Document Title

ARTERA DE LEGATURA INTRE BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU SI BULEVARDUL TINERETULUI, INCLUSIV RAMPELE AFERENTE PASAJULUI SUPRATERAN

Proiectant: S.C. INFRANOVA Solutii Tehnice in Constructii S.R.L.

Beneficiar: Municipiul Ramnicu Valcea

Martie 2013

MEMORIU DE PREZENTARE

conform Ordinului MMP nr.135 / 2010

PROIECTANT: S.C. INFRANOVA Solutii Tehnice in Constructii S.R.L.

BENEFICIAR: Municipiul Ramnicu Valcea

OBIECT: ARTERA DE LEGATURA INTRE BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU SI BULEVARDUL

TINERETULUI, INCLUSIV RAMPELE AFERENTE PASAJULUI SUPRATERAN

Intocmit,

S.C. INFRANOVA Solutii Tehnice in Constructii S.R.L.

Ing. Radu IORDANESCU

Semnatura titular,

MUNICIPIUL RM. VALCEA

- Martie 2013 -

CUPRINS

51.DENUMIREA PROIECTULUI

52.TITULAR

52.1.Numele companiei

52.2.Adresa potal

52.3.Numrul de telefon, fax, adresa de e-mail, adresa website

52.4.Numele persoanelor de contact

53.DESCRIEREA PROIECTULUI

53.1.Rezumat proiect

53.2.Justificarea necesitii proiectului

53.3.Plane proiect

53.4.Forme fizice ale proiectului

53.4.1.RAMPE ACCES PASAJ DENIVELAT SUBTERAN

53.4.2.INFRASTRUCTURA RUTIERA

53.4.3.INTERSECTII

5Sensul giratoriu de sub pasajul T. Vladimirescu:

5Intersectie in T intre prelungirea bulevardului Tineretului si str. Libertii:

53.4.4.Suprafete de teren ocupate

53.5.Profilul i capacitile de producie

53.6.Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

53.6.1.ARHITECTURA

53.6.2.REELE ELECTRICE I TELECOMUNICAII

53.6.3.REELE AP CANAL, TERMICE, GAZE

53.7.Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus

53.7.1.Pe directia Sud Nord;

53.7.2.Pe directia Est Vest;

53.8.Materii prime, energie i combustibili utilizai

53.9.Racordarea la reele utilitare existente n zon

53.9.1.Reele electrice i de telecomunicaii

53.9.2.Retele termice

53.9.3.Retele gaze

53.9.4.Apa-canal

53.10.Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei

53.11.Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente

53.12.Resurse naturale folosite n construcie i funcionare

53.13.Metode folosite n construcie

53.14.Plan de execuie (faza de construcie, Punere in functiune, exploatare, refacere i folosire ulterioar)

5Recomandare privind ordinea operatiilor:

53.15.Relaia cu alte proiecte existente i planificate

53.16.Detalii privind alternativele care au fost luate n considerare

53.17.Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului

53.18.Alte autorizaii cerute pentru proiect

53.19.Localizarea proiectului

53.19.1.Caracteristici impact potenial

54.SURSE DE POLUANI I INSTALAII PENTRU REINEREA, EVACUAREA I DISPERSIA POLUANILOR N MEDIU

54.1.Protecia calitii apelor

54.1.1.Surse de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.

54.1.2.Staiile i instalaiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevzute

54.2.Protecia calitii aerului

54.2.1.Surse de poluani pentru aer, poluani

54.2.2.Instalaii pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer

54.3.Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

54.3.1.Surse de zgomot i de vibraii

54.3.2.Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

54.4.Protecia mpotriva radiaiilor

54.4.1.Surse de radiaii

54.4.2.Amenajrile i dotrile pentru protecia impotriva radiaiilor

54.5.Protecia solului i subsolului

54.5.1.Surse de poluani pentru sol, subsol i ape freatice

54.5.2.Lucrrile i dotrile pentru protecia solului i subsolului

54.6.Protecia ecosistemelor terestre i acvatice

54.6.1.Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

54.6.2.Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i ariilor protejate

54.7.Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public

54.7.1.Identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim de restricie, zone de interes tradiional

54.7.2.Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i/sau de interes public.

