activitate în grupuri mici sau cu toată clasa: un elev arată una din feţele cartonaşului celorlalţi (termenul sau definiţia), iar ceilalţi trebuie să spună ce se află pe cealaltă parte a cartonaşului. Profesorii pot să creeze şi mai multe cartonaşe.

Discuţie

În continuare, profesorul poate trece în revistă cu elevii diferite modalităţi de a obţine un credit: descoperirile de cont (autorizate sau nu), cardurile de credit sau cardurile de cumpărături, împrumuturile bancare, precum şi împrumuturile de la părinţi sau de la prieteni.

Profesorul poate apoi să discute cu elevii despre următoarele subiecte: Â Ce tipuri de credit costă mai mult? Â În ce situaţii sunt recomandate tipurile de credit existente? Â E mai bine să împrumuţi de la prieteni sau de la o instituţie financiară? Din ce motive?

» Cunoştinţe financiare

Obiective: Să verifice dacă elevii au înţeles ce înseamnă împrumuturile şi datoriile.

Cuvinte cheie: datorie, împrumut

Lecţia: lectură, cartonaşe, discuţie

Legături curriculare: educaţie antreprenorială, studii economice

Competenţe: vocabular, analiză

Texte: Paginile 46-47


Dobândă Suma împrumutată

RPA Descoperire de cont

Card de credit Rata dobânzii

Istoricul creditelor Plată anticipată

Limită de credit A fi restanţier

Cartonaşe – Cunoştinţe financiare


Câţi bani ai împrumutat. Costul pe care îl implică împrumutul.

Să retragi din cont mai mulţi bani decât ai.

Rata procentuală anuală: măsură standardizată a costului

unui contract de credit.

Un procent anual din banii împrumutaţi.

O rată a dobânzii de 3% la un împrumut de 100 de euro = 3

euro dobândă/an.

Card folosit pentru a efectua plăţi, banii fiind daţi înapoi lunar.

Să plăteşti un credit înainte de termenul stabilit. Cei care ţi-au dat banii pot pretinde un

comision.

O înregistrare ce include cereri anterioare de împrumut, împrumuturile pe care le ai şi

rambursarea lor.

Să nu dai banii înapoi după cum s-a stabilit.

Suma maximă de bani pe care o poţi împrumuta printr-un contract

de credit.




Discuţie

Profesorul începe lecţia scriind pe tablă cuvintele „buget local” şi le cere elevilor să enumere tot (servicii, facilităţi, consumabile) ce cred că se plăteşte din bugetul localităţii lor.

Foaie de lucru

Profesorul trebuie să le ceară apoi elevilor să completeze foaia de lucru. Foaia de lucru prezintă într-o formă simplificată diverse solicitări pentru finanţare din bugetul localităţii. Elevilor li se cere să selecteze acele solicitări pe care doresc să le finanţeze din bugetul local.

După ce elevii au completat foile de lucru, profesorul parcurge lista, cerându-le elevilor să ridice mâna pentru fiecare solicitare pe care au selectat-o. Dacă o solicitare a fost aleasă de majoritatea elevilor, aceasta este adăugată la bugetul „clasei”.

Discuţie

În continuare, profesorul verifică dacă totalul clasei depăşeşte cifra 100. Dacă da, poate avea loc o scurtă discuţie pentru a limita bugetul la 100. (Dacă totalul este sub 100, mai poate fi selectată o solicitare sau clasa poate decide să păstreze o rezervă.)

Alternativ, profesorul ar putea simula cu elevii o negociere de buget: clasa este împărţită în consiliul local şi mai multe „departamente” (poliţie, şcoli, servicii sociale etc.). Departamentele trebuie să-şi apere fiecare alocaţia proprie de la buget şi ar putea chiar să formeze alianţe pentru a-şi apăra poziţiile bugetare combinate. După ce ascultă ce are de spus fiecare, consiliul local votează bugetul final.

Profesorul îi implică apoi pe elevi într-o discuţie despre bugetul final. Se pot folosi întrebări ajutătoare precum: Â Au existat decizii dificil de luat? Â Care este proporţia elevilor dezamăgiţi de rezultatul final? Este normal sau corect ca unele persoane să fie

nemulţumite de rezultat? Â În ce măsură cred elevii că aceste alegeri sunt făcute într-adevăr de consiliul local?

Concluzii

În concluzie, profesorul îi întreabă pe elevi în ce alte domenii cred că este necesar să se ia astfel de decizii (de exemplu, bugetul familiei, bugetul şcolii, bugetul naţional...).

Textul mai sus menţionat poate fi dat ca temă de lectură; iar apoi poate urma o altă discuţie referitoare la ce cred elevii despre cum este cheltuit bugetul Uniunii Europene.

» Priorităţi financiare

Obiective: Să îi ajute pe elevi să înţeleagă probleme generate de stabilirea priorităţilor financiare.

Cuvinte cheie: buget, planificare financiară, priorităţi

Lecţia: foaie de lucru, discuţie

Legături curriculare: educaţie personală şi socială, educaţie antreprenorială/studii economice, educaţie civică

Competenţe: aritmetică, rezolvare de probleme



Eşti membru în consiliul local; sarcina ta este să pregăteşti o variantă de buget pentru următorul an financiar.

Mai jos găseşti o listă cu ce se poate finanţa. Selectează acele elemente pe care doreşti să le inlcuzi în buget şi trece costul pe coloana corespunzătoare.

