PITROPIA pASEI 1SPITALELOR IS-LUI 1'1121DON DIN JAs1

s-*,../N..,s,,,,o,".,,es,-,.Ws_n,,,v,/N..ev-,,,..e-ov."-"-----

151150110E 51 WISE

I

(DOCUMENTE SLAVO-ROMANE)

PUBLICATE

DZ

GI-1. GI-IIBANESCUPROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

-.1°411117014111/11.114 nr.

PA.BTEA II.

(1692-1694)

Publi catiune fâcuti sub auspiciile Epitropiei Casei 5f. 5piridon din 14

:: '4111

I IA I

TIPOGRAFIA 1DACIA P. & D. ILIESCU1915

r---F-1! 4

www.dacoromanica.ro

PREF AT A

Dam cetitorului partea II din vol. IV. al colectiei Is-pisoace si Zapise", ce o public sub auspiciile Casei sfan-tului Spiridon din Iasi, Cu cat se Inmultesc volumele, cuatat creste importanta publicatiei prin materialul bogat dedocurnente, ce privesc Intreaga viata noastra din trecut.Am admis Le la Inceput sa dau documentele In ordine crono-logica, indiferent mosia la care se refera ; aceasta era de alt-fel cuprinsa si In prevederea contractuala de a merge 'Ana lapragul sec. al XVIII-a. De la aceasta norma rn-am abatutIn acest nou volumal 8-a al seriei. Apropiindu-rna de sfar-sit am crezut ea pentru restul ce va urma 'Ana la Inchee-rea contractului sa dau In rezumat istoricul mersului pro-prietatii pe mosii. Incercarea aceasta de sisternatizare m'adus la cercetari noua si nu tocmai Indemanatice : dar auscos In evidenta si fapte notra.

Cetitorul slrguincios va gasi cat-va Inceputuri de spitede vechi familii de proprietari, In cari vor ceti nu atat ur-marea lntreaga a seriilor de generatii, cat legatura lor cupamantul. Aceste spite Mut cu atat mai interesante, c14 catprivesc pe vechii nostri stapani de pamant, nu atat pe ve-chil demnitari ai statului.

Pe langa acestea, cetitorul va gasi cateva Incercaride cadastrare a rnosiilor razasesti ; Proprietatea mare s'aInjghebat din Intrulucarea a multor razesii mici, cum si dincornasarea lor ; In tabelele de batrinii satelor cetirn nu cuma curs proprietatea, ci vom vedea si toate raporturile viidin obstea razasasca.

Ce interes nu va prezenta escursul nostru asupra ce-lui mai vechiu uric, ce-I are Epitropia ; In traducere ;uricul de la Iuga Voda din 1399 rupt de divan ca fals sipierdut astazi. In discutia Incinsa Intre istoricii nostri asu-pra lui Iuga I si II, de slut sau nu aceia0 persoana, escur-sul nostru va arunca 0 puternica lumina.

www.dacoromanica.ro

IV

Asemenea nu putin intetes prezintà escursui nostidasupra vechii doctrine juridice, cA strainii n'aveau drept säcumpere mosii. In istoricul proprietatii de pe mosia Coto-fanesti, pe Trott's, se vede cum a curs stapanirea d-ruluiFerati, dreptul domnului de a confisca o mosie Mt motivde hainlic ;iar practica juridica a citarii textului din pra-vile dupa vechii pravilisti se invedereaza ca o opera deorganizare a dreptului In secolul al XVIII-a.

In senzul acesta Inceput voiu continua restul de vo-lume 'Ana la sfarsit.

Gh. GhibáneschIcipi in 21 Noembrie 1914.

www.dacoromanica.ro

1) Document din 7181, Fein.. 2, 1a§i.

Sumar. Ispisoc de danie pee care Stefan Petriceaica Voddiirueste schitului Zagavei Iângi Harlin 20 de pämtnturl, 12 Mei dfinal si un vad de moarä din mosia domneasci a tfirgului Hirliful

(Mosia Harliu-Cotnari plk H. No. 1). Hârtie fili; pecetea dotamasa fn tus ros, stearsii.

Ofrizisan IleTpt; 11011044. nacho macrrito rciip

SEMAII Alo44dgcK(011. rcli4cT1M)ii A440X041 H noI 4140"

134X0M, f4H11 CgTHIS COT. tiTo ECT RS XOT4(1. Tsprti HaMniMS.

Xl9A1WRH. icoTo(pini rtcPT 611)4 cliTgopHA WT w4 3ara-tini I II WT HHIOH 09410014KIIH. 19HcT1tilIKKH. CAM KT XIMM.

iloMAKTgo. urkerku imAtige H npcnoAnn AlApim. urr yo.map I "Nil tIa4IIIMV. XSpAStURIf. CS 1(41la) gtiKaTo 34

ArkcTo. Aga AEc'kT HItCH. H AC4 H(44HJH UMW. 34 CI110-

MITH. II C EAHH I gillrA Sa MAHN. tiTo IIPHX04HT WT AHc 114

nOTOWk. tiTO 0pi1141. WyKk ,1,104.11H. Kato A4 g)icAET CTOH

CKIIT. EMI in1111111E41. 34 I rO4OH4Hil. H 11p4ago. WTHHY H

A+AHHS. HillopSWEHHo H4 11+Kiii (34 npo)iiimiE rirkxog

rcri4ti41H H rcinKAd I rcnAgmli. H poAHTME rcnAgMH. 11 no &

(Sic) naiiiiro HCHBOT. KTo KSAIT. raw% S (Hamm BOMAN1110444gcK011. ToT C11 Hal HEn098 I WHA tiaanuro, A44HIE H

MAOgaMiii. II ACH 11M AaiiH. 11 SKIPkIiHMI. CEH cT1 C(KHT).41

KTo cl noKVCHT 9a3opirrn 11411111, I 44411TE MA0131114E. Ad

CSAer ninpoqini. cSTKOpillaro 1110 H SIMAH. 11

liptiTa WO MTpS. H WT Ci. MICTAH I . H ti, ilaIIrAECTH. H 44 gRAIT. npoica.irr. H TpEICA+T. wr(HMI g% Hu) KHICTrkM. rpaAik. ii Aa UMaIT thICT I a._

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II. 1

a

I. 11W

11401H111.

Ii

ca".

WT WT

PHi WI1,11

Aec

s ro

www.dacoromanica.ro

2

IS4010. 11 C% TCHK11`kT041. fir& RI 613110111.111411C`kKili AIXICH.

AM11H.

OV MCOX. HAT. *spud. 43ei itGamt MANZ. 111A4.IlU OTE4S411 111Tc/8 H01110A41. f Amp"' illiKtm.

Traducere

t lo Stefan Petru Voevod, din mila- Iui Dum-nezeu domn tarii Moldaviei ; adica domnia meadat-am $i am mil uit un slant schit. ce iaste in ho-tarul targului nostru fiarlaului, care schit a fostfacut de parintele Zagavei $i de alalti pravoslav-nici hristiiani, unde iaste hramul Na$terei preasfintei despuitoarei $i pururia lecioara Mariia, dinhotarul targului nostru aL liarlaului cu o bucata deloc 20 de pamanturi $i doaosprazeace falci de fa-neap 0 cu un vad de moara pe apa ce curge din-spre padure, $i care vine dinspre Deleani, ea sa-ifie sfantului schit, ce scriem mai sus, de hrana $idireapta otina $i mo$ie nerupita in veacii veaci-lot, spre ertarea pacatelor domniei mele si a doam-nei domniet mete $i a parintelui domniei maale ;$i dupa a noastra viiata cine va fi domn In taranoastra a Moldovei, acela sa nu le strice a noas-tra daanie $i miluire, ci sa aiba a-i dare $i a-i inta-rire acestui sfánt schit ; iar eine s'are ispiti a raderea noastra daanie $i miluire, sa fie neertat de Dom-nul Dumnezeu tvoreatul ceriului $i al pamantului$i de prea curata tui inaica. $i de cei 12 apostoli$i de 4 Evanghelisti $i sa fie procleat $i trecleatde 318 parinti, care au fost in a Niceei cetate. $i

www.dacoromanica.ro

3

sa aibä parie cii Iuda f cu trecleatul Ariem nes-larsitele dift veac mund arnin.

In fasi (s'a scris) la anal p81. Ferbr. 2.Insusi Doninui a poruncit. lo Stefan Petru

Voda. f Andrei Mihu!.

Dupa acest ispisof- dotnnese ni se Brats ä schitul,Zagavet I era zidit in 73 cand Stefan Patru Vdda iiface dame, din mo--ia targului Harlaului. Vo-la Petriceaicoafirma car schit a fost facut de parintele Zagavei §i dealalti pravoslavnici Cine a fost parintele Za-gavel ? In härtiile Delenilor, comunicate mie spre copiarede d. Spiridon Irimescu (Surete ms. V. 719), se gasesteun zapii din 1624 Mart 28. pe care l'am publicat in vol.V, thn Surete §i Izvoade, pag. 188, prin care sse arata ca.schitul Zagavei era zidit inainte de 1624, can I Budul Ga-vril ginet ele lui Boghiul Costin ce a lost §oltuz In Eat-lau, d danie s.h tului lui Zagavei o poiana ,In Paacovaciin tarmui iJe B3h1uiului, care poiana. a fost facuta cu laza-tura din padure intreagit de soruI meu i mi-a fost datamie- zestre".

2) Document din 7184, Fevr. 29, 14.

Sumar. Antonio Ruslt Voevod inthreste schitului Zagavei delingi HArlAu dania co i-a fost dat Stefan PAtru Vod1 din mosia tiir-gului Harlku 20 de IA. minturi, 12 fàtci de faneatl si ea vad de moarl.

(Alosia Ilarliu-Cotnari II, 2). Hirtie, coalii, pecetea domneascii,4n tus ros, ytearet.

liw iTHTOH BOEBOA,A. UMW. MACTII4 rallAp%

3Mi moriAMICKOH. adeca domniia mea mam mlsti-vit si am datu. si I am miluitu un svant schit. ceiaste In hotarul tragului nostru Harlaului. care schitiaste zidit si fault. de parintele Zaga 1 vei si dealti pravoslavnici crestini. unde iaste hramul Naste-rei pre sventei despuitearei noastre Mariia, dinhota I rul tragului nostru Harlaului. cu o bucata de

PISCST

bristhani`.

www.dacoromanica.ro

4

loc doawzaci de pamanturi §i duaw spraziaci valcide fanat. §i cu un vadu I de moar, pe matca pa-raului, ce vine din padure. despre (ras si scris: Za-haresti) ca sa fie svantului schit, carele scrie maisus de hra I na. §i dreapta ocina §i mo§ia. neru-seita in viaci de viaci. pentru ertarea pacatelordomniei miali. si a do i amnei domniei miali. §i aparintilor domnii miali. iar dupa a noastra viiata.cine va fi doma intru a noastra I tra a Moldovei,ca sa nu aiba a straca a noastra daanie §1 miluire-ce ca sa aiba a da §i a tntari ( ace5tni svant schit.iar cine sare ispiti a straca a noastra daanie §imluire. ca sa fie neerlat de Domnul I Dumnezau.cela öau facut ceriul, §i pamantul. §i de la prea,curata,4 lui maica. si de 12 ap(o)stoli. §i de 4 e-vanghe I liti. si sa lie trecliat §i procliat. de 31ESoteti Ztall fostu In cetatea in Nichei. §i ca s aibaparte cu luda, si cu I procliatul Arie. fara de sfar-situ munca In viaci. adevar.

u las vIt 7184. Febr. 29 dai.lw Anton Voevoda.

Ispisocul lui Rusat Voda reproduce exact textul sla-von al ipisocului tut Stefan Petru Voda, cu aceleasi par-tieularitati fonetice. Andrei Mihillet scrie in redactra sla-VOna ne KA41111:=I2 lalci`; aa vedem reprodus i aici 12-valci pentru fad. lnigi aici avem a pastrat curat ca invaci, raci, gra5i ; cum se zicea in secol. al XVII §i laalte cuvinte : carti, parti,. lar daca avem v (valci) in locde f (falci) e o inriurire a inrud rei fiziologice intre v (la-biala sonora) §1 f (labiala surda), cum ci o confuziune [ti-tre rostirea slava intre h si v si f : pohtapotta, prah(poroh)-praf; pohvala=fala; moghtlg.-mohild--moviia; hvaM-falA ; hitlean-ficlean-viclean ; etc.

www.dacoromanica.ro

5

Scriitorul ispisocului lui Stefan PAtru Vodl scrie De-aici e ras si scris In loc ZdhlireIar cuvantul amin il traduce ademir, cum glsim de

aleva ori In Leastvita lui loan Sarariul, tradusa de mi-tropolitul Varlaam, de pe and era preut la biserica dinArilnIstirea S5

3) Document din 7193, Julie 31, Iasi.

Sumar. Constantin Vodi Cantemir reinoeste dania fácut schi-tului Zagaveitilui din MOOS thrgului Hirlitului, 20 de piminturi, 12Mei de fan si cu vad de motel In paraul despre Zähliresti.

(Mosia Hitrliu-Cotnari 11, 3). Hartie Ma; pecetea domneascil Intin) stearsä.

f litu KWCT4IITHH ItoiROAd. VIC4 AlACTi10- MIMS SIMAH

dlioamacKoa. adec domniia mia main milostivit. siam dat ; si am miluit un svntu schit. ce iaste Inhotarul targului nostru Hatlaului. care schit iasteAdit facut de parintele Zagavei si de alti pravos-lavnici crestini. unde iaste hramul I Nasterei preasvntei despoitoarei noastre Mariia, den hotarul tar-gu!ui nostru Harlau I lui. cu o bucata de loc. doa-zaci de pamanturi i doaaspraziaci falci de fan sicu un vadu dc moara pre matca paraului, ce yindin padure dcspre Zahariesti. ea sa I fie svntului.schit. care scrie mai sus de brana i diriaptft o..cina i mo I ie nerusaita in viaci. pentru ertariapacatelor. domnii miali si a doamnii domnii miali.si a parintilor domnii miali. iar dupa a noasta viatäcine va hi I domic intra noastra tra a Moldovei..sa nu strice daniia i miluirea noastra, ce ca saiba a da i a milui, acel svantu schit. iar cines'ar ispiti a stri I ca a noastra danie ca sa fie ne-ertat de Dommil Dumnezan si de la precura I ta

I

leni,

www.dacoromanica.ro

6

a lui main : si sa fie trecliat si procliat. petrecA-tor cu Iuda I In veaci.

u las lt 7193. full 31.Iw Costantin Voevoda.

Al treilea ispisoc domnesc prin care se reinOeste cla-nia, ce s'a fost dat dintru inceput de Stefan Petru VoclaIn 1673 schitului Zagavei difera ceva in redactie de celelalte doug ; e mai simplificat. Aici se scrie curat Zaha-resti" ceia ce arata ea tixarea paraului=cu vad de moarkcare la inceput era spre Deleni a fost schimbata in spreZaharesti ; cam la aceasta vreme s'a ras in textul

lui Antonie Ruset cuvântul Deleni ti s'a scris

In ce Imprejurari domnii tineau sa intareasca daniiledomnilar anteriori? Cand prin danii Domnul imputina ve-,nitul domeniului domnesc, ca in cazul de fata, cu venitu !ce se lua de a zecea de pe cele 20 de pamanluri, 12 Mc'de fan si de pe vadul de moara, reducerea venitului domrniei n'avea valoare fiscala de cat pe limpul domniei celulce facuse dania. Urmasul sau la domnie putea anula da-nia, daca se arata mai lacom, sau cand noului domnplaceau ochii celui caruia i s'a fost facut dania. Dania se legacu blastäm, cu afurisenie, cu toti sfintii i pariatii : 12 A-postoli, 4 Evanghelisti, 318 oteti de la Nicheia ; se ame-ninta cf. bubele lui Gheezu, u tremurul lui Cain, cu afu-risenia lui Iuda, cu trecletia lui Arie ; Cum insa schitu-rile si manastirile prezentau domniei temeinice motive cadaniile sti s perpetueze, nici un domn nu. le strica, ci leIntarea i spode. Asa in limp de 12 ani schitul Zagaveia capMat 3 ispisoace de Intarire.

4) Document diu 7201, Sept. 1, Falciu.

Sumar. Zapis de viinzare prin care Mode i en feciorii satProhir i Tnclosca vInd ha Stefan Cerchez biv vel comb; en 14 leibatuti partea lor din Crliciunesti de pe Elan.

(Mosia Rosiesti, selistea Craciunesti pile II, No. 12). 1Ifirtie coall,

Adec eu Iftodi l cu fi6orii mii cu Prohie siTodosca. scriem i marturisim. cu cestu adevarat-

ispiso-culul

nu i

Za-ltdreati.

www.dacoromanica.ro

7 ---

zapis al nostru. de nimA sibt. ni6 asuprit. ce dea noastra buna voe am vandut. direapta. wcin simosie. vandutam dumisale. hti Stefan Cerkiz biyvel comis giupanes dumisal. i coconila i ne-potilor. dumisal. car mosie ne iaste de la mo*ulnostru. de la Cazacul. ce iaste la saliste Craciu-nestilor pe apa Elanului, In tinutul Falciului eu va-tra de sat. §i cu vad de moar. lntrapa Elanuluicu loc de tarini. §1 cu Joe kle fanat i cti tot locul

cu tot vinitul. ce sar alege parte noastra pre a-cel loc. earile scrie tnai sus vandutam dumisale.dereptu. 14 tel bit. §i candu sau facut acest zapis.tanplatusau dumnlui Alixandru parcalabul ot Fal-ciu.idumnea!ui Necula vamasul. ot Falciu,

Nicodim, Vasilie tigana* ot Falriu i IonascoTotovanul. ottam i Gavril ottam si Toader Burce.ottatn i Costantin Onelill ottam. i Oneiul ot(121-A9114). Si pentru mai mare credinta ne am isca-lit si degetele in loc de peceti. ea Sai hie- dumisalede mare credinta.

u F'aló. it 72011 Sapt. IAlexandru pat)eafabul martur, t Nefilt9XY. Bx-

p.apvripo TaVria'iv. f 1itodt, t Vrohir, t Todosca,Costantin Vnciul martur. t Onciul martur, t Va-

sile Nicodim martur, t Ionasco Totovanul martur,t Gavrit martur, Toader Burce martur.

Zapisul se scrie in Fglciu, de aceia e aduce m5rtu-ria a mai multor targoveli din Falciu : parcalabul Alexandru,vame§ul Necula, Nicodim Vasile, Tiganas Vasi10, Tuto-*anul Ionasco, Burce Gavin, Burce Toader si Onciul Cos-'tantin ; 1a cari mai adaugam §i marturii din zapisul urma-tor, tot Fa1cienii popa Apostol i vame§u1 Andronic.

Stefan Cerchez biv vel comis e cunoscut In Cro-nicile Arii prin rolul lui militar si politic ce l'a jucaf. El

t

'1*

i

t Va-sile

hdrii

puut

e

www.dacoromanica.ro

8

,era Cereliez de neam ca i Cerkez Mihmet pasa imbriho-rul, ce lua din lati pe Dutnitrasco Voda Cantemir Beizade

duse la Poarta, de si boerii II radicase domn Indata dupaanoartea tat alui säu, clnd n'avea nici 20 de ani. (Let.. 11 270).

Dupa ce au ingropat pe Cantemir Vocla au sezut in.scaunul domnesc fiu sill] Dumitrasco Beizade de au dom-nit saptamani". (II. 270). Aceat Stefan Cerchez find:biv vtori paharnic ia parte la Walla de la Valcanesti In-tre oastea lui Cunitchie hat man si Tatari, cand cu intoar-Qerea lui Duca Voda de la Beciu, 1682, si Moldoveni cuCazaci au perdut batalia, find cu ei Ilie Motoc med. siSavin tnedelnicer (Let II. 32)).

Tot acest Stefan Cerchez fiind comis, ia parte Inbatalia contra Lesilor ce venise cu Petriceaico Vodg la movilaRabaei in 1674 pe Prut. (Let II. 228). Antioh Cantemir11 face vel comis in diva nul lui cel dintaiu 1696 (Let. II 283).

Acest Stefan Cerchez ni e cunoscut In actele timpu-lui. Asa in 1669, fiind comis cumpara cu 40 lei un sfertde batran din Uscati. (Surete IV. 59). In 1671 fiind tot co-mis ia de la Pascal*Corlat uricarut 36 stupi si un loc deprisara din Itediu pentru 67 lei dati cu imprumut (SureteIV, 232)

In 1679 Std. Cerchez e paharnic si capata danie par-tea Anisiel fata popei Erlului in Putenii cu apa (IspisoaceIV. I. 23) ; lar in i 68o Oct. 13 hind tot paharnic capatadanie de la Toader a Hi inei nartea sa din Putenii seci(idem IV. 1. 48).

Socta lui o chema Anita, Si amandoi dau danie fineilor Maria, jupaneasa vornicului Vasile Costachi partite lordin Bereasa la Cohurlui in 1694 Ghenar 5 (vezi mai jospag. r8.)

In actele secol. al XVII ga.:im pomenire si dealti Cerchezi ; nu stim insa de sint. frati sau fii ai lui Ste-fan ; eu ii socol a fi ficiorii lui Stefan Cerchez, care iz-butind sit ridioe trept etc boeriei i s i castige nume cu-noscut prin ale sale fapte de arme a putut asigura fiilorsni suirea treptelor boeriei.

Gasim pomeniti un Alexandra Cerchez farä nici uttillu de boerie in 1676. (Ispisoace i Zapise IV. I. 4).

Gasim pe Nicolae Cerchez diac de camara intre 169i.(Surete V. 83; VIII, 136) si 1699 (Surete VIII, 48, 154155).

lar Andronic Cerchez evel spatar in 1691 (1spi-.seacelV. i. 192).

Despre Cerchezii secol. al XVIII nu stim mai nimic, ci

si-I

trei

www.dacoromanica.ro

9

amind arAtArile orale ale decedatului T. Cerchez proprietarulRasestilorlanga movila RabAeipe Prut, urmas al vechi-lor Cerchezesti, reiese cA strabunul sAu Tudurachi Cer-chez era mort inainle de i800 ; venia dar un stranepota lui Stefan Cerchez comisul din 1691. Acest TudurachtCerchez a avut 2 copii : Ion Cerchez, casAtorit cu Sma-randa Racovita si o fatA mitritata cu V. Coroi. Ion Cer-chez are de fiu pe Costachi Cerchez easalorit cu ElenaPascu din Dorohoi ; Coslachi Cerchez e teal lui T. Cer-chez. mort fara urmasi. Sora sa Elena Cerchez s'a cAsA-torit cu general M. Cerchez, ficiorul lui dr. Christodulo,-care cAsaiorindu-se eu Elena fata hatmanului Cerchez aa luat si numele de Cerchez. (Surete me. XIV, 201).

5) Document din 7201, Febr. 25, 14.

Samar. Zapis de vinzare prin care Onciul fiul Nastasiei vindelui Stefan Cerches comis mare partea sa din CrAciunesti cu 24 lei.

(Mosia Rosiesti, selistea CrIciunesti plic I. No. 11). Illirtie coati.

f Adec eu Onóul. fe6orul Nastasiei. din saat.Ain Craöunesti. scriu 5i marturisascu, cu acestu a.devarat. zapis al mieu. prkcum eu. de nime silit.nice asuprit. ce di a me. buna voe. am vandut.a me. driapta. wcina si mosie ce am a vut eu. dela +Amite. Naslasie. d n saat. din Craiiune4ti. ce-iaste pe apa Elanului. la tinulul Falciului. toat par-tia mea. cata sa va alege. dispre alti razesi almiei. din vatra satului si din tran. (sic) si din fanata.§i cu vad de moar ce iaste intrapa Elaruilui. aceiaparte. am vandut. dumisali Stefan Cerkez comisulcel marl dreptu dwax zaci si patru lei. si miau datdumnialui banii deplin in mai-lull meli. si vazinduseu. cam face dumnialui plat th plin eu Inca iam fa-,cut. acestu zapis. la mana dumisali. ca sai fie du-misali si kupanesii. dumisali. driapta. wcina si mo-

www.dacoromanica.ro

10

*ie. in veci. si sa aiba dumnelui a face i diresdomne5eu. §i candu. am fault dumisali. acestu za-pis tanplatusau dumnialui. Alixandru Ramandi vor-nicul eel mari de tra de kos. i dumnealui Savinspatariul cel mare. §i dumnialui Mihail logofatulal treile. i Ghiorghie Blebe §i Vasilie Galca §iRoinita vornici de poarta. §i raze§ii miei. anumeUrata. femeia lui Stratulat. i Baluta femeA luiPisar capitanului. si Costantin norul Onciului §iIura§co cumnatul lui Costantin. i Taaasie izbwi Tanasut fratele lui Costantin §i Vasile fióorul lui

Liontie.. pentru credinta niam pus. §i digetul tn locde pecete. *i dumnialor. ace§ti boeri. si raze§i.carii santu mai sus. au iscalit. i §au pus §i pece-tele. ea sai fie. dumisali de tnare credinta.

u las vlet 7201. Febr. 25 dni

f Onciul fi6or Nastasii. Savin vel spatar (m. p.)f Onciul snh Nastasie, f loana fenteela lui, Alexan-dru capitan de Codru martur, az Ghiorghi Bebleavornic iscal, Buta vornic (1. p.), az Erei Apostul otFalciu, az Vasilea Galca vornic iscal, az Tanasieiscal, Antiohie 3 logofat martur. az Eremonah Moi-sai Cdorva iscal, Niptokm Brimayi mito

Iv-Imp, Androniq, vam4 de Falciiu martur.

4nizim e formA ce vine des in Cazania lui Varlaam,in Leastvita lui Ion ScArariul si In zapisek. timpului: 4mw,4HAtz, +mai, .t.mzca. (Vezi Studiul meu asupra acestor-forme itnä in Arhiv4 din Iasi anul VII, 6oi).

(1)cal-.Crin

www.dacoromanica.ro

11

6) Document din 7201, April 27,

Sumar. Zapis de danie prin care David ficiornl Ii Ciujdoae di-rueste lui Andronic de visterie partea sa din Marcoviceni pe Bar ladla Vaslui pentru mull bine ce i-a ficut lui la nevoe.

(Mosia Dumesti, selistea Marcoviceni, plic IV. No. 31). Ellrtiecoalii.

Adeca eu David fi6orul ii èujdoae livac-

.1,0af). din sat din Buhaesti. scriu i marturisascu. Icu cestu adevarat zapis al mieu. de nimene nevoitnice asuprit. ce de a mk, bun F. voe. am dat eudanie. toata partA m& de wcinx. si de mosie. depre parintii miei I din sat. din MarcovigANI. cesantu la tinutul Vasluiului pre apa Barladului. I cesa va aIke. despre alti frati ai mei. w am dat.dumisali. hii Andronic de visterie. I din vatra satu-lui. si din campu. si din tarinx. si din vad de moa-rx. si I din padure. si din tot locul cu tot vinitul.ce sa va aleage partA mA. despre I fratii miei.am dat dumisale lui Andronic. pentru cace dum-nealui. nrku facut I multu bine. ca sa fie. dumisaleluL Andronic. si guparrksai. dumisale. si I cyconi-lor dumilorsale. dirkptA wcina si mosie. in veaci-iara altu nime I dintru fratii miei. sau dintralterude sau samintii. a meate. sa naibN, trkabx nime I a sa amesteca peste danie 6am dat eu dumi-sale lui Andronic. i sa aiba dumnrklui ; as face sidires domnescu. pre zapis ce i am facut eu dumi-sale. si candu iaam dat I si iaam facut dumisalezapis lam facut denaintA dumisale Lupului de vis-terie si a lui Toader de visterie. si a lui Alec--sandru Murgoè. sa lui Lupasco din Pancesti I altor

I

ca

lapi.

f (+a

1

1

www.dacoromanica.ro

12

toRtri si wameni buni. carie mai gos sau iscalit sipentru mai mare I credinta mi am pus peliAte inzapis, ca sai fie dumisale de mare credinta I si euUrsul diacul de camarx. am scris zapisul sa sa§tie. I

u las vIlo 7201. msta Ap. 27.t David sin 6uicloae, t Lupascw, 1- Alecsan-

-dru Murgo6, az Lupul iscal martur, az Toader is-cal, az Enachi iscal.

7) Document din 7201, Aug. 1, Onceni.

Sumar. Zapis de vinzare prin care Dragan ai cu femeia luiTomita vind lui Ion sin Dumitru din Onceni 48 pasi din Gioseni cutite 22 de bani pasul, mergind din hotarul targului Tecuci Edna inapa Siretului.

(Mosia Cozmesti, belistea Gioseni, plic III. No. 7). Hirtie fili ruptii.

Adeca eu Dragan si cu femee me Tomita. sicu Horul rneu I cu Mocan. si cu tot fi6orii miei,_scriem si marturisim. cu I acestu adevaratu zapisal nostru. cum de nime siliti nice I asupriti. ce dea noastra buna voe am vandut a noastra diriaptaocina I si mosie la goseni cat sau aflat. parte noas-

-tra patru zaci si optu de pasi in frunte pasul catede sase pal(me) si den lungu den hotarul Targu-lui I pana intra pa Sireatului. Aceasta mosie ce scriemai sus. van I dutuam dumisale lui Ion fiéorul lui

-1)umitru din Onceni. si I pasul de pamant sau van-dutu cate doax zaci si doi de bani. pentracee Ica sai fie dumisale diriapta ocina si mosie. dumi-sale si I cuconilor dumisale. si a tot samantia du-misale iar nime din I fi6orii miei. sau din nepotii

..miei. ca sa naiba a intorce. pentru cace I am van-

www.dacoromanica.ro

13

dutuo eu de buna voe me. si cu stire tuturor. de-nainte. du I misale Ilie Zbere vornic. si a dumisale.lui Toader parcalabt si I a du(misale Ilie Abaz)apostelnic. .si denainta lui Neculai (Placin I ta. 1 idenaintea) lui Gabara si a Mitrii. si a lui Goozav.si (denaintea lui) Ion, sin (Rilohie) si a lui Nasta-sie. brat. lsak si a multi oam I qni buni I ....pentru mai mare credinta I ... si acesti boeii is-caliturile ca s I ....

u Onceni let 7201 Aug. 1.t Dragan, t Tomita, Mocan, az Ilie Zberea

biv dvornic iscal, t az Toader furasco parcalab is-cal, Gabar, t Neculai, t Ion, t Nastas.

Trei lei miau dat dintracestu zapis".

In josul actului slä scris trei lei am datu dintracestzapisg. In trei lei . Int 360 de bani. Socotind pretul cucare se face vInzarea vedem ca Drigan vinde 48 de pasiCate 22 bani fie care; cum leul vechiu avea izo de bani(40 parale), pentru cei 48 s'au dat 1056 bani sau 8 lei si96 bani. Cum lima Dragan scrie ca a primit la vanzarenumai 3 lei, mai avea de luat 5 lei si 96 bani.

Randurile rupte la numele marturilor s'au pututIntregi cu aceiasi marturi, cari figureaza In actul adusmai jos cu aceia:i data de zi, luna si an.

8) Document din 7201, Aug. 1, fill loc.

Sumar. Zapis de vinzare prin care Mitre si femeia sa Ale-xandra vind lui Ionitii sin thimitru Cotii un pämint in frunte lat de24 pasi, cu 6 lei bätuti.

(Mosia Cozmesti, selistea Gioseni, plic III. No. 8). Hirtie fill.

t Adec Atir Mitre si cu femeia me cu Alec-sandra si cu fiöoruf meu Melentii. scrim si martu-

www.dacoromanica.ro

14

risim cu cestu adevarat zapis al nostru. precumam vandut. un pamantu In frunte la saliste la go-siani pamantul de doaazaci patru de pasi, pa-sul .cate de sese palme care mosie am avut eu de4a parintii mii. o am vandut lui Ionita. fieorul luiDumitru Cotii. den hotarul. targului Tecuéului. panIntrapa Siretuui o am vantut dreptu sese lei ba-tuti. i mi au dat tot bani deplin Intru maim me.si la easta tocmal sau tamplat multi -oameni ba-trani i tineri. si rhesi. i anurne Dragan si iio-i-ui lui Dragan Mo Pan si Gabara. si Ghiorghit Spi-nare ii Neculai Placinta si Ion fieorul lui Hilohii.

Nastasie fióorul lui Hilohie si la aeasta tocmaltamplatumam si eu Ilie Zbiera eam fost vornic laBotosani. i sau mai tanplat si Ilie Abaza postelni--cut si alti oameni buni. §i pentru credinta ne am,pus degetele i iscaliturile sa 411 fie de credinta.

let 7201 Aug. 1.

-i- Mitre, t Alecsandra, t Melentier Dragan,f Mocan, f Neculai, f Ion, t Nastas, az the Abazabiv dvornic iscal, az Gabar biv post iscal,

Socotind pretul vAnzgrei vedem cA Mitre ia pentruun pAmAnt 6 lei bAtuti sau 720 de bani- Dand mAsura pl-mintului cA e de 24 cie pavi, ar veni pretul pasului 30 debani. In aceiati movie dar in Gioseni se cumpArA in aceiavizi de la 2 raveci, pasul cu 22 bani i cu 30 de bani.

f

pi

pi

www.dacoromanica.ro

15

9) Document din 7201, Aug. 11, Albe§ti.

Sumar. Märturie hotarnicl dati de lancul vornie de gloattipentrn alegerea botarului Borosiistilor si A1besti1or !titre pirtile luiMitre si Mfirze cupeti din Iasi si intre mAntistirea BArnova pentru4 poeni: Cocoara, Mancelul, Matita si Poiana en cetate.

(Mosia Borosesti, selistea Albesti, plic Eh No. 33 I 31)

f Adec eu Iancul vornicul de poarta, precumau avut para de fat. innainte divanului Marii salelui Vod. Mitre 5i cu Marze regutatori cu egume-nul de Barnova pentru ni5te poiani. anume Cu-coara 5i Muncialul 51 la Poiana cu cetate. 5i laMatita. 5i trimitind dumnialui logofatul cu cinstitacarte marii sale lui Vod. ca sa le aliagem acelelocuri 5i dupa porunca marii sale lui Vod. veni-tam aice 5i am stransu oameni buni. 5i batrani.megiia5i. de prinpregur. 5i li san aratat 5i cartede afurisenie. ca sa lndriapten hotarale, pre undeau fostu din batrani. 5i de vac. anume Iftimie ca-lugarul de FOloria5ti. om batHin 5i Varlam caluga.rut iar om batran de acolo 5i Stefan fi6orul Ciobo-tarului. de Scantiae, iar om batran fi;i Nacul dePotrope5ti. iar orn batran, acia5ti oameni au pur-ces iar cu sufletele lor a faci siamne pre hotarulBorosia5tilor 5i Albe5tilor precum au apucat iaidin parintii lor. 5i purcezindu. de la beserica In susspre soare rasare. intro valcia ce sa chiam Staurparu5ii suptu margine padurii, la un par sau pushotar di pliatra. 5i de acole prin padure. in sus.culme dialului. la o movilita in care movila iat-te.crescut un stejar mari, 5i din sus de movil la ogroap. sapatur hotar. bairm. §i de acolo treci peste

www.dacoromanica.ro

16

drum hotarul nu multu, §i pogoara la vale In ca-pul poianii din gos. a BorosiWilor §i Albegilor 0de acoli lozile in sus prin intro rapa. ce sa chiamapa Cucoara ; (cu apa curatoare mscr. B.) suptu mar-gini, la un iaz vechiu. i sa sfar§este acolo §i ia-ra0 sau pus piatra i poianile din loze spre rasa-nit §i pan in apa Cucoarai, sintu a Boros4tilor..§i AlbeOlor, iar despre apus sintu a manastirii.Barnovei. §i poian pe dial In codru la Muncel, audat saam aceti oameni cum sintu deplin a Boro-sa§tilor. §i Albe§tilor, i poiana unde sa chiamcu Cetate, miarge pe valeia in sus anume Curalu§ei din valeia spre apus iaste a Borosa§tilor §i Al-

begilor. §i miarge hotarul in sos. tot in drAptupan iase. in poiana Matitii. in capul poianii. dingos In drum. sau pus hotar piiatra. in prejma u-nor loze. §i miarge hotarul d:umul. la vale. panunde intra drumul de sa pogoar. la fantana BordiL§i sa sfar§iage hotarul acolo, §i acolo suptu mar-gine sau pus hotar piiatra. §i candu sau ales a-ces.te locuri, au fostu de fat. Gherasim. dichiul dela Bdrnova. cu driasele manastirii, §i sau cetit §idriasele manastirii. §i nu sau aflat. hotarale acesteisalige. §i candu sau alAs hotarale acestor sali§te.au fostu multi oameni buni. batrani §i tined. me-gie§i. de prin prejur, §i alti streini anume Vasilefiöorul lui Pantelei de Potrope§ti §i Ostahie bratVasilie ottani. §i Carste ot Bude§ti, §i Sirghie otBota§ti §i Stefan din Bal0§e§ii, §i alti oameni cariisau mai tarnplat. §i eu Iancul vornicul de poartaearn fost trimes sa aleg aceste locuri. de Maria sa

www.dacoromanica.ro

17

Vod. deci eu vazand pre acesti oameni batraniIuan(1 brazda in cap si purcezindu a arata hotarulpe unde au fostu. Au am pus siamne carile maisus scriem. decii ca sa hie dunmelor. Miha si cuMarzia negutitorii volnici as faci si driasa domnesti.pre a6asta marturie precum am alAs. si pentrucredinta am si iscalit. si noi acesti oameni. cariimai sus sintem scrisi. pentru credinta. niam pussi peciatile ca sa s creze.

u Albesti It 7201. Avg. ii.az Iancul dvornic glotnii, t Iftime calugar,

t Varlam calugar, t Stefan SMh ciobotarul, t Nacul,acesti oameni tuspatru au fostu Indreptatori de ho-tar.. oameni batrani vechi.

f Vasilii sm. Pantelei, Ostahie brat ego, fCarste ot Budesti, f Sirghie ot Botasti, f *tefanot Balosesti, t Eu Gavril diacul am scris si amfostu de fat. pan sau istovit hotaratui, Gavril iscal.

10) Document din 7202, Ghenar 5, 14.

/Suntan Zapis de danie prin care comisul Stefan Cerchez sijupitneasa lui Anita dan danie finei lor Maria fata lui V. Costachivel vornic si a Catrinei partea lor din Berestl la Covurlui pe apaChinezea.

(Mosia Beresti, plic II, Nr. 3) Billie coal'a ; copie.

f Adica eu Stefan Cerkez comis si cu sotulmieu Anita scriem si marturisim cu acest adeva-rat zapis al nostru. cum noi dintru a noastra bunävoe am dat si am daruit toata parte noastra catasa va alege din sat din Beresti de la tinut Cuhur-luiului, ci este in obarsia Kinajai din vatra satului

Ispisoace si Zapise VoI. IV p. II. 2

www.dacoromanica.ro

18

din taring, din fanat din tot locul cu tot venitul.aciasti o am dat danie hinii noastre Marii cucoa-nii dumisale lui Vasilie Costachie vel vornic. si agiupanesai dumisale Catrinei. ca sai fie pomanacaci este botezata de noi si iam dat si zapiselecele vechi. pentru aceia ca sa fie diriapta danie sipomana de la noi In veci neclatita. iar cine sarispiti ori din semintiile noastre ori dintralti a stricaaceasta direapta danie a noastra unii ca aceia safie afurisiti de Domnul Hristos a tot tiiitorul si depre curata maica Sfintil sali. si de patru apos-toli evanghelisti, si de 318 parinti ceau fost adu-nati in Nichee, si de noi neertati. si la acest zapissau tanplat dumnelor, Panaiote vel postelnic si Ma-

r vrodin vel visternic si Iordachie Catacozono vel.stolnic. si Ilie lordachi vel comis si Neculai An-tohie vel clucer, si Ursache vel sulger. si SandulCrupenskie vel jatnicer si -Stefan Milescul vel se-trar. si Pilat vornic de gloata si Golae vorniculde gloata si alti boeri cari sant iscaliti mai gos. §ipentru mai mare credinta dumnelor toti au iscalitsi noi niam pus pecefile ca sa sä tie.

u las vito 7202. Ghen. 5.Stefan comis (I. p.), Anita comisoae (1. p.) Pa-

naiote vel postelnic, Necula Antiohie vel sulger.Sandul Crupenschie Nei jatnicer, Mavrodin vel vis-ternic, lordachi Catacozono vel stolnic, Ilie lorda-che vel comis, Stefan Milescul vel satrar, Pilat vor-nic glotni, Golae vornic glotni.

De mine sau posleduit si iaste intocmai dupacel adevarat zapis". Toader Nor sluger.

www.dacoromanica.ro

19

De la logofetia cea mare.Copia aceasta fiind intocma dupa ce adevarata

--sau 1ncredintat.

1812 April 2.Lupul Bals vet vornic,

Asupra mosiei Beresti mai sint i alte acte mai noun,cum si o spita de neamuri, care arata Inrudirea familieilogofatului Diia cu Cantacuzinesti, Costachestii si Cerche-zestii.

Iat acea spitI din 1831 Mart 9 (Beresti II, necata-logat).

a` A. Toderasco Cantacuzino.B. Catrina, Him sa, ce-a tinueo vornic Vasile Costachi.C. Mai ia fiica lor (fina lui Stefan Cerchez, de care

vorbeste zapisul de danie), ce-a tine() Toderasco Sturza.D. Toderasco Sturza are 2 fete : Catrina, ce-a O-

rme() vtori logofat Diia, §i Anita, ce-a tinueo paharnicul.Cristea Sarandi.

A. Din logofatul Diia avem pe Iordachi Diia, Mariacasatoritä cu Arghire apitan §i Stefan Diia vet comis ; iardin Cristea Sarandi avem pe lordachi Sarandi i pe Toa.der Sarandi.

F. Din Iordachi Diia avem pe Enachi Diiamari ; din Iordachi Sarandi avem pe Costachi Sarandi §iGavril Sarandi ; iar din Toader Sarandi avem pe lonitaSarandi.

Spita incepe cu Toderasco Cantacuzino. El e fiullui Iordachi Cantacuzino visternicul 0 vine des pomenit Inactele timpului ; e sulger in 7172 (Surete IV. 319) ; par-calab de Flotin In 7168 (idem IV. 300) ; spatar in 7173(IV, 252, 256); 7174 (RT. 261); 7175 (IV, 268), 7176 (VIII120). 7178 (IV. 16o), e biv spatar in 7188 August (IV. 284),7179 (IV. 213); visternic in 7186 (VIII. 319) biv visternicin 7188 (V. 43); e amintit ca raposat In 7197 Mai 3 (V.77). El are 4 ficiori Vasile Cantacuzino pah., GheorgheCantacuzino Pascanul 0 Ion Cantacuzino Deleanul i IlieCantacuzino visternicul, iar de fata pe Ecaterina, pe care atine() V. Costachi.

V asile Costachi mare vornic al tarii de jos e fiullui Gavrilita Costachi vornicul, si e frate cu Costantin Cos-

i Pala-

www.dacoromanica.ro

20

tachi casatorit cu fata vornicului Manolachi Ruset, Solo-mon Costachi casatorit cu Catrina, I Lupul Costachi ca-satorit cu Roxandra.

Toderascu Sturza e fiul lui Chiriac Sturza pa-harnicul, tulpina tuturor ramurilor Sturzesti din Moldova.

Pentru intelegerea indepartarii spitei de la Cantacu-zinesti prin Costachesti la Surzesti i apoi la Diia logofa-tul dam o serie de acte ce yin in pathetul Berestilor, maiales ca se gasesc intre ele amintiti i Cuzestii.

A. 7259, FPbruar 15 (Beresti II, 4 . Diia logolltul al doileacu jupaneasa sa Catrina dau zestre ginerelui lor Arghir cApitan ju-matate sat de Beresti.

Eu Diia ftori logofat impreuna cu gupäneasa me Ca-t rina datam aeasta scrisoare a noastra la mana dmsale gi-nerului Arghire capitan i ai fiicii noastre Marii precumsa sä stie ca iam dat za-Are giumatate de sat de Beresti,care este in tinutCohurluiului in Chineja care §i noao nieste mo4ie Oxintasca §i niau dato .zestre de socrämeaMaria fata raposatului Vasile vornic, cari au tinuto Tode-rasco Sturza, iar aceasta mosie dupa cum at-Main mai susgiumatate de sat este a noastra driapta mosie si aliasäde catra cumnatumeu Carste paharnic, cum dlui ca sàtie parte dsale dintracest sat ce are giumatate de sat,este hotarät de Wit d-lui i dupa cum mai sus aratamam dat fiilor nostri ca sa le fie ocina in veci si la aceastascrisoare sau prilejit multi boeri cari mai gos sa voriscäli

7259. Febr. 15

Diia biv vtori logofat, Catrina Sturze, Radul Raco-vita biv vel vomit: mam inlamplat la aceasta danie, Cos-tantin stolnic mam intamplat, Manolachi Costachi biv velvornic, Dediul Codreanul vel armas mam tarnplat, loanCostachi postelnic martur mam intamplat §i am cris cu.zisa dmsale.

si

www.dacoromanica.ro

21

B. 7263. Octombrie 31. (Bere*ti If. 5. copie). Carton lui MateiGhica Von' de volnicie data lui Arghire c6pitan sa cheme la divanpentru 5 Mai pe C. *i Sandal Bo lea pentru Bereeti.

Iw Matei Ghica Voevod, bojiiu milostiiu gospodaruzemli Moldavscoi. de vrem cA au dat jaluba domnii meteboerul nostru Arghirie biv vel capita'n, pentru CostantinBo lea si Sandul Bo lea ca vor O. ia o bucala de loc. dinhotarul mosiei sale ce sa cheama Berestii cu o pricina cezic car fi platit niste vite ce au cAzut In groapa pe acelloc, cat pentru aceasta iatA cA volnicim domnie me preArghirie cApitan cu carte domnii mete a6asta ca sa, chernla divan si sa se judece si de astazi Oct. 31 pan la Maiu5 zile negre.7it sa se afle la divan cu dovezi ce or 11 a-vAnd de raspunsu, eg de .nu sa vor afla la zi vom trimiteom _gospod. dii va aduce cu ciubote. .11 cetindule Arghirecapitan porunca cArtii gospod. cartea aceasta sa fie totla mana lui Arghire ca de vor veni la zi sA sa stie pri-cina si cum poruncim asa 0, sa urmeze, intealt chipsA nu fii.

7263, Oct. 31(1. p.) vel logofet.Copie din 1827 Avg. io de la Ispravnicii de Putna.

Neculai Greceanu aga, nhai Sturza spatar.

C, 1780 Mai 12, Hotarnica Bere$tilor radicata de Lupul Giu*ca,de Ionita Enachi §-1, de Ion Dima.

Mai instiintam ca am fostu la mosia Beresti si amstrans pe toti razAsii di Beres,ti si iam intrebiat de undesA incepe mosia Berestilor si neau dus la piatra hotaru-lui Dioaii ce este alAtur.e de mosia Berestii pe din *gos.Si iargsi facgnd funie de 20 stj. si stanjanul de 8 patmeam inceput a trage dintracea piatra in sus mosiei Beresticapatul despre rasArit pe vale pe lAngg paraul ChinejiipArA in hotarul Plesenilor si chemgnd pe tot-i razasii 'diPleseni anume : lonitg Halauca, Chirica Parvul, Ilie

www.dacoromanica.ro

- nParvul, Constantin Onos din preunä cu altii si neau dusla un loc ce se numeste lacul frasinului din gos de dru-mul Acoperitei, zicand a din acel lac se desparte mosiaPlesenilor.in sus si Berestii In gos si neputand trage cu fu-nia prin padure am purees oamenii drept In potriva aces-tui lac si am Mitt groapa in pamant in margine In valeaCanichii coltul despre rasarit i am venit tragandi cu funepang inteacel semnu si au esit 72 funie 10 sty. curmezi-sul, iara lungul acestei mosii merge din hotarul parauChinejii spre apus pana in hotarul Rosei unde am facutdoau bouri intrun stejar in zarea dealului, unde au arAtatConstantin Bolea om batran si Ion Chirvasa monah ba-trail ca de 83 ani si Ichim Berescul si Stefan Movila 0Dumitrasco Bolea si Iordachi Chirvasa si Manolachi sing.lui Iordache Chirvasa si Petru Iosup san Miron. a-cestia toti razasi din Beresti si iam Intrebat pre acestirazasi cum si pe Taculesti pe cati batrani se Imparte a-ceasta movie Berestii Taculestii au aratat Ca sa imparte petrei batrani niau aratat si marturii a oamenilor batrani caasa se Impart pe 3 batrani si unul ilu trag Taculestiide pe un stramos a lor Groza, iara doi batrani raman ce-lor alalti razasi si razasii nu au tagaduit cumca nare Gro-za mosie, numai au zis ca se imparte pe patru batranimosia si ne scotand scrisori nici o parte nici alta, amstatut noi mijlocitori Intre Taculestii sa primiasca saImparta mosia pe patru batrani si sau priimit si impar-tinduse aceste 70 si dou fune si ro stj. ce au esit curme-zisuI mosiei in patru parti li sau venit cate 18 funie si 2pot stj. pe parte si sau ales partea Taculestilor pe unbatran ce se numeste °,. Groza si am tras din hoiarulDioaii In sus 17 funie si am pus piatra hotar In margineaparaului Chinejii si de acolo dm mers la mijloc mosiei pedealu si iara am tras 17 1unie din hotarul Dioaii In suspe langa padure unde am pus pistil hotar si asa sauales partea Taculestilor pe din gios allturia cu mosia.Dioaii si fiind a Intru aceasta parte a Taculestilor este pa-

www.dacoromanica.ro

23

dure mai putina de cat in Orilla celorlalti razasi si aumai lasat Taculestii 22 pol stanjeni din partea lor la aceleparti a razasilor i asa cu Invoiala priiminduse cu totiiiara gasindusi Tacule§ti scrisorile ii vor lua mosia dupiicum so arata, deci i nor dui:A porunca ce am avut asaam gasit cu cale cercetand toate cu amanuntul si cu bunadreptate In frica lui Dumnezeu fiind si carte de blastemsi am dat aciasta marturie la mana dumisale capitanul Gri-goe Tacu i capitanul Constantin Tacu i Ilie Tacu cu

frati a dumilorsale ca sa le: fie de Incredintareman

1780 Mai 12

Lupu Giu§a, lonitl Enachi, Ionita Dima.Dupl aratarea numitilor mazili oränduiti cum au cer-

cetat i cu Invoiala ce sA arata mai sus ca prin vointamandurora part.lor priiminduse am iscalit i noi.

1780 Maiu 20.

Urmeaza dotia semnaturi nedescifrabile.

D. 1780 Sept. 6. (Bereati, Tufa le Plcurari I, 1). Zapis de achimbIntro BeldimInWi si C. Chirica pentru 124 stanjeni din Picurari datischimb pentru 112 stinjeni din Popiqcani.

Adeca noi neamul Beldimanesc, razesi de mosie Po-picanii i de /3urueni i de Branesti i de Pacurar, cari maikos ne vom iscali datam adevarat zapisul nostru la mänadrnsale. lui Costandin Chirica razes al nostru precum neamInvoit noi In de noi di a noastra buna voe si am facutschimbu cu mosia din doo hotar iam dat noi 124 stanjanidin hotarul Pacurari i dmlui neau dat noo 112 stanjanidin hotarul Popiscani ce trage el mosie de Pacurari säni fac driapta ocina i mosie si unora i altora i s avema ne face si ispisoc gospod, pe aäasta schimbatur i sautanplat multi oameni de isprav. la tocmala noastra cari nevom iscali i acestu zapis sau facut dinaintea dumilorsale

- -

altiiiscalit.

si

a.

www.dacoromanica.ro

24

ho.arnicilur dlor Ionita Enachi mazil i dsale Costandincapitan.

Capitan Craste zet Beldiman, Capitan Solomon Me-riacri zet Beldiman, Vasile Padure mazil, Iordachi Hurjui.Ionite Enachi mazil hotarnic, Costandin capitan hotarnic,Eu preutul Costandin razes martur, Eu Lupul Slivnanurazes alature pe din itos martur, Eu Ion Dabije razasmartur, Eu Vasile Nastacul razes martur.

.E. 1780 Sept. 10. (Beresti Tufele Ilcurari I. 4 Zapis de schimbintre Tepelusesti yi C. Chirica capitan pentru 60 stänjeni din Putinteisi Burueni.

Adica eu Ion Tepelus i Gavril Tepelus i ToaderRanja. datam adevarat zapisul nostru la maim dumisalecapitan Chirica i fiului dumisale Costandin i Toader. pre-cum a de a noastra bunk voe, ani facut schimbu cu dnelui

miau dat ei sesizaci stanjeni din Putintei i eu learn datsesizaci din Burueni sa fie mosie ocina ve6nic. neclatita,o parte si alta. stanjan dreptu stanjen i acestu zapis Eaufacut in casa dsale Toader mazil ot tinut Covurluiuluipentru credinta am iscalit.

.41: Sept io.Ion Tepelus, Eu Gavril Tepelus, Eu diacon Toader

Ranja.Acest zapis sau facut inainte me Toader lordachi;

eu am scris cu zisa lui Ion Tepelus i Gavril brat luii Toader Hanja si am iscalit.

Ionita Paicu.

F. 1780 Noem. 18. Beresti, Tufele Pacurari I, 3). Zapis devitnaare prin care Lhirica sin Lupul capitan vind cu 50 lei 20 stan-jeni din Putintei stolnicului Toader i Iordachi Iamandi, stàpaniiBerestil or.

Adec eu Chiric. sin Lupul capitan datam. zapisulmieu la mana dumsale. stolnecul lui Iordache. lamandi.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

25

a fratelui dumsale Toder lamandi. precum se se stie cdavand eu o movie anume Putintei la tinutul Cohurluiuluice este alature ca movie dumisal. Berestii. a6astd mosiePutintei avänduo eu de vdnzar am Intrebat toate nemutilemiale i rdzesii mei car sant Pe -din gos si, nime nau strutsa o cumpere. iar dumnalor miau dat 50 de lei ; pe 260.40. stanjeni inse acmu am luat 25 lei bani inainteiar 25 lei sam de. dumnalor. dup ce oi pune pietri mosiisi oi aduce hotarnica i oi dao la mana dumilorsal.pentru credinta mam

tallsri Nom. HiKiric sin Lupul capitan, Ilie Chiric.25 adic doozeci si cinci leai ce au lost sä .mai luam

de la dumlui Cuconul Toader lamandi dupa cum scrie Inzapis mai sus. am luat tot banii deplin si la Sfeti Theo-dor sai dau altu zapis pe numele mosiei sam isealit.

4Ha Fey. 4.Eu Costandin sin Chiric.

G. 1780 Noem. 18. Beresti, Tufele Pacurar I, 4). Zapis de yin-zare prin care Chirica sin Lupul cipitan vinde lui Iordachi Iamandistolnic si T. Iamandi 240 stänjeni din putintei cu 50 lei.

Adec eu Chirica sin Lupul capitan Impreund cu fi6ormeu Costandin. de la acest tinut al Tutovei, datam adi-vdrat i Incredintat zapis nostrii la maim dmlui stolnicIordachi Iamandi i a dsale post. Toader Iamandi. fratedmsale. precum sä sa stie ca de nime saliti nici asupriti,ce de a noas1.1-ã bund voe am vandut dmlor a nostradriapta parte de mosie anume Putintei ce este la tinutulCovurluiului pe apa Chinejii, alature cu o movie a dnelorBerestii. de(:i scopnd. eu aasta parte de mosie a nbasträNAnzatoare, am intrebat §i pe toate neamurile noastrepe top razesii de aceastã movie, de vor sa o cumpere'aiti nepriimind nici unii sd o cumpere, miau dat scrisoarela mana ca sä fim voinici sd ovinem. i cuprinzand toatä

§i

vi iscalit.

*

ei

www.dacoromanica.ro

26

rno§ia dupg hotarnicg, doal sute patruzeci stgnjeni, pe caream facut tocmala pe suma stgnjenilor si sau facut cinzacilei pe cari bani ne iau dat toti deplin in mginile noastre.Drept aceaia am dat §i am vandut dlor. a6asta parte demovie a noastrg Putinteii, ca sa fie kupanesalor, fiilor,nepotilor si stranepotilor dmsale in veci nestrgmutat. Daam vandut dmlor §i hotarnica §i scrisoare ce sä aratamai sus el au luoat de la rgze§i Impreun cu zapis acesta .cu carii dmlor sa aibg a§i face §i dres gspd. §i and amMut acest zapis sau tamplat multi boeri §1 alti omini decinste carii mai kos sau si iscglit. §i noi spre mai marecredinta niam pus numile §i degetele in loc de peceatica sl s creazg.

It 1780 Noem. 18

Eu Chirica sin Lupul Capitan am vgndut. Eu Cos-tandin iin Chirica am vgndut §i and sau facut acestu za-pis mam tgnplat §i eu fat §i am iscalit. Gh. Condre stolnic.

Costantin martur, Vasile ban. §1 eu Gheorghe diac.Niagu am scris zapis cu zisa lui Chirica §i a lui Cos-tandin.

H. 1780 Noembrie 26. (Bere§ti, Tufe le Pficurari I, 5). Mfirthriebotarnieä ridicati de Tepell4 0 altii pentru pärtile de Popi*caniBurueni, apitinit 0 Putintei.

Facem §tire cu adastg mgrturie hotarnica a din lu-minata porunca pretraltat domnului nostru marie sa Cos-tandin Dimitrie Muruz Voevod. Craste Capitan. Iorda-che Hurjui i Vasile Padure i Solomon Mereacre §1 cu altirgzoi a bor. au adus o luminata carte gospod de la dlorboerii pgrcalabi de Galati la dmlui Manolachi Cuze biv velpat'. i dlui Enachi biv vel medelnicer intru care li sa po-ronce§te dlorsale. ca sa aliaga §i sg hotgrascg ni§te partide moie ce sint la tinutul Coyurluiuruf, pe apa Chinejiianume hotarul Poki§canii, i hotarul Burueni, i hotarul Ca-patinei, i hotarul Putintei. carei sa numescu Tufele lui Pa-

www.dacoromanica.ro

27

curariu, tot pe apa Chinejii, carii mosii le sint bastingde la stramosii bor. i dlor boerii parcalabi neu randuit penoi ea sa alegim i sa hotaram aceste parti de movie demai sus aratate. deci noi dupa porunca am mersu la sta-rile mosiilor si am stránsu pe tot razasii si impregurasiidin sus si din gos si am facut funie de 20 stanjenistanjinul de 8 palme gspd, si Intai am mersu la moE;iaBerestiii ce iaste supt stapanire dsale lordachi Iamandi -pah. si am pus piiatra In margine mosii den sus si aminceput a masura den piatra in gos pe vale Chinejii, ca-pul mosiei despre rasarit si am masnrat pan in hotarulSleivnenului si sail gasit 245 stanjeni si am pus piiatrade acole am purces apre apus si nem suit in zare dia-lului j iar am masurat din margine movii Berestilor deunde neu aratat Lupul Slivnianul, i Ioan Chirvasi monah,i Costandin Bole ot Beresti si am Inceput a masura pezare dialului In gos iarasi /Ana In mosie Slivnianului,iaras sau gasit 245 stanjeni. si sail pus piatra langa unstejaru in margine sapaturii Slivneanului, si de acole am .märsu la capul moii. despre apus si am marsu iaras lamargine mosii. din sus si am Mut bour intru un stejaru,si am inceput a masura den bour In gos pe vale BA-nenii pana In hotarul Slivnianului i san gasit 240 stanjeni

iaras sau pus piatra i sau inchiiat tot hotarul acestei-Insa latu acestui hotar de movie au fost 4 batrani

inpartindusa ii sau venit de batranu cate 61 stanjeni, .un batran Beldimanesti, un batran popa Costandin niamBeldimanestilor, un batran TepAluqa§tii, un batrancute Pacuraru si acestu Chiricute avandu parti de moviein hotarul Pokiscanii au facut schimbu cu Beldimanesti icu popa Costandin liau dat 112 stanjeni din hotarul Po-kiscani, iar Beldimanestii cu niamul lui iau dat lui Chiri-ricuta 122 stanjeni cu partea popei lui Costandin In ho-tarul Pacurarii, si au facut schimbu de bung voe bor. siau luat i zaps unul de la altul. Asijdere au mai facutschimbu iaras Chiricut. au dat 6o stanjeni Tepalusastilorden hotarul Burueni. iar Tepalootii iau dat Jul Chiricuta,

si

ii

si

simosii.§i

Chiri-

www.dacoromanica.ro

61 stanjeni din hotarul Pacurarii, parte ce Li sau venit demai sus numita, si au dat si zapisu unul altuia, de bungvoe lor cu 61 sthnjeni, ce i sati venit si parte lui Chiri-cuta in hotarul Pacurarului, si cu schimburile ce sau zismai sus sau inplinit tot hotarul Pacurariului 245 stanjenisi au ramas dreapta lui Chiricula si a ficiorilor lui ca sao stapaneasca in paci. si am datu i noi a6astä ruArturiihotarnica la mAna lui ChiricutI Pácurariu ca s6 fie decredinte, i sau iscalit criti sau intämplat la a6,asta hota-rare punandusi degetele in loc de peceti.

*rignt Noem. 26

lonita Teapelus mazd. j Eu Lupul Slivnianul amfost fata. t Eu loanu Ch'rvasie monah am fost fata.t Eu Costandin Bole ot Beresti am fost fath.

Si eu Simion Cozma am scris cu zisul acestor maisus numiti.

I. 1795 Sept. 9. (Beresti II 7). Jalba ltil CA. Cuza serdar princare se jMnote lui Vothi el are impresurare la mo§ia sa Bere§ti des-pre Slivneni i Copiteni.

Prea Inaltate Doamne

La tinut Covurlui am o parte de mos.e Berestii,care se loveste in cal:1k cu mosia Tarcalenii, a unor

de acolo anume Slivnenii i Cosnitänii cu care partia lor imi scurteaza mosia me luindumi 70 de pasi, dupacum marturiaza oamenii batrani din Br.Testi. deosebit caun lancul Sarbul tot cIn Beresti in anii trecuti au cum-parat 50 stanjeni mosie din Beresti, cii 50 lei, fara stirerazasilor, nici a stapanului prii mete ace%ie lara a nufi nici razei nici rudenii cu acel vanzatoru, pe carile inanii trecuti la leat 86 ce au incaput aceasta parte de Be-resti In stapinire me, lam tras la judecata inainte boeri-lor parcalabi, ce era intrace vreme sam si carte de giu-decata cu cari i se pune vade la site Vasile acelues StA

28

sä-lent

www.dacoromanica.ro

29

ca sa aducA zapis Si alte dovezi ce mai are si sas ia baniidand rAzmerita cu prelungire ce au facut sau facut

volintir atat numitul Iancul Sarbul cat si un ginere alsAu si stApane i toatA parte me. cu care neputAndu facenemicA pan acum din vreme In vreme mA rog sa fie lu-.minatA carte inAltimei tale cAtrA dlor boerii [Alcalabi sA o-randuiasca mazill cu stiintA atat despre starea locului catsi de hotArat, si sN cerceteze pentru amandoa pricinilealegand mosia ce mi Impresoarl Slivneni pan in hotarvechiu dupA vredrnce marturii ce am, cum si cu acei 50stAnjAni sA hotarasca si la parte ce nu sA tine de hotAra-tura dmlor sA pui zi de soroc j prin carte de giudecatA safie si acei ImpreunA cu vechilul ineu cel voi trimete acotela stare locului, ca prin luminatu divan sA ni hotarasca.

A Inaltimi tale pre plecatA sluga.Ghiorghe Cuza sArdar.

J). 1795 Septembrie 10. (Seresti II, 8 . Cartea lui A. I. CalimahVoda Cited parcalabul do Galati, Iordache Sutul biv vel postelnic s5,liotarase6 partea lui Gh. Cuza serdar 50 stAnjeni dia Beresti, cum-pàrai cu 50 lei.

Io Alexandru Ioan Calimah Voevod cu mila lui Dum-nezAu domn tarii Moldaviei. Cjnstit credincios boeriuldomnii mele dta Iordache Sutul biv vel post. pArcalab detinut Covurluiului sAnAtate. SA face stire cA prin jalba ceau dat domnii mele Gheorghe Cuza sArdariu au aratat ca.la acest tinut ar fi avAnd o parte de niosie anume Be-restii care parte de mosie sar fi lovind In capete cu mo-sia TArcalanii a unor sateanhi) de acolo, SlAvnenii i

cu care mosie sar fi Impreurand parte de movie ajAluitorului luindui 70 de pai. cum si un Iancul Sat buldin Beresti cu cumpArAtura ce ar fi facut far de stire ja-luitorului si a razAsilor din Beresti mai In anii trecutiland 5o stAnjeni In cinciztici de lei farA de nici o protemi-sire de rudenie sau de rAzAsie, pentru care pricini au fA-cut cerere ca prin giudecatA sAs afle dreptate si sl sa

si

sa

Cosni-tanii,

I

www.dacoromanica.ro

30

scoatA de impresurare numita parte de movie, si acei 50de stAnjAni ce ar fi cumparat Iancul Sarbul cu protemisirezdzAsii sa o rdscumpere jAluitorul. Drept aceia scriemdmtale aducandu feta pe acei sdteni anume Slavnenii iCosnitanii cum si pe numitul Iancul Sarbul, si dupa scri-son dovezi ce vor fi de inbe pArtile, prin giudecata sIhotdrasti dupa cum va fi drept, si la parte ce sd va cddesa dai si carte de giudecatA dupd care giudecatd de sAva dovedi cA jaluitoriul are parte de mosie in numita mo-§ie Bere§tii dupa cum aratl si nu are nici o pricina desprenimene atunce sa randue§ti din rnazilii acelui tinut pe careii vei socoti a fi oameni vrednici §i cu stiin td. la hotaratsi vor mergi la stare mosii, unde adundnd pe toti razdsiii megiesii si alp tmprejurasi si dupa cercetare ce vor facedup cuprindere scrisorilor ce va fi avdnd pluitoriul saaleagA ace parte din numita mosie, mAsurAndo in lungu§i in latu', cum §1 pe la amandoai capetele si cap stAnjenisi pe la locurile ce va fi trebuintA, si va da dreptate s5o stalpasca si cu pietre hotAra, dupd alegere si hotdrAturd.ce vor face rAnduitii aceia, sl de si marturie hotarnicA insamne si in stanjAni peobiceiu, iscalitI atat de toti rAzIOi megiqii si alti Impregiurasi pe care aducAndui la dmtasi facIndui cuvincioasa cercetare, de va fi fAcutA cu prii-mirea tuturor si urmdtoare de dreptate sA o incredintazisi cu a dmtale iscalitura, iar dna la botdrAt va naste pri-dna de neodihna de spre vreo parte cu pietre hotAra sdnu sä stalpasca, ce in ce chip sd va dovedi pricina sedai mdrturie pre largu la parte ce sti va cAde, Wand sihartA inchipuitoare de stare locului cu care impreund, sicu z1 de soroc dupd vreme lucrului viind la divan li_sa.va da hotarare dupa cum dreptate va da.

1795 Sept. roCinstit credincios boeriul domnii mete dlui Iordache

Sutul biv vel post. parcalab de tiflut Covurluiului cu sA-natate sA sa de

dmlui Gheorghe Cuza sardarsau trecut Matei condicar. procit vel logollt.

www.dacoromanica.ro

31

K. 1790 Noemb. 5. (Beresti II. 10). A doua jalbi a lui Gh. Casa-serdar contra liii lancu Sirbul om strain si volintir pentru o partsdin Beresti, cumpiratil in pre( de 50 lei.

Prea inaltate Doamne,

Fiind cA la tinut Covurluiul am o parte de ba§tinain sat Bere§ti §i de cumparatur §i iaste ce ba§tina inpre-.surata de catre raza§i de vro cativa ani, cum §i cumpa-raturile sant nealese dintracelorlalti, ma rog sa mi se deo luminata carte a marii tale, catra boeri parcalabi de

ca sa aliaga §i sa dezbata atat ba§tina cat §i cum-paraturile, ce am de pe la unii din razasi.. deosabit sa saporunceasea pentru ca sa cerceteze pentru o parte dentracea moie, ce au fost cumparat un Iancul Sarbul om strain,pe carele de cand am aflat lam tras la giudecata, cer§induprotimisis. sa rascumpar ace parte, dandui 50 lei careau fost dat §i tot cu prelungire lui candu zice cA nare za-pisul and sau Mcut volintir si stapane In tarie §i nau mailuat sfar§it pan ce au perit acel Iancul, iar acum au ramasun ginere a lui de la care voiu sa rascumpar ace parte,ca un ce sant ba§tina §i luind sfarlit pomana va fi ma--di tale.

a Inaltimei tale prea plecata sluga.Gheorghie Cuza serdar.

11) Document din 7202, Fey. 28,

&mar. Cartea Lai Costantin Vodii Duca scrist catri Butt bivnrornic de poarti sii, meargii, sä aleagt hotarele mai multor seliste dela Mein : Coroteni, Folesti, Hceni, Caprioara, Dumesti i Vitcani,proprietatea marelui vornic Vasile Costachi.

(Mosia Rosiesti, selistea Folesti, plic IX. No. 3). Iltrtie coaiL

t 11w KOCTM141111 AVIC4 HOER004,41. nth* 444CT110.

rcu sfAbiti ri4Or1AdECKOH. scriem dornniia mea. laboiarinul nostru. la Buta. éau fostu vornic de poar-

facem tre. daca vei vedea cartia dumnii meale.

'Galati,

-

Ini.

la.

www.dacoromanica.ro

32

iara dumneta sa te scoli si sa mergi la saliste laCorotiani si la seliste la Folesti si la saliste la Ha-ceani, si la saliste la Caprioara si la saliste laDumesti si la saliste la Vatcani. ce sintu la tinutulFalciului, si s strangi oameni buni megiasi. de prinprejur. si din sus si din gos. si s socotesti sa a-legi toate partile. de rnosie ce va avea de daniesi de cumparatura intraciaste saleste cinstit si cre-clialos boiarinul nostru dumnealui Vasilie Costachivet vornic. pre diriasa ce va ave dumnealui si pecum vor marturisi oameni buni si daca vei socotisi vei aleage toate partite dumisale despre alti ra-ziasi. sa cauti sa le pui si siamne si s faei si omarturie de la dumneta. si de la alti oameni bunicarii se vor tanpla acolo la alesul locului sa s a-duca aice la domnia mia. TOE 01-1111EM,

8 MC AT tsce 4sIll. KN.

Neculai Costin hatman in rietanplarea lui vellogofat.

Pecetea domneasca in tus ros: -1- Ilw KOCTalTlitiASKA BOEKOM, natO ititicTilo rumps 3f &IAN

Cap de bou.Almikagctoli-

Cartea e iscalitä de hatmanul Neculai Costin, cadmarele logoiet nu era la Curte ,In neintamplarea lui vellogofat". In cartile mai vechi domnesti se sice ugz fucin'-HOCTS KEA nwroilsrrn"..in nefiinta marelui logofat. Vel lo-goat era Tudosa Dubau.

www.dacoromanica.ro

33

12) Document fãrã veleat (dupà 7202, Fevr. 28).

Sumar. Narturie hotarnicl de la'Buta vornic de poartti si Cos-tantin din Idrici, care arata ei au ales si stàlpit partile vorniculuicelui mare lui V. Costachi din selistea Dnmesti pe Idrici, láng5. Ro-sieci, din Folesti, din CAprioara, si din Hficeani.

(Mosia, Ro5iesti, selistea Folesti, plic IX, No. 7). Ihirtie

MIstive si luminate doamne sa fi mariia dumi-tale sntos. facem stre mariei tale. cau vinit dum-nelui Vasilie Costachi vel vornic cu cinstit carteamariei tale, ca sai alegeam dumisale niste parti deocin cl-spre alti raziasi, din silistea Dumestilor, ceiaste la tinutul Falciului. pe apa Idriciului, din kosde Rosiaci. deci noi dup porunca mariei tale niamsculat sam marsu. si cu alti oameni buni inpregu-rasi. de acolo la ace sileste. la Dumesti. .si am a-les a patra parte din batranul Boului de la popaStahie danie, din silistea Dumestilor. asijderilea ammai ales a seasia parte din batranul lui Craciuna§de la Hilina fata Anisii. tij danie iaras din silisteaDumestilor, asijderilea am mai ales partea nepoti-lor Borciului a lui Agapie i Simion i Vasilachie

Tirul si Pacurar. iaras din silistea Dumestilor. dupaci arn ales aceastea parti de ocin de catra alti ra-zeasi, ham stalpit am pus o piiatra de catra soarerasari. In drumul *arbacai, de catra Dumesti,alta piiatra am pus de catra soare apune in matca

si alta piiatra am pus pe drumul Idriciului.despre silistea Dumestilor. pre despre snare rasare.si am mai pus alta piiatra In zarea dialului despresoare apune ; asijderelea. am mai ales alta partede ocin gumatate de batran ot Folesti de la Ca-

Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II. 3

coda.

si

Ciunlii.

www.dacoromanica.ro

34

prioara. ce iaste dumisale. danie de la Simion siChirila si Ion si Urata fióorii lui Bojiian. asijde ri-lea am mai ales gumatate de batran de la Manultij ot Folesti. asijderelea am mai ales seaptespre-zeace pamanturi. partea Chelsii tij ot Folesti, carepamanturi liam alaturat in randul Caprioarii, siliam stalpit intrun loc cu ocina din Folesti, ampus o piiatra pe druinul ce vine de la Lantana Fo-lestilor prin dumbravit, spre soare rasare. din S119%§i alta piiatra am mai pus. in capul locului dingos in drumul cel mare. despre Hermenesti. asij-derelea au mai ramas neales loc de prisaca si cesa va aleage din vatra satului loc nestalpit. dinpartea Chelsiei.Asijderelea am mai ales un ba-tran de la Haceani, a Manului de danie, care lamstal pit. osebi de catra alti raziasi, am pus o piia-tra pe drumusorul ce vine de la coada Florii, spresoare rasare, si alta piiatra am pus din sus in Ca-petele pamanturilor. despre mosiani in dial. sialta piiatra am mai pus despre soare rasare undeloveaste locul Folestilor. deci noi dupa porunca ma-riei tale am imblat si am ales ocina dumisale. siam stalpito. despre alti razeasi. §1 am facut si a-6asta marturie.

Robii marii taleButa vornic ; Costantin ot Idrici.

Vasile Costachi vel vornic al (aril de jos era stapanin Folesti si alte seliste prin mai multe.danii, cApAtate depe la unii §i altii, asa popa Sfahie li da jumätate de ba-trin tn Dumesti, din batrInul Boului; Hilina fata Anisiei lida alta danie. a sesa parte din batrinul Craciunas, iar ne-

www.dacoromanica.ro

35

potii Borciului ii dau fie care partite sale : Agapie, Si-meon, Vasilie, Tirul si Pacurar.

In Folesti el stapanea jumatate din batranul Capri-oara, danie de la cei 4 ficiori ai Bozianului : Simeon, Chi-rila, Ion si Urata ; mai stkpanea o prisaca ; 17 pAmAn-turi in tarina de la Chclsia i jumatate din batranulManul.

In Haceni avea iar danie un batran intreg de la

Se Incepuse abuzi 1 cu daniile, ce le faceau cei mici§i sgraci celor man si bogati, cari va aduce o schimbarein I gislatia Moldovel, lucru ce nu se gaseste in Muntenia.Dania era o vanzare deghizata i boerii vichi au abuzatmult de acest fapt curat creslinesc, speculand nevoile ce-lor mici i saraci.

Costachi vel vornic rra ginerele 1w Toderascolordachi Cantacuzino marele spatar si al Saftei.

Proprielatea in FoleA s'a urzit in secol. al XV-acatra uiceput. Primul act de stapanire pe locut ce s'a ur-zit Folestu e din 1507 Febr. 22, prin care Bogdan VodaIntareste stapanire nepotilor primului stapan, lui jurjArmeanca Foale. Din a( el urie- a lui Bogdan Voda reieseca cel intaiu stapan a fost ,Stefan Foale. El§i-a apzat casaintre Barlad i intre ldnci ME3{11 Hozrldri, 1'1 AIPKII

rAt man_ IIII4san ("loam". pupa 3 generatii de stapani :.5tefan Foale tatal... .57efu1 Foale fiul... Jurj Foale napo-tul, abia s'a r utut croi un sAtucean din ckeva case amembrilor fauiIiei. Locul insa fiind neindamanatic, satuln'a crescut, ci a ramas numai se'We de sat, cum au ra-mas multe alte asezari de vechi sate, ajunse azi selistiIncorporate In trupurile mosiilor din loc, cum e Rosiestii,cari au inghitit cel putin 15 seliste vechi, din care si a-cea a Folestilor. Despre alt Folesti pe Crasna In 1502vezi I. Bogdan ,Doc. lui Stefan cel Mare II, 212.

In actele Rosiestilor (IX, 16), gasim e spita de ur-masii lui Foale, tulpina tuturor rAzesilor din Folesti. Catoate spitele razesesti. ea nu ne spune lucruri exacte, ciincurca primele generatii de stapani. Iall curgerea proprie-täii spita razeseasca., asa cum au intocmit'o razesii lahotarnica din 1802, unde cetim : cerandu-le noi ca sa nedea spita de neam din cine sa trage ca sa putem ei noiIntetege i sa ne adiverim sa putem afta pe vanzatorif ceau vandut partile lor dintraceasta rnoie raposatului vor-nic Vasile Costache, LIX. 19).

Manul.

Vasile

si

dui:Asi

mAPHs

www.dacoromanica.ro

- 36A) Foale a stapAnit 720 de stanjeni.B) Fii sal sint : .5tefan Foale §i Armanca, cari sta..

panesc cate 36o de stanjeni.C) Armanca are 2 fete : Ileana casatorita. cu popa

Ignat, si Maria casatolitA cu Talpe§, cari stapanesc cAte18o de stanjeni. Spita tace de urmasii lui Stefan Foaleadica de un batrAR intreg de 360 de stanjeni latul.

Dupa spita Stefan Foale fusese stapAn pe 720 stAn-jeni. Fiul sau Steful Foale a stapAnit lot 720 de stan-jini, caci find numai un stapan, nu s'an putut forma ba-tranii satalui. hi in ep abia cu 1507, rand cei 2 ficiori aiStefului Foale : Jurj i Armanca isi impart ocina stiabuna;luind fiecarezice spita ate 360 de stanjeni. Urmandspita raza:a.ca reiese ca ocina lor de razefie s'a trasdin Armanea, pe cand partea lui Jurj Foale a trecut prinvinzare la Gavrilipsti Si s'a incorporat in marele ti up al

mosia lor de baslina catra sfirsitul secol. alXVII-a.

Spita nu ne spune cine au lost urmasii lui JurjFoale ; se vede insa ca proprietatea a curs In fnod nor-mal pe selistea Folestilor. Jurj Foale a avut o f tn, cares'a maritat cu Crasnes, urma al boerului de sub Stefancel Mare Crasnes postelnicul din 1460. (Urica XVIII adfinem). Fetele acestui Crasnes Ii vind pal tile lor din Fo-It i atilt 1593 (Ispisoace I, r. 313) cu zoo taleri curati;Etc vMd un batrin intreg, adicit o jumMate din selisteaFoletti'or unui Boz an.

Dupa o sun de ani gasim alte acte de transmitereaprop, iet.tii In urmaii cumparatorului din 1593, un Bozian.Litre 1600 --165o IU fost stApani pe un batrin din FolestiBozian i Bogh t e 1671 1685 urma,ii ac stora Sianunie Manul traitor in bacani, fiul Bogh tei. si cei 4fi ai lui B zian : Simeon, Chirila, Ion si UrA,a i i vindv-cinului lor cu mo?ia, marelui spatar Gavri ita Costachifi-are partea lo oe mo:ie, cate jumatate de batran cu 30de lei bani de aigint.