54.8.Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament

54.8.1.Tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate

54.8.2.Modul de gospodrire a deeurilor

54.9.Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase

54.9.1.Substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse

54.9.2.Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i sntii populaiei

55.PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

56.JUSTIFICAREA NCADRRII PROIECTULUI N PREVEDERILE (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva cadru ap, Directiva cadru aer, Directiva cadru deeuri etc)

57.LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER

57.1.Lucrri necesare organizrii de antier

57.2.Localizarea organizrii de antier

57.3.Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier

57.4.Surse de poluani i instalaii pentru reinerea, evacuarea i dispersia poluanilor n mediu n timpul organizrii de antier

57.5.Dotri i msuri prevzute pentru controlul emisiilor de poluani n mediu

5Atelierele de reparatii si intretinere vor fi prevazute cu un separator de grasimi.

5Alte masuri pentru controlul poluantilor emisi in mediu, ca urmare a activitatilor de santier

58.LUCRRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

58.1.Lucrri propuse pentru refacerea amplasamentului

58.2.Aspecte referitoare la prevenirea i modul de rspuns n caz de poluri accidentale

58.3.Aspecte referitoare la nchiderea / dezafectarea / demolarea instalaiei

59.OBLIGAII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

510.ANEXE

510.1.Forme fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)

510.2.Scheme flux pentru procesul tehnologic si fazele activitatii, cu instalatiile de depoluare

511.Detalii evaluare adecvat

1. DENUMIREA PROIECTULUI

ARTERA DE LEGATURA INTRE BULEVARDUL NICOLAE BALCESCU SI BULEVARDUL TINERETULUI, INCLUSIV RAMPELE AFERENTE PASAJULUI SUPRATERAN

2. TITULAR

2.1. Numele companiei

MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA

2.2. Adresa potal

Adresa: Str. General Praporgescu nr. 14 Rmnicu Vlcea, judetul Valcea, Cod 240182

2.3. Numrul de telefon, fax, adresa de e-mail, adresa website

Tel: (+40 250) 731 016, Fax: (+40 250) 731 843;

2.4. Numele persoanelor de contact

Radu - Adrian Iordanescu, identificat prin C.I seria RT nr. 853727, eliberat de SPCEP S1, la data de 22.01.2013, avand functia de Administrator S.C. INFRANOVA Solutii Tehnice in Constructii S.R.l..

3. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1. Rezumat proiect

Se propune realizarea legturii ntre pasajul suprateran Tudor Vladimirescu si str. Libertii.

Pentru realizarea acestei legturi se vor avea in vedere urmtoarele:

a) Realizarea legturii in zona pasajului suprateran Tudor Vladimirescu, intre sensul giratoriu de sub pasaj si str. Libertii.

Aceasta legtur va avea patru benzi de circulaie cate doua pe fiecare sens pe o lungime de aproximativ 60m ncepnd de la strada Libertatii ctre pasaj .

Benzile de circulaie vor avea lime de 3.5m fiecare conform STAS 10144/3-91.

In continuare, pe partea stnga (vest) privind ctre b-dul T. Vladimirescu se va amenaja o bretea de coborre de pe pasajul T. Vladimirescu cu desprinderea realizata intre pilele P3 si P4 declivitatea acestei bretele fiind de maxim 7%.

b) Sensul giratoriu de sub pasajul T. Vladimirescu

Se va amenaja cu inel carosabil de 7.00m lime incluznd si supralrgirea necesara (1.0-2.5m) pentru nscrierea vehiculelor lungi in intersecie.

Raza interioara a inelului carosabil va fii de minim 12.00m.

Accesele intrare/ieire, in/din giraie din str. Referendaru vor avea pri carosabile de 3.5 m si supralrgiri corespunztoare razelor de racordare la giraie.

Accesele intrare/ieire, in/din giraie din str. Ferdinand vor avea pri carosabile de 3.5m.

Accesele de urcare din giraie pe pasaj si coborre de pe pasaj in giraie se vor amenaja cu lime de 4.00m supralrgiri si benzi de ncadrare.