Opţiunile tale trebuie să reflecte priorităţile locale în viziunea ta, dar asigură-te că totalul nu depăşeşte 100!

Preţ Selectat CostEducaţieOferta de învăţământ obligatoriu 10 � Educaţia adulţilor/învăţământ postliceal 5 � Campus universitar 20 �

PoliţieServiciul de urgenţă 10 � Patrule de rutină; poliţia comunitară 20 �

MediuColectarea deşeurilor 10 � Serviciul de reciclare 10 � Spaţii verzi şi terenuri de joacă 5 � Ajutor pentru reducerea poluării industriale 10 �

SănătatePoliclinica locală 15 � Spitalul local 30 � Centrul sportiv 15 �

TransportServiciul de transport public cu autobuzul 10 � Gara 10 � Întreţinerea drumurilor 5 � Lucrări de siguranţă la drumuri 5 �

Servicii socialeServicii preşcolare locale 10 � Ajutor pentru persoanele în vârstă 10 � Ajutor pentru persoanele fără adăpost 5 �

AlteleFinanţare pentru asigurarea apei potabile într-un sat dintr-o ţară în curs de dezvoltare 5 �

TOTAL (max. 100)

Foaie de lucru – Priorităţi financiare




Lectură

Profesorul trebuie să le ceară elevilor să citească textele menţionate mai sus.

Discuţie

Profesorul scrie apoi următoarea definiţie pe tablă:

„Competitivitate: abilitatea de a-şi vinde produsele.”

În continuare, profesorul discută cu elevii ce face un produs să fie competitiv. Printre răspunsurile posibile se numără preţul produsului, calitatea sa, caracteristicile inovatoare (este special, nou, are trăsături suplimentare), „recomandările” pe care le are (reclama asociată, un impact redus asupra mediului, nu este testat pe animale, este folosit de persoane celebre, are dispozitive de siguranţă pentru copii etc.)

Simulare

După aceea, profesorul trebuie să implice clasa într-o simulare foarte simplificată a unei pieţe comune.

Elevii vor fi împărţiţi în două grupuri: un grup este ŢARA A, iar celălalt ŢARA B.

Fiecare grup va fi împărţit la rândul său în trei subgrupuri: COMPANII, GUVERN şi ANGAJAŢI-CONSUMATORI.

Â Angajaţii-consumatorii şi companiile din fiecare ţară primesc trei agrafe pentru hârtii care reprezintă bani. Â Companiile din fiecare ţară mai primesc şi cinci creioane identice. Compania din ţara A face reclamă

creioanelor la un preţ de vânzare de 5 agrafe (ag), iar compania din ţara B face reclamă la un preţ de 7 agrafe (ag).

» Competitivitate

Obiective: Să-i ajute pe elevi să înţeleagă ce înseamnă „competitivitatea” şi relevanţa sa într-o piaţă comună.

Cuvinte cheie: competitivitate, piaţă internă, piaţă comună, inovare

Lecţia: lectură, discuţie, simulare, activitate suplimentară

Legături curriculare: economie, educaţie antreprenorială

Competenţe: înţelegere, analiză

Texte: Paginile 14-17, 33, 56-57, 87-89



Grupurile trebuie să se implice în câteva runde de achiziţie – zi de plată – impozite, după cum urmează:

1. Achiziţie: Angajaţii-consumatorii trebuie să achiziţioneze un creion. Deoarece trăiesc într-o piaţă comună, pot alege să cumpere un creion din ţara A (preţ: 5 ag) sau din ţara B (preţ: 7 ag). Angajaţii-consumatorii dau agrafele companiei de la care au ales să cumpere creionul.

2. Zi de plată: Fiecare companie îşi plăteşte acum angajaţii-consumatorii. Compania A le plăteşte angajaţilor săi 5 agrafe, iar compania B le plăteşte angajaţilor 7 agrafe.

Â Dacă o companie este în stare de faliment, este închisă şi nu mai vinde creioane. Angajaţii-consumatorii primesc două agrafe de la guvern în loc de salariu.

3. Impozite: Companiile plătesc 3 agrafe la guvern.

Acest ciclu trebuie să se repete până când unul dintre guverne este în stare de faliment. În acest moment, profesorul trebuie să le pună următoarele întrebări elevilor:

Â Unde se află toate agrafele? Â Care angajaţi o duc mai bine în general şi din punct de vedere al salariului şi al siguranţei?

Discuţie

În continuare, profesorul trebuie să discute despre exerciţiul desfăşurat cu clasa:

Â În cadrul simulării, compania mai puţin competitivă a dat faliment şi la fel s-a întâmplat şi cu guvernul din ţara sa. Este această simplificare complet exagerată sau reflectă într-o oarecare măsură realitatea?

Â Cum ar fi decurs exerciţiul dacă nu ar fi fost posibilă achiziţia de creioane dintr-o altă ţară? Ar fi fost acesta un lucru bun?

Â Ce pot face guvernele dacă se află în stare de faliment? Â Pot împrumuta bani (până la un anumit punct!); Â Pot reduce plăţile; Â Pot emite bani, însă acest lucru nu este posibil dacă folosesc moneda euro (şi există şi riscuri în situaţia

asta, cum ar fi cel al inflaţiei).

Â Ce pot face companiile pentru a deveni mai competitive? Â Să reducă cheltuielile cu personalul; Â Să investească în utilaje mai eficiente; Â Să fie inovatoare.