0 data Gav Hip Costachi intrat in Fole,ti, mergemai deoarte si in 1678 capata danie de la Chelia fata luiSima Onciul 17 pamanturi din Fole-ti, din batranul ra-zes-se al Armancai fata lui Sleful Foale din 1507.

Dan la aceste aratate de acte unim Si cele re nespun actele ultertoare, reiese CA in bitranul Foale au maifast si alti stapani. Jud Foale a avut 2 urmasi-: Nestor

si o 14t1 mai itata cu Crasnes ; ei stardnesc in ju.

Int,

Rociestilor,

www.dacoromanica.ro

37

matatea intaia a secol. al XVI-a.Pe cand fetele lui Cras .nes isi vind ocina lui Bozian, la 1595, Vasile Foale fiu 'lui Nestor Foale continua a fi stapan in Fo testi la incept'.tul secol. al XVH-a Acest Vasile Foale si cu fiul ski totVasile Foale, stapanesc in Folesti hliza lor in tot decursulsecol. al XVII, fara a-si vinde fasia lor de pAmant Costa-chestilor, ciici abia in 1787 niste nepoti ai acestui de aldoilea Vasile Foale, .i anume Vasile Placinta si cu sora-saIlinca, fata lui C. Placinta si a Mariei fata lui Vasile Foales' \rind ocina lor lui Matei Negel Costachi cu 30 lei.

Pe langa acestea daca unim si aratarile boerilor ho-tarnici din 1702 April 28 asupra mersului proprietAtii inFolesti constattim ca Ap. TircA,Apostol Chisca,Nastasa Manulsi Grad mai erau stapAni in 1702 in bAtra mil din StefanFoale, pe care ei l'au ales spre rAsArit, adica spre Rosi-esti, pe cand al Armancai l'a fost ales spre apus, spre Barlad,si ca parintii lor erau veri ai doilea : Mitrofan, Stefan,Chisca cel batran, TirCa §i Cinleita. Aceasta ne dovedestecl proprietatea s'a scurs in mod regulat in cele 4 randuride oameni: pal inji, ficiori, veri primari, veri ai doilea,de la Jurj Foale in coace.

RaZe§ii in spita lor nu cunosc pe urmasii imediatiai Armancai, cici e greu a da de fata Armancgi din 1507pe Maria Talpesoaea, bunica rgzesilor de la sfarsitul secol.al XVIII-a. Ceia ce Insa i pita ne spune lamurit e intin-derea pamintului, ca adica rNzesii rämasi pe batranul Ar-mama' stapaneau 360 de st4njeni ; cel putin 3 generatiide razesi sint uitati de cei ce au intocmit spita.

Actele ne spun de batrinul Matei, care face un put sicare nu poate fi de cat un urmas al Armancai, ca sa poata elfi denurnit ca batran in 17,13 , asa el dup. Armanca trebuesg punem pe acest Mate', care da pentru urmasi numele sat'la bgtranul din Armanca, dar e uitat pentru alatuitoriispijei din 1802. In hotarnica radicata in 1751 se aratamasurile in lungi (6o fune) si curmezis (48 fune), ceia ce4:14 exact 720 stanjeni curmezisul, socotind funea de 20pasi, iar pasul de 6 palme. .

D) Din Ileana papei lui Ignat avem 3 urmasi ; Ti-moftei Javerdian. popa Stefan si Gh. Juverdian, vornic depoarta ; fiecare stapanesc eke 6u de stanjeni ; cum insavornicul Gheorghe Juverdian fu sterp, cei 2 fraji Isi in .part ocina luand fie care cate 90 de stanjeni.

Iar din Maria Talpesoae sint 4 copiif: clucerul Va-sile Talpes, Gh. Talpes, Costandin Talpes, si Vasilca

www.dacoromanica.ro

38

Stamatioae, stapanind fie care cate 45 de stanjeni. Juver-dk nii smt razesi de pe valea Jigaliei ti a Elanului, cuvechime de la Stefan cel Mare Jar Talpe§e§tii sint cu-noscuti ca boerina,i prin Vaslui i Falciu

E) Timoftei kverdian are 6 ficio.i: Ionita, Gavril,Vasile, Salta soacra Cataei, Sanda Peni;oroae de la Ote-leni i Sinica, ee o tinü Mardare Darie; fiecare stgpaneaOle 15 stAnjeni.

Din popa Stefan se trage protopopul Gheorghede la Vaslui.

Clucerul Vasile Talpes are 6 ficiori : GheorgheTalpef vornicul, Manolachi Talpes, Anita Popescu, Safta,Maria si Smaranda, cari stapanesc ca(e 7 stanjeni i ju-matate ;

Gheorghe Talpq are 4 fete : Balasa, Maria, IlincasPCatrina Bu*iloae.

Costandin Talpe are 3 ficiori Neculai i Gligo-ra§ sterpi, i Safta protopopului Maid ;

Vasilca Stamatioae are 2 copii : Iftinca i lorda-chi Gheuca.

Pentru iilmurirea acestor aratAri din spita, dam In con-tinuare 6 acte din pachetul Folestilor, i anume :

A. 7210 April 28 (IX, 10). Hotarnica Folesl nor rAdicati deCostandin i SAmion Nohit biv cApitan, earl impart mosia pe 2 bi-trAni, Stefan Foale i Armanca.

Cinstit i aIrneu ca un frate dumisale varului MateiCostachi ban cu fratasa dragoste.

Cu fratasca dragoste ma hychin dmtale vere Matei.latA fratioare bolnav asa cum am putut tam trimes acestetrei sureturi de pe 2 hotarnice a Folesiilor si de pe ohotarnica a dmsale logofat Gre6an, pe care iaras poftesc sami le trimeti ispravind trebuinta, aceste socotesc cA t santde trebuinta spre oare: zare pliroforie, la mosiile dmtalesi a pIrtilor re ai In Folesti, iar eu sunt al dtale ca unfrate ti sluga.

Noemb. 7 i8o2.Iordachi Miclescu caminar.

;

www.dacoromanica.ro

39

Suret de pe hotarnica Folestilor din ann 7210April A.

Milostive si luminate doamne sa fii maria ta Ana-tos. Facem stire marii tale cu adasta marturie a noastracan venit Apostol Talpe§ vornic de poarta cu cinstita cartemarii tale, scriind la noi ca sa mergem la saliste la Fo-lesti s impartim saliste in doao cu tot locul tot in doao,

uricile lui cele batrane ce scriu pe :-tefan si pe Arman-ca, sa alegem parte Armancai, darn am vazut carte mariitale niam sculat §i am mersu la saliste la Folesti, samstransu oameni buni si baträni rnegiasi. de prin pregur.

pe toti razesii de Folesti, si iam intrebat carile din cebatran este, sam intrebat pe Apostol Tir i pe ApostolChisca- si pe Nastasa Manul si pe Gradi, si iam intrebatdin ce balran sant, si cum au tanuto, ei au dat sarna casant din batranul lui Stefan Foale, sau tanut in trei baträni,unul Stefan allul sorusa Armanca, altul L'obanu carileOne Bojaian. Iar Apostol Talpes si cu rudele lui nepotiiArmancdi au zas ca nu este cum au zas Tarca Si cu oa-menii lui, sft fie trei batrani sau zas a sant numai doi,cum si la urice.,trird sa afla doi bitrani. si am chemat peBoj,ian de lam intrebat di acel batran ce fac ea, eile altreile, Bojaian sau aflat c.1 este cumpdratura de la Mitro-fan si de la Giurge tatal Clipicii, s icel batran lauvandut Bojaian vornicului Vasale i lau stalpit, i sau maiaflat vänduta si de Ciiileita, iaras vornicului Vasale,liam luat sama foarte cu socoteala acelor oameni c.e santvänz tori din ce btrai sant si sau aflat Mitrofan ca, esteal doilea var lui Chi;cd edui batran st Turcai, i Ciuleitaiar al doile vara lor, cu tot i dintracel batran din Stefan,deci noi iam intrebat cu ce au tanut ei asa tre bdtrani,dac(a) au nescai zapiä, ei au zas c nau, i s w a flat totdoi batraui, cum scriu si la urici, si al treilea bAtran narecapat. Deci noi am marsu si am masurat locul si lamInpartit In doao, pe urice ce niau aratat i sau ales ba-tranul lui S'efan despre rdsai it dinpreund cu Oornic, caci

si

pi

si

www.dacoromanica.ro

- 40sau allat vanzatorii tot dintracel batran, iar locul Arman-cai sau ales despre Bärlad, despre apus sal tie nepotiiArmancai anume Talpe i cu top nepotii cari sant dince samanta, i sau asamanat pe mijlocul podisului din....pan in dumbrava din sus si am mai impartit si padureiar in doao i sau facut 4 'Ilia, de a curmezisul hotaru-lui, doa hlize sa le tie nepotii lui Stefan Chisca i cu altii,iar doua hliza sä le tie Talpes cu alti nepoti a Arman-cai, iar Tarca si cu Chisca au zis ca nu le place im-partala i sau tras sa vie Inainte marii tale, marie ta veigiudeca cum a fi mila marii tale. iar noi cum am aflatasa am scris. sa fii maria ta sanatos.

Robii marii tale Costandin iscal, Samion Nohit bivcapitan

B. 7221 Ianuarie 4 (ix. 11). Zapis de danie prin care Costan-tin Zboiul d'arueste lui Ion sin Costantin din Idriciu partea sa dinFolesti din tatranul lui Matei.

Adec eu Costantin snk lui Chiriiac. Zboiul din Fo-lesti scriu i marturisascu cu cestu adevarat zapis al meude nime nesilit nici asuprit. ce de a me buna voe. amdat a me parte de movie din Folesti din batranul lui Ma-teiu ce sa alege parte me am dat dumisale lui Ion

Costantin ot Edris6 i am dat Jumisali lui Ion casai hii dirmpta ocin i mosie dergapta datatur lui i fi6o-rilor sai i nepotilor sal cu tot locul I cu tot vinitul cuvatra de satu cu loc de tarin cu loc de prisaca i canduam dat au fostu multi oameni buni megie$i de prin pre-gur. i noi acesti oameni buni vazindu dersapta datatura.ne am pus si degetele anume eu preutul Ghiorghieeu Timoftie Cor6ul ot Barbosi si eu Vas(i)lie snk Tacaeu Costantin nepotul lui Costantin fi6orul lui Iasco si E-naki pentru credinta ne am pus degetele sä s stie.

It 7221 Ghen. 4.

si

CHII lui

sisi

www.dacoromanica.ro

41

Eu Ghelasie am scris. Eril Gheorghiia. t Eu Cos-tantin srm Chiriiac Zboiul. Eu Costantin Edricenul martur.t Timofte. -I- Vasilie sm, Teac.

C. 7225 Mai 9. ca, 12). Zapis de danie prin care Ion sin Cos-tandin din ldrici d'grueste lui Costantin Costachi vel visternic parteaea din Folesti chpatatä danie de la C. Zboinl.

Adec eu Ion fi6orul lui Costantin de Idrió. scriu si mar-turisascu. cu acest. adevarat zapis. al mieu la mana. du-misali. Costantin Costachi vel visternic. precum. eu denime. silit. ni6 asuprit. ce de a me buna voia. am dat.dumisali daniia. a me drapta. ocina si mosie. parte. cAt

sä va. alege. din saw. din Folesti. care este la tinutul.Falciului. park. din batranul lui Matei cat sa alege. cariparte imi iaste si miia daniia de la Costantin. fiêorul luiChiniac. Zboiul. am dato. dumisali. ca sai fie driapta cr.cina. si mosiia in vedi. neclatita. si neruseila, dumisali.si kupAnesai. dOmisali. si cuconilor. dumisali. si nepotilor.si strInepotilor dumisali. si pre acest zapis. al mieu. saaiba dumnialui as faci si ispisoc. domnescu . si iam dat sizapisul cel vechiu. care mi lau facut danie Costantin fi-e,orul. lui Chiriiac Zboiul. si la adasta adevarata daniia.sau tanplat. multi boeri. mari. si mici. si fiCiori de boeri.§i oameni buni. cari mai gos sau iscalit. §i eu pentru cre-dinta am iscalit. ca s ilia. de buna. credinta.

u las It 7225 Mai 9.

Ion Edrianul iscal am datu. Vasilie Rojnita vornicmartur, az Gheorghie vornic martur, Toader Cujba vor-nic martur. Gligore Diam. martur. Vasile Pop uricar. Va-sihe Niagu uricar martur. az Andriias Cudrescul iscalmartur, az Stefan martur. si eu Toader Nica am scriszapisul cu voia lui Ion.

www.dacoromanica.ro

- 42 -D. 7259 Octombrie 15. Hotarnica seNtei FolWilor rádicati

de Nec. Tiron vornic de poarta. 5i Ion ldriceannl mazil, cari gleescpe 1o1eti 51-7 pomi in livadal SI curmezi5u1 de 48 fnne, iar lungieulde 60 fune (322 ha) Bra padure.

Milostive i luminate Doamne sä fii marie ta sana-tos. Facem slire marii tale cu a6asta marturie a noastra.precum au venit Costandin Talpes i Gheorghe Juverdiancu luminata carte marii tale scriind la noi ca s mergernla saliste la Folesti. sa Iu.m sama pentru niste casabordei, ce sant facute pe partile lor a unor razasi anumeCostandin nepot Tarcai si a rudilor lui ; daca am vazutluminata carte marii tale niam sculat sam mersu acolo lasaliste la Folesti si am stransu oameni buni batrani me-giesi de prin pretur i razasii acelui loc si am cercatsemnele si la campu si in padure i sau aflat la cAmpuIn mijlocul locului, unde da locul in doa, doi pietre in doilocuri, una la niste pomi ce sant langA bontana, si una Incapul dumbrav i din gos langa drum, si de acoln am mersuin padure unde li era pricinile lor. sam cautat pe undeau dat sama razasii batrani cau fostu samne pr'n copari.gi am Visit copacti cazut aceia cu samnele, i cu alta namputut )ndrepta nutria) am masurat cu fune pe cum aratain hotarnica ce veche, i masurand cu rune am aflat dupacum arata, intransa sau venit loge hlizäle pe masura ceveche, dupa cum au dat sama oamemi cei batrani i ii-zi in padure sau facut 4 hliza, dupa cum ara la hotar-nica ce veche, de hliza ate treisprazaci funi sasa pas pol

cine la hliza sa au marsu ; si in campu sio in paduream aflat tot precum arata hotarnica vechi, dar dupa aeiastaau cerut Costandin Tarca i cu razesii lui sa § inlisoarecAmpul in lungu, si in bat si am masur I curmezas fruntelocului din soi, parte despre apui de la un loc 6au datsama toti razesii cau fost o piatra hotar, s. sau aflat 2 4fune si de acole am marsu in gos pan la un hotar vechiuin dumbravit In mijlocul locului si am masurat iar partedespre apus curmFzis pan intro movila care este hotar

si

si

www.dacoromanica.ro

43

de sa hotaraste cu dumbravita, si am gasit iar 24 funesi am masurat iar din piatra care este drept acel loc indumbravita curmezas spre rasarit si sau gasit tij 24 funiipan in hotarul cari sa hotaraste cu Papucestii i cu

sam mai masurat campul in lungu parte despreapus din cap hotarului din gos In sus pan In hotarul vor-nicului Vasale i sau gasit 6o fune, si de acolo am mersusam masurat parte despre räsaiit, iar lungul locului ingos i sau gäsit 48 fune ii pasi i sau mai gasit o hlizade loc despre apus vanduta vorniclui Vasile 12 funie deMardari Crangä tot din Folesti din partea fui Apostul Tar-

si din parte in (alt) Apostol Chisca i atata au incheiattot hotarul din kur inpregur. i sau pus o piatra In pa-dure, unde sa raspunde poiana Milescului, in cap hotaru-lui de sus care sa hotaraste cu sau mai pus opiatra in margine hlizai din gos i sau tacut i un buor,Intrun stejar. i sau mai pus o piatra in a doa hliza, careeste a Tarcai si a rudelor lui. din sus de putul lui Ma-teiu pe descMecatura lor, i sau mai pus o piatra In altreile hliza care este a lui Talpes si a hri Gheorghie inmargine. din kos. si sau mai venit a patra hliza iar Tar-cAi de padure in margine den gos. si am aflat pe hlizaml TaIpe i a lui Juverdian. 22 men i pen i 8 nuci68 perji a lui Neculai Turcanu. si a lui Vasale tTurcul,SBU gasit 16 porni i sau mai gait a bipului Turcanu 74pomi 40 pomi Ilinca fata Turcanului, 240 pomi tij a Ilin-cal, 79 porni a lui Savin Chichit, si acetti porni ce saugasit pusi dupa hotarätura sau dat s5i staparliasca Talpes

Juverdian, dar sau aflat pomi a lui Gheorghe Juver-dian pe hliza Tarcai si a lui Apostol Chira, si sau datla stapAnire Tarcai si a lui Chis .ai, noi cum am aflatasa am seris s fii marie ta sNngtos.

Neculai Tiron vornic de poarta, pentru credinta ampus i pecetea.

Ion Idriceanu mazil, Erei Samion ot Rosieci. Ignatvornic din Rosieci.

cai

Alb-stii, Si

Tu-vliceptii,

pi

pi

www.dacoromanica.ro

44

Noi razesii pentru credinta niam pus numele. Cos-tandin nepot Tarcai razes, i altul Costandin tij nepot Tar-.cai razes, i Ion Condre nepot Tarcai, i Antohi nepotChisca rAzes, Ion zet Chisca razes. i Vasile zet 'Dreg ra-zes, i Neculai Damaschin nepot lui Matei razes, i VasileMisaila nepot lui Matei razes.

E. 1787 Mart 8 (IX, 14). Zapis de vanzare prin care Vasile Pia-cinti stranepot de a lui Stefan Foale vinde cu 30 lei lui Matei Cos-tachi sulger partea sa din Folesti.

Adec eu Vaile PlAcinta i cu sorume Ilinca fi6oriilui Costantin Placinta si a Marii fetii lui Vasile Foie ne-poti lui Vasile Fole stranepoti lui Nestor Fole san lui Ste-Ian Fole dinpreuna cu toti fii nostri &tam adevaratincredintat zapisul nostru la cinstit mana dmsale sulgeru-lui Matei Costachi precum sa s tie ca de bun voia noas-tra am vändut toat parte nostrA cAtA sa va alege dinmosia Folestii din vatra satului din taring. din faneatg,din locuri, din prisaci. si din livezi si din tot locul cu totvenitul cAtu sl va alege parte noastra, iar cine sa vorscula din fii nostri sau din nepotii nostri i stranepoti simice niam de al nostru, ca sa strice zapisul acesta de in-voiala nu numai sä fle blästamat de Dumnezeu ce incAor la ce audecata va trage pe dmnelui sulgerul 0.ta chel-tuiala sa face sa fiu dator a plati si ca niste rus.inaP saias de la judecatori, caci eu dupa datorie pe toate nea-murile mele miam Intrebatu i ei me au dat voe ca sitvandu. ori unde oi gasi ca lor nu le da mana sa o cum-pere, deci dar fiind cä dumnelui sulgerul este si razes inmovie Folestii iam vandutu dmsale i dupa adevarat za-pisul nostru sa fie dmlui volniru a o stIpani cu bung paci.In veci. cu tot namul ce va alegi Dumnezau, din dmnaluifacandusi si drese domnesti dupa adevarat zapisul nostru.

pe a6asta parte de mai susu numita ce am vandatdmsale cu priitnire noastra niau dat treizeci de lei bani gata

-

*i

si

www.dacoromanica.ro

45

intru manule noastre. iar intanplandusa a nu ave moviesa flu dator a plati bani cu dobanda lor. i pentru maimare credinta niam pus numele i degetele i iscalindu

toti cati sau afiat la aeasta vanzare si Invoiala.let 1787 Mart 8

Eu Vacile Placintä. f Eu Ilinca sor lui Vasile.eu Ion Ignat am scris cu zisa acestor vanzatori i sant

si martur. i eu Iovul Brece vatav mam intämplat si santmartur. Eu preut Savin ot MAIaeti. Eu preut Vasile ottam.

F. 1799 Septembrie 27 IX, 15). Adiverinta lui Ionia Juverdianpentru 20 lei luati arvonii de la pall. Mateiu Negel (Custachi), pentrumosia sa Folestii.

Adec eu Ionit Javerdiian inpreunä cu nepotul mieuGrigo. i Jeverdian adeverim cu acet zapis la maim dmsalepaharnicului Matei Negel, sa sa stie ca am luat doazacilei acnm inainte arvona pe mosia Folestii de la tic. Fal-ciului si in septamäna viitoare sa avem a veni cu tot ra-zasii ca s facem ce de istov asazare luindune banii ce-ni sa vor mai face. si pentru credinta am iscalit.

99 Sept. 27.

t Eu Ionita Juverdiian adiverim. f Eu Grigore Ju-verdian adiverim.

Pe baza aralarilor documentare am putea injghebaastfel succesiunea proprielatii in selitea Folestii :

I) Aztec 1400 1450 Stefan Foale, care 4i are casaintre Idrici si Barlad §i-a insadit stapinirea pe o intindere-de 720 stanjeni curmezis plecand din apa Barladului larasarit spre

II) Intre 1450 1500 Steful Foale, stapaneste ocinatalalui sau Stefan, s locul asezarii isi ia numele de Fp-lesti, dupa numeie celor 2 stapani : Folea tatal, Folea flul,deci Fole$tii ; intinderea tot 720 stänjeni.

III) Intre 1500-1530. Jurj Foale i Armanca. fratiii impart ocina prin uricul din 1507 : batrinul Armancai

9

si

Bosieti.

www.dacoromanica.ro

46

spre Bar lad, al Jurjai spre Rosieci, stapanind fiecare cate360 stanjeni.

IV) In(re .1530 1560. Nestor Foale si Crtisnasoaiaisi stäpanesc cate jumatate de batran adica cite 18o stan-jeni; iar in batranul Armancai stapaneste fiul ei Matei,care da numele sail la. intreg batrinul Armancai de 360stanjeni.

V) Intre 1560-1600. Vasile Foale continua a-si sta-pani hliza tatalui sau; iar fetele lui Crasnes Isi vand ocinalor lui Bojian in 1595. In batranul Mateiu stapanirea seimparte pe 2 copii : Iliana casatorita cu popa Ignat Ju-verdian si Mai ia casatorita cu Talpes tatal vornicului depoarta. Apostol. Acest M ei face si un put.

VI) Intre 1600 1650. Vasile Foale fiul lui VasileFoale isi stapaneste hliza tatalui sat] ; iar Bojian isi im-parte hliza pe urmasii sai : Bojian, Boghita, Manul, Tirca,Chica cel batran Ciuleiasa si Mitrofan batrinul.

VII. Intre 1650 1700, C. Placinta luind in casatoriepe Maria Foale intra el in s'apanire prin zestre in hlizaFoleasca ; ficiorii lui Bojian si al Boghitei isi vand hlizelelor lui Gavril Costachi vornicul si razes in Rosieci ; ficioriiacestia sint : Nastasa Manul; Simeon, Chirila, Ion si U-rata ; iar ceilatti stapani yen ai doilea intre dansii : Apos-tol Talpes, Apostol Tirca si GI adi isi hlizese ocineleIn 1702.

Urmasii din Juverdian si Talpes sint cei aratati maisus, can due stapanirea in FoIesti Ora cAtrA i800, candselistea FoIestilor se contopeste in Rosiesti si In alte tru-puri de mosii mai mari prin prejur.

13) Document din 7202, Fev. 12, färä loc.

Suntan Zapis de danie prin care Vasile Temelie si en femeiamai Maria diirnese lui Panaite vel postelnic partea nepotilor lor dinBAcesti, blitrinnl ScInteestilor, dindu-le in schimb partea lor din Un-gnreni si MArmureni.

(Mosia IiIcesti, No. 10). Wartie t oall.

i- Adeca eu VasiliA TemeliA. O. cu femeAt MAcu Maria cu fiéorii I mei scriu ;i marturisascu.cu aöAst adevarat zapis al miAu. la manuli I du-

si

www.dacoromanica.ro

47

Panainte. marelk postAlnic. cum noi denimine silit ni6R, asu I prit ce de a noastra bunavoe. am dat si am daruit. a noastra diriapta

I COCina i 111014't den sat den Bacesti. careparti. de wan au fwst a ne I potilor miei. ce samsant de frate. (41 CZA4 CMIT Ai *Iwo. a lui Domula-kii. Horul lui Toder Temelie i a lui Gavrilit fi .

corul lui Pascal Temelie. den batranul ScanteAsti-lor I care noi. niam invoit. §i am facut schimbaturacu nepotii miei. ca eu liam I dat lor. n4tA partide wcina. din sat den Ungureni. depre Racataudin sat I den Marmureni de A. os. §i am luat. aéas-tix parti a lor. cat sar alegA pante lor din sat denBaceti. den batranul ScanteAtilor. din tot locul.cu I tot vinitul. din vatra satului si din campudin padure. i din I tot locul cu tot vir.itul. dintra-éhiste doa parti cat sar alegA si am dat I dumi-sale. postAlnicului. ca sai fie diriapta wcina i mo-§ie. dumisale I i kupanesai durnisale. i cuconilordumisali. i la a6asta danie sou tan plat multiboeri i wmini buni cari sau iscalit i au pus de-gitile

Ii aceasta mosiA ne am dat. dumisali pen-

tru un bine ce mi iau facut dumnealui.It 7202 Fey, 12.

Vasilie Temelie, az Stefan Pilaf glotnii iscaal.

Marele postelnic Panainte Vlasto capata danie inBacesti de la razesfi Temelieiti pentru un bine ce le-a fostfacut postelnicul, fara sa-1 numeasca: plata de bir, platade cag, sau alte havalele.

Pe batrinul Scantee§tilor erau staptni urmasi neamul luiTemelie ; Vasile Temelie, Domulache Temelie i GavrilitaTemelie, acesti doi din urma fiindu-i nepoti din Irate.

si

§i

miaala

www.dacoromanica.ro

48

Au fost dar rdzesi in Bácesti pe bdtrinul Scdnteesti-lor in cursul secol. al XVII aceslia : Ternelie batramul ;apoi tii sai Vasile, Toader i Pascal ; iar in 1694 erau std-pdni cei 3 dali mai sus.

Amintim cd in plicul de acte al BAcestilor, din care noiam publicat pand acum ro, am gasit un suret de pe celmai vechiu ispisoc domnesc ce posedd casa sfdritului Spi-ridon, i anume documentul din 6908 Noemb. 28, indiction8 (1399) i cu care am inceput publicatia de fata (vol. I,P. 1, P. 1).

luga 11 a. In diplomatica internd suretul nostru a slu-jit de a stabili inrudirea lui Iuga al II.a din 6908 Noembi ecu ramura lui Pdtru si Roman Musat, ceia ce a fdcut d.A. D. Xenopol in studiul sail din Revista pentru Istorie,Filologie i Arheologie" IV, 714, rdspunzand d-lui D. On-ciul, care confundase pe Iuga din 6908 cu Iuga Coriato-vici din 6882.

luga din documentul nostru e frate cu AlexandraVoda si Bogdan \Todd, unul urrnandu-1 la donlnie in ace-Iasi an 6908, luna Ftbrarie ii (Surete i Izvoade VIII, 81),deci duo 72 zile de la data acestui i-pisoc, altul prece-dandu 1. ca i inaintasii sai Roman Voda fatal, Pdtru Vocld

'ptefan Voda unchi.Data. Asupra datei acestui uric, d. A. D. Xenopol

socoate ca trebue cetit 1400 Noembrie 28, avänd ca bazd.indictionul 8. Dar in 1400 Februarie ii domnia Ale-xandru Vodd, fratele lui Iuga, si nu :tim pänä acum cddomnia lui Alexandru Vodd fi fost intreruptd prin re-venirea in scaun a fratelui ski luga, ci cd el a avut odomnie h gata 0 continua pAnd cdtrd 6941 : Dar chiar asaluind socoteala Indictionuluica rdstimp de 15 aniapli-cat la suma globald a anilor 6908, nu numai la anii dela Hristosvedem ca lui 6908 Ii conrespunde indictionul 8,intru cat in 6908 se cuprind 460 cicluri de indi tioane a

ani i ne ramãne tocmai restul de 8. Asa cred eu, caa socout chacul Iatco, cand a adaugat cd lui 6908 Ii co-respunde indictionul 8, inlru cat to Pascalie nicairea nuse face distinctiunea anilor not de la i lanuarie ori 1Septembrie, ci se iau ani integrali, cum cetim si in Psal-t.rea de la Neamt 1859 pg. 202, la slava Pascaliei

Numele satului. Satul de azi Beicestii, langa cares'a intemeiat targusor, in 1844 si mai apoi spitalulEpitropiei, purta in vechime numele de Baicaufi (rum-!cowl), cum cetim in uricul lui Stefan Voclä din 6997Ghenar 22 r,11010HHIM CMO HmiArk EMIKOGIVI. rATE iiii

.

rO

15

www.dacoromanica.ro

49

X0,40p IlaT4414H. lid flOT01k axonfuoino9=----jumatate sat a-nume Baicauti, unde a fost vataman Hodor, pe apa Sohu-lePor', (I. Bogdan Doc. lui Stefan cel Mare T. 367).

Mai din vechiii se zi:ea satul lui Baico (Rmicoga)cetit §i redat rail de tAlmAcitorul suretului nostru satulPancova" §i drumul Pancovii". In adevar un Baico epomenit ca fost stApan pe vaile Stavnicului cu mult inaintede Stefan Voda cel Mare. In uricul sail din 6973 Mart 3intareste lui Condrea Grecul satul Giurgestii de pe Stay-nic eumparat cu 8o zloti de la Coste si Stan fli lui Jurjeacum si moara de pe Stavnic la capAtul poenii din sus.ce i-a fost dat'o unchiul sau Baico (I, Bogdan o. e. I. 88).In Ice de Baicauti, forma de cancelarie slavona. Edit-KORIIM" satenii au zis alice$1i si prin scurtarq lui i ne-intonat Bacesti".

Baico a trAit Inaintea lui Tiban, i inainte de a sefi format rn sat Tibanestii" de la Tiban" am avut unsat Baicesti" de la ,,Baicou catra sfarsitul seculului alXIV-a.

Uricul aflator in pachetul Bacestilor sub No. r, nevorbeste de Tiban si de stapanirea sa intarita de lugaVoda in 1399 in 2 sate : unut pe GArbovAt, §i altul pe Bar-lad In gura Crasnei. Din hotarele date, cu toate lipiurde dintraducere, aratAcl se mergea spre satul Baicov" si dru-mul Baicov" dar ca pe nici until din cele 2 sate nu lestapanea itaico". Cine era Tiban ?

Iuga Voda spune cA .Tiban a slujit procatohilor sAiPalm Voda, Roman VodA, Stefan VodA, deci era un pan"in slujba domniei Inca de pe la 1380. Porecla de Tibanne aratA nu atAla un slav-rusneac ori leahci un moldo-van neao§. dar cu onomastica slava, ca multi din vremea a-ceia. De s'gur ca nu putem vede t In Tiban radacina dininterjectia 11,Na, march", in vorba : Alba, haitA", ,4ib5cane" kii pe care Cihac o crede ca e ungurescul csibede unde serbul .5'ibe.

In Tiban, avern radacina Om, rostit pba, ce in-samna Capra, dupa cum Husul era Gánsca. Deci Tibanar insemna Caprescu".

Tiban de la 6go8 avu doul fete : Marina si Ileana.Marina are 2 copii, pe Toma si Sorita. Acestia doi vindin 6997 lanuarie 22 CU 18o de zloti tAtArti jumatateadin jos a Baice§tilor copiilor lui PAtru Brudur : DanciulBrudur, Jurj Brudur, Marica si Oltea (I. Bogdan, o. C. I.

Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II. 4

www.dacoromanica.ro

50

367 ; Ispisoace I. i 29). Brudurestii erau vecini cu Tiba-nestii, de oare ce Patru B udnr era frate cu Duma Bru-dur clucerul, i nepot de frale lui Simeon Tansea, carea dat numele su ,Tansa" la a 6 parte din Petrestii de peVilna (Vaslui), i stapaneau Grozestii pe Stavnic (I. Bog-dan o. c. 1, 289).

Sorita din 1489 traia Inca in 1533, caci In acel an,7041 Mart 12,- adicl dupa 44 ani ea 1st imparte mosiasa din satul Hovraesti In trei parti la ficiorii ei Lazar,Fetia i Anusca (Ispisoace i Zapise I. 1, 5).

Vedem dar ca urmasi lui Ti ban ies cu stapAnireade pe Baicesti MO din 1489 si ca Sorita Isi Imparte lafieiorii ei alta mosie ee i-a ramas, Hovraestii.

Stapanirea in Baicesti a trebuit s curga pe 4 ba-trani, de oare ce stapanii din 1489 sint cei 4 ficiori a luiPetre Brudur.StApanirea lor a curs linistita la urmasiicumparatorilor din 1489, caci nu mai gAsim alt act de tre-cerea proprietatii de cit In 7109 lunie io (r6or) dupa 112 ani,dupa 3 generatii de stapani, and vedem cã din neamullui Olog i anume Balan, Nastasia Si Tudura, vind cu 6otaleri partea lor din Bacesti lui Toader aprodul din Mar-mureani. (Ispisoace si Zapise 1. 2. r). Marturii cari atestavanzarea sunt din satele megiese BAcestilor Gh. Turculdin Cuci, Ionasco Marmure i Toader Marmure si Bogo-hosie din Garcina.

Dupa un an, In 7110 Iunie 16, acelasi Toader Mar-mure aprodul cumpara CU 25 taleri parlea din Bacesti alui Gavril ficiorul Petrei, nepot lui Rafei (Ispisoace I. 2.9). Deci in sect. al XVI gasim stApani in Bacesti pe Olo-gesti si pe Rafesti, urmasi ai Brudurestilor. Razesii con-tinua de a-si stApani mosia neintrerupt i un alt act detrecerea proprietatii intalnim abia in 7173 April 14 (1665)cand Dorofteia Donosa capata de la domnul Gh. StefanVoda intarire daniei ce a facut nepotului ei, lui Dumitrascouricarul In satele Marmureni i Bacesti pe Barlazel.

Dupa 7 ani gasim ea se judecA un proces pentru omoara i niste case din Bacesti pre Barlazel intre ficioriiLeontesli i ai lui Gavnil Lungul, rastramosul d-lui P. P. Carpde azi. i anume In 7170 Iulie 9 Evstratie Dabija da ram*pe Lungulesti i primiindu-se ferae 12 zloti in visteriadomneasca. s'a oastigat procesul in folosul ficiorilor Leon-teasai (ispisoace 111, r. 210).

Gavril Lungul are de fleior pe Carp Lungul, care a

- -

:

:

www.dacoromanica.ro

51

dat apoi la urmasi numele de Carp in loc de Lungul. (N.Iorga Doc. VII, 2, 81).

In ce imprejurari s'a scos la iveall uricut lui IugaVoda? In nici un act de pomtnt, vanzari, par, nu se scoateuricul lui Iuga Voda din 6908. Abia in hotarnica radicala-de Barbu Tarsoreanu vornic de poarta se aduce uricul in cer-cetare si un talmaciu imtin iscusit face traducere, e dia-corn)! Miron, care scrie suretele din plicul Baceslilor, cuasa de multe lipsuri si greseli In cetire. Originalut era inmina diaconultu lonita Cotan, i sunt sigur cA se va fiafland i azi in satul Bacesti in manile urmasilor diaco-nului Cotan din 1813, ori la razesii din Vovriesti.

0 data scos In wisoristea de hotar ce s'a faeut in1801, d a slat de dovada pentru boerii de divan si pen-iru Voda ca cea mai veche chezasie de stabilitatea hota-relor satelor m-giesite, de si la mijio trecuse nu mai pu-tin de 402 ani. Nu rare s nt cazurile unde divanul se iadupa urice vechl i discurca Coate sfezile de hotara dupavechi urice de sute de ani flra a ii se fi perimat valoarea.

C. Voda Ijkilant in buiurchul salt din 20 Marlie iftoizice urmatoarele, vorbind de uricul lui Iuga Voda.

InIrAnd insumi domnie me In cercetare pricinei sia scrisorilor de imbe partil., insus jaluitorii (Paval Becer,Anastasie Grecul si Radul Handoca) mai la urma au cer .sut ca sa se dovedeast la fata locului samnele ce sä cu-prind in iipisocul acel de la luga Vvod din leat 6908 Noem.

arAtAnd cä t.A multAmesc sas stApAneascA mosia brTibanestii dupa sämnele ispisocului arAtat".

Iar boerii de divan (C. Bats log, lancu Razu log., T.Bals vornic si Vasile Costachl vornic) in anaforaoa lor sta..ruese asupra aceluiasi lucru de §i cred ca uricul e din6950, luand pe u=8 drept afirma ca acum s'auivit ispiiocul acesta de la luga Vocia". Si dispun ca stadapentru hotara intre Tibanesti si Armaseni sa se regulezedupa acest ispisoc :

De la judecata sau hotArAt ca tustrele hotarnicileaceste a lui Chesco uricarul sa. nu sä tie in satna (din anii7240 Iuli 15, 7254 Oct. 2, 7273 Iuli io.) ce ,stapar.ire MO--sii Tibanestilor sa sä urmeze tocnia prin samnele despar-

18

11=50, i

.

www.dacoromanica.ro

52

titoare Intre Tibanesti si intre Armaseni. care sä cuprindla ispisocul sarbesc dan aratat ei acum de la domul lugaVvod. din leat 6958 (sic) Noem. 28, de and sa.nt tre-cuti 33t ani prin care asa sau vazut scriind caau dat unui Tiban doi sate un sat pe GrArbovat iar al-tul sat pe Bar lad la gura Crasnii cu tot venitul In veci.si intre alte sämne cu care Incungiura movie zice avaadeca de la drumul BAgace in gos pan la stejare. deacolo sara In a stanga de Garbovatul cel strambu la pa-111.11 apoi peste Garbovatu drept undei sapata movilaIn mijlocul movirei piatra", cum pre largu arata acelasiispisoc. Deci dupa ce acum sau ivit ispisocul acesta lamana räzesilor, care prea foarte lamurit arata hotaraledespartitoare Intre Tibanesti si Intre Armaseni, singuri eicunoscand drep:ele mosii Armasenilor i gresala bAtrani-lor cari au facutu ei atunce la hotaratur(a) K vcului cuvantnu liau mai ramas ; i find ca din graiul acestuia ispisocmovila sapala ace ce zic acum gdunoasa, sa cunoa§te afi coltu hotar desparlitoriu a patru mov:i anum(e) Tibanestiii Armasenii. i Malinesti. i Hodorenii care hotar din %Yechiu, i pan acum tot asa sau pazat, nestramutat si dindrepta linie acei movile nice Tibane§tif nu sa pot pogoracu coltul acela in trupul Armasenilor, cum nici MalmestiiInca asamine nu pot esi din linia sa. Drept acea dupadreptate ce sau cunoscut am giudecat ca rAzAsii de Tiba-nes-ti sa aiba a stapani mosie lor Tibanevlii Intocmai dupasemnele acelui ispisoc a lor ce au de la luga Voda.mai mult ea nu sa Intinda In trupul mosii Armastiniiori.

Iar judecarea dovezilor aduse pe teren Inaintea buiBar bul Tart:oreanul vornicul de poar0, dupa aratarile is-pisocului meritá toata atentia, Intru eat se sprijina pe undocument. vechiu de 500 ani in istovirea sfezilor de hotara.

lata ce zice Barbul. Tarsoreanu.Untie mai IntAi find trebuinta de a sa afla sAmnele

ho'ara a ins*ei Tibanestii ce sa cuprind prin ispisocul de

-

:

vi.

vi

www.dacoromanica.ro

53

la dmul Iuga Voda ce iaste din kt 6950 Noon 28 (sic).care disparte Tibanestii de Armasani, am facut funi de15 stanjeni si stanjenul de 8 palme gospod, cu care dupa-deosabita luminata poronca ce mi sau dat prin carte gos-pod de la zi intäi a ac;ias luni April. am mersu dinpreuncu Radul Handoca Si cu Anastasa Grecul i Ionita Bece-riul i cu Ionitä sin Ratcul cu alti multi razasi, de ammasurat mai Intai Tibanestii din giur lnpregiur dupa cu-prinderea ispisocului ce sau aratat Incepand cu masuradin coltul mosii despre rasarit, unde hrisovul zice rca dinmovila sapata cei zic acum gaunoasa merge hotarul Ti-banestilor spre Soho let din movila In mowila pan Ia altreile movila`. Drept aceia si eu masurand din movila sa-pata alature cu Hodorenii i par In al treilea movila care-desparte Tibanestii de Hodoreni, si de Soholet sau aflat118o st'ajeni, iar de la movila aceasta scriind hrisovul

kos peste vale la vesnica movila, i de acolo pesteparaul Sohuletului la zavoiul cel vesnic, apoi malul In gosla par" si am mersu inpreun cu razasii de am masurat dinmovila alature cu Soholetul cu Vovriestii si par undescrie ca au fost parul, si sau aflat ir6o stanjeni, adica 170stanjeni din movila si pan in mijlocul unei vaiugi, In ca-pul rachului Japchiestilor, i 600 sfanjeni de acolo i panain capul unui pisc raturtd, ce sau prepus de catra toti caacela ar fi ve6nica moviI, ce o arata hrisovul i 190 stan-jeni din piscul acesta §i par peste paraul Sohaetului,260 stanjeni de acolo pe mal In kos si pan la cotitura,caci paitul nu sau gasit, iar de aice macar ca hrisovulscrie ,peste parau pe din gos de Igreste la zavoiul celvesnic. si de acolo peste padurice pan la drumul cel mareapoi drept la stejar la capul campului" dar eu acum afarade paraul i cle zavoiul si din piscul acel ce sau socotitca iaste capul campului nice unele din celelalte samnemain gasit. Drept aceia masurand de la colitura dreptpeste paraul Garbovatului pe la zavoiul cel veenic si panla gura paraului Vovriestilor de unde scrie hrisovul casa Incepe hotarul sau gasit 440 stanjeni, dupa aceasta am

- -

in

si

si

www.dacoromanica.ro

54

masurat i capatul mosii desdre apui ce merge alatureatat in Vovriesti cat si in Craes'i st sad aflat 1420 stan-jeni, adica 150 stanjeni tn gos atature cu paraul si 890stanjeni de acolo si pan la dow movile, ce sant la varfuldialului, din gos de drumul sapat re scrie hrisovul cemerge atunce la satul P-ancului, si 38a stanjeni din drum

pana in cruce ce sau facut langa un cop I. iu cazut Indreptul zarii Gorii, caci stejarul de la care scrie hrisovulca sari in stanga nu sau gasit, si aice vrand sä puiu pia-tra razasii de Tibanesti miau statut pricing zicand ea mo-sie lor ar fi mergand de acolo pan la gura Craoanii. undeiasa apa din trei vai. i sa varsa In Garbovat si de acoloar fi trecand peste tuna. si sar fi suind drept la dial lamovila gaunoasa".

lar mai jos scrie :Macar el pan a nu hotara maw luat cu razesii dupa

planul hrisovului ca doara voi gasi chiar cele adevaratesamne ce le scrie hrisovul, si cat pentru cele nestatornicesaltine precum iaste paraul paduricei, i drumul cel mare

stejarii flu ramane nice o Indoial4 ca In curgere de360 ani ce au trecut de atunce i par acum a nu ar fiperit, iar den cele statornice samne cele mai multe namgasit chiar acele ce le scrie hrisovul, iar doo samne dela margine despre Vovriesti sau pus cu prepus adecamovila vesnica si vale peste care scrie hrisovul ca trecede merge la movila, cad Indestula cercetare am facut im-preuna cu razesii i aka movil4 de cat capatul acel ceicu piscu ratund care sau socotit de catrA toti ca acela arfi vesnica movila nu am gäsit. asamene cercetare am fa-cut *i pentru vale. §i cars dintre aceste doa vai sä fi ceaadevarata vale ce o scrie hrisovul nu 84 poate sti".

5i mai jos zice :Pentru despartire lntre Armaseni de catra Bacesti

eu toate ca dupa ispisocul domnului luga Voda se cade a fila gura CrIoanei, sau Crasna, wide da in Barlad, dardaca prin cercetare ce sau facut sau glsit 4 guri de Cras-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

ne si care va fi aceia ce o pomeneste hrisovul nu sepoate dovedi. de cat numai cA stapinire Intre Bleestiintre Armaseni drept acel loc sar fi gAsit de 50 de aniincoace par In gura Craoanii seci. ce s varsa In Gar-book".

Aplicarea pe teten a hotarAlor cuprinse in uricul luiIuga VodA, dupA o scurgere de 402 ani nu se mai puteaface. Boerul hotarnic Bat bu Tarsoreanu spline ca Mci mo-vila glunoasa, mci vale, nici chiar parau, nimic nu s'agasit la locul sat, ; ba chiar i apa Crasnei o identificA cuCrAoaniii.

0 intrebar e se pune atunci s.1 fie acest uric ade-vdrat ? Nu cumva o maul interesata a Murk un uricstravechiu, pe vreme cAnd incA se puteau fAuri plastografe?IncepAnd de la 1784 domnii au fost siIii sA Infraneze a-buzul care se fa cea cu marturiile mincinoase i interesate,ori cu faurirea de acte, zapise, ispisoace. ravase false, i camasura de pedeapsa divanul a intiintat asa zisA condia a$irefilor, iar plastografia a inceput a prinde teren izvo-dindu-se pe de2r-tregul falsuri ca lzvodul lui Clandudocumentele false Sione$ti in legatura cu acest izvod atui Clanati, spatarul lui :.-tcfan Voda.

Boerit de divan din i8or afirmA ca uricul lui fugaVoda s'a ivit acum; iar la cercetarea ce s'a fAcut in 1815Sept. 26 de catra Ion Paccescul. Gavril Avraam siStetan Stoica pentru stapanirea pe nedrept de cAtrAminarul M halachi a padurii de pe mosia Tibanestii-Buh-lei, se spune cA raze- it de Vovriestt au scos uricul luiluga Voda din 6950 Noemvrie 28, prin care scrie ca des-parte Tihan(*tii de Armaseni"

Vuvriestii e azi sat in judetul Roman, cAtunA Ia com.DagM a st in apt opiere de BAcesti. In ce scop sA fi cercatrazesii tle Vovriesti ca sA plastografieze un uric asa devechiu, cu un cuprins asa de curios ? Toate divauuriledomnesti de la gior incoace au avut In mana uricul dela Iuga Voda, l'au cercetat si au judecat pricinile dupasemnele date de acest utic, si ca probA de slabe cunos-tinti istorice este cA toti citesc cand anul 6950, cind 69o8, candchiar 6958, caci nici talmaciul, nici boerii hotarnici, nici ye-liii nu stiau cronologia Moldovei, ca s vazA dacA la1450 ori 1442 era sau nu era domn luga

Tocmat In 1825 Mart 9, Mihalachi Comis face cAtradornn urmatoarea jaloba, In care povesteste pe larg de

Ca-

boertVoda.

55

www.dacoromanica.ro

56

soarta uricului de la Iuga Voda ; dam jaloba In intregimeprezentand tot interesul pentru cunoasterea mai de aproa-pe a starii acestr4 stavechiu uric.

Pre inaltate DoamneIspisocul lui Iuga Voda i prin anaforalele boerilor

,§i din harta Incredintata de dmlui vel log. Donici, care a-tunce era vornic. si facuta pe samnele ispisocului cucare cuprinde dmlui cat loc au vroit räzii, iar pe Ho-dorani parte din trupul mosiei lui Taban ii lasa afara,prin patrunzatoare cercetare inaintea inaltimei tale, dove-dindusa plastograf nefiind in randuiala uricilor vechi, dupl.cum sau vazut §i sau cunoscut, sau rumpt In trei in di-vanul inalçimei voastre, ran-W[1d la razesi copii in limbamoldoveneasca, incredintala de dmlui vornic Maul, careatunci era ban. precum si on i ghinalul cercetaTil !g. Do-nici, i copia ei incredinkatä de dmlui logofat DimitrieSturza cu chip oprindule pe furls atunce in divan dom-nescu. ca dupa vreme sa rn5. poala supara. P. ei inaltatedoamne. fiind ca §i copie ispisocului plastograf i hdrta,,pomenila i orighinalul marturii log. Donici, cu copieace incredintata sunt ramase la stolnicul IJaciu1, si tre-buesc la Intaritura anaforalei i stolnicul Haciul le mis-tue§te nevrand a le da pentril gandul cel rAu, cu toataplecaciune ma rog sä fie inalta poroncà ca om gospodsa marga sa le iai i trecandusa in intaritura sa sa rumpaInainte inaltimei voastre.

Al inallimei voastre pre plecata sluga.Mihalachi comis.

1825 Malt 9in dos : dmta vel logofat pune la cale cererea jaluitorului.

No. 83. Asian vtori logofat.

Cercetand in arhiva statului din Iasi am gasit §i a-nafoxaoa ve1iiIor boeri de divan si buiurdiul lui lonitaSturza Vocla in chestia uricului lui Iuga Voda, la careface aluzie comisul Mihalachi in jaloba lui din 9 Mai.

Anaforaoa e din 20 Dec. 1824, iar buiurdiul lui Vodac din 12 Februarie 1825.

www.dacoromanica.ro

57

WA se zic boerii divaniti 1) In anaforaoa lor tca ispisocul donmului Iuga Voda scris de cum

nu poate sa fie adevarat de vreme ca ispisoacele domnuluiStefan Voda din 6954. ki altele Intaresc dupa uricul de laAlexandru Voda. precum i uricul de la Patru Voda din7041 asamene, iar de uricul de la Iuga Vodd nimica nupomenesc i nici san ivit la vreo para i giudecata insoma de ataca tretere de vreme 'Ana la hotarMura Barbu-lui, and i atunce nau fost tinut in samA ca o hartie farade nici o lucrare poroncind domnul Ipsilant Vvoda ca dis-pariire Intre Armaseni i Tibanesti sa fie de la movila ga-unoasa prin petrele ce sau gasit dupa hotarnica Armasa-nilor de la Cliesco uricar. (fila 95 b.)

lar Voda Sturza in buiurdiul sàu dispune :Cilci mai intai acel ispisoc facanduisa cu patrundere

luare aminte sau Wait slovile noã i nepotrivite cu ace-lor ve hi scriitori In limba sarbasca la cele mai mune lo-curi ras i spart, asamine si veletul nepotrivit i scrisprin slovile arAtate pr.n *sink-H. si In giudecata de la 18oisa arati ca an fi fost din 6958 iar prin jalubele lor deacum numindul din 6908 osabit a6asta inchipuire de is-pisocu de ar fi fost adeverat sar fi rnarturisit de ispisoa-cele cele dupa dansul aratate de la domnul Stefan Voda

Patru Voda precum se marturisast6 ispisocul dmlui Ale-xandru Voevod. s. asa nefInd nice marturisit de alte ispi-soace i neasamanate cu s'ovile celor vechi scriitori si in-tru celelalte prihani, i ce sau arAtat sau cunoscut plasto-graf i sau rupt in domnescul nosiru divan ; nu sau pu-tut ajuta nici cu giudecata aratata de la anul i8or. rAn-duindusA atunce cercetAtor semnelor acelui ispisoc pe vor-nicul de poarta Barbul Tarsoreanul dupa ace hotararedust int And cã nu sa afla acele sAmne hotaraste i poron-ceste iarai domnul Ipsilant Voda prin cartea domnii

In restul de ante ale Bacestilor nu mai gasim nimic1). C. Catargiul vel log.: lordachi Miclescn vel vornic, Petrachi

Starza vist., Andronachi Donici vel logoffit, Tanen Miclescn vel vornie,Stefan Catarginl vel vornic loan Tiutul vornic, Gr. Codreanul vel.postelnic. (Dosar trans. 1369. No. 92, fila, 76).

si

§i

.Intai

9

sale...

www.dacoromanica.ro

58

de soarta uricului. El s'a rupt in trei de catra IonitaSturza Voda si s'a dedarat de plastograf. Sintem dar infata unei Indoite mistificari. 25 de ani divanurile dom-ne§ti au avut in mana uricul lui Iuga Voda, dar niciun divan pu randugste un talmaciu oficial, pe lonita Sta-mate ori polcovnicul Paval Debrici sa-i faca traducerea ;de ce?nu §tim. Iar cand sturza lonite cerceteaza pri-cina, da castig de cauza comisului Mihalachi si rumpe o-riginalul In trei.

Eu credpana la allarea originaluluica traducereauricului nu e Inca intreaga nici exacta la hotare. Boeriisint lasati de o parte, iar botarale le cla prea amanuntite dupl.interesele partilor ce se judecau In i8oi. 0 cercetarerainutioasa se impune la raz-Iii din Vow iesti si din BA-cesti ca sa se gaseasca originalul cbiar asa rupt, cum afi, caci dupa analiza interna. a uricului sa va putea sti dece natura a fost falsul, daca a fost.

A. 722i hli 13 Iaqi. (Bilee*ti 11). Cartea lui Nee. Alex. Afavro-cordat Vocra data lui IonitA Bujoreanul sl-si st5pAneasei pArtile saledin Bleesti si o woad, luate In tArie de ficiorii lai Toader de visterie.

t Hw Necolae Alexandru Voevod. bjilu mlostiiu gspdrzemli Moldavscoi. datam carte domnii meli boerinului nos-tru lui Ionit Bujoranul ea sl fie volnic cu carte domniimele a§ tine §i a§ popri parte sa de mo.lie de la Bace§tice este pe apa Barlazalului, caria parte are el de pe mo-susAu ScAntee §i este cumparator 0 Uorii lui Toader devisterie §i el tine moar si cose§te fanatul, si tine tot lo-cul. deci sa aiba al popri. si a tine toata partea lui si s4alba al popri si din moar §i din fanat pe fidorii lui Toa-der. par or veni sa§ Intrebe ca iat aice au tostu amandoifat si nu vru fidorul lui Toader sa vie sa§ Intrebe decisa aiba al popri din moar §i din fanat 0 din tot locul'Ana sa scoate. fidorut lui Toader zipisale §i drese ceva avea si nimea sa nu cuteze a sta inpotriva eArtii dom-nii meli. act el nau intrebat pe Ionit Bujoranul cand auintrat de au eumparat. adiasta scriem.

u las It 7222 hill 13.vel lg. va divan ud. (a invatat).

Pecetea domneasca in tu§ ro!.

www.dacoromanica.ro

59

B. 7228 Iu lie 8. (Biiceati 12). Cartea lui Mihai Vodi Racovititprin care volniceate pe Salon curteanul s scoatA stupii luiBujoreanul de pe Bacesti Sind moais neimpirtitA.

Ilw Mihai Racovita Vvoda bojiiu mlstiu gspdr. zemliMoldavscoi. datam cartea domnii meli lui Salion curtianulsa fie volnic cu carte domniei mele a scoate stupi lui IonBujoranul. dintrun loc. de prisacA de la Bace§ti. ca a§asau socotit de la divan hiindu mo§iia nttmpartita §aufast pricina tntre dnii. deci numai sai radice stupide pe acel loc de prisaca, §i nime sa nu ste Inpotriva.cartii domnii meli.

u Ias let 7228, luli 8.vel logolet u.

Pecetea domneascA In tu roy, purtand data 1703GIKTIEN.

C. 7236 Octombre 21. (Biceati 13). Cartea lui Grigore GhicaVon prin care volniceate pre Salon curteanul stiipAneascA unloc de prisaca la 'Weed, dat liii danie de soacra-sa Ancuta Santeoae.

hv Grigore Ghica Voevoda. bj. mist. gspdr. zemliMoldavscoi. datam carte domnii meli, lui Silion curtiande camar. ot Tutova, sä fie volnic cu carte domnii melipentru un loc de prisac al sat' ce este la BAce§ti, la tinu-tul Vasluiului, care loc de pri§ac ii este si ui danie dk-Ia soacrasa Ancuta Scantioae, §i osabit de a6a danie dedesam(A) Silion curtianul, precum ca mai are un zapis decumparatur din Bace§ti §i parte din acel loc de prisac.acmu sa scoal Bujoranul. si § pune stupii acolo Intra6a pri-sac(A). §i In zemnicul lui Silion. zicAnd el ca acerloc deprisac. este a mo§isau lui Solomon, de6 sa aiba ai scoatestupii den prisac. §i din zamnic. sai dea afar. iar Bujoranul de ar avea cova a raspunde sa vie de fat §i sA§ aduc§i dres ce ar ave, §i nime sa nu cuteza a sta Inpolriva%cartii domnii mele.

IL 7236. OC1. 21.Pecetea domneasca In tu§ rol, mica, Cap de bou.

-

si-si

lonith,

1i

www.dacoromanica.ro

60

D. 7238 Decemvre. (3icesti 14). Scrisoare de danie prin careTulle prental, nepot Scinteoaei di virulai sin D. Si lion an loc deprisaci la Bicesti. cu dreptul' de a laa de a zecea de la cei ce voraseza stapi acolo.

f Eu prkutul Vasile fidorul Grozavii fetii lui Dumi-trasco ScAntiae am dat vArumeu Dumitrasco fidorul luiSi lion ot Tutova, un loc de prisac de la BAcesti ot tinu-tul Vasluiului. ça s le stApAneascA el cin(i) ar tinea stup(i)pe cel loc osAbit de clansul ca s margA sai ia de a z..d(e).si dintralti ani dau trkcut cad zapisul acelui loe de prisacestia in mane me denim de la moseme ScAnteoia i altsnime nai(b) trab macar cA s i acolisiascA un din namulnostru ce Dumitrasco sa aibA al stapani pe zapisul (scrispeste : rAvasul). car(e) iam fAcut la man(A). si de a zed sa iaor cini sar tine stupi pe acel loc. afar dintralui si pentrucredinta am si iscAlit.

Preutul Vasile iscal.Obs. Pe dos stA scris : Vasile ScAntee diac 98 Mai".

vel 7238 Dekev. 115

E. 7240 Noemvrie 21 (Bicesti l5). Grigore Chico, Vodit judecidii rams pe Gavril BAnariul in Ora co-a avut'o cu Ion Nacul lo-

goiiit de visterie pentru pärtile din TilAnesti, viindute de Gavril Lecapostelnicul.

t 1w Grigorie Ghica Voevoda. bojiiu milostiiu gos-podars zemli Moldavscoi. facem tire pe cum sau pArätde fat innainte domnii mete si a tot sfatul nostru boeriulnostru Ion gacul logoatul de visterie cu Gavril fidorulBAnariului nepot lui Tigan din Tibtinesti, pentru neste pArtide ocin din sat din Tibanesti de pre GArbovat din tinu-tul Vasluiului, care parti de mosie au fost a lui GavrilLeca part(e) de pre mosusau Gheorghe Rosca de au fostvistearnic si de la Leca le au cumparat Ion (Nacul lo-gofatul) jAluind Gavril BAnariul cum a avand el mosie laTibAnesti de pe mouseu Tigan au vAndut ad:a j.,arte demosie lui Toader Holban logofat ot visterie, i pe urmAIu4nd Leca post. carte domnii sale lui M hai VodA scriindla Ion Bujoranul si la Gheorghe Racles ea sA marga saialiaga i sli hotarasel pArtile lui de mo:zie din Tibanestidespre aIi rAzAsi. si margAnd acolo acei hotaruici nau

- -

si

www.dacoromanica.ro

61

facut dreptate ca sa fie ales numai partile Lecai ce iar ff1mpresurat si parte lui Gavril Banariul i ar fi dato Inhotaratura Leciii post. §1 acmu are suparare de la Cos-tandin pah. fieiorul lui Toader logolat cerand el sa 1ntoar-ca Gavril Banarul banii ce iau dat tatasau Toader logo-fatul pe acea parte de mosie din Tiblne:sti. deci domnieme vazand jaloba lui am trimes om gospod de au adusaice pe Ion Bujoranul si pe Gheorghita Racles cari aufost hotarnici Lecai postelnic, si am socotit i iam oran-duit la cinstit ti credin6os boeriul nostru durnnealui Da-rie Donici vel logofat, ca sa le ia sama deamanuntulcu dreptate si stand ei cu totii inaintea dumisale fiirul Ifata i Costanlin fir3orul lui Toader logofat, i scotand Na-cul logofat zapisale i dresale ce au avut de la Leca post. -pe partite de moiie din Tibane4ti sau aflat i sau dove-dit cum in acele Orli de mo*ie ce li au vandut GavrilBanariul i alti razesi din Tibanesti lui Toader logofatultaut lui Costantin, toate acele parti le au fost vandut maiinainte vreme i parintii acestor vanzatori lui GheorgheRoca visternicul mo§ul Lecai post. *i fiind la ada hotai a--tura tap i Costantin Rorul lui Toader logofat cu zapi-sale ce cumparase tatasau de Lt arei razesi sau dat in .Igturi de la acele ctimparaturi dirpa giudecata tarai ditvreme ca tot acele parti de mo**e liau fost vandut maiInainte vreme Gwzil Banariul, la divanul domnii mete tot.pentru ahsta hotaratura zicand ca au avu t. strambatatedespre ei hotarnici, domnie me am fost mai trimespe Toader Cuze depreun cu BacIe ca s marga sr samasure de iznoav acel hotar, ea de vor Il facat dintai:gre§eli sa se lndrepteze. de la carii all argtat NNacul lo-gofatul i marturie scriind ca dupa. re au marsu acolo de-preun si cu alti megiesi au masurat tol hotarul din piia-tra si nimic grepla nau anat.. precum scriu dresile Le--cal post. au lost hotarat pe dreptate si au mai arätat Na-cul logofat i alte carti de la Neculai Vod i de la MihaiVod. de Ora pe cum sau parat Leca pos'. cu Ga-vril Banariol i cu alte samint i a lui nepotii lui Iigan totpentru aceste parti, i ian tot ramas.. Deci vazand dual

.

§i

Gavril

a pi

0

www.dacoromanica.ro

62

nealui vel logofat acele direse si mArturii de la hotarnicisi carti de ramas, au socotit si au gludecat din vreme elacele prati de mosie au fost vändute mai Innainte vreame

-de Wirintii lor RoscAi vist. si pe urmA lau fost vAndut siei, sA aiba a intoarce lui Costantm banii ce thu luat dela tatAsAu Toader logofat , iar Nacul logofat sl aibA a tinepArpe cele pe cum le au cumpArat de la Leca postelnic.insa sau dovedit si dintru hotarnici carii mai sus scriua cándu au hotArAt acele pArti de mosii Leal postelnic,au mai rAmas so de parnanturi In parte razasilor celorce nau lost vandut care sau ales deosAbit de mosie Lecli,deci de a fi mai avAnd Gavril Banariul vro parte deosa-bit de acele ce au vAndut Roscai vist. sA cerce In parterazesilor acelora, iar la pArtile cari sau hotarat Lecai sanu sA, mai amestece Pentraceia domnie me vAzAnd ca cudreptate au giudecat dumnelui vel logofat, si domnie meinca am dat rAmas pe Gavril BAnariul si pe alte niamuria lui cari au vAndut Roscai vist. si sA aiba a Intoarce luiCostantin banii ce au luat de la tatAsau Toader logofat,iar Nacul log. sa aibA as tine acele parti .de movie de"TibInesti precum iau hotArat acei hotarnici cu tot hotarulsi cu tot vinitul precum au cumpArat de la Leca. post. sisai fie driapta ocinA si mosie In veci. si gasta Ora s5 nus mai parascA peste carte domnii mele. a6asta scriem.

vlet 7240 Noev. 21.Darie Donici.

Pecetea domneasca In tus ros : lw rpurope rtilld HOE-f EOM. VICTIO MACTiF0 rtIlApS SEWN MOAMECK011.

F. 7242 Ghenarie 15 Iasi. (Musa 16). Costandin Neculai Ma-vrocordat Vod5. scrie la boerii siii Andronic biv cimiras si diacalStrizescul si cerceteze pricina pentrn gardul tarinii si a fiinatulni luiIon Bujorannl despre ritzesii din selistea vecini en ale lui.

f 1w Costandin. Neculai Voevoda bojiiu mlsliu gos-cpodars. zemli Moldavscoi. scriem domniia mea la boiarulnostru. Andronic biv c5m5ras si la sluga noastra Strazes-

.-cul diacul. facem stire a domnii meale jalui. boiariul no3-

www.dacoromanica.ro

63

tru Ion Bujoranul. pe un Ghiorghit Racle i pe IonitaPancescul de acole de la Vas luiu. zicAnd Bujoranul cumca are ni;te mo*ii acolo vro 5 sAli5ti si au si acei oa-mini osAbiti intre a lui la care mo*ie naii ave triaba niciei la moiile lui nici el la movie lor. si fiind acolo locustramptu de padure, care tine §i tarinele §1 tanatele *i a-riile tot ingradite precum si el zise cã sau ingradit i a-

rina i fAnatul i ariile, iar acei oameni nu *au ingraditei Inca *Azand pe alta mo*ie numai hrana leeste acolo

*i el (land ca la doi trei vite 6au avut. pAstoriu, *i cu*tire lui nar fi sa sA fi scapat vitele lui vrodatA In tarinilelor. numai ar pune pricina pentru un buhai a lui. zicandca liau facut paguba i IncA iar fi prinsu alte vile nici odata In tarina lor nici lau chemat la ispase. i acei oa-mini ar fi mArsu la casa lui mai In trezute zile j iar fisuduit i fAmeia i iar fi facut mare oc Ira nefiind el acas,

mai jalui cum ar fi mancatu porcii lui Rack* ni*te pa-sari de la casa lui i iar fi mAn(cat) i it clAi de grAu.tot mascurii lui. i iar mai fi datori i cu o merta degrAu i iar fi prapaclit fi6oru1 lui Racle i un cal *i i sarfi aprinsu astA toamnA i un zemnic cu stupi i cu multeprovizii a casAi.. i ar ave prepus pe o fatA din casa lui

*i de toate este paguba i apoi lar fi i suduitRacle* vi PAncescul, *i lar fi ocArAt la casa lui. De

care lucru iatA cA vA scriem sA cautati sai chemati fata visA le luati sAmne foarte cu amanuntul pentru toate pagu-

ocArAle i pentru tarini. de ar fi obiceiu acolo slsA Ingradiasca fiiind locu stramptu *i de padure, asa sAurmai cu tudecata, pe obiceiul locului i pentru alte pri-cini i pagube ce mai aratA Bujoranul despre acei oameni.precum viti socoti mai cu dreptate sAi gudecati i 6a fitu cale *i cu dreptate, sai pliniti ca sa nu fie paguba* *ipentru ocara 6au facut ei I3ujoranului Inca precum vit aflamai cu dreptate sA ne faceti *tire cu o mArturie incredin-tata, i pentru mosie incai sA le alegeti cu oameni buniIpe scrisori ce or arAta *i sa, le hotArati moii1e. ca s nu

si

Raclesu,$i

bele. $i

M

www.dacoromanica.ro

64

mai aiba pricina intre dansii mAcar ca vitile sasi pasci u-nul a altue pe molie numai sa fireasca tarinile si fitnatelesi cum a fi mai drept sai asezati acolo pentru toate fA-

marturie ca di sar mai trage la divan sa a-vem stire.

u las vlt 7242. Ghen. 15.vel logofat.

Pt cetta lomneasca in tus ros: t Ilw KOCTAHTIM Ru-KOAdf HOMOAd. naal4D M1CTi10 ['aims 3fMAH AiMMIICKOH.

cap de bou, i pasere, 1733.

G. 728t August 13. (Bicesti, 17). Märtnrie hotarnicA a mai Cairn.Pilat i Vasile Carp vornici de poarti pentru hotirirea Bacestilor, par-tea lui Ion Bujoranul despre Cud.

Milostive i (lu)minate doamne sA fii marie ta sntos.Facem stire marii tale cit vini la noi Ion Bujoranul

cu luminata carte marii talia la noi ca sa mergem la satla Bacesti ca sA indreptam un hotar la Bacesti unde sahotara-tk Bacesti cu Cuci, care am fostk vinit si in anultrecut. ea RI IndreptPm trei hotara, ce dot sau indreptatunul unde sa hotarascu Bozkeni cu Cuei; si altul unde sahotarAscu MArmureni cu Cuci precum le arata marturie inanul trecut. iar acestu hotar dispre BAcesti alunce mi saufostu indreptat. nevrandu. Racles sa marga ni6 alti nauvrut sA marga i jaluindu acmu Bujoranul de iznov mAriitale. nei poroncit maniia ta. sa luim pe Racles si sal du-cern acolo i sa punem hotarul cu cheltuial lui i pe po-ronca marii tale am marsu si am stransu i alti rAzesi

.megies sau aflat doi omeni batrani Chiriiac de GArciniGanbo=ii si neu dus la o poenit peste Barlad ce sA

chiarna po:ana Nitului. i neu aratat in margine poeniidin tos au zis cu sufletele lor arAtandule Racles si cartede blaslam au primito asupra sufletelor lor. de e. unde niau aratat acolo am pus si piiatra. din dial de drum. caa.Mild pin codru la dalu i din vale de drum, in prejma

candule i

pi

ai

www.dacoromanica.ro

65 ---

Chetii am lacut si un buir (s$40) intr'un stejar Si eAutAndupiiatra veehe. peste Ihr lad 11 cAmpu. ne atländus sau puspArnul Gorii hotar ,si asa sau incheiat tot hotarul Bäervtii.cu a Cucilor, i pentru credinta am dat aiastã marturie

noastra la mana lui Ion Bujoranul. i s flu m'arija tasntos.

let 7248 Avg. 23Robii märii tale.Gavrd lat vornic glotnii, Vasile Carpu biv vornic

glotnii.

H. 7249 Mai 14 (Blice$ti 18). Marturia lui Ion Cucoranul yornicSimeon Ke$co uricar pentru pricina intre rtize$ii de Tibilne$ti $i

Hu Idea pentru un yad de moarà pe GiIrbovt, desp5gubin4en 8 lei.

Milostive vi luminate Doarnne sa. fii marie t. sanOtos.Facem vtire marii tale pentru pricina morii Buhlei

6au facut el la TibAnesti. in tinutul Vasluiului. in pärAulGarbovatul, pe hliza rfizesilor, avandu si Buhle o partede movie in l'ibaneti 6au cumpnratu de la Hie pitarm ho-taratb i stälpitA de o parte vi avAnd Buhle in scriso-rile lui un vad de moarä neales pe caret vadu, de Tara11 aratä la scrisorile Buhlei mai gos pe pfiraul satului Ti-banevtii. in Garbovatu in potriva hlizei Buhlei vi mai a-vAndu Buhle vi o delnita de thn in ves tot 'mai in gos inpotriva hlizei lui vi mai avand Buhle Jaltä delnitN, opoenita in hliza razevilor vi cu pricina acevtii poenita *aufacut Buhle moar ft. in hliza razevilor, i innecand moaradelnitele rtizesilor, si faandule pa1bä ñu uferitu peBuhle si jMuindu marii tale ne poronce§tii atArie tan macarude sa fi i razevind Buhle cu razAsii vi fãcandule pagubädin porunca mai-id tale ham luat sama. §i.sauu 'cetit toatescrisorile de cumparAturile Buhlei i sau atlat acel vad demoara mai gos unde i lau dat razevil i .sai facut buprmai avand Buhle si un loc de prisacA in scrisori, §1 iari Ian dat rzeii i iam facut buor Ia stejar unde ,sau ales

Ispisoace $i Zapise Vol. IV p. II. 5

tipe

a

p

-Pi

7

pi

www.dacoromanica.ro

66

mai gos pe Garbovat, iar pentru adista. delnita. dau maiavut Buhle in sesu, de la un Grozav, din sus; de moara,au facut schirnbu Buh le cu Ne-tor si cu alti frati aiau dat Ruh le. ace delnita din hliza r5zelilor si razesiiiau dat alit delnita din hliza Buhlei 6au avut ei. lAngacasa Buhlei, i penlru aceea sau asczat cu razesii i i

liam dat tot din tos despre hlica Buhlei, i Ii sau pusbuor ir campul an fostu hotaratu mai de multu. si stAl-pite hlizele Buhlei din gos despre rasarit i a lui Costan-din Holban. in mijlocu, si a rPzesilor din sus, si pentrumoara fiindu pe hliza raze§ilor. i pagubind pre razesi,dupa cum sau cunoscut i nesuferind räzes:i ani mailuat sama inpreuna cu Bujoranul i cu Racles si tot atesau kudecat sa i sa tae moara, i sau taet i Buhle s54mute moara mai gos unde iau dat r2zesii si scriu i za-pisale ce este in potriva hlizei lui. lar pentru paguba oa-menilor I azesi iam asezat sa le de Buhle optu lei si srabde i ei de pagubl. cäci i ei lau suferit pan& acum.

ase sau apzat i ei. i Sall inpacat ca altä pricinA slnu mai fie, Intre dãnsii. Si sau dat si alta marturie la ma,-na Buhlei. cum iam tudecat impreuna cu Bujoranul cuRaclev. ca s vtie si din saleste inca sa tie trei partigumatate din gumatate de sat precum tine in campu.

u Ias It 7249 Mai 14.Robii marii tale, Ion Cucoranul biv vornic, Simion

Chesco uricar.

I. 7249 Octombrie 30. (Bicesti 19). Marturie hotarnici radicatide Toader Stircea si Ion Bujoranul vornici In atul Crfiesti despre BAcestisi Pincesti, (Had másurile In funii si stfinjeni. (Copia).

Milostive i luminate doamne sa fii maniia ta sanatos.Facem stire mariei tale ca vini la noi Iriinia fidorul

lui Toader Capatina, cu luminata carte marii tale, ca samergem la sat la Craesti la tinutul Va1uiu1ui ca sa ale-gem niste parti de movie de cumparaturtl, care miai fost

lu. pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

- 6 7 -poroncit marie ta cu alta carte a marii tale mai inaintela alti razesi anume Grume(za). si au fost venit aice siliam fost ales partite lor si nefiind Eremiia aice lapau jaluit marii tale precum sar li Impresurat partite lui sianarie ta de iznoava ai poruncit lui Ion Bujoreanul biv vor-nic de Campu lungu, si mie Toadet Starce vornic de poarta,ca sa venim .ti de iznoava sa masurarn tot satul Crae.;tiisi O. alegem partile Irimiei de ctitra alti razesi si sa lestalpim. Devi noi pe luminata poronca midi tale am venitsi am stransu toti razesii si impregiurasii, ,i au scos Warezapisale si ispisoace cine ce au avut si stand si luindulesama pe amanuntul, sau aflat la vornicul Cucorianul, si la

,rii Grumezii un ispisuc de la Vasile Vocla pe guma-tate de sat pe parte de sus, si sau mai aflat la Eremia siia Horii Oproae un ispisoc de h Vasilie Voclx din gu.ma tate de sat din partea de gos. si sau mai aflat un is.pko din parte de g' os la preutul Ion pe a patra parteAin gumatale de sat, si cateva zapisa pe la toti razesii,cati au aflat si cate dclori vandute, ci noi asa am gude-cat din poronca mAriei tale rare or hi cumpAratori maivechi aceia sa stapiniasca mosiia. iar ceia ce au cumpa-rat mai pe tirma sA caute vanzatoriul de la cine au curn-parat. deci sau aflat un zapis pe a cince parte din guma-tate de sat din parte de sus cumparat de socrul Cucora-nutui ki a Grumezii mai Inainte si sau mai aflat un zapisla Eremiia tot pe adastA parte, mai pe urnià cumparat siscalit Grumeza si cumnatul sau fstratie ditaconul. Deciinoi asa am gudecat de vreme ca Pi sint iscaliti In zapisulcel mai pe urma cumparat sa- Ve Irimiia movie, si ei sascaute vänzasul. iar mariia ta vei gudeca precum va fimita mariei tale, si sau mai aflat un ispisoc la GhiorghieRacles mai vechiu de cat toate ispisoacele de care manilata toti razesii pun pricina cum cai rasuflat si naratä nial odovada asupra lui, ce noi masurand pamantul nu niau a-kunsu sä dam tuturor zapi.zalor ce niau cautat a scadetuturoru zapisalor, ce marie ta iaras vei gudeca precumva fi mita mariei tale.

fit

www.dacoromanica.ro

68

Deci purcegand made ta a masura locul am masu-rat aumkate de sat parte de sus cu funii de 20 pasipasul de 6 palme si am aflat 165 funii fara curatituriam masurat §i parte de gos tot cu a me masura si amaflat 16o funii si am gasit si trei pietre hotari vechl, caria I fost despartitori batranii satut in cloak si masurandseliste, am pus pialra holar in mijlocul sali§tii sa fie gu-matate de seliste in parte de sus si gurnmate de selistein parte de gos. si am purces. a masura dintr'un hotarvechiu in sus parte leimii de unde sa desparte satul indoa, 43 funii intre randuri de pamanturi, si am pus sitrii pietre hotar una de la dial supt pAduri despre rgsaritalta la mijlocul campului in costisa, a trcia in sis in ma-lul paraului DrAgusanii,. d'spre apu4. si sa aiba a tine sidin sapaturi si din r- 6.1 ste. si din vad de moara si din li-vezi, cu pomi. si din locuri de prisaci. si din tot locul pecat i sa vine parte din parte de sus. Asijdere si din par-te de gos invoindu-za Erimiia cu razesii anume Stefan Marcusi (cu) brat (trate) !gnat Enachi i cu ti6orii Oprae. i cu fi6oriilui Lohan ii sau venit parte 68 funi i funie 20 pasi6 palme, i sau stalpit si adeasta parte din gos. Si saupus si pietre hotara o piatra au pus dispre raqärit suptpldure, in malul paraului ce sa chema Beitul i alta piatrade la vale in pra pAraului Beitului dispre apus langadrum, i in malul unui zgmnic parasit, care cauta pietrileuna spre alta. care intra6astg stalpiturg ce sz U stalpit cudot din parte din go-i au pArti numai ace§ti raze5i. cemai sus scriu anume Irimiia cu rgzesii lui, i sa aiba atine fratati sin sacAturi sin saliste si din vadu de moarilsi din livezi cu pomi, si din locul de pricina si din tot1 cul pe cat Ii sa vent parte din parte de gos.

lay cAta parte au ramas din parle den gos nes-talpita ii sat dat tid Ile pe a mana cine eat i sau venitinrie s aibaj stapani cu pace. iar capul hotarului dingos. sii Inpreuna cu hotarul Bace§tilor, iar hotarul tij aCrae§tilor parte de sus sa inpreun cu hotarul Pance§trlor,

si

gi

www.dacoromanica.ro

69

unde sau pus si pliatra hotar, adasta facem stire mAriitale, sl fi mArie ta sArAtos.

let 7249. Oct. 30

Robii marii tale. Toader Starce vornic glod. Ion Bu-joranul vornic iscal.

t Eu Toader razas iscal, f Ghiorghe Ostahe razas,*tetan Marcu razas, t Vasile sin Oprii razes, t Filip

Lohan razas, t Sandul Grumeza razas, Ignat Santee ra-zes, Ion Grumeza razes, Erei Ion razes, Ion Cucoranul,Irimila Capatin5. iscal. Asemene de pe ce adevarata ho--tarnica, 1825 Mart 26, Enachi stolnic".

J. 7254 Mai 1 (BAcesti 20). Scrisoare de asezare Intre riizesiide Bacesti si Chiriiac de Garceni sa tie inprenna cele 28 nine dinBAce*ti. (Copie din 1809 Julie 9).

Noi Chiriio de Garceni i eu Solomon si cu alti frati.al nostri. tot rAzAsii de Bac e§ti ot BArlAzel, tinut Vaslui,precum viind noi cu om gospod de neam hotarat partilenostre ce avem la Bacesti care pe zapis ce am avul nesau vinit loata rno§:iia noastrA de o parte intro hliza inparte de jos. doozaci i trei de funi. i fune de 20 stan-jeni i stänjan de 8 palm. care ne sau hotarat i u pietre

cu buore, cum ne arm& hotarnica day langa noi. saumai lepit si rudele nostre cu alte hleza ce le sau venit,la inpartala locului 4 fune, i asa nem tocmit ca s avema tine tot inpreuna si la saliste. si la vad de moara si unloc de car(d)ma si in tot locul. Si neam dat i scrisoareunii la mAna altora, iscalita si de hotarnicii randuiti.