Declivitile pentru aceste accese vor fi de maxim 6% conform STAS 10144/3-91.

Totodat se va analiza necesitatea semaforizrii interseciei bulevardul Tineretului cu str. Libertatii si se va realiza daca este cazul.

c) Trotuare pietonale

Pentru bulevardul Tineretului se vor amenaja trotuare stnga-dreapta cu lime de 2.25m si se va rezerva un culoar amenajat ca spaiu verde, pentru utiliti, cu lime de 1.5m in exterior.

Pentru strzile Ferdinand, Libertii si Referendaru se vor realiza trotuare cu lime de 2.25m (aa cum sunt in prezent).

Sistemul rutier pe bretele se va proiecta in concordanta cu SR 174-1/2009 (BAR).

Bretelele de urcare si coborre pe pasaj nu vor fi prevzute cu trotuare pietonale.

Bretelele pasajului vor fi prevzute cu panouri fonoabsorbante sau panouri de protecie mpotriva stropirii pietonilor care circula pe trotuarele de la sol dup caz.

Propunerea va cuprinde amenajarea tuturor spatiilor cuprinse in perimetrul afectat de lucrri.

Se va asigura un iluminat public corespunztor importantei nodului rutier nou creat.

Propunerea va cuprinde toate amenajrile necesare reglementarii circulaiei rutiere prin semnalizare orizontala si verticala.

d) Devieri si protejari de utilitati afectate

Pentru eliberarea amplasamentului lucrarilor, retelele existente afectate de lucrarile pentru executia pasajului vor fi deviate sau protejate.

Retelele de utilitati afectate sunt:

apa-canal;

gaze;

termoficare;

curenti slabi;

retele de iluminat;

Se vor proiecta reelele de utiliti din zon.

Iluminatul pasajului pe timp de noapte va fi realizat prin lmpi-spot dispuse pe stilpi amplasati pe lisele trotuarelor, acestea fiind ndreptate spre partea carosabil.

3.2. Justificarea necesitii proiectului

Pe termen lung proiectul are ca obiectiv general promovarea dezvoltarii locale prin asigurarea unei infrastructuri de transport pentru producatorii si agentii economici nationali si internationali precum si pentru satisfacerea nevoilor largi de transport ale populatiei si marfurilor din zona Municipiului Ramnicu Valcea.

Integrarea crescanda n fluxurile economice europene si mondiale reprezinta un proces dinamic, atat pentru economia regionala cat si pentru cea nationala, aflata la randul sau ntr-un proces de continua dezvoltare n ultimii ani. Deschiderea n permanenta a noi piete si noi competitori, genereaza o nevoie din ce n ce mai mare de crestere a mobilitatii si vitezei de circulatie a bunurilor si persoanelor.

Dezechilibrele n functionarea organismului urban care se manifesta n Zona Libertatii sunt legate n primul rand de organizarea circulatiei n zona si de relatia dintre circulatia rutiera si feroviara din localitate.

In prezent conform studiului de trafic elaborat in anul 2008 de catre Search Corporation S.A. la comanda primariei Rm. Valcea se remarca o fractura la nivelul fluentei circulatiei atat pe directia est vest cat mai ales pe directia nord sud. Concret aceasta este pusa in evidenta prin supra-aglomerarea inregistrata in nodurile rutiere din zona amplasamentului lucrarii care face obiectul prezentului proiect (exemplu intersectia str. Libertatii- str Crisan).

Urmare a celor de mai sus se impune gasirea unor solutii de reabilitare adecvate, care sa asigure circulatia in conditii de securitate si confort.

Transportul n comun evita sa traverseze zona din cauza conditiilor improprii. Singurele trasee snt cele de pe bulevardul Tudor Vladimirescu ntre Zona Centrala si cartierul Goranu, de pe bulevardul Nicolae Balcescu ntre autogara Traian, amplasata n nordul zonei si centrul orasului si de pe bulevardul Tineretului si strada Gib Mihaescu, ntre cartierul Ostroveni si zona centrala, odata cu aparitia n zona a supermarketului Kaufland.