Activitate suplimentară opţională

În încheiere, profesorul le poate cere elevilor să scrie şi un eseu care abordează următoarea întrebare:

Inovarea este cheia competitivităţii. Acesta este motivul pentru care companiile vin constant cu produse noi pe care la prezintă consumatorilor ca fiindu-le neapărat necesare. Este acest lucru compatibil cu ideea de consum durabil? De ce da sau de ce nu?




Discuţie

Profesorul începe această activitate discutând cu elevii despre reacţiile lor când se confruntă cu persoane care sunt „diferite”: care se îmbracă diferit, vorbesc diferit, au culoarea pielii diferită, sunt de naţionalitate diferită, provin dintr-un mediu etnic diferit, au o religie diferită, o dizabilitate fizică etc. Profesorul scrie pe tablă diferenţele şi reacţiile asociate acestora (profesorul le poate cere şi elevilor să vină să scrie pe rând la tablă).

În continuare, profesorul îndrumă clasa spre o analiză a acestor reacţii. Ce diferenţe provoacă cele mai negative reacţii? Ce diferenţe provoacă cele mai pozitive reacţii? Cum pot fi explicate aceste reacţii diferite? (Niveluri variate de familiaritate cu fiecare diferenţă? Poate avea „frica de necunoscut” un rol?)

Foaie de lucru

Profesorul scrie apoi pe tablă şase tipuri de atribute asociate cu discriminarea şi verifică dacă elevii înţeleg ce înseamnă fiecare dintre ele:

RASĂ SAU ORIGINE ETNICĂ – SEX – RELIGIE SAU CREDINŢĂ – DIZABILITATE – VÂRSTĂ – ORIENTARE SEXUALĂ

Elevii trebuie să completeze după aceea foaia de lucru care urmăreşte să identifice cum se definesc ei online şi dacă imaginea lor online este diferită de realitate.

» Discriminarea şi reţelele sociale online

Obiective: Elevii vor analiza problema discriminării şi rolul pe care aceasta poate să îl aibă în construirea propriei identităţi.

Cuvinte cheie: diferenţă, discriminare, identitate, reţele online

Lecţia: discuţie, foaie de lucru, eseu

Legături curriculare: educaţie civică, educaţie personală, socială şi pentru sănătate

Competenţe: discuţie, comparare, analiză şi autoanaliză

Texte: Paginile 39-41, 84-85

Notă: Deoarece în foaia de lucru se cer informaţii foarte personale, le recomandăm profesorilor să fie foarte clari cu privire la faptul că acestea nu vor fi colectate, ci scopul lor este de a-i ajuta pe elevi să se gândească la problema discriminării şi a reţelelor sociale online.

Concluzii

În concluzie, profesorul le poate cere elevilor să scrie un eseu pornind de la următoarele afirmaţii: Â Online, oamenii pot ascunde trăsăturile care îi fac diferiţi. Â Online, oamenii au mai multă libertate de a alege cu cine să interacţioneze.

Eseul trebuie să abordeze aspecte precum: Â Cum influenţează acest lucru interacţiunile sociale online? Â Este astfel rezolvată sau doar evitată problema discriminării? Â Cred elevii că identităţile „inventate” sunt de preferat în unele cazuri? Â Cred elevii că interacţiunea online se apropie mai mult de imaginea unei societăţi ideale decât viaţa reală?


Pe prima coloană, trebuie să te defineşti în funcţie de fiecare dintre atributele menţionate.

Pe a doua coloană, arată cum prezinţi (sau cum ai prezenta) acest atribut într-un profil online.

Atribut Defineşte-te Profilul tău online

Rasă sau origine etnică

Sex

Religie sau credinţă

Dizabilitate

Vârsta

Orientare sexuală

Altele (Menţionează care.)

Corespunde profilul tău online realităţii? � Da � Nu

Dacă nu:

Care sunt diferenţele? ...........................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

De ce te prezinţi diferit? .......................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

Foaie de lucru – Discriminarea şi reţelele sociale online



Notă: Dacă elevii folosesc deja becuri cu consum redus de energie acasă, pot face exerciţiul invers, adică să calculeze cât ar cheltui dacă nu ar avea astfel de becuri.

Obiective: Să se calculeze costul energiei electrice consumate şi sumele care pot fi economisite prin măsuri simple de economisire a energiei.

Cuvinte cheie: energie, economie, consum durabil

Lecţia: fişă de lucru pentru acasă, lectură, discuţie, activitate suplimentară

Legături curriculare: ştiinţe, matematică, educaţie persnală, socială şi pentru sănătate

Competenţe: aritmetică, analiză

Texte: Paginile 56-57, 60-61, 62, 68-72

» Energia


Fişa de lucru 1

Ca temă pentru acasă, li se va cere elevilor să completeze Fişa de lucru 1.

Scopul acestei fişe de lucru este de a-i ajuta pe elevi să calculeze suma de bani pe care o plăteşte familia lor pentru lumină şi economia pe care o pot face dacă folosesc becuri cu un consum redus de energie.

Elevii pot să completeze tabelul de pe fişa de lucru sau pot crea un tabel separat în caiete sau pe calculator.

Lectură

Elevii trebuie să citească textele recomandate mai sus.