Eu Eremiia sari Chiriac, Eu Chiriiac ot Garceni, sieu To(ade)r nepot lor.

Costachi Gavril vel cApitan.

f

www.dacoromanica.ro

70

K. 7254. August 5 (Bacesti 21). Märturie hotarnich pentru mola Arnatisenii si Vales, liongoaei de pe Bárlhzel, (land misurile irt

lune si stanjeni, cumpirituri lui Aristarh vel spatar de la urmasii Lungu ui armasul.

Facem §tire cu ahsta m5rturie a Ewa-VA a dupaluminata carte marii sale lui Voda am mersu la satulArma§eanii ki la Vale ce sa cheama Bangoaia, care mo-§ie sint pe apa Barlazalului, la Podul Lungului, et tinutulVasluiului, care acele mo*ii sint cumparaturA dumisale A-riitarh vel spatar de la Nastasiia femeia Sandului fiOorullui Iliia Lungului, nepotul Lungului arma§, §i de la Roriisai Ion §i Anton, si de la fiicasa Dochla cu zapis denvalet 7251 Mai 15, cari aceste mosie au fost si Lunguluiarmasul cumparatura cu zapisa de marturii si cu ispisocde intaritura de la raposatul domn Vasile Voda din valeat7154 Mart 15, care ispisoc scriia cau intaiit Lungul arma§prea a lui dreapta mosiia si cumparAtura a treia parte de-sat de Arma§iani cu vad de moara prea apa Dragu§aniiunde da In Bo rlazal §i cu poiana de fanat. ce el sau cum-parat de la Neaniul fi6orul lui Marcu Motrea drept 20-ughi. si iarasi au mai intarit Lungului arnia§ a dmsaledriaW mosie §i cumparatura iar* pe a treia parte esatu de Arma§iani si cu vad de moara in Barlazal, cei lafanatu §i cu prisaca, ce el sau cumparat de -la un Petri-manu drept un cal preteluit drept 8o lei, iaras cu zapis demarturii de la multi oameni buni §i batrani, si iara§ scriiacau mai intarit Lungului armasului pe a lui driapta cum-paratura a patra parte §i dintraltu vadu de moara ce iasteIn gura Barlazalului unde au fost moara lui Marcu din-tracela§ hotar a satului Arma§anii, ce el au cumparat dela Miron de Garcina drept io zloti batuti, iar4, din za-pis de marturiia de la oameti buni, iar aceste cumparaturicu ispisoc de Intaritura de la mai sus numitul incheasa dotparti de sat de Armasiani, §i cu 2 vaduri de moara sicu locuri de prisaca. §i cu poiana de fanat Inca si cu oparte dintru alt vad de moara cu tot venitul, si o-sabit niau mai aratat si alt zapis de marturiia din valeat

www.dacoromanica.ro

71

7133 Mart 15 de la Miron de Garcina scriind ea de alui bunä vog de nime navoit nici asuprit au vandut a luidriapta mosie den sat din Armaseani Ora la I adiul luiTigan, Rangoaia valea In suq, aceste mosii au vandut elLungului de Olasai, drept 18o lei batuti i locul tot ales sistalpit in care zapis sant peceti degete a megi;asi razesice sa hotarascu cu aceste mosii, i iaste scris de un preutMisail de Sohulek In casa lui Iura*co, de Hodoreni,dupa poronca viind noi la aceste mosii. am stransu oa-meni buni megiiasi de prin pregiur anume Lupul Buh siIratesäu Vaqile Buh'e mazili din Tabane§ti, ce sa hot arascudin sus cu Armasend, §i Ilie Gandul. ginere lui kndroniccamarasul ce trage mosie de cumparatura in Leucuseni.in Malenesti. ce sa hotarascu. pe din 'Os despre rasarit cuArrnafenii si cu vale Rangoaia i alti raze§i, ce sau ras-punsu de b3 Una in Leuru:eni. si in MMine.tai. aniime An-drei Jepau, i Neculai Jepau ri Ursache Jepau ;i Ghior-ghita Neghina, i Lupul a S3rii si Glieorghe ce saii räs-punsu toti nepoti si stranepo.i lui lurasco cnre ace?ti ra-zesi dii Leucuseni, si din Maline?ti. puind et pricina a-cestui zapis a lui Miron din G ircini, 6au vandut Lunguluiarmas parte diu Armaseni i cti vale Rangoe intio sutäopt jaci lel, zif and ei namai cu g trite lor ca vale Ran-got., ar fi de hotarul lo Leucuenii, aratand eiLeuzuseni de iasta pine de Barlad. pe Barlazel din susde gura vaii Ra. goe. dar alia dovada nau aratat f r decat au aratat ei un uric sarbaicu de la Alexandru Vodadin valet 6961 Octomvi ie 22. scriind ca au maid pre a-devarat sluga lvn At bure cu un sat anume Leucu-eni peBarlazel, unde iau fost casa lu' si piste Barlazel poian'.Dar ei fac selistea Leucu§eni de iasta parte de Barladsa inttnd i pe vale Rangoe care vale R ingoe sa pome-note din batrani, iar Leucuseni pe vale Rangoe nu sapomenesc. cum ;i la triad 1w Alexandru Voda (:iau aratatei. area pe Leurusen', §i pe Malinesti. dar au zas ca, santla alti raza-i ai lor. si pentru aiiasta sau socotit din vre-Ire ca zapisul acesta a lui Eton de ircini scrie ca sau

si

eliIe

www.dacoromanica.ro

72

scris de popa Misaila in casa lui Iurasco mosului acestorrazesi de Leucuseni i sant peceti degete a megiesi si arazesi de prin prekur. de au ei prepaq, ca ar ti ritu zapr-sul, sa caute ei pe acel Miron din Garcini, in scrisordelui Chirii-tc din Garcini ca acela hau fost stramos si auJost om numit sl sas mai caute pe acesti razesi de Leu-cuseni Ate scrisori mai noi ce fi avand pe Leucuseni

pe Maime:ti si atunci indrepte. caci Andronic avandcuniparatirri de pe la razesi din sat din Leucuseni si dinMalinesti i nefiind neam de a Lungului in Armasnniluind Andronic hotarni ai facut sileste Leucuseni. o sa-liste ce este de iasta parte de Ballad, in capul viii Ran-goe din sus si mai din sus de ace saliste tot pe Barlazelmai este o saleste unde sa cheama la vadul Saimenilor

sa pomeneste din batriiii din megiesi c aceia ar fi siliste Armasenilor care Andronic au facut n este selisteMalinesti i iiu stracat hotarale veche, si au pus hotarenoi, de sau ales curni.araturde lui. din Leueuseni, si dinMalinesti cat ian fost voe .:i au inpresurat i mosie Ar-masenii si part 1- raze2ilor cdor nevanduti din Lencuseni§i din Ma !nest,. si Inca au dat razesilor celor rievandutto paite din Arrnaseni care acmu razesii acestie o mar-turisäscu. i nui primasu -1 le de loc. din Armasebice poftesc sa te de din rno:re 1o.. dara saliste Armaseni oaratA arei raztsi pe Dragusina. iar nu pe Barlazel, cumscriu dresale Lungului i untie arata ei iaste ca de doitrel bordela. ir nu de casa mari, sau de sat cum santsalistele cele de pe Barlazel, i pentru aC:aste dm vremeca si rste Learzenii, o arat4 la scrtsorile razasslor de ceiaparte de Barlazel, acolo sa tie Leucusenii si de iasta partede Barlazel sant 2 salesti una sa fie Mrlinestii. i alta safie ArmAsenii si de sa dovedi zapisul lut Miron de Gar-cini 6au vandut Lungului arnia i alte parti din Armasent

vale Bangoe intro sula optzati lei, car Ii bun, atunciramane satul. Armasanii tot vandut Lungului armas sivale fiangoe toata. cum si vanzare arala zapisul cau dat

aevi

vi

vi

www.dacoromanica.ro

'7 3

multi bani. macar cA nu pot ei cu gurile lor sa faca za-pisul sat], find scris de un preut In casa mosului lorlui lurasco ; i find cu peceti degete a megiesi si a tazeside prin pregiur. ce cu scrisori sa dovediasca si cum amzis mai sus acela Miron vanzatorul sa va irulrepta dinscrisorile Garcinilor. ce este mos Garcinilor ; darn catamo=ie au ramas de sat de Armateni afara din stalpituralui Andronic. am intarit si noi cu petre hotara, hotarulArmasenilor pe din gos. desprti M lineti, sa incene din-trun buor ce sau facut intr'un stejar in varvul dialului inradiu din dial de movila gaunoasa. si sa pogoara la valeprin radiu In gos la o piatra hotar, din margine rediuluice este din dial de o arie de acolo la vale pe muche dia-lului la o piiatra hotar-ce ie intro arie unde sau pus sialta piatra alature i bat.ia la vale tot in gos pe muchedialului din d.al de altA arie, la alta piatra hotar. si deacolo tot la vale pe muche dialului pan in vale la o pia-tra hotar. ce iaste din vale de drumul cel mai e, din susde saleste ce o fac de Malinesti, unde au fost vadul Sai-menilor, care piatra bate peste Barlad. pin poiann in drep-tul locului si sa sue la dial la codru pe un piscu pe dinsus de un loc de prisaca i sa pogoara la vale, prin co-dru. si apuca vale ezarului pe supt buza piscului undese pogoara drumul Gärcinilor in vale iazarului, si apoi sasue la dial prin codru in varvul dialului unde se hotarascucu Garc ni, cum margu sake hotara in codru ce sant a-lature si iras niam intorsu la movila gaunoasa, in capulhotarului din sus la buorul din dial de movila care des-parte. radiul, de acolo din dial si de acolo in sus. lavale iaste radiul lui. Tigan de Tibane.tti, iar la vale in h'oseste radiul de Armaseni, si de la buor din 'dial de movilagaunoasa tot varvul dialului iii sus de altu buor intraltstejar ce sau facut drept vie lui TIgan de acolo tot in susprin Ware Ia alt buor intralt stejar ce sau facut despreun lo: de prisaca ce iaste pe hotarul Armasenilor, si deacolo la o piatra hotar ce sau pus unde esa drumul cevine de la Armaseni afara in Tibanesti intrun pisc den

- -

www.dacoromanica.ro

74

dial. de drum si bate gura vaii. Drägusanii piste luneäcurmezis WA In hotarul Bacestilor. si tot Dragusana ve-che !Ana la capul podului ce este peste Bar laze!. si merge drept prin lunca alature cu Bacesti. i sa, sue la co-dru pe un pisc pe diasupra rapii Galbeni. si tot dreptprin codru. In varvul dialului, unde se hotäräste cu Gar-cinii, i asa sa incheae i hotarul Armasenilor, pe din susdespre Bacesti, iar pamanturile Inca sau masurat In Ar-maseni cu fune de 20 de pasi i pasul de sesa palmesau aflat einzaci de pamanturi costise despre rasarit ate20 de pasi latul i lungul 13 fune, cate 20 de pasi si pa-truzaci si patru pamant.iri su aflat In 2 racle din SUSdespre apus iara ate Lie 2o psi latul si lungul cote deio fune tot ate de 20 pasi tune, si ,rii poenita pe Gar-bovat pana in apa Dragusanii vfchi, unde sa hot srastecu Bacestii. i sau mai aflat opt fune de iasta parte deBarlazel. ses de fanate i treizaci de fune In lungu inpoiana peste Barlad, iara ses de fanat si 26 fune latul se-sului in po'ana si cinci fune In lunca din sus despre BA-cesti. par In apa Barladului. asa sau In, heiat tot hotarulsatului Armasenii. Iar vale Rangoe sau masurat iar cu a-6.asta fune de 20 de pasi. si pasul de 6 palme, iaras numaieat sau hotirat mai an si sau afht pe amandol cosliselecinzati de parnanturi (-ate 20 de pasi 14u1 si lungul catede 13 fune costise despre rasarit. iar costise despre apussau afl t lungul tate 22 de fune pamatitul, si iar sau stal-pit din piatra veche a Marcovicenilor ce iaste la vale dinsus de drumut sapat si bate la dial In spre apus la opiatra hotar ce sau pus in margine rediului si de acolobate pin radiu la dial in dreptul locului pan la buorulchn stejar din dial de movila Gaunoasa. de acolo spre a-pus sa hotaraste cu Armasenii iar in suL spre crivathotaraste cu Hodorenii. iar pe din gos se ho'ara:te valeRangoe din piatra de supt mar gine ce au pus Andronicce despaitu Leucuseni, de Malinesti, pana b aka piatrahotar ee sau pus mai la vale iar in margine radiului dinos de lature drumului care bate drept la vale costis.

In

Ei

www.dacoromanica.ro

- 75 -despre apus, pull In paraul RAngoe, la alta, piatra hotar, ce sau pus In malul paraului Rangoe. despre a?uscare bate peste parau despre apus a vaii Rangoe. la altapiatra hotar. ce sau pus In muche dialului despre rasarit,unde se hotgraste cu Marcovicenii, §i asa sau incheiat sihotarul OH Rangoae. pe cat au ramas din pietrele lui An-dronic ,ca6 din pietri la vale In kos. au luat toata valeRangoe, §i au facuto de Leucuseni. si pe cat sau Indreptat, si iam hotarat am dat §i de la noi adasta marturiehotarnica iscalita de noi.

L. 7257 Innie 30. (Biee,ti 22). Serisoarea lui Neculai monahdata cumnatilor sailToader 0 Ion Nacul de visterie pentru 20 lei di-ruiti schitului de la Brudureqti uncle el 0-a luat rasa calugareasea.

t Adeca eu Niculaiu monah zet Nacul facutam scri--soare me la maim durnilorsale cumnatilor miei Toder Na-cul ot vist. si Ion Nacul ot vist. precum sa s stie ca find eudator unora si altora si agiutand Dumnezau si cu silinta dumilorsale am plätit tot datorie si cu cele ce am ramas ale metecu totul main dat schitului de la Burduresti ot tinut Vasluiu-lui §i in tot vnata me acolo sa, slujascu. iar dupa morte mesa aiba. dmlor ctitorii a ma griji. cu frica lui Dumnezab.cum sar code. si nime altul amestecu sa naiba la cele cear ramane dupa moarte me tar cat sfanta marastire. sipurtatorii de grije ce or ramane dupa moarte me. iar cinesar ispiti a sa amesteca cat de putin ori cumnat ori fidormeu sa fie afurisit si blastamat de Dumnezau si cand marn.lasizat la manastire am luat dotzaci de lei de la cumnatinumiti mai sus, cari iau daruit, dmnlor manastiri ca sa is cumpere stupi si pentru ca s §tie am dat ahsla seri--soare a me la mans celor mai sus pomeniti tntru caremiam pus §i degetul si au iscalit §i alti boeri cari sau intämplat la a6astä asezare de a me bunä voe.

It. 7256 luni 30.

www.dacoromanica.ro

Neculai monah zet Nacul, Neculai Harescul ot vis-terie martur, Dumitrasco Baischie vatav mam intanplatfata, eu Ion Mitre post. am scris acesta diiata cuzisa pat intelui Neculaiu i sant martur".

M. 7261 Mart 24 (Bficesti 23). Scrisoare de asezare intre mos-nenii de Bficesti si Stefan Bosie cámArasu1 de izvoade luand acestajunfitate de 13Acesti si alti 140 stanjeni din a dons junAtate.

Adeca noi moseanii de Baceasti. ce sint pe apa Bar-lazalului. in tinutul Vasluiului, anumia diaconul Gavril zetChiriiac. i Toran SIllt Chiriiac. nepot Chiritii capitan.-Costantin snk Apostol nepot lui Solomon. si Ioni Popacopil din casa. nepot lui Solomon i Tudosie ginerile boa-nii. fetii Titei. i Vasdie cu fratii stranepoti Chiritiicapitan si Vintila biv capitan ginerile lui Vasilie i VasilieIrate cu Chirita capitan. i cu alti frati ai nostri, toti ne-poti i strAnepo[i Chir tei cApitan i lui Vasilie si Titii, siSorii frati fiori lui Toader Raciul. instiit tam cu acestzapis al nostru dam dat la mana dumisale S'efan BosiecamAras de izvoade, precum sa s ca cumparand dmne-lui mo,sie in satu In Btceasti la valetui 7253 de la VasileDab ja post. ti de la Toader brat lui iara lor haurathas de la mosul lui Toader logdatul de visterie luiToader iau fost cumparatura de la Panaiotachie bi. vetpost. au vtut dumnelui s5s aliagA i sa4 hotarasca partileces cuprind in zapise, fund a acesti BA eti nau mai fosthotarati nice odata den zile batrane si noi vazind catevazapise ce scoate iam statut in potriva. raspunzindu canui vom scoate pe toate zapisale päri, i dintradasta saunascut mari galceava. pentru care vinitau cu totii la di-van. si find randuiti am 'ask la giudecata innainte dumi-sale lordachi Cantacuzino vel logofat care numit boiariuin destul sau silit cu luare de sama, ca sa poata luminadreptate, dara find aceali vanzari de 6o ani, nu sau pu-tut hotara cu giudecata, far de cat aflanduse in Mtn cA-

t

stie

'76

pi

mei,

Vaslie,i

www.dacoromanica.ro

77

marasului Bosie un zapis din veleat 7201 de la toti ne-potii Leontiiase dupa cum sant anume scriti acolo care cu-prind giumatate de sat de Baccsti, in care sint iscalitirn irturi cinci boeri mari Tudosie Dubau vel logolat i Ramaidi vel vornic i Donid vel vorn. i Savin vel spat.-si Stefan Si lion vel clucer. iar protiva acelui zapis nu niathmai ramas alt cuvant de raspunsu sa putem zice cfi nuiadevarat. si lam primit de zapis Incredintat i dara cu totiidinainte dutnisale vel logofat am raspunsu. acei doi ba-trani intregi ce s incheaia acel zapis care fac gumatate desat sa ii ia camarasul Bask, st de osabit de zapisul a-cela, mai aratand Inca sese zapise pe rare iaras au cerut-parti, cat pentru aceli zapise niam asazat Si niam pri,mit,sal mai ia peste g umatate de sat Inca sapte funii de mo-tie si fune de 20 stanjeni cari cuprind 140 stanjeni si 0-dihninduse si dumndui cu ai gamAtate de sat si en a-ceste 7 fune piste at:a kumA tate de sat din partite noas-tre, niau dat i dumnelui zapis la mana, precum si noi la-!liana dumisale pe acel aslzamant sa vtam, deci de sarispiti vreunii dintre noi a stramuta asazamIntul acesta, safim inchinati Izatalmu o suta de lei dumisale vFI logufat

sa luam i rasplatire de la giudecata. i pentru credintacarei am stint carte am iscalit, iara cari nam stiut niam pus,degetele. Asijdere i eu Manolache Horul AngheluseiAngheluse fata lui,Dumitrasco Scantei. ce ma trag din Scan-tei Inca am priimit asazamantul. i eu Athanasie PetracheMacarescul am fost camaras de izvoade am scris eu maname atazamanml acesta.

u Iasi 726[ Mart 24.

Gavrii diacon lorga zet Chiritac, t Tofan snh Chi-riiac, t Costanlin Solomon, t Titdosie zet Ioane', t Va-sile, f Vintila, f Manolachi snh Anghelusi Szanteoaia

$tefan zet Nitul, f Si eu N tul din Nicoara razes de BA-cesti.

Denainte noastra sau asazat precum scrie mai sus,holarandui cu gudecata ca s giure trii mosani cas reale,

pi

pi

"I'

www.dacoromanica.ro

acele zapis. a lui BosAe. cari trec pcste gumAtate sat incare zapis cuprind 14 fune si lune de eke 20 stanjeni,nau cu:ezat sA gue si Eau priimit sAi mai de 7 fune pestegumAtate sa ce are Bosfte, hotArAt si de 7 fune sau lAsat

Bos5e. ase sau tAet pricina In doai cu invoiala tuturor".lordachi Canta vel logofat, f trecuta la condin de

TAnasA cAm(aras).

N. 7261 lulie 21 Bhcesti 20. Scrisoarea Ifrimestilor din Tansan5.tri Toader si Ion Nacul de visterie pentru Intoem rea bisericii dinBicesti cu 35 lei.

Adcc eu Ifrim i eu Ion brat Ifrim si eu Paval bratIfrim. i eu Savin zet Ifrim. oameni din Tansa ot Vaslui,datam zapisul nostru la mAna dumi,ale Toader Nacul otvisterie si la mAna dmisal.- Ion Nacul ot visterie precumsA sA stie cl niam tocrnit cu dmnlor sa to mini bisArica

BAcesti (6%tuunum) i clopotwta sA le sindilint dra-nitA de stejar. i cu cui de lemn. liaturi, cApriori, 6or histrAcat sA punem noi i sA Ii dam gata cu toate 6or tre-bui i dmnlor sa ni de treizAci si cinci de lei si la 1A-satul sAcului cli postul CrOunului sa 6e tot 1uCrul gala.Iar de nam da la zä lucrul gata. sA aibA dmlui a nepune zapciu om gd. ca sfi gAtim lueru i sa dAm i ci-bote not si doo.t, zA6 de lei niau dat dmlor innainte silei dup ce om gAti lucru sA nii de. si pentru credinte ampus degetele.

It 7261 hill 21.

Ifrim ot Tansa, PavAl brat lui, f Ion brat hi,f Savin zet lui, insA dranita sA s tie cA iaste a dmsaleToader Nacul ot v sterie niau pJtit nool mai nainte deam fAcuto".

78

si

a tit

15

f -I-

www.dacoromanica.ro

79

0. 7266. Iunie 6. (Bacesti 25) Cartea lui Scar lat Grigore Ghi--ca Vocla datA la mina lui Dumitrasco Sh lion sä si ia de a zecea depe parte& sa de mosie din Biicesti.

liw Scarlat Grigore Ghica Vvoda. bjiiu milostiiu gos-podar zemli Moldavscoi. datam carte domnii mele. lui Du-mitra$co &Ilion mazil ot Tutova sä fie volnic cu cartedornnii mele, a Lane si a stapitni a lui dreapta ocina simosie. ce are la tanutul Vasluiului anume Blice$tii (dresdin B4egii) cu Joe de prisaca, care rnosie este dreptaa lui pe care an stapanit'o parintii si mosii si tot niamullui : si sas ia de a zace din Varin cu paini d n fanate.si d n gradini cu legumi, si din prisaci cu stupi, insa din_5o unul iar find mai putan sä ia ate o Ora de stop sidin tot locul cu tot venitul. mosii dupa obiceiu, sf de vatrebui si hotara tura, poroncim dmv. is. de la tAnutul Vas-luiului sa mergi sit io holarasti. alegandui parte lui de mo-sie. de catra alte mosii, dup l. cum va dovedi. iar avand.cineva a raspunde sa vie de fata. a6asta poroncim.

It 7266. lun 6vel logofat.

Pecetea domneasca In tits ros : ItU GK.:Ionia rHlitl

HOM0,411. WildIO MACTII*. pram% 3141/1H AIOdAdliCKOW. Cap de

bou.

P. 1766 Octombrie 28. (Bacesti 26). Carte de judecatl a luiManolachi Costachi vel logorat in pricina dintre Vasile Buhlea mazilsi Apostol de Voinesti pentrn o poiani de ranat de pe Tibanesti.

t Facem stirk ca din luminata poronca pre innaltatdomnul nostru marie sa Grigorie Alexandra Ghica Vvoda.sau giudecat de fata Inainte noastra. Vasile Buhle mazilot Vaslui, cu Apostol si Pricopim. din Voines'i ot Carli-gaturN, pentru o poiana de mosii a Tibanestii din tinutVasluiului, de pe hliza Buhlii. ce in tarim au cosit iarbaApostol si Procopii, si au facut 3 stoguri de fanu, care ce-tindulisä scrisorile ase sau dovedit din ispisocul de Ora

_ _

www.dacoromanica.ro

80

si de intaritura al märii sale Grigore Ghiea Vvoda ceidin veleat 7249 Iuni 15 ces la niaria Buhlii, ca pe zapisä

hotarnici ce i siu ales parte de mosie de catra razesiari mosie in Tibanesii. trei pri si giumatate. din giuma-tate de sat de Tibanesti dispre rasaritu i doai (miv+)delnita din sasu si vadu de moara in Garbovatu pre hlizalui i locul de prisaca din costis, razesii laras asamineau ispisoc de intaritura pe parte lor. dupa care hotarareasi pr i giudecati i invoiala, dau avut atuncer dupa a-ceste ispisoace gspd. de 26 ani au urmat fiesta care partehliza Iui au stapanit. iara acum sculandusa acest Apostolsi Picopie find si ei razast in mosiia Tibanestii nau ca-otat ss raute cu razesii lor sa li de iarba pa parte ra-zesasca, dau intrat in hliza Buhlii, intra-e poiana in tariiade au cosito, raspunzand ei a6aste a ace poiana au fostde bastina razAsasca, Si tiindusa ca i ei sintu razesi, aucosit I oiana dar fiind ca atunce Ia hotarat ase sau invoitraze.sii pentru o delnita, a lui Grozav ce o are Buhle pebliza .-azesilor au lasalo la stap6nirt-a rgzesilor, i i izesiiInca iau dat Buhlii delnita lor ce o ave pe hliza Buhlii ; iaracesti Apostol si Procopie nepriimind ei ace invoiala arazesilor calor batrani, peste atata ani i paste ispisoacgspd. nu Ii sau dat ascultarea, la cerirea lor, sa stratriutehotaraturile si invo'ala ce de vreme ca razesii delnita lorace luata de la Buhle cu invoiala au cosito si acest Apostol cu Pricopii in tariia lor au rositu delnita BuhliiBuhle rarnaind fara fan dupa dreptate ase sä cade sa I'de Vasile Buhle banii cheltuidla cosii. si sa ii ia fanul, nu-mai stand ei la invoiala, asa sau priimit. pe giumatate defan sal ia Buhle, i sa li de chelluiala facutului, iar guma-tate de fan sal ia Apostol qi Procopie, si dejma sa de peobiceiu ca sa nu ramae mci o parle lAnA fan, iar cat pen-tru o poenita dau cosito razesii. ce Buhle zice cai pehliza lui i yazesii au raspunsu cal pe locul prisacti lorasa sau socotit sal; ia carte gospod la is(pravnicii) de ti-nut, sa Ii cerceteze adasta pricinA si de va dovedi cAi

i

s-

on

www.dacoromanica.ro

8 1

poenitti, pe hliza Buhlei, sA li la Buhle dijma, dintracelfan rAzesilor. iar find poenia pe locul prisAcii razesilorsa o stapaneasca cu pace. despre Buhle.

(u las It 1766 OA. 28).Manolachi Costachi vel logofat.

R. 1784 Mai 10. (BIcesti 27) Zapis de viinzare prin care IonitàFacia beeer vinde en 400 lei Lupului Beni log. de visterie un vadde moat% in Tibiinesti pe Gfirboviit.

Suret asemine scos de pe zapisul de vanzare moriilui tonitl Haciul becer.

AdecA eu Ionite Ha6u1 becer, datam zapisul meu lamane dmsale Lupul Nacu biv logofat ot visterie. precumsA s stie cl de a me b inA voia, am vändut dumisale unvad de moara, de pe apa GArbovAtului din sat din Tiba-nesti, ot tinut Vasluiului, cu amAndoai tArmurile si cumoarA fAcutA veche. iar pietrele morei stricate si izAturaruptA, si in poianA WTI arAtatul de mai sus vad si culoc de prisacA din dial de poiana, si cu parte de mosiela cAmpu, si cu trei delnitA de fAnat ce sant la ses si cuparte din pAdure si din luncA si cu parte den saleste, sicu locuri de prisaca ce Vor veni in .parte acestii part.' demosie din campu si din seliste, care aratate pArti de mo-sie din cAmpu si vad de moarA miau fost si mie de cum-pArAturA de la Afteniia fata Lupului Buhle si Afteniei iaufostu aceste pArti de mosie date danie de la sorusa Ca-trina, iar Catrinei iau fost dat danie de la Costandin Hol-ban med. care acest vad de moarl si pArti de mosie demai sus arAtate, liam vAndut dmsale logolAtului Lupul Nacudrept 400 lei adica patru sute lei, care bani dAndumii de-plin Intru mlnule mele, iam dat si eu zapisul meu acestadinpreunl si cu toate zapisAle vechi cAte au fost pe acestepArti de mosie, adica zapisul Afteniei cel de vAnzare, unispisoc de la Antiohie Vodii din leat 7205 Itdie 23. si trei,zapisA a morii si un zapis a locului cel de prisaca lAngAmoarA, si doat zapise de mosia lui Holban si trei cArti

Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II. 6

www.dacoromanica.ro

82

gospod. tot a lui Holban i trei marturii de danie cum §1hotarnica ca de acmu Inainte sai fie dmsale driapta ocina

mosie i sa o stäpaneasca far de nici o suparare de c-trá iar cand sar intampla sa iasä partile acestede movie sau vaduI de moara cu vreo pricina atunce eusa aibu a raspunde, i pentru mai adevarata credinta mamiscalit i insumi cu mana me.

It 1784 Maiu ioIonit Haë becer am vändut.rInaintea noastra viind vanzatoriul de neu aratat au

marturisit ca de bunä voia sa, au vandut parte de moviecu vad de moara, dupa cum sa cuprinde mai sus prin za-pisul acesta, si dupa tocmala sau luat i toti banii deplin,pentru aceea dar sau incredintat zapisul acesta i cu a-noastra isca Rua.

1784 Mai 10Gheorghe Sturze vel logofat, 5tefan Sturze vel vor-

nic, lordachi Ghica vel vornic, the Catargiul vel vornic,Joan Basota vel ban. Paväl Haciu post. martur. Scossamene de pe zapisul cel adevarat, posladuindnsa din cu.\rant in cuvar,t, Mihai Jora vornic, Iordachi Bals vist.

14) Document din 7202, lunie 26, Ia§i

Sumar Zapis de vanzare prin care Nistasie, sin Loghin vindeverilor sal toati partea sa din Marcoviceni, de pe Axana, en18 lei batuti.

(Mosia Duniesti, selistea Mareoviceni IV, 32). Hartie coall.

t Adec eu Nastasie fi6orul lui Loghin, 0 aAcsanii 444841f p scriu i marturisascu Cu acestu a-devarat zapis al mieu pre cum eu de nime silitu.nice asupritu ce de a me buna I voe. am vandutua me drtapta wcina i mosie. toata I parte me cemi sau vinit di pe Acsana din I satu. dinMarcoviceni. dumilorsale verilor miai anume I lui

j

+iti%411

sinimene.

a.

ima-ea

www.dacoromanica.ro

83

Vostolachie si lui Neculai si Radului. si lui Chi-riiac I aCasta parte w am vandut- dumilorsale. dintot locul cu I tot vinitul din campu. sr dintrapa-cu vad de moar I si cu lanat. si cu padure. si cupoeni. si cu locuri de prisaci. si cu tot locul cu tot-vinitul dereptu 1 18 lei batut. si banii mi au datu.-deplin intru I manule mele. dee ca ssa le fie dumi-lorsale MMBTS wcina si mosie in ve6. si pentru Icredinta, mai gos. mi am pus degetul si alti oa-meni buui carii sau prilegit mai gos, §au pus de-:getele si cini I au stiut carte au iscalit sa, fie demare cledinta I si de pe acesta zapis al mieu. saaiba as face si dres domnescu. I ca s fie de cre-dinta.

u las let 7202 luni 26.t Ghiorghi sahaidacar martur, t Nastasie, t I-

rina sor lui Nastasie am pus degetul sis martur,.si eu Gligore Cam lost postelnic warn tanplat laCasta vanzare si la facutul zapisului sant martur",az Gavril Mogalde iscal, az Gligore biv postelnic,iGrecul calaras de Tarigrad, t Vasale, t Ghiorghie,martur. Toader martur Cam fostu carsmar la Ne-culai cupet, Eu Mihalce am scris zapisul sis si mar-tur, az Mihalce iscal si martur, Ion Gheorghi mar-tur. az Toader iscal.

Mo§ia Dumqti cuprinde foarte multe documente ye-ehi in pachetele sale aflgtoare la Epitropie. Dumestii auiinghitit in trecutul lor io alte trupuri de nu:Oi de prin sa-Ltele din jur, pe unele desfiintandu-le, la altele rWuindu-le,prin eumparaturi ori danii deosebite §urine de la raze§iiwinduti. Cel care a tulburat parica desvoltare a satelor

www.dacoromanica.ro

84.

din Imprejurimi si a intrulucat inteo mare mosie hlizele-rAzese.ili a fost marele visternic i cumnat a lut Vasile VodaLupul, lordachi Cantacuzino intre 1640 si 1660. Vom dala vreme intinsele lui cumparMuri, toate de buna voecu bani gata batuti, de la obstiile de raztsi din eele iosate din jurul Dumestilor.

Mosia Dumesti cuprinde in to plicuri urmatoareleacte.

t). Trupul Marcoviceni-Leucuseni 13 acte, din cari 6din secol. al XVIII, si 7 din secol. al XIX-a.

2) Trupul selistei Slobozeni cuprinde 21 acte, dincare numai 5 din secol. al XVIII.

3), Trupul selistei Leucu.leni i Malinestt cuprinde 37acte, din cari numai 9 din secol. al XVIII-a si 6 din se--col. al XIX-a.

4). Trupul selistei Marcovicenilor cuprinde '52 acte-din cari numai 6 din secol. al XVIII-a si 5 din secolulal XIX-a.

5) Trupul selistei Melescani 8 arte, din cari 5 din-secol. al XVIII-a.

6). Trupul selistei Tiganesti cuprinde 20 acte, toate-vechi.

7). Trupul selistei Miresti, Glodeni, Jigoreni l Gaitreni cuprinde 21 acte. din care 18 din secol. al XIX-a.

8). Trupul selistei Cdcesti cuprinde 19 acte, toate-vechi.

9). Trupul selistei Borasti cuprinde 17 acte toatevechi.

1o). Trupul Dumesti cuprinde 27 acte din care tosint din secol. al XVIII a, iar 121 din secol. al XIX-a.

In total arhiva sf. Sp:ridon euprinde pentru Dumesti235 documente, unele incepand din secol. al XV-a In coace.Din toate aceste to seliste se pastreaza azi satele Jigoreni,Glodeni, Gäureni ki Dumesti, toate la Vaslui ; avem unLeucuseni In Roman si un Melescat,i in Tecuci; iar' des--pre selistele Slobozieni, Marcoviceni, Tigine;th si.Mires'i

www.dacoromanica.ro

_ 85

Clicesti n'avem nici o urma, ramanand ca hlize de mosiiIn trupul mare al Dumfstilor.

Cele mai vechi acte In pachetele mo2iilor se gasesccu referenta la trupurile de mosii si sate disparute. Asa.din cele 10 selilte intrate In trupuI mosiei Dumestilor,sele mai vechi acte se gasesc In pachetul 4 al Marcovi-cenilor.

Ele ne vorbesc de mersul proprielatii in secol. alXV-a, si se sue cu Inceputurile sale in secol. al /UV-a.

In 1442 August ro Ilie Voda si Stefan Vocla, fratri,;intaresc slugit lor drept credincioase, lui Marcu i suroriisale Stanei, fii lui Was Bontea, cum si nepotului lor desort Micul, satul Bontestii pe Stebni i Bontestii de josspe Bar lad, unde f rau 2 fantani, claruit de Alexandru celBun tatMui lor Ilias Bontea pentru slujbele facute de elfata de domn. Bontea batrinul era moll in 1442, rum si.una din fetele lui, mama lui Micul ; Ilia§ Bontea s'a fost nas-cut dar catra. 1350 cel putin, caci in rastamp de 70 deani vedem §i pe tata i pe una din fete morti. Bonteatatal lui Ilias a fost contemporan cu descalecatorul Bogdancatra 1350. (Isp. i Zapise I. 1. 14).

Cel intaiu stapan Ilias Bontea, daruit de Alexandru.cel Bun cu mosie pe Stebnic, izbuteste a da numele sau.asezarii sale la varsatura Stebnicului In Barlad, undeface fanta,na i asaza moara. Doua ape curioase ca numearc% Vasluiul: Stavnicul i Stebnicul, amandoua numeleint slavone : in Stavnic avem tulpina GTAH helesteu, iezere;iar In Stebnic avem malorusul GTICHHK, care insamna roiu(le albine i coser de grau. Cum insa Vasluiul i azi are-de mama un roiu de albine, deci un Stebnic; urmeaza ca,pe valea apei de azi Stebnicul au fost din vechi prisaci,aivezi, poene, unde populatia din loc se ocupa cu creste-rea albinelor. Cei cari au dat Intai nume apelor Stebnic

Stavnic nu erau romani. ci slavi din regiunea NistruluiNiprului, in gura carora umblau cuvintele Stavnic

.Stebnic, cu inteles comun, ramase In gura proprietarilormai noi ca denumiri de ape, desbracate de intelesul lor

t

gi

www.dacoromanica.ro

86

comun.Vechii prisecari de pe valea Stebnicului n'atkizbutit a-§i face asezari, de sate, nici ali valorifica,titlul lor legal, nefiind stapinire, care sa le intareasca tit-lul lor de proprietate, ca sl rarrana Ia urma§i. 0 dovadain afirmarea noastra este ca la gura Sttbnicului pe tot locul intre Stebnic trei Barlad, cel care §i-a legat numele. deasezare, ba Inca de 2 asezari de sate a lost acest Bontea,descalecator de ocini inainte de 1400, a carui fiu Ilie§ ca-pata titlul de proprietate, §i se a§aza pe Stebnic. Ilia§.Bontea avand trei copii : Marcu, Stana, §i alta fata ; copiii§i-au sporit a§ezarile §i a§a au dat numire de Bonte§ti,-de sus pe Stebnic, §i de jos pe Barlad, mai apoi MC-mane§tii, la a§ezarile lor gospodare§ti.

S'ar intreba cineva acum : primul stapan legal do-vedit : Ilia§ Bontea, putut-a expropia pe cineva ? sau capatand uric de stapanire de la Alexandru cel Bun, fost'ael jude satului ca O. se bucure de tolosul slujbei lui ?-Foarte multi din juzii pomeniti In actele secol. al XV-anu §i-au legat numele lor de satul peste care erau juji,_

dovada ca insärcinarea de jude era un atribut de stat, nuteritorial, §i vremelnica, ne cum de mo§tenire. Cel intaiuBontea nu ni se arata sa fi avut vre-un titlu de stat, cii . stapan de mo§ie, ca atatia Insaditori de ocini, cariku ramas la tara §i au roit elementul romanesc pe tot in-tinsul tarii Moldovei din Carpati la Nistru §i Mare.

C'ne sä fi fost Bontea ? Unul din multii slugitori ai..

aotnnului, cari slujind tarii §t lui Alexandru cel Bun caviteaz ori voinic ori soldatceia ,ce e tot unaa capatat.jAmItif pe Stebnic. Bontea e forma patronimica ca §i sino-nimal sa Barden ; Mo1ea-Mot4 ; Mancea-Mancas ; Hogea-lioeas, etc. In Bontea avem radacina bontmlr. EVI-IT, careInsamna 1 revoltat, pistrui. In loc de a vedea in cel dintai-Bontea, tatul lui Ilia§ un simplu revoltat contra unei staride lucruri, cum erhu toti descalecatorii lui Bogdan, fat5._Cu situatia creata de Regele Ungariei Laslau, mai degrabatrebue sa vedem In primul Bonfea o poreclä data dupl.-infatiprea fetei, ca era cu peta pe fata, §i i s'a zis In.limba de atunci Bonfeaapoi Bonta§, cum i s'a zis lui

www.dacoromanica.ro

87

Granscg-Husea, iar lui Caprä-Tiban. Cu toata porecla sla-va, eu ii cred pe batranul Bontea un curat moldovan, dinacei cari dupa parerea acreditata a lui D. Cantemir, segaseau numai In rindul saditorilor de ocini.

In actele Marcovicenilor al doilea act in serie crono-logica vine urieul din 7010 (1502). Mart 14 (IspisoaceZapise I. I. 42). In alte urice ale timpului se vorbeste dealti Bontea si Bontesti. Asa in 1490 Ianuarie 14 ToaderMarele, stramosul razesilor din Calugareni din Vaslui, pestedeal de Barzesti, cump5rI Bontestii dintre Ballad i Steb-nic cu 7o zioti tatarasti de la T. Harnis si de la nepotiisli Biltu si Nicoara eremet, alto HAIM* R1TIIJJI1, AMICH

lipsno, it MORN GTf6HHK". Satul cumparat de Toader Ma-rele, nu venia dar pe locul, unde azi e Caluglreni. ci exacte unul din satele de care vorbesie uricul din 1442, "CMOHallAvk HOHTelpli HA GTHIHHICV, 11 Apvrof CIAO HA liiumiA*,rAs CVT HIIKHuI4 liOHT111111 H ArkCTO WT MANNA OA li PRAM ".

Iata dar insirainat prin vanzare satul Bontestii din valeintre &dad i Stebn.e. Care sa fi lost cauza instf ainärii ?Bontestii de jos intrase in stapinirea probabil a Sfanei; bar-batul ei "reodor Harnis, bairin, murindul femeia i fetelesale, se hotari a-si vinde ,ocina impreuna eu cti 2 nepoti Ai

: Biltu si Nicoara Seremet, lui Toader Marele. (Surete siIzvoade I, 151 ; Ion Bogdan .Doc. lui Stefan crl MareI, 287"). In 7217 Noem. 9 se stia ca Bontestii de jos pe Barladsint Tacmaneltii, a caruia hotarnica o ridica T. Cujba vornicde poarta (Surete ms. XXIII. B. 773)-

Dupa. alti 5 ani, un alt Bontea, Mihul cumpArä cualti 3 frati si cumnati jumatate din satul Fofasasestii peCutitna cu 8o ziot. tataiao (I. Bogdan o. c. II, 41).Din aceasta legätura de faple, reiese ca de si I1ia Bontea

cu cei 3 copii ai sai izbutise a sadi 2 wzari de sate :Bontestii de sus si Bontestii dc jos, cum insa intre copiiau fost 2 fete, de instrainandu-si prin vtnzare ocinile ;or,asezarile tor s'au surpat, iar singurul baet, Marcu Bontea,Iraind ceva mai in susul vaii Stebnicului, si traind el sicu urmasii sai pe locul asezarilor sale, a dat nastere laalt sat numit pent! u urrna*i Marcoviceni, adica satul lui

sgi

gi

www.dacoromanica.ro

88

Marcz4 Marcov. Marcu Bontea ni se da sa fi avut aoesticopii : Mihul Bontea, Nistra, Drago i o fala easatoritacu Bala fratele Malei, fciori lui Ivan. Nistra are acesticopii Fetca, Deana si Anusca ; Dragos are pe Stanciul,Avar i o fata casatorita cu Terpea; de -urmasii lui MihulBontea nil stim, Intru cat el ii muta asezarea pe Cutitna ;'jar femeia lui Bala se da a fi avut acesti copii : Stana,Zoica Marina si Parasca, ce dau nastere la satul Bale*tipe Stemnic, dupa tatal lor Bala. (I. Bogdan o. c.206, I. 27).

Intre 1442 *i 1502, adica In limp de 6o ani s'au ur-zit 3 sate noua in vaile Stehnicului si a BarIazelului : Mar-covicenii de la Mai cu Bontea, Balestii de la Ivan Bala cum-nat lui Marcu si Terpestii dupa Terpea, ginerele lui Mar-covici Drago*,

In 1502 Mart 14, interviae 0 impartala intre fratiyen i Stetan cel Mare dispune astfel Impartala orinilor :jumatate de sat_ din- Marcoviceni, uncle isi aveau caselelor Nistra i Dragos Marcovici SWAN AOAIoRe Ihirrptilik

Aparounek" ii da Fetcai, Ilenei si Anuscili fetele Nistrei ;iar ceahlta jumatate de sat o da copiilor lui Dragos Mar-covici, Sims i Urata si satul Terpesli pe Br1zeI, datnepotilor Stanciulie;. J-Otie i Isaia, (Ispisoace si Za-pise I, I, 40).

Dupa 44 de ani v.ne un nou act de Imparteala Intreurmasii suiranilor din 1502. Patru Voda Rues dispuneprin uricul sail din 1546 April 15 (Ispisoace i Zapise I,I. 73), astfel : jumstatea de jos din Marcoviceni o da co-piilur celor 3 fete a Nistrei : Barlad si Ion ficiorii Fetcai,Neaga fata llenii i Toma, Nastea si Fador ficiorii Anus-cal ; iar jumatate de sus din Marcoviceni o da copiilor lui.Avar : Sima Marcovici si Urata, Stanciul find sterp. Sa-tul Terpestii, eari acum se numeste Borastii Chico To-wkipiii 1110 di TIUh NAIINSIOT &oomph' go HA 1108AA,Vka, II

dkla 5 frati Mihaila, Dumitru Caprioara, Magdalina, MarcoAnghelina, probabil ficiorii i ginerii lui Iurie Borra. Dupa

cum, dupa numele ginerului lui Dragos MarcoviciunTerpea s'a dat nume la asezarea tor Terpeltii, asemene

i

rAeA

lui

:

pi

www.dacoromanica.ro

dupa ginerele lui Terpea,Jurie Borra s'a dat prin cei5 copli ai sai numele de Borasti la satul ce apucase a senumi cu o generatie mai Inainte Terpestii. Deci eine säfi fost acel Bora, scris In urice Barra? Inca din secol. alXV-a, traia in gura Horaiatei pe Bar lad, la satul Movila,unul Bora, care a fost jude. Acest Bora jude a tnbuit satraiasca aeolo dupa 1400 ; I nu gresim de-i dam de ficioral sau pe Llandru Borra pan si parcalab de Ch:lia impre-una cu Maxim intre 1479 1480 (I. Bogdan Doe lui Ste\fan cel Mare" I. 225-235 ; Sui ete VIII. 92.). Un ficior alacestuia este Jurie Borra, ginerele lui Terpea ; si din cei5 ficiori ai sii cel mai de swill fu Mihaild BorrazisBorasculuricarul des pomPnit in actele timpului intre1546-1556. (Surete §i Izvoade I. 184, 216, 369 , II 348 ;V, 135).

Asifel s'au petrecut in mod linistit i pasnic faptelede stapanire de parnant pe valea Stebnicului ai a Barlaze-lului de la 1400-155o ; iar pentra intelegerea tuturor a-cestor fapte, dam Incrangatura generatiilor de stapani, asacum iese din documente, (vezi pg 90).

Din spita Intocrnita, se vede cum a curs proprietateade la 1400 si cum din trum hiul stravechiu al Bontestilor s'aunascut 4 asezari de sate : Marcovicenii, Balestii, Terpestii

Borastii, dupa devierile de proprietate prin linia feme-iasca i prin waffle de case si gospodarii a noilor pro-prietari pe a'te vai sau coste de deal. Toate celelalte hli-

.zein nurnar de ronu s'au nascut din trupul Marcovi-cenilor, ci parti din ele au intrat in trupul Marcovicenilorprin cumpAraturi mai n'oul, inctpand de la sfArsitul secol.al XVIa

In Marcoviceni stapanirea a curs linistit in generatiilede dupa 1546. caci alte acte de stapanire nu mai gasim[Ana in 1617 Iulie 10, and Nastea batrana de la 1546cumpara cu 8 taleri de argint un loc de prisaca pe valeaNancai, unde da in Barlad, de la Vasile Daraban ficiorullui popa Lupan (Noisoace 1. 2, 100 : Dupd aIi 34 de ani,

t39

Si

gi

www.dacoromanica.ro

Bontea (Pistruiul). 1350- 1420

IIia Bontea (1380-1450)

Stana Marci) Bontea (sat. Bontesti)as. T. Hirnis (1415-1460)

J..

faik fata Mihul Nistra Dragos fatà as.as. Bata cis. Seremet Bontea (1440-1460) Marcovici Ivan Bala

.

(sat Marcoviceni) (sat BAlesti)

Biltu

fati

Micul

Stana Zoica Parasca Marena

Nicoari Seremet Fetca Beans. Anusca Stanciul Aar fatki as.(1470-1520) Terpea

(sat Terpesti)

Bar lad Ioan Neaga Toma Nastea lor Sima Uriita Isaia fatfi as.(1500-1550) Iurie Borra

(sat Borästi)

fats as. Magda lina Maria AnghelinaBorra Dum. cäs. as. as.

Licialuricar Caprioara Ciobotusco Pantea

Mihiili,

i.

) ;

www.dacoromanica.ro

91

In 1651 Iu lie 2 un alt razes din Marcoviceni Vasile Elsacu femeia lui Marica Isi vind pentru 17 lei partea lor

de rnosie cu tot venitul,. lui Ionasco Murgoci si femeii sale-Iftimia. (Ispisoace III. 1. 3). Acest Murgoci se vede ca erarazes, de oare ce la vanzare nu se invoacl protimisul, intre-barii de rude sau razesi. Murgoci are de copii pe Ale-xandru Murgoci casätorit cu o Alexandra, Stogul Murgoci

Floarea casatoritä cu un Matei. In 1658 April 15 cu-noastem o alta vanzare pentru 15 lei a Dragalinei atraDima si sopa lui Aftimia.

Cu anul 168o stapanirea In Marcoviceni se tulburärcci prin danie fratii Andronic si Stefan de vistei ie ca-pAta partea Ruxandestilor din jumatate sat de Marcovi-ceni d la Nicoara Cotan ,si ficiorii säi Coslantin, Galion,Samion ki Buna, In. 168o Februarie 20. (Ispisoace IV, i.39). In o serie de zapise de vanzari se arata ce anumeraze0 ti-au vandut hlizele lor dupa 168o lai Andronic devisterie i jupanesii sale Marii.

Pentru mersul proprietatii in Marcoviceni, cumpara-turile lui .Andronic au facut sa se sparcuiasca asezarilerazesilor urmasi ai lui Marco §i sa se uneasca tnipul M'ar-covicenilor cu cel al Leucu§enilor cap% 1690 in mana a-celuiasi propri9tar : fratii Andronic i Stefan de visterie,.iar vornicul de poarta Gh. Blrbea §i cu Ionasco clucerhotarnicesc Marcovicenii in 1690 Mart 2. (Ispisoace IV.

i6o).D,n hotarnicia ãdicat i din catashhul de paman-

turi cumparate de cei 2 frati, se vede cAtn era obstia ra-zesilor din trupul Marcovicenilor. Multi din razesi nu mai.traiau In Marcoviceni, asa ca erau mai multi stapalli decat a§ezari de case §i de gospodarie ; apoi erau o sumade femei, cari au fost totdeauna un element de deviare inmersul proprietatii Inlesnind transmiterea proprietatii princumparare la mani straine ; in fine intrulucarea mai a tu-turor surinilor in mana acehliasi stapan a surpat asezarede sat, facind ca in secol al XVII sä se uite salul Mar-coviceni, rAtrignand ea o seliste de sat. maim iar nu cono

si

I,a

.

pi

www.dacoromanica.ro

136

piim

antu

riIl

onas

co M

ur-

Igoc

ii s

ora

I lu

i Nas

tasi

aB

oros

oaia

1136

pam

intn

ri

1

Iona

sco

Lya

sile

Fase

i,

92

RAzesii din 1690 uitA de vechii stbpAui ai Marcovicenilor.Pentru ei nu mai sint batrani niei stapAnii din 1502, nickurmasii !or din 1546; ci apar alti urmasi ai acestora cabatrani ai satului. RAmAsese statornicA ImpArtarea In 2giumAtatea de sus despre Sohulet a urmasilor din Nistra,

-si giumatatra din jos despre Barlad a urmasilor dmMragos

IatA tabloul impArtirei tarinii satului Marcoviceni Inpamanturi.

Mareoviceni in eurmezis 220 , iimAnturi

umlitate de sus 110 priminturi Jum. de jos 110 p5mint.

36 plminturibitrinul

pops Misail

12WW1-41-g112

5,g g .2

`CDM

0

,.-0

CDcc,

...,

fzpv

A 6...04

TV 18 12E1/7 1ffIT1-18 1 1V1[1-8{B

Note. Toate piminturile pe Immele r1zesilor numerotate de la11-21 an Intrat in manule calor 2 frati Andronic si Stefan de visterie.

I

=-...-

10 . ,r3fc, .,,a no V0:2 0

4u ,usva ,c13 14

.-

c2la `12, ..0ado c)

8ai.,

Is....74

03 08 q03.0dop. .E.,.... o

COCC

o.- ..--

El

a .ceCO

.a

acraa,..17-.71.

:a.

n 4 d:gall i5

i.: i

.F..1

w .

...,

-

i

g

www.dacoromanica.ro

93

Nu putem stabili imediata legatura intreMarcovicendor din 1690 cu stapanii din 1546 ; dar stapa-nirea a curs neintrerupt din tata in (lin, sni ca zestre dela socru la ginere.

Cine erau cei doi harnici cumpiratori, cari in scurttimp au concentrat in rnamule lor 118 parnanturi in Mar-coviceni, losand razesilor numai 112 cornanturi? In pa-chetul VII al seli§lei Mire§tilor ni se da spita urmasilordin Mirul, boerul traitor in secol al XV-a.

Androni,.: si Stefan- mai au arelti frati i surork.Vasile colivarul, popa Toader. Costandin si Chita ; totificiorii lui Grigore Zavul, nepoti popei Andronic, strAne-poti lui D. SprAncearia, acesta stranepot Mirulte. (DumestiVII. ii), Acest Miru isi avea din vechi asezarile sale peTutova (Surete i lzvoade IX, 16). Razesi cei doi frati In.salitea MireOlor, ei lntiä cu danii ca razesi si in Mar-coviceni.

Dar despre acestea vom da lamuriri, mai jos.

15) Document din 7202, lunie 29, 14.

&mar. Cartea Dual Yod scrish la A. Ramandi vel vornieGh. Strfizescul vornie de poart& si cerceteze pricina de plimfint

Urechesti Intro Dima parealabul i rfize§ii de Urechelti, cum *i decumparliturile lni Enache Contfiscul nefiind !lam

(514a Cotoffine0i, seliltea CrecheSi I. 25). Hártie coala.

lw Costandin Duca Voevoda. bj. mist. gspdriuzemli Moldavscoi. scriem Domniia mia la cinstit sicredin6os boiarinul nostru dumnelui Alicsandru_Ramandi biv vel vornic. si la Ghlorghit Strezasculvornicul de poartx. damuv stre pentru partile deo6nAc ce are cumparaturi la sat la L1rechesti. Dimaciau lost parcalab si nu sa pot tocrni cu raziasiicini mai au mosie. aculo la ace/ sat,, caci pe undearata lui raziasii siamnele Iocului cumparaturilor.Dima ca are strambatater ca nu iaste locul de-

bt4ranii.

si

zilte

Is

www.dacoromanica.ro

94-

9au tot introprotiva, precum iaste in frinite sa hiepeste tot locul, si raziasii nu socotesca acela lucru

dreptate, si de catva ani cercandui Dima sasia de a sAtIA pe uncle ar hi dreptsc si raziasii nautagaduit, si nauyinit sai dea deci iat ca scrim du-milorvoastre. sa va sculati i s miargeti acolo la sat laCrichesti : si sa strangeli oameni bun. inAgiiasi depenpregur. i raziasi locului cu buna dreptate sa-sOcotiti i s masurat locul cu funA. si in frunte peundei mai lat. si pe undei mai ingust. i s socotitcumparaturile Dimii parealabului. pe drease i za-pise ce va hi avandu, sai scoateti locul pe drep-tate unde va hi locul mai lat. asijderia sa ia siDima si raziasii tot asia. si s puneti stalpi sai a-liageti loeul Dimii. despre raziati pe dreptate.t asij-derea cat loc sa va afla a Dimi; tag&duit de ca-tra raziasi. si nau vrut sa ii arate sai ia dijma. saplinit de la raziasi. cat iar face dijrna. si iarasi mai

jeluiaste Dima. pre o sam de oameni zicandu cas scoala acei oameni. si scot ntsti zapisa. cum aucumparat i ei niste parti de oöna. de la vanzato-rii. 6au vandut Dimii. si candu au cumparatu Dirna.acei oameni au fost de fata. i n.kmic* nau zis.nici au aratat zapis atuncea. deci iarasi sa soco-titi dumnevoastra. si pentru acele zapisa. sa leNati sama. de cand scriu. si denainte cui sau fa-cut. §i de se va afla zapisale minkinoasa. sa hieacei oameni de gloab. dumisale logofatului celuimare. asijderele. pentro parte de aux. ce sau scu-lat Enachi de Contasti diau cumparat de la niste-raziasi a Dimii. din Urichesti. i Dima zace ca pe

eu

i

www.dacoromanica.ro

95-

dansul nu lau intrebat. candu au cumparat si ob-licindu Dima. iau trimas plata éau fostu datu inapoi,caci Enachi iaste strein nare triab la aciale ocine. siEnachie nau vrut sas ia innapoi éau fost dat. deciiaras sa socotiti de nu va hi avandu Enachi triabla aea (Arm. hiindu strein nu Incape. el sa cum-pere. innainte raziasilor ce s aliageti si aceia partesi s o dati pre sama Dimii. si Enache sas ia platace va fi dat. de la Dima. si pe cum veti socoti, siyeti aleage inpreuna cu cameni buni. sa facecrdumnevoastra si o marturie incredintata sa avAmstre.

U las vlt 7202 lunie 29.vel logofat uó (a tnvatat).

Pecetea domneasca tn tus ros cu exerga : t litt,KOCTMITIM A8Kit HOEHOM. sack 4iACTI10 ITHACA SEMAll

410AMEICKOH. tam Cap de bou.

16) Document din 7202, lulie 8, 1a§i.

Suntan Cartes Ducai voa data la mina fameii hii EnacheContescul, cum sii-qi ia de a zecea de pe pirtile ei din Urechesti.

(Moiiia CotofAne0i, selh}tea Ureche§ti plic I. No. 26). Hartie fill

t litu Constandin Duca Voevoda. bjiu mlstiiugspdrs zemli Moldavscoi. datam cartea domniimeale ceastii, famei a lui Enachi Contascul. ca sfie volnica cu carte domnii miale asi inia si as po-pri. a sa parte de oöna si mosie. de la Urichesti.din parte despre Zosiani. si diaspre Susiani. cari siei ii iaste de cumparatura. deci ca s fie volnicaasi lua §i de a zeaci, din trnx si din fanat. si din

www.dacoromanica.ro

96

gradini. §i din tot locul. cu tot vinitul. ce sar aflapre acea parte de oöna, i mo§ie. §i nimea sä nuste inprotiva cartii domnii miale. iar cui ar pa.ria cu strambul. §i avandu ceva mai multi] a ras-punde. sa vie de fat aice la dotnniia mia si s a-duca §i dreasa-zapis ce va avia viindu la domniiamia ca s le aflam giudetul.

u Ias_lt 7202, lull 8.Pecetea domneasca hi tu§ ro§ cu exerga : t lut

HOHCTaliTHH MICA BMW. RAMO MACTil0 rcnAps siuit4101,AdHCKOH. aca. corona, cap de bou, stea, soare, luna.

Mosia Cotofanesti cu satele i silistele de pe dansacuprinde in doua pachete 97 acte, din care plic I, Ure-che.ttii 57, iar plic II. Balca 40 de numere. Din aceste97 acte cele Mai multe privesc transmi' erea proprietAtiiin secol. al XIX, si anume 22 pentru Urechesti (de la No.36 57), iar 15 pentru Balca (de la No. 26-4o). Din res-tul de 6o acte, cel mai vechiu e din 1621, caci actele ve-chi lipsesc. Pe langa alte motive generale de pierdere deacte vechi, ce vin si la alte trupuri de mosii, ca foc, prada-ciuni de talhari, calcari din partea Tatarilor, putreziri inpamant, amanete nescoase i prapädite, la Cotofanesti afost si insusi proprietarul, caci mosia intrand in mana unuicm strain de taradoctorul M. Ferate conte ungur, el du-candu-se in tara hii dupa mazilia lui Mihai Racovita, a a-1 ui doftor era in 1727, a luat cu sine toate actele vechide stapanire. Asa lipsqe hrisovul lui M. RacovitA, princare intareste dr. M. Ferate stapanirea in Cotofanesti, desi fiul sat] Groful" Mihai Ferate le va prezinta la starostiaPutnei si la Cesaro-Craiasca administratie a RomanutuiIn 1790 Sept. 30, cand partea Moldovei de la Siret spreniunte era administrata de Nemti, i va cere restituirea mo-.s'ei CotorAnesti dupa hrisovul lui Racovita M. Voda.

Din aceasta cauza specifica nu putem spune nimicde inceputul aitezarilor din acest ungher de loc de pe va-lea Trotusului si a paraelor ce se varsa in el: Baca lirn-pede, i Balca turbure, Larga saca i Zghiera, Tamasoaia,Stana, Straminoasa, Gorganul, apa Racului, Nazdravancar

-

www.dacoromanica.ro

Rape le, etc., si pe care cu vremea s'au urzit satele BA lca,zis din vechi Cotofanesti, Cornatelul zis si Uvechestii desus, Lunca Dochii zis si Urechestii de jos, sate cari In1865 toamna, cand s'a facut improprietarirea, numarau 261capi de familie, din care 2 preuti, 22 gospodari mijlocasicu 4 boi, 146 gospodari cu rate 2 boi, 65 palrnasi, 26 sa-teni avandu si numai casa fara nici o brazda, si carorali s'au dat 829 laid din intinsul domeniu al Casei Ospita-lelor sf. Spiridon.

Iar din cele 6o acte de proprietate 49 privesc secol.al XVIII, caci Cotoffineqii In special Balca are numaiun act din secol. al XVII-a, iar Urechestii abia au ro actevechi, toate din secol XVII-a.

Ce s'a Intamplat Insa ? De si asa de putine, ele aufost catalugate in opis In mod gresit, si mai toate au fostsuite cu o suta de ani mai sus. Gresala celui ce a Intoc-mit opisul .Epitropiei si numeratoarea actelor vine din a-ceia ca actele prezinta multe roseturi tocmai la data, sidaca se iarta unui slujbas administrativ fail pregatire is-torica, ne-a mirat Insä mult ca primul zapis al Ureehesti-lor, trecut ea din anul 7031-1523, a fost luat de bun deV. A. Ureche, §i trecut ca atare in cursul sail de Istorialiteraturei romAne, Noi am staruit pe larg asupra acestuizapis In sludiul nostru publicat in Arhiva §tiintifica dinIasi. Iata de pilda greseli grosolane datorite condicarului cea scris opisul : scrie 7109 in loc de 7129, neputand sa citeascape K=2o ;-7o31 in loc de 7131, neobservand ca acolo eroasa litera p==ioo ;-71oo in loc de 7172, neobservandca data e scrisa rarit $3. p. b. B.; 7101 In loc de 7181neobservand ca slova 11.8o e roasa in parte 7100 Inloc de 7193, eetind gresit anul care e scris asa rarit $3.p. 'I. r. socotind pe 4 drept r (Ghenar) iar pe r, ca 3. sia trecut in opis 7100 Ghenar 3, in loc de 7193 ;iar ceamai boacana din toate e el doc. de sub No. 3 il punedin 1589, de si in original data e pusa in anii de la Hris-tos si salsa asa $ dycnA, uitand In graba ca x--600, si l'aluat drept *--.--500.

Apoi in acest plic al Urechestilor avem puse la ne-trebnice cateva acte vechi, cari nu figureaza in opis. desi au tot interesul istoric. Din toate aceste reiese nevoiaca Epitropia sa intocmeasca un nou opis si o numeratoarea actelor mai exacta, forma tradand in ochii speciali§tilorfbndul.

Daca nu putem prinde din actele Cotofanestilor Ince-Ispisoace si Zapise Vol. IV p. II. 7

in

www.dacoromanica.ro

98

puturile -vietii in aceste vAi i vaiugi, in schimb gasim lu-cruri foarte interesante, cari privesc evolutia acestor ase-zari, raporturile Intre pamant si Intre stapan, apoi intrestapan si sateni, asa Ca putine pachete de acte spun asade mult pentru istoria sociala si politick legata de pamantca cele ale Cotofanestilor.

Dar daca actele de proprietate nu ne vorbese dinvechi, putem prinde ceva din toponinlia apelor din loc,dintre cari, doua ne pot radica ceva mai sus cu deslusi-rile despre vechile asezari ; Bdlca i Stráminoasa.

Strdminoasa, denumire de apa in forma ei feminina,ne duce la radacina Strom, v. slay sranzu, pudor, rusine,si care se gaseste In popularul ndsdreimb, nerusinat. Stra-mina (m. rus=drabina) mai insamrla si scara, ceia ce aratAca apa si-a luat numele in gura celor din vechi dupa in-fatisarea sa, ca avand curs repede in praguri, apa vinefurioast I; de aici Strdminoasa.

Bdlca ne duce la unul din vechile denumiri de oa-meni, cari privesc pe insisi intemeetorii statului Moldo-venesc. Se stie din istorie ca descalicatorul Bogdan s'a luatla harp. cu Balc fiul lui Sas Moldovanul, urmas a lui.Dragos ; aceasta in 1349.In 1442 gasim pe paharniculJoan Balc irkpa HAHA EAMHHil 441HHHIC4". (Arh. istorica I. I. 74,si Ispisoace I. I. 14).In 1471 Oct. 8 gasim pe un Petrufiul lui Bak Card HAW IIrrps CHHZ liSAICOH" Ca cumpara sa-tul Flocestii pc Tazlau. (I. Bogdan. Doc. lui Stefan c elMare I. 177). In 1476 Sept. 23, acelasi Petru fiul lui Balccumpara satele Domiresti si Bdlcani (idem I. 217);In1488 Ianuarie 9. un Bdlco Basescul vinde jumatate de satBasesti la 2 frati, Negrul si Stoica arma§ cu 120 zloti.(Cuzestii 231 ; I. Bogdan I, 319). De un sat Balcauti sevorbe§te in 1470 Sept. 1, pe care S.efan Vocla il cumpara cu120 zloti de la Alexa spatar si-1 darueste man. Putnei ctiviHAHAFtt liaAKOHU,H HOWINCI Goitticnro Tinsre (I. Bogdan 1. 159).iar In 1490 Mart 15 supune biser ca din Balcauti jurisdictieiman. Putnei : 4 wisxwe wr liiimmiu,ti , ceia ce Intarestesi In 1503 Febr. (ldem II, 215), iar de un alt sat Balcautise Vorbe§te *i in 1636, ca find in tinutul Hotinului conoHAIM* fi4AKI8U, HTO ti HAOCT KWTHHCHOMV. (IspisOaCe $i za-pise II. I. 213). In 1817 Balcautii de gios avea 89 gospo-dari si era proprietatea lui Ion Chescul stolnic (TpiAid. III. 30).

Numirile topografice izvorite din tulpina Belk sintmai intinse, §i se gasesc si prin Muntenia in derivatele eide formatiune : Balcanu, Balcani, Balcic, Balceasca, Bal-cesti, Balciu, Balcoi, Bálcuta, Balciuca. Dna. in Bale ye-

www.dacoromanica.ro

99

dem tulpina slava li-kA=---alb. am aprooia si pe Be1ce$1i de-numire stravecheBalc, allca, ar fi atunci Albul-Alba ;_mime ce yin des in gura celor vechi : Belareca=pargulalb ; Cihac Insa vede in Bale o radacina albaneza (pelk,belesteu, balta, iaz) turc, Balcyk; ung. Balkany=marais.

Se prea poate dar ca acel Patru Balc va fi Inceputa urzi asezari pe malul apei, ce s'a numit mai apoi Bálca,Aupa numele lui, intru cat un sat Floce$1i pe Trotus e po-menit Inca din secol. al XV-a; si pe Flocesi Ii stapaniaPetru fiul lui Balco.

In gura celor din loc a fog mai veche dernimireade CototiMesti, de la Co(ofanez ; §i abia catra sfarsitul se-col. al XVIII satul Cotofanesti prin schimbare de vatra ainceput a se zice si &Ilea ; Cotofanesti ce se numesteBalca" In 1780, dupa numele otpei ce curge In apropie-rea satului nou.

Cele mai vechi stiri le avem In Urechesti, cari neamintesc de un Ureche, ca stalpul tuturor batranilor dinsat. Urechestii il gasim Intemeiat la i600 cu razeii 1ui, ceiace arata ca fusese cei putin 5 randuri de stapani in aceas( amosie, asezata pe Trott's. Actele incep cu zapizele de cum-paratura ale lui Cozma din Copacesti. Intre 1621-1623 a-cest Cozma cumpara urmatoarele hlize, adiverindu-i zapi-sele Ghincea soltuzul de Ajud cu cei 12 pargari.

1) De la Popascul sin V. Popascul cu 16 taleri a treiaparte din partea de jos.

2) De la Lazar ficiorul Sacai nepot lui Dragos Co..pacht cu 2 taleri.

3) De la Cozma Stu" o curatura cu 2 taleri.4) De la Cristina fata Sandului din Copacesti o cu-

Mull cu 2 taleri.. 5) De la Gavril Opris, nepotul Toloscai o sapatura

'In dumbravk cu 2 taleri.6) De la Pacurar Palici un pamant din tarina Bou.

lui cu 25 potronici. Loeul fiind paduros natura proprie-tatii pe aceste locuri nu era atat tarine cat curaturi §i sapa-turi prin codri, In care cei ce deschideau curatura Isi a-§ezau pr;saci, ori faceau fanat pentru vite. Apoi stank.nirea era una in Copacesti §i Urechesti, si eu cred ca s'astabilit intaiu mezarile in Copacesti, unde dam de familialui Dragos Copaciu in sPcol. al XVI-a si razesiile se tineauuna Intre Copacesti s; Urechesti. Acest Cozrna din copa-

www.dacoromanica.ro

100

pacesti formeaza trupul Ureche§tilor, cunoscut prin actepentru suma de 26 taleri. (I. 2, 138, 151). Cand cumparaIn Ureche§ti Cozma e socotit de raze§, cgci In zapis nu.se pomene§te 21 era strain.

In 1645 Iunie 20, Vasile Voda Lupul judecl pricinaintre femeta Popescului, nora lui V. Popeszul, cu ficiorii

lntre ginerele Cozmei de Copace§tidiaculMihalcea i ca§tiga diacul para, dovedind divanului a so-crul sau Cozma a cumparat de la Popescul, iar nu ca a-cesta i-a zalogit partea (II, 2, 84).

Ginerele Cozmei, Mihalcea diacul, continua a cum-para WO de la raze§ii din Ureche§ti. 0 alta a treia partedin partea de jos o cumpara CU 10 lei batuti de la Gaf-tona, Tudosia si Maria, fetele lui Ion Cojocariul, ficiorullui Vasile Popescul (III. 1, 69, 173). Iar dela Ion Anghel cu8 galbeni cumparg toata partea lui din Urechesti, §u§enittidin Angheleti pana in Contekiti ; F'iciorul lui Anghel, TrifAnghel §, cu ficiorit sai Vasile Anghel neputand plati cu8 galbeni, cum se ang lase (III, 2, 151), vinzarea rama-ne buna tocrnai In 1672 (III. 2, 137) In mAna vadu-vei MihAIcioaea si a celor 3 flu ai sai. Alexandru. PI ico-pie §i Stefan. Alexandru se vede ca. a murit cgci cei z-fratI mai cumpara in 1675 parte In Ureche§ti, o sapaturain deal §i un pgmant cu 4 lei (III, 2, 161) de la V. Baso-lom §i femeia lui Cununa. curn §i de la Gr. Gutumanul §ifemcia sa Liga, iar In 1685 cumpAra cu 5 galbeni partealui Costantin si a Tudosii fata lui Dobre (IV. 1, 81), din bg-tranul Popai ului ; iar In 1689 mai cumparl tot din batri-nul Popescului parlea lui Cate un lcu §i un potronic pa-mantul lat de 24 pa§i. (IV. 1. 14A). Dupa un an ei maicumparg un pgmant de la Dobra Urech:oae cu Ufl ug.,si plata o face In 24 potronici, dupa ce Dobra nu putuinsarna banil la zi, puninduli pamantul zalog (IV. 1,178. 201).

Un alt cumparator e jupanui Enachi Alexa, din Co-tofane§ti. Acesta cumpara :

1) De la Mugu cu 8 lei §i 4 berbeci a §esa partedin a treia parte din batranul lui Scantee. Plgtindu-se inurma o moarte de om de Dumitru sin Pricopie Mihlacea,Alexa re-able nretul si ia partea (III, 2, 162).

2) De la Gh. Väian cu 20 lei partea lui cu tot ye-nitul.

3) De la Dobra cu 2 lei 2 pamanturi din Ureche§ti,a 24 pa§i parnantul de lat.

ei,--Popestiisi

www.dacoromanica.ro

- 101 -4) De la Gr. Brudarul cu 12 zloti, datorie a lui pen-

-tru pane.5) De la Ion Cociobel i ai lui cu 2 lei 2 pamanturi

din Suseni.6) De la Marica Parasca cu 6 lei a patra parte din

a sase parte, dupa. ce si-a intrebat rudele si raze§ii.7) Dela Maria si Sirian ficiorii Marinei, nepoti lui Ur-

sulet de Urechesti cu 20 tel jumatate din Gioseni batranullui Scanteae, si a treia parte din Suseni din batranul An-dreicai (IV. I. 45).

Cu aceste date ajungem la pragul secol. al XVIII-a,vedem ca in satele, de cari am vorbit se gasesc trei rin-duri de cumparatori Cozma de Copacesti, cu ginerele sadMihalcea diacul SI cu fii sAi Alexandru, Pricopie si Stefan,cum si Alexa Enache §i Ursul Alexa (IV, I, 19). In deselezapise de vanzare sa aduce credinta a o multime de oa-rneni de prin satele megiese, toti rude, razesi ori megiesicu vanzatorii, cari aveau precadere la rascumproare sifrA voia carora nu ar fi fost buna, vinzarea.

Pentru a cunoaste dar densitatea populatiei prin a-ceste %PM, pe vremea ca.nd erau foarte multe curaturi, sa-paturi si seliste, in secol XVII. iata lista lor dui:4 sate.

A) Ureche$ti. N. Barbosul, Ciortan, Toader, Tudosa,Lahor Oncomet, Ionasco zet Rachita, Mierauta, M. Bostea,I. Simeon, Paval Drug, V. Dinga, V. Leanca, Leahul, V.Barbosul, Neculai, Tudosa Barca, Ariton Murar ; in total19 sAteni, cam zoo suflete.

B) Con(clai. Nacul, Stefan, Ion Nacul, Tirea, lonita,Gavril, Ursul diac i Arsenie Craciun vataman ; in total8 sAteni sau 40 suflete.

C) Copace5ti. Stanosie, Palade, Vasile, Grigore To-losa, C. Barlibas, T. Botu, I. Simeon, Darmoae, Mihail,Vasile I-Iansar, popa Toader, Paval, Ursu, Botu, Pay. Le-padatu, V. Dragu. Grigore Mihail ; in total 16 sateni sau8o suflete.

D) Barbul, V. Lana, Botu, Arsenie, a-fara de vinzatori, cari cei mai multi traiau in alte sate.

E) Mihai1e1i. Ploscotan, Trif. Toma, Irimiia Timirac,Gheorghe, popa Ghelasie.

Fara aratare de sat : Scoartes comis, Iona§ David,RBejan, Alex. Mihalcea, Ursul Toderasco, Mate§ Grigore,Mate§, Savin, Ion, Burciul Lupul Anghel, Sim. Bota, LucaYornic de BArlad, Diicul diac; Mirauta, Rezmerita, Ioani-

Colofdnoti.

:

www.dacoromanica.ro

102

chie, cllugar i Ionasco capitan, apoi preuti ; popa Ga-vril, popa Ion de Racacium, popa Toader, popa Ghelasie,popa Gligorasco.

In sat gAsim sateni, vornici, vAtamani, dieci, pre*Asupra vietii din sat gasim 2 lämuriri foarte intere-

sante : Vornicul satului Stefan Mares cumpArand o selistede casa in Urechesti de la Vasile si Trifu ficiorii lui IonAnghel, se pune sa-si faca casa. Ca bun gospodar, vor-nicul Mares se pune si face izvod de ce a cheltuit cu fa-cerea casei, si scrie izvodul sAu pe dosul zapisului de van-zare, ca sä MIA cuvant la vanzarea casei ca pe loc a dat5 taleri, iar pe cask precum urmeaza (III. 2. 153):

144 merle de grau la 4 teslari si la 4 argati la lu-crul casei.

11 lei teslarilor pentru cladit casa.4 lei lui Irimia pentru usorii ferestrelor.3 lei si jumatate pe 24 grinzi i 24 tally.3 lei si jumItate lui Anghel i Trifu pe soo !Arne.4 lei pe 400 podele, din care 200 sa fie late de 2

palme, iar zoo late de o palmk caci neajungandu i a mailuat alte 200 podele de la lonita.

17 lei a dat Rusilor pentru lipit casele.Socotind cä merta de malaiu la 1686 valora 2oo bani

s'a dat pentru facerea casei 240 lei. In total dar o casade vornic In sat a costat 286 lei, desalt de. mutt, pentrua se adeveri vorba veche nu se vede pe dansul cc-imai intreabä de casa vornicului". Daca socotim cä grinziles'au pus la un metru depärtare una de alta, toata casaavea 24 metri fatada cel putin i Ca depa rle de a fi o sim-pia casa lipita cu lut pe jos s'a podit cu 600 podele si lapod si pe jos.

Mosia Cotoranesti umbla pe patru batrani ; numelePata, Popascul, Santee i Mircea. Largimea acestor

batrani nu era deopotrivd, cAci mosia se burdujia la mij-loc, La capatul din sus 49 fune i jumatate a 26 stanjenifunea fac 1287 stanjeni ; la Trotus unosia avea 105 funiilatime sau 2790 stanjeni, In dealul Ciortolomului ro6 funesau 2816 stänjeni, iar hotarul la Copacesi.i numai so funeadica 1300 stanjeni (IV. 1. 240). Fanatul fiind mai ingust,numai de 32 tune adica 832 stanjeni s'a dat de batranparte la fanat ate 8 tune adica cate 208 stanjeni.

Padurea nu Intra in socoteala pe batrani, caci Impar-tirea aceasta a inceput a se face la locurile din araturar.la tarini, apoi se analoghisia la fanat si la padure.

si

lor :

www.dacoromanica.ro

103

Din raporturile fiscale intre stat i sateni, acteleCototanestilor ne spun lucruri foarte importante. Domnialui Duca Voda, batranul fiind foarte agitata la razboae. §ica aseari politice, a produs in tarAnime o mare deplasarede lume. Chemat cu oastea la Beciu sA ajute Turcilor con-tra Nemtilor in 1682, el rldicA sarcini grele pe tarA i iaflacai la armata. Multi au cautat sa scape cu fuga, altiis'au robit la cei mai mari pentru a preintimpina cheltue-lile razboiului, altii s'au facut scApati prin mituirea celorranduiti cu luarea la armata. Se vede ca din Coto-fAnesti cei mai multi s'au destArat.

Apoi Duca Voda fiind randuit domn si peste Ucraina,a fost silit sa-si faca curti domnesti la Nemirova pe Nis-tru i ca sa facA fatA unui asemene obraz suptire, a tre-buit sa arunce pe tarA vacaritul. Cronicile sint One deocari i blasteme asupra acestui domn, de a carui sfArsittrist se bucura. Vacaritul iar a sil t tara sa se bejaneasca.Se vede c i d n Cotofanesti s'au bejenit mai toti. $izice actul : ail, ti sau 73 lei dati ptiva au lost satul nefu-git cu vita, cu bani, cu mow, cine au vrut sAsi vanzamosie... ar dupa acea in zilele Ducat Voda rabipinduseoamenii din sat mai despre primavarA" (IV. 1. 221) siscrisoarea clucerultii Z hatia catra Maria sa Voda cuprin-de date foarte importante.