Realizarea obiectivului de investitii are un impact favorabil, ntruct se vor realiza o serie de deziderate precum:

descongestionarea traficului, eliminarea blocajelor de trafic i creterea vitezei de deplasare, contribuind astfel la reducerea timpului de transport i la creterea siguranei;

sporirea considerabil a capacitii de circulaie prin fluidizarea traficului;

reducerea degradrii i a uzurii arterelor existente;

reducerea semnificativ a polurii mediului urban prin reducerea noxelor i zgomotului;

realizarea legturilor ntre reelele de transport care atrag fluxuri de mrfuri.

Soluia avut n vedere este aceea de a realiza amenajarea, menita s separe fluxurile de trafic. Se vor evita astfel:

blocaje de trafic i, pe cale de consecin, costuri ridicate de exploatare pentru utilizatorii infrastructurii rutiere (costul timpului i costurile de operare);

poluarea accentuat provenita din emisii a factorilor de mediu;

creterea polurii fonice peste nivelurile maxime admise;

creterea numrului de accidente.

3.3. Plane proiect

Planele cu amplasamentul proiectului sunt prezentate ca Anexe.

3.4. Forme fizice ale proiectului

3.4.1. RAMPE ACCES PASAJ DENIVELAT SUBTERAN

Soluia preconizat este conceput s asigure fluena i sigurana circulaiei concomitent cu mbuntirea calitii mediului.

Rampa (bretea) nord urcare (N1U):

Are o alcatuire constructiva din pamant armat cu o lungime de 100m intre cota 236.23 si 241.72 iar in zona in care supratraverseaza strada Ferdinand sunt proiectate doua deschideri (cu structura cadru avand doua grinzi monolite in sectiune) de 20.5m respectiv 9.2m. Pila centrala ce sustine are o sectiune circulara de 1500. Rampa are o declivitate de 5.5%.

Rampa (bretea) nord coborare (N1C):

Are o alcatuire constructiva din pamant armat cu o lungime de 98m intre cota 236.23 si 241.72 iar in zona in care supratraverseaza strada Ferdinand sunt proiectate doua deschideri (cu structura cadru avand doua grinzi monolite in sectiune) de 20.50m respectiv 11m. Pila centrala ce sustine are o sectiune circulara de 1500. Rampa are o declivitate de 5.5%.

Rampa (bretea) sud coborare (S1C):

Are o alcatuire constructiva din pamant armat cu o lungime de 150m intre cota 234.65 si 242.97 iar in zona in care supratraverseaza strada Referendaru sunt proiectate trei deschideri (cu structura cadru avand doua grinzi monolite in sectiune) de 6m,18m respectiv 12m. Pilele au o sectiune circulara de 1500. Rampa are o declivitate de 6%.

Culeele sunt de tip culee inecata, pentru reducerea volumelor de beton i a ncrcrilor din greutate proprie. Deasemenea perimetral ele sunt incadrate de pamant armat (elemente prefabricate).

Taluzele sunt placate cu elemente prefabricate fixate prin intermediul armaturilor compozite sintetice.

3.4.2. INFRASTRUCTURA RUTIERA

Elementele geometrice ale arterelor i ale interseciilor se dimensioneaz funcie de traficul viitor conform STAS 10144/1,2,3 i 4.

Structura sistemului rutier proiectat atat pe zonele de refacere a legaturilor rutiere cat si pe sectoarele de drum nou si rampele bretelelor are urmatoarea alcatuire:

strat de uzur - beton asfaltic BA16 - 4cm (cf. SR 174-1/2009)

strat de legtur -BAD25 - 6cm (cf. SR 174-1/2009)

strat de baz mixtur asfaltic AB2 - 8cm cf. SR 7970/2001

balast stabilizat cu ciment - 20cm gros. STAS 10473/1,2-87

balast fundaie - 26cm gros. STAS 6400- 84

strat de form din balast - 10cm grosime cf. STAS 6400-84

3.4.3. INTERSECTII

Intersectiile care se vor realiza sunt urmatoarele:

Sensul giratoriu de sub pasajul T. Vladimirescu:

inel carosabil cu o bana ape inel de 7.00m lime cu dever 2%,

intrari si iesiri cu 1 banda;

supralrgire de 1.5 m latime pentru nscrierea vehiculelor lungi in intersecie realizata din pavele carosabile cu dever 4%,

raza interioara a inelului carosabil 12.00m,

raza exterioara a inelului carosabil 19.00 m,

raze intrare in giratie 12.00 m 25.00 m,

raze de iesire din giratie 30.00 m 60.00m

insule separatoare de sensuri pentru toate ramurile intersectiei.