Discuţie

După completarea foii de lucru şi citirea textelor, profesorul poate implica clasa într-o discuţie referitoare la rezultatele fişei de lucru:

Â Elevii au fost surprinşi de economia pe care o pot face? Â Câţi dintre elevi s-au gândit să ia în calcul costul becurilor noi, care sunt şi mai scumpe? Se mai face vreo

economie când se ţine cont de acest cost? Â La ce alte acţiuni simple se pot gândi elevii pentru a reduce costul facturii la energie? Cum ar proceda elevii

pentru a calcula ce economie pot face astfel?

Activitate suplimentară

Ca activitate suplimentară, profesorul le poate distribui elevilor Fişa de lucru 2. Aceasta conţine o listă cu sugestii pentru un „consum durabil” pe care elevii să le compare cu acţiunile lor zilnice.

Profesorul ar putea să citească apoi lista completată împreună cu elevii, întrebându-i dacă mai au alte sugestii pe care să le împărtăşească clasei.


1. Analiza iluminatului de acasă

Fă un inventar al becurilor din casa ta. Vezi câte sunt incandescente sau cu halogen (acele becuri în care un filament fosforescent produce lumina). Completează câte un rând din tabelul de mai jos pentru fiecare bec şi menţionează pentru fiecare energia în waţi şi cât timp stă în medie aprins în fiecare zi. Foloseşte o altă foaie dacă nu mai ai spaţiu. Nu uita să iei în calcul şi becurile de afară!

Locul în care se află becul Energia în waţi Ore/zi Consumul total de

energie (waţi-oră)

X =X =X =X =X =X =X =X =X =X =X =

TOTAL (A)1 kilowatt-oră = 1.000 waţi-oră

Amplifică totalul (A) cu 365 şi împarte-l la 1.000 pentru a obţine numărul total de kilowaţi-oră (Kwh) consumaţi într-un an:

Total (A) _________ ÷ 1,000 x 365 = _________ Kwh/an (B)

Preţul electricităţii variază, dar în medie este de 0,13 €/Kwh.

Calculează costul iluminatului pe an înmulţind consumul total în Kwh cu preţul unui Kwh:

(B) _________ Kwh/an x 0,13€ = (C) _________ €/an

2. Cât ai putea economisi

Becurile cu consum redus de energie folosesc în medie o treime din energia becurilor obişnuite. Calculează ce economie faci!

Costul actual: (C) _________ €

O treime din cost: (C) _________ € ÷ 3 = (D) _________ €

Diferenţa (C-D) = _________ €

Fişa de lucru 1 – Becuri

Totul despre becurile cu consum redus de energie:http://ec.europa.eu/energy/lumen/


Mai jos se află o listă de sugestii pentru un „consum durabil”. Pentru fiecare, bifează una dintre casetele „Deja fac asta.”, „Aşa voi face.” sau „Nu voi face asta.”.

Poţi să te ocupi de această listă şi o zi întreagă, notând tot ceea ce faci şi încercând să vezi dacă ai şi alte sugestii pe care le poţi împărtăşi clasei.

Deja fac asta.

Aşa voi face.

Nu voi face asta.

SpălatulLa duş se foloseşte mai puţină energie pentru încălzirea apei decât pentru o baie în cadă. Închide robinetul în timp ce te speli pe dinţi.

IluminatulBecuri cu consum redus de energie... stinge lumina când pleci din cameră.

TransportulMergi cu bicicleta, mergi pe jos, foloseşte transportul public... orice numai maşina nu!

Obiecte nerecuperabile Bureţi în loc de prosoape de hârtie; pahare din sticlă, nu din carton, pungi reutilizabile, nu din plastic...

Gustarea de prânz Pune gustarea de prânz într-o cutie reutilizabilă.

Fructe şi legumeMănâncă fructe şi legume de sezon, cultivate local.

CinaAlimentele se decongelează în frigider; mâncarea trebuie să fie lăsată să se răcească înainte de a fi pusă la frigider.

ResturileMai bine foloseşte-le decât să le arunci!

Spălatul vaselorUmple chiuveta în loc de a lăsa apa să curgă.

CălduraÎncălzeşte mai puţin; poartă haine mai groase.

GunoiulReciclează produsele din plastic, cutiile de băuturi, hârtia, cartonul, sticla.

Produse electronice, televizoare şi calculatoareOpreşte-le, nu le lăsa în standby!

CumpărăturiCumpără produse în vrac, nu în ambalaje individuale.

Fişa de lucru 2 – Alte idei de a economisi energie




Foaie de lucru şi discuţie

Profesorul trebuie să împartă foile de lucru şi să citească textul în faţa clasei.

Care sunt problemele?

Profesorul trebuie să îi întrebe apoi pe elevi care cred că sunt problemele în situaţia dată. Toate problemele identificate de elevi vor fi scrise pe tablă.

Organizarea problemelor în funcţie de cauze şi efecte

După aceea, profesorul împreună cu elevii aranjează problemele într-un „arbore al problemelor”, aşezându-le în funcţie de ceea ce sunt, adică:

Â problema principală, Â un efect al problemei principale, Â o cauză a problemei principale.

Pentru fiecare problemă percepută, se poate purta o scurtă discuţie referitoare la faptul dacă problema respectivă este o cauză sau un efect (sau, posibil, un efect care devine o cauză a unei noi probleme). Poate fi stabilită o ierarhie, în care problemele legate prin aceeaşi cauză sau efect să fie aşezate pe aceeaşi ramură a arborelui.

» Ajutorul pentru dezvoltare

Obiective: Să-i ajute pe elevi să facă diferenţa între o problemă, cauzele sale şi efectele sale şi să elaboreze un plan pentru rezolvarea unei probleme specifice.