Din cisla ce se daduse de satul Cotofanfsti. dupAizvodul vornicului V. Busila, erau 73 lei platiti de sätenicii bani, cu vite ori cu mosie, fift care platind birul in cislacu ce pulea. Intre cei plAtiti de cislA erau Tanasa i Io-nita ; mai rarnasese cli- plata 55 lei ; oamenii, catra prima-varA lug ; parcalabul fiind silit a plati el cisla satului so-; oteste dob nda dret.t _cat capetele trece in izvod Itolei datoria satului ; iar re sateni ii considera drept vecinipan la plata dato iei, intru cAt dup I doctrina veche juri-dicA omul garautA Oil a d.itotiei nu numai cu averea sa,ci i cu persoana sa, care o amaneiit ca vecin pang ce seplatea de dare si napaste. S vede cA mai trec zileani la mijloc ; razmerita satului fu in 1682, si judecata luiVoda in 1692 ; i atunci dornnul in divan majoreazA da-rea de la 110 lei la 220, socotind dobAnda de zece In un-sprezece, adica pentru cei to ani drept suma indoitA. Ju-decata mai socoteste, cA de oare ce se apucase a se platidin cisla 73 lei, se va incArca satul, ce acum revenise lavatra, restul de 167 lei ; si din scrisoare reiese ca cislanu era egala, ci proportionala vornicelul Busila, a dat 15

§i

p

www.dacoromanica.ro

- 104

lei, alti 3 sateni Ion, Tanasa Si Prohireasa ; rate 10 lei,iar restul de 15 sateni ea.te 8 lei. In tot satul Cotofanestierau deci 18 birnici. (IV. 1. 220) cel mutt too suflete.

Catra sfarsitul secol, al XVII gäsim proprietar marein Cotofanesti pe Dima parcalabul. Zapisele lui de cum-paratura nu se gasesc in pachetele Casei sf. Spiridon, desigur ca si ele au fost luate de dr. Mihdil Ferate i dusein Ungaria. Din cartea lui Duca Voda adusa mai susreiese ca Dima parcalabul :-tapanea cea mai mare partedin Ureche-ti peniru partite de ocina ce are curnparA-tura la sat la Urechesti Dima ce au fost parcalab si nu sepot tocmi cu razesii cine mai au mo§ie acolo la acel sat'.Din izvodul redatat (IV. 1. 238) se vede ca Dima parca .labul curnpArase pentru 461 lei foarte multe .razesii dintuspatril bätrânii Urechestilor, de aceia foarte bine zicecartea domneasca razesii eine mai au mosie acolo la a-cel sat".

Pentru mersul mai departe al JtApanirii in Cotoll-nesti i Urechesti, dam in co..tinuare urrnatoarele acte :

A. 7221. Februarie 3 Iasi. (CotofInesti II, 21. Cartea lui Ne-culai Alexandru Vodi Mavrocortha &Md. Manolachi Ruset biv ve-vornic s cereeteze pricina intre Ion si Toderasco ginerele Dimei parcalab pentru Cotofiinesti si o rilnasit4 de 4 lei dintr'un negot.

j- Ilw Nicolae Alex mdru Voevod. bj. mlstiu gspdrz.zemti M %rico . scriem domniia mia la crediaos boia-riul nos'ru durnnialui Manolachi Ruz,et biv vel vornic. fa-cern sire durnilal . CA aicea la domnia mia facu jalob.Ion pe Toderas o ginerele Dimii. zicand. cum avand el oparte de mosie la Copfanesti. o au vandut Dimei. si dinnegot diu avut. iau rgmas cu patru lei. sau fAcut scri-soare la mánl cum OA dea i cei patru lei mai pre urtnä.acum el banii na sai deã cei ciari i cela bani ce au datInnapoi. zicand cau eumparat acia parte de mosie. de lasocrasa si arata un zapis. In care zapis scrie. marturiStefan Mihalcia i Similaki capitanul, deci de vor lua eicu sufletele lor. de la besiarec cum iaste acel zapis drepta6a mosie vänduta de socrasa mai innainte sau luat socrasa

www.dacoromanica.ro

105

plata pe mosie. atunci va fi vinovat el. sa Intoarcä 6auluat. iar de nor radica ei cu sufletele lor. Intracela chipsai dea Toderasco i cer patru lei. sai asezi dumneta cumye! afla mai cu direptul. neputandui aseza a^olo sa le daizi sa vii aicia .1a divan si co mar urie sa avem Stre.

u Ias It 7221 Fevr. 3veliti boliari 116. (au Invätat).

l'ecetea gospod In tus ros stearsa.

B. 7i32 April 24, Iai. cdpie. (Cotofänekiti, Balm, II. 3). Mi-bai Racovitti Vodii IntAre*te miirturia hotarnicii a Cotoftine$tilor pro-prietatea lid M. Ferate doftorul, cumpilrate de la Safta Dimii, jupineasalui Toderwo. Hotarnica e radicati de patru boeri : Dabija atrar, N.Ciute parcalab, Chirliac Corn*e arina i St. Lepiidatu vornic de RI-

t Iw Mihaiu Racovit Voevod. bojiiu mIstiu gspdrzzemli Moldavs.:coi. faceni stire cu adasta carte a domniimele. tuturor cui sa cade a sti pentru satul Cotofanesti dede la tinutul Putnii. care acel satu an fost a Saftii fataDimii dau fost parcalab jupaneasa lui Toderasco. i sco-tandul In vanzare acel sat. lau cumparat mai in trecutiiani priiatenul nostru dmnlui Ferati doftorul cel mare, si pezapisul dumisale iam facut i domnia me ispisoc de Inta-ritura. Deci poftindune dmnlui ea ni hotarasca acel satde catra alte hotara sa sä stie am facut domnie me ocarte la cinstit i credincios boeriul nostru. dmn. SandulSturze vel ban. ca sa s scoale dmnealui sä miarga sal ho-tarasca. §i avand dmnlui alte poronci a domnii mele. si atarii nau putut dmlui sangur sä miarga, ce au randuitdmnlui pe boariul nostru Dabija ce au lost parcalab si peChiriiac. Comsa dau lost arma i pe Stefan Lepadatu eaufost vornic la Racaciun ca sd mearga ei sa socoteasca cudreptate i sa hotarasca acel sat de catra alte hotaraasa niau adus dumlui Ferati doftorul marturie precum dupaporunca dmniei mete au mers acolo la acel sat la Coto-fanesti, si an stransu pe toti razesii satului cati au fost.au fost vandut acel sat mai denainte Dirnei parcalabului

caciuni.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

106

si au masurat tot hotarul In curmezis din hotarul Popi-anilor in jos plina in margine hotarului Urechestiior siau aflat 142 odgoane i 3 stanjeni i odgonul cate de15 stanjeni ki stanjanul de 8 palme. cari fac 2133 de stan-jeni si umbland tot satul in 16 bätrani si gumatate sauvinit pe baträn ate 129 stanjeni §i kumAtate. i socotindtoate zapisale cele vechi dau fost cumparat Dima parcala-bul au cuprins tot hotarul Cototanestilor' i Incepandusahotarul din sus merge tot paraul Mica ce cur& de lamunte in apa Trotusului, ces da coaste en hotarul Pope-nilor. asijdere i pe margine hotarului din gos unde sehotaräste cu hotarul Urechestilor. a pus trii petre de ho-tar, unui aproape de apa Trotusului, altul aproape dedrumul Ocnii, altul sau pus in capul piscului Largii,din capul piscului merge la deal spre apus pan in zareadealului, unde sa intaIneste cu hotarul Anghelestilor . side acolo ia in sus in curmezis pan in apa BAWL hr pelungul hotarul merge din hotarul Anghelestilor, iar panin apa Trotun1ui. atAta iaste tot hotarul Cotofanestilor decatra alte hotara". deci vazand domnie me acea marturieincredintata de la acei boeri hotarnici am dat si am Intl-nit si de la domnia me iriiatenului nostru dumisale lui Fe-rate doftorul cu aceasta carte a domnii mele. ca sai fiedumisale i fiilor dumisale driapta ocin i movie din totlocul cu tot venitul. neclatit i nerasuitä nici o danaoarä,in veci. i altul nime sa naiba a s amesteca nici o data.peste aceasta carte a domnii mele. Oasta seriem.

u Ias vIt 7232 Ap. 24.Si carte adasta o am scriso din ce veehe eu D-

Ion din Lem. cu zisa math sale Ferati Mihaiu.

Dr. Ferate Mihai, priiatenul marii sale liii Mihai Vodadoftorul lui cel mare traia in Lem, azi Lemnia in Se-

cuime, unde scoase copie D. Ion ,cu zisa mArii sale doc-torului Ferate Mihai".

Dupa 5 luni se scoase un nou izvod numai de pejumatate de hotarnica; scriitorul 11 data tot din anul 7232Sept. 24, cum cetim in documentul ce urmeaza:

si

gi

www.dacoromanica.ro

107

C. 7232. Sept. 2k (Cotofinesti II, 4). Note scoase din hotar-nica Cotofinestilor rfidicatA de Dabija satrar mare, N. Ciute pareslab si altii.

... Tot hotar In curmezis din hotar Popeanilor intos pan in rnarginea hotarului Uricheastilor sau aflat r4aodgoane i trii stanjeni si odgonul cMe 15 stanjenistanjenul de 8 palme care fac *wt. (2133) slanjeni. i i nce pan-dusa hotar din sus mearge tot paraul Balca ce curge dela munte, in apa Trotusului des da coaste cu hotar Po-peanilor. asijderea i pe marginea hotarului din kos. unclese hotaraste cu hotar Urichestilor. au pus trii petri de ho-tar una aprope de apa Trotusului, alta aproape de dru-mul Ocnii. alta sau pus in capu piscului Largii, si dincapul piscului merge la dial spre apus. pan in zarea dea-lului unde sa talnesti cu hotar Anghelestilor, si de acoloia in sus in curmezi i pana In apa Balcai. iar pe lun-gul hotarului merge din hotar Anghelestilor iar pan in.apa Trotusului, atäta este tot hotar. Cotofanestilor de ca-tra alte hotare".

7232 Sept. 24

Trupul Cotofanestilor mrgea pe 16 batrani si juma-tate ; nu putem sti astazi numele acestor batrani, nici cuma curs proprietatea, de s'a imbucatatit asa de tare. Toatehartiile fiind duse de dr. Ferati la Lem, se vor fi aflandacolo la urmasii dr. Ferati.

D. 7235 Julie 21, Iasi. (CotofInesti 1, 27). Grigore Ghica Vodiaerie carte la Angheluti Cont6scul, di fie volnic a tines In Urechestipartea Leului, eampirAturti tatilui situ Ursul Contescul, din Suseni i.

din Gioseni.

t Itv Grigore Ghica Vvod. bj. mist. gspdrz. zemliMoldavscoi. datam carte domnii miali. lui Angheluta Con-tescul. ca sä fie volnic. cu carte domnii meli. a popritine a sali. driapte WO de ocini i mosie ce are la satla Urechesti. pe Trotus. la tinutul Putnii. cari au fostu

www.dacoromanica.ro

108

cumparAturl tatanisau Ursului Contescul. de la Lepadatfe6orul Liahului §1 altA parte den goseni. si despre. Su-seni. tot intracela sat la Urechesti. iarasi sant cumparatura.Ursului ContAscul. cu zapisa. deci prkcum ii vor fi scriinduzapistile. sa aiba, a tine, si a opri. toate partite lui cat isar alege despre alti rAzesi si sl fie volnic a lua de azece. den pani. §i den fanat si den gradini. si den prisAci.cu stup. si den tot locul. cu tot venitul. prk obiceiu. iarcari ar avea ceva a raspunde sA§ aduca dresale ce vor fiavAndu 0 sit vie de fat. la divan. si nime sa nu cutezaa sA pune inpotriva cartii gspod. a6asta scriem.

u Ias It 7235. hill 21.vel lg. u6 (a invatat).

Dirmtrie Mustea.Pecetea domneascA in tu§ ro§ cu inscriptia : t Iw rpa-

l'Opit rHICil 110M0,21,d. M1610 NIACti10. PCHAPZ BEMAH MOMARCKOH.

1727, CapIll de bou.

E. 7238 lulie 27. Ia§i. (Cotofánegi T. 28). Grigore Ghica Vocilaerie carte la Stefan Catargiul biv vel clucer si cerceteze pricinapentru wzarea unor oameni In Ureche§ti pe partea lui Ioniti vame-*ul, 0 nu pe partea Saftei Todera§co.

t lw Grigore Ghica Voevod. bj. mist. gspdrz. zemliMoldavscoi. scriem domniia me. la hoiar nul nostru dum-nealui Stefan Catargiul. biv vel clucer. facem stire. ca ai-cea au _Wilk Ionita vamasul ginerele Satlei Ursachioae.0 Angheluta Contescul. pe Satta Toderascioi. de Ure-chia§ti zicand pe cum acel sat. Urechesti iaste gumatatede sat parte den sus a ei. iar gumatate de sat parte dingos iaste a lor. acum gt zisArl. a sau sculat si nu, §aufacut odAi pe parte ei. dau dat unora si altora de sau pusstani cu oi §i odli cu vaci. 0 ia venitul unii pe tot satul.si ei rAman pAguba§i de tot venitul mo§iei, de care lucruiata cA scriem dumitale viindut carte domnii meale sA tescoli sa mergi acolo. si sä strangi si pe alti megiesi de

www.dacoromanica.ro

109 -

prin pregiur si sa ea sama foarte cu mari dreptate side sa va afla ca bun dovad. ca au luat m si vinitul de pemosia lor sä li pliniV toata paguba. cat VEi adeveri. cali au luat de pe partite lor ti asia precum vei afla dreptusa asezi acolo, iara neputandui aseza. sä le dai zi, cumarturie la mana cui sa vini. sa vie de fata, la divan, adasta scriem.

u Ms It 7238. Julie 27..Insa atazfindui dmta acolo sa zici acei fdmei sä

nu sa mai amestece la mosiile lor ca apoi na fi bine'.Vasile uricar.

vet log. ud (a Invatat).Pecetea domneasca in tus ros cu exerga : lw foe-

rople Fillid HOEBOAA. Radio MACTil0 rcums 3EMM. &MAMMON..1727. Cap de bou.

F). 7245 Dec. 15. (Cotofanesti I, necatalogat). Grigore GhicaVodi scrie carte ia Bade Racovita clam sa" cerceteze pricina pen-tru zidirea unei case de &keg Nastasi sin Gligore Pahoncee pe looullai Coate Zugravul postelnicul. Nu se arati locul de este sau na inUrechesti.

f Io Grigorie Ghica Voevoda bojiu mist. gspdrzzemli Moldavscoi. scriem domniia mea la boiarul nostrudmnealui Radul Racovit biv vel clucer. facem stire dumi-tale ca aice la domniia mea sau Auk boiarul nostru CosteZugravul post. pentru un Nastasit Pahonce. zicanda Costepost. precum ca. are un loc de casa Ia... de cumparaturde cAtva ani de la Gligorat Pahonce. si cand au cumpa-rat locul acela au data sama Gligorasco Pahonce cau fostucasa tatanisau si taste si livada cu pomi si poiani de cu-raturi facuta de mAna tatänesau si aceste toate i liau a-ratat cand i leau vandut lui Coste. si cu toatä parte. cei sar vini din campu si din saliste ti din padure. din totlocul cu tot vinitul. iar acum acel Nastasa Pahonce taufacut casa pe locul lui Coste, fara nici o cale. neavandnici o triaba cu locul; si pentru adasta scriem dumitale

f

www.dacoromanica.ro

110

sa cheami fata pe acel Nastasa §i pe vanzatoriu de va fitraindu sa fi acolo. si sa ei sama cu ce cale. au intratIlastasA de sau facut casa pe locul lui Coste §i gasinddmta cu dreptate cA iaste sa lipsasca de pe locul lui Costesai pui zi ki sl dai poronca 'Ana la ziva cei pune sAsradice casa. di pe locul 6au cumparat Coste. iar nevrandsa§ mute casa. si plinindus sorocul cei pune. sA i sa rasi-pasca casa si precum vet alege sa faci si marturie la acui mama sa cade. ca de la mai trage la divan sA avem§tre. adastai poronca.

lt 7245 Dee. 18.Pecelo gspd In tus ros, cap de boupasere.

vel log.

G. 7251 Noembrie 29 (CotofAneeti I. 29). Insemniiri din ho-tarnica 1.1recheeti1er de jos rAdicatii de Pintilie *duel pitar, ariltan-du-se a satul se imparte pe 4 bitrIni: Santeae, Pata, Popäscul eiMircea ei se aleg piirtite lui Dumitrasco nepotul Dimei parcalabuluidin toti batrAnii.

HotAratura Urechestilor de gos alegandusa toate par-tite caruia cate i sau vinit sau insAmnat mai kos, si IA-candusA funie de 24 de pasi si pasul de vase palme intAiuam Inceput a mAsura din hliza despre Trotu§ despre satdin hotarul CopAce§tilor. din kos In sus pana in hotarulUrichestilor de sus, care este In dreptul VAlcelei cei mari,§i sau aflat aciasta Wiz& 50 funii 8 pasi si sau dat pe pa-tru batrani anume Santee, si Pata si PopAscul si Mirce,si sau vinit de bAtran eke II tune §i 16 pasi t) WI pa-tru funii ce sau E cos din tuspatru bAtrani. de sau dat luiDumitrasco pe un zapis ce au aratlt de la un Mares. seri-ind ca au cumparat [Jima P Arcalabul musul lui Durnitras-co, partea acelui Mares, care si lui Mares iau fost tot decumparaturA de la Ma riuta fata lui Postolachi Grecu, siscrie zapis lui Mare§ ca ar fi vandut multA parte 21 luand

1). Recto) 11 f. 14 paei e o pitrime din 50 f. ei 8 paei.2)- In lzvodul de zapise (IV. 1. 238)scrie pe doi bitrini".

www.dacoromanica.ro

-si bani i8o lei, dar nearAtAnd zapis OW parti si din cebatrani ar fi vandut si trecAnd In mijloc cativa ani panaacum Intru alt chipu nu sau putut alege ace parte. cacisi rIze§ii nau tagaduit cä nau avut parte in mosie, dar si,ei nestiind unde au fost parte si in ce batrani Intralt chipnu sau putut alege ace parte ci sau trecut si sau asazatMO razasii cu Dumitrasco si au dat 4 funi, cate o funede bAtran lui Dumitrasco. iar noi lune au ramas sa eeDumitrasco tot pe acel zapis din batranul lui Scantee,cari ii stapaneste Dumitrasco din bAtrani si cu zapis de laDima pacalab si necuprinzand pe acest bAtran deplin cuaceli zapisA cu doaa. fune 3 pasi au priimit Dumitrascocele 4 fune sa fie tot dintracestu hotaru a lui Scantei, sicu aceste funii sau incheiat tot hotarul lui Scantee si mairamaind din batrani ate II lune 16 pasi sa sa impartA 3).

II fune 16 pasi bAtranul lui ScAntee a lui Dumitrasco.4 flux ce au dat razasii de patru bAtrAni.3 fune 22 pasi sau dat lui Dumitrasco a treia parte

din hotarul Popascului ce au cumparat Dima pArcalabul.de la Grigori Ursul, si de la Gheorghita Trif §i de laVasile Trif ficiorii Tudorii nepoti Dragutoaei din Urechesti.

2 fune 22 pasi sau dat tij lui Dumitrasco din bltra-nul Pata a patra parte iarasi ce au cumpArat cu zapis deia Danila sin Sandru Rusul a patra parte den Urechesti,.si sau inchiiat lui Dumitrasco dintreasta hlizA peste tot22 funi 12 pasi si aceste fune sau dat lui Dumitrosco de.unde au pus piatra din gos pana in hotar Urechestilor, desus drept valceoa ce mare si au ramas cei trei bAtrAnidintrgasta piatra in gos.

8 fune 18 pasi bAtrAnul Pata din gos fata doao fune22 pasi ce sau dat lui Dumitrasco cu zapis a lui Danillsin Sandru cu frati lui o a patra parte.

3) Hotarnicul Pintilie *dna ineurca socoteala Witrinului, del9 mune a lui Dumitrasco si cu 2 fune 3 past fac 11 fune si 3 pasi simai trebuese 13 pasi (9 stinjeni si 6 palme) pink' la implineala bi-tranului.

111

www.dacoromanica.ro

112

7 fune 18 pasi batranul Popascului bez 3 fune 22pasi ce sau dat lui Dumitrasco a trie parte cu zapis.

II fune 16 pasi batranul Mircei, i Drugestilor si sauIncheiat aciasta hliza din hotarul Urechestilor de sus panaIn hotar Copacestilor de gos, si de aice iar am Inceput amasura alta hlizA pe suptu dial si am Inceput cu funiia,din hotar CopAcestilor, din gios pana in hotar Urechesti-lor. de sus pAn In valciaoa ce mare, si sau aflat funi 56.si iar sau dat pe patru batrani. si sau vinit de batrAn cate13 fune bez 4 fune ce sau dat lui Dumitrasco tot din za-pisul lui Mares. .

13 fune bAtranul lui Scantee este a lui Dumitrasco.4 fune dintuspatru bAtrAni ce iau dat lui Dumitrasco.3 fune 6 pasi tij sau dat a patra parte din bAtra-

nul Papi cu zapis.4 fune 8 pasi tij din batranul Popascului a treia parte

cu zapis si iar sau incheeat lui Dumitrasco. dintraceastaihliza 24 fune 14 pasi si sau pus piatrA la fantAna Copa-doaei. si din sus parth in hotar Urechestilor de sus. dreptValceaua ce mare. si dintraasta piatrA in gos. au ramascei trel batrani.

9 fune 18 pasi. batranul Patii bez 3 fune 6 pasi cesau dat lui Dumitrasco cu zapis batrAn a lui Miron. dingos langA piatrA.

8 fune 16 pasi bAtran PopAscul bez a triia parte,4 fune 8 pasi ce sau dat lui Dumitrasco iar mai din

gos cu zapise. .13 fune batranul Mircii a Drugestilor mai din gos

si sau inchiet saciasth hliza de hotar Urichestilor de susdin valceaoa ce mare pan& In hotarul Copacestilor din gos.

Illiza piste Totrus incepandusa mAsura din hotar cesa Inparte Urechestii de sus cu Urechesiii de kos, undesau pus piatra drept piscusor la mijloc poenilor manastiriiBogdanii.

21 fune dintracest hotar in k o s panA In margine lunciiDochii.

8 fune din gos de lunca Dochii la grind.

www.dacoromanica.ro

113

46 funi de la fanat In gos pana in hotarul Contasti-lor, 75 funi fac si sau SCOS 4 fune dintraceste funii desau dat Mihalcii4) la partea Mihalcii ce i sau dat in la-nat, fiind mai proasta si aceste funii i sau dat din celiopt funi din grind, den sus, pe langa lunca Dochii, ....i auramas 7r rune sa sa Imparts si sau dat pe 4 bat rani sisau venit de batrani ate 17 fune r8 pasi.

17 fune 18 pasi batran Scantei a lui Dumitrasco.6 funi 20 pasi 5) sau dat din batanul Popascul a triia

parte cu zapis..4 tune r6 pasi 6) sau dat lui Dumitrasco a patra parte

din batranul Patai cu zapis.29 funi 6 pasi 7) sai iei Dumitrasco unde sau dat a-

ceste funi lui Durnitrasco.21 funi sau dat cu hotar Urichestilor de sus. in gos

pana in margine luncii Dochii. .

4 funii 6 pasi din margine luncii Dochii in gos dinlunca.

4 funi din cele 8 funi din grind. pe din gos sisau inchiet lui Dumitrasco aceste 29 fune 6 pasi si au a-mas sa ei cei trei batrani 41 funi 18 pasi.

17 funi x8 pasi batranul Mirda a Drugestilor in hlizadin gos de fanat In spre hotar Copacestilor.

13 funi 2 pasi batanul Patai bez 4 funii 16 pasi cesau dat lui Dumitrasco a patra parte cu zapis.

II funii 12 pasi batranul Popascului bez 6 funi 6pasi ce sau dat lui iDumitrasco a treia parte Cu zapis sisau Incheiat si adasta hliza.

Lunca Dochii.34 funii sau aflat lunca bez 4 fune 6 pasi ce sau dat

lui Dumitrasco si sau venit de batran ate 8 fune 12 pasi.

4) Recta lui DumitraKo.5) Reda 5 f. 22 paqi face treime din 17 lune. 18 paai.8) Recta 4 fune 10 paai 3 palme a patra parte din 17 f. 18 pali.7) Recta i se cuvenea lui Dumitrat}co 28 f. 2 paqi 3 palme, iar

hotarnicul Stiucit i-a dat cfi*tig la toti bitrinii de 20 stInjeni si 5palme latul hlizei paste TrotuQ.

Ispisoace iii Zapise Vol. IV p. IL 8

www.dacoromanica.ro

1148 funii 12 pagi batränul Scantei gi a lui Dumitragco.2 funii 3 pagi hotarul PAM a patra parte cu zapis

ce sau dat lui Dumitragco.2 funii 20 pagi a treia parte din batranul Popäscul

sau dat cu zapis 13 fune II pagi fac gi sau dat lui Du-mitragco din partea luncii din sus. gi au ramas sai iei ceitrei batrani.

8 funii 12 pagi batranul Mircea a Drugegtilor saudat din margine lui cei din gos in sus

6 funii 9 pagi batranul Patai mai in sus bez 2 funii3 pagi a patra parte ce sau dat lui Dumitragco pe zapis.

5 funii 16 pagi batran Popascul bez 2 fune 20 pagia treia parte ce sau dat lui Dumitragco pe zapis gi sauInchiat gi adasta h1iza.-5o funii sau aflat 1.1114 gi sau datpe 4 batrani ate 12 funii 12 pagi de Will].

12 fune 12 pagi batrauul Santee a lui Dumitragco.3 fune 3 pagi a patra parte din batranul Fatal sau

dat pe zapis.4 funii 4 pagi a 3 parte din batranul Popäscul tij sau

dat pe zapisa si sa fac 19 fune 19 pasi gi sau dat in suspana langa grind gi au ramas la cei trii batrani sa ei.

9 funii 9 pagi Pata bez 3 fune 3 pagi a patra partece am dat lui Dumitragco cu zapis mai din kos.

12 fune 12 pagi Mirce i Drugegtilor mai pe din gos.8 fune 8 pagi Popascul Mihalce. bez 4 fune 4 pagi

ce sau dat lui Dumitragco cu zapis a treia parte gi agasau inchiet tot hotarul precum aria mai sus.

let 725! Noem. 29.Pintilie 5tiva biv vel pitar

Hliza de adasta parte dispre Trotug dispre sat mer-ge In sus pan In hotar Conta§tilor. in dumbrava iar celedi ceia parte mergu din Trotug In spre amiazazi pan Inzare dialului gi sau facut dol hotarnici la Dumitragco gila ceialalti In cursul apei fiind intocma cu ceia adevaratasau lncredintat gi de mine Petrachi Negre ban, In vre-me ce sa hotarat Contagtii gi Sascut 1815 Sept. 2.

-

www.dacoromanica.ro

115

Insumand datele culese din aceasta hotarnica a luiPintilie Stiuca reiese ca vatra de sat nu Intra In soco-teala batrInilor, fie care razes urmand face wzareade casa pe hliza lui la locul unde se alegea selistea de sat.Batranii se socoteau la locul de taring, pe ori cate hlizes'ar fi ales locuri de tarina. La Ureche§ti s'au alezat ta-rinile pe patru hlize : doug pe langa Trotus, de Imbe la-turile, una sub deal §i alta zisa lunca Dochiei.

Batranii se analoghiseau si la fanat ; ba pe alocurease intindea analoghiza §i la codru. Socotind cele 5 hlize;pamant de aratura si de fanat, Dumitrasco luase partepentru el 109 fune §1 14 pa§i peste tot, ceia ce In stan-jeni face 1962.

H. 7272. Sept. 16 Iasi (Cotofinesti II, 5). Grigore loan CalimahVodi di miluire Dimei Suinigiulni mosia Cotofinestii, luind'o de lamina lui Perate doctor Unguresc, care de 37 ani se dusese in Un-garia, uncle si murise, iar fieiorii lui dijmniau mosia in afari de rill-

pravililor.

Cu mila lui Dumnezeu Noi Grigore Ioan Voevoda,domn targ Moldovii.

Bine voind domnie mea a urma lucrurilor celor bune,ce au flcut si au lucrat alti luminati §i fericiti domni ceau fostu mai Innainte de noi. de au miluit prea supu§iisal unii cu vinituri din veniturile domnesti, altii cu mosiidin hotargle domnesti, volnici fiindu ca ni§te domnistapani al acestui pgrnIntu al Moldovii, ca sa le !tingevednic pomenire. dreptu aceaia dandune domnii melt ja-loba sluga noastra Dima suiulgiul, aratandu ca el fiind omstrein l fiind ca sau asezat aicea In Moldova ca unul dinpeminteni. i neavgndu mosii cum si altili ca sa poatgtral. au cersut de la domniia mea prin jaloba lui ca säfacem domniia mea mila sal miluim cu vreo mosie dom-neasca, sgi fie de schivirniseala §i a§ezarea lui aice In

ded de vreame Ca elu de atgta ani find adus aiceaIn Moldova de domniia sa rgpousatul Grigorie Ghica Vo-evod. pentru paza i fgcutul haznalelor al oraqului aces-tuia, si de atunci i pan acmu le vreame tuturor lumina-

a-si

si

Ora.

355011e

www.dacoromanica.ro

lt6

tilor domni, au osirduit. si au purtat de grija haznalelor.atata cat tot norod sau aflat indestulat de apa. catudomniia me cunoscancl a lui drapta i incredintata slujba,socotitam i cu cale am.gasitu ca dupa cearearea lui saLmiluim CU vro molie domniasca. i cercetandu ca sa ga-sim vre o mosie domneasca nedata nimärui, de alti lumi-nati domni. nam gasit alta fara de catu instintandune dom-niia me pentru o mosie anume Cotofanestii ce este pe apaTrotusului la tinutul Putnii, carea fiind a unuia Feratiedoftor Ungur, Si fugind acel Ungur iarasi la tara 4ui.mosie fiind aicea in tara, dupa dreptate au ramas pe samadomniasca. i vrand ca sal miluim domniia mea pe maisus numitul Dima suiulgiul cu adasta mosie. si pentrru casa nu fie daniia acestii mosii cu supararea unora din la-cuitorii de acolo. nam putut domniia mea da credinta pangam scris carte domnii meali catra al nostru credincios-boiar dlui Teodorachi biv vel comis cel avem domniiamea la adasta vream(e) staroste i dregator tinutului aceluiaa Putnei ca sa cerceteaze. i dupa cum va affa pentru sta-rea acestii mosi: sa ne instiinteze. de la care numit boiarau vazut domniia mea i marturie incredintata de cerce-tare acestii moii. scriindu ea dup. poronca domnii melichemandu oameni batrani de acolo au cercetat i intra-cestu chip au aflat cum a mosiia adasta Cotofanestii aufost cumparato un Dima parcalab de la razesii de Cotofa--ne4ti, i Dima parcalab au fosto datu zestre fiice saleSaftii ce au maritato dupa un Toderasco mazil i dupamoartea lui Toderasco Incapand Safta Intro pricina. lavreame rapousatului Mihai Voda. sau sculat ea si impre-unä cu un ficior a ei Dumitrasco sau vanduto lui Feratiedoftor i atunce iau dat i zapis de vanzare dinpreuna cutoate scrisorile mosii la mana lui Feratie doftor. dupacare zapis i sau dat i dresä domnesti. i asa au ramasmosie drapta a lui Ferate, sau luato la stapanirea lui.stapanindu catava vreame apoi iarasi sau dus acel Fe-rate la tara Ungureasca Ia locu lui de unde era vinit.de acolo din tara Ungureasca cat au trait Ferate trime-

si

el

ei

www.dacoromanica.ro

-117 -.tea om aice In tare de lua dejma de pre a6astl mosie.turn ei dui:A moartea lui Ferati trimitea ficiorii lui de lua-clejrnd Ora acmu. ei IncredintAndune domnie mea de pri-cina moeii acestiia Intracesu chip, §1 cercetand insumidomniia mea dinpreunA cu tot sfatul domnii meale cti slafiAm cum este cu cale a sI urma pentru a6astA mosie. ceun om care va lipsi din pAmantul acesta si va merge In-traltd tail, ei iar ramlne moeiia lui aicea. aee am gAsit-cA este cu dreptate cd fiind el dus In tara Ungureasca lalocu lui nici de cum nu este cu cale ce sA sazA el a-colo, nepurtand el nici o nevoe. sau greutAti a pamAntuluiacestuia si sa trimatA peste hotar Orli sA stapaniasca mo-eie aice. ei sa ia vinit. ei adasta nu numai cä pentru unstrAin ca acesta carile au cumpArat mosie aicea in tail,si de trei zAci si eesA de ani mai bine sau intorsu iarA,§la tara lui, sa urmeze Intracesta chip. ce tocmai ei unboiar pemintian ori mazil, sau altii sd va tnstraina la altAtara §i va rAmInea moeiia aicia, aceluia mosiia ramane pesama domniascA. ei domnii cui vreu volnid sintu al da.ei a le afierosi. DupA cum ei la ponturile sfintei pravile laslujba arhiereascA la slova na5u (zice). ,,cd un om strein eicu ce chip va lua o movie. ori de dar. ori de danie, orizu vicleeug. ori cu bani de va cumpAra, si va lipsi dinpAmAntul acela ei va trAi intraltA tarA strAinA atAta ani.moeiia si locul acela va rAmAnea in sama domnii." cumeila Mathei Vlasto la slova pocoi. cap. 13 (zice). Oucrurilecele nemiecAtoare acelor de la o tail intraltA tarA, sau tiela o eparhie Intralta sA strAmutl. (adicA) se aeaze la altAtail streind rAmAn suptu stApAnirea stApAnitorului". Aeij-derea ei Costandin Armenopulo carte a 6-a titlul 4. aciice pribegescu. ei au trecut de la un locu la altul. sau dela o tail la alta ei O. vor aeeza acolo. lucrurile acele ne-miecAtoare rAmAn suptu stApAnirea stApAnitorilor". DeliIntracestu chip dovedindui. si rAmAnandu moeia Oast adreapta domneascA, si ne mai fiindu alte pricini. iatA cA eidomniia mea mam milostivit asupra mai sus numituluislugii noastre Dimii suiulgiul ei iamu datu danie si miluire

www.dacoromanica.ro

118

adasta mai sus numita movie CoSofanectii: ca sdi fie de ladomniia me. dreapta ocina §i mocie, i hrisovu. §itura cu tot hotar ei. ci cu tot vinitul. atäta lui. ci ficiori-lor lui cat ci nepotilor. ci stränepoSitor. neclatit. ci nerd-pita stätator in ve6. ci poftim domniia mea ci pre altiluminati domni. cari de Dumnezau vor fi ordnduili In ur-ma noastrd cu domniia acectii Sari. au din fii i neamutnostru, sau dintra1ii, sa nu strice. sau sai stramute adastdputind mild. ce ct le va da mana sl adaog i sa Intd-reasca pentru a dumilor sale veónicd pomenire.

veleat 7272. Sapt. 16

lw Grigorie loan Voevoda, Avapovaml I vel post.Iordache vt logofat prodtelnom; Simeon Anghel pisal.

Pecetea domneascd in tuc roc cu inscriptiileFp. lw RH. I 1761 I cap de bou I .

Cine era acest Dima suiulgiul, pentru care Voda face acaindepartata ci intemeiata aplicare pravilniceasca pentru a-ida mocia CoSofänectii ? Singur Voda Gr. I. Calimah nespune in ispisocul sdu : deci de vreame cd elu tie atataani fiind adus aicea In Moldova de domnie sa rapousa-,tul Grigorie Ghica Voda pentru paza ci facutul haznale-lor al oracului acestuia ci de a tunci ci pang acmu la vrea-Dmea tuturor luminatilor domni au ordnduit ci au purtat,de grija haznalelor atäta cat tot narodul sau aflat Indes-tulat de apd.

Dar iatA cum singur Dima ci fratesdu Costantin, a-mlndoi suiulgii povestesc venirea lor in tard, In actul deschimb din 7269 Iunie 30 ce ei fac cu egumenul Trei-sfetitelor, luand de la manastire locul foastei scoale dam-necli a lui Vasile Lupul arsä de foc In 1724 sub M. Ra-

si dand in schimb un loc a lor slobod in fatamAnastirei Trei Sfetitele :

,Dupd aceia rapoosatul Grigorie Ghica Voda vrändca sä facä haznale aice. in Iaci (dupa cum au ci Mcut)trimeSind in Tarigrad ne-au adus pre noi mai sus numi0i

tntri-

Io

I

coviSA. porSi.

www.dacoromanica.ro

119

suilgii Si asezandune aice. in Iai, pentru trebuinta haz-nalelor, atunce rag dat in sama noastra i feredeile cutoate dresurile i cheltuelile lor. (Uricar VII. 26).

Ceia ce. spune aid Dima se adevereste prin inscriptiaferedeului.

In baia comunala de azi a lasilor, vechiul feredeuturcesc sa pastreaza in zid o veche lespede purtand ur-matoarea inscriptie acestu feredeu sau tocmitu i sauinnoitu in zelile marii sale lu Ion Ion Neculai Voevod,"cu toata-cheltuiala raposatului Ezekiil, egumenul de TreiSfetitele, i cu osteniala feredesului, aznagiului Dimii.,let 7255 Iunie".

Acelasi lucru cetim i in inscriptia greadi a lui Ie-zechiil :

cheltuiala mea.Espoticyciloo=lezechiil ieromonahul

ekvexera1. 'coutovinoitu-s'a aceastaXot-irpov iiistiovEcitc=bae supt domnia

sot) Fox:moo NyrxtAcioo pospbacc=lui loan Nico-lae Voevod

Ical eIrtariltrQ§i cu tiinaTot') frigioo Xotp.a.vtC-71lui Dima hamangiul

cfoOLOUTC11 1746 foovEou a-0 suiulgiu 1746lunie 1.

Iatä acum i inscriptia pe placa de marmora pusa lacismeaua lui Grigore Matei Ghica von batrInul din 1731;piatra se afla acurn in museul etnografic al Moldovii ; escrisa in turceste i romaneste. (Colectia mea de inscriptiiNo. 296).

Phial's +110AOKHTZ *11118118. (IF ANCTI KS AllK Ai MopESHI. Iwaii FMu'opH FHIU EtoiRom S dAsc atop§ nerrpSA mull CAM KftililiK1 nomiaapt. iT * scit,o," I. F. F. ri. Capde bou. (vezi N. A. Bogdan Orasul Iasi, 135).

Din aceste date reiese ea Dima suiulgiul fusese adusin Iasi in 1730 in intaia domnie a Ghicai Vocid in al 4a anal domniei i a privighind lucrarile de aducerea apei la

:

scat

Al

MI Lfoto ip.05=cul'CuscEd .

Imi c-

uk

www.dacoromanica.ro

I

rgmase in postul ski de suiulgiu sub toti domniicari au urmat:

C. Vodg Mavrocordat r733-1735Gr. Matei Ghica Voda x735-1739Ocupatia rusasca 1739Gr. Matei Ghica Vodg. 1739-1741C. Vodg Mavrocordat 1741-1744I. Nec. Voda Mavrocordat 1744-1747Gr. Matei Ghica Voda 1747-4748C. Voda Mavrocordat 1748-1749C. Cehan IlacovitA Vodg 1749-1753Matei Gr. Ghica Vodg 1753-1756C. Cehan Racovitg 1756-1757ScArlat Gr. Ghica 1757-1758Ion Th. Calimah Vodd 1758-1761.Gr. I. Calimah Voda 1761-1764 sub care se face

dania de mosie.Iatg intelesul lapidarei I-raze : de atunci i Ora

acmu la vreamea tuturor luminatilor domni". 33 de anitrecuse de cand Dima suiulgiul venise in Iasi; el vazuseschimbandu-se 15 domnii i venind in scaun 7 domni, din-tre cari Grigore Ghica i cei doi fii ai sfii: Scarlat ei Ma-tei, Mavrwordat Costantin si Ion kali, Racovitg CehanCostandin Vodg, Calimahi Toader tatgl i Grigore fiut

Dinia suiulgipl era socotit ca pemintean" i hriso-vul zice fiind ca sau asezat aicea in Moldova ca unuldin peminteani".

Cunoscind omul, mult mai mare interes poartg do-natia. Donatia lui Gr. Calimah cuprinde In sine o expro-Priere fortata, luand mosia din mana adevaratului ei sta-pan si dftud'o altuia. Cunoastem Ong acum zeci pe ca-zuri de confiscari de averi pentru hillenie, i pentru hainie,sau pentru sculgri contra domniei cu gind de a-si lua tit-lul de domn. Domnul din vechi la noi fund a tot stap5.-nitor peste targ, peste oameni i averi dispunea de toateacestea dupa lege, dupl obiceluri, i dupg a sa credinta,

Dar aici nu cintem In cazul unei vini polilice, ci in

Iasi,

si

www.dacoromanica.ro

121

fata unui fapt pur fiscal. Dr. Mihai Ferali, doctorul celmare a lui Mihai Raeovita si oriiatenul" lui Voda cum-prase prin 1720 mosia Cotofanestii de la Safta fata Dimiiparcalab si de la barbatul ei Toderasco and ea- Saltapeste o pricina si pentru gloaba cei cere neavand aka,ca sa pläteasca a vIndut mosia acea a Cotofänestilor'.Bucurandu-se de prietenia lui Racovitä Vocla, dr. Feratistapani In pace mosia Cotofänestii, pana ce se destaradupa 1727. El trilia in Lem in Sacuine, si murind, fiulsat] groful Mihaly Ferate urma a-si incasa veniturile mo-siei ani de-arandul.

Apoi iaras sau dus acel Ferate In tara Ungureasca,,cat au trait Ferate trimetea om aicea In tara de lua dej-ma pana acmu.

Dr. Ferrati, conte, era de mai mult timp stabilit InOra. Inca prin 1713 il gasim medic la curtea lui C. Bran-coveanu la Bucuresti. Despre el ne vorbeste Hy Ilan Inscrisoarea sa din 19 April 1713 eatra Regele Suediei des-pre calatoria sa de la Iasi la Brasov si de acolo la Bu-curesti.

In urmd cand am vazut a la Tasi nu era de facutnimic special, mai ales dupa ce am linistit si Inbunat dus-mania dintre Briant si Hospodar (N. Mavrocordat)careera atat de iritat ca nici nu mai vorbia eu Briant,si dupace am fost Instiintat de proiectul lui Stiernhok, de a In-cerca sa tree scrisorile catra M. V. prin Bucurestila Iasilucrurile fiind tulburi,si anume prin mijlocirea tainica alui Bussi rezidentul printului muntearfla Viena, si prin dot-torul lui din Bucuresti contele Ferratisamt dess Mediciuti Buckarest grefwe Feratis". Dar afland ca acest Ferratiera in dizgraVie si rau vazut la palat, m'am temut ca nuva fi In stare sa-mi faca serviciul sail In aceasta afacere.,at denne Ferrati war i ogunst och slatt ansedd".(Hur-muzachi IX, 1, 512).

In 1715 Februarie 7 acelasi conte C, Ferrati scriedin Bucuresti generalului baron de Tige cd Turcii aude gand sa se pregateasca iarasi cu razboiu asupra Aus-

www.dacoromanica.ro

122 -

triecilor. Domn era Stefan Cantacuzmo, si contele dr-Ferrati era in gratiile noului domn : alte noutati dinsprepartile orientului nu pot sa dau, de cat ca pregatirile derazbom par a fi indoit ;mai mari de cat acele facute deTurci contra Vienii. Nu fall cuvant, dar b&nunsc a sub.nume de razboiul Peloponesiac contra Venctiei, ei cer in-darapt Buda ; si pe cat se aude, marele Sultan al Turci-lor 10 va aseza cartierul sail general la un loc departareo zi de Belgrad. Scriu ca Ed se pizeasca ai nostri'. 1)

Pentru domnie absenteismul constituia un abuz. Stapa-nul mosiei trebuia sa stee in tara, la mosia lui; absente-smul e condemnat si de domn §i de divan. Problemapusa divanului era : nUn om care va lipsi din pamantulacesta .-ii va merge intraita tara si iar ramâne mosiia luiaicea" ce mAsura trebue sa se ia contra lui ? Divanul §iVoda cred nam gasir ca cu dreptate este ca fiind el dusfn tara Ungureasca la locu lui nici de cum nu este cu,scale ca sa saza el acolo, nepurtand el nici o nevoe sau,greutati a pamantului acestuia, si sa trimata peste hotar,tarai sa stapaniasca movie aicia si sa ia venit". Masurao cred cu atat mai dreapta. cu cat se aplica in eerie ca-zuri si pentru boeri pamanteni, caci zice hrisovul : SInaceasta nu numai pentru tin strain ca acesta, carile au,cumparat movie aicea in tar& si de 36 de ani mai binesau intorsu iarasi la tara lui, sa urmeze intraceasta chip,, ce locmai si un boer pemintean, ori mazil, sau al(i sd,,v A insirdina la alld tard si va rdmeinea mosia lui aicia,,aceluia mosiia rdnulne pe sama domnii, si domnii cui)1vreu volnici sintu a o da p afierosi".

Confiscarea se fAcea fara vre-o despagubire data sta-panului. Prin faptul parasirei tariiindiferent motivul-

1) Circa partium Orientalium novitates aliud dicere non possum,.nisi quod apparatus bellici sint duplo majores illis quos jam parave-rant Turcae contra Viennam... nomine belli Peleponnensis contra Ve-netos, Budam petant i nam ut anditnr, magnum Turcarurn Imperato-rem circa unnia diem prope Belgradinum suam stationem positurum.Scribo ut caveant nostri:". (Hurmnzachi VI,. 147).

www.dacoromanica.ro

123

st6panu1 isi pierclea mosia, si cum pe atunci se trecea deshotarul din cauza valurilor politicei, carat vorba veche :,,e mai bine la mijloc de mass si la col( de fariP, ce pri-lej des aveau noii domni sA confisce vremelnic ori stator-nic mosiile altora ! Acte cu referintA la asemenea faptesint multe st numai in arhiva epitropiei sint cgteva cu re-ferent& la mosiile Cantacuzinesti si Necuke.tti.

Fapt ins& In3emnut e ca divanul tgrii si cu domnulnu se multumesc numai cu puterea obiceiului, ci cauta lapravila texte de legi, cari sg sprijine lucrul. Si ggsesteVodä 3 texte de legi, nu interne de ale nnastre, ci stra-inebizantine,cari isi gasesc aplicarea pe de-antregul,ceia ce aratä ca tog& doctrina juridic& a Bizantiului isigäsia loc in tara noastra, fara sa fie nevoe de legiferare,precum astazi isi Oseste loc In considerente toata, litera-tura juridic& apusang, pe baza cA.reia unind si articolul delege se hotärNste

rata cele 3 texte de legipe cat stiu eu din cetirea azeci de mii de documente interneacum intgiasi data a-plicate :

1) C. Armenopulos C'artea VI, titl 1V : aceice pribegesc si au trecut de la un loc la altul, sau-de la o tara la alta si se vor asaza acolo, lu-crurile acele nemiscatoare ramdn supt stapanireastapanitorului.

2) Matfei Vlasto slova ri. cap. XIII : Lucrurilecele nemiscatoare acelor de la o tara intralta tara,sau de la o eparhie intralta sa stramuta si sa a-saza la alta (art% straina ramdn supt stapanireastapdnitorului.

3) Pravila sfanta, slova H slujba arhiereasca"zice : .un om strain ori cu ce chip va lua mosie, oride dar, ori de danie, ori cu viclesug, ori cu bani

www.dacoromanica.ro

124

de va cumptira ,F1 va lipsi din pdnuintul acelaacelea vor ramdne in sama domniei* .

Prin faptul ca se citeaza pasajele din codicele delegi : Pravila sfanta, Matei Vlastari si C. Armenopulo, ne-am dus la editiile cunoscute ale acestor codice si ne-afost cu neputintA de a le afla la locul aratat in ispisoc.Zoerii de divan au avut editii vechi, cad nu se potrivesccu cele ce le avem prin bibliotecele noastre publioe.

Asa din pravila sfanta avem exemplarul de la Aca-demia Romana ms. 286, scris in 1636 pentru Udriste Ms-turel din Fieresti, dupl o redactie bulgareasca, un gros vo-lum legat avand 403 file. Aici materia e impartita pe slo-vele grecesti de la aw, in numar de 24. La slova n (nas)n'am gasit pasajul cerut. Este ceva asemanator la glavalog. (pg. 123) unde vorbind de calugari zice:

film Amor OCT4gHT CROE MHHID6CTRO H HMT HZ

H Milf HMAT HAVkHif W CIH*TO H TA HAVkHia AA WTHOVCTHTCZ HUM az monarrhipaTz---iara daca calugarul parasestecalugaria sa si merge In lume, iar de are el la sine cevaavere, si acea avere sa o ia cu sine in manastire.

Pravila aceasta zisa de la Bistrita (Valcea) se zicecingunknix H liNCCTMillidifK npaanaz =---sfanta si dumnezeias-ca pravila" si ca e intocmita no on*AinunnA illmo,gtvizz- oranduiala lui Maftei". .

Acest Matei e Vlastare, cunuscutul autor al Sintag-mei intocmita in 1335, si una din cele mai cunoscute cartide legi, dupa Nornocanonon lui Folie din 885, comenta-riile calugarului loan Zonnaras din 1120, si lucrarea luiT. Balsamon, patriarh de Antiohia in 1170.

EbytaTptc" lui Momacdou TO 13ka.crceyecoc" for-meaza al 6 volum in importanta colectie de legi,tiparita la Atena de la 1852-1859 sub numele dec6nctypc tdiv ,O.E61/ IMI EspCov xa.v6wov Tdiv 'Cs eLTEOW

%cd icovieopmw ecrocnoXthv xcd sthv Espthv butoup.evt-%thv %CU TO7CL0TAI GOV0a6V, IVIE T611 %WC& 1.1140C cwvirccc6p(ov".

MHP11...

www.dacoromanica.ro

125

La litera lr (pocoi). cap. 13 vorbeste desprealtele, nu de mostenirea averilor nemiscatoare ale-Episcopilor, despre care se vorbeste la litera E.-cap. 17 seq.

Cat despre iZcipt43Xoc a lui Cost. Armenopulo,In editiile dasice cunoscute ca cea a lui AlexieSpan din Ioanina : KcovatotycEvou App.svoirookoo Kp1.-Too ilscracEXovElqc HpoXetpov, Tb ksTop.evoy i5 EZ618tpXoc,eiC ItOCYtli Tkthacrav p.stacpp&aasfatx, 1cpoast6,01 ai mcc._zap& A(6Ztoo Drcavou Ts 6Z lwavvEvcov, tiparita la Ve-netia In 1766 si retiparita In mai multe editii cacea de la 1805 (Venetia) 1833 (Neapole), si chiareditia lui G. E. Heimbach, Lipsiae 1851 nu corespunde cu citatul din hrisovul nostru domnesc. Lacartea VI. titlu 4 se vorbeste de his qui suo sesanguini miscentnspE ccEp.olitwabv, azeXTCov ItotE ako-Teoo1L6wov.

Despre Episcopi si testamentul lor se vorbestela cartea 5 titlu 4. aact ai iwripato vete,. Tip i7Cip-Witty, V() ilocX.riairx aufou asucp6pet=quae vero postepiscopatum acquisivit, ad ecclesiani pertinent

Nu punem la indoiala buna eredinta a citatelor ; credem Insa ca textele dupa cari au citat boerii judecatoridin divanul domnesc erau ori ;manuscripte vechi din pra-vile, ori editit vechi, devenite apoi singuratice, Intru catopera juridica a marilor pravili§ti a sufent modificari inredactare prin nenumaratele sholii ce au adus diferiti co-piatori sludiosi.

In procedurA, Voda Calimah nu ia hotararea de odata ; Intreaba pe visternic de este vre-o movie liberaafland de la visterie a ar fi mosia Cotofanesti de pe Trotus,scrie carte domneasca la starostele de Putna, Teodorachebiv vel comissa cerceteze de stareaposieistarostele de Putnaface cercetare; cu oameni la fata locului, In care se faceistorieul trecerii proprietatli pana la dr. Ferate Mihail ; pe.baza acestor acte Voda vine si da hrisovul de mai sus-in 16 Sept. 7272.

www.dacoromanica.ro

T. Firl veleat (1765). Noem. 12. (Cotofinesti II, 6). Jaloba afrei rlzesi Andrei, Sandal si Iouita, la Maria sa Vodi ea Safta fataDimii parealabulni la vanzarea mosil Cotofinestilor ar fi vandnt sipartile lor din sat. Cer sit se keit o e.ereetare si al li se dea Inapoipamantul.

Prea inaltate Doamne.

Iarasi mai dam suparare InAltimi tale si ne jaluimdoamne pentru ca avand noi o mosie anume Cotofanesti.la tinutul Putnei, care mosie fiind de bastina a noastra.de la mosi si de la parinti nostri in anii trecuti la dom-nia raposatului Duca Voda find la Putna parcalab un Di-ma i peirinfii nostri nind fiira sktpdni sau inchinat suptustapanired acelui Dima, sa le fie mind de ajutor la ne-voile /or; acel parcalab Dima dupa ce lau scos din par-calabie au scos pe parintii nostri ramasiti cu cativa banizicandu a sau platit la biru si fiind si el razee cu noiIntralte hotara si cu lacomie umbland cu muLe chipuri 0,ne ia mosie, banii acei ce au aralat cu napastuire ca au-limas ramasit. iau suit cu dobanda lor la 220 lei ..,.i mo-sia noastra fiind napastuita. cu acei bani viind au jaluitla raposatul Duca Voda si find randuiti cu carte gospodsi pe carte de blastam la un Zaharia clucer sa cercetezepricina si atunce dupa cercetare acelui clucer mosii nostriparte lor de bani catu iau agunsu au dat deplin dupacum pe largu arata marturia boeriului judecatoriu. darmilostive doamne alti sateni si razesi di mosie acee fiinda lipsise din sat au ramas de nu sau datu banii. parte lor,si acel parcalab au luat partite lor de aice. dar partilenoastre dupa ce sau dat banii mosii si parintii nos-tri. li au stapanil tot cu pace pan in zilele raposa-tului Mihaiu Voda. atunce din prada Tatarilor si foa-mete sau Instreinat moeii ki parintii nostri dintracea se-liste la alte locuri si murind acel Dima parcalabut au rammas o fata a lui Safta si dand ea peste o pricina si pen-tru gloaba cei cere neavand alta sa sa plateasca au van-dutu mosia acie. a Cotofanestii. atat cu partile altor ra-

-,zeei ce le stapanea. cum si partile noastre unui Ferati. doftorul din ,tara Ungureasca. nefiind nimenea din niamul

www.dacoromanica.ro

127 --

nostru a raspunde, la urml viird pArintii nostri de undese dusese sau gasit si pArtile lor vandute de ace Saila,

jAhlind la maria sz Costandin Voda MOvrocordatsau flcutu carte gd. la starostele de Putna, ca sal aleagapartile noastre de mosie acia ce era rascumparata si laace vreme find schimbare domnii nu ni sau mai luminatdreptate, acum doamne in trecutele zile ni am jaluit mAriitale rugandune sa nu fim instreinati de bastina parintasca,cu jaloba noastra fiind rAnduiti la dmnlor veIiii boeri casA. cerceteze i sa sl faca anafora. dmnlor boerii ni auraspunsu a nu au cu cine sA ne ia sauna ca mosie acieau ramas de este domniascA, i mau trimis iar la milamarii tale. la care rugam bunAtate marii tale sA te milos.tivesti asupra noastra. sa nu ramanem instrainati lipsitide bastina parintasca si mare pomana ar fi marii.

Robii mArii dmtale razesi de mosie Cototanesti.(In dos :)Vatave de aprozi sA i scoti la dmlor veIiii boeri ca sa

cerceteze ce mosie este aceia si a cui este si cine o sta-paneste sa se faca anafora.

Noem. 12.

Pe fata a 2-a : Andreiu din Tanas, i Sandul din lo-nitA, i IonitA din Prohira cu fratii lui.

Cei trei sateni jalbasi sint urmasii celor 3 vecini :TAnasa, Ionita i Prohireasa, cari in 1692 ii platise birullor in cislA ate to lei de cap si scapa si de vecinatate.Temeiul pe care se bizuiau ei era cA bunicii lor s'au in-chinat supt stapanirea lui Di tia parcalabul, ca sa le fiemana de ajutor ; adica cA vecinatatea pentru multi era unajutor din partea stapanului moiei. Nepotii nu stiau dupa73 de ani, care era situatia legala de raport intre bunicii

vechiul stapan al Cotofanestilor.

si

.lor si

si

pi

www.dacoromanica.ro

128

J. 1765 Noembrie 15). (Cotofinesti) II, 8 si 9). Gr. A. GhicaVodi di rAmasi pe 3 razesi din Cotofinesti In pAra lor pornitA con-tra Dimei suiulgiului, cA ar fi avind i ei parte de rAzesie In mosiaId Dims, (Bruit& de VodA pentra servicii1e aduse tArii en adueersa,apei la Iasi. Von. buirduseste anaforaoa velitilor boeri.

Suret asamene scos de pe anaforaoa dmlorsale veil-Illor boeri care iaste Intarita cu pecete marii sale Crigo-rie Alexandru Ghica Voevod.

Iw Grigorie Alexandru Ghica Voea. bojiiu milostiiu gos-podaru zemli Moldavscoi. DupA cercetare i giudecata dmlor-sale velitilor boeri. cercetand si Insumi domnie me anaforaoaaöasta, si de vreme cA oamenii acestiia arAtati mai Os nauvut nici un temeiu de dovada la zisele lor cum cA au vreo par-te intrace moviia Cotofanesti, niei scrisori nici stapanire, nicialte dovezi rodnice de dat credinte, fara de cat numai a-ceaste tArfaloagA de mArturie fara de nici o arAtare asu-pra movii CotofAnestii, i toata parAle vi jalobile lor.dovedindusA fara de cale i Inpotriva dreptatii care maipe urmA i singuri ei vtiind a nau nici o triabA cu

sau plecat vi au venit la cunovtinte, de au dat i scri-soare la mana Dimii, ce sa de pace movii i deosAbit Di-ma dovedind cA mo4ie au fost driapta acelui Ferate dot-torul i li este lui data danie cu hrisovul domnii sale Gri-gorie loan Vvod. pentru slujba lui ce iau slujit, hotArAmdomnie me ca sAv stApaniasca Dima suiulgiul moviia a-ceia CotofAnestii ca pe a sa driaptA ocinA vi movie cubuna pace In veci. dupA hrisovul domnii sale Grigorieloan VodA care sau Intarit vi de cAtrA domnie me.(1. p. gspd.)

Prea InAltate Doamne,Din luminata poronca InAltimei tale am luat sama,

acestor oameni Andrei, Sandul i ronita ee zic cas rAzevide moia Cotofanesti de la tinut Putnii care au jAluit ma-rii tale ca i ei au parte Intracea movie ; vi cum cA

iaste domniasca ; i cerere lor iaste sa stApaniascaei partea ce ar ave de movie si ceialata movie sa o rAs-

a-

'mo-siia

mona si

t

www.dacoromanica.ro

129

cumpere, ca pe a lor, si prin ravasul lor de jabot* po-roncind Maria ta ca sa cercetam ce mosie iaste aceia sia cui iasle si eine o slapanestc si sa facem anafora sidupa cea cu amaruntul cercetare ce am facut, asa am a-flat ca aciasta mosie au fost de cumpara tura a unui Di-ma ce au fost parcalab, si °land() zestre fetii sale Saftii,care acea Safta fata parcalabului a vandut si ia satul mo-siei Cotofanestii unui Ferati ce era doftor mari, si pe za-pisul Saftii au dat Marie sa rapousatul Mihai RacovitaVvod. lui Ferati doftorul, si hrisov de intaritura, pe mo-sie ca au randuit si boeri hotarnici de au stransu pre totirazesii ce au fcht vandut mai inainte acel sat Dimii par-calabului si socotind zapisale cele vet hi de cumparaturaparcalabului au cuprinsu tot hotarul Cotofanestilor 2133stanjeni imbland satul in 16 batrani si giumatate, si lausi stalpit si pe martur;ia ho:arnica acelor boeri hotarnici,am vazut la jeluitorii acestia suretul hrisovului marii saleMihai Voda 6au inlai it de 42 ani doftorului Verati stapa.nire pe satul Cotofanestii, care acest suret de pe hrisovzic jaluitorii ca lau luat ei de la vechilii fiöorilor lui Fe-rati doftorului, din tara Ungureasca cei trimete aice delua dijma venitul mosiei pan a. a nu sa lua mostia pe samadomneasca , t:i din suretul hrisovului marii sale Mihai Vodasau dovedit ca mosiia satul Cotofanestii au fost a lui Fe-rati doftorul 6au curnparatu de la Safta fl. ta Dimii parca-labului si acel Ferati doftorul fiind Ungur la urma clucan-dusa in tara Ungureasca si ficiorii lui trimetind din t araUngureasca vechil de lua venitul mosiei domniia nau su-ferit streini dintralta tara sa stapaniasca mosia in Oman-tul Moldovni, ce ramaind mosia pe sama domniasca, amvazut hri-ovul marii sale Grigore loan Vvod, pentru a-ceasta mosie cum au date danie si miluire Dimii suiulgiu-lui pentru driapta slujba lui. am rnai cl:rcetat la jeluitoriide au niscaiva zap s.,1 sau scrisori, sa se dovedeasca carave ti ei parte infrace mosie sa le arate, si alte zapisa siscrisori nau, numai o marturie de la un Zaharia crucer

Ispisoace 5i Zapise Vol. IV p. II. 9

www.dacoromanica.ro

130

de 74 ani vreme trecuta, precum cä un Tanas si Ionitädin Cotofanesti, i cu alti oameni ai lor de acolo, dupãporonca ggpd. liau luat sama acel Zaharie crucer, cuDima parcalab de pricina unor bani ce ave parcalabul da-torie la oameni, tragandui si vecini i facand socotealadupa giudecata ce avusesA ei la divan sa de Dirnii parcala-bului 220 lei si asa sa fie platiti si sa aiba pace si de vecina-tate, si fiind si carte de blastam sau aflat numai 167 leidatori oamenii parcalabului. caci 73 lei ii didesa mai ilia-inte, i arata in marturiia Zahariei crucerului ca au dat 30 delei in mana parcalabului trei oameni anumc Tanasa. i Prohi-riasa i Ionita de sau plait acei trei oarneni datoria parte lor

liau dat a6astä marturie la acei trei oarneni, si dentraceitrii oameni de mai sus numiti 6au dat acei 30 lei zic a-cesti jaluitori c ei sant nepoti rudenii, si cu aceasta mar-turie cer sa ia si ei parte de mosie, dard in marturie nuiadeverestf, pe acei trei oameni 6au dat acei treizaci leiparcalabului cum ca ar ave i ei mo:fie in Cotofanesti,numai cä au dat 3o lei datorie lor. i mosie a6asta satulCotofanesti din suretul hrisovului marii sale Mihai Vodavidem ca au fost driapth, cumparatura acelui Ferati dofto-rul de la Salta fata Dimii parcalabului cum sau aratat maisus. si rämäind movie pe sama domniasca si ca Marie saGrigorie loan Voda au dato danie si miluire cu hrisovDimii suiulgiului instiintam pe Marie ta, i cea desavarsitahotarari rämane la mila marii tale.

1765 Noem. 15Plecate slugile marii tale, Stefan Roset vel logotat,

Joan Paladi vel vornic, Ianachi Costandachi vel vornic.Sau posleduit de catra mine cu orighinalul si este

intoemai... 1839 Mai 20, 61encul div. tarii de gos IacovachiVeisa spatar'.

Alta copie e din 1839 Mai 3, data de divanul apelatival tarii de jos sub No. 2339 iscalita de loan Neculcea vornic.Iacovachi Veisa spatar, director Pangrati.

iti

*

www.dacoromanica.ro

131

K1. 1705 Noem. 19. (Cotoranesti 11. 10). Serisoarea, a trei r.zei :Andrei, Ionit,a si Sandul catra Dima suilgiul prin care recuuosc CIL

n'au nici un drepf in mosia Colonnesti si multumesc Dimii ea 1e-aintors cheltnelile de judecati.

Adica eu Andreiu tidorul lui Ion Muntian i eu lonitafidorul lui Tanasa Hagiu. i eu Sandul fidor lui lon Turaliuot Balca, f cutam zapisul nostru la miina dumizzale kupa-nului Dimii suilgiu precum sa. sA *tie ca pentru mosiedumisale. Cotofanestii de la tinntul Putnii, ce au fost alui Ferate do florid lui Mihai Poda, i acmu iaste a dmsalekupAnului Dimii data danie de Marie sa Grigorie loanVod, dupA ce m vazut noi cã 1-no.?ia iaste limn de dom-rne i lipsitA de la stAplthire fidorilor lui Ferate doftorde sau dat gupiinului Dimii, niam sculat *i noi cu o mar-turie de la un Zaharie clucer ce sA afla la mana noastrasa ne cerem oare care parte din mosie adasi a Cotofanes-tii din 16 pol batrani ce am adiverit noi cA imbla acestsat tub batrAni zland noi cä atat ne iasle parte i dAndnoi acmu pentru pricina a("asta, si jaloba la prealnaltatdomnul nostru Mariia sa Grigorie Alexandru Ghica V vod,

fiindu rAnduiti *i la giudecata dmlor vehtilor boeri casa ne cercelezA pricina de ar gAsi vreo dovada adeva-rata la zisAle noastre a am avea vreb parte dintri,ceastarnosie Cotofanestii sa instiintftze pe mariia sa cu anafora,Si cercetanclune dumnalor velitii boeri jaloba noastrA nusau gAsit la noi nici o dreptate ea sa avem noi parte din-traceastA movie, una ca do vedit iaste ca noi intra6a mo-sie stapanire nam avut nici o data nici noi nici niamulnostru mai bine 6o-7o de ani si mosie am privito sta-panindusa atAt de Ferate si de Horii lui, cat *i de altimai nainte, i noi tot megiesi fiind *i dea valoma trAitorlnam zis nemicA. Al doile ta nici niscaiva scrisori Inteme-late sau dovezi adevArate la manule noastre nu aveam.-far de cat numai cu ace terfeloaga de mArturie de la a-cel crucer Zaharie, socotind el om putea dovedi niamsculat de niam cerut parte, §i pentru aceia vazand ca. nuni se da ascultari, si de la kudecatA Inca santem dati ra-

_ _

;

www.dacoromanica.ro

132

masi, i anguri noi am venit la cunostinta ca nu avemnigi o dreptate si niam lasat i niam priimit O. nu maieerem nici o gudecal a, si de buna voia noaslra am datla mana dumisale gupanului. Dimii i ada terfeloaga demarturie ce o avem la mana noastra ca sas stapaniascagupanul Dima mosie Cotofanestii cu pace In veci. de catranot cum si de catra niamul nostru, dar cu toate acEsteasangur dumlui gupanul Dirna vazand starea saracii noastre

ruggmintea noastra ea o mild au facut cu noi. i niaudat cheltuiala cat am clreltuit cu prieina a6asta, Si pentruca nu cumva vreo data noi, sau niamul nostru si ne scu-lam cu vreo pricina sau galaava a ne cere parte dintra-6aEta. adev;trata scrisoare a noaslra iscalita de noi, si in-credintata cu multe iscalituri a oameni de curte ce sauIntam plat.

lt 1765 Noem. 19

j Eu And -ei sin Ion Muntean, Eu Sandul Turaliu.Tanasa Meleghi vornic de poarta. Alexandru Haciul vornicde poarta, sau scris in divan 1nainte noastra si cu -voenum tilor omeni si sant martur.

Simion Aramescul vornic (I. p.: G. di. O. P. o floare)Ion Popa za divan. marn famplat. Ionita M halakt hagiurpm iscalit cu mana me. Stefan vtori armas martur.

In dos jos : Antohi Carp di:ac z1 divan am scris cuzisa numitdor oameni i sant m?rtur.

Scri oarea celor 3 urmasi de vecinimegiesiprincare se declai a lipsiti de ori ce drept de stapanire in Co-tofanesti, de si in tond nu era de nevoe sä se dea. informa Dirna suiulgiul a facut bine cIP a luat'o. Nu seputea care pamant de niste urma-i de megie5i, cari trAiaude-a valoma pe Cotoflinesti, pe baza unui zapis de platade bir si es,ire din vecinatate. Tustrei eran vecini megit$idar fara ocina fara. mosir. Probabd ca dupl 73 de ani,niste rai sfatui'ori au indemnat pe nepotii lor cä o datavecinätatea desfiintata ei pot cere i paniant pe baza unui_zapis de vecinatale e ch e.

si

www.dacoromanica.ro

133

L. 1745 Noembrie 19. CotofInesti II. 11). ID isovul lui Gr. A.Chica Voda., scris pe pergaruent, prin care 1ntareste lui Dima sui il-giul dania in mosia Cototane,ti, dand ràmasi pe razesii Andrei, Ionita.si Sandal, cart cereau parte de razesic in aceiasi mosie. Iscales bo-erii de divan.

Cu mila liii Dumnezeu Noi Alexandiu Ghica Voevoddomn Iri Moldaviei.

Facern vtirea cu acestu hrisov a domnii meale tutu-ror cui sa cadea a sti. C. iata au venit innainte domniimeale. i innainte a tot sfatul nostru, sluga noastra Dimasuilgiu. niau aratat un hrisov de la domniia sa. Gri-gorie loan Vvod. din let. 7272 &Vt. 16. I scriindu ca

-dandu domnii sale jaluba aratand ca, find el om strein.si fiindu c s iu asazat ai e in Moldova ca unul din pa-minteni. neavandu mov.i cum vi altele ca sa poata trai.au cervut de la domnie sa pi in jaluba lui ca sa fan milasal miluiasca cu vreo mosie dornniasca I carei sa fie dechivernisala vi a0zarea lui aice in t ark Deci gasandudomniia sa cä el de atr.ta ani fiindu adus aice In Moldo-va Inca de fericitul intru pomenirea rapoosat unchiul dom-nii mete. Grigorie Ghica Vvod. pentru paza i facutulhaznelilor a orasului acestu(ia). I si de atunce incoace lavremea tuturor luminatilor domni au oranduit si au pur-tat de grija haznalilor de sau aflat totu norodul indestu-lat de apa. Cat si domniia sa cunoscandu a lui driapta

incred ntata sluj135. Socotitau i cu cale au gasit cadupa cererea lui sal (miluiasca) I cu vreo mosie domniasca.

cercetand ea sa gasasca vteo mosie domniasca nedatanemarui de alti lurninati domni, nau gasit domniia sa alta farde cat intiintandusa pentru mosie anume Cotofanevtii ce estepe apa Trotu,?ului la tinutul Putnei. Carea (a fost a lui Fe-rate) 1 doftor Ungu . i fugind acel Ungur iaras la tara lui, simovie find aice in tara, dupa dreptate au ramas pe samadomniasca. Si vrand ca sal miluiasca domniia sa pe mai susnumitul Dima suiulgiul. cu adasta mosie pentru ca sä nufie danie acestii mo:ii. cu alta pricina (din partea) unoradin lacuitorii de acolo. nau putut dunaniia sa da credinta

$1

.51

i

si

$i

I

www.dacoromanica.ro

134

pgria nau scris carte domnii sale Ultra al sau crediaosboer Theodorache biv vel comis. cel avea domniia sa laaceaia vreame staroste i dregator tinutului aceluia a Putoii.ca sa cerceteza. si dupd cum se va afla de (starea) I mosiisä in-tiinteza pe domniia sa. de la cari numit boer arata cauvazut domniia sa si marturie incredintata de cercetareaacestii mosii. Scriindu ca dupa poron a domnii sale che-mand oameni batrani de acolo. au cercetat si intracestu chipau aflat. cum ca mosiia (a 'easta Co) 1 tofanestii au fost cum-parato un Dima parcalabul de la ravish de Cotofanesti.Dima parcalabul au fosto dat zestre fiicii sale Saftii caumaritato dupa un Toderasco mazil si dupa moarte luiToderasco incapand Safta pricina la vrearne rapao-satului Afiha. lia(covit) Vod. Sau sculat ea dinpreuna cuun fidor a ei Dumitrasco si au vanduto lui Ferati dofto-rul, atunCea iau dat i za pis de vänzare dinpreuna cutoate scrisorile mosii la mama lui F'erate doftorul. Dupacarea zapis i sau dat si dresa dornnesti. i asa au ramasdriapta a lui I Ferate...si au luato la stapani,e lui. i stapa-nindo catava vreame. Apoi iards sau dus acel k'erat,i la taraUngureasca la locul lui de undea era venit ci de acolodin tara Unguriasca catu au trait I, crate tritnete om inVird de lua dejma de pi ea a6astä mosie. Ce un om careava lipsi din parnantn1 acesta. si va meige intraita tarasi ia ramane mo.ie lui aice. Asa au gasit ca iaste cudreptate. ca fiind el dus in tara Unguriasca la locul lui.nici de cum nu sau gasit eu cale ca sa saza el acolo ne-purtand nici o nevoe. sau greutati a pamantului acesluiasa triimita peste hotarul tarii sa stapAniasca mosie aice

sa ia venit. a6asta nu numai pentru un strein caacesta, carile au cumparat mosie aice in tarP. si de triizaci Si sasea de ani mai bine sau intorsu la tara lui saurmaza intracesta chip. Ce tuerna i un boer I parninteanori rnazil sau oricine ce sa va instreina la alta tara, i

va ramane mosie aice aceluia mosie ramane pe sama doin-niasca. Si domnii cui vor volnici sant a le da si a le a-

totr'o

$i

i

5i

I

www.dacoromanica.ro

135

fierosi. Cercetänd domniia sa i urmand i dupa ponturilesfintei pravili la carja I arhiereilor. la slova H nas (unde zice).Ca un om strein ori cu ce chip va lua o mosie. ori dedar. ori de danie. ori cu viclesug. ori cu 13ani de va cum-paraw+ i va lipSi de pamantul acela. si va trai intru

tara sireind anti ani, mo§ie §i I locul acela va ra-mane In sama domnii". Cum si la Matfeia Vlastar la slovan pocoi cap. 13 (unde zice). Lucrurile cele nemiscatoareaacelor de la o arà intralta tara. sau de la o eparhie in-tralta sa stramuta (adecP). sa a!aza la aka tara streinara I man supt stapanirea stapanitorului". si ramaindalasta driapia clomniasca far de pricina. domniia sa. Gri-gorie Joan Vvd. milostivindusa. prin hr sovul domnii saleau dato danie i miluirea Dirnii suiulgiu. Insä acum. in vrea-me domnii mele dupa ce sau luat (jaloba unui) I Andrei fiCo-rul lui loan Muntianul ot Fantanele. i Ionita fi6orul luiTanasie Hagiu. i Sandul &lot ul lui lon Turaliu ot Bacau.zizand cum ea ei s trag din niamul ace la de la cari au cum-prat Dirna parcalabul moie. cer;indu oarea care partice(din satul) I acela Cotofanestii, aratand cd iasle a lor, §i nuicuprinsu In vänzArea partalabulut Dimii. (adeca). din 16pol batrani ce zic ei cau adeverit ci umbla movie Cotola-nestii cere trii balrani. La care macar ca dupa cum mai sussau zis (in hrisovul) I domnii sale. Grigorie luau Vod randsau dat mosie aiata danie Dimii suiulgiului scut facutusciatata cercetare. numai tot socolhd domnia me ca nu cum-va cu danie asta a numitului Dima suiulgiului sä s pri-cinuiasca oamerilor.. acestura I 1 hip de z-trdmbatate. DeiznoavA iam oranduit domnie me cu kudecata la dmnea-lor velitiii boeri. ea sa rerceteze zisale i jalubile bur. casa vaza ce dreptate au a ceri parte dintraiias1 a movie.*i stand dumnelor velitli boel i diau cercetat pricina a-6asta i intrebandui ce dovada au la zisale lor, cum caau vreo parte de mosie acolo. ei nici o dovada nau ara-tat far de cat numai o terfaloaga de marturie veache. dela un clucerul Zaharie ce scrie i arala Ca au avut pri-cina cu Dima parcalabul. pentru cai Irage pe niamul a-

alta

mo:ie

I

www.dacoromanica.ro

1 3C)

cestora la vecinatate. I si pentru ca au avut pricina si pen-tru niste bani de datorie ce le cere. far alte scrisori maitemelnice si vrednice de dat credinta sau stäpanirea carfi stapanit vreo data acolo de sasezaci-sapte zaci mai binede ani. nau ariOat far de cat numai cu gura trage partedintra6asta mosie si sau cunoscut cä nau nici o dreptate.De vreame cä mosie a6ara sau dovedit ca au fost driaptaacelui Dima parcalabul si de la Dirna au ramas zastrela fiica sa Safta. si de la fiicasa si de la ficsiorul ei Dumi-trasco au cumparato Ferate doftorul. si tot din maul inmana I au imblat la atate randuri de oameni. si jaluitoriiacestie. ei, sau niamul lor nici o data stapanirea acolo nauavut i diau stiut cd au vreo (11 eptate fiind Iri ori aproapesi a vuloma nu sau cautat nici sau cersut vreo gudecata1ntratat.a aru !Ana acmu. Si mosie au pravito I la stapa-nicea. 1w Ferate doftorul si a thlorilor lui pana acum ce sauluat pe sama domniasca. cum si la st4anirea parcalabu-lui bimii si a fiorilor lui mai nainte de Ferate. $i maivartos dovedindusa prii ina a 'asta i dintrun suret scosde pe un ispioc de la domnie sa rapoosat I Mihaiu Raco-vita Voda. ce sau vazut la inana acestor trii oameni ja-luba;i ce :antu numiti mai sus. Scriindu ca sau incheiattot saful in sasaprezace baträni si gumatate la stapanirealui Ferate doftorul. si 5..au si hotarat i sau stalpit, caredovezi ce hau vazut, I num.itii oameni ea le sant inpolriva,sanguri ei au vinit la cunostinta ca nau nici o dreptate aceri parte de rnos.e din hotarul a,..esta Cototanestii, si sauplecaL la drept te diau dat pace mosii. (land i scrisoarealor incredintata aice in divanul domnesc, de pace si deasezarea la mana D.mii suiulgiului. dupa carea cercet.readum lorsale velitilor boeri am vazut domnie me si anafo-raoa dumilorsale in ce chip au cercetat si au atlat pricina.dara cu toate aceste singur Dima suiulgiu vazand ruga-minte lor de b(una voe) I lui sau prinnit. i liau dat a-cestor trii oameni. cheltuiala ce au raspuns ei ca au chel-tuit Inbland dupa pricina aasta. Cu care si ei au ramas

multanaiti. Deci cercetandus(ä) §i de catra domniia

I

prinniti si

www.dacoromanica.ro

137

mea danie a'dasta. i ne .nai fiind nici o pricira despre vreoparte sau gäsit ca (cu cale) I si cu dreptate sau dat a6astämosie si sau afierosit nurnitului Dimii suiulgiu. pentru alui ce mai dinainte vrednicl si credine'oasA si de folos sluj-

e'au slujit domnilor i arit. Carea i insumi domniiamea cunoscand a lui cu silinta si cu dreptate slujba eaufacut si (mai inaiote si) acum in vreame domnii mete. la a-dusul apelor haznelilor ce sau mai adus si sau Meat aice inorasul Iasilor spre mai indestularea a tot norodul de obste,dupa cum sant vazute i vederate. iata dar ca Si dom»iia meaasemene niam milostivit asupra numitului slugii noastre !D'ma suiulgiu, sii data si de la domniia me ii intarimstApanirea p zisa mai sus mosie Cotofanestii ce iaste latinutul Putnii. ca sai fie de la domniia mea lui, si fie'ordorlui. i nepotilor i tranepotilor lui driapta ocina Si

uric i intaritura I ci tot hotarul. si cu tot vinitulnecIAtit i neru§Aita nici odanoara In veaci. Si pof-tim domniia me si pre alti luminati domni. catii dup .

vreame vor fi in urma noastra tuiluiti de Dumnezau cudomniia acestii tIri. au din fii i niamul nostru. sau din-traltii I sa nu strice. sau sa strAmute aeasta p tina daniece sau facut acestui mai de su numit slugii noastre Di-mii suiulgiului. ce Inca cat le va da mana sai si mai a-daoga. si sai Intariasca pentru a dmnidor sale veenica po-menire.*i spre a?"asta taste I credinta a Insumi domoii mele.hv Grigorie Alexandra Ghica Vvod. si credinta a preaiubiti fiii domnii mele. Dumitru Voevod. i AlexandraVoevod Si Iacov Voevod si credinta a cinstiti si ere-dindosi boerii cei mari ai divanului ! domnii mele. dmnea-lui *tefan Ruset vet logofat. i Ion Paladie vel vor-nic de tara de kos. i Euache Costandache vel vornic detara de sus. i Ion Cantacuzino hat. s parcalab Sucevii. iDimitrachie Su6. vel post. i lordache Costache vel vist. i

_Neculache Ventura I vel spatar. i lordache Ilrlsosculeo velban. i Manolache Bogdan vel pah. i lordache Bals velstolnie. i Panaidor vel caminar. i Alexandru vel comis. Sicredinta tuturor boerilor domn i mete man i mici. si sau

ba

I

--

www.dacoromanica.ro

138

scris hrisovul I acesta In scaonul domnii meale. in orasulIa:i. intru intaia domnia nostra in anul al doile.