Intersectie in T intre prelungirea bulevardului Tineretului si str. Libertii:

intersectie numai cu relatie de dreapta;

intrare cu 2 benzi de cate 3.50 m latime separate de insula denivelata pentru prelungirea bd Tineretului;

intrare cu 2 benzi de cate 4.00 m latime pentru prelungirea str. Libertatii (sens unic pe str. Libertatii);

iesire cu 2 benzi de cate 3.50 m latime;

iesire cu 2 benzi de cate 4.00 m latime pentru prelungirea str. Libertatii (sens unic pe str. Libertatii);

separator de sensuri pentru prelungirea bd Tineretului cu latimea de 4.00 m;

stabilire prioritate la accesul in intersectie pentru str. Libertatii si cedeaza trecerea pentru prelungirea bd. Tineretului.

3.4.4. Suprafete de teren ocupate

Zona este situat n intravilanul Municipiului Ramnicu Valcea. Solicitantul dovedete calitatea de proprietar/ administrator al infrastructurii, pe o durat n conformitate cu prevederile art. 57 paragraful 1 din Regulamentul Consiliului Nr.1083/2006 care stabilete reglementrile generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune; prin excepie, n cazul investiiilor de tipul pasajelor supra i subterane care intersecteaz infrastructura de ci ferate, solicitantul dovedete dreptul de folosin asupra terenului pe care se realizeaz investiia, pe o durat n conformitate cu prevederile art. 57 paragraful 1 din Regulamentul Consiliului Nr.1083/2006 care stabilete reglementrile generale privind Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune.

Lucrrile proiectate ocup o suprafa de 19.773 mp, proprietate a domeniului public (Primria Municipiului Ramnicu Valcea). In aceasta suprafata intra si exproprierea unei suprafete de 13.100 mp.

3.5. Profilul i capacitile de producie

Proiectul prevede realizarea unei amenajari a infrastructurii rutiere in municipiul Ramnicu valcea. Conform continutului cadru al Memoriului Tehnic specificat in Ordinul Comun MMP/MAI/MADR/MDRT nr. 135/76/84/1284 din 2010 acest capitol se refera probabil la unitati de productie, care folosesc materii prime si materiale pentru obtinerea de produse finite.

3.6. Descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Conform continutului cadru al Memoriului Tehnic specificat in Ordinul Comun MMP nr. 135/2010 acest capitol se refera probabil la unitati de productie, care folosesc materii prime si materiale pentru obtinerea de produse finite. Vom incerca in continuare, adaptarea cerintelor acestui capitol la obiectivul proiectului analizat.

Amplasamentul se afla in zona bulevardului Tudor Vladimirescu ntre intersectia cu str. Referendarul la Vest si nceputul podului peste rul Olt, la Est.

Dezechilibrele n functionarea organismului urban care se manifesta n Zona Libertatii sunt legate n primul rand de organizarea circulatiei n zona si de relatia dintre circulatia rutiera si feroviara din localitate.

In prezent conform studiului de trafic elaborat in anul 2008 de catre Search Corporation S.A. la comanda primariei Rm. Valcea se remarca o fractura la nivelul fluentei circulatiei atat pe directia est vest cat mai ales pe directia nord sud. Concret aceasta este pusa in evidenta prin supra-aglomerarea inregistrata in nodurile rutiere din zona amplasamentului lucrarii care face obiectul prezentului proiect (exemplu intersectia str. Libertatii- str Crisan).

Masura prevazuta n PUG pentru reglementare, este prelungirea bulevardului Tineretului pe directia nord pana la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu.