Cuvinte cheie: ajutor pentru dezvoltare, rezolvare de probleme

Lecţia: foaie de lucru, lectură, discuţie

Legături curriculare: educaţie personală şi socială, educaţie antreprenorială/studii economice, educaţie civică

Competenţe: analiză, rezolvare de probleme, planificare




Mortalitate ridicată

Alimente insuficiente/secetă

Bani puţini

Locuitorii nu au destulă putere de cumpărare

Locuitorii nu au educaţie

Bărbaţii execută munci necalificate, nu există nicio firmă în sat

Iată un model de arbore:

Cum rezolvi problema?

Problemele se rezolvă ocupându-ne de cauza sau cauzele lor.

Cauza „locuitorii nu au educaţie” poate fi luată ca exemplu pentru următoarea parte a exerciţiului, ce presupune elaborarea unui plan pentru rezolvarea problemei.

Profesorul trebuie să îi ajute pe elevi să se gândească la tot ce este necesar pentru educaţia locuitorilor. Profesorul trebuie să îi încurajeze pe elevi să fie realişti şi să rămână cu „piciorele pe pământ”, fără să uite niciun detaliu care ar face soluţia inutilă. Construirea unei şcoli nu este de ajuns... alte cerinţe presupun:

Â dotarea şcolii; Â găsirea unui profesor (şi cazare pentru profesor); Â găsirea elevilor (discuţii cu părinţii pentru ca aceştia să-şi lase copiii să meargă la şcoală).

Discuţia trebuie să vizeze apoi felul în care elevii ar implementa soluţia propusă: de unde sau cum vor obţine finanţare, constructori, materiale? Cum ar putea convinge un profesor să se mute în sat şi pe părinţi să-şi trimită copiii la şcoală?

Concluzii

La sfârşit, profesorul trebuie să le ceară elevilor să citească textele menţionate mai sus şi să dezbată cu aceştia subiectul ajutorului pentru dezvoltare în general. „Ţările dezvoltate” acordă ajutor ţărilor în curs de dezvoltare de câteva decenii:

Â Elevii au cunoştinţă de proiecte finanţate prin ajutor pentru dezvoltare? Â Elevii cred că în cazul respectiv banii au fost cheltuiţi aşa cum trebuie? Â Cred elevii că UE ar trebui să continue să ofere ajutor ţărilor în curs de dezvoltare? De ce? Â Cum cred elevii că ar trebui să fie un ajutor „bun”? (de exemplu, să fie pe termen lung, să implice comunităţile

locale, să implice femeile etc).


Foaie de lucru – Ajutorul pentru dezvoltare

Acesta este cazul unui sat din Africa. Majoritatea locuitorilor sunt femei, copii şi persoane în vârstă. Femeile şi copiii lucrează la câmp, îngrijindu-se de culturi; situaţia alimentelor este totuşi proastă, fiindcă solul este sărac, iar precipitaţiile sunt din ce în ce mai puţin previzibile. Cei mai mulţi bărbaţi au diverse slujbe mai puţin obişnuite în oraş şi le trimit bani sau mâncare celor de acasă. Viaţa în oraş este din păcate scumpă şi nu pot trimite prea mult acasă.Din cauza malnutriţiei, mortalitatea în rândul copiilor este la fel de mare ca şi în cazul mortalităţii maternale. Puţurile seacă şi nu are cine să sape altele, fiindcă bărbaţii sunt plecaţi din sat, şi oricum nu sunt suficienţi bani pentru a angaja pe cineva să facă asta.În sat există tradiţia împletirii de coşuri, coşurile împletite aici fiind cunoscute în regiune datorită frumuseţii şi originalităţii lor. Însă locuitorii nu au timp să se ocupe cu împletitul coşurilor – oricum nu au ce pune în ele – şi nici nu ştiu cum să le vândă. Pe măsură ce copiii cresc, băieţii vor lua locul taţilor lor în oraş, iar fetele vor continua să-şi câştige cu greu existenţa lucrând la câmp. Când pământul nu le mai dă de mâncare sătenilor, nimeni nu ştie ce se va întâmpla.

Identifică problema, cauzele şi efectele ei:

Efecte

Problema principală

Cauze

Selectează o cauză: ............................................................................................................................................

Cum rezolvi problema?

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................




Discuţie

Profesorul începe lecţia prezentându-le elevilor aceste cuvinte cheie:

INTERESE – COMPETENŢE – TEMPERAMENT

Apoi trebuie să discute despre importanţa fiecărui factor de mai sus pentru alegerea unei cariere.

Interese: Trebuie să fii interesat de domeniul tău de activitate. Competenţe: Competenţele necesare pentru un anumit loc de muncă trebuie să corespundă cu ceea ce

ştim să facem.Temperament: Tipul locului de muncă trebuie să se potrivească cu temperamentul persoanei.

Foaie de lucru – Partea I

În continuare, profesorul trebuie să le ceară elevilor să completeze foaia de lucru. Aceasta conţine o listă de verificare cu privire la interese, competenţe şi temperament şi le cere elevilor să formuleze o primă idee generală cu privire la domeniul de activitate şi tipul de activitate pe care şi le doresc.

Discuţie

Profesorul trebuie să le ceară elevilor să-şi prezinte ideile clasei. Discuţia trebuie să se bazeze după aceea pe răspunsul la întrebarea „Cum ajung acolo?”. Profesorul notează cuvinte cheie prezente în răspunsurile elevilor, precum:

Â trebuie să am mai multe studii; Â îmi trebuie bani; Â trebuie să am experienţă; Â trebuie să cunosc o mulţime de lume; Â îmi trebuie un punct de plecare.