*

Iw Grigorie Ghica Voevod. Stefan Ruset vel logo-fat proc toh.

Pecetea domoeasca mica in tu§ ros cu initiakle : ioI I tin, I P. I Kn. I 1764 cap de bou.

M. 1765 Dec. 4. (Cotofänesti II, 12 . Cartea lui Grigore Alex.Ghica Vodà data la mAna Dimei suiulgiului, de sthpiuire asupra mo-siei Cotofiinestilor, regullind dupa testament raporturile dintre noulstfipiin i sitenii seziitori pe acea mosie.

t LA, Grigorie Alexandru Ghica Voevod. bojiiu milos-tiiu gospodaru zemli Moldavscoi. datam carte domnii mele .

slugii noastre. Dimii suiulgiului. sa flia volnic cu cartedomnii mele a stapAni tot satul cu tot hotarul anume Co-tofanestii de la tinutul Putnii, caruia este driapta mo§ie cuhrisov de daniia de la domniia sa Grigorie Joan Vvocla,cum i domnie me pentru driapta slujba lui ce cu osirdiede indestulare narodului orasului si a obitii de apli, pen-tru hazneli, main milostivit si asAmine iam dat miluireiam intarit prin anatora §1 prin hrisovul domnii mele, petot satul cu tot hotarul si cu tot vinitul, Cotofäne§tiidrept aceia o. i pre cine i va pune vech I. Dima suiulgiulomul säu i purtator de grija pe numita moie pe satulCotofane§tii voinic sa fiia a strange si a lua dejmi de azece din tarina din tuate samanaturile, din fanate din pri-saci cu stupi, din 50 unul iar fiind mai putin sN ia ateo para de stup. din pometi din livezi din vii. din halti cupe§-ti, din inafd, din canepa si dintraltele din toate pe o-biceiu, de pe hotarul Cotofanestilor, cei aratat In semnehotarrtte prin hrisoave, numai din gradini cu legume sanu ?a, iar de la caiii ar vinde v;n pe numita mo§iia, custirea stapanului mosiei sa aib A. a le lua cate un leu debuti si pol leu de po'oboc venitul mo§iei, insä and va ave

Up.

www.dacoromanica.ro

139

crasma cu bautura stapanul moii. nime din säteni sausa nu vanza nici un fel de bauturii ce numai a stapanu-

lui mosii i sd vanza bautura in crasrna sa. i hotaramdomnie me pentru toti oamenii ëor aye casa. pe hotarulCo(ofanestilor, care gospodar va fi putindos, sä lucreza deboerescu pe an 3 zile de var i 3 zile de lama sa ii ia ate 20pa'rale pe an de casa vinitul locului dupa testament, ce sau fa-cut de o4tii, iar cari or fi oameni in putinta le lucru salucreza de boerescu acele 6 zile pe anu dupa testamentu

bani pe casa sa nu li ia, si intracestu chip toti sa ur-meza. iar or cari di sor arata inprotivitori a nu urma cumhotaram mai sus sä aibä vechilul Dimii suiulgiului airata la starostele de Putna, §i poruncirn domniia me. dmtalestaroste de Putna pentru acei inprotivitori sa le facizapt sat supui sa urrneza la toate ce mai sus ariltaminplinindu si venitul moii par la cel putir. sa fie supusihotardrii ce sa porunceste prin carte domnii mele.

ri?Ze. De.0 4.procit vel logofat.

Pecete mica in tus ro cu init:ale lc I 1'p I fin I ri

H.R. 1764 cap de bou.

N. 1765 Decembrie 26 (Cotofilnesti H, 13). Cartea lui Gr. Alex.Ghica ',Tod& serial efitrl Gr. Leon pah, i staroste de Putna, prin carevesteste ci mosia Cotofänesti a fost data de domnie suiulgiului Dimadin Iasi.

Iw Grigorie Alixandru Ghica Voevod. bojiiu milos-thu gospodaru zemli Moldavscoi. Credindos boiariul

meale, dlui Grigoras Leon biv vel pah. i slaroste de.Putna samtate. It facem stire pentru mosiia Cotofanestii diacolo. de la tinutul Putnii, ce au fost a unui Ferate dof-tor Ungur. i fiind ca acel Fdatie sau dus de multa vrea-me la locul lui in tara Ungureasca, in trecuta vreame dinporonca domnii meale .sau luat mo§iia aiiasta de la manatrimisilor Horilor acelui Feratie pe sama domneasca, ra-

alti

a-

dom-nii

pi

*

www.dacoromanica.ro

140

maincl asupra domnii. Dar fiind ca. pentru moiia a6astaniam tristiintat domniia me. ea mai dinainte vreame autostu data danie de domniia sa Grigorie loan Vvoda. tuhrisovu slugii noastre Dimii suiulgiului i.,entru slujba luicti au slujit dmnii sale si tarai si acrnu cercetandusa si decatra domnie me daniia adasta. i sau intarit stapanirea.Dirnii pe acea moz.ie Cotoranestii si cu hrisov domniimeale. cum si cu. analbra intarita cu pecetea domniimeale, si deosebit i sau dat si cartea domnii melede volnicie ca sas ia si vinitul dupa, obiceaiu, de careiata tat scriern si domnia me. luind cartea domnii melesa dai dmta negresit mosiia aceaia la stapanire vechiluluiDimii cel va triimite, dandui si carte dumitale la man&catra lacuitorii de acolo ca sal supue Ai dea vinitul mo-sii si sal stie pe nurnitul Dima de stapan mosii. fiindui sidmta mana de agiutor la toate ca sas poata lua vinitulmosii prea deplin. dupa obiceaiu, si dupa hotararect testa-mestului urmand duna cartea domnii meale de stapanit,si de volnicie ce i sau dat. si Intelegand dmta poronca.carte a6asta sa se de la mana vechilului Dimi'. Ab'astascriem.

$ acgs. Dec. 26.Adresa :credin6os. boiarului domnii mele dlui Gi igo-

ras Leon biv vel pah. staroste de Putna datisea zdraviemprocit vel logofat.

Pecetea domneasca in ceara rosie cu initialele : I. I

P. I fl. r. II. I 11. 1764 cap de bou.

0. 1766. Ghenar 10. (Ootoranesti II. 19). Starostele de Putna,pah. Gr. Leon scrie ciitre satenii din Cotofanesti di satul a fost dat-de domnie suiulgiului Dima din Iasi, pe care au a-1 asculta si a-i pliti-dajdiile dupo. obiceiu.

Vol oamenilor lacurtori de la salul Cotofanesti ot_Putna, iata ca din luminata poronca a pre inaltat dmnu-lui nostru maria sa Grigol ie Alicsandru Ghica Vvotl vaToroncescu pentru mosila aceia Cotofanestii ce au fost a

www.dacoromanica.ro

141

lui Ferat doftor din tara Ungureasca, de vreme ce de ca-maria sa Vvd sau gasit data danie cu hrisovul marii

sale Grigorie loan Voda. dmsale Dimii suiulgiul care maipe urnia i sau Intarit stapanirea i cu hrisovul marii salelui Vvd. si cu anaforaoa tntarita cu pecete marii sale. sideosebit i sau dat si carte maril sale de volnicie si destapanit dupa scrisorile de sus zisa, Si find ca de catramAi ie sa Vodá. pana a sa Instiinta ca este danie, an fostmosie adasta data pe sama noastra i acmu pun lumi-nata carte märii sale ne poronceste sa o dam la st8pa-nirea numitului de mai sus suiulgiu ca sa fie desavarlitstapanitoriu acei moii. dupa care poronca noi indata amurmat §i iam dato, i pentru areia i noi va scriemporoncim de acmu inainte viind fratisau dlui setrar Cos-tandin sau altul vichil al Dimii suiulgiu. sa aveti cu totiiai da ascultare. i sa fiti supusi ai da venitul mo:ii predeplin. din toate dupa obiceiu si dupa hotarare testamen-tului urmand dupa carte marii sale de dejmuit ce sau zismai sus. si pe numitul [Jima suiulgiul s 1 sliti de stapartmosii. cad mosie este driapta a lui, ca neurmand or catde putin la ori ce a va supune, i vit arata inpotrivitor:, alpagubi. din vinilul mosii bine sa stiti ca va vini om gos-pod de va Inplini de la voi si viti i pedepsi cu cercetareca ni;te nesupusi si Inpotrivitori poroncii. adasi a.

* 1766 Ghenar ioGrigoras Leon paharnic.

P. 1767 Iunie 29. (Cotofanesti E, 15). Cartea lui Gr. loan Ca-Iimah Voda prin care da volnicie suiulgiulai Dima de a-si strangevenitnrile de pe mosia t a Cotofanestii dupa obicein.

Grigorie loan Calimah Voevoda. bojiiu milostiiugospodaru zemli Moldavscoi. datam carte domnii meale slu-gii noaStre Dimii suiulgiului si omului sAu peea tine artriirnite. sa fie volnic cu carte domnii meale as stapani a.sa driapta ocina i mOe ce are anume Cotofanestii de la

tra

i vs6

Iw

www.dacoromanica.ro

142

tinutui Putnii, deó dupl dresA §i scrisori ce va fi avAndu,sA alba as lua venitul mosii din toate gunAnaturile, dintarini cu paine, din fAnatA, din prisaci Cu stupi si din li--vezi cu pomi. §i din tot locul cu tot vinitul mosii duo o-biceiu, ins1 afarA numai din gradinele cu legumi ce vorface lAcuitorii de hrana casAi lor. iar din grAdinile ce vorface de alijveris sl le ia dijma dupA obiceiu cum si pen-tru cei ce vor vrea sA vAndl bautura pe acea mosie säormezA 1ntracestu chip. (adicA), vinu numai stapAnul ma-sii sa puie sA vAnzA pe tuosia sa, cum §-1 care sar Invoicu stApAnul moii, iar altui nimeane O. nu fie volnic avindea, iar altfel de bAuturA sa nu fie opriti nici sAtenii.Asijderea i vinul stApanului mosii dupa ce sA va viiide,sA aibl a vinde i sAtenii invoindusA cu stapanul rno§ii.

*Asijderea si pentru oamenii ce vor fi sAzAtori, cu casa pezisa mai sus mosie Cotofarte§tii. iarA§ sAs la de la dan§iiadetiul mosiei, adica boerescul zilele obidnuite, de lucrula vreame ori bani. urmAnd la toate dupl hotArArea pon--turilor domnii meale. ce sau fAcut. pentru toti de ob§tiia.peotru cari poroncim domniia mea si dmtald staroste dePutna pentru aciia cari nu sor supuni a§ da venitul mo-sii, sA le faci .zaptu supuindu si tnplinindui de la cl4n§iitot vinitul mosii deplin tlupl hotarare ponturilor. iar ciniar avea a raspundea sa vie la divan.

It 1767 Iunie 29procit vel vist.

Pecetea dornneascl in tu§ros cu : Itv I rp. I

1w. 1 KA. B. I B. 1761 cap de bou.

Q. 1777 Martie 15 (Cotofinesti I, 30). Cartea de judecati a ma-Telui logofit 1Tasile 1tazul, prin care di rimas pe Tamil Sevastos cin'are a se mai amesteca in averea cumnatei sale Paraschiva, sotiainortului Toderasco Sev.istos, ea find singuri In drept de a disputede averea Ilnini ei.

Facem §tire cu aöastA carte de ludecatl, ca din po-ronca prea inAltat domnului nostru mariia sa Grigorie

.

initiatele1

www.dacoromanica.ro

143

Alexandru Ghica Vvod. Inainte noastra sau giudecat Ur-sur Burchi mazil cre- ía tinutul Romanului cu Tacul Sa-vastos. vechil fiind Ursul din partea nepoatei sale_ Paras--chivei, fata lui Gavril Burchi, 6au Onuto Todera*co Sa-vastos fratele Tacului, pricina fiind Intracestas chip. Pa-raschiva au jaluit marii sale lui Vvod cä murind bar-batul ei, au ramas ia saraca cu un copil, i acestu cum-nat al ei Tacul. au intrat cu rama*iturile fratinisau, cat

cu zestre ei, i vincle i prapacle*te zicand ca. plate*tedatorii de ale fratinisau, i prin jaloba ei au cerut sa i sscoata Intai zestre ei. a'au avut de la parinti i cu rama-*.iturile mortului, sa plateasca Tacul datoriile frätinisau.

. .Sau lntrebat pe Tacul ce are a raspunde, *1 el au raspunsu.ca. la clironomie mortului nu sa amesteca, dar pentru gri-jilemortului i pentru datorii fiind ca datornicii pe clan-sul 11 apuca sa le platiasca, cu *tire i cu voe cumnateisale, au vandut din vite, carii bani au mersu la griji, sila datorii. aceste stnt ziseale i raspunsurile *i de la oparte *1 de la alta.; *i find ca dovada Incredintata nu sauputut lua. nici de la o parte la ziseale lor ce sau aratat,intracestu chip sau socotit de catra no'. cu cale i cudreptate i a*a am giudecat, de vreame ce lui ToderascoSevastos iau ramas copil cu femeae lui, i dup. hotararesfirltelor pravile. copilul are sa clironomsisaca pe tatalsau. toate ramasiturile lui Todera *co, sa stea la mana mumiicopilului i intru a ei purtare de grije i stapanire, paneand sa va Wick copilul la varsta, Irma de vor fi datoriidintraceale ramalituri a lui Todera*co are sa platiascamuma copjlului datoriile, i ce sa mai prisosi, ramane ladironomiia copilului, *i de sa. va Intampla. ca sa nu tra-iasca, copilul apoi muma are sa clironomisasca pe copil.lar Tacul fratele lui Todera*co a mortului. de acmu ina-inte la nemica sa nu s amestece. i pentru cAte lucrurivite i oH cea. au vandut pan 1:acmu Tacul. i arata cabanii sau cheltuit la, grijile mortului i sau platit datoriide vor fi mersu aceai bani. la grije §i la plata datoriilorsa fie bine dati i cheltuiti, iar ce sa va dovedi ca au

§i

www.dacoromanica.ro

144

vandut i au cheltuit Tacul la treb'le lui. acei bani saidea Tacul inapoi, in maina cumnatei sale Paraschivei. §i

ia mai mult dispre Tacul sa nu fie suparata. a6asta.

1777 Mart 15.

V. Razul vel log., Alexandru Neculcea vel vornicGheorghe Sturza vel ban.

Sau trecut la coudica de giudecata ot dmlui vel lo-golar, Dumitra§co Condicar.

Observare. Pentru intelesul inrudirii intre neamul Bur-chi §i Sevastos, incrangatura:

Burchi mazil

Ursul Gavril Dnmitrasco SevastosBurchi Burchi

.,

Para.schiva Os. cu Toderasco TaculSevastos Sevastos

ToderascoSevastos co-

nevirstnic

Putem pune in legatura cu acest Todera§co Sevas-tos pe M halache Sevasctos (1787-1876), fatal lui AlecuSevastos (1821 I 1907), bunul lui Romulus, Emil §i ElenaSevastos. In notita comunicata de d-na Elena Odorica Se-vastos se spune cä sträbunul lor sthpanea mo§iile Solontul,Cracaul Negru ceia ce arata ca nu e altul de cat minorulTodera§co Sevastos din 1777.

iat

pil

www.dacoromanica.ro

145

R. 1777 16 (Cotoffinesti II, 10. Scrisoare de asezare din par-tea egumennlni de Bar/lova Ignatie ca Costantin sninlgiul satrarplAteascii 8 lei pe an bezmfin pentra moara 1-a de pe apa BAlcii.

Adicit eu Ignatie egumen -fintet manastiri Bärnovadatam adevarata scrisoarea rut-a la, maim dmiale §atrar Coi-tandin suiulgui precum sa s ie ra mam tocmit cu dmnlusand dea cate optu lei pe an bezmanu pentru a moara ceare dmlui fn parau Balea w mo-la stintei manastiri B rno-vei, sa numelte Popenii, i Poorcanii. cari moara aufost facuta 0 de unchml d sisale To Ader Dima zugravul,si de dmlui prefacuta In arml trt cut, deci SA alba dmlui astapani moara cli buna pace dttpa cum au atapanitopar(a) acmu. pentru ca edam facut aeasta scrisoare la manadupa tocmala ce m fa.cut sa stapaniasca moara cu pace.dupa cum au stananits, si para acmu. i asamine zapismiau dat §i dmlui §atrar Ia mana noastra. i pentrucredinta am isc. lit.

1777 Iulie 16.I'1vc'co & d pirSpoPot.

S. 1779 Noem. 3. (Cotofinesti II, 17), Cartea ltti C. D. MurnwVodli 'wrist', la Costandin sninlgini satrar adnel toate scrisorile-ce are pe mosia Cotofinestii.

Costandin Dumitru Maruz Vvod. bjiiu mlstiiu gos-podarz, *rah). Moldavsco . Scriem domniia mea la boe-riul nostru Costandin suiulgiul satrar, II facem stire eafind trebuinte ea sa sa vada scrisor'le ce ai pe mosie Co-tofanestii ot tinut Putnii, iata cati poroncim indata ce veilua carte adasta ori cu vichil sa Le trimiti aice toate seri-sorile ce ai pentru aceasta mosie, ori singur sa vii sa leaduci, §i sminteala sau zabava sa ma fie, ea apoi la veniom gospod, de te va aduce cu scrisorile. adasta scriem.

*-cul)og Noemb. 3Ispisoace si Zapise Vol. IV p. IT. 10

-e

1w

ea

p

ei-ei

www.dacoromanica.ro

146

Adresa :

La boeriul mostru ostandin suiulgiul §6 ti ar, sa sede cu sandtate.

La is(pavnicia) de Bacau.procit vel logof it.

Pecetea .domneasca In ceat a rosie aplicata pe cama§ahartie cu iniia1ele : lw Kyr. I A. I AL I K K. I 1777 capde bou.

Voda C D. Moruzi nu spune tine a provocat- domniasa stib ce hartii are C. Suiulgiul satrar pe Cotofanesti;el zice : ,fiind trebuinta ca sa sa vaza bartiile, se vede ca orifiscul a cerut ca sa strice dania, fiind mosia domneasa, oriprin adtninistratia K. K. a Bucovinei s'a cerut de groful"M. Ferati Q5 i se restitue mosia ifidarapt, cutn se va facedup5 alti 13 ani.

S. 17g0 Mai 12 (Cotofinesti If, 18, 19 doua, sureturi). llotarnica mosiei Bodea, cc se megieseste en Cotofinestii, ritdicatti de Iri-drascu Cantir vornic de poarti i Toader Condrache hotarnic.

Facem stire cu a6asta marturie ca din luminata poruncapre inaltat doinnului nostru Mariia sa Costandio DumitruMuruz Vvod, puroncindunisa prin lurninat eartea marii sale,sa. mergem la tanut Putna, la mosiia dsale Iancul Razubiv Vel spatar anume Bodea pe apa Caretnei, care mosie pe d n sus sa hotaraste cu mosie Cotofanestii ce senumeste si Black iar pe ctin goS sa hotaaste cu mos'aMuztestii de4pre rasarit sã hotarNste cu mosia Z4brau-tul. Deci dupa poronca am marsu la numita mosie la ta-rea locului s am stransu pe toti raz5sii de Bodea i Inpre-

anume preut Ion Nina proin protopopu ot satSparietii, i preut Costandin nepot ottam, Ion Dodulottam. I Vasile Damian ottam. i.LuRul Badaraul) vornic

1) Lupn Marin Vornic din Movilita, e u1 Int Grigoreran, care era irate cu. Petrasco. Baddratt care a deselleeat, sa-tul BildArAii din pd. Iasi, venind din tara de jos. Aeest PatrascoBadaran a murit In 7285, cum cetim pe piatra mormintali de la bis.Sf. Voivozi din satul Wadi : aice suptu aceastd sfdntd cruce odih-neste robul lui Dumnezdu Patrasco Bdcliirdit i sau sdvdrsit la beat7 285 (1777). (Surate ms. IX pg. 623).

;-

i

giurasii,lu, i

Ridi-fatale

I

www.dacoromanica.ro

147. ---

ot Movilita, i Grigore Caute§ ot Parmesti, i fratesAu Ste-Jan Cautes ottam. i Chiriiac ManzalA ottam i Miron Gaf-ton ottam. i preutul Neculai Manolachi ot. Ruginesti.Xravril Manolachi vornic ottam. i Stefan Belicaine vornicot Anghelesti, i Toader Corkoz monah. i find acesti rA-,zesi toti fata cum si vechilul dmsale spAtarul lancul,Anume Anghel Cogalnicean cApitan, vAtav de Domnesti,dupa poronca ii sau cetit carte de blIstam tntru auzul tu-turor ca sl arate adevarul cum au Inblat din vech,i

Bodea, i dupA aratare numitilor razAsi, i dupa ho-tArAtura Lupului Hadambu vornic de poarta Wand noicu amanunt oercetare, i mAsurA pe palma ce sau vAzutin hotarnica Lupului HadAmbu,si am zerut scrisori la nu-mitul vechil a dmsale spatar lancul Raz, niau arl-tat un ispisoc de la Gheorghie Stefan Vvod din let 7166Mart 6, In care aratA ca au dat danie si au iniluit pe dmlui.Dab;ja vel vornic cu niste pArti de ocing din sat Bodeacu vecini I cu tot venitul care au fost mArii sale driapta

Al doile niau aratat un ispisoc de la Gheorghie Ghi-ca Vvod, din let 7166 lunie 2, in care aratA ca aU Intdritdania lui Gheorghe Stefan Vvod pentru driapta ocinA tidanie din Bodea. dau avut cu vecini i cu tot venitul.Al triile ni au arAtat un ispisod de Intaritura de la Ste-fan Vvod fiul lui Vasile Vvoda çin leat 7168 Dechemvrie:3 In care aratA dania i miluire de la Gheorghe StefanVvod de pArtile de mosii, ocini din sat Bodea cu vecini.1 cu tot venitul. Al patrule ni au aratat un ispisoc de in-taritura de la Antiohie Cost andin Vvd din let 2206 Fe-bruarre 25 in care arata cl Intareste toate mosiile ce arepe alte locuri cum si partite din Bodea lui Ilie Catargiulce au fost vel corilis,. Al cincilea, ni au aratat un zapisde la Neculaiu Tabarce nepot preotului Alexandru §i de laBadiul zet Neculai Tabarce. inpreuna cu famee lui Floare,Aau avut schimbaturA Neculai Loghin din leat 7253. Mart.5 in care arata a aa vandut dmsle Costandin Bazul velvornic a lor driapta ,ocina §i. mosie din satul Bodea, cesant In saleste Bodea o livad de pruni c este In dial cu

i

Baal,

mo-,sia

intai

.ocin.

www.dacoromanica.ro

- 148 -50 MI6 In livada si in vale. iaras In saliste ce ia veni din,partea lui Dragan asesa parte si trii pamanturi In tarnitaun pogon de loc ce au fost viia in dial despre Vale rea si o.poiana de fanatu in vale Caretnii, din buza piscului dinpoiana lui Ursuletu In sus, si pana In Caretnita si alta,poiana mai mari tot pe Caretna din gura salestii alature-eu poiana lui Iftime In sus pan In Caretna, §i pan In pa-nt' lui Nestiut si part In .zarea d,alului care a&tsta po-lana are zapis vechiu de la Neculaiu Loghinu, i a fratilorsai Ion san Safi din Bodea, de la a Sapii sin Vasili Ban-don Al sesele ni au aratat un zapis d-n let 7251 Mart16. de la Toader Cutul Inpreuna cu fratesau Vasile, ifratele lor Ursul fiZoru lui Paval Cutul stranepotu }lothdin Bode. In care arata ca au van dut a lor dreapta ocina,si mosie gumatate de batran din Bode parte stramosuluilor Florea dmsale Costachi Razul vel vornie ce au avuto .de bastina In Bodea. Al septelea ni au arAtat un zapisdin let 1251 Mai a8. de la nn Costandin Tarca otMuncel sari Ion Turcul nepot Cucoanei fata Gligai din,Bodea. In care zapis arata ea au dat sau daruit du-misale vornicului Costachi Razul a seta parle din parteGligai din sat din Bodea i parte Cucoanei fata Gligaidin vatra satului i din campu i din padure, i din tot locul,cu tot vinitul. Al optule. ni au aratat un zapis din let7254 Ghenar 16, de la un Samion sari diiacon lonasco ne-pot popei lui Alexandru ot Sparieti In care arata ca au,vändut un pilmänt lui Bodea pe din gos de tintirimul bi-saricei dmsale Costandin Razul hatrnan. care pamant mergedin dealu Bodea la vale panä in vale .Ursului ce mica celiau fost si lor cumparatura. Al noule ni au aratat un za-pis far de veleat de la un Petru Bodea In care scrie caau mersu lnainte lui Nabadaico vornicul i a lui Enea.staroste de Putna i de Agiud de sau vandut a sa driaptgr.mosie au avutui In sat Bodea 12 pamanturi dintru a saparte In campu, lar In salisten satului giumatate din partePetrii Bodea ce sa va alege lui Dumitrasco fiJorul lui $te-fan ce au fost logofat cu 50 taleri mari, si al zecelea n.

pi

www.dacoromanica.ro

- 149 -mu aratat o hotarnica a Lupului Hadambu vornic de poartaden let 7271 August 13. in care hotarnica aratA 4 batrania dmsale. spat. Iancul Razu din mosiia Bodea ca iau ales,§i iau hotarät de cAtrA rAze*i, stalpinduo si cu petre ho-tart, dupa sum sau si vazut toate semnele, fiind a mo--sie Bodes au imblat, in 9 batrani si dmsale spatar. IanculRazul iau dat acei 4 batrani, de mai sus aratati, iar 5batrani au ramas razasa§ti. §i dupa scrisori ce sau vazut.a dmsale Iancul Razu cum si scrisorile raza-tilor ce niauaratat un ispisoc de la Irimia Movila Voila din let 7113August 16 care ispisoe este pe hartie si talmacit de unTanasa Petrachi logofat de taina la let 7262. August 25..in care Intl cl au mersu razasii de Bodea de sau giu--decat cu Zama ce au fast pitar i cu un Chicos si au ra-.mas pe Zama i pe Chicos de la giudecata. care ispisocsau vAzut cA este mai inainte cu 53 ani de cat ispisoculde danie a lui Gheorghe Stefan Voda ce au dat Tarti defilo* din Bodea Dabijh ce au fost vel vornic. al doileaniau mai aratat un ispisoc pe sarbie de la Vasile Vvod-de intAriturA din leat 7156, Mart 29, talmacit de acel Ta-nasa logofat de taina, in care arata pentru mo§iia ce sänumeste Bodea a au IntArito rAzesilor ce sA trag din nia-mul Bodei si dupa scrisori ce sau vazut despre amandoaopartile am facut sthnjen de 8 palme cu palma ce sa arata

niai sus si odgon de 20 stAnjani de am mersu la apaCaretnei si acolo am gAsit o piatra hotar vechiu, si buorintrun stejar din dial de drumul ce merge pe kcesul Ca--retnei in sus §i in giog. intrun, piscu§or despre rasarit-care piatrA 0 buor desparte pe lungu mosia Bodea demosiia Mustestii §i din piatra agasta i buorul am marsu cu,masura in sus pe §esuI Caretnei 'Ana in obar§iia Caretnei.si sau afiat curmezisul mo§iei 222 odgoane i 18 pol. stan-jäni, unde sh love§te despre apus cu mosiia ce O. nu-meste Mosinoaile unde sau facut si buor intrun fag. in o-.bar§ia CAretnei, §i de la obarsie Caretnei iarasi niam in-torsu cu al doile masura la margine mosii Bodea dintos. ce 4 da coaste cu mosiia Mustestii unde sau gash

www.dacoromanica.ro

150

2 petre hotara vechi pe dialul Bodea. care dial este Intrevalea Runcului si intre Vale Rea, care pietre hotara des-parte mosie Bodea de mosiia Mustestii, i dintracesle pe-tre hotara am mersu cu masura In susu pe fdealpeste curmatura Tarnitei i lot In sus pana drept o-barsiia Caretnei, poste coada paraului Mirautii In dial, undesa Inpreuna mosiia Bodea cu mosie Cotofane$tii ce sa nu-mesie Mica si sad afiat 239 odgoane i6 stanjani i aco-lea sau Mcut 2 buore in dol fagi unul langa drum cemerge la Mosinoae, de asupra paraului Mirautii, si al-tul de la dial despre povarnitura mai, care aceste 2buore desparte mol,iia Bode de mosila CotoMnestii ce senumeste &Ica si de acolo niam Intorsu lnapoi cu masuraal treile la margine mosii Bodea din tos, la capul mosiidespre rasarit In obarsie vaii casalor unde sau gasit stpiiatra hotar vechiu, care piatra hotar desparte mosiiaMustestii pe lutigu si din piiatra adasta am mersu cu ma-sure peste coada vaii Ursului ce mica si peste.coada vaiiUrsului ce mare, si tot In sus pe la fantana Mare si deacolo tot in sus "pe la fantail plopului i peste coada vAilBozaetului, si tot in sus pita In Mesa Tarnitii i sau a-flat 133 odgoane si acolea In Ple§a Tarnitei sau fAcut sistmnu cruce Intrun stejar lAngl drumul ce merge pe dia-lul unde In capete se desparte mosila Bodei de mo-siia Anghelestii tot spre rasarit, $i de la semnul acestadin Plesa Tarnitei fiind d sa scurteaza mole Bodea decatra Mosia Anghelestii. nam mai mersu cu masura altreilea pant la marginea mosii despre Balca i ramanemosia Bodeg mai scurta U 150 odgoane Inca cit tinu aceste150 odgoane pe curmezi i arata adasta scurtatura,sau masurat $i lungul mosii ce sa Incepe despre rasaritdintro piiatrA hotar vechm ce este In obarsia vai casalortare piatra hotar desparte mosiia Bode de mosie ce sanumeste Boul, i de mosie Anghelestii In capete despre ra-sarit i Ii da coaste pe din gos In mosia Mustestii pelungis, ci dintraceasta piatra hotar am mersu cu masurdspre apus pe campu pe lungul mo0i pana unde am ga-

- -

Bodii

si

si

www.dacoromanica.ro

151

sit al doile piatra hotar vechiu intrun Wert de plopetilanga, on maslacanas. r are piatra hotar desparte mos eBode de mosie Mustestii tot pe lungu, si de acole ammersu cu masura cam la dial peste campu. si tot sprepus si peste dial, si la vale pin padure peste paraul Bodeiprin gura vaii rale si iaras la dial prin padure i pe cos-tisä intro poiana sau mai gasit al trei,le plata hotar ye-chit': din dial de un maslacan, care pialra hotar despartemosia Bode de mosia Mustestii, tot pe lungu, si de acoleam marsu cu masura tot spre apus i in podis pe dialulBod,i sau mai gasit al patrulea piiatra hotar vechiu, siun buor Intrun stejar care piia'ra i buor au dat samaaze§ii ca sunt pnsa de Lupul Ha dambul vornitul rle poarta

a6asta piatra i buor iarái despart mosie Bodea demovie Mustestii tot pe lungu si de acole -am mersu cumasura tot spre apus peste drumul ce merge pe dialulBodki in sus i in gos §i la vale prin padure peste valeRuncului, si iarasi la dial peste dial Zmicului si la yaleprin ponoraturi, unde pe costi§a sau gasitu o piiatra ho-tar vechiu, si un buor intrun stejar din dial de piiatra side acole am mersu cu masura la vile i peste drumul cemerge pe sasul Caretnei, in sus i La gos, pan& In apaCaretnei unde este capatul mosii despre apus i lungulmosii din gos alature cu Mustestii i adasta trasura sau a,flat 82 odgoane si 6 stanjeni tuna pol palma, si am datal doile masura pe lungul mosiei Incepand a masura dins-pre rasarit din capul mosii. din hotar Anghelestilor dinmuche dialului din sus de fantana plopului, unde sau fa-cut *1 samnu crucii Intrun stejar cu doj cra6. si de acoloam mersu cu masura peste eampu si la dial spre apuspeste dialu i la vale pin padure i peste parau Gotciipeste un piscu de dial tot' pan in padure si la vale panIn padure si la vale pana in matea Caretnii, in capul mc-ii apus i sau aftat 48 odgoane fiind a de cat la

margine de gos pe aice se mai scurteaza moiia, si ammai dat si al treile masura iari pe lungul mo§ii din ca

despre

pi

pi

pi

pipi

www.dacoromanica.ro

152

pul despre. rasarit din hotar Anghelpstilor din muche dia-lului Bode de unde sau facut §i samnu cruce intrun ste-jar In margine drumului despre rasarrt si de acolo ammersu cu masura la vale spre apus peste SAcatura Stoicalci tot la vale prin gura paraului Porcului i lot la valeOra in matca Caretnei In cavul mosii despre apus si sauaflat 36 odgoane, !Ind ca iaras sa mai scurteaza de catla cele 2 masuri, tij am mai dat i al patrule masura is-rasi pe lungu din capul mosii dispre rasaiit din muclheadialulului din hotar Angh.let:tilor unde sau fAcut i samncruce Intrun stejar iarAs in margine drumului despre ra-sa/It, si de acole am mersu cu masura pin capul PneniiJurjii pe din kos si tot la vale pin pandure piste gurapAraului Mariuta st la vale Ora In matca CAretnii. iarAsiIn capul mo§ii despre apus §i sau aflat 25 odgoane si 6stanjeni 7 palme si find ca si la aèasta al patrule mAsurasau §i mai scurtat de cat la cele trei masuri, i asa cuaceste masuri sau Inchiet toata mociia Bodea in liingu ciin curmezi§ dupa cum O. aratA mai susu, cn sAliste cutotu, i socotindu pe toate zapisale de cumparaturi 1 dedanii, ce niau aratat vechilul dmsale spatar. cum santarAtate mair sus anume sau cuprins un batran din cei 9bAtrani pe care sa imparte total mosia Bodea- si sa vine debAtran cAte 16 odgoane i 8 stanjani cari fac stanjani 328

5 pol palme, dar am cersut de Okra rNza0 ce au fostfa ca sl aliag i sA dea partite de ocinA si de mosiedin Bodea pe ispisocul cel are de danie dmlui spatarlancul RazuI. de la Gheorghe Stefan Vvoda, eL au ra§-punsu cA pe acest. Ispisoc, de danie nu dau parte el nuarata cAtA parte s de la cine au avutu domnia la aceiavreame, cA6 ei sa Intaresc cu ispisocu cel au de la IrimieMovila Vvo i cu intArilur de la Vasale. Vvod. fiindmai inainte ale lor ispisoace. de cat ispisocul dmsalespatar lancul Razu. ci sau cersut sl marga la luminatdivan marii sale ca sa sa udece ispisoacele si sau pus sizi de soroc ca la 23 zille a luni lui Mai sä s afle la Jasila luminat divanu marii sale lui VodA. i dupa toat4 ce cu

si

www.dacoromanica.ro

153.

.amaruntul cercetare ce am fAcut i dupa rAspunsul raza-silor am facut a6asta marturie la maim rAzesilor de Bo-dea, asemene dupä marturie ce au dat dmsale spatarTancul 4azul. sam iscalit.

It 1790 Mal 12 dni..Vidrasco Cantir vornic de poarta. Stan CrAhle bu-

luc(bas) mazil, Toader Condrachi mazil.In dos :

Dupa aceastA hotarnicA dupg cerire vichilului boer-post. Costachi 13urghele sau scos copie 1ntocma si sau In.Wit de.giudecatorie tinut Putnii, supt No. 4411 la 26Aug. 1831.

Director N. Romanescu.Registrator Lambrachi Trandaf.

Prezident DAscalescu spatar.N. Cotescu sardar.

T. 1786 August 24. (Cotofiinesti I, 31). Hotärnica Urechestilorde sus si parte din Urechestii de jos, proprietate a mui Tacul si .To-derwo Sevastos, ridicati de Stefan Ciogole vornic de poarti §i T.Londrache hotarnic.

Facem stire cu aasta mArturie hotarnicA ca din lu.minata poroncA pre inaltat domnului nostru marie sa Ale-xandru loan Nlavrocordat Vvod. prin Woba ce au datTacul Sevastos. si cu nepotul su Toder*Urfiind ran-duit cu luminata carte marii sale ca sa mergem la Uri-chesti ce sant pe apa Trotusului, la tinut Putnii, sa Ii hota-TAM Urichestii de sus totu, hotarul Intreg. i parti de cumpa-TAturi si de danii. ce au din hotarul Urichestilor de gos cari,part: de Uricheslii de gos roginainte ar fi fost hotarate i stal-,pite de un jntiIie, Stiuca ; dupa luminata poronca marii sale-am mersu IntAi la Urichestii de sus, si am strAnsu multi oa-meni rIzesi de Urichestii de Vs, si de Anghelesti si de Con-Ati, oameni de CotofAnesti. ca sa ni hrAte hotarAle 1npre-

kut. Ili am lntrebat pe unde sA despartu ContIstii de Uri-chestil rAzasti de Contastr niau arAtat mArturia de la catva

..

www.dacoromanica.ro

154

oameni bAtrani de Contasti dm veleat 7198 Aug. 16 and,au avut Dima parcalabul pricing cu Contastii pentru ho-

arata din groapa lui Pricop spre apus la CornulSamcelii algturea pe din gos dispre Urichesti i prin obar-siia vMi Dane'ului, si prin adAncul valcelei Sangeriului,pe drumul Tatarului, i pe matca Starminosii, tot paraul lasus. si pe piscul ros si tot in sus peste vale ra si tot in suszare dialului pan In obarsiia paraului Radului In hotarul Bo-ghiciului. i pe aceste semne am pus §i noi semne hotarg, pie-tre §i buore prin copaci despartituare Intl e Contesti si IntreILTrichesti, iar piste Trotus. dispre Anghelesti, zare dialului.praval apei, si dupa ispisoc ce niiau arAtat de la raposat dom-hului Cosiandin Voda din velat 7199. Dec. 15 de In,ari-turg pe Zapisale de cumparaturi si de danii ce au avutDima starostele de Putfia stramo§ jaluitorilor, cyprind seri-smile tot hotarul Urichestilor de sus, si nu sau mai ras-punsu nime cu mosiia nevAndutft, si au ramas sa stapa-neasca Tacul §i cu nepotul Sall Todera§co tot hotarul U-richesti1or de sus din hotar in hotaru pe cum au. stapanitAno§ii ci parintii dumilorsale, si de aice am rnarsu la U-richestii de gos. i am stransu toi razasii i niau aratatTacul si nepotul sau Toderasco zapisa ce sant lntarite Inispisoc. pe Santee bgtran lntreg si din Pata a patra partesi din Popascut a Lreia parte, pre Urechestii de gos sainpart In patru batrani anume SanteePata--PopAsculMirce i un 4apis a lui Mares ce serie ca au fost aIiaspartea lui i hotarale par& a nu o vinde Dimii starostele.pentru care zapisa nu sau putut raza§ii apgra, fiind ca aufost-hotgrate toate aceste parti de pitar Pintilie *tiuca laveleat 7251. luni 29, dupa cum. arata hotarnicile ce au,dat_ una la mana lui Dumitrasco, tatal Tacului si alta lamana razasilor de Urichestii de gos. i acum iarasi liamstalpit si liamlhotarat din fantana Copacioaei in sus panain val6oa ce mare alature cu Ureche§lii de sus. dupa cumau fost hotarate si lipite si de pitar $tiuca, cum prelargu arata in hotarnica ce au facut de mana Tacului deimpartala Urichestilor de gos, Deci facand noi fune de

tara,

si

pin

www.dacoromanica.ro

155

20 stanjani i slanjanul de opt palme, am masurat capumosii despre Contasti In curmezis din piiatra coltu ce ampus intre groapa lui Pricop. i intre cornul Samcelii. des-partitoare Intre razesi de Urichestii de gos i catre dmlor

dintrahsta piiatra am masurat spre apus prin dumbravaprin sapaturi. alature cii Corrru Samcelii pe din gos des-

pre Urichesti, i alature cu movila ce mare din dumbraväsi tot spre apus prin obArsiia vaii Dandului si prin adan-cul valcelei Sangerului i pe drumul Sangerului si pe dru-mul Tatarului la vale pan in matca Starminoasei, si totmatca si prin piscul Ros si in sus unde am pus piiatráhotaru si tot In sus pe zarea dialului piste vale Ra,tot zare In sus. Ora in obarsiia paraului Racului sisau aflat 230 fune 17 stanjani iar stãnjani fac 4_ _ 7,61 siunde sau inplinit suma aeasta am pus piiatra hotar Inzare drept obarsie pargului Racului, de unde insus ramäne Boghiciul, de tinut Bacaului, si in gos Uri-chestii, si dintraeeasta piiatra niam pogorAt masurand peparául Racului, par la Trotus i sau gasit 918 stänjaniin lungul mosiei dispre Boghió, si am pug piiatra hotar inmargine paraului Racului si am masurat iar clitmezisulrnosiei in gos capatul dispre Trotus. tot pe langa mal Tro-tusului ce cura, acum i apoi pè langa mal matcei vechisi par la rnoara capitanului Neculai Paladi i sau aflat5563 stanjeni. deci dupa alegere si hotaratura ce am fa-cut a tot hotarul. Uriche-stilor de sus cat si nartilor ce Iisau ales pe zapisa din Uri.chestii de gos. carele sau stal-pit alature cu hotarul Urichestilor de sus precum mai susaratam niau aratat o Inpartala ce au avut Tacul Sevastds,cu fratesau Toderascu Hori lui Dumitrasco Sevastos laveliat 1767 lAart i Impartitoriu fad raposatul Sandul Var-nay jicnicer si cu Neculau Straza'scul mazilu ot Putna,din poronca rapaosatului Grigorie Ghica Vvod. In cattImpartala ineacestas chip arata. ca iasie parte despre U-richestii au impartit dupa stare vinitului mosiei din hota-rul Contestilor la vale si pe din sus de saliste casai luiDumitrasco. MOl dmnilorsale si la vale par In Trotus,_

sisi

§i

diatuliii

www.dacoromanica.ro

156

care dupa ace Impartall cerand ca sI le hotArAm mosiiasi sA le stalpim cu pietre hotara unul de Mil altul amdespartit cu pietre hotara din hotarul Contastilor si panin Trotus vechiu, pe unde niau arAtat sArnne cl au fostlmpartit atunci, am pus dispre Contasti o piiatrA unclebant si alte 2 pietre, ce disparte capAtul mosiei despreContasti si spre rAsarit si spre apus si din piatrA al triilece este dispartitoare Intre dmnelor ce cautA spre amiazazila vale pe cautAtura pietrei pin dumbravA pin samneleboure ce au lost facute atunce, ni am pogorat pe pisculcel dispre Straminoasa. pe Odor la vale pe din sus desaleste casai lui Dumitrasco si 'am pus piiatra langa nticdispre rasarit, si pin gArliciul pivnitai ce au fost carcima,-si tot la vale pe cAutatura pietrei piste drumul cel mareal Ocnii si tot spre Trotus alAturi pe langa casa lui MihaiMarasescu pe din gos si tot spre Trotus piste garla moriiTacului si sau pus piiatra hotar, din vale in sas si cau-tatura pietrii cauta spre Trolus can gos. si tot spre Tro-Ills alature cu casa lui Draghie pe din sus si tot spre Tro-tus piste o cursura de apa si alature pe din kos de casaNeculii Albascului si sau pus o piatra hotar, in malulTrotusului vechiu. si lungul mosii si de aici si ply la celetrii pietre din dial desp.re Contasti sant 1595 stanjani siasa rAmIne den pietrele despArtitoare in gos sl stapanias-ca Tacul Sevastos si In sus nepotul salt Toderaseo. insacurmezis pe capul mosii despre Contasti sant 3808 stan-jeni in parte lui Toderasco nepotul Tacului din cele triipietre despartitoare si in sus pin semnele aratate mai suspan in piiatra hotar de la obarsiia paraului Rauh iar Incapul mosii despre Trotue din piiatra despArtitoare intre(lmlui ce arata ca sau pus In malul Trotusului vechiu, ding. os de case Neculii Albascului. In sus, iar In curmezispan la paraul Racului %ant 3816 stAnjani, iar mijlocul mo-s'ii lui Toderasco nepotul Tacului nu sau putut masura.find de loc un loc In sus locu rAu cu ponoare multe si. rapi,si cu aoeste masuri din chiotoare In chiotoare sau Inchiatparte lui Toderasco nepotul Tacului si in lungu si In cur-

www.dacoromanica.ro

- 157

mezisu iar curmezasul partii mosii Tacului den piiatra de-la mal Trotusului vechiu ce o aratam din gos de casa.Neculii Albascului. capatul dispre Trotus In gos par lamoara cap. Necului Paladi sunt 1747 stanjani si mijloculipe supt dial iar in curmezis din piiatra de la nucu cesau pus din sus de saliste casalor lui Dumitrasco tata Ta-cului In gos pana la piiatta hotar, ce sau pus in dreptafantanei Copacioaei. thnga drum Agiudului sant 1934 atan-jani, de unde In gos roman razasii de Urechestii de gos._iar capatul moSii dispre Contasti. pe dial prin dumbrava.din cele trii pietre dispartftoare, ce le aratam mai sus.pusa la un loc iar curmezasul si par la piiatra coltu, ceo aratam mai zus ca sau pus lntre Cornul Samcilor si in-tre groapa lui- Pricopi, sant 1539 stanjani de unde In Os-raman iaras razesii. de Urechesti de gos, si de aice amtrecut peste Trotus de ceia parte dispre anus ca sa leimpartim si acole. mosie ce au de hotarul Urichestilor, desus si cu partile ce au de Urichectii de gos care acmu se-numeste Cornatelul, si pentru partile aceste asa arataImpartala fratasci ca sa s masoare Cornatelul drept fn.doal cum si lunca Dochii, si hliza din lariat iaras drept in.dual si sa stapaniasra si in Cornatel si In lunca sin IA-nat Tacul partile di gos si fratesau Toderasco partile desus. care Tacul voia sl fie urmatoriu inpartelii, dar ne-primind Paraschiva ca ea aiba fiul dmsale hliza printre un-chiusau Tacul si cerand ca sal fie mosiia de o parte, ammasurat capatul mo§ii. dispre Trotus si sau gasit 2164stanjani si 4 palme la trei hliza, insa 431 stänjini 2 palmeIn hliza din gos ce sau stalpit pintre razesi din budai in.sus. si 741 stanjeni din hliza razasilor din luncA, In sus-par in margine lunch si cu margine Cornatalului, de gospar unde sau pus piiatra hotar la mal Trbtusului din.sus. de cardma Tacului, ce este casarii ce vechi admsale 992 stanjeni si 2 palme dintra'easta piiatra din.sus de car6imil, si pan in hotar Cotofanestilor. de&noi asa am socotit a6asta piiatra din sus de cardimaTacului sa fiia dispartitoare, socotindu a cel ce va luaparte de gos. Intramandoai hlizale sa stapaniasca mai mutt

www.dacoromanica.ro

158

de cat driapta parte cu 90 stanjani fiind locul de kos maiprost mai ales lunca fara nici un venit, i cel ce va luadin piiatra din sus de car6ima Tacului In sus pan in hotarCototanestilor adica Cornatel din sus sa stapaniasca maiputin cu go stanjani de cat driapta parte find locul si mailungu si mai cu venit. si am dat voia Paraschivei gupane-sai lui Toderasco fratele Tacului sa aliaga fiiului dmsalelui Toderasco nepotul Tacului ori In sus de o parte cei992 stanjeni 2 palme din piiatra hotar par in hotar Coto-fanestilor, ori in kos in cele 2 hlize mai sus al-Mate I172stanjeni 2 palme dmnaei au ales parte de sus ce cu 992stanjari si 2 palme. i masurandi lungul mosii. lui Tode-rasco nepot Tacului dispre Co(ofänesti din piiatra hotar cesau glsit pusä in mat Trotusului de hotarnicii Coofanes-tilor, drept pe §as cam spre apus pan langa drum celmare a Ocnii si am pus piiatra hotar si tot can spre a-pus prin piscul dispre Largi, §i iarasi am pus piiatra ho-taru In piscul dintre Largi si tot la d;al, pe unde niauratat oameni din Cotofanesti anume Frti1 i ToaderMuntean, cA au apucat de la parintii lor despartire hota-ralor intre Cotofanesti si intre Urechesti, si tot can spre a-pus masurand prin codri. am facut buore prin copaci panain zare in curmatura dialului, in fundu vai lungi, undesau pus piiatra hotar coltu mosii i sau aflat 2745 sari-jani, si de acole am intorsu cu masura in gos pe zaredialului curmezisul mosii pin capat clespre AnghelestipAr unde sau plinit 1422 stanjeni, find locul mai lat pedial de cAt pe vale si am pus piiatra hotar coltu mo;iilui Toderascu. nepotului Tacului si au ramas si Taculuipe dial intramandoal hlizali 1715 stanjani Insa 1116 stall-jani din piiatra nepotusau ce desparte Intre dmlui i panfti bliza razasilor ce de lunca si 599 stanjani In hliza dintos ce este printre razesi i niam intorsu cu masura dinpiiatra coltu a masura lungu mosii lui Toderascu nepotulTacului den dial la vali prin codru. spre Trotus &spar-findu sarnne buore prin copaci pana in vale, si am pusipiiatra hotar in gura valcelii cei adanci, si masurand pan

a-

www.dacoromanica.ro

159

h piiatra ce din sus de carcima Tacului, ce este dispar-litoare intre dmlui sau aflat 2124 stanjeni lungul mosiidin zare dialului pan in piiatrA. find ca margine den tostreci peste Trotus dispre rasarit, si am mai masurat simijlocul mosii lui Toderasco nepotul Tacului din piiatrace din gura valcelii cei adanci. si in sus pe supt dial WIIn piiatra ce sau pus In piscul dintre Largi si sau aflat1204 pol slanjani, si sau msurat si mijlocul hlizalor Tacu-Iiii in curmezis si sau aflat 1290 stanjani (pro zigo) Intraman-doai hlizale insa In hliza de la budai in sus si pan IntrarazAsilor 431 stänjeni, si trecand peste hliza räzasilor dinpiiatra din gura vaii Chetroasai. in sus pe supt dial panain piatra ce din gura vAlrelii cei adanci. sant 759 stan-jeni si cu aceste masuri si cu pienile hotar ce am pusdupa cum mai sus scriem san Inchiet parte lui Toderasconepotu Tacului si In curmezis si in lungu. din gur Inpre-giur atat In Urichestii despre rasarit cat si de cei partela Cornatel dispre apus dupà cum si partile unchiului sauTacu mai sus li am aratat suma stanjanilor In curmezisiar in lungu nu sau aratat cci pre larg sau aratat partiledmsale in hotarnica ce am facut dmsale. si dupa alegeresi hotaratura ce am facut, dui:A inpartala fratasca ce maisus am aratat. am facut a6asta marturie hotarnica la 'lianalui Toderasco nepot Tacului Sevastos san lui ToderascoSevastos trate Tacului si spre Incredintare am iscalit.

It 1785 August 24-

Stefan 6ogole vornic de poarta. Toader Condrachihotarnic. Tacu Sevastos post., Miron Lepadatu razes deUrechestii de gos, Ionio Campeanu razas de Conta§ti. EuPoiana martur. t Mihalce vornie razas de Urichestii detos martur. t Ionita Dragomir martur raz4 de UricheStiide gos. f Ion Drug. razas de Urichestii de gios martur.-I- Samson Patrichi razas de Uriehestii de t os martur. tVasile Busill martur.

www.dacoromanica.ro

160

Fund a6asta hotarnica intre Tacul i intre nepotutsau Toderasco. cu priimirea lor am Incredintat i eu cua mea iscaliturg.

* C4Ire. Aug. 29.rv1aopto.4. Amy. icriX.

T. 1786- Septembre 2 (Cotoranesti 1, 83). Chitanta lui Stefan Cio-golea vornic de poart i Toader Condrachi hotarnic pentra cheltue-lile ce au tinat facerea hotärniciei Urechestilor, partea Sevastos, Insum/ de 108 lei.

Saptezaci lei plata ostenelei noastre pe hotaraturamosii ce au hotarat lui Toderascu fiul lu dundsale Paras-chivei 38 lei adica treizgci si opt lei a cheltu t Tacul prinIasi si cu noi la hotarat in 9 sgptamani i cu oameni ceneau dat la masurile mosii tij pentru partea fiiului drnsaleToderasco iau platit Paraschiva muma lui Toderasco,i sau dat de la noi aceasta adeverinta Ca sa sa stie.

1786 &pt. 2.

Bez parte Tacului ce au dat iarg§i asamine si la chel-tuiala i in plata ostenelei noastre.

Stefan dogole vornic de poarla. Toader Condrachlhotarnic.

Chitanta ce dau cei 2 hotarnici ne spune cat luauboerii hotarnici pentru hotaritul unit mosii : 70 lei ; pretuie cu atat mai de tinut minte cu cat cheltuelile materialepentru Intretinerea oamenilor luati la masorim pentruegptarnani abia au fost de 38 lei.

al

*

www.dacoromanica.ro

161

U. 1790 Sept 2g; I Oct. 7. Roman. (Cotofänesti 11, 20). Adresa ad-ministratiei K. K. din Roman cu No. 3730 &Ate& C. Burghelea diac de.visterie sii-si aduc a. serisorile, ce are asupra mosiei Cotofrini sti, cecere gror. M. Ferati ca Hata pe nedreptul.

De la K. K. administratie Romanului catrA dmluiCostandin Burghele diiac de visterie.

Dmnul Graf Ferati Mihai cere mosie Cotuffinestii lastaOnire sa cu scrisorile ce are, deci find ca a6asta mo-§ie sA affil supt stapänire drntale ti sa ell de §tire de a-easta §i sA scrie ca. par in 14 zile dupa primiria cartii, savii aice cu toate scrisorile si dovezile ce vei fi avand, sauneputand insu§i sa trimeti vechil cu scrisorile, asa saudat In§tiintare §i dmsale Grofului.

Rom. 7 Oct. I 26 Sept. 1790Eggelert administrator.

Adresa:

De la K. K. airninistratia Romanului catra dimulCostandin Burghelea diiac de visterie. La

(1, p.) ceara rosie.

In legatura cu actul adus mai sus sub litera 0, a-dresa aceasta a administratiei K. K. din Roman, iscalita deEggelert, aratã ca procesul pentru Cotofanesti s'a fostredeschis dupa o stapanil e de aproape 30 ani din parteaDimii suiulgiului, mo§ia acum find In stapanirea lui C.Blirghelea, ginerele lui Dima suiulgiul.

ln lega'ura cu jalba Grofullii M. Ferrati catra admi-nistraVa K. K. din Roman, gasim contesa ElisabetaFerathi o nepo ita a contelui dr. M. Ferate face o aseme-nea jalba curl diets §i cere restituirea mo§iei Cotofanesti-Katza Fenes" ; aceasta tot in 1790.

WI in traducere cererea acestei contese :Comitesa Elizabeta Ferrathi, sotia compatriotului nos-

tru Antoniu HorvAth de Zsakod 1) arala in cererea ei a-dresata staturilor, cg raposatul ei bunic, comitele Barto-

1) In text: Gróf Ferrátlii Erzs6bet Magyar Zslkodi Horvlith..

Ispisoace Zapise Vol. IV p. II. 11

o

Iasi.

a si

gi

www.dacoromanica.ro

162

lomeu Ferrathi 9, apatând pe la inceputul acestui secolde. la divan vi de la Voevodu de atunci act de danie pen-tru Catza Fenes din tinutul Putnei din tam Moldovei 3),atat numitul bunic cat i tatul petitionarei au stäpanit it)pace acel sat 'Ana in a nul 176o iar atunci au fostdespuiata cu salnicie de slapAnirea lui nurnai pentru cätan] ei n'a putnt sa stea fara de intrerumpere in tara 5).Aratand aceste roag a. staturite ca in punctele ce se vorda din partea Ardealului pentru pacea ce urmeazA a se1ncheia cu Poarta sa se facI amintire anume i despreinapoierea acelui sat 6). Asupra acestei cereri s'a luathotärärea ca sa se faca despre aceastà cerere a petenteiamintire in punctele ce sä vor da din partea Ardealuluipentru tractatul de pace. (Hurmuzachi IX. 2, 191).

V: Fara% veleat (cgtrg 1790). Septembrie 30 si Octombre 10, (Coto-Ignesli IL 21, 22). Doug scrisori particularnice scHse de C. Carp pa-harnic al doilea catrfi. Costandin Burghelea in pricina judecgtii In-tinse de Mihai Ferate fial doftorulni Ferati pentra mosia Cotoftinestii.

i) Cu fr5tasca dragoste ma Inchin dumitale veriCostandini.

Iti va veni o carte de la administratie prin care iiscrie ca sA vii aici, cu scrisorile de pe movie Balca, careo ceri un graf Ferati ficior doftorului Ferati. Scrisorileliam vazut, are o inthritura de la Mihai Vodà Racovitä,prin care ii intärevte movia Cotofanevtii ce au cumparatFerati de la Tudurisceasi, apoi zice cl ace movie Cotofa-nevti este movie Balca ce o ai dmta, de zastre i poftesc

2) In text : Nagy-Atya GrOf Ferththi.31 Bertalan Moldva Orsthgbau Putna Vidaipen levo Katza Knes.4) Azt mind a uevezett Nagy-Attya mind Edes Attya a konyor -

gonek bekess6gben birta légyen egósz 1769. dik Esztendeig.5 Czak egyedtil Lzort hogy dcles atya sztintelen hen nem la

khatott, eroszakosan megfosztattatott.6) Azon falunak vissza adattatásgra nOzve jn5v szerdnt emló-

kezet tétessek.

www.dacoromanica.ro

hi3

-sa aibu raspunsu, cum i la adminstratie sa faci raspunsu.ori ca vei veni ori ca vei trimete vechil. §i sant.

al dmtale ca un frate

(loan Gavrila§).Cumnatei Marioarei cu multa fratasca dragoste cum

cumnatei Casandrei.Adresa :

Cinstit al meu ca un frate varului Costandin Burghelescu fratasca dragoste.

Sept 30.

2) Cu frApsca dragoste vere Costandine,Vei intelege din scrisoare administratiei :.farsitul pri-

cinei dumitale, dar suretiul hrisovului nu sau trimes. pen-tru ca ccrandul de la dl. administratorul, au zis ca estetrebuitor la administratie pentru vreme de trebuinta sisint cu atala a atare grabindusa po§ti.

Oct. loFrateie durnitale.

Ion Gavrila

X. 1790 Oct. 9 20. Roman, (Cotofane*ti 11, 23). Adresa admi-nistratiei K. K. eu No. 3849 catra C. Burglielea diiac de visterie inprivinta cererii grafului M. Ferati asupra moiei pririntesti Cotofane*ti.

De la K. K. administratie Romanului catra dl Cos-tandin Burghele diiac de visterie.

Fiind cd prin hrisovul ce ai asupra mo&i Cotofanestiide la domnul Grigorie Calimah din velet 7272 Iuniese arata ca moie Cotofanestii cari au fost a niamului Fe-rati sau luat pe sama domneasca pentru ca stapanul mo-§iei au fugit din Moldova. §i pe urma au daruito Diiniisulgerului, sau dat raspunsu domnului grat Ferati Mihali-Ca administratia nu poate se prefaca hotarare ce stä asu-pra acei prin hrisov facuta, caci are poronca dc la Inalte

si

16,

www.dacoromanica.ro

164

locuri pricinile sa le cerceteze i sa le botarascii dupa obiceiul pamIntuIui, de acel raspunsu sa de stire i dmntale.

Roman 20 I 9 Oct. 1790.Eggelert administratorAdresa :De la K. K. administratie Romanului catra dlui Cos-

tandin Burghele diiac de visterie. La Iasi.Costantini Borgele.

Au Divan a la Thresorerie.(I. p.) ceara neagra, pajura austriaca presata cu

hartie la pecete.

Y. 191 Julie 6 I 17. Roman (Cotof5ne5ti If, 24). A dresa admi-nistratiei K. K. din Roman sub No. 208'2, efttfa post. C. Burgbelea eftjudecarea afacerii en M. Ferati grof. pentru Cotofanesti se va facela starostea Putnei si apoi la Roman.

De la K. K. administratie Romanului eatra dlui post.Costa ndin Burghele.

De pe raspunsul starostiei Putnei sa trimite dumitalecopie eu a6asta adaogire ca sa mergi cu jaloba dumitale-la starostie Putnei supt care giudecMorie sl afla supusi

ca sn cerceteze pricina i sa hotarasca, i cand lahota rare starostiei vei fi nemultemit. atunce sa vii aice cujalobä.

Roman 17 I 6 Iulie 791Eggelert administ ralor.

1. 1791 Aug. 3 (14). Tifesti. Cercetarea facutä de cApitan Jo-niti Talph in prieina morii de po apa Mai intro pita! ul C. Bur-ghelea si satul Bosorcanii a min5stirei Warnova, dupfi care sulgerulStavro dispune stricarea a 2 mori a minfistirii.

Dmnelui pitar Costandin Burghele facamd dot morimosie sa Cotofanesti., ce sa dis1 arte de mozie Br. sor-

canii a manastirii Barnovii den Esi cu paraul BIca, vor-nicul acestui sat Gheorghie Beleiu i alti sateni, au venitde au pluit la ahsta starostie ea fa-andu:i drnnlui pitaraceste mori §i lui id apa de unde vra sa o ia. saca a lorpatru mori, ce slut facute de atata vreme, una cu dot_

paratii.

www.dacoromanica.ro

165

roate i trei cãte cu o roata. i ca dmnlui are vad vechiuuncle ar fi putut face moari far a pricinui nimärui pagu-Vre lau lasat. Dupa ahstä jaloba a lor oprind lucrare mo-rilor dmsale pitarului, sau trimes acolo pe capitan IonitaTalpa de au cercetat dupa a carui cercetare neodihnindusacel mai kos iscalit au mersu Insusi si au vazut.

i-iu, Acel vad ce pomenesc jaluitorii ca ar hi la carear fi putut face moara, find supt un dial sau pornit dia-lul i lau astupat si nu va pute nimene a lua apa in dialsä faca moari nici odinioara.

2-lea. Nu strica patru mori. ce numai o moara cu.clot roate a lui Matei Rachier, i o morisca cu o roataa lui Gheorghe Ciobotar i alta al treile a lui Stan ce nu-mai garla este facuta, i dupa ce merge apa la moriledmsale pitar. Intoarce iar In paitea manastirii si maiImbll in gios Inca trei mori. adica a vornicului Gheorghiece o faee acum, a lui Gheorghe Butnar si a lui Ion Co-jocar.

Sau gasit pe mosie Cotofanestilor, in partedmsale pi'ar numai dot mori una a sa si alta a unui taraniar pe parte mänästirii sau gasii; opt mori facute ce imbla

o moarl a vornicului ce o face acum, bez garla sapataa lui Stan si doi chiue de sucmane si o drista, ce paracmu manastire sau tolosit de la toate luind bezmän, iaracmu stricandusd aceste doi mori tot raman in parti ma-ristirii mori cu a vornicului o drista si dot chiue,iar in partea pitarului numai patru mori.

Precum aciasta aka este amanduror mosiilor, sau so-cotit a fi strambu a sa opri stapanul Cotofanestilor ca sanu faca pe mosie sa mori pentru ca au apucat acei tarani

sau facut lor acareturi far a face socotiala ca nu sacade a trage toata apa la ei. Dar fiind Ca iaräi sau so--coat a fi far de dreptate ca dmlui pitar sas faca acaret,

cu pagubire altuia, precum acesti tarani facandus lormori au luat voe de la manastire, manastire au luatplata de la ei in vreme ce aceastä ata este amandurormosiilor si manastire nu 2 U fäcut nici o parte stapanului

'E

3-lea.

sapte

de

pi

pipi

www.dacoromanica.ro

166

Coofanestilor din banii ce au luat pe jumatate parte sa-a apei, pentru aceasta va plati manastire patruzaci leilui Matei Rachier ce are moara cu doi roate, si doa zecilei lui Gheorghie Ciobotaru ce are moari cu una roataca sA le mute la alta mosie pentru ca pe a6asta au cu-prinso toata. Iar lui Stan pentru garla ce au sapat nu i-sa va da nimica penlru ca si par a nu sa face inceperela morile dmsale pitarului au auzit si dupa ce sau ince-put lucru au vazut si stampire la lucru nu au facut, sidmnlui pitar 4 va face morile sale neoprit, la aceasta ho-tarare care parte nu sa va multami va nazui la cele maiMatte judecatorii, de catra care sA va hotara precum sa'va socoti.

Au cerut Wang cu morile ca sti imp4rta_apa i giu-mAtale sa o ia pitar la morile sale, si giumatate sa o iaei la monde lor, priimindusa ca sas micsureze morile si sg-unble cum vor putea, dar socotindusä peristasurile aceste.-

I). Ca ei in toata vreme vor tura apa In parte lorsi morile dmsale pitar vor sta si a lor vor unbla. 2). fiinlacest parau de munte, ce din ce mai mica ploae sä adao-ge si strica ezaturile, totdeauna trebuete sA fie om sa leimparta apa §1 nici odala linistire intre ei sa nu poata fi.

3). La vreme de saceta scazand paraul nici o parte-nu poate ave apa macar de miscare si vor fi alte par-ca sa ia apa toatA intro parte, sau cu zalele sau cu sap-tamana. si intanplandusa intracele zile a vre unei patti.-vre un polioiu vor fi alte pricini ca nu au implinit zilele,si alte multe Impiedecari asupra veniri la moara, ce vecle-nie poate a povatui spre pPgubire.

Pentru toate acestea sau socotit ca sa lipsasca aceledot mori precum sau aratat. si pitarul Costandin sas facgmorile neoprit (scris de aka mann).

791 August 3 I 14 Tifesti2:T4p0) sluger.

www.dacoromanica.ro

167

AA. 1792 Tulle 16. (Cototaneti I, 34). Jaloba Paraschivei lui TacnSevastos Cita' domn In privinta mosiei sale Urechesti sl-i dea hrisovde Intariturii pentru sapanire.

Pre Inaltate DoamneJaluesc Mrii tale ca movie Urichestii de la tinut Put-

nii iaste dreapta a me cu scrisori vechi i hotarata cu pie-tre hotara din giur In pregur, dupa cum dovedese scriso-rile sl hotarnica ce am. pentru care rrIA rog mArii tale cadupa tarie scrisorilor vechi i noua i dupa hotarnica ceam sa mi se intareasca stapanire i cu hrisov marii talesi mare pomarlã a fi marii tale.

Robi marii tale.Paraskiva sotia raposatului Toderasco Tacu impreu-

na cu fiul meu Toderascu de la tinut Putnii.Rezumat :

Sa roaga dupa I scrisori ce are sA i se I facä intäri-turA gspod. I pe mosia Uticheslii ot I in tinut Pulnii".

In dos :Mergi la dmnlui vel logofat".vtcri (al doilea) logobt 92 luli 16.

BB. 1792 August 23. (Cotofanesti T, 35). Scrisoare data de Toa-der Condrache hotarnic la mina l'araschivei Sevastos de cum a curshot5riitura Uretlie.Ttilor de sus i de jos dupä hotarnica lid Studi Pin-tube pitar.

La anul 1786 din poronca gospod prin cartea ce auadus Tacul Sevastos. catra dmlui pah. Gligoras Leon sta-roste de Putna, fiind i eu randuit hotarnic de inpreunacu tefan 6oiolea vornic de poarta. de am hotarat mosiiaUrechesti de sus, i Urechesti de gos. a Tacului Savastos ia fratineseu lui Toderasco, cu rAzesii de Copacel.ti, ce auparte si in Urechestii de gos, mergand la fata locului,dupa cercetarea ce am facut, atat scrisorilor Tacului catsi a razesilor, si dupa o hotarnica veche, de la un Pinti-'Iei Stuck pitariul, ce au fost hotarat Inca in vreamia htiToderw Sevastos, tatu. lui Toderasc, i a Tacului, care

www.dacoromanica.ro

168 ---

dui:4 cercetare ce am fAcut noi fiind Miron Lepadat si noirazesii de Copacesti fatI sau gasit holarAtura pitariului5tucA buna si am ales partite Tacului din apa Trotusuluispre rasarit cum si a razIsilor de inpreunA cu Miron Le-padat. din apa Trotusului spre apus unde leau avut howrAte si de pitariul *tucn, iar pentru 431 stAnjani cei aveTacul din bodai in sus pAnA 1r caserie, in marginea lunciiDochii pintre rAzAsi dupa hotaratura pitariului 5tuca, i dupamoartea lui Toderasc Sevastos tatul Tacului, avAnd pricinAMiron LepAdat cu nepotii lui Tacul i Toderasc fe6oriii luiToderasc Sevastos pentru o claia de tan, fiind Miron Le-pAdat razes cu CopAcestii, in Urechesti de gos au adusdin poronca starostelui de Putna, pe un Andre Es bivmedelnicer i pe un 1onita Talpa capitan ca sA Ji cercelezepricina acei clai de fan, Si ce hotar au fost cositu i ei inloc ca sa cerceteza pricina, can ii sa poroncisa ei sau fa-cut si hotarni6 de au hotftrat toata moiia, i fiind numi-tul Tacul, i Toderasc copii mi6 Fara de varstA si nepu-tändus intelege scrisorile. ii sau inpresurat atuncia acei pa-tru sule treizAci §i unul de stanjini, ce sA arata din Bu-dai in sus pintre rAzesi. acum la hotaratura ce sau facutde (IVA noi, sau cercetat cu amanuntul toate scrisorileTacului. cum si a lui Miron LepAdat si a razasilor din Co-pAcesti i sau gasit 431 stanjani inecali far dreptate de med.Andries i de Talpa capitan. care si insus razesii ne avAndce mai raspunde, i cunoscAnd dreptatea Tacului au ard-tat de buna voia lor cd ei au dat 8o tel Jul Andrie i luiTalpa pentru ace hotdräturd. iar noi dupd curgerea scri-sorilor i dupl hotarnica pitarului Stuca. i dupa dreptateiar am ales acei 431 stanjeni din budai In sus. si iamdat iaras la stApAnirea Tacului. cu invoiala i priimireatuturor razesilor, cunoscandus insu§ dreptul sau dupa cumarata hotarnica Tacului de Urechestii i dupa inchierea atoatA hotarAtura sau lacut hotarnice atat Tacului i frkti-nesau Jul Toderasc. cum si razesilor pe parti!e lor §iam mers in satul Copacesti, de au iscAtit tot razesii, ho-'tarnica Tacului, cum si Tacul hotarnica tor, si de desup-

eel

www.dacoromanica.ro

169

-itul isaliturii razesilor. neam iscällt si noi hotarnicii atAtn hotarnica Tacului cat si intra rdzesilor. si au ales ra-

ze,si dintre dänsii pe un Mihal6a vornicul din Copacesti.de au mers la Focseni de inpreuna cu *tefan ogolea vor-nicul de poarta inaintea dmsale pah. Leon starostelui deau at-drat cum este hotaratura buna, si cu adevärat. eahotarnicile sAnt iscIlite de tot razesii cu primire lor. sisau intarit hotarnicile si cu iscalitura dmsale pah. Leon sta-roste de Putna. Apoi dupa ai=asta hotäraturA la anul 1786Tacul Savastos. vanzAndus rnosia sa Urechesti dmsale vist.Matei Canta. sau poprit pentru sine acei 431 stänjeni dinbudai in sus dupa curn arata zapisul dmsale vist. Cantece este- din veleat 1786 Fev. 12 si la ace vanzare au datTacul toate scrisorile mosii cum si hotarnica in mama dmsalavist. Canta. dupa cum aratä zapisul dmsale. si peste catavavreme au mers Tacul la Es ca sas scoata sureturi dui:ascrisori i dupa hotarnici si acolo i sau tärnplat moartea sinau apucat as scoate sureturi. Acum veind fAmeia Tacu-lui rniau aratat cum ca nar fi läsänduo acei razesi sds st5.-päneasca acei 431 stanjgni ce zic cä bdrbatul ei Tacul sicu noi hotarnicii in Ode izgonindui learn fi luat mosiia siam fi stälpit.Aw i nu o lasä ca sas stdpäniascd mosiia cein täriia lor au pus stapanire. Iar eu marturisesc adevd-rul in frica lui Durnnezeu asupra picinii dupã cum sau a-ratat mai sus. i fiind cd hotarnica Tacului acum sä afld lamana dmsale Matei Canta si cu toate scrisorile Ureches-tilor, si neavand fdmcia Tacului la märia alta scrisoarefard de cat zapisul drnsale. poate cinstita judecatä ca sa a-puce pe acei razesi din Copacesti, i pe vornicul Mihdl6a.ca sa scoata hotarnica ce este data la tridna lor iscalitede noi hotarnicii si intarite si de dmlui pah. Leon si din.trace hotarnica mai curat poate sa sa lumineze Cincstita ju-decatd. si am dat adasta marturie la rridna famei mortuluiTaculuf Savastos.Toderasco Condrachi.

1792 Avg. 23.

www.dacoromanica.ro

170

CC. Färä veleat. Sept. 23. (Cotofilnesti I necatalogat). Jalba fra-tilor Lupul si Ioni Botez pentrn alegerea partilor lor din mosiile cean la Patna.

Prea Inaltate DoamneJaluim marii tale ca la tinut Putna avem niste parti

de mosie in Contasti i In Urechesti i In *iscani i In Ungurenipe aiure de pe moasa noasträ Safta fata lui Ilie Con-

tascul i fiind ca aceste parti sa impresoara de eaträ untialtii din megiesi. nefiind par acmu scrisorile la noi, ce

la alte niamuri a noastre Instreinate, $i acmu viindunescrisorile la 'liana de la niamurile noastre, ne rugam mriitale sa ni s scrie luminata carte maril tale, catra dmlorstarostii de Putna ca sa randuiasca mazil, oameni cu stiintasa marga la stare mosiilor i dupa cercetare cu amanuntce vor face, scrisorilor ce avem, ce sa vor dovedi dreptepartile noastre din numitele mosii sä h aleaga $i sa lehotarawa cu p;etre hotara, i sa ni s dea miturii hotar-nica dupä obiceiu pe partile noastre $1 6a fi mita marii tale.

RAH marii tale.Lupul Botez i Ionita Botez.Mergi la dmlui vel logofat".(ss)... clucer.

Sept. 23

Ce fratii Botez ca razesi In mosille Contesti,Urecheqt!, Siscani i Ungurasi ? Ei zic ca sint nepoti Saf-tei fata lui Ilie Contescul.Inrudirea aceasta a Botezilordin Cotofanesti se expliea prin lamuririle verbale ce mi le-adst batrinul C. Burghelea din Iasi, nepot pitarului C. Bur-ghelea din Cotofanesti. Acest pi tar C. Burghelea n'a avutcopti, ci a Infiat pe C. Botezatu, caruia i a zis C. Burghe-lea. Acesta a tinut pe Calinca fata lui Costin Carp dinBasarabia, $i a avut 2 copii : Neu1ai Burghelea i Costantin Burghelea. Nec. Burght lea s'a casatorit ca Zoe-Cerchez sora lui Th. Cerchez de la R4mti, i a avut a-ce$ti copii : Col. C. Burghelea. general Gh. Burghelea,Turel Burghelea ingincr, Mih. Burghelea diplomat la Du-razzo, dr. Nec. Borghelea si Zoe us. cu Coste Botezatu;iar Cost. Burghelea din casatoria nu Mina Ulrich are 3 fete :Elena, Maria si Natalia els. cu cap. Mihailescu, ce are copii..

-

cal)tA

si

pi

www.dacoromanica.ro

17117) Document gra veleat (ante 7153), Mai 26, 14'

Bumar. Zapis de vinzare prin ear<Gligore Geaprt ficiorul lui lo-nasco Geapti vinde Mihài negutitorul din Iasi, en 25 taleri partea sadin BalosFpi, cutul de sus.

(Nosia Borsa, selistea Bloeni, plie 11, No. 1 1). Hartie coali

t Adeca eu Gligorie ipa fibrul lui Ionascocu toti nepotii mei. din sat din Baiceani scriemrnärturisini. cu cestu zapis. al nostru. cum eu

de buna voia mea. de nime nevoit. nió asuprit. cede a mea buna voe. marn sculat. si am vandut. amea direpta ocina i mosie. din sat. din Boluseani.din cutul de sus. ce sa va aleage partea meatwata am vandutuw giupanului. Mihai. negutatoriul.din trag din Iasi, dereptu. dmazaci si cinci. detaleri batuti. si am luat acesti bani. toti. deplin.din mana lui Mihai. i iam dat acea parte de o-cina. ce sa va aleage. partia mea. din sat. din Ba

cu tot vinitul. din vatra. satului. si dincampu si din apa. si din fanatu. din tot vinitul di-naintea. lui Simion fiöorul lui Gheorghie. i denaintea lui Bejan. i denaintea Savei fióorul Elaugu-lui. i Patrasco feöorul Haugului. si Cazacul dinsat din Malaesti i denaintea Lungului ci au fo.qu..armas, Inca sau Intomplat la a6asta tocmala, i ettGorovei diiacul am scris. sa sa stie.

u las Mai 26

*i a6easta tocmala sau facut. dinnainteamarii sale lui Vod. i noi toti vornirii de poarta

fostarn de fata, cand iau dat bani. deplin. dece-noi Inca daca am vazut plat. si ei marturisindu.

tii

Si

loaeani.

www.dacoromanica.ro

132

-um au vandut. de buna voe. am isealit intracestuza pis ".

az Irimiia Venculet vornic iscal, az Gligorie Na-vrapascul vornic iscal, az Dumitra§co vornic iscal.

In dos :

X1411111-111. 80111C (sa se faca uric)

Data Dim la acest Ion zapisul de mai sus, find sä-nit la randul lui. In opisul Epitropiei e trecut sub No. 11,kle si ispisocul dupd care ii putem fixa data este din 7150SEpt. 4 (1641). si e trecut sub No. 25. (Vezi Ispisoace siZapise II. 2. 5)--Iar marturii ce iscalesc zapisul adicd cei-3 vornici de poarta ca si uricarul Gorovei se gäsesc totipomeniti in actele timpului sub lunga domnie a lui VasileVoda Lupul.