Circulatia principala din zona se desfasoara pe urmatoarele trasee:

traseul cartier Ostroveni cartier Libertatii zona centrala, pe bulevardul Tineretului si strada Gib Mihaescu, pe directia sud est;

traseul cartier Ostroveni cartier Libertatii cartier Traian, pe bulevardul Tineretului, strada Crisan, strada Libertatii, strada Remus Belu, bulevardul Nicolae Balcescu, pe directia sud nord;

traseul cartier Goranu cartier Libertatii zona centrala, pe bulevardul Tudor Vladimirescu pe directia est vest.

Bulevardul Tineretului si bulevardul Tudor Vladimirescu sunt artere de categoria a II-a cu 4 benzi de circulatie, bulevardul Nicolae Balcescu si strada Remus Belu au carosabilul supralargit fiind posibila amenajarea unei a treia benzi pentru oprire si parcaje n lungimea strazii.

Reteaua secundara de strazi este formata din strazi si alei carosabile de categoria a III-a si a IV-a care asigura accesul la locuinte si dotari.

Transportul n comun evita sa traverseze zona din cauza conditiilor improprii. Singurele trasee snt cele de pe bulevardul Tudor Vladimirescu ntre Zona Centrala si cartierul Goranu, de pe bulevardul Nicolae Balcescu ntre autogara Traian, amplasata n nordul zonei si centrul orasului si de pe bulevardul Tineretului si strada Gib Mihaescu, ntre cartierul Ostroveni si zona centrala, odata cu aparitia n zona a supermarketului Kaufland.

3.6.1. ARHITECTURA

Zona care constituie obiectul studiului (proiectului) n suprafa total de 19.773mp, si se ntlnesc aproape toate tipurile de zone functionale: locuinte individuale P+1P+2, locuinte colective P+3P+10 si dotari complementare, dotari de interes public, zona industriala, zona cai ferate si bineinteles, zona cailor de comunicatie rutiera.

3.6.2. REELE ELECTRICE I TELECOMUNICAII

n prezent n zona amplasamentului exist :

LES 0.4 kV afectat de lucrare;

Cabluri Tc i Fo afectate de lucrare;

3.6.3. REELE AP CANAL, TERMICE, GAZE

Reele Apa - canal

Reelele existente n zona sunt:

Reea de distribuie ap afectat de lucrare;

Reea de canalizare menajera si pluvial a zonei afectat de lucrare;

Reele termice

Reea termic primar afectat de lucrare;

Reele de gaze

Conducta de gaze redusa presiune Dn 225 mm;

3.7. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus

La fel ca in capitolul anterior, vom incerca in continuare, adaptarea cerintelor acestui capitol la obiectivul proiectului analizat.

Prin realizarea acestui proiect se urmareste rezolvarea problemelor de trafic rutier pe directiile sud nord si est - vest astfel:

3.7.1. Pe directia Sud Nord;

Traseul cartier Ostroveni cartier Libertatii cartier Traian, pe bulevardul Tineretului, strada Crisan, strada Libertatii, strada Remus Belu, bulevardul Nicolae Balcescu

Studiului de trafic pentru mun. Rmnicu Vlcea intocmit in anul 2008 demonstraza ca pe acest traseu, capacitatea de circulatie existenta este limitata pentru strada Libertatii si depasita in cazul strazii Crisan.

Rezolvarea acestei probleme o reprezinta prelungirea bulevardului Tineretului pe directia nord pana la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu. Solutia mentionata va fi implementata in faze succesive, o prima etapa fiind realizata prin acest proiect.

In acest sens sunt prevazute urmatoarele lucrari:

prelungirea bulevardului Tineretului de la strada Libertatii pana la pasajul Tudor Vladimirescu,

realizarea legaturilor rutiere pentru relatiile prelungirea bd. Tineretului bd. Tudor Vladimirescu prin intermediul unor bretele racordate la pasajul proiectat pe bulevardul Tudor Vladimirescu. Mentionam ca relatia prelungirea bd. Tineretului bd. Tudor Vladimirescu spre cartier Goranu se va realiza intr-o etapa ulterioara.