» Alegerea unei cariere

Obiective: Să-i facă pe elevi să se gândească la tipul şi domeniul de activitate pe care şi le doresc şi să-i ajute să înceapă să-şi planifice cariera.

Cuvinte cheie: loc de muncă, analiză

Lecţia: discuţie, foaie de lucru, investigaţie

Legături curriculare: educaţie personală, socială şi pentru sănătate, educaţie antreprenorială/studii economice, educaţie civică

Competenţe: investigaţie, autoanaliză, planificare




Discuţia trebuie să vizeze apoi felul în care elevii îşi pot organiza eforturile pentru a-şi atinge scopul: Â Pot fi utile slujbele care pornesc de jos în domeniul dorit de activitate? Â Elevii pot să aibă un loc de muncă şi să-şi continue studiile în acelaşi timp? Â Unde şi cum poţi crea o reţea în domeniul dorit de activitate? (printr-o slujbă care porneşte de jos, prin studii,

prin intermediul părinţilor sau al cunoştinţelor) Â Începerea unei afaceri pe cont propriu reprezintă o opţiune? Â Pot studiile sau experienţa profesională dintr-o altă ţară să prezinte un avantaj pentru elevi?

Lectură şi foaie de lucru – Partea a II-a

După discuţia de mai sus, profesorul trebuie să le ceară elevilor să citească textele menţionate la început şi să completeze apoi partea a II-a a foii de lucru. Elevii ar putea fi încurajaţi să viziteze un consilier pentru carieră şi să caute informaţii online despre opţiuni profesionale şi studii pentru a-şi dezvolta mai în detaliu planul.

Concluzii

La sfârşit, elevii pot primi următoarea sarcină:

Intervievaţi trei adulţi care lucrează. Cel puţin unuia dintre ei trebuie să îi placă locul său de muncă şi cel puţin unuia nu trebuie să îi placă. Întrebaţi-i următoarele lucruri şi înregistraţi răspunsurile:

Â cu ce se ocupă; Â de ce fac ceea ce fac; Â cum au ajuns acolo; ce alte slujbe au mai avut sau ce studii/cursuri au urmat înainte; Â dacă sunt mulţumiţi de slujba lor şi de ce; Â dacă le place ceea ce fac sau muncesc doar ca să-şi plătească facturile; Â dacă întotdeauna au fost de aceeaşi părere sau s-au schimbat (sau activitatea lor s-a schimbat) în timp.


Partea I: Ce vreau să fac?

Locurile de muncă sunt ca partenerii – ca să vă potriviţi, trebuie să aveţi interese similare, gusturi asemănătoare şi temperamente corespunzătoare. În condiţiile în care există peste 2.000 de tipuri de locuri de muncă, este important să începi prin a-ţi da seama care sunt propriile tale interese şi gusturi şi ce temperament ai.

Interese

Mai jos sunt prezentate o serie de domenii în care ai putea lucra. Bifează casetele de lângă domeniile care te interesează.

�� Administrativ�� Animale, plante şi terenuri �� Arte, meşteşuguri şi design �� Construcţii �� Educaţie şi formare profesională �� Întreţinere, service şi reparaţii �� Management şi planificare �� Marketing, vânzări şi publicitate �� Medicină şi asistenţă medicală �� Producţie şi inginerie �� Publicaţii şi jurnalism �� Reprezentaţii artistice şi mass-media �� Securitate şi servicii de ordine �� Servicii de catering

�� Servicii financiare �� Servicii generale şi personale �� Servicii juridice �� Servicii sociale �� Sport, recreere şi turism �� Stocare şi distribuţie �� Ştiinţe şi cercetare �� Ştiinţele mediului �� Tehnologia şi managementul informaţiilor �� Tehnologie medicală �� Terapii alternative �� Transport�� Vânzări cu amănuntul şi serviciul clienţi �� Altele: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Competenţe

Gândeşte-te la ce îţi place cel mai mult să faci; de regulă, asta faci şi cel mai bine. Bifează casetele de lângă cele mai bune competenţe ale tale.

�� Să analizez�� Să comunic�� Să-i conving pe alţii�� Să dansez�� Să fac activitate fizică�� Să-mi imaginez/să inventez�� Să-i înţeleg pe oameni�� Logică

�� Matematică�� Muzică�� Să organizez�� Să rezum lucruri�� Să scriu�� Să vorbesc�� Să vorbesc limbi străine�� Altele: . . . . . . . . . . . . . . . . .

Temperament

Cea mai bună slujbă din lume în domeniul relaţiilor publice ar fi un dezastru pentru cineva căruia nu îi place să se întâlnească cu mulţi oameni... e o chestiune de temperament. Care este temperamentul tău?

Tu:�� te bucuri să te întâlneşti cu multă lume (să lucrezi cu publicul)�� ai nevoie să fii înconjurat de oameni pe care îi cunoşti bine (să lucrezi într-o echipă)�� preferi să fii singur (să lucrezi mai mult singur)

Tu:�� te simţi bine să le spui altora ce să facă (management/organizare)�� preferi să ţi se spună ce să faci (sprijin)

Foaie de lucru – Alegerea unei cariere


Următorul pas este să intri pe internet şi să cauţi informaţii despre tipuri de slujbe din domeniile care corespund intereselor pe care le-ai selectat.