Istoric. Ne folosim de acest prilej de a expune pescurt mersul proprietatii in Borsa cu hlizele sale, si a dan continuare actele de stapanire in Borsa, pand ce inträprin danie in mana epitropiei. .

Mosia Borsa cu cele 4 ale sale seliste cuprinde untotal de 123 documente, ce privesc proprietatea, impärtitein 4 plicuri si anume :

Selistea Baseni 45 acte ; selistea Moseni 41 acte,-selistea Roscani 5 acte, si selistea Vddeni 32 acte. Dinaceste privesc secol. XIX un total de 23 acte planuri demosii etc.; secolul al XVIII cuprinde 17 acte, iar secol.XVI si XVII cuprind 83 de acte.

Cel mai vechiu act de stApanire in selistea Borsei eliricul de la Stefan Pdtru Voila Rare§ din 1550, ceia cearatd c5, nu in actele Epitropiei avem cele mai vechi stiri-despre mersul proprietatii pe valea Jijiei in locul numitBaseni, iar azi Sorsa.

In uricul ski Stefan Voda Rares intdreste la 8 veriprimari, copii din 2 frati : Sima si Ilca a patra parte dinBaseni pe Jijia, unde a lost casa lui Stelco. A'a tiau

www.dacoromanica.ro

73

stap nii Basjnilor din 1551 Mai 5 (Ispisoace I. 1. 92). Ci.v50 de ani mai inainte Stefan Voda bati anul clacluse un alturic de stapanire in Ba§eni pe Jijia. In uricul sau din 1502Februarie 17, el intare§te lui Gavril fiul Nechitei §i ne-potilor sli de var : Stanciul, Andru§co, Simion, Vasco §iNeag§a. flu lui Coste Murgoci stapanire in Bai.eni pe Tu-ria, unde a lost Ba$a, impartind satul In doug. (I. Bogdan.Doc. lui Stefan cel Mare II. 193).

Unind arAtArile celor 2 urice reiese ca eel care a sa-dit intli stApanire in Beni a fost Stefro Ba0, adicfiStefan Ba0, care a fost tatA lui Mihaila Gramati .ullui Patru, frati, cum §tiau stranepotii dupa aproape 200ani de stapanire in valea Jijiei la Turia.

Acest Stetco Ba§a, e ocina inainte de Alexandrucel Bun, contimporan cu descalicatorul Bogdan. Se vedeca stapanirea pe aici a fost insadita cam o data, adicainainte de 1400, caci ni se pomenesc mai pe toki desa.licatorii de ocini :

Ivan Murgocisatul Murgocenii (azi in Basarabia).Stetco Ba§a satul Ba§enii pe JijiaIacob vatamansatul lacobenii pe J jia.Dl. Ion Bogdan in nota explicativa a uricului lui St :

fan Voda din 7oro Februarie 15 se incearca a face oschita, de neamuri curgatoare din Mihail logofatut. Iat'o

Mihail GrAmaticul

Negrita

Gavrii Cost() Murgocin

Stanciul, Andrnsco, Simion, Vasco, licagsa

Nu tirn cum va fi fost in uric exprimata notiunea denepot : rHSIC, 6NIT4H14(11-1 ori MTP1-111H(1H, adica nepoti de Irate,de sorA, ori de fiu ; cred Irma ca de oare ce se spune ca-nepotii sli erau copiii lui Coste Murgociu, in toe de a lua

www.dacoromanica.ro

174

pe acest Murgoci de var primarplemeniclui Gavril, iisocotim mai bine de cumnat, tinand pe o sora de a sa.

Astfel spita pentru primele 5 generatii ar curge astfel

1. Stetco Basa, desaleatorul(I 350-1400)

. . . . .

2. Miitail gramaticul Petrea(1400-14;0) sterp

3. Negrita (1450 1500)

4. Gavril fata Costea Murgociu(1470-1520) nepot lui Ivan Murgoein deschletorul Murgo-

cenilor.5. Maria

6. Stan ciur, Andrusco. Simion, Vasco, Neagsa.(1490-1540).

Mosia Basänii s'a fost impartit In doua sub Ale-mandru cel Bun, cand traiau cei 2 frati : Mihail gramalicul§i Petrea ; cum Insä acesta a murit fara urmasj ; mosia acontinuat a fi un singur trup pana la moartea Negritei

a fetei sale, maritata cu Coscl.e Murgociu," cand Stefancel Mare Imparte Wsenii in 2 jurridtati, eland lui Gavril ojurnatate i copiilor lui Coste Murgoci alta jurnatate.

Dupa 50 de ani se schimba impartala moiei. Pe ju-inatatea lui Gavril erau mai multi stapini : este Marcu careIi vinde ocina sa cu 200 Zloti tätara§ti catra 1550, a patraparte din trei ; iar in 5 Mai 1550 alte semintii a Ma-riei, i impart intre ele a patra parte din lla§eni, clupa sta.-panirea parintilor lor Sima, Ilca, lachim i probabil Ma-

-ria. Am putea dar Intregi spita lui Gavril fiul Negritei.

f

;

I

:

www.dacoromanica.ro

I

4. Gavril are X sat

5. Maria, Sima. Ilca, [Iachim] sterpvindutà X X X

6. Toadea, Neacsa, Marina Nastea, Mica, Cretae, Anusca, CioreeX din jos spre Iachim X din sus spre padure

Tocmai in 1591 mai inter vine act de transmiterea pro-prietatii. In 1591 April io Petre §i Vla§in cumpara cu 170zloti tatar4ti a treia parte din a a cincia parte din Oa-§eani, de la Miron-ficior Chirilei, nepot lui Vasco Murgo-ciu. Vasco a avut 5 frati, pomeniti mai sus. Deci el sta-pania o cincime din jumatate de sat de Baseni. Vasco arede ficior pe Chirila Murgociu, care 4re 3 ficiori, de oarece unul din ficiorii sai vinde a treia parte din a cinciaparte, dupa spill :

4. Costea Murgoci are X sat

5. Stanciul, Andrusco, Simion, Vasco, Neag§a1 1/5 1 . 1 1

Gorghe, Chiril Murgociu

7. lonasco Miron Xvindut X'A 'hi X' 6 1, a XI 6

In 1607 Iunie 9 (Ispisoace 1. 2. 6) se face o nouatrecere de proprietate in Baseni de catra urma§ii Iui Ga-vril catra Petre comisul cu 50 taleri.

--------------

Yi

1"

www.dacoromanica.ro

176

In ramura lui Gavril am avea aceasta descender*:

4. Gavril

5. Maria, Sima, Ilda, Iachimsterp

6. Avram

7. Marica,Coisor

Vasile,vitelar (vindut)

Grozava,ets. Horga

fatiNacul

S. Ionssco Coisor, Maria, Andriesesti, Dumitt u, Cost. Bota, Nacul UsnreIstolnicel vinde 1/8 din sat

1sdinii 1

9. Titea, X, Y Irina

Din aceasta spita se vede ca proprietatea in Basenis'a pulver zat dupa 1550, asa ca nu putem prinde firulItnpartirei pamIntului, i diferitele vanzari de hlize Intrerazei ne arata ca si vanzatori i cumparatori erau ruderazez.:i intre dansii, de oare ce nu se pomene§te de drep--tul prot misului, nici de clauza Intrebarii rudelor la vanzäri.11 cumparaturi.

In perioada dintre i600 si 1650 yin caleva zapise devinzari 1ntre razest : Asa In 1618 Mart 12 fratii Durnitru

Toader Haugul pitar, ot Vadeni cumpara cu 8o tater idoua oplimi din jumatatea de jos a Basenilor de la Io-Lnasco Coisor stolnicel si de la Nacul Userel, stranepoti alui Gavril.

In 1621 Iulie 3, Costin aprodul din Movileni cumparacu 20 taleri de la Ionasco Coisor a opta parte din juma-tate de sat dupe Maria fata lui Gavril. (I. 2. 141). Tot pe--atunci Ionasco Grecei i Radul din Glodeni cumpara cu27 taleri din jumatatea de jos a Basenilor,deci partea Marieilath lui Gavril din a patra parte a 4a parte Bota ;alta a treia parte din a patra parte Tite.a. (II. 1. 51)...

Tot pe atunci unul Samoila cumparl a patra parte din aa

cis.

:

si

§i

70

pi

www.dacoromanica.ro

177

cincia parte din jumatatea de sus de la Gr. Vasluianuldrept 12 taleri. (II. 1. 52).

Pulverizarea aceasta a proprietatii In Bg.seni ne-odovedesc marturii multi ce incredintazã aceste mici van-zäri, i cari mai toti ii au asezarea In Ba§eni. Iata dupazapise o listA de 29 rAzesi trNitori in Baseni Vila la data candIntra Iordache Cantacuzino visternicul cumpArator in Ihseni :Dumitru Haugul pitar, Marcu visternicel, Ionascu Murgu,Toader H5ugul comis. Gheorghe Drab, Ionwo Coisorstolnicel, Bota, Irina Botei, Titea, Costantin Haugul, An-dries, Grecul, Gherghe, Samoil, Mihail, Toader, Simeon,Dumitru One, Pfitrasco, Toader Marcu, Cost. Condrea,Toader Grecul, Irimia, Ionasco Murgulet, Toader Vasas-cul, Oniul, Gligore Vasluianul, Damian, Cristina.

Inainte de a Intra Iordachi Cantacuzino visternicul In134'eani gasim un cumparator mai mare In jumata'ca desus de pe ficiorii lui Murgociu pe Gavril stolnicul i pekupAneasa lui Solomiia. In lista de zapise si cum parAturia Salomiei si a lui Gavril stolnic (IV. I. 230), se vedea ace0a au cumprat 11 loturi din stälpul Stanciului3 loturi din stalpul lui Tomp si Simion.

Iordachi visternicul Intrune§te mai toate rAzAsiile In-tr'un trup mare de mosie. El cumpara cu 22 zapise celemai multe surine räzasesti i In ispisocul domnesc ce-1 iade la Stefan Voth Lupul InirA toate cumparaturile lUIrcu numele vanzatorilor i ocma vanduta. (IIf. 1. 16i). Si-tuatia capatata in stat de cei 2 frati : Toma si Iordachi,Cantacuzino s'a transformat intr'un puternic spor econo-mic Igtindu-si moOle i Intaptuind mari proprietati dinInturlucare a sute si sute de ocini razesesti. $i In BA§enis'a repetat cazul din alfe zeci i sute de sate räzesesti.

Iat g. in tablou hlizele cumparate ;

Ispisoace i Zapise Vol. IV I). IL12

ei

www.dacoromanica.ro

- 178 -

m

1/10 AnaGavrilVasile9 io CiorästanPopa St -fana) Sanda Mi-

haild, b) Gherghina, c) Stefana Lazea- 1 io NeehiforTodosia--TironCostachi

X Pavil....5 10

111/,

. 1W3

zl, li BoteaHadulSerghie

Le 1 %

3i IrimiaToaderI X Gana' Dumitru

113 Pitea... Greaca... Gligore

Nastasia Gligoraw-TOdosia; Costin, Toader, Simion

.3 Ionaseo Coisor stolnieHäugul

m.. Viisiescul... Toader

Costin... Isaac

Grozava Horgoae en nepotul ei Namil

Dumitru HaugulPatraco PlAugul

0GS

le 02,.., Ce

>"

or..)07.

. P.,... '00

.4

1

1

M'A 1 3 Condrea.... Cost, Vasilie t Grozava i Toader

t Marica1 3 Mihai.... Costantin1/3 Tanash Dräglimici.... Axinia... Chiriac113 Necoara.... Gheorghev. 1 M

I X Oniul.... Tiron

celLir. C)

el CS,:C

a.3.0-

rh AndronieGherasim 1Tom§aCriiciun Gavril stol.

Nepotii siii : Horga, loan liolteiul,

j Popa Gligore1 3 Panten .1 Nastasia t Condreai .4 1

Gligore cu femeea sa Salomia si Si Gh.ce

,..41 Merauti, Tofana.

1/4 Samoilä en fii sal Istrate, Aftinia, Sofronia1 3 P VasieseulBotaIrina BetaDArlAu.... en 4 ficiori Vito

Andreiu Cilugärul, Hilip ; Gli-0gore, Luca, Ilea, Nastasia, Voica,Grozava.cn

Iordache Canta-(amino 10 lei

01.4CS

47

0

g

"z

!

,

www.dacoromanica.ro

- 119

Din acest tablou se vede ca foarte putine surine au-rArnas necurnparate.

In jumatatea din susMurguse cumparase slálpiiStanciul, Smion, Neacsa, Andrusco, iar din stalpul Vascose cumparase jumatate, ramanand razesi pe o treimejama tate din stalpu.

In jumatatea din josGavrilse cumparase 6 stalpi-din cei opt stalpi ; iar din stalpul Marcestilor se cumpa-rase 5 i 0 din treimea Intaia a lui Marco, adica jumatate,se cumparase toata treimea Titei, si din a treia treime secumparase a patra parte, iar pe rest se aflau Inca rAzesi.

Pentru a arata In stanjeni toate cumparaturile luilordachi visternicul, se presupunem cà Basenii ar fi avutin curmezis r000 stanjäni, el a cumparat in jumatatea dinsus 450 stanjani, ramanand razesilor numai 50 stAnjeni ;-iar din jumatatea de jos el a cumparat tot 450 stanjeniIn total el a cumparat in Baseni 9/10 din tot satul.

SeliVea allopnii. In jurul persoanei lui IordachieCantacuzino visternicul se strange toata proprietatea dinselistea Balosenilor 1ntre 166o I 1661, sub scurta domnie aIui Stefanita Voda Lupul.

Nu putem prinde inceputul proprietatii in selistea Ba-Iosenilor pe Jijia. Cel mai vechiu act pastrator in arhivaSf. Spiridon e din 7115 (1607), cAnd deja proprietatea eraimbucatatita in surine, caci se vorbeste de o pAtrimecutul de jos, ce o cumpara Maxim Buzea pitarul cu 20taleri. (Ispisoare I. 2. 6o). Satul Ii avea numele sau inplural, ceia ce aratA ca impartirea proprietatti in Balosenis'a facut in secol. al XVI-a, iar asezarea iei s'a facut in

XV-a, cand gasim asa de multi Bdlo$, la Vaslui peftebricea 1); tot la Vaslui pe un alt Mos stapanind InPetresti pe Vilna 2); la Falciu pe Sarata stapanind satulBuzestii 2); pe Iucasa in Basarabia pe Cozma Balos, unde

1) Ion Bogdan Doc. lui *Man cel Mare" vol. I. 27.2) Idem. 1, 297.

Idem II. 55.

din

:3)

si

secol.

www.dacoromanica.ro

180

ISi avea casa 1; apoi gasim pe cneazul Mos In satul Poiana 9; in fine gAsim i un boer de divan pe Balos ceas-nicul 9) Intre 1433-1442 sub fifi lui Alexandru cel Bun.

Erau dar BaIoi, boeri de divan, cneji rurali cu insar-cinari administrative si judecatoresti ; i simpli stapani de-mosii. Pe Balo§ de pe Jijia ii punem intre acesti din ur-mg, adicd ea cel dintgi Balos a fost un simplu stApan deocing, care a putut Insadi asezare de sat pe Jijia la Turiasi a da pentru o buna bucatd de vreme numele sail la cr-saliste, care n'a putut rAmane sat, de oare ce stApAnireaa fost prea supusa la dese schimbari prin danii si vanzari, i intrulucarea tuturor hlizelor in mina unuia si ace-Juiai Iordache Cantacuzino, a grabit spArcuireaselistei ca sat, ramanind numai ca trup de mosie in Borsa.(Baseni).

In Baloseni au fost 2 rdnduri de cumpargtori mari1) trei negutitori din Iasi : Toader cupet, Mihai Ungurul

Toader Parades. In cartea ce capatl ei de la Vasile VodaLimul in 1642 (Ispisoace II. 2. 7), acesti 3 frati uxpropri-azA prin curnparaturi 34 de rAzesi, din a caror Inemurireputem prinde cine erau stapani catrA 1600 i cine erauchiar in 1550. Iata razesii expropriati Harilon, Dumitru,lonasco (din V. Mardan) Dangill (din Ion MAndrul). lonasco.Buzea (din Maxim Buzea), Ursul, Carp. Oana (din MironFddor), Tiganca, Lupul (din Andrei FArtat), Gavril, Yana,Nastasia (din Irina Fador), Odokia, Parasca, Anesia (dinVarvara), Uliana (din Toader Fartat), Lupa (din Andries.Hara), Ghidanestii (din V. Ghidan), Onofrei, Anghelina(din Lupul Cosciug), Grigore Gepa (din Ionasco), Chie-maTco, Ursul, Andrei, Antimia, Busca, Bejan (din Trifan)..Vasile, Costandin, Sava, Tudor (din Haugul), Gligorcea(din Gavril Fandos). Nici unul din acestia nu se aratd a

1) Idem 205 ; si Surete si Izvoade I. 109.2) Ion Bogdan I. 157, 355.3) Ulianitki, 48, 49, 55, 57, Venelin 58 ; Ac. Rom. pecete 6,

Arh. ist. I. I. 41 Surete i Izvoade II, 165; Surete ms. X. sub anikrespectivi.

proprietar,

:-

pi

.

www.dacoromanica.ro

181 -

stand cu locuinta in Baloseni, ceia ce arata ea incepuse anuinai seliste Inca din pragul secol. al XVII-a. Toti a-

cesti 34 r5zesi staraneau o juntätate intreaga acea din jos,Si o patrime din jumatatea din sus.

Murind stapanii, femeile lor impreuna cu copii iivand catra 1661 toate ocinile lor lui Ioadachi Cantacuzinospatarul cel mare cu 300 lei, iar in restul de 3/4 din ju-matatea din sus erau trei stapani : Neaniul logofatul, Be-Jan a lui Trifan si o grupa de rgzesi, dintre cari retinempe robii ficiorii lui Simeon din Baloseni. Treimea lui Be-jan o cumpara toata cu 70 taleri ; treimea Neaniului ocumpara iarasi toata cu 8o lei ; iar din treimea a treia cum-para 5 parnanturi (3 de la Antemia si 2 de la Balos) dela Toader Aprodul cu 30 taleri. In total intreaga selistea Balosenilor a lost cumOrata cu 480 taleri i zice Ru-gina vornicul hotarnic ca s'a istovit tot satul. (idemI. 206).

Ce se intimpla insa ? In jurul treimei grupei dc ra-zesi se isca proces de fiiciorii ki Simeon, cari fiind dutiin robie la Tatari, n'au stiut cand ruda lor Toader apro--dul a vandut i partea lor din Baloveni, si pleaca cu parala divan si izbutesc a li se recunoaste drept pe o juma-tate din o treime din jumatatea de sat partea din susfara un stei t intrat in giumatatea din kos.

Intre mo'ivele cari aduc transmiterea prnprietatii inBaloteni, este mutarea locuinfei in alte parti, ceia ce faceapeste mana cautarea unei hlize mici, din a carui venit nuse 1ntelegea nimica. Mai toti vanzatorii surinelor din Ba-loeni nu traPsc in Baloseni. Alt motiv e femeia ; murindbarbatul, femeia cu greu putea sa caute de mosie ; de a-ceia se grabeste s'o vinza ; asa din cei 34 razesi o treime-sint femei ; iar cand cei 3 frati cumpara selistea toata, §iau tinut'o cat au trait, de si stateau In ; murind bar-

femeile lor ii \rand ocinile visternicului lordachi cu3oo taleri. Altreilea motiv era nevoia, care se ogoia cuyin& rea pamantului catra altul; aceste nevoi aveau maisnulte prilejuri in vremile vechi : fiscul, napattile, tulbu-

ffi

III.

www.dacoromanica.ro

182

rarile, robia, etc., asa ca tocmai la Baloscni gäsim cazuTcu robi cari yin cer pamantul, ce li se vanduse penedrept de rudele ramase acasa domnia le asculta ce-rerea, de si boerul care cumparase era visternicul Iorda-chi, iar dornnul ce da dreptate venea nepot marelui boer.Dreptatea nu umbla totdeauna cu capul spart ; cei midInsg adesa ori exagerau prin lingusire hatarul boerului.Asa micul vornic de poarta chemat a mäsura pe teren In-tinderea mosiei, de a careia hotara nu ni se vorbeste nimicprin zapisele ce se pastrean de unde pana unde mergeaurscoate cu hatar boerului spatar mare, mos de domndupa zapise a cumparat tot satul ceia ee domnul e si-lit sa desminta dand castig de cauza robilor lui Simeon,dar mai ciupeste pe vinzatori cu 8 fune a 19 stabjeni

ca adica mosia din selistea Baseni nu se ajunge lamasura cu 8 fune, sau cu 172 stanjeni in curmezi§ (383 m.)rcare daca le socotim ca partea seoasa a robilor lui Si-meon, pentru o jumatate de treime ar reesi ca, toata se-listea Balosenilor ar fi avut in currnez.s 2820 stanjeniaceasta In 1662 ; iar daca socotim ca aceasta lipsa e dintrupul moiei, s'a redus apoi ceva din pretul vanzarii.

Pentru intelesul mai departe al mersului proprietatii intrupurile mosiei Borsa (Baseani), dam in continuare urma-toarele acte :

A. 1800. Sept. (Sorsa IV, 19). Perilipsis de documentele moieVradenilor, pomenite In cartea de judecati a lui C. Ipsilant Vod5Ldin 1800 Sept.

Para dintre Grigore Basota biv vel ban. slapanulVladenilor cu dmneaei Tudosie Leoniasa staplina moiIacobenii.

Carte donmeasca din 7115 Decembrie 1. de ladomnul Simion Moghila Vvod. data acelui de atunce sta-pan al Vladenilor sa sta pan ascX hotarul acelui sat Win&

-

fu-nia,

si-si; si

ca

-

-

www.dacoromanica.ro

183

unde au tinut din vechiu, pan la pornat si !Ana la dru-mul ce merge lie larga rediu.

Un suret de pe ispisoc sarbasc din anii 7122 Mart30 de la domnul *tefan Tomsevici Voda iiitaritura ace-luia de atunci stapan al Vladenilor pe tot satul Vladeniicu loc de moara, in Jajae din gumatate de sat pe din gaspe o al triile parte si cu moara in Jajie pe din sus.

Un suret de pe alt ispisoc sarbasc din anii 7125Mai 12 de la domnul Radul Voevod asamine intarind sta-panului Vladenilor adica din ce din gos giumatate de satVladenii o a triie parte de mai din sus si cu loc de moaraIn Jajae. Asisdere i pe celelalte dot 04 de aceiasi giu-matate de sat parte de gos, cum si pe giutnatate de satVladeanii parte de sus intriaga ca sa fie lui tot satul a-cela Vladenii cu moara in Jaj a cu tot venitul. Asijdereii mai Intareste si pe alte pAri dintralta mosi- Gaureniiiar hotarul satului Vladenii Si cu vad de moari in lajiasa fie lui hotar de la Jijie veche i [Ana In Meletinul celvechiu, cum si despre toate partile pe unde sau apucatdin vechiu. iar hotarul satului Gaurenilor iarasi sa fie dupl.botarale cele vechi. pe unde au stapanit din vechiu, undesa i lmpreuna hotarul amanduror satelor, si le despartenumai Jajie ce veche, acolo unde se numeste Podu5cala pod.

0 carte domneasca din 7139 Mart 16 data iarasiaceluia de atunce stapan al Vladenilor sa aiba a tiniaa apara a lui driapta ocina i garla de la Vladeni, sa aibaa sti leasa pe unde au tocmit hotarnicii si pre giudetulce au giudecat cand au hotarat sa nu lasa pe mme sastrace acolo.

Alijdere o mArturie din anii 7145 April 28 de laDumitrasco*oldan vel Vornic de cercetare ce au facut pentruo para ce au avut un Cujba vornic stapanul lacobenilorcu stapanul Vladenilor pentru niste mosii ce au fost lovehotarale satelor Vladenilor si a lacobenilor pe Jajie,child Cujba vornic cai ineaca apa din iazul stapanuluiVladenilor moara i nu poate umbla. Deci cumpanind apa

--

i

si

as

www.dacoromanica.ro

184

au aflat ca sgs mai rgdice Cujbg vornic moara mai susde 1 palma si 4 degete sa poata umbla amAndo1 morile ;si o podusca ee este in Jajae sa ail:a a o ezi stgpanulVlädenilor, cat sa poat g. umbla moara, unde au fost ezitäsi mai inainte.

Uricul domlui Grigori Alexandru Ghica Vodg din1764 Iulie 14. cuprinzator pentru pricina ce au avut sta.panul lacobenilor cu un Fote Lipt,canul carele cu alta mo-sie Brostenii vrea sa treacg peste Jgjie veche In dreptulIacobenilor.

Fara veleat ravasul lui Costantin Macri jacnice-rul unchiul dmsale banului Grigori Baota. catra stapanulVladenilor prin care instiintaza pentru pricina ce au fostnäscut despre manästirea sfantului Spiridon. care au fostfacut o moara in Jake in dreptul mosii Borsa a mgrigs-tirii, unde fiind intre morile Vlhdenilor si a Iacobenilortrehuinta au cerut a sta la ace pric:na stapAnii amandu-ror morilor Vladeanii si Iacobenit.

B. 7230 August 5 Iasi. (Borsa) f. 32). Mihai Vocli Racovitiintlreste lienei stolnicesei, jupaneasa riposatului lordachi Cantacazinobiv vel stolnic, si fata lui Apostol Catargial biv vel comis, st'apanireasupra mosiei Biseani la TuHa, Iasi.

t IIV MIIVH P11{013144 ROEBOA4. MK. anacTilo: reams:simalt ililowacicoa. datam carte domniei mall. dumisaleIl-kni sto1ni6msai. kupmrrksa rapawsatului lui Iordachi Cala.cuzino. biv vel stolnic. ca sa fie volnica si put/arnica cucarte dwmnei male. as inia si a stapiacni satul 131eaniAxil la Turim in ttnutul Esilor, cari acel sit. i sau alesinparte dumisali. de cAtr a. fii dumisale. ca sä tie acel satpenlru comandul dumisale... ti inca .i alt sat anume denparte lui Iordachi med. de la tinutul unde iari plä6/a. pentruail-LI la adiaste doms sate, nim* din fili dumisale sa nus arnestiaci. caci sau socotit. sa tie in parte dumisale. pecum sau zis mai sus. pentru zastrele. 6au avut dumneaei.de la parintiali dmisale Apostul Catargiul. biv vel ccmis,

www.dacoromanica.ro

185

§i sau prapadit la datoriile sotului saki lui Iordachi stol-nicul. iar ginerele dumisali fflkpiau BOT*11811. de ar hi si luatvro carte ca atrkm. ca sA stapxniasca acel Rat Baseanii.sä nu i s tie 4 sama. cad a hi luat. pe nestiinta domniei

cu mestersuguri. drept atyk& sa aibm dumneati stol-ni6asa asti n acel sat. si trk de apoi. cui an vrat. wr salvanza. or sal daruiascx. volnica s fie dumneaei. a da oori a strain. ori la fi6ori wr cui ar socoti. drept awkdomnim mea. iam dat si iam Intarit ca sai fie nric, si de

domniia mea. si altul nimea sä naiba a sa amesteca.np-k,A, CHM itHCTOM rcnxvraaauti (inaintea acestei carti a dom-niei mele).

Caci si la izvoadial. de impartal Aste legat.precum au asezat dmnealor

Iw Mihail Racovit Voevoda,Pecetea mica domneasca in tus rcs.Axintie uricar.

Artàrile acestui ispisoc dumnesc indreapta i intre-gesc aratarile snitei Cantacuziniste publicale de N. Iorga.

Iordachi Cantacuzino biv vel stolnic mort inainte de1722 e fiul spatarului Toderasco Iordachi, si nepot luiIordachi Cantacuzinovel vist. cumparatorul niosiei Baseniicu selistele ei. Deci de la 1662 pima la 1772 mosia Ba-§enii a stat in manule Cantacuzinestilor. Spita Cantacuzi-neasca da acestui Iordache stolnicul numele de Pascanul.Are doi fii : pe Iordache Cantacuzino Pascanul medelnicersi pe o fata marilata nu cu Velisco Boteanul, cum zicespits., ci cu Serban Boteanul, cum arata cartca lui M. Ra-covita Voda. (Surete ms. I. 717). Ceia ce nu ne spunespita Cantacuzineasca ne intregeste cartea noastra, a a-cest Iordachi Cantacuzinn stolnic, era ginere lui ApostoliCatargiul, de oare ce. tinea pe lleana, fata lui. (Suretelzvoade IX, arborele Genealogic).

mali4

§

a.aboar!.

www.dacoromanica.ro

186

lord. Cantacuzino vist.cis. Alexandra

Toderaaco Iordachi spatar .Apostol Catargiul

Iordache Cantaeuzino Paacanul asItorit en Deanastolnic t 1720

Iordachi Oantacuzino fata &is.spatar Serban Boteanul

C. 7271 Iunie 13 (Boraa I. 33). Cartea lui Grigore Joan VodiWill la 4 boeri sã meargi si hotirniceascji moaiile Sf. Spiridon dinJaai, care slut incalcate de megieai ai anume Biialni, Ostopceni aiBoraa.

Iw Grigorie loan Vvoda. bojiiu. milst. gspdrz zemli.Moldavscoi. Cinstit si credindos boeriul domniei meli.dmta Dumitrasco Paladi biv vel vornic i dmlui MihalachiChesco biv vel pit. i Neculai Camaras, de izvoade i LupulHadambul vornic.. facem stire dumilorvoastre ca domniimele au dat jaloba cuviosul rugatoriul nostru, sviintiia saSofronie egumenul manästirei Sfantului Spiridon. cum caare o mosie aice la tinut Esii. anume Bas Atli. care movie sainpresoara de atra movie Camanarästii a satrarului Cocii side cAtra Satrarestii. lui Stefan Gheuca. si alta mosie maiare manastire Ostopceni inpreuna cu Vasile Cozma. caresi adasta sä inpresoara de catra mo4ie Candestii. cum sialtä movie Borse s5, inpresoara de att.& Gaurenii dmsalestolnic Beldiman. i a lui Osmache. cu care Impresurare cefac razasii mosiilor manastirii, i sa pricinueste mare pagu-ba si stricaciune. si cersind de la domnie mea ca sg. i sahotarasca mosiile, iata randuim domnie mea pe dmvoastrace sa mergeti. la de mai sus numite snoii si sa strängetipe toti acei razesi si oameni batrani, carii vor sti pe undeau unblat de vac. hotarale mosiilor manastirii. si duptscrisori si marturii hotarnice, incredintate, ce sa vor aratade catra toate partile, si dup a. marturiile osmenilor batranimegiiasi. cui yeti cunoaste dreptate, in trica lui Dumnezau._

www.dacoromanica.ro

187

hotarati. i sa alegeti mosiile manastirii osAbit de aaltora puind i pietri hotara din gur inpregur. si dup4hotarare ce vet gasi sä dat. i mArturie hotarnica in sam-ne, iscalita de dumnevoastra, .1i de tott megiiasii. i inpre-giurasii ce sa vor Intampla la ace hotarare, care marturiisa o trimeteti la vtori logofat si sa o duca sa sa cercetezede dmlui vet logofat. si apoi sa o triaca la Condica ceam poroncit domniia mea. iar carii din rAzAsi nu sa vor o-dihni cu hotarare ce vet face drily. s'.1 le dati zi de soroc.

impreuna cu marturiia dmv. sa vie la divan. adastascriem.

vIt 7271, Rini 13.Pecetea domneasca in tu§ ros cu : Io. I Pp.

1w. J KB. I 1763 I cap de bou.procit vet log.

Candid de divan. Pentru bunul mers al juraitiei,nevoia a cerut ca sa se randuiasca de domn ra atat diva-nul cä i marele logofat sa tinA condici in regula, incare sA treaca toate pricinile, pentru a se sti mersuljudecatilor, intru cat pArtile I.fistrand la ele vechile hartiiimpedecau adesa ori indeplinirea procedurei civile, cum

afiarea adevArului. Dna condicile de divan s-au intro-dus de C. Voda Mavrocordat, condica marelui logofat,care judeca in apel toate pricirule o infiintaza Gr, IonVoda Calimah.

lata mersul procedurei : duo hotArare ce yeti facesa dati j marturie hotarnica in e mn e iscalita de dum-nevoastrP , care sa duceti la logotA tul al 2-a §i sa o (Incasa sa cerceteze de d.lui vel logofat si apoi sa o treaca incondica ce om poroncit domme mea".

D. 7271 Iunie 28 (13ora I, 34). Hotarnica Ostopeenilor radicatii.de boerii rânduiti de Vodii. Gr. Calimah, pentra alegerea a doi

ce se cuvin Sf. Spiridon din Ia0.

D:n luminata poronca pre inaltatului domnului nos-tru mariia sa Gligorie Ioan Vvod. fiind randuiti cu carteamarii sale, ca sa alegem doi batrani din satul Ostopce-

sa

§i

,e

§i

J

ba-tritni,

inipakie

www.dacoromanica.ro

188

nilor. ce sant la tinutul Iasu lui, la Turie a sfintei manas-tit i sfant Spiridon. ce sant cumparate de dmlui rapaosatullordachi spatar. adica i pol batran de la Gligori Carligvornic si de la nepotul säu Nacul nepotii Cucoarii, i polbatran de la Ghiorghie Chis ce sa trage din sämintie luiMurgu. care sa fac 2 batrani, deä noi. dup. luminata po-ronca marii sale mergand acolo. la numita mosie Ostap-cenii, am cercetat pricina acestii mosii i dupa hotarnicaIui Grigorie Cucoran vornicul. de poarta din velet 7222Mart 7. ce au hotarat trei WO din tot satul Ostopeenilor,lui Stroescul armasul, st dupa ispisocul Marii sale lui Mi-hai Voda din valet 7232 Mar 31, sau dovedit ca acest-sat au imblat In zaci batrarii, ce sant acum toki batraniila stapanire lui Vasile Cozma, si vrand sfiintia sa Orin-tele Sofrouie egumenul sfantului Spiridon ca sas aliaga o-Obit acei doi batrani a manastirii am facut stanjani de

palme i funie de 30 sthr.jani, si am Inceput intat a ma-surA dintrun stalpu. cPri parte de kos ce este Imre doistejari cu buor, unul dispre soare rasare, i unul dispresoare apune in rnargine rediului Ostopcenilor, unde saclesparte Ostopcenii de Candesti si de acolo drept pecampu In sus. pe supt Turie i pan In capul mosii Basa-nilor, nude au luat oamenii cu sufletele lor, i pe carte

de blastam la niste stejari sau fiat 22 odgoane i8 stall-jAni si am mai masurat §i pe deasupra radiului Ostopce-,nilor despre apus i pe drum Furilor in sus, de la o piia-tra dime doao grob (sic) unde iaste i un stejar cu buor, unde

larks sa disparte Ostopcenii de CAndesti. i in sus. pe drumFurilor pan In hotarul Basanilor. mosia manastirii luiSfeti Spiridon. sau aflat 28 odg. i sau mai masuratlit capul hotarului Ostopcenilor in faneta .si sau aflat 18odgoane si socotindusa batranii pe stanjani sau ales acesti»doi batrani pat te manastirii din hotarul Ostopcenilor dinparte di sus. alaturea cu hotarul Havnilor ce este deasu-ipra paduiii Turii in zarea dealului si in g os tot zarea dea-lului 138 stanjani si am pus stalpu tie piiatra hotar si am-ariasurat si pe drum Furilor din hotarul Basendor i dru-

si

www.dacoromanica.ro

189

mul in Os din potriva Stälpului ce este in movila in paran si am ales parte manastirti 170 stänjani si am pus-stalpu de piiatra, si am masurat si din stalpul Basanilorce este deasupra rupturei in kos pe zarea dealuluiales iaras 17o stanjani i sau pus stalpu de piiatra si aromasurat si di in capul Ostopcenilor In fanat i sau aflatio8 stanjani si sau pus piiatra, i asa sau incheiat si sal/stalpit acesti doi batrani a manastirii den Ostopceni denparte den sus. si dupa cum am hotarat am facut i noi a-6astä marturie hotarnica la mana sfiintii sale parinteluiSofronie. egumen. manaslirii lui steti Spiridon.

vlt 7271 Iunie 18.

D. Beldiman biv vel vornic.111,halachi Chesco biv vel jic. hotarnic. Lupul Ha

dbmbul vornic de poarta hotarnie. Nicolae camaras deizvoade hotarnic.

Ostopcenii ne duce la intemeetorul su Ostapco va-taman, care t§i avea case la Turia, cum celim In uricul luiStefanita Voda din 7030. (Uricar XViII, 91). Stefan eelMare daduse manastirii Moldovita intre altele si jumatate dinsatul Ostopeeni la Turia unde 1i avea case Ostapco va-taman 110/WRIl114 WT GCTfltIM1 oir Torpiti : l'Af IItI RATA-

nin ca cT anro". (I. Bogdao. Doc. lui Stefan eel Mare I,179). Un alt Ostapeo 1i avea case pe Reut, caruia i se-Intareste stApAnire de Stefan Voda in 1446 Ghenar 20.(Ulianilki 69).

Ostapco e rostirea ruteara a numelui EustatieMelsor4tea. Hotarnicii randuiti de Vocla masoara Ostop-cent cu odgonul de 30 stanjani i gasesc la un capät 22-odg. la mijloc 28 odgoane i la alt capAt 18 odgoaneMosia se impartea in ro batrani, Epitropia avea a lua ocincime, adica 2 batrani, ceia ce dadea : 0 cincime din 22odgoane §i 18 stanjani fac 135 stänjeni, (boeri hotaroicipun 138) ; la mijloc o cincime din 28 odgoane e 168 stan-jeni (hotarnicii pun 170 stanjeni); singur capatul de susil pun exact, caci o cincime din 18 odgoane e tocmai 1o8 ,stanjeni.

i ana,

9

www.dacoromanica.ro

190

E. 7271 Iunie 28 (Borsa IV) .. Hotarnica Videnilor zisa siBorsa) riidicatrt de M. Chesco jicnicer i Lupul llddwbul vornic depoartà, prin care aratii c. s'au gasit in cele 1 trupuri de mosie ceintra In Bersa Hritcani, BMoseni, Hhugul si Videnii 2263 caprttul-despre rAsarit; 2336 sthnjeni capitul din jos si 3302 stiinjeni capiituldespre Jijia la apus.

Din luminata poronca pre Inaltatului domnului nostruMriia sa Grigorie loan Vvoda. fiind randuiti prin lumi-nata carte marii sale intru care ni sa puronceste ca samergem s hotararn cia mosie a sfintei manastiri sfetiSpiridon anume : Vddenii ce se numescu arum Borsa, cesa megiesescu pe den sus cu Gaurenii si in cap despreJijia sa rnegicsescu cu Vladenii i Haugul i Balosanii.§i Hritcanii ce sa megiesescu pe din gos cu Camanarestii.aceste patru mosii bat cii capetele in apa Jijii. iar Basa-nii sant despre Turie. si capatul din sus sa megiesestn cuGaurenii si Stälpeni, iar capatul din kos cu Ostopceiiiicare mosii sant la tinutul In1ui pe Jijie, Si sOnt afiero-site la sf Onta miinetstire de dumneai spdtdreasa Ecaterina

sclinita si de fiul dmsale Jonif Cantacuzino biv velagei. De6 dupa luminata poronca marii sale am mersu lanumitele mosii si am stransu pe toti megiesii. de prinpregiur anume. pe Stefan Gheuca ot vist. mosan din SI-trareni si pe dom. medelnicereasa Sanda mosanca din Can-

Vasile Caraiman mosan din Ostopceni, i VasileTiga i Ion Doltul mosinesi din Ca nanarasti i Carste ombatran de Borsa i popa Grigorie ottam si Proca vorni-cul din Gaureni si lonita Matei din Radiu, .si Savin Ba-covii; ottam i Costandin ottam toti acestiia mosinasi dinRadeni. si Ion Sofiica om batran din Carniceni si Lupu-fi6oru1 Parvului pargariul de acolo i alti multi inpreju-rasi si Inbland inprejurul acestei mosii cu acestiia toticetindule si carte de blestam ca sa arate adevarat pe undeau umhlat hotarul acestei mosii de vac. i inUti mergandla hotarul Vadenilor din sus. unde sa disparte de Gall-reni la matca Jijii vechi, ce sa numeste acum Podusca,am facut stanjan de opt palme i odgon de 30 stanjani,

desti, i

p

p

pi

www.dacoromanica.ro

191

si in malul Jijii vechi sau pus stalpu de piiatra si de a-colea purcezand a masura sasul spre rasarit alaturea cuhotarul Gaurenilor. pan la ruptura In piscu din gos dedrum unde sau gasit stalp vechiu, sau pus altul nousau aflat 24 odgoane 15 stanjani, de acolea tot spre rasa-rit piste matca vaii Gaurenilor, drept la un piscu. undeau marturisit oamenii din Borsa pe carte de blastam caau mai fost stalpu vechiu, care noi nu lam gasit, si In lo-cul acelui stalpu am pusu alt stälpu de piiatra si sau aflat20 odgoane, de aculo tot pe podis spre rasarit si tot ala-turea cu Gaurenii In -zarea podisului sau pus piiatrasau aflat 8 o(dgoane), de acolo tot podisul la vale alatu-rea cu Gaurenii si tot in gos de rgdiul Gaurenilor pistevale In coasta dealului intre drumuri sau pus pilatrasau aflat 9 od(goane). de aicea apuca drumul la deal ala-turea cu Gaureanii si tot drumu pan in drumul Furilor,unde sa inpreuna capul moi Basenilor cu Roscani i cuStalpenii sau pus o piiatra. de la vale de drum in its-pintii i sau aflat 13 od(goane). 28 stanjani, Ora aieeaneau arAtat Carste Soro6anul si Stefan a Fanii oamenibatrani din Borsa pe carte de blastam cum Ca asa s dis-partu aceste hotarg. De aicea sa intoarce hotarul Basani-lor i apucg drumul Furilor in gos spre rasarit alatureacu hotarul Stalpeniboi, i tot drumul pe deasupra unorulmi tineri pana unde intra drumul in dumbrava sau puspiiatra. in dreptul until stejar ce sau insamnat cu buorsau aflat 18 od(goane) 10 stanjani ; de acolo tot drum Fu-or In g os i prin padure alaturea cu hotarul Paulenilor

cu a Stalpenilor pana unde sau aflat un stejar cu buorvechiu de la vale de drum In fundul vaii Basenilor si totdrum Furilor In gos i prin padure alaturea cu hotarulPaulenilor pan In capul Radenilor. in padure de la dealde drum sau pus un stalpu de piiatra si tot drum Furilorprin Ware i alaturea cu hotarul Radenilor pan uncleiasa drumul din padure intre doi stejari de la vale deArum sau pus un stalpu de piialra. i sau aflat 12 od.12 stanjani. si tot drum Furilor In gos pan in dreptul fan.

si

sj

si

si

www.dacoromanica.ro

192

tanii ce sa numeste fantana Talharului. de aicea lasa dru-mul Furl lor i apuca podisul pe supt marginea paduriiTurii si in kris pan in hotarul Ostopcenilor intre nist&stcjari i sau pus un stalpu de piiatra i sau aflat 32 od-goane. 14 stanjeni. de aicea sa intoarce hotarul Basanilorspre amiazaza drept peste campu asupra vai OstopcPni-lor intro movila ce iaste In valea Ostopcecilor cu izvoarasau pus stalpu de piiatra si san aflat 10 odgoane 23 stall-jani, de acolo piste drum Furilor pe podi§ drept la ruptura.tot alaturea cu Ostopccnii sau pus stalpu de piatra si sauaflat 8 odgoane de la ruptura sa pogoara pe drum pecostisa si pin coastele movilei deasupra drurnusorului sat)pus stalp de piiatra si sau aflat 8 odgoane, din coastele-muvilei drept la vale. si piste un grind si iarasi la valelanga niste sAraturi alaturea cu Ostopcerni sau pus stall)de piiatra i sau aflat 14 odgonne si aicea sa sfarseste ca-pul Ostopcenilor. de aicea sd intoaree hotarul Basanilorprin capul Ostopcenilor si merge piste podi si piste viiasupra miii vai in buzl unui piscu deasupra vai sau pusstälpu de piiatra i sau aflat 3 od. de aicia peste valetot prin capul Ostopcenilor si piste un grind deasupra vaiiTrestioara sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 7 od.si de aice piste vale Trestioara. i la deal peste ponoarala zarea dealului Protai par in costele Balosenilor in piia-tra Robilor ce este in zarea dealului sau pus stalp depiiatra i sau aflat 7 odgoane din zarea dealului 'piste po-dis purcede hotarul Balosenilor si cu parte Robilor ce a-rata in ispisocul lui Ilie Alexandru Voda din valet 7175lull 19 scriind ca sau ales partea Robilor din gumatatede sat din Baloseni din parte de sus a sasa partesau ales 3o stanjani §i tot alalure cu Ostopceuii pe podipan in piiatra Robilor ce san pus langa drumul mare.unde bat Balusenii cu capul in Satrareni dupa cum aratäispisocul lui Ilie§ Alesandru Voda, sau aflat zo od. 3stanjani. de aicea sa intoarce hotarul Balosenilor cu parteRobilor pintraltu stalpu de piiatra ce sau pus fn capulBalosanilor. care stalpu au marturisit Ion Doltul si cu Va-

pi li

www.dacoromanica.ro

- 193 -sile oameni batrani din Camánargsti. prin carte deblastam cum ca acolo au apucat stalpu vechiu a Balosa-nilor i noi nu lam aflat, dar pe acel stalpu i hotarnicamanastirii 11 adivereste ca au fost. De aicea de la acestidoi stalpi am purces alaturea cu mosiia Satrarenii dupahotarnica lui Dubau logofatul ce au hotarat satul $atra-renii. mosiia lui tefan Gheuca ot vist. incepand de la a-cesti doi stalpi drumul mare. si tot drumul alaturea cuhotarul $atrarenilor WA la un stalpu de piiatra ce sauaflat 5 odgoage 22 stanjani. de aice de la acestu stalpu.lasa drum si apuca pe podis prin priloagi si tot alatureacu hotarul *atrarenijor. pan unde sau pus stalpu de piia-tra in podis si sau aflat 6 od. de aice tot piEte podisprin priloagi asupra fantanii lui Tomusco i deasuprafantanii langa niste spini sau pus stMpu de pliatra. i sauaflat 12 od. de aicea de la fantana lui Tomusco apucadeahfl asupra fantanii Arbanasului tot alature cu *atrareniideasupra fantanii Arbanasului tot sau pus stalpu de piiatraSi sau aflat 14 od. de aicea sä intoarce hotarul prin ca-pul Hritcanilor tot alaturea cu hotarul $atrarenilor si pepodis sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 12 od. 18stanjani, de acolo tot pe podisul In gos alaturea cu *etra-renii. iarasi sau pus stalpu de piiatra i sau aflat 6 od.si de acolo tot podisul In os pan in capul Hritcanilortot alaturea cu Satrarenii, pan In hotarul Camanarestilor,unde sau pus doi stalpi de piatra, unul fundul Hritcanilor

altul disparte Hritcaniii de Camanaresti, si sau aflat 8od. de aici sa intoarce hotarul Hritcanilor asupra Jijiei a-lature cu Camanarestii. pe podis, sau pus stalpu de piia-tra ti sau allat 8 ad. 4 stanjani. si tot podisul asupra u-nii movili i In coastele movilii sau pus stalpu de piiatra

sau aflat 7 od. 14 staojäni, si de acolea tot pe podis lavale, si alature cu Camanarestii In muche sau pus stalpude piiatra i sau aflat 10 od. de acole la vale la un parlanga o fantana deasupra lantänei sau pus stalpu de piia-tra i sau aftat 9 od. 4 stanjani. de acolo la vale pe di-nainte helesteului ce iaste pe hotarul Hritcanilor si piste

Ispisoaee i Zapise Vol. IV p. II. 13

Tig:t.

pi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

194

matca vai a Hritcanilor pan la un damb ce este deasu-pra sasului Jijii. sau pus stalpu de piiatra i sau allat IIodgoane. si de la acestu stalpu de piiatra drept piste Os§i prin stuh pan In matca Jijii, de acolea apuca matcaJijii In sus pan in hotarul ce sau pus intAi in malul Jijiivechi ce sa numeste podusca, §i asa sau incheet acestecinci mosii. cu hotara din gilir inpregiur si dupa cum amhotarM i sau stMpit, am facut i noi a6astA marturie ho-tarnica la !liana sfintii sale parintelui Sofronie igumenmanastirii lui Sfeti Spiridon.

vleat 7271 Iunie 28 dni

D. Paladi biv vel vornic.Mihalache Chesco biv vel jic. hotarnic. Lupul Hadam-

bul vornic de poarta hotarnicu. Nicolai camara§ de iz-voade hotarnic.

Drumal Furilor. Pe partea despre rásarit prin pa-durile dealului Turia holarul 11 facea drumul Furilor petoata lungimea sa de peste 6 chil metre. Drurnul furilor epomenit si in judetD1 Putna §i Bacau incâ din secolul alXVI-a si mai inainte, i spune toarte mult pentru stareaeconomica t administiativa veche, ca in tot lungul vailorMoldovei era un drum al Furilor, hotar de mosii.

Partea Rohilor ni s arata aici ca in urrna pro-ceselor avute la divan de fic orii lui Simion, intorsi dinrobia tatarasca, ii s'au ales din 13 Iloseni a sesa partedin jumAtatea de sus, 8o -taojeni".

Donatoarea. Ecalerina Pascanita e sotia lui Ior-dachi Cantacuzinn Pa§canu spatarul, care a fost afierositdanie manastirei Sf. Spiridon catra 1761, mo4ia sa Vade-nii. Fiut sa Ionita Cantacuzino Pascanul ni e dat despita ca s'a calugarit mai apoi. Ecaterina Pacanita spa-tareasa a mai avut acWi copil : llinca maritata cu VasileNegel ; Safta casatorita cu Lupul Bals, Costandin Pascanurasatorit eu Maria Via-to si De lonita ago, apoi calugarit.

www.dacoromanica.ro

195

F) 1765 April 10. (Borsa IV. Cartea lui Grigorie Alex. Ghi-ca Vod. data in chestia preValuirei easel si livezii ce-si Meuse unPascal Sirbul pe alt loc, nu in selistea Borsei, pricinuind pagube Ca-

Sf. Spiridon, a carui egumen era vliidica Erinopoleos Sofronie.

Itv Grigorii Alecsandru Ghica Vvod. bojiiu. mlstiiugspdrz zernli Moldavscoi. de vreme ce sventie sa prin-tele mitropolitul Erinopolios Epitropul sventei manastiria svantului Spiridon au ara tat ratra domnie me. cä avandnumita manastire o mosie anume Bma pe Jija. la tinu-tul Esului, i find si sat pe numita mosie, in saleste ve-che. uncle sa numeste satul Borsa, dar pen pregiurul sa-lestei, uncle este loc de pus prisacA si de tarnd si de fa-cut fan, este .5Azator un Pascal Sarbul intro vale si aricasa si puin vii i pomi. si tine si stupi. nu numai a luice si a altor negutitori. dar find ca ace mosie, au Inca-put acum de vo 2. 3. ani supt stapanire manastirei. svan--tului Spiridon, si avand i stupi acolo. i vrAnd ca sas1ac i asazare azolo nu este cu putina, a suferi pe nimesä sada pe de laturi. de sat afara den saliste satului, a-diverindusa ca acolo. tntaiu unde sede acel Pascal Sar-bul. face mare paguba si cMcare mosii. i strcaciune stu-pilor manastirii, Si strica iarna i fanatele, cum si allAturasi, ce .sed tot pe ace mosie. carii i giudecata au a-vut parintele Erinopolios la dmlor velitii boeri. cu Pas-cal SArbul si cu alti laturasi, pentru a6astà prima si niceei nau avut ce sä mai raspunda. doveclinclusa ca sezindei de lature satului, pe unde este lo de hrana fac multapaguba la movie sventei manastiri, cari nici ei nau pututmai mult sä ste inpotriva, fiind si de stricaciune satului,

iata dar ca am randuit. pc boeriul nostru vornicul depoarta sa aiba voe prin carte domnii mele sa marga a-rolo la casa lui Pascal Sarbul dinpreuna si cu un marturtPslar si sa strangA §i pe alti mahalagii. de acolo. de prinpregiur si in frica lui Dumnezau sä socoteasca i sa pue

casai dupa rum sa socoti cu dreptate cum si vii,pomi tot sa pretaluiasca, i dupa pretul 6ar socoti toateaceste de mai sus aratate, sa faca i marturie, ca sth de

13)

sei

.pret

www.dacoromanica.ro

196, --

parintele. Erinopolios banii §i el sa sa radice de acolo, custupi cu tot ce are sa marga la sat sa sa aseza. cum si pealti läturw de la Haugul. i de la Hartop, i Hociungi tu-tulor sa le dea poronca sä sa mute la sat unde este sa-leste veche.

Intralt chip sä nu fie.lt 1765 April 10

procit vel logofat.Pecetea domneasca in ceara ro§ie, cap de bou.

Pentru a intelege legatura dintre acest act sub No.9 si urmatoarele, sa legam mersul proprietatii din cele-lalte 2 trupuri din mosia Borsa : Rwanii si Vadenii, po-reclit apoi Borsa.

Rwanii umblau pe trei stalpi : cel din jos zis alGaraului; cel din sus zis a lui ,orunga, si al treilea dinmijloc. In stalpul din sus era stapan clucerul Stefan Pe-triceico, ajuns apoi Voda, cumparand de la urmasii IlliSorunga. In stalpul din jos se isca on proces lung intreUrsul Ponici satrar si ai lui razei cu Toader vornicul deIasi, care ar fi cumparat fara tirea raze§flor. Toate di-vanurile admit dritul de rascumparate, mai ales ca Po:nici giurase ca n'a stiut de vinzare. In proces se ames-teca fi Gh. 5orunga din stalpul din s.:us, dar se da ramasla toate divanurile.

Nu stimlipsindu-ne actelecum de s'a incorporatstalpul lui Ursul Ponici satrar in trupul Borei.

Vadenii. Cel mai vechiu act din plicul Vadenitor nearata ca satul era intemeiat cu mult inainte de 1629, Ondgasim stapani in Vadeni pe Haugesti, urmasi din Haugulcel batrin. Miron Barnoschi Voda judeca si da ramas pePana visternicul sa intoarcd molia luata de la copiii Hdu-gului pentru 66 lei, sub pretext ca i-ar h ramas ei datorcu 8o zloti din o slujba.

Vadenii erau §i ei impartiti In trei stalpi : Un stalpcel de sus It stapanea Cazacul ; un alt stalp it cumpa-

www.dacoromanica.ro

197

rase T. Gherasim cu Ioo galbeni de la Cost. si ToaderHaugul ; in al treilea stalp erau stIpani copiii lui PatrascoHaugul, luati In robie inpreunA cu tatAl lor de Tatari.

Marele visternic Iorda:he Cantacuzino, revenit intarA sub domnia lui Gh. Stefan-Voda, dupl ce fusese des-tgrat vre-o 2 ani i moiile lui luate pe sama domniei,ca Popricanii §i altele, intra ca stapan in VAdeni in urmaactului de imprumut ce a facut cu PAtra§co HAugul, pecare l'a platit de robie cu loo lei. Zalogul neputandu-seplAti la vreme, a rAmas pe sama lui o jumAtate din atreia parte a satului VAdeni, pe care il cumparase Pa-trasco Haugul de la verii sAi Toader si Costandin cu 30galbeni. Acestea se petreceau in 1656. Haugestii fusesedu§i robi de Cazaci i Tatari in frAmintArile de sub VasileVodA Lupul si Gh. Stefan, si visternicul Iordache se facedeci prin acest act de zalogire rAzes in trupurile Bor§ei.(III. I. 71).

Din stalpul al treilea a lui Patrasco Haugul cu fiiisAi, el nu zalogise de cat jumAtate a §esa parte dinsat; cealaltA giumAtale o cumpära Iordachi visternicul toc-mai in 1661 Sept. I, cand deja cumpAra ca raze§ §i vecinin Baseni, BAloseni i alte hlize din jur. El cumpAra cu70 taleri alta a vase parte de la ginerele lui Patra§coHaugul, de la Gavril Poruschie. (III. i 191).

Visternicul Iordachi cumpara al doilea stalp in ace-iai 9 SepL cu 140 lei de la T. Gherasim, care siel cumparase acest stalp de la Costachi i Toader Hau-gul cu ioo lei. (III. I. 192). Insfar§it dupA 2 luni cum-Ora la 1 o Noembrie cu 18o lei si cealaltA jumatate desat de la MihailA., ginerele lui Sava Haugul. (III. I. 193).

Intre acestea Iordache Cantacuzino moare ca spatar.El cumparase in Vadeni cinci din sese päri cu pretul de490 lei. Tocmai in 1671 Mai 9, (III. 2. 126), giupaneasalui vaduva, Alexandra IordAchioae cumpara cu 150 lei sial treilea stalp al Cazacului zis i Bor$a, dupA ce gine-rile Cazacului Papaluta i-1 zalogise pentru ix luni.

luna,

www.dacoromanica.ro

198

Pentru ineles iata spita Haugestilor :

Haugul eel Wean

Häugul (ace*ti doi frati intemelaza" satul Hdu- Iläugulzis Vcidenii)

Durnitru. Vasile, Sava, Constantin, Toader, loan Patra*copitar diac pitar pitar

Antemia, Nasiasia, Ileana Met fatl cäB. Gavrii Poruschie-cas. Mihà1I in rale

Iar st1pii mosiei Vadenii veniau astfel :

V5deniiBoruBorp

12

Sava Haugul 1/8 Cazaculo vinde lui

Iordache IrMa Mpg-Cantacuzino lute o vindecu 180 lei cu 150 lei

1/8 T. Ghera-sim o vindecu 140 lei

1/8 Patra§co Häugul

Haugul yin-dut cu 100

lei

fata cars. Ga-vril Porus-chie vinduacu 70 lei

Lui Iordache *i Alexandra Cantacuzino spatarul

Numele de Viideni, ne duce la radacina vad, treca-toare, tin4, (vsl.), cum Vädenii veniau pe Jijia, in dreptulvadului Jijiei s'a intemeiat satul si sa zis V adenii ; Cuminsa casele erau rari si nu pe toti stalpii erau case maitemelnice, s'a intamplat ca pe stalpul Cazacului sa durezecase mai bune unul Bor5, care nu era HAugesc, ci naimitla vadul Jijiei. Bor5 barbatul a murit; cat a trait el s'azis satului in parka unde l§i facuse case el Bors, la Bor-su" ; murind el si urmand a sluji femeia lui ca pazitoare

getii

Hangar

www.dacoromanica.ro

- 199

la vad, s'a zis la Borsa" in loc de la Borsoae" ; si cumpe celelalte hlize nu erau case, cad Haugestii li gasim a-sezati in alte hlize, ea in Baloseni, in Baseni si chiar peaiurea, Intreaga a4ezare s'a dat dup a. numele lui Bor$,pazitor la vadul fliei, si dupa femeea lui Borse. Trece-rea numelui din Vadeni in Borsu s'a facut in jumAtatea a2-a a secol. al XVII-a, iar trecerea din Borsu In Borsas'a petrecut dupa 1740.

G. 1765 April 21. (Borsa IV, 10). A naf oraoa velitilor boeriStefan Roset vei logofat si Lupul Bals vel vornic, prin care preta-luesc casa, via si livada lui Pascal Sarbul de pe Ilaugul la 98 lei 105bani ; Maria sa Voda in buiurdiul sau admite despagubire numai 30 leipentru viisoara.

Ilw Grigorie Alixandru Ghica Vvod. boj. mls. gspdrzemli Moldavscoi.

Dupa giudecata dum. velitilor boeri ; cercetand dom-nia me. anaforaoa a6asta am aflat ca cu cale au giudecatsi poroncim domnie mia sfintii tale' parinte Irinopoles dinbani epitropiei sa dai acia 30 lei pe vie, si jaluitoruluidupa cum sau pretaluit de vornic de poarta, iar pentrucas(a) de vreme ce la mAnastire nui trebuitoare si ea ia datalta cas In loc aceiia si iau dat si lemnul asa sa s ur-meze si mai mult in mijlocul mosii eu saderea-sa nu sada,ci sa sada la siliste cu ceilalti skeni.

(1. p.) gospod. cap de bou.

Prea Inaltate Doamne

Din luminata porunca marii tale am luat sama Intresfintie sa pArintele mitropolitul Irinopolcos Kir Sofronie,si intre Pascal Sarbul ce este sazator pe mosie Haugul asfiintii manAstiri a sfAntului Spiridon. pricina lor_intracestchip este. Acest Pascal Sarbul au jaluit Mani tale. cumca el de cativa ani au facut asazare pe mosiia manasti-rii Inca pan a nu fi mosiia inchinata la manastire, si acmu

www.dacoromanica.ro

200 -

parintele il scoati di pe mosiia si ale ce are cas si nitepane raman Intru nemic. §i el nu are aiurea unde sa sadun. Sau Intrebat si pe parintele Irinopoleos la pricinajaluitoriului acestuia ce are sa raspunda, sviintiia sa auraspuns ca acest Pascal Sal bul cand au venit la a6astamosiia de sau asazat nau cautat sas faca asazarea lui lasaliste mosii unde iaste si sat si oameni multi adunaticad de atata ani sa hranescu. ce fiind o movie necautataSarbul acest(a) §au facut asazare in mijlocul mosii. undeeste tot dricul tarinii si a fanatnlui cad tarina este tocmacleasupra casai lui si cu vitile lui nu putina paguba sistracaciune face atat manastirii. iar mai vartos si celor-lalti bieti saraci lacuitori. si dui:A ce sau dat mosiia a-Zasta danie la manastire, nu de putine ori iau zis sfintiiasa sa caute sa s mute din mijlocul mosii la vatra satuluisi unde si ceilanti. birnici si robi ai Marii tale sa hranescusi de caträ parintele neopriti sant, a§ face alijver4ul hraniisi chivernisalii lor unde le este voia. si el ca un rau omcu asfazi cu maine a sa muta sau tot lungit pe mosie ;acmu fiind a manastirea sfantului Spiridon Inpregiur altamusie de facut asazare pentru chivernisala casii ei nuare dup dreptate si dupa obiceiul pamantului ca o stapa-na ce iaste pe rnosiia sa, cu cale este Sarbul acest sa smute din mijlocul mosii. langa ceialanti säteni, si sa lasmosiia sloboda, iar ca jalueste el Marii tale. ca parintelede tot il goneste de pe movie. la adasta minciuni jalueste,caci de pe mosie nul goneste ce sa saz insa la seliste.iar nu in mijlocul mosii. PrEa Inaltate Doamne, pentru prici-na adasta In ceialanta saptamangi dia poronca marii taleca sa s vaza de iaste sederea lui unde arata parintele sisai pretaluiasca casa si alte ale lui ce are sau randuit unvornic de poarta de au mers acolo, si intaiu pentru side-rea lui ca sa aft la mijlocul mosii este cu adevarat :2-istracaciune nu putin a. fab' ce rnulta care si Sarbul la a-e'asta nu zice nimic si asta am soc.o tit de na fi si poroncamarii tale sa sä mute la sat cu toata sederea si bucatelelui ce are. al doile pretul casai lui au cuprins 54 lei 45

www.dacoromanica.ro

201

bani si un zamnic si un grajdiu si o gradinit sau socotit14 lei 6o bani iar o vi4-oar cu livad. sau pretalrit 3o leicare peste tot sau facut 98 lei 105 bani. si cat pentru cassi grajdiu si alte a casai zice parintele ca fi trebuescu sasia lemnul. dar vrand sa se mute la sat. li da sfintiia sa casacu pivnita In sat sa saza. iar pe livada si vii nu pune sfin-Via sa pricina si a da banii acesti 30 lei, insa cu poroncamarii tale zice ca. ia da, fiind bani spitalului, si dupa cumneam 1nstiintat noi si lntru adevar asa am gasit a fi cudreptate ca sa sa radice din mijlocul mosii si instiintampe Marii ta, iar pentru bani pretul casii. parintele zice cacasa nui trebue sas ia leninul si pentru pretul vii ramanesa hotarästi mariia ta cum a fi mtla marii tale la care siparintele sa primeste.

t c/-(ge April. xuPrea plecat slugile marii taleStefan Roset vel logofat. Lupu Bals vel vornic.

H. 1765 April 23 (Papa IV, 11). Scrisoara de cercetarea ce aficut Grigore Razul nsier in chestia pretäluirii la 98 lei 105 a casei,livezii si viei lui Pascal Sàrbul sezator pe mosia Haugul.

Prea Inaltate Doamne, sa traesti mariia ta in multiani cu fericire.

Luminata carte marii tale ce meai trimis cu un (Pascal)Sarbul de la Borsa din tinut Esi, cu multa plecaciune amluat, si cele cemi poroncesti mariia ta am triples. cat pen-tru acest Pascal Sarbul de pricina lui e'au avut si gude-catà cu sfiintiia sa parintele Mitropolitul Irinopoleos. imiporuncesti mariia ta ca sa fac cercetare, de ieste cu si-derea lui In mijlocul mosii unde aproape este st farina.al doile si pentru pretul vii si a livezii, de sau pretaluitcu dreptate de vornicul de poarta. vei sti mariia ta, cacu adevarat in mijlocul mosii sede, si stracaciuni cu bu-catele lui In tarini face qi cu cale iaste sa s mute cudere in siliste, unde sant si alti birnici, sa nu mai lac

www.dacoromanica.ro

M2

pagubire mänästirii. iar vie cu pomi mai mutt de acei 30lei nu face, numai de vreme ce si, casa lui si alte ce maiare pe larzga casa, si cu vie, la pretuitul vornic. de poartaau cuprins 98 lei 105 bani si dac si lea rasipi de acoloce poate sa tact, find si un om sarac trebue sa i sg pri-cinuiasca paguba, Sarbul el sa prime§te sa i sa de de lamanastire acesti bani. 98 lei 105 bani si sä ias cu totulde acolo. care spuind eu si parintelui asa au raspuns cacum vei poronci manila (a va urma, numat far de poron-ca si Vire marii tale acesti bani nu poate sai de, ce euDoamne dupa cum am aflat Instiintez pe manila ta §i. precum a fi mila marii tale.

t Ckcgs. April 23Al marii tale pre plecat slug.

Grigore Razul usier.

1). 1765 April 26 (Borsa IV, 12). Scrisoare de adeverintit dinpartea lui Pascal Shrbul eh s'a multamit cn pretgluirea fficuta deTudurachi vornicul de poartri si Gr. Razul nsier, diindu-i-se 8 lei105 bani pe toatä pojijia casei sale.

Adica eu Pascal Sirbul de la Haugul. facutam zapi-sul mieu la cinstita mana dumisale Gligorasco Razul. blvvel usier, isp(ravnic) de tinutul law lui, precum sa s stieca aducanduma la divan sfintiia sa parintele vladica de lasfte Spiridon. penrru ca ar fi avand sfintie sa multa stri-caciune dupa dobitoacele mele catra bucatele sfintii sale.si nu mai poate suferi a sadea cu casa mea pe rnosiasfintii sale si de la divan mi sau hotarät cu anafora casi eu pana In zece zile de pe mosiia sfiintei manästiri laalt loc sä ma mut, despre care vadea am lost dat si za-pis la mama dmsale Tudorache vornic de poarta. §ii asacu zapisul mieu mau lasat [Ana au trecut vadeaoa. dareu neputand sa ma mut de acolo. iaras de iznoav mau a-dus la giudecata. eu Inca vazand ca Intralt chip nu mavoiu putea Indrepta, am cazut cu mare rugaciune catra

www.dacoromanica.ro

'203

sfinfiia sa parintele vlaclica ki catra dmlui ispravnic de aumijlocit ca sä mi sa pre6uiasca casa mea cu grajd, si cucasoaia Jui si cu zemnicul si gradina si livedea de pomisi cu viia si cu toate cele dinprejur casli cu bani cat sava socoti, si asa sa es cu un i'.as mai Inainte din casamea. si dupa rugaminte mea, a socotit si dmnelor. cu prii-mire si randuindumi om gspd, miau preduluit toate acestecu bani drept 98 lei 105 bani cafi miau si dat si bani Inmana mea si acum au ramas sä marg sami radic ce amin cisa ma si sa ma duc la alt loc, iar facand mai multaIntarziere Rau mas amesteca eu a lua iaras dintru acelece arat mai sus. preeuit dupa cum mai pre larg arata a-nume un izvod ce au dat la mana sfintii sale parinteluivladicai. sa fiu de' gloaba si de pedeapsa ca un om rauki inpotr. vitor judecatii. si pentru mai adevarata credintamiam pus numele si degetul mai jos Ca sa s creaza.

4 cggs. April 26

4 Eu Pascal Sarhul adiverez.

I. 1765 April 27 (Borsa IV. 13). Cartea gospod a lui Gr. Alex.Mica Vodii. cittrà viddica Irinopoleos ca sil pläteascii din casa spitalului 98 lei 105 bani despIgnbire data lui Pascal Sarbul, pentra stricarea si mutarea pojijiei casei lui.

Io Grigorie Alixandru Ghica Vvod. bojiiu. rolstiiugspdr. zemli Moldavscoi.

Prea osfintia ta parinte mitropolite Irinopoleos. devreme ce pentru casa si alte ce mai sant pe langa casacum ki vie cu pomii acelui Pascal Särbul. ce sant pe ma-sfia manastini sau dovedit ca bine sau pretaluit de vor-nicul de poarta, si peutru ca s nu s pagubasca saracul a-cest de rnunca lui 'eau facut asupra mosii. manastirii, It po-roncim dornniia me, din bani spitalului sAi dai acei 98lei 105 bani si sä ramae casa vie livada si cu toate ale

www.dacoromanica.ro

204

-ei drepte a manastirii i la samg te vei vinde cu banii a-ce§tie.

Masta.vi.ge. April 23.

Pecete domneascd In tus ros cu initiale fin. rg.g. I 1764 cap de bou.

J. 1767 Oct. 8(Borsa IV, 18). Carte de volnicie data de Grigoreloan Calimah Vodli oamenilor din Borsa ca s opreasca pe Gheor-ghe sulgeral de a ezi apa Jijiei, pricinnind pagube Casei sf. Spiridondin Iasi.

Ilw Grigorie loan 'Calimah Vvod. bojiiu. mist. gspdr.zemli Moldavscoi. de vreme ce domniei mele au jdluitdmnlor epitropii mgrastirii santului Spiridon. cum cd latin. 4. la satul Borsa ce este al manastirei are mdnds-tire moara flicutd In matca Jgjiei vechi, acum sluger Ghe-orghe avAnd asi face moara mai din sus vra sa ezascAapa ce merge pe matca Jgjgei vechi, Si cu a6a ezdturg ceface trage togtA apa Jgjiei de merge la moara sa, abUn-duo pe o gdrld afar din matca Jajiei. din care pricingmoara mAndstirei rilmgne far de pic de apa, i nici odatAsd mai umble. dece pentru o strambatate ca a6asta ceare mangstire, au cerut dreptate epitropii, pentru aceiadar iatä ddm domniia mea volnicie oamenilor din satBorsa prin marafetul ispravnicilor de tinut sa nu ingadu-iascl pe sulger Gheorghe a ezi si a popri apa ce mer-ge pe matca jdjaii vechi. ramaind apa glodoasd, sa mar-ga tot pe matca ei, iar sluger Gheorghe de va avea ceva.sl vie aice sds caute tudecatg, cu divan. si nimeni sgnu stea inpotriva cartii dnmnii mele, a6asta poruncim.

ft c/.4)C. Oct. 8 dni.Pecetea domneascd cu initialele : 1w I Pp. I 1w.. I a. e.

1763 cap de bou.procit vel Jogofat.

I

: r

www.dacoromanica.ro

205

B. 17i3 31 (Borsa IV, 15). Cartea boerilor divanului CnejiePMoldaviei prin care rInduesc pe Ioni(5. Gordul vornic de poarti sitcerceteze pricina Ina lcirii hotarelor Bors5.4 :proprietatea Casei sfSpiridon din Iasi.

De la hoerii divanului Cnejiei Moldovii.De vreme ce manastirea sfantuhii Spiridon. are pH--

cina cu unii din Imprpgiurasii. ce sa megiesasc prin pre-'Or cu mosiia Borsa, a manastir:i, cari Irnprekurari de anincoace au inceput a pasi cu stapanicea trecand piste ho-tarale mosii manastirii. au cosit au luat dijmL i propesc

padure ce iaste pe mosie manastiai, Inca i une pie-tri a hotaralof mosii leau scos. unii din megiesi, la carecersind manastirea dreptate, ,iata de aicea sau randuit peIonita Gordul vornic de poarta, sa mearga Inpreun cuoni manastirii, i dupa hotarnica ce are mänastire safaca cercetare din samne in samne sä vaza cine din ra.--zesi au trecut piste hotarale mosii rnanastirii. cu stapani-rea. ce dijma aU lual, cum §i pe inpregiurasi sai cer-ceteze cu ce dovezi scrisori sa Intind cu stapanire In mo-sie manastirii, i depa cercetare ce va face in frica luiDumnezau pe carte de. blastam. §i de marturie in scris.si in samne, anume fiestecare pricina cum sau dovedit,care marturie cetindus la divan. de sa mai face cercetare.si de la divan a cui va ramäne dreptate, acela va stapani._

(in cifre) 1773. hill Act (3i).

Lupu Ba1 logofat. A. Gr. post-., Alexandru pah.

L. 1778 Aug. t (Borsa II, 40). 315rtnrie hotarnicl ridicati de Vi-draseu Cantir vornie de poart 5. asupra mosiei Hri(cani a stolniculuilordachi Canta, cupriozAnd 89 odgoane (2146 stinjeni) lungul si latulmosiei pe latura Jijiei 67 odgoane (1608 st.) i la alt caplt 63 od-goane (1294 st.injeni).

Fac stire cu a6astA marturie hotarnica ca din lumi-nata poroncl pre Inaltat domnului nostru made sa Dimi-trie Muruz Vvoda. find randuit cu luminata carte ['Aril,

si

i

www.dacoromanica.ro

206

sale Intru cari mi sa poronceste ca sA merg la mosiedmsale stolnicului lordacbi Canta anume Hritcanii ci cstepe Jijia la tinutul Eii i sA o deosablscu despartincluocu pietre hotar(A) despre parte mosiilor manAshrii sfantuluiSpiridon ce sA numAsc I3orsa cum si despre alti rAzesi deprin pregur. Dupl ppronca am marsu luand impreunasi hotarnica manAstirii strAngAnd si oameni bAtrAni me-giei de prin pregiur, cum §i din Borsa de p.e mosia ma-nastirii, anume loan Doltul om bItran de 8o ani si maibinet din Carniceni i Gavril sari Iftimie i Grigoras sanSandu Munteanul i Costandin sari Gheorgh e din satultrarenii i Velisco sari vornic Lupu ot Bursa i altii de a-colo, si intäi cetind hotarnica manitirn am aflat en aceastamosie Hritcanii a dmsale stolnic, este in parte din gos lamargine mosiilor manastirii, stiutA de toti InpregiurasiinumitA tot cu acest nume Hritcanii, in cat despre partealtor mo§ii ce sAnt mai din go, de aeasta mosie Hritcaniinau mai fost trebuinta ca A, mai c1.6osAbAsc cu pietre fiindca dupa hotarnica manAstirii sau gasit toate pletrile fat,cari despart mosie Hritcani pe lungu de mosie CAminArestiinefiind nici o pricina, fail cat putin loc. la fundul mosiiHritcanilor despre rAsArit, unde loveste fundul Hritcanilorin coastele *Atrarenilor dmsale med. Iordachi sint putintelcotite pietrele cAteva facandusa ca un colt care sa cu-noaste ca intra putintel chnlui medelnicer cu *Atrarenii InHritcani. dmsale stolnic la fund, si find de fat si dmluimed. lordachi vazanduse si hotarnica dmsale i sau aratatca cu gresala cotesc acele pietre, si vrand noi ca sä in-dreptam acum fundul Hritcanilor de cntra Satrareni, pen-tru ca sa sA indrepteza i rnosie $atrarenii a dmsale me-delnicer. Dlui medelnicerul au raspuns ca insu* cunoateaceasta gresala, dar find ca au intrat A-lanestii. in mosiedmsale Satrarenii la capatul din sus. unde pomeneste fan-tAna lui Tomusco, care fantana este numita si In hotarnicamanAstirii, Intre alte sAmne ce aratA a mosiilor au zasdmlui medelnicer cum ca ari sa aliag' moie sa Satrare-nii de catra Aslanes.ti i atunce sa va Indrepta si a'easta

-

S, a-

si

.

.

www.dacoromanica.ro

201

pupna pricinä ce este la fundul Hritcanilor, la care adastasi dinlui stolnic au Ingaduit, lasand pana la hotarare ceva face dmlui medelnicer, cu Aslanestii. Deci dupa lumi-nata poronca vrand ca sa diosabasc mosie Hritcanii demosiele manastriii, strangand pe top acesti de mai susaratati cetindule si carte de blestam am purces inpreunca sa ne arate hotarul Hritcanilor de unde sa despartede catra mosiile manastirii. si intai am mersu la o piatrahotar veche in muche dialului despre rasarit In coltul dinsus la fundul mOsii Hritcanii, cari lovascu In coastele *a-trarenilor tot despre rasarit, unde niau marturisit top a-eesti de mai sus aratati ca a6asta piatra hotar vechi des-parte mosie Hritcanii de catrA rnosie Balosenii si allele amanastirii, cari sa numesc acum Borsa, langa care ahstapiatra hotar vechi am pus alta piatra hotar nou..dinaintehotarului vechiu, care piatra nu am puso dupä cautarepietrii cei veche, ce am puso de cauta mai can chezas,lasandusa Inca kw, manastirii din parte cum vine cu drep-tul dupl mutare pietrei. hotarului vechiu, si de aice facand stanjan de opt palme gospod, si odgon de 24 stan-jani. am purces cu masura in lungul mosii Hritsanilor,despartind Hritcanii, de catra mosiile manästirii Baloseniisi allele piste vale pin coada unui iaz ce sa numesteiazul lui Pascal Zaraful can chizas si la dial asupra Jijieipana in zapodia dialului, si sau aflat zo odgoane si iostanjeni unde am pus si piatra, si de acolo am purces lavale tot can chezas si peste vale Hritcanilor care vale onumeste si hotarnica manastirii si peste o vatra de he-lesteu tot pe ace vale pe din gos de fantana ce o nurnascacum a lui Ion Haungu, si la dial tot can chezis, si tot ala-ture cu BAlosenii maria stirii panii la o movila in dial, sisau aflat 39 odgoane si am pus piatra hotar si de acolotot asupra Jijii par% la un pisc ci este diasupra drumuluice vine pe supt deal pe sesul Jajii, si din pisc drept lavale piste drura si piste as para la o mnvila lata ce esteIn capul movilei Racilor din sus. si sau aflat 30 odgoanesi am pus piatra hotar in movila lata din sus de curma-

www.dacoromanica.ro

208

tura, cari fac lungul mosii Hritcanilor despre parte mo-siilor manastirii par la gasta movila 89 odgoane si tostanjani. iar de la aasta movila drept peste Os ii pestegarle si prin stuh para in apa Jajii, care loc nu sau Maimasurat fiind apa pe sas, ahsta este hotarare si despar-tire mosii Hritcanilor de chtra mo§iile maLastiri;, am ma-surat si fata Hritcanilor. despte apa Jajaei in curmezislatul mosii. din piatra ahsta ce am pus in movila latapara intrun stalpu de piatra ce este din parte din gos amosii Hritcanilor, ce deosabeste Hritcanii de Caminarestisau aflat 67 odgoane. latul Hritcanilor la fata mosii. caristalpu este numit tn hotarnica manastirii Ca este deasu-pra sasului Jijii. si sau si gasit, si de la acest stAlpu ampurces tot dupa hotarnica manastirii, si dupa semnele cesant fata pe denainte helesteului, ce este pomenit In ho-tarnica manastirii cai de mosie Hritcanilor, si la dial para laun par cel pomeneaste c61 langa fantan a deasupra fantaneiunde este si stalpu. §i dupl hotarare ce au facut atuncearata odgoane II', si de la aceastA fgntana par/ la alt stalpde piatra cel arata ca sau gasit 9 odgoane si 4 stanjAni,Qi de aice la deal in muche iar la alt stalpu unde pome-.,

neste 10 odgoane, si de acole tot la dial la o movila undesau gasit la coastele movilei din gos slalp si pomeneste7 odgoane, 14 stanjni, §1 de acole pe podis In sus all-lure cu CgminArestii. sau gasit stall) de piatra si pome-neste 8 odgoane 4 stanjAni si de acolo tot pe podis In suspar la doi stalpi, si pomeneste 8 odgoane. capi stalpi u-nul il pomeneste in ,hotarnica manastirii, in fundul Hrit-canilor, si altul il pomeneste ca desparte Hritcanii de C4-minare§ti, si asa O. inchee hotarul mosii Hritcanilor atatdespre parte mosiilor manastirii lungu Htitcanfior, duplpietrele ce am pus acum, cat si despre parte CAminAres-tilor lungul parte din kos a Hritcanilor, margand dupahotarnica manastirii dupl cum sau pomenit din samni Insamni pall la aceste doi pietre, iar ace putinl pricina ceam aratat ca iaste intre med. Iordachi cu katrarenii la fundulHrikcanilor au ramas Ora and sa va alege dmlui med.

www.dacoromanica.ro

209 -

cu Aslanestii, si dui:A a6asta alegere vi hotäräri ce am fa-cut din luminata poronca marii sale lui Voda dupa cumam aflat adivArul in trim lui Dumnezau am dat aasta ame marturie §i hotarnica la cinstita mana dmsale stolnicu-qui Iordache Canta, §i am iscalit, si pe a6E stA mo§ie Hrit-canii sant si semne vechi de hele§teu §i unul cu apa.

cv71 Aug.