realizarea tuturor legaturilor rutiere intre str. Referendaru, str. Ferdinand, prelungirea bd. Tineretului precum si accesul la pasajul proiectat pe bd. Tudor Vladimirescu spre cartier Traian si dinspre cartier Ostroveni prin intermediul unui sens giratoriu amplasat sub pasaj in zona pilei P6,

implementarea de masuri privind dirijarea traficului in zona int. prelungirii bd. Tineretului cu str. Libertatii si str. Crisan in vederea asigurarii capacitatii de circulatie pana la realizarea integrala a masurilor propuse prin studiul de trafic. Aceste masuri constau in dirijarea traficului cu sens unic pe str. Libertatii intre intersectia cu str. Crisan si intersectia cu str. Eroilor, pe str. Crisan intre intersectia cu str. Eroilor si intersectia cu str. Libertatii si pe str. Eroilor intre intersectia cu str. Libertatii si intersectia cu str. Crisan. Prin dirijarea traficului mentionata, s-a avut in vedere decongestionarea si siguranta traficul rutier in intersectia str. Crisan cu Libertatii (relatie numai de dreapta) in conditiile aparitiei unei noi intersectii in zona, intre str. Libertatii si prelungirea bd. Tineretului.

3.7.2. Pe directia Est Vest;

Traseul cartier Goranu cartier Libertatii zona centrala, pe bulevardul Tudor Vladimirescu.

Pe aceasta relatie principalul obstacol in asigurarea fluentei traficului o reprezinta trecerea la nivel a bd. Tudor Vladimirescu peste pachetul de cai ferate.

Pentru rezolvarea acestei situatii, in aceasta zona, a fost proiectat un pasaj rutier superior incepand de la podul peste raul Olt pana la intersectia bd. Tudor Vladimirescu cu str. Maior V. Popescu. Racordarea retelei de strazi din zona la pasajul proiectat s-a realizat prin intermediul unor bretele rutiere asa cum a fost prezentat la punctul 1.

Pentru etapa de lucrri de construcie, detalii se gsesc n capitolele urmatoare.

3.8. Materii prime, energie i combustibili utilizai

Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de agregate naturale: balast, piatra sparta, pamant, precum si bitum, apa, filer, ciment, aditivi, energie electrica, motorina. Antreprenorul va va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite.

Pentru realizarea a podului, se vor folosi materiale de constructii, care, functie de cantitate pot fi:

agregate de balastiera, ciment, var, bitum, criblura etc.

materiale metalice, aditivi, materiale speciale de instalatii etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare din organizarea de santier.

Carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce cu mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier.

Apa necesara pentru prepararea betoanelor, umectarea suplimentara a terasamentelor, stropirea drumurilor de exploatare, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, functie de organizarea de santier, din reteaua orasului. Transportul acesteia catre punctele de consum se va face cu autocisternele.

Proiectantul va preciza in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung.

3.9. Racordarea la reele utilitare existente n zon

Lucrarile proiectate nu necesita racorduri definitive pentru alimentare cu apa sau gaze. Sunt necesare insa racorduri definitive pentru alimentarea cu energie electrica a instalatiilor de iluminat public si semnalizare a circulatiei.

3.9.1. Reele electrice i de telecomunicaii

a) electrice

Prezentul proiect contine urmatoarele categorii de lucrari pentru instalatiile electrice retele de joasa tensiune pentru iluminatul bretelelor si al drumurilor auto si pietonale care converg la pasajul Tudor Vladimirescu.

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe strada ,,Referendaru;

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe prelungirea bulevardului ,, Tineretului;

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe strada ,,Ferdinand;

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe bulevardul ,,Tudor Vladimirescu;

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe legatura dintre strada ,,Ferdinand si bulevardul ,,Tudor Vladimirescu;

Completarea iluminatului drumului auto si pietonal pe sensul giratoriu;

Iluminatului bretelei de acces auto pe pasaj prin bulevardul ,,Tineretului;

Iluminatului bretelei de acces auto pe pasaj prin strada ,,Ferdinand;

Montare si echipare post de transformare compact si capsulat;

Montare si procurare tabloul electric de distributie iluminat T.IL.;

Racordul medie tensiune de 20kV din reteaua furnizorului la postul de transformare

b) de telecomunicatii

Cablurile Tc si Fo existente n spatiu verde in lungul b-dului T. Vladimirescu se vor reloca intr-un traseu paralel pentru a putea fii protejate corespunzator .