Linkuri utile: www.anofm.ro; www.bestjobs.ro; www.findjob.ro.

Fă o listă cu slujbele care ţi se par interesante: care sunt din domeniul care te interesează, care îţi cer să faci ceea ce ştii să faci bine şi care se potrivesc cu temperamentul tău. Enumeră aceste slujbe în ordinea preferinţei:

1. .......................................................................................................................................................................

2. .......................................................................................................................................................................

3. .......................................................................................................................................................................

4. .......................................................................................................................................................................

5. .......................................................................................................................................................................

6. .......................................................................................................................................................................

7. .......................................................................................................................................................................

8. .......................................................................................................................................................................

9. .......................................................................................................................................................................

10. .......................................................................................................................................................................

Acesta este scopul tău.

Partea a II-a: Cum îmi ating scopul?

Următorul pas presupune să elaborezi o strategie pentru a-ţi atinge scopul. Poţi încerca să obţii ajutor de la un consilier pentru carieră şi poţi de asemenea să te întâlneşti cu o persoană care are slujba pe care şi tu ţi-o doreşti.

De ce ai nevoie pentru a face ceea ce îţi doreşti să faci?

Experienţă? Calificări? Persoane de contact? Studii sau experienţă profesională în străinătate?

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

Cum obţii aceste lucruri?

Prin şcoală? Printr-o slujbă cu jumătate de normă, printr-o slujbă care porneşte de jos? Încerci să ieşi în cât mai multe locuri şi să cunoşti oameni? Cu bani?

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................




Lectură

Elevii trebuie să citească textele indicate.

Discuţie

Profesorul citeşte apoi următorul text în faţa clasei:

Eşti liderul unei regiuni izolate care trece prin vremuri grele. Nu prea sunt multe lucruri de făcut acolo, cei mai mulţi dintre cei care lucrează fac naveta în capitală şi vin acasă doar la sfârşit de săptămână. Venitul cetăţenilor este de 65% din media UE.Tinerii sunt în special afectaţi; nu prea văd rostul de a continua să meargă la şcoală dacă nu au perspective de a găsi un loc de muncă, mai ales că în regiunea lor nu există centre de formare profesională. Deşi izolată, regiunea ta este foarte frumoasă, cu munţi împăduriţi, văi şi râuri. Vechile mine sunt acum inundate şi sunt folosite pentru exerciţii de pasionaţii de scufundări sau speologie.Deoarece regiunea se află la graniţa cu Ungaria şi Serbia, cei mai mulţi dintre locuitori vorbesc trei limbi: româna, maghiara, precum şi limba sârbă.Ce poţi face?

După aceea, profesorul trebuie să le ceară elevilor să propună idei pentru a crea din nou locuri de muncă în regiune. Elevii trebuie să fie încurajaţi să gândească creativ, să vină cu idei originale.

Exemple: Â Înfiinţarea unei facilităţi de microfinanţare – tinerii din regiune care au idei bune (de exemplu, să exporte

obiecte artizanale locale) pot obţine capital iniţial. Â Dezvoltarea turismului – transformarea apelor şi a carierelor locale în destinaţii atractive de weekend. Â Crearea unui call centre – necesită investiţii minime şi ar asigura locuri de muncă pentru cei mai mulţi tineri.

Faptul că sunt poligloţi ar trebui să atragă firmele care au nevoie de acest serviciu. Â Înfiinţarea unui centru de formare – mai ales fiindcă nu există aşa ceva în regiune!

În continuare, profesorul discută cu elevii despre cum ar putea fi implementate aceste idei: Â Ce ar trebui făcut, pas cu pas? Â Ce tip de ajutor, expertiză şi materiale ar fi necesare şi de unde ar putea fi obţinute? Â Cum poate fi prezentat cel mai bine proiectul astfel încât să se obţină sprijinul necesar?

» Inovare şi dezvoltare regională

Obiective: Să exploreze idei inovatoare de dezvoltare economică şi să elaboreze un plan pentru implementarea acestor idei.

Cuvinte cheie: regiuni, locuri de muncă, inovare, antreprenoriat

Lecţia: lectură, discuţie, foaie de lucru, prezentare

Legături curriculare: educaţie personală, socială şi pentru sănătate, educaţie antreprenorială

Competenţe: investigaţie, analiză, planificare, prezentare

Texte: Paginile 22-24, 33, 34-37



Temă pentru acasă: foaie de lucru

Foaia de lucru este concepută astfel încât să-i ajute pe elevi să elaboreze în linii mari o propunere pentru implementarea unei idei de proiect.

Profesorul trebuie să împartă clasa în grupuri de 4-5 elevi şi să ceară fiecărui grup să completeze o foaie de lucru pentru una dintre ideile discutate în clasă.

Elevii trebuie să pregătească şi o prezentare de 5 minute despre propunerea lor de proiect, pe care o vor expune clasei. Prezentarea trebuie să vizeze următoarele puncte:

Â Ce proiect propun să fie implementat? Â De ce este util proiectul respectiv? Â Cine va beneficia de pe urma proiectului şi cum? Â Ce trebuie să se facă şi cum?

Pentru orientarea întregii prezentări, elevii trebuie să se bazeze pe următorul motto:„INOVARE – SOLIDARITATE – ANTREPRENORIAT: Fiindcă viaţa este mai interesantă aşa.”