Vidra§cu Cantir vornic de poartA.

CercetAndusa hotarnica aëasta a moiii Hritcanii cuscrisorile mosii Borsa a mAnastirii sltului Spiridon sau a-flat ca. iasle clreapta, si nu are manastire nici cu o numirea tragi din hotarul Hritcandor, vreo parte, ce sa A sta-pniasca movie Hritcanii despre movie Borsa, intocmaidupa hotargle ce sint acum de fata, despartitoare intre a-ce.f..te dot mokii".

1792. lunie 12lordachi vornic.

Copia e legalizato. in 1845 Mai 8 de comisa hotara-toare mosiei Borsa.

Arbitru manastirei Sf. Spiridon Lascarachi Mihalachispatar.

M. 1787 Mai 6. (Borsa IV, I6). Cartea lai Alex. Ion Ipsilant Voevoddark Sandul Perjal vornie de poartä s6. hotarniceasei mosia Borsa.a mfinastirai SI. Spiridon debpre rfizesi.

Alexandru loan Vvoda. bojiiu mlstiu gospodaruzemli Moldavcoi. S riem domnie me la boatiul nostruSandul Perjul vornic de poarta, fiind ca dmlor boeri epi-tropi a manastiriei svitntului Spiridon din Esi au cerutca sa s hotArasca, mosie Boi sa de la tinutul lavii, ce arfi a numitei mAnAstiri, i sar fi a fUnd impresuratA despre

pentru aceia iatI tt't scriem ii poruncim, sa mergila stare acei mo§ii unde strangand si pe toti raza§ii tm-

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II. 14

Iw

razapi.

www.dacoromanica.ro

210

rpregura§i cu scrisori ce or fi avänd. fiind §i vechilul ma-mastirii iara§i cu scrisorile numitei mosd, si mai Intäiu safaci cercetare foarte cu amarunt scrisorilor ce or fi delmbe partile si pe unde din scri_sori si alte marturii vrednice.de credinka sa vor dovedi cele adevarate margini a mo-ld Borsa, pe acolo sa o mason cu stanjan gospod atat Inlungu pe amandoaw marginile cat §i In curmezi§ pe lacapete si prin mijIoe, stalpindo si cu pietri hotara, pe lalocurile ce a fi trebuinta, dupti.care hotaratura. ce vei-face sa dai manastirii si marturie hotarnica, cu arataresumei stänjänilor, In lungu §i In curmezi§ cum si pietrelebotara pe la ce locuri sau pus §i cum sau deosabit mo-siia aäasla de catra inprekurasi in care sa te iscalesi atatinsuti cat §i toti razesii, i altii care sa vor tampla tata lahotarat. lar and se va naste pricina ci pietre hotara sanu stälpesti, ce sä faci si harta cu Invatatura asamene de-stare mosiilor cu aratare locului de pricina cum §i mar-turie de curgire pncinei pre largu si dandule la parte cesa va cade cu zi de soroc sa vie la divan sa Ii s hota-rasa cum a fi drept.

cup7cC. Mai 6Adresa

Boerului nostril Sandul Perjul vornic de poarta sase dea.

hotarat. manastire slant Spiridon.--sau trecut lacondicaprocit vel logolat.

Vornicul de poarta Sandul Perjul neputaad radica peteren o masura hotarnicA spre Impacaciunea tuturor par-tlor a facut o harta lnchipuitoare de starea locului (BorsaTV, 17) aratand locul de pricina §i mo§iile /negiesite. Pal-ana cu care a masurat locul are abia o m, 245.

*

www.dacoromanica.ro

-211N. 1787 Innie 15 (Borsa I. 35). Vornicul de poarti Sandul

EPerjal mergtnd sä hotirniceasc'a mosia Borsa nu poate 1mphca partite-*31 face numai harta inchipuitoare de starea locului si de locul en pH-eini asupra drumnlui Furilor.

Dupa aratare dumilor.sale epitropilor de la manastiresMntului Spiridon. ce au al-Mat pre inaltat dmntui nostru4lexandru Ioan Ipsilant Voevod. cum cA sl Impresoar&cAtv'a loc, din mcsiile manAstirii. ce sant la tinut Esuluipe Jijie, ce sant patru saliste, anume VAdenii, ce sA nu-xneste acum Borsa i Haugul i BAlosenii i BAsAnii, doi ha-trAni din Ostopcenik cari mosii sant hotArAte inpregiur decatre alte mosii, deci fiind eu randuit cu luminata cartemarii sale de dmlui Neculai Rosat vel logoMt, ca sA mar-gu la numitele mosii. sa strangu mahalagii Inpregiurasi--Si rftzesi de prinpregiur mosii manAstirii sft lac cercetarecu amAruntul. cu scrisori, dovezi cini ce or fi avAnd,mosq despre ce parte sl inpresoara si cu cat loc sA pa-gubeste mAnAstire cu impresurare ce I sl face, de cAtrAImpregiurasi, deci dupa poronca mergAnd la stare locului,Inpreuna cu Ion Paiul mazil randuit, de dmlui ispravnicul-tinutului am chemat pe Savin Racovit mazil om batran ;pe Costandin Troe, i pe Lupul Mardare, i pe Chirica.Bujoranul, si cu alti razesi a lui din RAdeni fiind si ve--chi1u1 dmsale banului Costandin Balsu fat, luund si catvaoameni din Borsa am masurat mosiile inpregiur, pe sem-nele ce aratA In hotarnica manAstirii, si am gAsit lipsa nbucatl de loc. in capu PAulenilor peste drumul Furilor,din mosia Basenilor unde este padure 37 odgoane 4 stan-

jani 2 pal= si odgonul de treizaci stAnjani, dar nu cupalm& domneasca stAnjanu, ce cu care au fost holarataniaSie mai nainte. mosie manastirii. si acu in urma aciethotArAturA, am gAsit ace bucata de loc hotarata de dmlui.med. Pilipotchi i de Neculai Marnaliga vornicul de poartaluatA cu mosie PAuleni, piste hotarul Basenilor, dup. ara-tare unor razes' din. Radeni di la ace vreme, zicand cA-este drumul Furilor vechiu altul iar nu acesta ce umbla..acu, mai pe diu tos, care acel drum cel aratzs ei atunce

www.dacoromanica.ro

212

Ja hotaralal med. Pilipotki acum am stransu 24 oamenifiind i razesi de Radeni fat tot, i ne au aratat cum cakde trii randuri de oameni nau apucat nice au auzit shumble drumul pe acolo care nice razesi nau tagaduit ch

ei de and tin minte au apucat tot pe unde lmbla acmudrumu, 'dar i ei au auzit de altii ce au marturisit atunce,cari auzurile lor nu prind nirnica, find ea nu sa cunoaste-samne de drum vechiu pe acolo. ce este colnicu de letnne,.iar nu drum vechiu ; I cu acest chip sau luat a6astä bu-cata de loc din mosie manastirii, dupl cum adivereste ho-tarnica manastirii si harta ce au facut i dap impresu-rare ce sau facut de catra Pauleni sau indemnat Si razev:.id:n Radeni de au trecut i ei peste hotarnica manastiriide au luat io odgoane i to stanjeni tot din movie BA-

iar doi batrani din mo§ie Ostopcenti ce sant pe capu,mosii Bavanilor, sau hotarat, si stalpit cu petre cu osa-bita hotarniea, lipiti de mosie Bnii, adica 170 stanjenicurmezivul, care aceste movii sint hotarate de dmlui Du-mitrasco Paladi vel vornic i dmlui Mihalachi Chescu iicni-cer, i Lupul Hadambul vornicu de poarta, i Neculai ca--maras de izvoade. care acesti doi bItrani din Ostopceni-ce sant hotarati acum nu ingaduevle dmlui Iordachi Asian-ca sa s stapineasca de manastire, z':and ca el nu stiesant hotarati nice stapaniti de inAnPs!ire pana aru. cunos-cut lucru este ca nau stapAnit, fiind mosiile manastiriivändute la multe mani si nau stiut cum sa stapaneast&marg3ni1e movii, si vazand atate pricini vi tmpotrivire namlndraznit a pune petri hotara. zicand ca au sa raspund5...ce am facut harta adevarata de stare ldcului, si am datsi marturie de curgire pricinilor. la maim vechilului ma-nästirii ca sa i caute cu giudecata, In care marturie aim

1787 bird 15Sandul Perjul vornic de poarta.Ion Paiul.

ca

o

WO,

iscalit.

www.dacoromanica.ro

213

0. 1793 Mart 12 (Borsa I, 37). Scrisoare de adeverire din par-tea lui lordachi Asian vatav za copii, adeverit& de boerii divanisti citrirmInd a pleca In Busia si-a vindut Cu 6500 lei mosia Ostopeenii el-4ninaru1ui Toderasco Bals.

Iacov Mitropolilul Moldovei, loan Canta vel logofltmartur, Costandin Paladi vel vornic martur. Depasti vetvornic, Neculai Roset vel vornic.

Iordachi Asian vatav za copii IncredintAz prin scri-soare me aäasta cd find hotarAt ea sa merg din Moldovain Rosie, si scotind toate moiiie i acareturile mele dinMoldova la vdnzare cu soltan mezat, au rAmas de la me-zat movie me OstopceLii de la tinut Iasilor, la ocolu Tu-

earea mosie" si eu o am :de danie si schimbAtura dela soacrAme Safta Cozmuleasd, dupd cum mai pe largusA aratA din scrisorile i hotarnica acestii mosii ce sau datasupra cinstit dmsale cAminarului Toderasco Balt. drept-6500 lei, adicA sese mii cinci sute lei si ne mai adAugAndnime altul mai mult peste suma arAtatA In curgire acestiivremi, ce sau strigat la sultan mezat, am dat si am vAn-dut pomenitului mai sus cinst. dmsale cAminar ToderascuBals mosia a 'easla, cu toate hotarAle ei, i cu tot venitulLi. cu casA boeresti, cu vii, cu livezi, cu helestee, si cumoard, si &rid dmsale i toate scrisorile ce am avut pe a-ceastA mosie Impreund i hotarnica am primit si toti baniideplin adica sase mii cinci sute lei. Deci dmlui ToderascoBats cAminar sA OA a stApAni mosie mai sus aratatA deacum inainte cu tot venitul ei, i tu toate ce sant pe dAnsa.-de apurure. fii, nepoti i stranepoti dmsale. dupa tAriescrisorilor si a zapisului acestue, ce sau dat In mAnd dmsaleca pe o driaptA ocind i movie ce au cumpArat de la sul-tan mezat pe drepti banii sAi, i dupd tArie legaturilor cesau fAcut la tracturile pAcii Intre pre inaltA si pre puter-ni-cd Curte a toatA Rosie, si lntre inalta poartA otomani-Zascd. sA aibl dmlui a§ face si hrisoave domnesti, de in-tAriturd pe acest zapis, i spre incredintare am iscAlitpuindumi si peeete me.

1793 Mart 12.

rk,

www.dacoromanica.ro

-214Iordachi As Ian biv vatav za copii adiverez (1. p.)

. ._

loan Severin, (1. p.)Copia a6asta dupA posliiduire ce i sau facut Bind-

lntocma cu oeighinalul sä adivereste de comisie hotliAturimosii Borsa".

1844 Iuni 27Asachi postelnic, Lascarachi Mihalachi epitrop.

18) Document din 7208 luli 4, la§i.

Sumar. Surat ispisocului lui Antiohie C. Cantemir Voclit princare därueste vel useriului Maxut un loc din hotarul targului 116.1.15m-lui, pentru slujbele aduse domniei sii thrii ; marimf a locului e de 60 pii-miinturi a 30 pasi piimAntul din Deleni spre Harlin (1470 stAnteni).

(Mosia Harläti-Cotnari, schltal Zagavia, plic I, No. 4). COpie.

Suret de pe ispisocul Marii sale lui Antiohe-Vvod. éau dat danie o bucat de loc din locul tar-gului llarlaului, lui Maxut biv vel post. dupa cum/arata mai gos.

Gavril Mitropolit Moldovei adiverim

Facem stire cu acest ispisoc al domnii melepentru al nostru credinöos boer. drnlui Macsut veluser, carile slujind altor domni éau fost mai Ina-inte de noi, cu dreptate i acmu slujind §i domniimebe si tarai. domnie me am socotit, pentru a lui,driapta si cu credit* slujba si main milostivit din--tru a noastra osabita mila, i lam miluit si iamdat danie o bucata de loc. din hotar domnescu atargului Harlaului, care bucata de loc dupa poroncadomnii mele. au mersu boeri nostri. AlexandruCrupenschi vel jicnicer si Dumitrasco Parcalab deTargu Frumos si Gavril Leca post. si Ursul capitande Stefanesti, de sau si hotarat si lau stalpit Im

www.dacoromanica.ro

215

preun cu alti boeri si megies din pinpregiurul ace-.lui loc. si cu cine sintu oraseni din Har lau, si aseau ales ace bucata de loc. din sus de targu, dins-pre Deleni, de la hotarul Delenilor in k os sesazacipamanturi in frunte Cate de treizaci pasi pamantulsi au venit acele 6o pamanturi ,pan aproape decapul salistei targului din sus. si sau pus si stalpuin zare dealului Harlaului din sus si acele 6o depamanturi in frunte mergu de a lungul hotaruluicatra rasarit pan in zare dialului dinspre coadahalasteului Strambului, si sau pus stalpu. In capulNetedului din gos, in dambul vaii Negrei, si altriile stalpu sau pus preste halesteul Strambului,la cap iazului in dial din gos de drumul cel mare,.si de acolo in k os al patrule stalpu sau pus indial, din gos de ezarul cel mie. si de acolo. pintreezare pan iar in muche dialului. in capu ezaru-lui celui mare. unde este o movilit, langa druinulcel mare, cari merge pe la Petrosita, si de la a-cel stalpu la vale, pan In matca vai Modruzului capan acolo. inbla acel hotar di vac. iar in padureprecum merge ace hliza ce i sau ales trece pisteviile Harlaului pan In apa Bahluiului, si ac.ole inpadure pi sesul Bahluiului, din niste poeni ce santudomnesti dintro poiana mare ce este din k os caresa impreun cu hliza aóasta. a boerului nostru. cescriem mai sus. Insa sa ga §tie ca poronca domniimele au fost sa i s de o suta de pamanturi infrunte. ce mergandu acolo la hotarat si aflandus.hotarul targului stramt putan. au primit sangurboeriul nostru Maxut Lieriul si au luat mai putin

www.dacoromanica.ro

-216--6o pänninturi In frunte precum scrie mai sus. pen-tru acie domnie me iam dat. vi cu vad de moarft inBahlui. cari sä Inpreun cu hliza aóasta ce i saustalpitu piste Bahlui. cat coprind acele hliza panIn hotarale ce yin dinspre rasarit, deci precumscriem mai sus. aöa bucata de loc. 5i giimatate depoiana 'Oa mare. cu tot vinitul 6ar fi pe acel locca s fie de la domnie me boeriului nostru credin-öos lui Maxut vel uver. miluire vi danie movie aMorilor 5i a toata siimintie dinsale in ve6. 5i dupa noastra viiata 5i domnie precine va alege Dmnzaudin cuconii no5tri sau dintralt samintie sA vie domnuintra noastra tara a Moldovei, poftim sa nu stracea noastra danie §i miluire. precun niö noi nu stra-cam danie 5i miluirele altor domni. éau fost maiInainte de noi. ce mai tare sit de 5i sa Intareasca.TOO 111-1LIJE4I PCOIACTIMAIH.

u Ias vli 7208 hili 4.

Locul daruit de Voda Antioh Cantemir a dat nasterela mosia si satul Maxut din sus de Harlau.

Atat pentru trecutul Harlaului cat si pentru al schi-tului Zagavia dam In continuare urmaloarele acte :

A. 7264 Mart 25 Roman (Hil.r1Au-Cotnari 1, 5). C. M. CehanRacovi(ii Vodi d'arueste vatra tárgului HirRiului on locul domnesc dinjurul mängstirei sale Precista din .Roman, pentru chivernisala cpugAri-ior din aces milniistire.

t Ilw Costandin Mihail Cihan Racovita Voevod. bjiiumlstiu gspdrz zemli Moldavscoi.

Multe cal si mijloace niau aratat marele si prelnaltuDumnezau catra sufletiasca mantuinta. si catra viiata 6ade sus si vanica, prin care bine calatorind lucratorii fap-

www.dacoromanica.ro

217

telor celor bune s fac mosteni Imparatii cerurilor. sicars a sA pot arAta si a sA cunoaste la toatA obstime siprintralte mijloace de fapte bune, iarA mai aliasA priroforiesi mai intArita Incredintare sl vede La toti a fi eviavierucerii lor cAtrA svntele si dumnezAeste1e lAcasuri, undepurure i totdiauna sA laudA i sA pros1Aveste numele ma-relui si pre Inaltului DmnezAu, Dreptu aceia darA i eurobul marelui si pre Inaltului DumnezAu, Noi CostandinMihail G han (ijax-air) Racovit Vvoda de vreme ce denpronie ce de sus ni sau incredintat pArintAscul i domnes-cul scawn a pravoslavnicii tArAi acestie, den dumnezA-i ascA rAvnA IndemnAndune de am sAvarsit den terneiu osvAntA mAnAstire In targul Romanului Intru hramul ador-mirea pre sventei pre curatii si pre blagoslovitei slavitei deDumnezAu nAscAtoare i pururea fedorii Mariei, cAzutuni-sau a o intAri cu den domne.§tile noastre afierosiri pentluchivernisala pArintilor c51ugAri ce vor fi petrecAtori la a-Zaste svinte manIstiri. $i viind domnie me de la tamRomäneasca. iarAs cu domnie tArAi Moldovei si conAcindIn tArg in Roman. niau instiintat cA la targul HA,r1Au1ui sAant o bucatA de loc den hotarul targului drept locu dom-nescu. ne dat nemArui de alti domni mai denainte.dar cA a6astä bucata de locu. de la Targu Harlaului catloc au fostu domnesou. nedat oemarui de alti domni atatcampul cat §i la padure i cu vaduri de mori in apaBahluiului in vatra targului i cu bisaricele cele de piatra.lam afierosit domnie me ca de acmu inainte sA fie driaptaoe'na i mosie, svintei noastre mAnAstiri. adormire Pre-cista den Roman neclAtitA i nestrAmutatA In veci. $i pof-tim domnie me si pre alti luminati domni ce Dumnezauva randui pre urrna noastrA ca nici cu un chip sl nu cu-ten a strAmuta danie si afierosire noastrA e'am facut a-cestii svnte mnstiri. dupa cum nid noi nam stricat afiero-sirite altor luminati domni dau fost mai inainte de noi.ce mai vArtot sa intariasca pentru a domnilor sale pome-nire vesaicA. fart cine sar ispiti sau de niamul nostrusau dentraltu niam den domni sau altii cu vreun chip de

mA-

si

1 iatA

www.dacoromanica.ro

218

profasis a stramuta a6astä afierosire 6am facut svntei mns-tiri alta nu zicem flrA numai pAr4 sa aibA pre svnta näs-catoare de Dumnezau la strasnicul gudet a lui Hr. de-care Dumnezau sA feriasca cA groznicu i infricosat lu-cru este a cade cineva in ma nile lui DumnezAu celui viu_adasta facem *tire.

u Roman vleat 7264 Mart 26.Costandin Voevoda.

Pecete mica in tus ros, purtand data 1753 cu initia-lele : 1w KCT. aA. PK. 1 R.K. cap de bou, pasere.

B. 7265 Oct. 14. Iasi (Harlhu I, 6). C. M. Cehan Racovitil Vvodrdndueste prin carte gospod pe T. Buhus post. si .pe imion Chescu.nricar si mascara loud tirgului Hfirlhului, darnit manistirei Precista.din Roman.

Iw Costandin Mihail Gehan Racovit Voevod. bjiittmlstiiu gspdrx zemli Moldavscoi. scriem domniia mia, laboiarii domnii mele. dumnalui Toader Buhus post. imion Chesco uricar, va facem stire, daca viti vide carte domnii mele. IndatA sä mergeP. la targu la HarlAu. i s stran-geti pe toti tArgovepi HArlaoani. asijdere din poronca dorn-nii mele. sa chiamati de fata pi pe Alexandru Sturza a-ducAnd inpreunA si hotarnica §i alte drese a locului luiMacsut. care skit in mana lor. ca sA catap i ase sA pur-cedeP cu totii a cAuta hotarale locului targului HarlAu.inpregur, care hotar al targului. sa incepe din dealul celmare de unde sa hotAra§te cu tinutul Sucevei, si vine panIn Modruzul cel mare. cat i locul lui Macsut. i fiind cäpi din gos de locul tArgului are movie si dmlui Costan-din Cantacuzino biv vel pah. iatA ca i sau scris i dumi-sale osabita carte ca sas trimatA scrisorile la cercare sem-nelor locului gspd. deci sa va siliti cu nevointe mare casA puteP gasi hotarul cel de vac a targului Harlaul,veti masura i cu odgonul locul in frunte, curmezisul §1sA facep rnarturie, In semne sA o trimeteP la domnia me.caci domniia me am dat tot locul targului HArlau sflintii.

Sar

I I

si

www.dacoromanica.ro

219

manastiri ai noastre Precista din Roman. si vom pe ho-tarnica sai intarim si cu hrisov de la domniia me. adastaporuncim.

7265 Oct 14.

Pecetea domneasca In ros cu KCT.

AIX. I Ps. I H.R. I 1753. cap de bou, pasare.procit treti logofat.

C. 7265 Noembrie 3, Harlan. (Harlan I, 7). Hotarnica moieirfidicat6 de boerii rinduiti de Vodii, T. Balms post. si Sim.

Chinon nricar (hind din milsoriste latul spre rtistirit 1240 mijlocul i capitul spre apus cite UN stiinjeni.

Facem stire cu a6asta mai turie a noastra ca dupaluminata carte marii sale prelnaltatu domnului nostru IonCostandin Mihail Cehan Racovit Voevodn. ce niau adussfintiia sa parintele Gligorie. proin egumen. de la sfantamanatire Neamtml. find vechil triimis de sfintiia sa Orin-tele Chir lonichie Episcopul di Roman, Intru care ne po-ronceste, mariia sa Voola. ca s mergem la targu la HAr-lAu sa hotaram tot locul targului Mat campul catu si pod-gorie. cu padure. caci marie sa Voda. au data danie similuire. tot locul targului HarbuJ. sfintii manastiri Precistadin targu din Roman. ce iaste zidita den temelie de ma-riia sa. i poroncindu mariia sa Vocla i cu osabita cartewadi sale legata la dmlui Costandin Cautacuzon biv velpah. flindu cã sit hotärkte locul targului cu mosie dumi-sale pe din gos. ca sa$ scoata. scrisorile i hotarnicile labotarat si cu alta carte poronceste Marie sa la toti tar-govetii de Harlau ca sa ne arate hotarale targului cel devacu. din kur inpre,tur. deci noi dupa poronca am marsula targu la flarlau dupa poronca. au vinitu i dmlui pab.cu scrisori ce are in semne pe mosia dmsale Vitejenii

Fetestii ce EA hotarazcu. cu locul targului pi din gos,sau vinitu, si Sandul Sturzea. post. iarasi cu scrisori ceare pe mosiia dmsale, ce iaste pi din sus de targu, anur

initialele : Itv. I 1

IlarlAuiuislinjer.i

si

www.dacoromanica.ro

220

-me Mascutul. pe care mo§iia arata un ispisoc de la rapo-satul domn Antiohie Voda din valet 7108 luli 4 care scrie.cau miluitu pe Maxut post. cu o bucala de loc din locultargului Har tau, scriindu cum sau i holaratu in semnemai arata i Intarituri ti carte de stapanitu i de la altiluminati domni, i sau strausu ti targoveti din Harlau i

alti oameni buni megieti anume Visarion egumenul de laschitul Zagaveiului, i Theofil Havret calugar monah. dela Zagaveiu, i Tofan calugar ottam. i forest calugar-ottam i diiaconul Ion din targu din Harliu i Lupul toltu-zul. ti Ion Putina ti Neculai Turcanul. §i Andreiu si altitargoveti de Flarlau §i Josipu FincuI vatavul dmsale pah.Costaudin Cantacuzon. ti Vasile 5endrianul din Cucuteni

liam cetit i. carte de blastam intrauzul tuturor ca smarturisasca lot adivarul precum tiu hutarMe targului.t am luat sama pe scrisori ti pe marturii a oamini buni.

targoveti ti cu toti acetti oameni am mersu la fundulbotarului pe din gos la podul de lutu, dispre apus de undesa incepe hotarul targului ti di acolo din podul de lutupurcede dreptu ln spre rasaritu. prin codru la dial t i Inpravalul dia'ului dispre rasaritu. sau pus. intaiu. piiatraliotar din gos dreptu langa un fagu I sau facut i buoyIn fagu. de acolo la vale, tot inspre rasaritu. in dreptullocului piste o zapodie. si iarat la dial prin codru. In pra-valul altui dial. ce sa pravale Inspre Buhalnita. sau facutbuor. Intrun lagu, iarfqi din gos de drum. de acolo. totuInspre rasaritu prin codru peste Buhdniia, sau mai ficutu-§i altu buor. Intro muche de dial. iara§ din gos de drumintrun fag. i de acolo tot Inspre rasarit. prin codru pAnAin poiana lui Singapu. §i in margine poeni, dispre rasa-rit. sau pus piatra hotar langa un stejir. ti sau facut i

buor In stejar. tot din gas de drum. de acolo tot In drep-tul locului prin codru Inspre rasaritu. sau mai pus § i altapiatra hotar. Anga un stejar. din gos de drum, in marginepoenii di3pre apus i de acolo tot cirumul pin dumbrava.inspre rasaritu, sau mai pus ti alte piatre hotar. langa unstejar. tot din gos de drum ti sau facut ti buor In stejar.

-

si

si

www.dacoromanica.ro

221

de acolo:tot drumul Inspre rasaritu. in dreptul lacului. prin-dumbrava si prin codru pdna de asupra drumului Pietrai.sau pus piiatra land un stejar. i sau fAcut i buor instejar. iar di acole raman Vitejenii i purcede hotarurtargului alatnre cu Fetestii i s pogoara pe drumul Pie-t! ai la vale tot prin codru inspre rasaritu. panit in obar-sie pdraului Sacu. si apoi paraul la vale pand in parauLZvinecii. cel cu apd curätoare. si tot pärdul la vale prinmijlocul si1itei Zahdrestilor si tot pe pdrdu ,la vale pand,la podul Irimii Brdtei si de acolo totu paraul Zvineciivale. pana la iazul Lecoae unde sau gasit i piiatra hotarvechiu si de acolo dreptu la vale piste Bahlui. pe din susde uncle au fostu morile domnesti. sau pus piatra hotarIn malul Odd morilor. de asupra unui tochile. de accifo-piste scsu si peste Luciul In dialul Luciului den sus demovild in muche dialului sau pus alta piatra hotar. de a-colo tot in spre rdsaritu pe podiw si peste 2 rapi ce sachiama coadele Gastei. i pang in dialul GrAdistei uncle-sau gasit Lhotar ve-hiu, si de acolo totu in spre rasaritu_la vale piste zapodie si la dial pana In muche dialului.unde sau gasit iar piatra hotar vech'u. suptu muchecostise. din 'gas multu de izitura Strärnbului, de acolo valeIn goiu i peste ptrau Intrun grindu. den sus de arieBogonotk;e. unde sau gasit iar h3tar vechi. de acolo pestealta vale ki dreptu in värvul dialului Boului Intro movadunde au fostu piatrA hotar vechiu, si nu sau gasitu.sau pus piatra holarnicd. si de acole. raman Fetestii.purcede. hotarul .targului. tot In spre rasarit. pi din gos.de ezerul cel mare. si iar la dial Intrun piscu. sau maipus hotar nou. de acolo iar la vale. piste o rapa si ladial in muche dialului sau pus iar piatra hotar ki di acolitot in spre rasa:4u, si la vale WA in matca Modruzului)unde sl infundeaza hotarul tArgului, si sau pus piatrithotar si de acolo tot Modruzul matca in sus In spre mia-za noapte la capul holarului targului dispre Macsutu saupus iar piatrd hotar Intrun grindu. suptu muche dialului.de asupra Modruzului. si de acolo s incepe hotarul pe-

la.

ia.

lui.

si

www.dacoromanica.ro

2 22

din sds pe dispre Macsutu'. i purcede. inspre apus. pepodisu la dial. unde sau pus piatrg In muche dialului dinsus de o movila langa drumul ce merge la l'etrosita. deacole pintre ezerg si piste rap. la capul dialului Bouluidin sus. sau pus si alta piatrg hotar. de acolo tot la vale.inspre apus de asupra. Zfäntgriei Inputite Inpregiur iazu-lui StrAmbului. sau ggsit hotar vechiu. intrun podisu lacapul unor pgmlnturi. de acolo tot In spre apus peste pg-raul ce vine de la fAntAna Grecului si pe la intorsura apeihglesteului Strgmbului. i pe diasupra fAntAnei Bulbucoae,si tot inspre apus i peste coada Strgmbului. In Netedulintro movill deasupra vAii Negre. unde sau ggsit piatrghotar vechiu In movilg. ti de acolo tot inspre apus pestevgi i dialuri. e alta piatrg hotar vechiu ce sau ggsit In,muche dialului. dispre Hgrlgu In capul selistei din sus sipgn aice sau hotArgt. cgmpul dispre Maxutu, iar de DicepurcegAnd hotarul Inspre podgorie nu sau mai pus semnecA dupg cum ti imblg mgsurile locului. lui Maxutu. nul prii-mAscu tArgovetii. ziandu cA din zare dialului deasupratargului din margine podgoriei. nu sa mai pogoarg asupra15.rgu1ui la vale. si vrgnd noi sg hotgrgm. iar tArgovetiinu sau primit i noi atgta vgzAnd pricing. am 11Sat dealce de nu sau mai pus semne nirA la podgorie nici lacodru. si au rgmas la mila mgrii sale. iar loCul tar-_gului sau mIsuratu capul in latu cu fune de dogzeci destanjani si stg.njinul dê optu palme. pe trei locuri. masuradintgi la capul hotarlilui din.fundu dispre rgsgritu. pe Mo-druzu sau aflat sesazaci si 2 de fune iar stAnjAni fac 1240.mgsura al doile pe mijlocul sau aflatu cinzgci i cinci defune. iar stanjani fac noo. mgsura al treile, petargu sau aflat iar cinzgci i cinci de fune, adecg Imo destanjani latul i precum sau hofargt i sau mgsurat. am

tAcut i noi adasta mgrturie. iscalita de noi si di toti cgt-sau Intanplat lg hotarat.

u Harlau valet 7265 Noem. 7.

langa

www.dacoromanica.ro

223

-I- Toader Buhus postelnic. Simion Chesco uricaryIrisarion egumen ot Zagaveiu, t Iorest chlugAr ottam, Ne-culai Turcan, f Andreiu, t Teal monah ot Zagaveiu,Tofan calugAr ottam. Ion diao ot HArlhu, t Lupul soltuz,ion PutinA, f Ion CAtana.

D. 7265 Noerobrie 27 lasi. (liiirlAn I. 8 si 9). Elrisovtd luiC. MACehan Bacovitii VodA prin care totfireste hotarnica inosii thrgulniEar Mini, daruiti de el miiniistirei Preoista din Roman.

t liw 1101-ICT411AHH Air AHA 'lila' PAKOilliti, BOEHM&

rekti10. MACTi10: rcriAps SIMAH 1L10114KCKOH.

Multe cAi si multe mijloace. niau arAtat marele sipre Innaltul DumnAzAu. cAträ sufletiasca mAntuinte §i cAtrAviiata cea de sus. I si vehicA prin care lesne cAlotorind.lucrAtorii faptelor celor buni sl fac mosteni inpArAtii cea-Priurilor si macars cl sA I pot arAta si a sl cunoaste laloate obstime. si printralte mijloace de fapte bune iarAI-1.mi ales pliroforie si mai Maria I Incredintare sa veadela toti a fi evlavie si cucerie lor. catra sfintele §i dumna-.zAiastele läcasuri unde pururea si totdiauna sl lauda si saproslaveste nu nele marelui si preinaltului DmnAzeu. si decht toate bunAtAtile, alegand, I riestine din tot sufletul siAintru toatA inema dragoste si iubire de DmnAzeu. sA vea-de si sa cunoaste cA cAlotoriaste I pre cale 6a cu adevA-rat inplrAtiasca. si i duce de sosAscu cAtrA sAnurile lui A-Traam. care si multAme de pAcate acopere I si ne curA-tile ceale sufletesti stearge. Pentru ca urmiaze poroncii luiDmnAzeu cei dintAiu. si mai mare intre toate poroncele.este sl iubesti Dmnul DmnAzeul tAu din tot sufletul tAu-si din toga inema ta si din tot cugetul tAu. I Pentru a-ceaia cei ce sA nevoescu sl dobAndiascA mostirea (sic) ceide sus datori shritu a alerga cAtra iubire de DmnAzeu. cuIntArire I si intemeiare afierosirilor si daniile ce sl aduc,si sh inchinA la dumnAzAiastele cash. Pentru cl acestefoarte cu I credinte, si cu dragoste sAnt priimite Inainte a

www.dacoromanica.ro

224

tot tiitorului Dmnazati. fiind ca o roada a dragostei celcatra Dumnazeu, 1 prin care mutt& rdsplatire spre cei ce.o lucriaze la DInnAzAu arvone§te. ca unii ce lubAscu. ro-doaba casAi lui. i locul lacaplui maririi lui. Dreptu a-ceaia darA §1 Eu, robul marelui §i pre inaltului DmnAzeu..lw Constandin Mihail I Gihan Racovit Voevoda. de vrearnece din poronca 64 de sus. ni sau Incredintat pArintAscul

domnescul scaon al pravoslavnicei 1 Orli acestie. dindumnAzAiasca rAvnA indemnandune §i tot gandul i cuge-tul nostru find pornit i Infiptz cu multa t evlavie §i cu-cerire a proslavi pri cel ce mau proslAvit pe mine Dum-nazAu, de mau Inaltat. la stèpena 6a Innalta §1 prosvita a domniei. am luat pre DumnAzeu Intragiutoriu.din toga vArtute cu toatA inema §1 cu tot sufletul I catniau fostu. putinte nevoindune. am data §am innoit §am,intArit. sfintelor §i dumneazaia§tflor mAnAstiri. afierosirile Isi obiceiurile ce liau avut bine asazate §i interneiate cuhrisoave domne§ti de la cei mai denainte fericiti si 1u I mi-nati domni. batrAni §i mai tineri. dupa cum aeve. aratadomnet;tile noastre hrisoave. far dupa toate I altele agutan-dune milostivul Dumnazeu. de am Inceput §i am ki savor-

§i domniia me. din temeiu. o sfantA manastire I In tAr-.gul Romanului, unde sa cinste§ti §i sA praznue§t1 hramut.Adormirei prea sfintei §i pre curatii. §i blagoslovitei. Islavitii de DumnazAu Nascatoarei §i pururea feciorii Ma-riia. cazutunisau a o IntAri. cu din domnestile noastreafierosiri. pentru bunA podoabA sa si pentru chiverni-sala §i stare parintilor ce vor fi rugatori cAtrA DumnA-zeu. 1 la a6asta sfAntl mAnastire. i dreptu a6asta dara.iatA cA din buna vointa domnii mete. §i din dragostedam §i avut Wit a6asta sfantA manastire o am intArit..cu tot locut cat au fostu domnescu. la targul la HarlAu..campul I §i vatra targului cat ramasese nedat nemarui dealti domni mai denainte, aflerosindul ca de acum Inainte..sl fii dreapta ocinA §i mosiia sfintii noastre manastiii A.-dormirii Precestii. la care trimisau domniia mea. §i I hotar-neci ca sA aliagA locul cat o fi pe dmnealor cinstiti

I J.si

Ot

pt

I

six

www.dacoromanica.ro

25

crediaos boiari domnii meale Lupul Crupenski biv velstolnic i Toader Buhus post. si Neculai Banul vornicde poarta. i Samion Kesco uricar. de la carei au venithotarnica cu isca 1 liturile sale. si cu iscaliturile a tuturorcelor ce sau Intanplat la hotarat. egumen i calugariliar Mani. i alti 1 megiasi scriind ca mIrgand SI hota-rasa. au vinit de fat/. i dmnalui Costantin Cantacuzinobiv vel pah. stapani 1 toriul a doai mosii anume Vitejeniisi Fetestii. ce sa hotarascu cu locul targului Harlaului.alature pe din gos 1 cum si Sandul Sturze ce stapanestelocul lui Maxut. post. ce iaste acel loc a lui Maxut alltu-re pe din sus de locul targului Harlaul 1 casa si locul luiMaxut. au fost iaras de hotarul targului lau. si aicifiind cu totii adunati. la hotarat. au facut fune 1 de 20stAnjäni i stInjinut de optu palme sau masurat locul Hãr-lului in latx pe patru locuri campul intAi frunte locului dis-pre rasarit pe Modruz unde sau gasit sasazaci i doaode fune, iar stanjini fac 1240. al doile masura pe mijlocunde sau gasit cincizaci i cinci de funi, iara stAnjini faciioo, al triile masura pe langa targu. unde sau gasit s. as4zaci i optu funi i asa pai iara stanjani fac 1366. Darahotarale acestui loc a targului Harlaului al marginii cei1 pe din gos de catra moOle dmsale Costantin Canta-

cuzino biv vel pah. sint aceste semne cum arata mai gos-hotarul purcede In taiu dinspre apus drept de la podulde lut ce este In codru si merge in lungu asupra rasari-tului 'Ana in Modruz li campu. Insa de la podul 1 de lutpurcegand hotarul merge pand la o piatra ce sau pus ho-tar langa un fag. si sau facut i buor In fag. care fageste in ! codru in pravalul unui dial in parte dispre rasa-rtt. de acolo la vale asupra rasaritului si piste o zapodie

iarasi la 1 dial pana la alt fag cu buor ce este din gosde drum. In pravalul dialului ce sa pliaca catra Buhalnite.de acolo piste Buhalnita !Ana 1 la altu fa,-; cu buor ceestie Intro muche de dial din kos de drum. de acolo totInainte in parau lui Sangap. la o piatra hotar ce sau puslanga 1 un stejar i sau facut i buor In stejar. de acole

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II. 15.

I

I

pi

i

Si

www.dacoromanica.ro

226

tot dreptu pAnii la aka piiatra ce sau pus hotar langaaltu stejar ce este din gos. de drum in margine cea dis-pre apus a poianii. de acolo apuca drumul pin dumbravaspre rasdrit pana la aka piiatra ce sau pus langa un ste-jgr j di,n gos de .drum. i sau facut i buor in stejar. deacole tot pi drum si prin dumbrava i prin codru. pan 1deasupra drt:mului Pietrei. ! la o piatra ce sau pus hotarlanga un stejar i sau facut i buor in stejar. iai a de a-cole raman Vitejenii. i sa inkugd locul I Harldului cu mo-sia Fetestii. pogorandusa hotarul drumul Pietrei la valetot pin codru. Ora in obarsie párdului Secii. si apoi pa-raul la vale pana In parikul Zvinecii cel cu apa curatoare.si lot pdraul la vale prin mijlocul salistii Zahariiestilor§i I tot paraul la vale. pAnd la podul Irimii Bratie. si deacolo tot pardul Zvinecti la vale pand la iazul Lecone.undo sau gasit i hotar I veachiu. si de acolo dreptu lavale si trece Bahluiul pe din sus. de unde .au fost moriledomnesti. 'Ana la o piatra ce sau pus in malul I garlii mori-lor deasupra unui lochile. De aeole piste sesu si piste Lu-ciul in dialul Luciul din sus de movile in muche dialuluisau pus alta piaträ hotar. De acole tot spre rdsarit pepodi i peste doat rapi ce sa chiama coadele'Ana in dialul I Gradistei unde sau gasit botar vechiu.de acolo tot spre rasarit la vale peste Zdradie. si la dial'Ana in muche unde sau gasit piiaträ hotar vechi suplumuche in costise. din kos multu de ezdtura Strambului.<le acolo vale in gos. i piste pdräu Intrun grindu din susde I artia lui Bogonoschie unde sau gasit iara hotar yea-chiu. De acole peste aka vale. si drept in varvul dialuluiBoului intro movila I unde au fostu piatra hotar veachiu§i nu sau gasit i sau pns acu altu hotar nou. si de a-cole raman Fetestii. si merge hotarul targului I tot inainteasupra räsAritului pe din kos de iazerul eel mari. i iarala dial. intrun piscu. sau mai pus hotar nou. De acole iarala vale I peste o IVA si la dial in muche dialului sau pusiara piatra hotar. si de acole. tot spre räsnrit. si valepana in matca Modruzului J unde aice in matea Modru-

I

GAstii.

www.dacoromanica.ro

7zului sau sfgrit lungul hotarului partea cea pe din gos.de catra amiazazi. si sau pus piatra in Modruz. I Iara dinpiatra aeeasta sa intoarce hotarul spre miaza noapte a-pucand Modruzul pana in capul hotarului din sus de ca-tra locul lui I Maxut post. la o piatra ce sau pus intrungrind supt muche dialului. de asupra Modruzului si de a-cole purceade hotarul catra apus parte e'a I pe din sus a-laturi cu locul lui Maxut. pana la o piatra ce sau pus inmuche 'unui dial din sus de o movila Mug& drumul ceumerge I la Petroita. de acolo pintre razoare si piste rapi.In capul dialului Bahluiului din sus sau pus piatra hotar.de acole I tot la vale catra apus. de asupra fantänei in-putite. in prejma iazului Stramhu. sau gasit hotaru vea-chiu intrun podis la capul I unor pamanturi. de acole totspre apus peste paraul ce vine de la fantana Greculuipc la intorsura apii halasteului Strambill Fi pi I de asuprafantanii Bulbucoae, si tot spre apus, si piste coacla Strain-bului in Neatedul intro movila deasupra vaii I Negre nudesau gasit piatra hotar vechiu in movila. si de acole totspre apus piste vai. si dialuri. la altu hotar nou. in I loculuncle au gurat targove(ii batrani Harlaoani pe carte deblastam anume Ioanichie monah. care sau poreclit Bor-coiu. si Andrei Tenchiul. si Gheorghie Tapalug. marturi-sind cu sufletele lor In frica lui Dmnezau ea uncle au a-ratat ei acmu de sau pus hotar in zare I dialujui suptupodgorie acole au fost si hotarul cel vechiu. act ei aufostu i la hotttratura din zilele rapoosatului (loc gol : An-tioh Voevod) rand au datz danie lui Maxut bucata lui ceade locu. si iau stalpito si stiu I ca acolo. dreptu la dialpin podgorie pe langa casa Scutariului pe din kos. la altustalpu ce sau pus. unde au aratat iaras Harlaoanii caufostu viile gospod intre 2 drumuri. ce 1nbl,I catra Deliani.

catra Harlan. De acole catrá apus si in margine dum-bravii intro movilita, la o poenita sau pus piatra hotar.de acolo prin dumbrava. muche dialului spre apus. panala o piatra ce sau pus in muche didlului dispre Bahluiu,unde acole sa coboara drumul la vale la Bahlui, de acole

Q27

pi

pi

www.dacoromanica.ro

228

In vadul pietros In Bahluiu pe margine poianilor din kos..si din vadul pietri. pin codru la un dial cei zic piäorulVatamanului. pe din kos. de fantana Cerbului. §1 de acolo.pin codru pan& dreptu podul de lut. de unde sau inceputIntaiu. unde acolo sa intalnescu si tinutul Sucevei cu ti-nutul Harlaului. atata este tot hotarul de kur Inprekur.

Drept aàasta dara, tot locul acesta in toate seuinelece sati scris. ca sa fie sfintei noastre manastiri. driapt&ocina si mosie si uric de miluire. si de intaritura. stata-tor In veacu. §i spre aa'asta este credinta domnii mealede mai sus zis. Io Costandin Mihail Gihan Racovita Vo-evod. si credinta a cinstiti §i sredincio§i boiarii domniLmele. ai divanului dmnealor.

Radul Racovita biv vel logofat, Ioan Bogdan vel lo-gofat, Manolache Costachi vel vornic de tara de kos. Ior-dachi Balse vel vornic de tara de sus, Dumitrasco Pala&vel vIst.Wasalie Razul hatman i parcalab Sucevii, Antohie-Genet vel postelnic, Vasilie Rusat vel spatar Ionit Canta-cuzino vel ban, Costandin Sturzea vel pah., Iordache Cos-tachi vel stolnic, Iordache Balasache vel camanar, lorda-che Hrisoscoleu vel comi, i credinta tuturor boiarilor-mari §i mici. scrisusau de Tanasie logofat.

In lati vit 7265 luna Nnemv. 27.lw Costandin Voevod, loan Bogdan vel log. procit-...

Stefan Buhaescul 3 log. procitoh.

Se gasesc doua ispisoace in original, scrise la fel,pentru a se 'Astra unul de manastirea Pecista i altul detargovetii din Harläu cum si de Schitul Zagavei.

E. 7266 Mai 23, 'Iasi 1, 10). &Mat Gr. Ghica VodäInerete dania Meath de C. M. Cehan Racoviti Vodi a moeii Vargalui Hàrin cAtri mänistirea Precista din Roman.

Cu mila lui Dumnezau Iw Scarlat Grigore Chica Vo-evoda. domnul tarai Moldovii.

(Harlan

www.dacoromanica.ro

229 --

Facem stire cu a6est hrisov a domnii mete tuturor--cui sa cade a sti. a eviindu Inainte noastra. rugAtoriulnostru... egumen 1 de la sfAnta monastire Precista din Ro-man. unde sA cinsteste si sa praznueste hramul adormiriipre sfintii. precuratii si blagoslovitii slAvitii, de DumnezAunAscAtoarii. si p(u)r(u)rea Hora Marie, care manAstire esteziditA den temeiu de domnie sa Costandin VodA RacovitA.si dupA alte mile ce i sa cade a o inzastra ca prea osfAnta manastire. spre chivirnisala si stare parintilor ca-lugAri. ce vor fi rugatori catra DumnezAu la a'easta sfAntitmAnAstire. am Intarito cu tot locul cat a tostu domnescude la tArgu de la HArlau cu campul si vatra tArgului catramsAsit nedat nemarui. de MO dornni mai denainte. silau afiierosit, ca sl fii dreapta ocina si movie acestii sfiintemanastiri. la care mosiia au trimis domniisa si hotarnicica sa aliaga. locul cat va fi domnescu. pe cinstit si cre-dinjos boeriul nostru dmn. Lupul Crupenski biv vel stol-nic, Toader Buhus post. Nicolai banul vornicul de poarta.Simeon Ches,co uricariul, si au adus marturie hotarnica cuiscAlituriln sale si cu iscAliturile a tuturor celor ce sau in-tAmplat la hotarat egumen. si calugari si Harlaoanii. sialti megiasi. si pe tot locul cat sau dovedit a este dom-nescu. au Int:kit domnie sa Costandin Vodl Racovita. a-fierosindul acestei sfintii mAnastiri Precista din Roman Insemne dupa cum mai pri largu arata hrisovul dmnii sale.Pentru care avAndu domnie me multa cAldura si dragostecAtrA sfintele ale lui DumnezAu lacasuri spre a le intari.daniile si miluirile. ce au avut si de la alti luminati dom-rii. iatA dar ca si domnie me asemene mam milostivit sidam si Intarim cu acesta hrisov a dornnii mete. ca sAstapaniasth sfanta manAstire Precista din Roman. toatAmosie cat sau dovedit cA este domniasca. atat din vatratargului ce ramasasa nedat. nemArui. cat si din campu. sidin tot locul cu tot vinitul. ca sa fie si de la domnie mesfintii manastiri driaptA ocina si mosie statatoare in veci.si poftim domnie me si pre alti luminati domni ce vor fi

in urma noastra cu domnie acestii tan au din fii, si nia-

www.dacoromanica.ro

230

mul nostru, sau dintralt niam. sä nu strice a6asta afiero-sire, ce mai värtos sa aiba a da si a intari pentru a lui,cinste si ve6nica pomenire. si spre a6asta este credinta ainsumi domniei mete. Ioan Sarlat GI 4 ). ie Ghica Vvoda.si credinta a preiubiti fiilor domniiet mele AlexandruVvod. si Mihai Vvod, si Nicolai Vvoda. si Grigori Vvodasi Gheorgnie Vvoda. si credinta a cinstiti si credinciosiboeri cei mari a i divanului dommi mete dumnelor. IoanBogdan vet logotat, Lupul Balsu vel v-rnic de tara degos, Vasile Ruset vel vornic de tara de sus, Vasilie Cos-tache hatman i parcalab Sueevei, Alexandru vel postel-nic, Aristarhu Hrisoscoleu vel vist., Filip ,Catargiul velspatar, Costandiu Sturza vel ban, Enache vel camanar,Nicolai Ruset vel paharnic, (loc gol) vel comis, Vasilie Cos-tachi vel stolnic. si credinta a tuturor b6erilor domnii melea taari si mici. si sau scris hrisovul acesta in scaunul.domnii mete in orasul Esilor. de Ioan pisar. diac de divanla anii.

vlt 7266 Mai 23

Io Scarlat Ghica Voevoda.Pecetea domneasca in tus ros cu initialele : Itv.

l'is. I B.S. I 1758 cap de bou.loan Bogdan vet log. procit, Manolachi Bogdan 3

log. procitoh.

F. 7267 Ghenar 2 Iasi (111r1Au I, 11). Ioan Teodor CalimahVodg inoeste si inrareste dania ee C. Raeovitii VodA a fault in mo0aIlArlAului eAtra mAntistirea Preeista din Roman.

Cu mila lui Dumnezau Io Ioan Teodor Voevoda_domn Wail Moldavei.

Facem stire cu acestu hrisov. a domnii meli tuturorcui sä cade a sti. a viind tnainte domnii mele. rugatorubnostru (Neculai) egumenul de la sfanta mazastire Precista

I GK. 1

www.dacoromanica.ro

231

din Roman. unde sa cinsteste i sa praznueste brarnul A-dormirei pre sfintei precuratei i blagoslovitii. de Dmne-zdu nascatoarei si pururea ficloarei Marie, care mangstire-este zidita din temeiu, de domnie sa Costantin Voevoda.Racovita, au aratat hrisoave, atgta de la domnie sa Cos-

tantin Voda. Racovita, ctitorul manastirii, cat si de ladomniasa Scarlat Ghica Vvoda intru care hrisoave scriu.Ca dupä alte mile ce i sa rade a o inzastra ca pre o sfantmangstire. spre chivernisalg si stare parintilor calugari cevor fi rugatori catra Dmnazau, la aóasta, sfänta manastireau intari!o i cu tot locul catu au fostu domnescu de latargu di la Harlau. vatra targului cu campu. catu rt-masasa nedatu nemarui. de alti domni, mai dinairte,lau afierosit domnie a Costandin Voda Racovitg. ca sa fie

driapt ocina si mosia acestti sfinte manas'iri. la care mo-sie au trimes domnie sa Si hotarcici di au alesu loculcat au foctu domnesc. pre cinstit si credinhs boeriul nos-tru dmlui Lupul Crupenschi biv vel stolnic. i Toader Bihus postelnicul, i Neculai Banul vornicul de poarta.i SA-

mion Che§cu uricarul, de la cari au adus marturiia hotar-nica. cu iscgliturile sale. si cu iszg!ittu ile a tuturo celor

ce sau intanplat. la hotarat egumeni. i calugari. i Har-làoani. i a1i megiesi. i pe tot locul catu sau dovedit a

este domnescu. au intaritu domnie sa Costantin Vocla Ra-

covitti. afierosindul acestia sfinte manastiri Precista dinRoman. in toate samnile dupg cum mai pre largu arata lahrisovul domnii sale. Pentru care avandu domnie me multacgldura i dragoste catra slintele ale lui Dmnezau lacasurispre a le intari daniile i miluirile, ce au avutu si de laalti domni. iata dara ca i domnie me asamene main mi-lostivit si ii dam i i intarim cu acestu hrisov. a domniimele. ca sa stapaneasca santa manastire Precista din Ro-man toata mosia adasta. catu sau dovedit ca este dom-niasca. alat din vatra targului. ce ramasasg nedata nima-rui de alti dornni. cgt si din campu, ki din tot locul cutot vinitul. ca sa i fiat si de la domnie me. sfiintii manas-tiri. driapta ocina i mosie statatoare in veci. i poftim.

§i§i

www.dacoromanica.ro

232

domnie me si pre alti lurninati domni, ce vor fi in urmanoastra. cu domnie acestei tari au din fii nostri sau din-tralt niam sa nu strice. adasta danie si miluire, ce maivartos sa aiba a da si a intari, pentru a lor cinste §i

vehica pomenire. *i spre ahsta este credinta, insumidomnii mele de mai sus scrisa. Ion Ioan Teoder Vvoda.si credinta a pre iubiti fii domnii mele. Grigorie Vvoda.si Alixandru Vvoda. si credinta a ciustiti si crediaosiboerilor. domnii meli cei mari dmlor. Manolachi Costa-chi vel logofat, lonita Sturze vel vornic de tara degos, Vasile Rusat vel vornic de tara de sus. Stefan Ru-sat hatman i parcalab Sucevii, Mihalachi vel post., (bcgol) vel vist. Ionite Cantacuzino vel spatar, Adamachi velban, Ioni(a vel pah., Costandin Cogalniëanul vel stolnic,(loc gol) vel camanar, Ianacachi vel comis.

i credin(a a taturor boerilor domnii mele si marisi mici. si sau scris hrisovul acesta in oras Esilor. la sca-unul gspod. in anul dintai de Ion Ghinde. la anii.

7267, luna Ghen. 2.Iw loan Voevoda.3;Pecetea domneasca in ros cu initialele : Iw. 1 Iw. 1 OA.

I g.a. 1 1758. D. treti logfat procitoh. sau trecut la condica.

G. 7267 Ghenar 10 Iasi (11Kr1iitt 1, 12). Cartea lui I. TeodorCalimah Vodii data mingstirei Precista din Roman ea sail strInglveniturile de pe mosia Hiirläului, luind si 1 leu pe an adetiul casei FA12 zile boerese.

t Iw Iwan OtwAwp Vvoda. bojiiu milostiiu gspdrazemli Moldavscoi. datam carte domnii meli rugatorului DOS-tru... egumen di la sfanta ma.nastire Precista ot Roman§i dupa hrisovu ce i sau inoit de la domnie me. sa fievolnic ca carti domnii mele, omul manastirii. pe cari vatrimite. la mo§ia manastirii. la targul Harläului, cari estedanie sfintei manastiri. vatra targului §i campul cat aufost loc demnescu. dupa cum ii scriu hrisoavele anume.

www.dacoromanica.ro

233 -

.si sa aiba volnicie. a lua di a zace din 'Mini, din fanata,din paduri cu legume, din lAlti cu peste. si din prisacicu stupi dupa obiceiu. si din tot Iocul cu tot venitul. Asij-dere si oaminii ce vor fi sazatori cu casa pe mosie a6astasa ail:A a lua din toata casa ate I leu, iar care nu vavre sa de bani sa aiba a lucra boerescul la manästire.cate 12 zale pe anu, insa 6 zale de vara si 6 zale deiarna, si poroncim domnie me dmv. ispravnici de tinutulHarlaului. pe care Imi va arata omul manastiri. ca nu s säde vinitul manastirii de la unii ca aciia Impliniti. a6astascriem.

It 7267 Ghenar 10

Pecete domneasca In tus ros cu initiale : Iw, I hi% I

E. 1 H.R. J 1758. cap de bou.

H. 7268 Noembrie 26, Ia$i (116r1in I, 13). Cartea gospod a luiI. Teodor Calimah Vodii citrii ispravnicii de Harlin si 1mp1ineasclpe locnitori din Ha'rltiu sit' dea dijmA ffi tot venitul ob4nuit cAlugg-rilor de la m6nistirea Precista din Roman.

f lw loan eeodor Vvoda bjiiu Mistiiu gspdrs zemliMoldavscoi. datam carte domnii mele rugatorilor nostriparinq calugari, ce sint la sfanta manastire Precista dinRoman. si sä ia dijma din toate pe obiceiu. de pe mosiaHarlaului care mosie este data danie si miluire bisericiisale. drept acie sa fie volnici cu carte domnii mele a sta.Orli si a dejmui si a lua de a zace. din toate pe obiceiu.din tarini cu pAini, din fanate, din grAclini cu legume, dinprisaci cu stupi. sä ia din cinzeci unul, iar fiind mai pu-tin sa ia ate o para de stup. i din tot locul cu tot vini-tul. dupa, obiceiu. iar carii dintracei oameni sar arata In-potrivitori. si nar da dejma dupa obiceiu. poruncim dom-/lie me dmn. ispravnici de tinut sa inpliniti de la unii ca a-

www.dacoromanica.ro

234

ceia, si sal supui ca sa urmeza dupa cum :poruncim. a-dasta scriem.

vlt 7268 Noem. 26 dni.

Pecetea domneasca In tus ros cu initialele : Iw.Iw..I K.K. I 1758 cap de bou.

procit treti logofat.

I. 7270 Mart 15 (Harliiu I, 14). Ioanichie Episcopal de Boman,face schimb en Ioan Canta vel vist., luind de la acesta 600 stupi 0dfindu-i mosia targului HArlAului, Inchinati de C. Cehan Racovita.VodA mAnAstirei Precista din Roman.

Ioanichie Episcop Romanului. adeverim cu acest in-credintat zapis al nostru la cinstita mana dmsale IoanCanta vel vist. precum sa sa sae, ca dand danie mariiasa Costandin Vvoda Racovita o buräta de loc ce sau a-les dreptu loc domnescu din hotarul targului HArlauluiInpreun si vatra targulm Härlaului. la svnta a noastra ma-nastire Precista den Roman. cum arata hrisovul marii sale,care bacata de kc find intre alte mosii boeresti calran-dusä de uni si altii cu inpresurare neavand svnta manAs-tire nici un folos, am socotit si am facut schimbatura cudmlui vel vist. datam noi dmsale vel vist. ahsta bu-CAP de movie a targului Harlaului inpreun si cu vatratargului cum iaste hotarat In samne si dum. vel visf. audat la svnta manastire schimbu sasa sute stupi. si findsrhimbul de o potriva socotindu ca stupii vor mai aducecevas folos la svnta manastire. am dat dmsale vel vist._

adasta scrisoare a noastra ce de acum inainte a6asta. bu-rata de kc a targului Harlaului. Inpreun si cu vatra tar-gului. sa o stapaniasca dmnalui in buna pace dupa sam-nele ce arata ho arnica locului anume si iam dat dmsale-si ispisocul si hotarnica, ëau avut svnta manastire pe a-

eA.

www.dacoromanica.ro

- 35 -cest loc. i pentru credinte am iscalit. puind i pecetewsvntei Episcopii ca sa fie de Incredintare.

valet 7270. Mart 15 dniToanichie Episcop Romanului. (pecetea 1 HK 1 6 riA

I Pm I earjá ki cruce).Stefan Buhaescul biv vel comis am scris zapisul cu

zisa svintii sale parintelui Episcopulu: de Roman.

I. 7270. Mart 15. (Harlin I, 15). Chitanta mai Ioanichie Epis.copal de Roman ca a primit de la loan Canta vel visternic oOO stupi,schimbul pentra mosia targului

Sasa sute de stupi am luat de la dumnalui JoanCanta vel vist. schimbul éau dat la svanta a noastrA ma-nastire Pretista. den Roman pentru tärgul Harläului cumaratä osabit zapisul nostru ce am dat la mAna dmsale.ki am isalit.

Ionichie Emscop Romanului.I t 7270. Mart

Schimbul acesta tntre o mokie i un tXrg cu oprisaca de 600 stupi, e una din curiositatile timpului,dat fiind c a pamantul n'avea nici o valoare, targul Har-laului era darapanat, iar mierea i ceara erau foarte cau-tate, de ki fondul era supus peirei i stricaciunii.

J. 1766 Octombrie 26, Iasi (Harlan I, 16). Gr. A. Ghica VodixIntare*te anafaraoa boerilor prin care se indatoreste epitropia sf.Spiridon a da schitului Zagavia pamintul de hrana la camp, potrivitdaniei lui Dumitrasco Voda Cantemir.

Iw Grigorie Alexandru Ghica Voevod. bojiiu mltiiugospodarx zemli Moldavscoi.

Dup cercetarea dmnlor ve1ii1or boeri. ki domnie meaka am gasit a fi cu cale, ki poroncim dmnilor voastreepitropi a lui stente Spiridon sa urmati precum scrie anaforaoa ahsta dandu i parnanturile luate la campu din.

Itv

1

www.dacoromanica.ro

236

liotarul targului Harlaului vi am Intarit vi cu a domnieimele pecete.

1766 Oct. 26.

Pecete mica In tu§ ro§ cu initialele : Itv I F. I iln. I F.

a,s. 1 1764 cap de bou.

Prea InAltate Doamne,

Din luminata poroncl InAltimi tale am luat sam ja-lobii ce au dat marii ,tale. Walnicul de la schitul Zaga-Nei ot tinut Harlaului jaluind cum ca acest schit are da-nie de la Dumitrasco Voda Cantemir vi de la alti domnidin locul targului Harlaului o bucata de lout 20 de pa-manturi §i 12 falci de fan si cu vad de moart pe matcapAraului ce vine din padure despre ZAharevli. §i par acumce sau dat a6asta movie a targului Harlaului la mAnAs-tire lui Sfeti Spiridon. ei nau fostu popriti av face hranalor pe adasta mo§ie §i au cer§ut de la maria ta dupa da-niile ce au sa li s dea deosabit aceste pamanturi §i marieta ne poronce§ti sa cercetam scrisorile §i dupa cum omgasi cu cale. sa instiintaz pe mariia ta. Deci dupa lumi-nata poronca marii tale cercetandui noi scrisurile ce areintracest chip am gasit a fi cu cale. adica pentru patru

xivezi ce are schitul Inprejurul lui. si pentru chiliile schi-tului si un bordeiu ce are langa schit, cum si pentru va-dul cel de moara §i cu un bordeiu ce iaste langa vadulcel de moara, §i cat sine loc Inpregurul vadului cat azvarli cu un bat, sa nu aiba nici o suparare pentru acestede catrA mAnAstire lui sfeti Spiridon. Iar acele 2o de pa-manturi §i 12 fAlci de fan, sa li s de la campu. din hota-rul targului HArldului. dupa cum umblA §i alte pAminturiJa tinutul HarlAului. a§a sa li sa de vi lor pamanturile.Prea lnaltate Doamne, noi dupa cum am gAsit a fi drep-tate. Invtiintam pe mariia ta, iar hotararea Za desavar§ita,ramAne la mila marii tale.

* cagC Oct. 23

www.dacoromanica.ro

23'1

Prea plecat slugile mitrii tale.Manolachi Costachi vel logofat, Costachi vel vornic,.

loan Canta hatm.

Boerii rgriduiti rig cerceteze pricina s'au grabit vi aupus ca donator pe Durnitravco Vodg. Cantemir. Ispisocule de la tatal sat, Costantin Cantemir din 7195 Iucare nu face de cat inoevte i intgrevte dania facuta de$tefan Vodã Petriceico In 1673 Febr. 2, intarita apoi deAnton Rusat Vodà In 1676, Febr. 29 (vezi mai sus pg.1, 3 *1 5).

B. 1776 Oct. 13, (II6r1In 1, 19). Gr. A. Gbica randneste pe-loan Canta ban si pe C. Virnav biv ban si cereeteze de ce mosiathrgulni Hfirltinlui e Ingustatä a capete fatii, en alte mosii megiesite

Iw Grigorie Alixandru Ghica Vvoda. bojiiu mlstiiugospodarg zemli Moldavscoi. cinstiti i credin6osi boeriidomnii meli. Dta Ianachi Canta vet ban i Dmta CostandinVarnav biv vel ban sgngtate sa fae vtire dmv. c domnii

mete au jatuit dmlor Epitropi manastirii sfan tului Spiridon cafiind pricina de hotgrale movii Härldului ce este a mInastiricare hotara sant impresurate de catra alte mosii di prinpregiur si pentru ca sä s afle dreptate manastirii, iat

scriem dmv. ca S. cercetati hotarnicile a tuturor rnosiilorce sa rAze§We de giur inpregiur cu movie HArtgu. si sävedeti cu ce pricini inpregiurasi scurtaza pe mosie Har-laului de nu mergi intruna ca vi alte mosii atat la pgclure-cat si la campu. din care hotarnici sa poat g. afla adivgrul.

dreptate manastirii i asa in frica lui Dmnzau. dupascrisori vi dovezi incredintate. ce yeti afla fácand ëa el/amgruntul cercetare. cum yeti gasi cu cale i cu dreptatesä hotarati movie mangstirii din giur iupregiur. de catrapartite ce va ave pricini, puind vi petre hotar. vi dupa,

hotgrAre ce vet face sa dati i marturie hotarnica In semhe

- -

34.

si

www.dacoromanica.ro

238

iscalith de dmv. si de toti acei ce sa vor afla la hotarat'care marturie aducandusa aici. sa va arata la dmn. vellogofat. si fiind cu cale facuta sa s fad si ispisoc de in-taritura de la domnie me. agasta poruncim.

1776 Oct. 13

Pecetea domneasa In tus ros cu inipalele : lw I Fp.

ralt. I Fr. I ILE. 1 1774, cap de bou.procit vel logoMt.

L. 1779 fArl luta si zi (1Tar1ätt I, 17). Contract ineheiat de e-.pitropii casei sf..Spiridon, I. Canta vel log. §i Ruset hatman cu An-drei Praj ea sI faci moara .la Harlan el sli-ei ia venitul pe trei ani,

,dupi care apoi moara va rimänea a Sf. Spiridon.

Precum sa s sae ca avand manästire SvAntului Spi-

ridon un vad de moara In apa Bahluiului, din hotarulmosiii targului Harlaului, ce este a manlistirii. gasitusauAndrei Praj si au cerut de la noi acel vad ca sa facamoara intransul. si cu a6astä tocmala ca el sa faca moaracu toata cheltuiala lui si sa o tie trei ani. si sa ei venitul-ce sa va strange intreasta vreme. iar de la trii ani ina-inte sa ramae moara a manstirii, si manastire sa aibatriaba eu venitul. numai §i de la trei ani inainte. dupa ceva rarnane moara la sapanire manastirii gasindui vrunmustereu ca sa cumpere venitul ace:tii mori. cu bani cevor da alti el O. s protimisasca. de a o tine. Deg vazandnoi cum ca acel vad II are manastire de atata vreme. si

nici un folos de dansul nau avut, socotitam si am datmumitului de mai sus aratat Andrei Praj acestu vadu casa. faca moara intransul, cu toata cheltuiala sa, si facandumoara sä o tii vreme de trii ani si sä o stapaneasca inbunii pace dispre toti iluindus obignuitul venit, iar dupainplinirea acestor trei ani. dator sa fie el a da moara lamanastire buna si toc-mita nefiind nimica stracata, sou

-lipsA de ceva. din lucrurile re sant obignuite de sä afla.pe la mori. si dandu el inoara buna si nestricata sa

www.dacoromanica.ro

239

-aiba moara a sa stapani de manastire iar de sa 1ntamp1a

.ca mInastire svantului Spiridon sa vandä venitul ace-stiitnori, atunce el sa s protimisasca. de a cumpara venitulcu pretul ce dau altii. iar de nu va pute el raspunde pre-41 ce dau altii, el sä fie lipsit si moara sä o tie acel ceva da pretul cel mai sus. cum si candu va da el moarala stapanire mänastirii, de va fi ceva stricat au la moaraau iaz morii. el sa fie dator a face si a tocmi toate atetrebuescu cu cheltuiala lui cum si candu sq va intampla-din puhoae. ca sa s rumpa iazul morii, sau moara sa sstrice. aproape. de Inplinire acestor trii ani, dator sa fie-de a pune atat iazul morii cat si moara. la loc dupa cumau fostu. In scurtu la inplinire acestor trii ani el sa aibaa da moara gata cu toate cele trebuin'6oasa. pe sama ma-nastirei. si dupa asNzare ce sau facut i sau dat de catranoi a'6asta scrisoare. dupa cum si el asamine au dat lamilnastire.

1779

loan Cante logofat. Lasearachi Ruset hatman.

M. 1783 Decembrie 2 (111Arlän I, 18 bis). Zapis de Invoialg In-litre locuitorii din HArlAu si epitropii Casei Sf. Spiridon ca In Joe denn lea adetinl caselor sA dea 10 Da cearA curati pe an, cum si

-celelalte zeeiueli din producte-

Suret de pe zapis dmnlorsale boerii Epitropi manas-tirii sfantului Spiridon.

Epitropii manastirii sfantului Spiridon din oras lasii.adiverim cu ae'asta carte al nostra ce sau dat la mana,targovetilor den targul Harlaului, care targusoru cu mo-sia de pe pregiur iaste danie manästiri Precistii din Ro-man cu hrisov gospod. de raposat dmnul Costantin MihaiRacovit Tvod. si ab'asta manastire iaste mitoh sfäntuluiSpiridon pentru ca sa s stie ca pana in anul acesta sauluat de catra manastire numai dijmurile locului ce iastetpain pretur targului, iar adetiul de pe casa si de pe du-

www.dacoromanica.ro

240

gheni ce sint pe vatra targului cat si prin mahalale naufost suparati. iara acmu find apucati de catra vichilii minastirii ca sa dee adetiu la manastire, precum dau si lacuitorii de prin alte sate boeresti, manastiresti, dupa hrisovgospod. i anafora dmilorsale velitilor boeri, care sau ho-tarät si de pre Inaltat dmnul nostru marie sa AlexandruCostandin Vvoda. si dupa pouturile visteriei ce sint cupecete gospod, si fiind ca cei mai multi din targoveti sa_afla In mare lipsa si saracie, fiind si un loc greu ca acelaliau cazut cu asupriala a da acest adetiu si au cazut curugaminte la manastire ca sa nu fie siliti a da aCasta daresupt nume de adetiuri dar nici manastire sa nu ramae pa-gubasa de totu, ci dupa putinta lor oarecare ajutoriu lamanastire adeca ate Mei oca ciara curata fiind si pentrupomenire lor, iar cu mai multu sä nu fie suparati nici cdata. Pentru ea sa nu sa fan nici sunet de o dare ca a--6asta si sa s ibondesasca venire si asazare cu lacuin ta sialtora streini ce vin acolo. care cerire a loru gasindusasi de earl noi cu cale stiuta fiind stare lor si prostul a-lisver4, ce au la acestu targu, sau primit si de catra ma-nastire ca sa nu sa supere atat lacuitorii din vatra targu-lui vechiu, cat si din mahalale cu a6asta dare suptu numede adetiu. ce pe tot anul nestramutat sa MIA a da ei lamanastire in loc acestui venitu cate zace oca de ciara, curata si aciasta ciara sa aiba a o da pe tot anul nestra-mutat. la zio sfantului Dumitrie, si atat ei cat §i fi6orii sialti urmasi ai lor. cu mai multu sa nu fie supra ti de ca-tra manastire qi osabit sa mai dea dejma obi6nuita, dintoate cele ce va face pe celalalt loc al manastirii, adicadin vii, i din livezi cu poame, din tarini, din fanate, dingradini cu legume ce or face de negutatorie, din prisacicu stupi, afar& numai din vatra targului pe unde le vor IIcasale si dughenile. iar cand nar da acest venit la vremesa aiba a sa Inplini cu om gospod. si sa, dee si ciubote.

Deci aeasta. Invoiala si asazare ce sau facut lntremanastire si lntre targovetii de Harlau sa aiba a se pazide acmu Inainte nestramutata de Mit amandoaa partile,.

.

www.dacoromanica.ro

241

lui sau dat de caträ noi a6asta carte la mana intru caremam iscalit dupa carile invoieli li sau dat si carte goRpod.la mAns si asamine carte de invoialä ca adasta au dat sitoti targovetii la manastire intru carele sau §i iscalit.

1783. Deckv. 2

Fiind in(orma de pe ce adevarata copie sau intarit

si de catra noi".Th. Bals.

N. 1786 Mart 13, lIfirlan I, 18). Snretul hrisevulni domnese aki Ales. Ion Ipsilant Voevod prin care al Intareste asezarea IntreEpitropia bf. Spiridon si targovetii de Harlin, de a da pe fie care anate 10 ocl marl In lee de adetin si dijniit obistmith din producte.

Copia ce sau scos intocma di pi invoiala ce este scoa-sa de pe carte gospod ce au targovetii din targul Harlau-lui ca copia iaste cercetata si incredintata de catra dmluispatar Iancul Racovita, i drniut ban Iordachi Cananau. SIface stire cu adasta carte a domnii mele pentru top, deopstie lacuitorii din targul Harlaului ca ei dintru inceput

din mosii si stramosii lor sau aflat traitori totu in vatra

targului Harlaului si nici o data suparap pentru adetiutde casa nau fost. dupa cum nici de la domnie raposatu-lui dmn Costandin Racovita Vvoda. candu sau dat daniemosia campul di pin pregiur targului Harlaului mantistiriiPrecista ot Roman, ce iaste mitoh sfantului Spiridon. dinE§i. nau fost suparati papa In anii trecuti, la domnie ma-rie sale Alexandru Costantin Voevoda. candu a fost van-dutu manastirea sfantului Spiridon vinitul mosii de pin pre-

tur targului unoru Greci, si acei greci suparandui sa de

adetiu ei au venitu la Esi. si dandu jaloba domniei sale curugaminte ca sa nu fie suparati a da adetiu ca ceilantilacuitori ai satelor acestei tari, au fostu randuiti cu jaloba

lor la dmnlor boerii epitropi ai acestor manastiri cu carefacand asazare §i invoiela cu bung priimire lor, ca toti

lacuitorii dintracest targ al Harlaului. adica din vatra tar-

Ispfsoace si Zapise Vol. IV p. II. 16,

www.dacoromanica.ro

242

gului si din mahalale sa aiba, a da la manastire cate zaceoca ceara curata pe totu anul, si cu aka dare sa nu fiesuparati, intru nirnic nici odatä Ara nurnai dejrna din t a-1rini, din vii, livezi, i stupi, i dentraltile, ce Vor face pemosia targului sa, de deosabit. dupa care asezare i invo-iala, au dat ei zapis la manästire cum si de la matiastice.ii sau dat asamine scrisoare. $i pe a$Nzare di attinee saurmeaza, de catra amandoi partile, Intocma pan acum : a-cum -dar sau rugat prin jaloba lor ca ahsta aelzare cesau facut intre dnii i intre manästire stanlului Spiridon,sa sa intariasoa prin carte domnii mele ca dupa vrerne sa nufii suparati cu mai mull. sau cu vro cerire de adetiu inpo-triva obiceiului, ce au avut $i sa urmezd si pe la alte tar-guri. Cu care jaloba fiind randuiti la al nostru cinstitcredinos boeriu, dmnlui Gheorghie Sturza vel logofat auaratat Inainte dumisale scrisorile de asazare ce an, de la E-pitropii manastirii din vreme de atunce let 1783 Decv. 2iscalita de preosfintia sa mitropoli:ul Erinopoleos Chir So-,fronie i de raposat Ion Cantacuzino biv vel logofat, cariscrisoare sa vede data la mana acestor targoveti din targ,Harlaului, care targ i mosie de pin pregiur iaste data,danie manastirii Precista din Roman cu hrisov de rapo-1sat dmnul Costandin Mihaiu Cehan Racovita Vvod si acemanastire este mitoh slantului Spiridon din Iasi, prin carescrisoare scriu numitiij Epitropi ca Ora In , anul acelasau luat de catra manaslire numai dejmurile locului, ceiaste pin pregiur targului, iar cu adetiul di pi case si du,gheni ce sintu pe vatra targului i prin mahalale nau fost,suparati iar atunci find apucati de earl vichilii manas-tirii ca sa de adetiu la manastire precum dau si lacuitoriide prin alte sate, boeresti i manastiresti si find cd cei maimulti din targoveti de acolo sa afla in mare lipsa i saracietraind la un loc greu ca acela leau cazut cu asupreal(a)da i adetiu. i Maud cu rugarninte la manastire ca satnu fie siliti a da aceasta dare, suptu nume de adetiu, ins/nici manastire sa nu ramae pagubas de tot, ce dupa pu-tinta lor sa dea pe tot anul oare$ care agiutoriu la ma-

a

pi

www.dacoromanica.ro

mastire, adica cate zaci oca ciara curata. find i pentrupomenire lor. iar nu maimultu. sa nu fie supra ti nici adata pentru ca sa nu sa faca nici sunet de o dare ca a-ceasta si sa sà ihondisasca venire si asazare cu locuinta sialtoru streini ce vin acolo. care cereare lor gasindusie eatra numitii epitropi cu cale i tiuta find stare tor

- i prostul a1iveri, ce au la acel targu. sau prirniit si de-catra manastire ca sä nu sa supere atat lacuitdii- din va-tra targului vechiu. cat si din mahalale cu a(!iasta daresuptu nurne de adetiu, ce pe totu anul nestramutat sàalba a da ei la .manast,ire in locul acestuia vinit cate zece

. oca ciir curata, i a6asla gara s aiba` o da pe tot a-nul la zio sfantului Dimitrie Oct. 26. si deosabit sa maide dejma cibiCmuitä, din toate cele ce vor face pe celafaltloc al manastirei, adia din vii, i din livezi cu poame, dintarini din fanate, i din graclini cu legumi ce va fi de ne-guti'orie, i din prisaci cu stupi, Clupa ponturile visteriei,afara numai din vatra targului. de pe unde le vor fi Ca-sale si dughenile, iar cand nu vor da acest vinit '. la vre-me sä aiba a sa Implini cu om gospod, si ahsta Invoiala§i asazare ce sau facut Intre manastire i intre targoveti,de Hatlau, sa aiba a sa pazi nistramutat, de catra aman-doi pari1e, sa scrie ea .asamine scrisoare. au dat si iar-govetii de Harlau la manastire cum pre largu aratä scri-soarea numitilor epitropi. Drept aceia dar iata i prin a-Zasta al noasträ dommasca carte, intarim targovetilor deHarldu, ca clupa asazare i tnvoi1á. ce cu buna priimirelor sau facat sa aiba a sa urma intocma, atatu de catradansii, cat si de catra manastire, si asa mai mult sau cuvro alta numire de dare la manastire sa nu fie suparatinice o data, in veci pazindus(a) nestramutat. numai asazarece sa. arata mai sus, si st cuprinde prin scrisori boerilorEpitropi, ce au la mana lor, la care poruncim domnie me

3-dmv. boeri is. de tinutul Harlaului. ca sa nu ingaduitIpe vechilii manastirii a supra pe numitii targoveti cuvreo alta numire de dare mai multu, din cat sa arata,sä cuprinde prin carte domnie mele. aasta.