Prezentările

Fiecare grup de elevi trebuie să-şi facă proiectul cunoscut susţinând o prezentare de 5 minute.

După ce au fost expuse toate prezentările, elevii trebuie să voteze: Â care a fost prezentarea cea mai bună, Â care propunere de proiect este cea mai bună.

Coincid cele două?

Concluzii

În concluzie, profesorul ar putea să discute cu elevii despre iniţiativă şi antreprenoriat: Â Elevii văd în jurul lor multe exemple de iniţiativă şi antreprenoriat?

Â Dacă nu, de ce? Â Dacă da, ce exemple pot da?

Â Cred elevii că iniţiativa şi antreprenoriatul sunt importante pentru viitorul lor? De ce?


Idee de proiect: ...................................................................................................................................................

Care e planul?

Elaboraţi un plan pentru a implementa această idee. Folosiţi următoarele întrebări ajutătoare:

De ce aţi ales această idee? ................................................................................................................................

Ce implică această idee mai exact şi cum va funcţiona?

...............................................................................................................................................................................

Enumeraţi toate avantajele pe care le vedeţi.

...............................................................................................................................................................................

Cine va beneficia? Câţi oameni, ce categorie în special?...............................................................................................................................................................................

De unde aţi putea obţine finanţare? (Căutaţi informaţii pe http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/cf/index_ro.htm)

...............................................................................................................................................................................

Cum aţi proceda pentru implementarea planului?

Aveţi nevoie de promovare? Dacă da, ce fel de promovare şi cui se adresează?

...............................................................................................................................................................................

Pe cine ar trebui să implicaţi în promovarea planului? Cum veţi obţine sprijinul necesar?

...............................................................................................................................................................................

Care sunt paşii principali ai implementării planului şi care este durata fiecărui pas?

...............................................................................................................................................................................

Pregătiţi o prezentare de 5 minute pentru a expune propunerea de proiect unor potenţiali finanţatori. Prezentarea trebuie să vizeze următoarele puncte:

Â Ce proiect propuneţi să fie implementat şi ce implică? Â De ce este util proiectul respectiv? Â Cine va beneficia de pe urma proiectului şi cum? Â Ce trebuie să se facă şi cum?

Pentru orientarea întregii prezentări, trebuie să vă bazaţi pe următorul motto:

„INOVARE – SOLIDARITATE – ANTREPRENORIAT: Fiindcă viaţa este mai interesantă aşa.”

Foaie de lucru – Inovare şi dezvoltare regională



Obiective: Elevii se vor gândi la felul în care comportamentul lor reflectă ceea ce ştiu despre „viaţa sănătoasă”.

Cuvinte cheie: viaţă sănătoasă, comportament sănătos

Lecţia: lectură, discuţie, temă pentru acasă

Legături curriculare: educaţie personală, socială şi pentru sănătate

Competenţe: discuţie, analiză, înţelegere

Texte: Paginile 73 - 83

» O viaţă sănătoasă


Lectură

Elevii trebuie să citească textele indicate mai sus.

Discuţie

Profesorul le va cere elevilor să definească ce înseamnă „o viaţă sănătoasă” şi va scrie cuvinte cheie pe tablă. Exemple de cuvinte cheie:

EXERCIŢII FIZICE – DIETĂ ECHILIBRATĂ – ALIMENTE NESĂNĂTOASE – DROGURI – FUMATUL – ALCOOL – SEX PROTEJAT (dacă vârsta este potrivită) – EXPUNEREA LA SOARE

După aceea, profesorul organizează clasa în grupuri mici, fiecare grup primind un cuvânt cheie. Elevii au la dispoziţie cinci minute pentru a face o listă de probleme legate de cuvântul lor cheie, iar fiecare grup prezintă apoi (rapid) lista clasei.

Profesorul îi îndrumă în continuare pe elevi spre o discuţie referitoare la felul în care comportamentele lor reflectă ceea ce ştiu despre ce înseamnă o viaţă sănătoasă:

Â Elevii au întotdeauna comportamente „sănătoase”? Â Dacă nu, când nu au un comportament sănătos şi de ce? Â Elevii intenţionează să adopte comportamente sănătoase în viitor şi dacă da, de ce şi începând de când?

Temă pentru acasă

Profesorul va prezenta apoi următoarele afirmaţii şi va cere fiecărui elev să aleagă una dintre ele drept punct de plecare pentru un eseu:

Corpul este templul meu. Corpul este centrala mea energetică.Corpul este prietenul meu. Corpul este...

Eseul trebuie să acopere următoarele aspecte: Â cum îşi văd elevii propriul corp; Â cum îşi tratează elevii corpul în prezent, adică dacă au un comportament „sănătos” conform cu modul în

care îşi văd propriul corp, şi de ce da sau de ce nu; Â ce ar vrea să schimbe legat de comportamentul lor legat de sănătate, de ce, cum şi când.

Notă: Lucrurile acestea pot fi sensibile pentru unii elevi şi profesorul ar putea să-i îndrume către un consilier.

GenerationEuropeFoundationRomania

© European Union, 2011ND-30-10-595-RO-CISBN 978-92-79-17380-6ISSN 1830-8651doi: 10.2772/33312

Documents

DOLCETA - colegiumaniucarei.ro PROF_ EU.pdf · 5 Ghidul profesorului pentru Agenda Europa 2011-2012 Consultaţi Agenda Europa în toate limbile! Investigaţie Pentru tema de investigaţie,