1786 Mart 13

243

.

p

Si

www.dacoromanica.ro

- 244 -0. 1786 Noembrie 18. (Harlin I, 20). Zanis de schimb prin cari

cilugarii de la schitnl Zagavei dan ministirei sf. Spiridon cele 20-pimanturi si 12 filci la ses si btu rot Mita la padure In apropierede schit.

Leon Mitropolit Moldovei adeverim

Adica noi calugarasii de la schitul Zagavei. ce esteIn linutul Harlaului care niom iscali. mai gos datam scri-soare noastra la mana epitropilor a sfintii manffstiri a sf..Spiridon din Esi. prezum sa s stie ca avand schitul nos.tru Zagaviei. o bucata de loc danie de la Stefan PetrtbVoevod si cu intaritura de la alti domni. zo de pamanturisi 12 falci de Ian din mosia targului Harlaului, si find cala vreme raposatuiui Costandin Racovita Voevod. sau datdanie mosie targului Harlaului sfantului Spiridon. sau ara.tat scrisorile schitului ce are pe aceli doua zaci de pa--manturi si falci de fan. ca, e sau iniarit la analorao veil-tilor boeri de Marie sa Grigorie Alixzndru Ghica Vvodaca se stA paniasca schitul ace bucata de loc la campu In mo-sie targului, acurn cerand noi la dmlor epitropii sf. Spii i-don ca se invoiasca si cat loc sar cuprinde dintracele pa-manantui i, la campu sa ne de la padure. si invoindunedmlor am scos carte gospod. si niau ales ace bucata de-loc. dmlor ispravnici de Harlau, si niau dat la padure aproape de schit. si sau lipit langa cee parte unde este-schitu, dupa cum arata marturie hotarnica ce sau facut a-cum. din gura paraului unde cade in Bahlui din hotarulletestilor, si Ora In Bahlui la dial par in hotarul dmsalevornicului lordachi Canta, ce trece pe la fundu mosii liar-laului la padure. Ded de acum lnainte calugarasii ce vorfi la acestu schit. a Zagaviului. sa naiba mai mult a su-para si a lntra cu stapaniri in mosie sfantului Spiridon ceeste piste Bahlui. nici manastire sfantului Spiridon. sa nutriaca cu stapanire intrace bucata de loc, ce este lntreBahlui, si intre paraul ce este hotarul Fetestilor, undeeste schitul, nici o data in veci, si fiindu ca schitul hotar-nica veche au prapadito, si de sar gasi vrodata. au dinniscai marl ulii din masura pamInturilor cum ca ar cu-

www.dacoromanica.ro

245

Triode mai mult loc din mosia targului, sh nu i se tie In-sama despre manästire sf. Spiridon. afara di aeastá hota-.rare ce sau Pacut acum, si pentru adasta sau dat ahstä-scrisoare dispre parte noastra si a schitului si am si is-calk. cu mana noastra.

la let 1786. Noemb. 18

Si fiindu si noi thcuitoru cu petrecere la acestu schit-vazind vointa calugarasilor mam iscalit.

Amfilochie Episcop Hotinului.Eu ztaretul de la Zagavei ermonah Damiian. t lu er-

monah Macarie, t Eu Erodiacon saeoctistu si Monah Voni-rfatie, monah Damaschin, monah loanichie si cu toti fratii.

P. 1786 Noembrie 21. (Mr Ulu I, 21). Epitropii Sf. Spiridon dau- scrisoare la mann cillugarilor de la Zagavia, ca an primit schimbul,urmind ea schitul Ali stilpaneasca local, din pildure ai mänistireasf. Spiridon cele 20 pamfinturi ai 12 Rad %mat la aes.

De catra noi Epitropii manastirii sfantului Spiridonsau dat a6astä scrisoare la mona staretului si cMugarilorde la schitul Zagaviul. ot tinut Harlaulni. sa sa stie ca Inmosia de prin pregiurul Harlaului ce este a manastirii

-stantului Spiridon. avand si schitul Zagaveiul doua zecipamanturi luc si doao sprezece falci fan, dupa scrisori ye-rhi ce au, care sau vazut de noi. si fiind pricina totdea-una, la vreme dijmurilor. intre vechilii manästirii sfantuluiSpiridon si Intre calugari de la schit, prin cerere ce aufacut catra noi staritul si calugarii de la schitul Zagaveiul.ca sa sa faca schimb adica. dand schitul acele 20 Oman--turi si 12 falci fan manastirii sfantului Spiridon, sa li sade pe a6acta masura din mosia manastirei la codru, Inprej-ma locului ce mai are schitul Inprejur, care cerire de in-voiath socotindusa si de catra noi a fi cu cale, dupa cedin poronca gospod, niau adus märturie de la dmlor is-pravnici de tinutul Harlaului de cercetare ce au facut lun-gului si curmezisului. locului schitului la campu cum si pe

www.dacoromanica.ro

246

asemene loc ce Ii sau ales la codru, din mosiia man astiriS,santnlui Spiridon, in care arata ca au dat schitului loc dingura paraului ce cade in Bahluil din hotarul Fetestitorpar in Bahlui, §i de la -deal unde sa IntAmpina Fu hotarurmosiei dmsale vornicului Iordache Canta, ce trece lafundul m4ei Haraului la -paduri, si incredintandune ma-surii ce au facut dmlor ispravnicii de Harlau pentru a-dasta dar de acum inainte calugarii ce vor fi petrecatoridupa vremi la acest schit, sa nu mai aiba trebuinta, sauramestec 'cu aceli 20 pamanturi loc i 12 falci de tan de lacamp precum nici manastire sfäntului Spiridon. sa nu maiaiba trebuinta cu locul ce au dat schimb la codru. ce sas.sapaniasca calugarii locul cu pace, In veci, pe care sas-fac i intaritura gospod. asemine i manastire sfantuluiSpiridon säsi sapaneascä acele zo pämanturi si 12 alcifan la campu. dupa cum adiveriaza scrisoare de asemineschimb. ce au dat calugarii de la schitul Zagaviul. lanastire sfantului Spiridon incredintata fiind i cu iscaliturasfintii sale Chirio Chir Anfilohie Episcopul Hotinului cat

marturie dmlorsale ispravnicilor din tinutul Harlaului,sau dat si de la noi a sasta scrisoare. spre mere-

dintare.1786 Noemvri 21.

Asemine scrie si carte Epitropilor.Anfilohi Episcopu Hotinului.Intrabsta scrisoare sint isct1ii preosfintia sa mitro-,

politul i Epitropii sf. Spiridon. di pe care sau facuthrisov domnescu". Surèt.

R. 1787 August 2 Iasi. (Harlan I, 22). Cartea gospod a luiI. lpsilant Vvod catra ispravnicii de Harlan sit impedecee tdrgovetiice au herghelii de a paste imasul mosii manstirii sf. Spiridon, lasan-du-se numai vitele ce au pentru hrana bor.

ltv Alexandru loan Ipsilant Vvoda. bojiiu milostiiugspdra zemli Moldavscoi. Crediaos, boeri domnii meali

si

ma-.

§isi li

si-

A

www.dacoromanica.ro

247

dmta, Iordachi Canano biv vel pah. i dmta Enacachi Ca-Iimah biv vel pah. ispravnici sie tinut Härldului sanatate.dupa jaloba 6au fost dat domnii meali targovetii de acolodin Hat- lau asupra lui Gheorghie Meariacri, ce are cum-parat venitul mosiei. cu anul de la svantul Spiridon pentruca nui ingadum sas pasea vitele, In imasul targului, careeste In curmezis din apa Bahluiului npre rasarit, pan ingardul tarinii spre miazanoaptea, pan In hotarul MaxutTlui. la trecuta luna Mite vi sau scris cartea domniei mele.ca In imasul targului ce este aratat numdi vitele targove-veatelor cate una doao ce vor fi pentru hrana casalor lorsa sii pasuneaze. iar cei ce au herghelii si alte vicede negutitorie sas cumpere imas pe alte mosii. cum prelargu vi sau aratat prin carte, acum fiind ca dmlor boeriiEpitropi a sväntului Spiridon niau aratat, ca targoveatiitrec cu vitele lor dincolo din imas si In fang pan la giu-matate de mosie de strica pagubind manastire de vinitulmosiei, iata iaras scriem dmv. vitele targovetilor cate unadoao ce au pentru hrina casalor 13r sd sa pdsuneaza nu-mai cat este imasul targului, iar In locul de fanat sa nitingaduiti sd strice, si pe cei ce au herghelii si alte.; vitede negutitorie, sa nui Ingaduiti a le pasuna in imasul tar-gului. ce sas cumpere imas pe alte mosii urmarind In -tocma dupa carte ce vi sau scris.

1787 Avgust 2.Adresa :

Credindosi boeri domniei mele. Dta lordachi Cananobiv vel pah. i dmta Enacachie Calimah biv vel pah. is-pravnici de tinutul Harlaului.

Datisea zdraviem. (sd se dea cu sanatate).Manastire sfantului Spiridon.Sau trecut la condica, Andrei Cortdicar.

procit vel logofdt.

www.dacoromanica.ro

U8

S. 1791 lunie 17 Iagi. (IJir l'au I. 23). Cartes divannlui CnejieiMoldovel cgtri ispravnidi de Harlin sit meargX ai -el si la parte laliona hotarnici a inWilor Cotnarul al far liul, strämntindu-li-se unelepletre.

De la divanul cnejiei Moldovef, catra einstit fratelenostru dmlui. vornic Jordachi Canta, ispravnic de tinutulBárlaului.

Fiind ca cinstiti dmlor boerii Epitropi ai mAnastirei'sfantului Spiridon, au fAcut aratare la divan, precum camosiile manastirii. Cotnarul i Harlaul sant hotgrate si stal-pite cu petre hotara. dupa cum pfelargu sar fi aratandtoate sarnnele, i petrile hotara la hotarnica vechi. si Inalte intarituri domnesti, ce are manastire. dar fiind elacum de nava vreanue incoace. unele dintracele pietrehotara ar fi lipsind di pe la locuille unde au fost pusg,din care pricing sar fi inpresurand mosiile mAnAstirii decatrg megiesi Inpregiurasi pentru aceia dar divanul pof-teste pe dmta arhon vornice si dmv. is. sä mergeti insusdmv. la stare numitelor mosit unde fiind fata vichilul ma-ngstirei cu hotarnica, st alte scrisori ce va fi mai avAndcum si alti megiesi iiiipregiurai. sa faceti cu amaruntulcercetare tuturor scrisorilor manAstirei si cAnd dupA ara-tare scrisorilor vor fi lipsind vre unele din pietrile ho-tall sau alte samne, pe la locurile acele ce vor fi lipsind.de va fi vreo pricing dispre Megiesii imprekurasi, atuncedmv. veti pune alte pietre hotara in locul acelora, si asaindreptandu mo.;iile dispre toate pArtile, yeti da mAnasti-di. si marturii hota,nica, cu aratare sarnmlor, si a petrilorhotarg, pe la locurile ce le yeti pune iscalita, de dmv. side alti megiesi Impregiurasi, ce sa vor tampla fata 1.acercetare adasta, iar cand despre vreo parte va naste pri-cina, atunce la local acel de pricina petre hotara nu yetipune, ci yeti da marturie pre larg, la parte ce sa va cg-dea, precum yeti cunoaste a fi drept si osabit sa faceti siharta asamine de stare mosillor, cu arAtare locului depricing cum si despre eine sa face, ace Impresurare si cu

www.dacoromanica.ro

249

tle soroc sa vie la divan. sa sa hotarasca cum a fidreptul.

1791. luni 17.

Sturzea, Const. Greceanul vornic, C. R. vornic, Ionvornic.

procit logofat.

T. 1795 Sept. 18 (Harlan I, 24). Alex. I. Calimah VodI rtn-dueste pe Ianachi Codrescul stolnic si pe Gh. Tautui vornic de poartg.85. hottrniceaset din non mosiile Cotnari i Hiirltul a Casei Sf. Spi-

,ridon.

Iw Alexandru loan Calimah cu mila lui Dmzau damntarii Moldaviei. Credindos boerii domnii meli dmta Ianachi

,Codrescul biv vel stolnic, i Gheorghie Tautul vornic depoarta sanatate, ai nostri cinstii si credinciosi dmlor bo-erii Epitropi a manastirii svantului Spiridon de aice dinE. au lacut aratare cum CA numita mangstire la tinutulHarlaului are doaa mosii anume Cotnarul i vatra targu-lui Harlaului cu locul dinprekur, asupra cArora are mA-

nAstire i mArturii hotarnica cuprinzatoare din kur inpre-.2ur, si din pricina ca unile din semnile hotaralor sar fistramutat : megie§ii de penprekur ar fi navalind. cu sta-panirea In moiiile mangstirei, pentru care cersind drep-tate iata va randuim sa mergeti la numitele mosii, unde

,fata fiind atat vechil din partea manastirei, cum si totimegiesii cu scrisori ce .vor fi avand, sa faceti cercetaresamnele ce sa vor dovedi : ca sa vor fi stramutat sa le

, pun eti iaras la loc, pe unde vor fi fost, IndreptAnd hota-rale. numitelor mosii, dupa cuprinderea marturiilor botar-nice ce are. dupa care indreptare, sA dati i marturie la

.mana vechilulni. mAnAstirei.1795. Sept. 18

Pecetea domneasca In ros cu initialele : Iw. I fl. J Iw.I 11.11. I 1795. cap de bou ;sau trecut. Matei condicar.

procit vel logfat.

ai

.Jora

pi

Bo.

www.dacoromanica.ro

250

U. 1796 April 30 (Harlan, I, 25). Alex. I. Calimah Vodit dii carte-sä cheme pe toti megiesii en mosiile sf. Spiridon la Bona cercetarn ahotarAlor mosiilor Cotnari si Hirlitul.

1w Alexandru Ioan Cailmah Voevod cu mila lui Dum--nezAu domn tdrii Moldavii.

Fiind a dupa aratare ce au facut cAtrA domnieme ai nostri 'cinstiti si credinciosi dmlor boeri EpitropimanAstirii sfantului Spiridon. de aice din Esi. pentru tm-presurare ce ar fi patimind mosiile sfintei mAnAstiri Cot-narul si targu HArlaului. dispre mosiile megiesite. dinporonca domnii mele sau oranduit boeri.hotarnici pe dinlui.stolnicul Enachi Codrescul si pe Gheorghe l'Autul vornicde poarta, spre cercetare si botAratura numitelor mosii amAnAstirii. scotindule de supt impresurare. ded fiind tre-"buintA de a sd afla. la fata locului si toti stdpanii cari samegiesesc cu aceste mosii a manAstirii Cotnarul si tArgulHarlAului. cu toate scrisorile si. dovezile ce vor fi avAndca sä s poatä lace hmurita , cercetare. de cAtra boeriiranduiti, pentru aceia poroncim domnie me tuturor stapa-nilor cari sä vor fi megiesind eu mosiile mAnAstirei, ca lavreme and randuitii hotarnici sl vOr afla la starea locu-lui, ori in.ciivd sd mergeti sau sl va trimeteti vechili cutoate dovezile ce vit ave, ca sA stei de fata la hotarAt,sa nu sa facA vreo inpresurare. nici la o parte nici laalta. cAci care dupa poronca dmsale, nu va urma ca sa safle la stare mosiilor. mci vechilul netrimepndusi. apoi sastit ca boerii hotarnici dupa poronca ce au si dupd cumvor cunoaste cu drept vor -hotArA, si vor da sfarsit pri-cinii si pe urmA ori eine va supAra pe domnie me cu ja-loba. a li sar fi lacut vreo impresurare cu hotArAtura a-6asta nici o ascultare nu li sa vor da.

1796. April 30

Pecctea domneasa in tus ros cu initialele : 1w. 1 fin.

Iw, 1 Kn. , a a. I cap de bou. 1795, sau trecut in condick.Ma tei Condicar.

procit vel logofat.

www.dacoromanica.ro

V. 1796 Mai 25. (114riliu I, 26). Carte de blestam a Jul hewMitropolitnl Moldovei, data pentru afiarea adevtrului In cercetarea delhotar -a moaiilor sf. Spiridon.

lacov cu mila lui DumnezAu Arhiepiscop i. Mitropo,lit Moldoviei.

De vreme ce mAnAstirea svAntului Spiridon are dow-mosii la tinutu1 Hrläii1ui. anume Cotnari i trgul 1-16rIA,lui. care mosii find cA sA Inpresoarl de cAtrA alti

Imprtkurasi de deolo. vrand acum a le alege. i aleclezbate din inpresurare. au scos .si boeri hotarnici i spredescoperire dreptAtii si a adevArului sau dat si de la noia6astA carte de hlastAm asupra tuturor acelora ori caruivor fi stiind pentru vechile hotar si alte sAmne despAr,titoare ale acestor mosii pe unde i la ce loc. sau urmatdriaptA stApArfire. si nu vor arAta. ce lAcomindusA la strAn-bAtate cu nedreptate de vor tAgAdui sau partinind vreunei pArti vor mArturisi strAnbu. unii -ea aceia iatA zAcern,sA fie blastamati de Dmhul DumnezAu, i precuratl a smaicA, de slavitii 12 apostofi. si de 318 svinti pArinti, dela sAborul Nikeii. In viata lor pricopsall SA nu vazA, os-tenelele si sudorile lor sA fle spre perzare, herul, petrelesi putrezascA. i sä s rAsApascA, jar trupurile lor duplmoarte sA ste intregi. i nedezlegate, si de cAtrA arhierianoastrA Inca sA fie blAstAmatA, iar de vor urrna dreptAtivmArturisind adevArul In frica DumnezAu sA fie ertati si bla-gosloviti amin.

1796 Mai 25Iacov Mitropolit Moldovei.

X. 1796 Mai 29 (Harlan I, 27). Alex. I. CaliMah Voevod r an-due*te, pe ispravnicii de Harlan sä meargt inpreant en boerliduiti sit hottraset moaia Hr1àu1 despre Maxut i ali impregiuraai.

Itv Alexandru loan Calimah Voevod. cu mila lui Dum-nezAu domn Ora Moldaviei.

Credin s6osi boerii domnii. mele dmv. ispravnici de tL

251_

rân-

lnegies

pi

www.dacoromanica.ro

252

nut Harlaului. i dmnlui Ianachi Codrescul biv vel spatarGheorghe Tautul vornic de poarta sal-Mate. dupa ce-

airea ce ati facnt dmlor boerii Ep tropi a manästirii santu-lui Spiridon ca sä sa indrepteze hotarale mo§ii Harlaului

Cotnarii. find inpresurata de catra megie§i, in vrerne ce<sau randuit hotarnici. sau scris si osabita cartea domniimele. poroncitoare. catra toti megie§ii acei mosii. ca sase afie de fata la hotarat, cu scrisorile ce vor fi avand.

dupa in§tiintarea ee faceti aculn. dmta stolnic IanachiCodrescul §.1 cu vornieul de poarta, aratati ca dmlui. stolnicIonita Sturza stapanul mo§ii Maxutul unul din megie§i nicisangur nau marsu nici vechil nu §au trimisu, dupa in-§tiintarile ce iap facut. de vreme ce iaste aa ca nau ur-mat poroneii domnii mek. i4tä scriem dmv. ispravoici cainpreuna cu dmlui stolnic Ianachi Codrescu §i cu vorni-cul de poarta sa hotarati mo§ia Harlaul despre mo§ia Ma-xutul. apoi semnele aratatoare, prin espiscopul ce are ma-nastirea svantului Spiridon i s puneti §i pietri hotari. a-semenea §i despre alte parP. iara§ impreuna cu toti. .vetic erceta §i yeti indrepta hotarale, facand marturie arata-toare pre largu. §i harta cu buna inchipuire dupa carecine sa va arata nemuttämiti. vor veni la divan.

1796 Mai 29.

Pecete domneasca in tus ros cu initialele : Iw. 1

I 1w I 1111 I ILK. i 1795. cap de bou.Sau trecut in condica. Matei Condicar.

procit vel logofat.

Y. 1796 Iunie 6. I04i I, 28), Alex. Ion Calimah Voclit riln-,dueste boeri hotarnici ea sa cerceteze i vatra targului Hârlàului cAts'a intins acum ca sä nu sufere miluitstirea Sf. Spiridon, stlipina

Iw Alexandru loan Calimah Voevocla cu mila lui Dum-inezau domn tarii Moldaviei.

CredinZos boeriul domnii meli dmta Ion CodrescuI

(Harlan

nlosiei.

i

www.dacoromanica.ro

253

biv vel stolnio. Gheorghie Tautui vornic_de_poarta sana-tate. dmlor_loerii Epitropi a manastirii svantului Spiridonniau facia aratare cum ca lacuitorii targoveti din targn1Harlaului afara din vatra Targului care au fost din ye-chi pentru lacuinta orasenilor. ei acum sar fi intinsu cucasäle pe locul mänästirii ce iaste prin prekur. pentru carifiind trebuinti a sa sti cat au fost din vechi. vatra tarn-lui. si cat sau mai Intinsu. acum orasenii. iata va scriernfiind cä tot santeti randuiti acolo. ca sa hotarati mosigprin pregiurul acelui targu. sa faceti i e6asta cercetare .foarte cu amaruntul ca sa puteti dovedi at au fostvechi vatra targului, i cat acum sau mai Intinsu. si dove-dindu sa faceti o harta. aratatoare pre largu i lamuritIaratand. in mIsuri locul i casäle ce vor fi pe locul manastirei, care harta sa o dati la vechilul boerilor Epitropisa o aduca aice ca sa s vada.

1796 Iuni 6

Pecete mica in ceara cu initialele : Iw I fin. I Itv1795.

Adresa :

Credine'os boeriul domnii mele dmta Ion Codrescutbiv vel stolnic i Gheorgie Tautul vornic de poarta cu sa--natate sa se de,sau trecut in condica Matei Condicar, -Pentru cercetare vetrei targului Harlaului.

procit vel logofat. pecete in ceara rosie.

Z. 1796 hullo 22, (Harlan I, 29). Marturie hotarnici a mosieitargului Här1u, radicata de Ianachi Codrescul stolnic i Gh. Täutul vor-nic de poarta, cum si Intinderea vetrei targnlui.

Din luminata poronca pre loaltat dmnul nostru IA16-xandrii loan Calimah Voevoda fiind noi randuiti ca dupkaratare ce au fdeut Inaitimei sale dmlor boerii Epitropi amanastirii stantului Spiridon din Esi, cum ca lacuitorii dintargul Harlaul, afara de vatra targului care au lost dinvechi pentru lacuinta orasenilor, ei acum sar fi intinsu cu

din

,E.11. I

t

www.dacoromanica.ro

254

casale pe locu manastirei ce este prin pregiur, si ni sa poronceste sa iacem cercetare cu amaruntul ca sa putemdovedi cat au fost din vechiu vatra targului, si cat acumsau intins orasenii i dup ce sa dovedi sa facem hartaaratatoare pe largu, aratandu in masura pe larg locul,tasa pe locu manastirii. Dupl poronca am mersu la va -tra targului Harlau, si am strans pe targoveti i ei aucersut ca sa arate de au vreo scrisoare veche, cuprinza-toare pentru vatra largului, ca sa sa stie pe unde au fostudin vechi, ei au raspunsu ca alte sciisori nu au fara nu-mai o scrisoare de la Vasa le Juncul din leat 1793 Sept-25, ce fara raspuns drnsale spatar lancul Racovita i dmlui.banul Iordachi Canano in vreme cand era drnlor isprav-nici de tinulul Harlaul pentru \Tatra targului, :turn si ma-halale arata acel guncul prin strisoare sa ca in vrernetand au fost randuifi din porona domneasca, dmlui vor-nic Costandin Paladi ce era ispravnic tinutului, si cu vist.Enachi Canta ca sa aliaga vatra targului i mahaTalele,lau luat i pe dansul inpreuna, t arata ca au socotit diniorboerii ca sa fie vatra targului i mahalalele diii sus detargu despre moara Probotei un santu ce este din vremeireche, si -despre mosie Maxutului muche dcalului ce este.cleasupra targului, unde este santu iaras din vreme veche.

despre parte campului pan intrun parau ce este in mar-gine targului, uncle este drumul cel mare ce merge all-ture pe langa tärgu, si din gos pan in vadul lui Bosie,dar iaras el arata ca au ram as pricina. ca sd sa caute maipe urma, find ca sau fost gasit cloaa tintirimuri de ba-serici din gos de vale lui Bosie, i trage targovetii ca safie tot vatra targului. i dupa aceste same sau incredin-tat marturie Juncului cu iscaliturile dmlui Iancu Racovitspatar i Iordachi CaLlano, ban, apfirand pe targoveti sanu fie suparati de Vechilii rnanastirii ca sa ia dejma detuprindere marturii Juncului. iar vreo incredintare ca arfi hotarat dmlui vornic Costandin Paladi vatra targuluimalialalele nau aratat. si mergand din sus dupa moaramanastirei Pobratei, uncle iaste santul ace! vechiu, si pe

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

-155-muchea dialului ce iatte diasupra targului, si cautand ,lo-'cut acela pe din gos de moara Yawata la un vad veyhiuce trece peste Bahlui ce este din sus de targu,noaste eh acel loc ar fi lost padure mai inainte, iar nuvatra de targ sau mahalale, cum. si pentru cele doi inti-

rimuri ce sint din gos de vadu lui Bosie, iaras sa cu-noaste cà ar fi- fost vreun diosabitu locu afara de vatratargu1ui'i mahalale, iar vatra targului vechi au lost petanga basearica lui sfeti Gheorghe ce este din sus. cum qi

mahalale au fostu putin mai pe din kos de besarica luisfeti Dimitrie, i dtipa cercetare te sau facut atat vetrli

targului, cat imahaIabelor sau i masurat pe lungu §i peturtnezisti. cum si capetele am masurar, i locu acel dinsus. de targ din qantu in gos. pan in vadu Bahluiului ceeste din sus de targu. si din gos de moara manastirei Po-bratil si sau gasit 165 stanjani care sant i cateva casaPe acel loc. care pre largu aratam prin haria. am masu-rat si capatu din sus a targuluii din vadu Bahluiului ceeste din sus de targu din matca ,apei la dial spre miaza'noapte. qi pe la capat din sus a livezii lui Iordachi Branza

i)este livadä lui Costandin, Bärzului, si pc din gos CU

Tata Bariului alature i pe din sus de casa lui Toadervatavului din Deleni, si la dial peste livada va-

tdvui Si tot La dial pan in drumul ce merge. printreRrif prin coltul din sus a livezii logoatului En ache si 14deal langA drum sau gasit 1460 stanjani. si de acole so-&find margine despre miaza-noapte pe uncle sa cade safie, pan in capatul targului din gos dispre rasarit, i uncleau venit mäsura capatului din sus in coltul livezii logofa-tului Enachi de la deal. am mars in gos pe la capatul li-vezii pe de la deal despre miazanoapte, si pe la capul viilogofatului Enachi pe de la dial, si pe la capul vii lui V--sile Frunzate. i pe de la deal. de livada dmsale spat.Racovita ce au cumparat de la Neculai Lupascu, Si princapu dmsale, pe de la vale despre Bahlui si de acoledrept pan in curmatura drumului ce vine la Harlan pistedrum. si pe din sus de casa uiului. i tot in gos pe la

si cu-

www.dacoromanica.ro

256

capul vii. lui Mihai despre Bahlui, si peste livada lui Du--rnitrachi Meriacri. i pe din sus de casa Babii Ioanii, pin--tro rachita si tot in gos pe din sus de casa Lupului Fa-cher. i pe drumul cel mare Pan la podetul parau Mica-lina. si parau In gos pan in coltul livezii din gos despre.Bahlui, a lui Nicola Ghtorghiu Mortun si aice in coltu

sa sfarsaste lungul marginei iar pe din sus. am ma-surat i capatul din gos a targului din coltul livezii dingos a lui Mortun peste drumul cel mare spre Bahlui pedin gos de casa preutesei Ancuta i pe din sus de casalui Neculai Coliva si tot spre Bahlui pe drumul vechiu,.pe din gos de casa lui Roman Talpalar si de acole In vadului Bosie in matca apei Bahlui sau gasit i913' stanjani:din vadu lui Bosie apuca apa Bahluiului in sus.. pan iarin vadul ce este din sus de targu si din dreptul vadu-lui acelui din sus masurand lungul targului am marsu in .gos pe drum si pe ulita pana din gos in drumul vechiu,ce merge la vadu lui Bosie, din sus de casa lui NeculaiColiva i sau gasit 455 stanjeni. am masurat i latul dinmatca Bahluiului din sus. de podu ce este in targ pisteBahlui si prin mijlocul targului la dial pan in dial In guradrumului din sus. de casa Suiului sau gasit 280 stanjeni,..

dupa dovezile ce sA aratA mai sus. si dupa masurileaceste ce sau facut mai ramane cateva case afara c.e nuban cuprins masura, dupa cum pre largu sa arata prinharta §i dupa cum am gasit intru adevar, am dat a6astamarturie dinpreuna cu harta la Maria vechilului manastire,i.sfantului Spiridon din Esii.

1796. Illnie 2.

Ianache Codrescul stolnic, Gheorghe Tautul vornib-de poarta.

In acelasi plic (I,37), este si o harta inchipuitoare de:starea mosiei Harlaului facuta de aceiasi

li--veal

pi

pi

www.dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC

.Abaza Ilie postelnic 13, bivvOrnie 14.

Aeoperita, drama] 22.Adamachi vel ban 232.adelial casei, 20 parale pe an

139, 142, 240, 242.$ efan 191.

Agiud, staroste de Patna side 148.

Albascul Neculai 156.Albesti 15, 43.Alexandra Voda cel Bun 57.Alexandra Ilias Voda 192.Alexandra vel comis 187..A'exandru paharnic 205.Alexandra parcalab de Fal-

cia- 7.Alexandra cap:t. de Codru 10.Alexandra preut 147, 148.Alexandra vel post. 230.Amfitohi Episc. Ho;inului 240,

245.amin=adevar 4, 5.anfoià 199.Ancuta preuteasa 256Andrei condicar 247.Andrei 220, 223.Andries biv. v. med. 168.Andronat hi vel post. 118.Andronie \WM de Falciu 10.A nrironic biv carnaras 2, 71.Andronic de visterie 11.

Ispisoace i Zapise Vol. IV p. II

Anghel Simeon diac 118.Anghelestii, mo:fie 106, 150,

153, 154, vornic in 147.Anisia 33.Antohie 3 a log. 10.Antohie Nee. vel elucer 18.Apostol erei la Fa'ciu 10.Apostol C. 76, 79.Apostol Solomon 76.Ararnescul Sim. vornie 132.Arbanasul, fantana 193.Arbure loan 71.Arghir capitan SO, 21.Arghir Mina (Dia) 20.arhon 248.Aristarh vel spatar 70.Armaseni 73, hotarnica 52,

70, 73Armenopul Const. pravilst

117.Asachi post. 214.Asian 2-a log. 56.Asian Iordachi valav za copii

212, 213.Aslanestii 206, 209.Axintie uricar 185.

Bacesti 47, 58, 59, 60, 64, 69,74, 76, 79, biseri..a din'78, notä istorica 48.

Mark u Lupul vornic In Mo-vilitt, nota genealogica 146.

17

s

'

Atenii

www.dacoromanica.ro

- 258

Badiul 147.Badiul Floare 147.Bagace (drumul ) 52.Bahlui 215, 226, 227, 228, 244,

256.Baiceni 171.Baico 49.Bainschi Dim. vatav 76.Balasachi lordache vel cami-

nar 228.'BA lca, pal au 136, 145; elimo-

log'e 98.Balca (Cotofanestr) 131, 146.Baloseni 190, 207, nota isto-

rica 171, 179, 211.Balt4esti 16, 17.Bals C. log. 51; ban 211.Bals lordachi vel stolnic 137;

vial. 82; vel vornic tarii desus 228.

Bs1.3 Lupul vel vornic 19,201, 230; log. 205.

Bals T. vornic 51, caminar213, 241.

Banariul Gavril 60, 61.Bandor Vasile 148.Bandor Sapie 148.Banul Nec. vornic de poarta

225, 229, 231Barbosi 40.Barlad, aria 11, 52, 64.Barlazel 58, 70.Barnova manastire 16, 164,

egumen 15, 145, dichiul16.

Bap Stetco, spita 173.Baseni 184, 186, 190, nota

istorica 174, 211,Basota Grigore b. v. ban 182,

184.Basota Ion ban 82.'Allan 22, 27, 149.bautura ea vinde , 139,

142.

Becer Paval 51.Bejan 171.13 itul parau 68.Beldiman D. biv vornic 189.Beldiman stolnic 186.Belditnanese (neamul ) 23,

27.Beleiu Gh. 164.Belicane Stefan vornic 147.Berea Iovul vatav 45.Berescul Ichim 22.Beresti 17, 27, 30, 31, ho-

tarnica 20, 21, 25, 27, 28.bezman 145.blestam 6, 18, 251.B'ebe Gh. 10.Bodea Petru 148.Bodea vornic 146, 147.boerescu 139, 142.Bogdan Ion vel log. 228, 230.Bogdan Manolacbe 3 log. 230;

vel pah. 137.Boghiciul 154, 155.Bog000sehie aria lui 226Bole C. 21, 27.Bole Sandu 21.Bole Ion 22.Bole Dima 22.Bontea, etimologie 86, -spita

de nearn 90.Borciul 33.Borcoi (loanichie) monah 227.Boidea (fantana ) 16.bordee 42, 72.Borosesti 15.Borsa (Vadeni) 172, 186, 190,

195, 200, 201, 204, 205 206,209, 210, 211.

Bosie Stet. camaras de izvoa-de 76.

Bosie, valea 254, vadul256.

Bosorcani 164.Boteanul *erban 185.

www.dacoromanica.ro

259

.113otez Ionita 170.Botez Lupul 170.Botes'i 16, 17.Botosani vornic 14.foul, mosie 33, 150:foul, dealul 226.Bonito!, valea 150.Boziian Ur Ma 31.Bozian Ion 31.Boziian Chiril 34.33ozian Simeon 34.BoLicni 64.Branesti 23...Branza Iordachi 255.Brasov 121.

,Bratei I i.nia 221, 226.4,434'iant 121. .

osteni 181.Budesti 16, 17.Buhaescul SI( f. b. v. comis

235 ; 3 log 228..fluhaesti 11.Buhalni(a 227,0, 225.Buble Vas. 65. 71, 79.&hie Lupul 71, 81,Buhle Afteuda 81.Muhle Catricia 81..Buhle (moara ) 65.Bubo§ T. post. 218, 223, 225,

229, 231.33ujoranul Ionit biv vornic de

Campo lung. 58, 59, 60, 61,64, 67.

Ilujoranul Chirica 211.Bulbucoae, lithläna 227.boor, buore, 22. 27, 43, 150,

225Burchi Gavril 143.Burchi Paraschiva 143.Burchi Ursul 143.Burduresti 75.,Burghele Cost. 161, 152, diac

de visterie 163, pitar164, post. 153, spita 170,

semnat cu litere latine, (Bor-gele Costantini).

Burie Toader 7.133lueni 23, 26.BuiIa Vasile 159.Bola vornic de poarta 10, 31,

34,

Calimah T. Ion Vvod 230,232; 233.

Calimah I. Grig. Voda 115,130, 131. 133 138, 141, 163,

186, 187, 190.Calimah Ion Alex. Vocla 29,

249, 250, 251, 252, 253.Calimah Enaeache I. v. pah.

ispravnic d. Ha lau 217.Camanaresti 186, 190, 206.camara de izvo4cle 76, 212.Carnpeanu loni(a 159.Campulung vornic de 67.Canano lordache ban isprav-

ilk de Ha lau 241, 254; bivvel pah. 217,

Candesti 186, 190.Canipa valea Canichei 22,Canta Ianachi vel ban 237,

vist. 254.Canla Tordache stolnic 206,

209, vel log. 78, vornic is-pravnic de Harlan 244, 248.

Canta Ion vel vist. 231.Canta Ion baba') 237.Cantl Ion vel log. 213, 239.Canta Matei visl. 169.Cant icuzin Ion b. v. log. 11-

pozat 242.Cantacuzin Ioniä biv aga 190.Cantacuzin Ioni(A vel spatar

232.Cantacuzin Ionit vel ban 228.Cantacuzino Ion batman si

parcalab Sucsvei 137,Canlacuzino Iordache b. v. stol.

-

www.dacoromanica.ro

260

181, 184.Cantacuzino Ileana 184.Cantacuzino Iordache spatar

188.Cantacuz'no Iord. vel log. 76.Cant acuzino C. biv v. paharnic

218, 225.Caolacuzino Ecaterina l'asca-

nita 190.Cantacuz nestii, spita 185.C.ntemir Const. Voda 5.Cant( mi C. Anlihoie Voda 81,

147, 214, 220.Cantemir D. Voda 236.Cantir Vidrasco vornicoepoar-

ta 153, 209.Ca patina Toader 66.Capatina Irimia, 26, 66, 69.Cain ioarr, seli§te, 32, 34.Cal aiman Vasile 190.Care lna, apa 146, 148.Cat etnita 148.cal ja at hiereilor 135.Carlig G.igore vornic 188.Carligatu.a 79.Cal n ceni 190, 206.Carp Antohi dLc za divan

132.Ca p VasIe biv vornic de

gloata 65.Cal stea 190.cat le de b'a lam 23, 142, 220.carte dunthedsca 15.casa, proces pentru 169.Cal atm lot 223Catargiul Apostol, comig, so-

t rul lui Iord.Caniacuzin 184.Calargiul. C. vel log. 57.Catargiul Filip vel spalar 230.Ca taigiul Lie biv vel comh.

147 ; vornic 82.Calargiul St fan b. V. clucer

108; vomit!, 57.C-iutes Grig. 147.

Cautes Stefan j47.Cazacul 17, 171.Cerbul, fantana 227.Cerchez St( fan b. v. comis...-

7, 9, 17, 18, spita 8.Cerchi z Anita. 17, 18.ceara ourata C vor da 10 oca,

ceara pe an, 243.Chelsia 44.Chrsco Mih. b. v. pit4r. 186,.

b. v. jicnieer 189, 194,212.

Chesco Simeon uricar 51, '57_66, 218, 223, 225 229, 231._

Chineja, obar§ta 17, 20, 25,26.

Chichita Savin 43.Chico§ 149.Chiriac the 25.Chiriac Cost. 23, 25.Chiriac C. 40Chiriac 64, 69, 63.Chiriac Comsa armas 105.Chiriad Irina 69.Chiriac Toader 69.Chiriac Tolan 76, 77.Chirica capit. 24.Ch rim Cost.Chit lea ToaderChirica Lupul capitan .24, 2-Chitita cAp tan 76.Chirvasa Ion ealugar 22..Chit vasa lordachi 22.Chirvasa Manolache 22.Chi§ Gh. 188.Chisca Antohi 44.Chi§ca Ion 41.Chijea Aposlol 39, 43.Ciogo'e Sief. vornic de poartaiv.

159 160.D.vid 11.

Ciujdoae (ii ) 11.Ciulpitt 39.Ciunta, matel Ciuntii 33._

Ciojda

www.dacoromanica.ro

261

4Cioban (balrin) 39.Ciobotarul Stefan, 15, 17.Ciobotar Gh. 165.ciubote 21.

39.clironomie 143..Coee setrar 186.-Cociorva Moi4e ieromonah 10.Codreanul vel arma§

20.Codreanul G. post. 57.Codrescul A odries 41.Codrescul lanathi 11. v. stolnic

249, 250, 252, 253, 256.Codru, (inut, capitan de 10.Co liva .Neculai 256.Cogalnireanu Anghel capitan

147.-Cogalniceanu Cost. vel stolnic

232.condica de divan 187.condica marelui logofat 144,

187.4Condras hi Todera§co 153, 159,

160, 169,-Condre Gh. stolnic 26.-Condre Ion 44Cotnari 248, 249, 250.-Contesoul Angheluta 107.-Contescul Lupul 108.Contescul Illie 170. ,Contescul Safta 170.

)Contasti 91, 95, 114, 153, 151,170.

Copacestii 110, 168, vornic de169.

CoAcioae, fantana 151.Corciul T mofte 40.

.Corcoz T. monah 147.-Corngelul (Ureche§tii de jos)

157.,Coroteni, seli§te 32..Costache Vasile vel stolnic

230 ; hatman si parccalab

Sucevii 30 ; vel vornic 1t120, 32, 33, 237.

Costachi Maria 18.Costachi Catrina 18, spita 19.Costachi Iordachi vel stolnic

228, vel vist. 137.Costachi Manolachi vel vornick

(arii de jos 228, biv vel vor-nic 20, vel log. 81, 232,237.

Costache Ion post. 20.Costachi Gheorgbe 203.Cjstachi Constantin vel vist.

41.Costachi Gavril capitan 69.Costachi Matei sulger 44, ban

38.Costachi Vasile 51.Costanda:he Enache vel vor-

nic de Ora de sus 130, 137,Costantin stolnic 20.Costandin pah. 61.Costandin §etrar suilgiu 141,

115.Costantin Ion din Idrici 34, 40,

41.Costantin preut 24, 27, 146.Costantin capitan 24.Costin Noe. hatman 32.Co§ni(eni 28, 29.Cotan Ionica 51.Cote Dum. 14.Cote lonita 14.Cotescu Nec. serdar 153.Co(ofanestii 137, 138, 146, 150,

161, 4Katza Fenes" 97, 140,141, (nota istorica), 104, 105,116, 126, 128, 130, 131, 132,133, 139.

Covurlui, (Coburlui) (inut 20,24, 26.

Cozma Simion diac 28.Cozma Vasile 186, 188.Cozmuleasa Safta 213.

.Clipici

IJidiul

www.dacoromanica.ro

262

Craciuna (batrinul ) 33.Craciunesti 7, 9.Craestii 541 66, 67.Cranga Mardari 43.Craoanii (gura ) 54.Crasna (gura ) 52.Craste 16, II.Crasle dpitan 24, 26.Crastea pah. 20,Carste Stan bulueba§ mazil

153.Cruperscbi Al x. vel jienicer

214.Crupensehi Lupul b. v. stol.

225, 229, 231.Crupens hi Sandul vel jicni-

cer 18.Crtsteseul Angheluta 108.Cuci 64.Cucoana 14g.Cu_oara, apd 16.Cucorl, poiana 15.Cucora 188.Cucoran G igore vornic de

poarl a 188.Cueoranul Ionbiv vornic, 66,

67, 69.CueutPani 220.Cuhurlui tinut 17.Cujba Toader vornic 41, 183.curd (a curge) 106.Curalqe, valcea 16.curtean de camard 59.Cutul Fiore 148.Cutul Toader 148.Cutul Pavel 148.Cutul Vasile 148.Cteml Ursul 148.cutul de sus side jos 171.Cuza Gh. sardar 29, 30, 31.Cuze Manolachi b. v. pah. par-

calab ell Galati 26.Cuze Toader 61.

D. loan 106.

Dabija vel vornie 147-Dabija biv pare. 105.Dab:ja Ion 24.Dabija Vas. post. 7G..Dabija Toader 76.Damaschin Nee. 44.Damasthin monah 245.Damian Vasile 146.Damian staret la Z4gaveiDanciul, valea 151, 155.-Dascalescu spatar, prezident

judeeatoriei de Putna 153.Deb-ici 1)&1111 pukovnic 58.Deleni 2, 215, 227.Deleni, vatra 255.Depasti vel vornic 213.descalicafura 43.Diia vtori log. 19, 20, spit*.

19.Diia Catrina 20.diac de camara 12.diac de divan 230.diac de visterie 161.dithiul 16.dijma 134, 138, 142.D ma parcalab 93. 105, 116,-

129, 134, 154, 155.Dima Safta 105, 116.Dima suinigiu 115, 118, 131,.

132, 133, 135, 138, 141.Dima Gligotie 41.Dima Ionit1 23.Dima Toader zugrav 145.Dima staroste de Putna 154,.

155.divanul 15, sa se judece la

a 21.divan apelativ al tarei de josc

130Dodul Ion 146.Doltul Ion 190, 192, 206,Domnesti, vatav de 147-Donici vel vornic 77.Donici Darie log. 61, 62.Donici Andronachi log. 56, 57._

, 245---

www.dacoromanica.ro

- 263

Dragan 12, 11, 148.Dragan Tomita 12.Dragan Mocan 12, 14.Drgghici, -casa lui 156.Dragomir Ionitft 159.Drggusana, valea 72, 74.Dragu§anii, pArAu 68.drese 16.Drug Ion 159.Dubau Tudosie vel log. 77,

193.Duca C. Voda 31, 93, 95,

126.Dumesti, seliste 32, 33, 85 (no-

ta istorica).Dumitrasco 134.Dumitrasco parcalab de T.

Frumos 214Dumitrasco vornic 172.Dumitru Ion 12.

Edi iceanu Ion 41,Elan 7.Enachi 12, 401:Enactli ot Contasti 94, 95.Enai he vel caminar 230.Enachi Iunita mazil 23, 24.Enachi b. v. med: parc. de Ga-

lati 26.Enache logofat 255.Enachi stolnic 69.Enea staroste de Putna 148.epitrop sf. Spiridon 209, 211.Erinopoleos, tittu onorific de

mitropolit 242.Erggetert administrator la Bo.

man 161, 164.Ezechil egum. de Trei Sfeti-

tt le 119.

falce-falci, (valet) 3, 5.FAlciul, tinut 7, 32, 33, 41;

parcalab de --- 7, vames de7.

fan cstoguri 80 ; judecata

pentru fan 80.lantana Imputita 227.Ferali Mih. doftor Ungur, no-

IRA istorica, 105, 116, 121,129, 131, 133, 139. 141,162.

Ferrathi Elizabet contesa 161.Ferati M. graf 106, 161.Ferati Bartalomei 162.Fetesti 219 225, 244, 246.fina 18.Florea (coada --) 34.Floresti, manAstire 15.Foale Vasile 44.Foale Maria 44.Foale Nest.or 44.Foale St, fan 39, 44, (spita) 35.Foale Armenca 39.Folesti sebstea 32. 35, 38, 39,

40, 41, 42, 44, 45, 46.Fote liptcanut 184.Francul losif vat av 220.Frunzete Vasile 255.Frumos Targ parcalab de

214.fune de 20 pasi" 68, 69, 74.

de 15 slanjeniv 53 ;de 20 stanjeni 21, 27, 77,

222, 225.Furdor, drumul 188, 191,

211,

Gabara 13, 14.Gafton Miron 147.Galati oarcalab 'de 26.Ga'ca Vasile vornic de poarlA

10.Gambosie 64.Gandul Ilia 71.Gat bovat 52, 60, 65, 61.Garcina 64, 69, 70.Gastei, coada 226.Gaurenii 183, 186, 190.Gavril 7.Gavril diacon 76.

o

www.dacoromanica.ro

264

Gavril diac 17.6avri1as Ion 163.Grapa Gligore 171.Geapa Ionasro 171.Genet Anlohie post. 228.Ghelasie 41.Gheorghe sulger 204.Gheorgh vornic 41.Gheorghe sAhAidacar 83.Gheorghe Simeon 171.Gheorghe butnar 165.Gheorghe erei 41.Gheorghe Ion 83.Gheoighe diac. 26.Gherasim, dichiul de la Bar-

nova 16.Ghbuca Stefan ot vist. 186,

190, 193.Ghica Iordarhi vornic 82.Ghica Gh. Voda 147.Ghica A. G igore Voda, 59,

60, 79, 108. 109, 128, 133,138, 189, 143, 155, 184, 195,199, 203, 204, 235, 237,244.

%lea Gr. Dim. beizad-: 137Ghica Alex. beizade 137.Ghica Jacob biezade 137.Gh.ca Scarlat Voda 73,

228, 231.Ghica Gr. Matei iroda 21, 139.Ghinde Ion d ac 232.Gioseni 12, 14.Giuncul Vasile 254.

ge Clipici 39.Glusca Lupul 23.Gliga 148.Gligore biv post. 83.Gligore proin egumen la Némt

219.gloata (vornic de 18.Golae vornic de gloata 18.Gordul Ionita vornic de poarla

205.

Gorie, paratil 65, zare 54.Gorovei diac 171.gospod om " 21.Gotca, pOrau 151.Gradi 39.Gradiste, deal 221, 226.Greceanu log. 38.Greceanu C. vornic 249.G:eceanu Nec. aga ispravnic

de Putna 21.Greceanu Alex. post. 205.Green! Anastasa 51.Grecul calaral de Tarigrad

83.Grecul lantana 222, 227.Grigore popa 190.groapa ea cazut in I. 21.Grozav 13, 66.Grozava 60.Grumeza Sandul 67, 69.Grumeza Ion 69.gura ea aratt cu 72, 73,

Haceni seli4te 32.Haciul Alex. vornio de poaz

la 132.Haciul Paval post. 82.Haeju! Ionita becer 1.Haciul stolnic 56.H dambul Lupul vornic de

poarta 147, 149, 186, 189,194, 212.

Hagiu Tanasa 131, 135,Elagiu Ionita 131, 132, 135.Halauca 1onita 21,hamangiu 119,Handora Radul 51.Harlaoani 218, 225, 229.Harlaul 2, 3 5, 214, 217, 218,

219, 220, 222, 233, 234,236, 238. 242, 243, 244 ;viile 215 ; vatra -- 241,245, 254 ; lungul are 455stanjeni, latul 280 stan-

Ge.

Giu

-->

www.dacoromanica.ro

265

jeni, 256 ; bis. sf. GhEor-ghe unde era vatra targu-hti ; 255, his. sf. Dim. uncleerau rnahalalele 255 ; tar-govetii - 245, 246, 247.

Ilartophatalmu sa fim 1nchinati

100 lei" 77.Haugul 190, 221.Haugul Sava 171.Haugul Patrasco 171.Haugul, sat 196, 202.Havres Teofil calugar 220, 223.IaznOe din Iasi 115, 137.Hereseul Nee. ot visterie 76.Hermenesti, 34.Hilina 33.Hilohie Ion 13, 14..Hib hie Nastasi t 14.

16.Iasco Cost. 40.Iasi 3, 4, 6, 10, 12, 32, 58,

59, 64, 95. 96, 105, 108,109, 169, 171. 216, 228,sf. Spiridon 108, 184, 188,189, 190, 195, 199, 203, 204,209, 211, 236, 237, 241,248, 249, Trei Sfetitele 110,feredeu 119, linut 184,188, 195, 201, 204, 206.

Idrici (ladrici) 7, 33, 40, dru-mul 33.

Idrictanul Cost. 41.Idriceanul Ion mazil 43.Ifrim 78.Ifrim Ion 78.Ifrim Paval 78.ifrim Savin 78.

bliza cale 13 tune si 6314 Iftime calugar de Floresti 15,pasi 2. 40, 42, 651 69. 17.

llocrung Ion 207. mime Gavril 206.llociungi 196. Iftime, poiana 148..Hodoreni 52, 56, 71. Mode 6, 7.Holban Toader ot visterie 60. Ignat Enachi 58.Holban Cost. med. 66, 81. Ignat Ion 45..Horvalh Antonin de Zsacod Ignat vornic din Rotiesti

43.161.rhotarnic, plata 160..Hrisoscoleu Iordache vel corn.

228, vel ban. 137.IlrisosAleu Aristarb vel vist.

230.itcani 190, 206, 209.

Huijui lordache 24, 2 i.flyiteen 121.

lacobiril 183.Iacov Mir. Mold. 213, 251.lamandi Iordathi stoln. 24,

25, pah. 27.Iamandi Toadtr post. 25.Ianaca, hi vet cumis 232.Lnul vornic de poarta 15,

Ignat'e egumen 145.Igiiste 53.Ilie pitar 65.inname 9, 10, 82.in(alt) 43.ina(a 138.loan pizar, diac de divad

230.Ioana 76,loana, casa babei 256,Ioani hie Episcop de Roman

219, 234.loanichie (Borcoio) rnonah 227.loanichie monah 246.Ioa 104.Ion diac ot Harlan, 220, 223.

,

190.

www.dacoromanica.ro

266

Ion erei 69.Ionasco diacon 148.1onita vel pah 232.Ioniä Sandul 127.Ionita vame§ 108.Iordachi Toader 24.Iordachi Ilie vel comis 18.Iordachi vtori log. 118.loidachi vornie 209.Iordache med. 184, 206, 208.Iorest calugar 222, 223.Iosup Petra 22.Iosup Miron 22.Ipsilant 209, 211.Ipsilant I. AlEX. Voda 246.Isac Nastasa 13, 14.lstrate diacou 67.luda 3.luga Voda (uricul fals din 6908),

50, 56, 57.Iurasco 10.lurasco de Hodoreni 71, in

casa - 71.Japchlesti (rediul -) 53.Jepau Andrei 71.Jepau Nec. 71.Jepau Ursache 71.Jijia 145, 182, 183, 190, 201,

204, 206, 211.Jora Ion voruicJora M. vornic 82.Joseni 85.Juverdian Gh. 42.Juverdian Ionita 45.Juverdian Grigore 45.Lanabrachi Trandaf registra-

tor 153.Larga, piscul - 106, 107.lgsatul secului de postul Cra-

eiunului 78.Leahul 108.Leca Gavril post. 60, 61, 214.Leeoae, iaz 221, 226.lei bit. 7, 14.

Lem 106.Leon Grigorasco biv vel pab.

staroste de Putna 149, 141,.160, 167.

Leoniasa. Tudosie 182.Leonteasa 77.Leontie Vasile 10.Lepadat 108.Lepadat Stefan vornic 105,Lepadat Miron 159, 168.Leucuseni 71.Loghin Irina 83.Loghin Nastasia 82.Loghin Axana 82.Loghi comis 147.Loghin Nec. 148.logofat de taina 149.Lohan 68Lohan Filip 69.lozile 16.Luciul, deal 221, 226.Lungul b:v armas 70, 171,Lupan 131.Lupasco Nec. 255.Lupasco 11.Lupul Vasile Voclg 67, 149-Lupul faclier 256.Lupu V. Stefan Voda 147.Lupul Ilie 70.Lupul Sandul 70.Lupul Nastasia 70.Lupo! soltoz 220; 223.Lupul Ion 70.Lupul Anton 70.Lupul Dochita 70.Lupul de visterie 11.Lupul vornic Borsa 206.

Macarescul Petrache 77.Macarescul Atanasie biv ca-

maras de izvoade 77.Macarie ieremonah 245.Maori C. jicnicer 184.Maiaesti 45 171.Malinesti 52, 71.

249.

- --

www.dacoromanica.ro

267

Mama liga Nee. vorrie de poar-ta 211.

Manolachi 77.Manolachi Nec. prQut 147.Manolachi Gavril vornie 147.M-inuel 34.Ant el Nastasa 39.Manzala Chifiae 147.Marascseu M hai 156,Marcoviceni 11, 82, 92.Marcu Stefan 68.Mai dare Ltpul 211.M1res 151.Marniureni 47, 61.Maize regutitor 15, 17.Mated condicar 30, 249, 250,

242, 253.Matei Ionita 190.Matei (batr1nul ) 40.Matei (putul lui ), 43.Matita poiana 15,Mavrocordat A. Ne e. Voda 53,

104.Mavrocordat Nec. Ion Voda

119.Mavrocordat N. Cost. Von,

62 127.Mavrocordat I. AIELf Voda

153..Mavrocordat 0, A. Voda -241.Mayrodin vel vist. 13.mazift 23.Maxut b.v. post. 214,, 220, 225.Maxnt vi 1 usier 214.Maxut 247, 252, 254,,Meleghi Tanasa -vornie de

poarta 132.Mbletin 183.Mereaere Sol. capit. 24, 26.Mereacre Dumiti ache 256.Mereacre Gh.,217.Miclescu laricu vornic 57.Miclescu Iordachi voi nip 57.Miclescu lordachi catninar 38.Micolina 256.

Miha negititor 17, 171.Mihail treti log. 10.Mihai, via lui 256.Mihalachi Ionita hagiu 132.M.halachi Lascarachi spa tar

209, 214, comis, 19, E 6,_post. 232.

Mihaleea vornie de Ccpacelti109, 159.

Mihalce Stefan 101.Mihalee diae 83.Mihul Andrei Inicar 3.Mi1scu1 5U-fa n vel cetrar IS:Milescul (poiana ).r 13.Mirautg, parau 150.Mirce, batran 151.Miron 70.Misail 71.Misailä Vas. 44.rnitoh 239.Mitre 13, 14, 15.Mitre Alexandra 13, 11.Mitre Melentie 13.Mitt e Ion post 76.Mitrofan 39.rnoara 2, 4, 165, 204, 238.Modruz, vale 215, 218, 221,,

226, 227.Mogalde Gavi 11 83.Moi tun Ghecrghiu Nicola 256.Moldavia 2, 3, 5, 21, 31moseani (razesi) 76, 77, 190._Motrea Neaniul 70.Motrea Marcu 70.Movila Irimia \Todd 149.Meghila Simion Voda 182.Movila Stefan 22.Movilita, vornie de 147.movila gaunoasa 57.movila vesnica 53.movila sapata 53."Muncelul, poiara 15. 148.Mantean Ion 131- 135.Muntean Andrei 131, 1-32, 13*idMuntean Fratila 158.

)eq.

www.dacoromanica.ro

- 268

Iluntean Toader 158. Nicheia 4, 251.Muuteanul Sandu 206. Nicodim Vasile 7.Mutdeanul Grigorp. 206. Nicolae camara§ de izvoadeifurgoci Alex. 11. 189.

.

_IVIurgoci 188. Nitul (ooiana -1 64..Muruz D. C. Voda 26. 145, Nohit Simion capitan 40.

205. Nour T. sulger 18.Mustea Dim u, icar 108.Mustestii 149. Ocna, drumul mare al - 106,_Muste§lii, mosie 14C. 156.

odgon 208 - de 15 slanjeniNacul Ion log. de visterie 60, 106, - de 20 st. 149, -

6L de 30 stanjeni 211,.Nacut 15, 17, 188. 01453 71.liacul Nec. monah 75. om gspod 61, 243._Nacul Toader de vist. 75, 78. Onceni 12.Bacul Ion de vist. 7_5, 78. Oneiul C. 7, 9, 10,_Nacul Lupul biv log. de vist. Onosa C. 22.

81. Oproae 67.Babadaico vornie 148. Oore Vasile 69.Nastarul Vasile 21 Osinadii 186..Nastasia 9. Ogtahe Gh 61...NaVrapescul Grigore vornic Ostapco 189.

de poarta 172. Oslopcui 186-, 187, 190, 21f,..Neagu Gh. diac 26. 213, note istorice 189,Neagu Vasile uricar 43. 192..Neagra, vale 222.Neamt, manastire 219. Pacurar 33.Neatedul 222, 227. Pacurar Chiricuta 27._Necula vames, de Fakiu 7. Pacurari (mo§ie) 23.Neculai 83. Padure Vasile 24, 26.

_Neculai pretd 76. Pahonce Nastasa 109.Neculai cupet 83. Pahonce Gig. 109.Neculai Ion vornic 130. Paiul Ion mazil 211, 212.Neculcea Alex. vel vornic 144. I.Paladi Cost. vel vornie 213._Neculai camara -1 de izvoade PaJadi C. vornic ispravnic de

186, 194, 212. Harlau 254,Nagel (Costarhi) %lei pah. 45. Paladi Ion vel vornh de taraNegh tra Gh. 71. de jos 130, 137.Negre PeIrache ban 114. Paladi Nec. capitan 155.

_Nestor 66. Paladi D. vel vist, 228; vetNestiut 148. vornic 212, b. v. vornic 186,Nica To dlr. 41. 194.Iiica Ion prt ut proin protopop palma domneasca nu cu - "

146. 211.

www.dacoromanica.ro

269

pannantul 2, 3, 5, 11 de24 pasi" 14 ; lat de 30 pasiin frunte, 215.; de 20 pRsilatul si 13 lune lungul, 74.

Panaidor vel raminar 137.Panaiote vel post. 16.Panaiotache b. v. post, 76.Pancescul lot.ita 63.Pangrati director do divan a-

pelativ 130.Pancesti 11.Pancul 51.Pancova 54,Pantelei Vasile 16, 17.Pantelei Ostshie 16, 17.Papueesti 43Paraschiva 157.Pal aschiva Toderasco 160.parcalabi iitti in judecata

Inainte dmlor a 28.paigariul 190.Pal nusti 147.Parvul Chilica 21.Parvul Ilia 21,Parvul Lupul pa.gar 190.pas-pasi 12, pasul la' de 6

palme" 12, 14, 68, 74.Pascu Lnita 24.Patrichi Samson 159.Patin Votia Bares 57.Pata 10-.fievPauleni 191, 211.Perjul Sandul vornic de poarta

209, 210, 212.Petriman 70.Petro§ita 215, 227.Peltu tfan Voda 2.Pialra, drumul 226.Nat Gavul vorn'c de gloath

65.Pilat Slefan voinic de gloath

18, 47.Piliposchi med. 211.Pisar Balu(a capitan 10.Placinla Cost. 41.

PlAcintv Vasile 44.Placinta Ilinca 44.Placinta Nee. 13, 14.Plesa Taini(ei 150.Ple§eni 21.poarta (vornic de ) 18.Podul Lurgului alma, 70'podusea 183.Poiana uricar 159.noiana cu cetate 15.Popa Vasile uricar 41, 109_Popa Ion za divan 132.Popascul, batian 151.Popeni 106. 145.Popiscani (Pochiscani) 23, 261.Porcul, paraul 152.Postolache 83.Po§orcanii 145.Polrope§li 15, 16.Praja Andrei 238.pravila slanla 117.pre( o casa 51 lei 45 bani,.

un zemnic, grajd i o gra-dlnita 14 lei 60 bani, iar oviisoara 30 hi", 201, 202,203 ; o hotarnica a coAat70 lei 160; 50 stingeni en50 lei 28, 29; epe 210 st. adat 50 leip 25 ; pasul cate.22 bani" 12; un cal pie-(eluit 80 lei" 70.

Pricon, groapa hit 79, 151155,

Proca voroic de Gatneni 190- _procht 2.Pre bota, moara 251.Proh r 6, 7.Prohire aQa 130.Prohireasa lor iA 127.protimisire 30,Pro(a, dealul 192Pulina Ion 220, 223.Putna 105, 116, linut 131, .

138, 140, 141, 145; slams-te §i dirrgator la 116,..

- -,,

151.

www.dacoromanica.ro

270

139, 148.4'utintei 24, 25, 26.

R. C. vornic 219.Rarariani (vornic de ) 105.Raeatau 47.Rath'er Matei 165.

.Raci lor, movila 207.Raciul Sora 76..Raciul Titea 76.Raciul Vast le 76.Rariu( Chirita capitan 76.Racial Toader 76.racla de ramant 74.

Gh. 60, 61, 64, 67.Racovita M h. Voda 59, 105,

129, 181.RacovitA M. C. Voda 216, 21'7,

218, 219, 223, 224, 228,229, 231, 234, 239, 241,214.

Rarovita Iancu spatar 211,254.

jtacovit Savin mazil 190, 211.,Racov tA Redol b. v. elucer

109 ; b. v. vornic 20 ; b. v.log. 228.

Caul 1onita 53.Racut 154, 155.Radeni 190, 191, 211..Radul 83.Radul Voda 183.Ramandi Alex. votnic de tara

de jos 10, 77, 93.Rangoae parau 85.Rangoa.a vale 70.Ranja Toader diacon 24.Ranja Gavril 24.Razul Gr. usier 202.lta7a lancu spatar 147, 149 ;

b. v. spatar 146 ; vel log.51.

atazul C. batman 148 ; velvornic 147, 148.

Razul VaQ. batman i parcalabSucevii 228 ; vel log. 144.

Rea, valea 148, 150.robi la talari 141.Robi, piatra - - 192.Rojnita Vasile vornic de poar-

ta 10, 11. 1

Roman 164 ; Prcista 217,224, 229, 231, 232, 235,241, tinut, 143, K. K. ad-ministrator din -- 161.

Roman talpalar 246.Romanescu N. dir. giudecato-

riei de Forsaiii 153.Rosca Gh. v;st. 60,-61, mosiel

D.:Ai post. 61Rosmini 191, notitA istorica,

196.Rosia, ducere d n Moldova tu,

213,Ron, butatul 22.Rosieci 33, (vomit din ) 43.Ruginesti 147.Runcul, valca 150, 151.Ruset Anton Voda, 3, 345.Ruset Lascarache hatman 239-Ruset Manolachi b. v. vornie

104.Ruset Nic. vel pah. 230; vet

vornic 213 ; vel log. 211.Ruslt Std. halm. i pare4 Sit-

cavil 232 ; vel. log. 130,137, 207.

Rtpat Vao. vel vornie de -s-us230, 232; vet spatar 228.

Sacatura Stoical 152.Sanda medelnicereasa 190.Sangeap, paraut 225.Sangeap, poiana 220,Samcelii Cornul 154, 155.Sangerul, valcea 154, 155.Sarandi Ionita. 19.Sarandi Cristea 19.

paraut

--

'Racks

www.dacoromanica.ro

-271-Sarandi Co dachi 19.Sarandi Gavril 19.S Ira Lupul 71.Sarbul Iancul 28, 29,volin-

lir 30.Sarbul Pascal 195, 199, 200,

, 201, 202, 203.Sascut 114.Savin preut 45.Savin vel spatar 10, 77.Scantee, batran 58, 159.Scantee 15.Santee Dum. 60, 77.Scantee Anghelu§e 77,Scantei Ignat 69.Scantee Vasile diac 60.Scantee§ti 47.Scanteoae Ancuta 59.schimb 21, 27, 66mo§la

soare rasare 15, 31.Sofiica Ion 148, 190.Sofronie Erinopolios epilrop

sv. man. Sf. Spiridon 186,195, 199, mitropolit 191,201, 205, 242.

Sato let 53, 71.Solomon Cnnst 59, 69, 79.soltan mezat 213.soroc 152.Soroceanut Carstea 191.Sparieti 146, 148.SLi.hle pool 33,Stalpent 190.Stamparup, valeea 15.starnpire 166.stanj -ni de 8 palme 149, 225.Starce Toader vornie de poar-

ta 67, 69.Harläului pentru 600 stupt" Stavnie, etimologie 85.235. Stavru sluger 166.

Scutarul, casa 227.-Seimeni (vadul ) 172.seliste, facut 72.Sevastos Taeu 143, 153, 155,

159, 167, spita de neam144.

.Sevastos Toderapo 143, 153,155, 167.

Sevastos Paraschiva 167.. Sevastoi Dimitra§co 155.. Severin loan 214.Silion 60.Silion curtean de camara 59.Silion Stef. vel clueer 77.Silion Dim. mazil 79.

..Similachi capitan 101.Simian 33, 148.Simion erei ot Rosieci 43

-Sint, apa 12.Sirghie 16, 17.

...Slivneanul Lupul 24, 27. 28,29.

-snare apune 15 33.

Stebnic, etimologie 85.Stefan Gh. Voda 117.Stefan Voda (fitil lui Alex. eel

Bun) 57.Stefan Dumitra§co biv. log.

148.Stefan vtori arma§ 132.rStefan 16, 17, 11.Stefanesli, capitan de 214.Strambul, ezatura 226. coa-

da 222.Strambul, hele§teul 215,

227.Straminoasa 98, 154, 155.Stratulat lb ata 10.Strazescul diac 62.Strazescul Gh. vornie de poar-

ta 93.Strazaseul Nee. maz,1 155.Stroeseul arma§ 188.Stuzza Alex. (Sandul) post.

218 219.Sturza C. vel pall. 228.

--

www.dacoromanica.ro

- 272

Sturza C. vel ban 230.Sturza Dim. log. 56.Sturza Ion Voda 57.Surza Ionita vel vornic Orli

de jos 232.Slut za Ionita stolnic 252.Sturza Gh. ban 144, vel log.

82, 242.Sturzea log. 249.Sturza M h. spalar ispravnic

de Putna 21.Sturza Petrachi vist. 57.Soma Sandul ban 105, 225.Stutze St. vel vornic 82.Stutz Toderasco 19, 20.Stuiza Maria 20.Stuiza Cat ilia 20.Suceava, tinut, cla podul de

lut sit InIalnesC tin cutin. HAr aului 228.

Stleill D11u vel post. 137.sudui -) 63.stiflet rail purtat cu sulletele

hr" 15.suiu'giu 119.sureturi 169.Suseni 95.Sutul Iordal bi b. v. post. pare.

de Galati 29.

Sarbaca ( 'ru nul -) 33.Sall arem 186, 190, 192, 193,

206.Sendreanul V. 220.*rptelici Toader vatav De-

leni 155.iscani 170.o1dn Dumitra§co %el voi-nic 183.

5tiuca Pinlitie Oar 114, 153,(hotarnic) 154, 167.

5uiul, casa - 255, 256.

Tabarcu Alex. 147.Tacu Gr. ai.itan 23.

Tacu Coif. capitan 23.Tacu Ilie 23.Tacu Simeon 40.Tacu Gro7a 22.Tficulesti 22.taleri ba'uti 148, 171.Talharul, fantana - 192.T Ipa LnitA capitan 165, 168-Talpes Apostol vorn c de poar-

IA 39.Talpe§ C. 42..TaoasA 130, 135.Tat a A Andrei 127.Tanasa camaras 7S.Tanasa izbasa 10.Tanasa logolat de divan. 228.Tana-a Petrarbi logofat de

tam& 149.Tarasut 10.Tansa 78.Tapalug Gh. 227.Tarnita 150.TA §oreanul Batbu vornic de

poarla 51, 57.Tatar ul, drumul - 154. 155._Tautul Inn vornic 56, 57.Tantul Gh. vorric de poarta,

249, 250, 252, 253, 256.Teat.ft Vasile 41.Tecuci, fa'g 141.Ternelie Vasile 46, 47.Temelie Maria 46.Ti melie Domularbe 47,Temelie Pascal 47.Teodo at hi b. v. corn's 116-Teoctist ierod aeon 245.testament 139, 142.T ge, baron de - general

121.Tiron Nec. vortic de poarta

43.Titea 86.Toader logofat de vist. 11, 58,

61, S6.Toader mazil (in casa -) 24

-

www.dacoromanica.ro

273

Toader parcalab 13.Toader crasmar 83.Toderasco 104.Toderesceasa 108, 116, 134.Todosca 6, 7.Tofan calugar 220, 223.Tomsevici Stet. Voda 183.Tomusco, fantana 193, 206.treclet 2.Treslioara 192.Troe Cost. 211.Trotus, 106, 116, 154, 155,

156 ( vecbiu)-.Tudosa 76, 77.Tudurache vornic de poarta

202, 203.Tufa le Pacurari (Putintei) 27.Turaliu Ion 131, 135.Turaliu Sandu 131, 132, 135.Turcul Ion 148.Turcul Vasile 43.Turie 184, 187, 213.Tutova 59.Tutovanul Ionasco 7.tvoreatal (facatorul) 2.

Tara Cost. 42, 48, 148.Tarca Vasile 44.1C!scalenii 28, 29.Tarigrad, calaras de 83.Tenchiul Andrei 227.Tepelus Ion 24, 28.Tepelus Gavril 24.Tepelusasti 27.Tiban (Caprescu) 49, 52, 56.Tibanesti 52, 60, 61, 65, 81.'riga Vasile 190, 193.Tigan 60.Tigaoaq Vasile 7.TIrca Apostol 39.Tirul 33.turcan Neculai 43.Turcan Iiinea 43, 220, 223.Tuvlicesti 43.

Ispisoace ei Zapise Vol..IV p. II. 18

ughi 70.unde a fost casa 71.Ungureasca, tam 116, 129,

134, 139, 141.Uugureni 47, 170.Ureehesti 93, 95, 106, 107, 108.

110, 153, 155, 167.uric fals din (6908), 57.Ursachioae Safta 108.Ursache vel sulger 18.Ursul diac de camara 12.Ursul capitan de *tefanesti

124.Ursul, valea 148.Ursulet, poiana 148.

vadea ele 28.Vadeni (Borsa) 190. 211; no-

tita istorica 196 ; etimulogia198,

vanzasul 67.Varlaam ca'ugar 15, 17.Vttrnav C. b. v. ban 237.Varnav Sandul jicnlcer 155.Vasilache 33.Vasile vornic 43.Vasile ban 26.Vasile preut 45, 60.Vaslui tinut 11, 59, 60, 65.vatav za copii 213.Vatcani seliste 32.vecini 147.vecinatate 126, 127.Veisa Iacovachi spatar 130.Velisco 206.Venculet Irimiia vornie de

poarta 172.Ventura Nee. vel spatar 137.vichil 141.Vigarion egum. de la Zagavei

220, 223.Vitejeni 219, 225.Vladeni 182, 190.Vlasto (Vlastar) Matei pravilist

117, 135.

-

www.dacoromanica.ro

274

Vlasto Panaiote vel post 47. Zama pilar 149.Voinesti 79. zapdclie 207, 220, 225.volintir 29. Zaraful Pascal, iazul 207.Vovriesti 53. zasoin 53.Vonifatie !bona!' 245. There Ilie iornic la Botosani

13, 14.Zabrau1u1 146. Zboiul 40.Zagavei, calugãr 2, 3, 5. Zboiul Chiriac 41.Zagavei, schit 2, 220, 223, Zboiul Cost. 41.

236,244, 245; hramul Nas- zece a lua de a zecew 94.terii Makii Domnului 2 ; zestre 20.notita istoricil 3. zile batrãne 76.

Zahlresti 4, 5, 221. Zmicul, deal 151.Zbharia clucer 126, 129, 131, Zsacod 161.,

135. &Tray Costa post. 109.Zvinece, pardu 221, 226.

www.dacoromanica.ro

TABLADocamentelor cuprinse in vol. IV partea I # II

a,sezate pe nzogi.

Semuul II arael ca documentele, ce urrneazä duph aceSt semn, yin inpartea a III, tar cele dinaintea acestui semn Yin in partea I-a.

Race tit i. 9 (14O). II 10 (46). 11 (58). 12 (59). 13 (59). T4(60). 15 (60). 16 (61) 17 164). 18 (65). 19 (66). SO(69). 21 (70). 22 (75). 23 (76). 24 (78). 25 (79). 26(79). 27 (81) (toale).

Radeana I. 5 (223). 4 (224). II =Illeretiti II. 2 (3) 11. 3 (17). 4 (20). 5 (21) 6 (21). 7 (28).

8 (29). 10 (31). (toate).I.--. 0 1:(23). 2 (24). 3 (24). 4 (25). 5 (26) (toate).

BIligeriti I. 10 (214). 11 (214. 0 =, V. 36 (2). 35 (10). 38 (242(11=» VI. 17 (9). 18 (16). 19 (17). 20 (43)1 =

Bodelti I. 1 (46).11=IV. 7 (91). II =-V. 22 (II). 23 (79) II =.VI. 13 (188), II =

Borosiikiti II. 21 (4). 20 (5). 22 (26). 23 (36). 24 (61). 28(98). 25 (115). 30 (198). 29 (199). 31 (200). 32 (229).0 33 34 (15),

Borta I. 29 (230). 28 (233). 0 32 (184). 33 (186). 34 (187).35 (211). 37 (213) (toate).

n Hi 11 (171). 40 (205). 16 (209) (boate). ,n IV.= 0 19 (182). 20 (190). 9 (195). 10 (199). 11 (201).

12 (202). 13 (203). 18 (204) 15 (205) Wale.Chilivose I. 18 (110). 19 (111). 20 (141). 22 (148). 21

(149Y. II =Irotoftinetiti I. 18 (19). 19 (45). 4 (81). 20 (87). 3 t.44).

21 (178). 23 (200). 24 (201). necatalogat (237). ne-cola]. (238). necatal. (240).- 0 25 (93). 26 (95). 27(107). 38 (108). 'meat. (109) 29 (110). 30 (142). 31(153). 33 (160). 34 (167). 35 (167). necatalogat (170).(tt ate).

If 11. 22 (145). 1 (220). II 2 (104). 3 (105). 41107).5 (115). 6 (126). 8/9 (128). 10 (131). IT (133). 12(138). 13 (139). 19 (140). 15 (141). 16 (145). 17

(145). 18/19 (146). 20 (161). 21 22 (162). 23 (163).24 (164) (toate).

Cozmeifti I. 7 (51). 8 (70). 9 (84). 12 (97). 13 (101). 1,0

(112). 11 (123). 25 (114). 26 (131). 24 (226), 29(240). II =

a 11. 10 (55). 14 (69). 13 (83). 15 (202). 16 (203).14 (244 II = www.dacoromanica.ro

- 216

Cozme§ti. III. 4 (12). 5 (52). 6 (59).11 7 (12). 8 (13).IV. 10 (62). 12 (102). 11 (125). 13 (128). 14 (182).

1 (183). 15 (184). 16 (185).11=Crainiceni. 4 (60). 5 (72).11=Didelti. 27 (13). 28 (27). 29 (28). 30 (34). 31 (43). 28 (68).Illumerfti. II. 4 (73). 5 (108). 6 (132). 7 (177). 15 (236). II =

III. 5 (63). 7 (89). 8 (103). 9 (105). 10 (113).11 (119). 12 (126). 5 (151). 13 (152). 14 (154). 15(159). 21 (160). 26 (163). 17 (175).18 (181). 20 (187).19 (193).-- 11=

. IV. 8 (35). 9 (54). 10 (65). 11 (73). 12 (74). 13(77). 14 (78). 15 (80). 16 (86). 17 (106). 18 (120).19 (155). 20 (165). 23 167). 24 (168). 25 (169). 26(170). 27 (172). 28 (173). 29 (186). 30 (215).113111 (11). 32 (82).

V. 3 (38)11 =. VI. 20 (96) II =

VII. 1 (15). 2 (24). 3 (133).X. 5 (77)11

Frittrili. 7 (217). 8 (218).11=Hfirliin I. 11=1 (1). 2 (3). 3 (5). 4(214), 5 (216). 6 (218).

7 (219). 8/9 (223). 10 (228). 11 (230), 12 (232) 13(233). 14 (234) 15 (235). 16 (235). 19 (237). 17

(238). 18 bis (239). 18 (241). 20 (244). 21 (245).22 (246). 23 (248). 24 (249). '25 (250). 26 (251).27 (251). 28 (252), 29 (253) (toate).-

Pitcanl I. 8 (57).11=. IV. 4 (205). 3 (243).11=

POpricani. II. 54 (66). 55 (216). II =IV. 71 (67).11=V. 92 (33). 101 (232).11=

Bzimeni. 16 (139).11=Rolutul, I. 8 (71). 9 (75). 10 (93). 11 (139). 12 (194). =Bolivia II. 5 (22). 7 (25). 6 (35). 8 (53). 9 (95). 10 (128).

II 12 (6). 11 (9).III. 3 (109).11=IV. 3 (23). 2 (204).11=V. 2 (48). 11 =

VI. 2 (58).11=IX. 5 (21). II 3 (31). 7 (33). 10 (38). 11 (40). 12 (41).

13 (42). 14 (44). 15 (45) (toate).. XI. 6 (1). necata:ogat (231). If

XII. 11 (179). 11Sirb il. VIII. 21 (144).11=Stavnical. 2 (40). necat. (136). 3 (138).11=--Septeliceul. 10 (20).11.=

Culegtitor C. Gritclinaru

#

9

.

www.dacoromanica.ro