Retelele vor fii deviate pe o lungime de aproximativ 0.40 km

3.9.2. Retele termice

Conducta existent se va proteja pe raseul actual pe o lungime de 150m

3.9.3. Retele gaze

Conducta de gaze redus presiune PE100 SDR11 Dn 225 mm se va devia pe si proteja pe o lungime de 125 m

3.9.4. Apa-canal

Alimentara cu apa

Se va proiecta retele de apa din polietilena de inalta densitate D= 160 x5,5mm, paralela cu prelungirea Bd. Tineretului in zona verde dinspre strada Libertatii. Conducta se va bransa la reteaua existenta din PEHD 450 x 41mm, pararela cu Bulevardul Tudor Vladimirescu.

Deasemenea reteaua existenta de apa PEHD 450 x 41mm din lungul bulevardului Tudor Vladimirescu se va proteja pe o lungime de 100m.

Canalizare

In cadrul proiectului de canalizare s-au adoptat urmatoarele solutii:

Devierea colectorului magistral Dn 1200mm de pe strada Ferdinand, afectat de una din pilele bretelei.

Evacuarea apelor pluviale de pe suprafata Prelungirii B-dului Tineretului si a sensurilor giratorii.

Evacuarea apelor pluviale de pe suprafata bretelelor

Evacuarea apelor pluviale din intersectia Str. Libertatii- Prelungirea Bd. Tineretului.

Pentru necesitatile de pe santier, legate de executia lucrarilor, acestea vor fi asigurate de catre antreprenor din surse proprii sau locale, incluse in organizarea de santier.

Asigurarea alimentarii cu energie electrica se poate face prin conectare la eventualele retele aflate in zona sau de la generatoarele de curent electric din dotarea antreprenorului.

Alimentarea cu apa in perioada de constructie se poate face prin racordare la retelele de apa potabila din zona, sau prin aducerea apei in recipienti.

Scurgerea apelor de pe carosabilul cilor de circulaie se va face ctre gurile de scurgere situate lng trotuare i conectare la sistemul de canalizare.

3.10. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei

Dup finalizarea lucrrilor de construcie, zonele ocupate temporar de proiect vor fi curate i nivelate, iar terenul readus la starea iniial, prin acoperirea cu pmnt vegetal i plantarea de vegetaie.

Structura propus confer o bun nscriere n peisajul natural din amplasamentul lucrarii. La proiectare, fiecare element constructiv vizibil este abordat i din punct de vedere arhitectonic.

Trotuarele vor fi refacute in totalitate, acolo unde va fi necesar, si se vor ridica la nivel, in urma modernizarii strazilor.

Toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iar dupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru refacerea zonei, cum ar fi:

demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier;

retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport.

colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie si cele conexe;

inierbarea taluzelor;

refacerea amplasamentului in zona cailor de acces si a altor terenuri ocupate temporar prin lucrarile de nivelare a terenului, inierbare si amenajare peisagistica.

Propunere arhitectural.

Proiectantul de specialitate (arhitectur) a avut n vedere soluiile tehnice ale proiectantului general i a celor de specialitate crend funcii noi i mbrcnd construcia viitoare propus de acetia.

Astfel, din punct de vedere funcional, s-a ales soluia delimitrii clare ntre arterele de circulaie prin spaii verzi n care sunt realizate nierbri i plantri de arbuti cu nlime joas sau plante trtoare care s nu mpiedice vizibilitatea. Mobilierul stradal constituie de asemenea un element care mpreun cu soluiile arhitectonice alese pentru structurile pasajului s pun n valoare lucrarea.

Din punct de vedere cromatic, n afar de diversele varieti de verde, conferite de plante, si de coloritul florilor care vor anima zonele verzi, proiectantul propune culorile pietrei naturale, gri petrol, gri albstrui, lemn natur, nchis la culoare..

Vegetaia propus, n afara gazonului prezent pe toate suprafeele destinate acesteia, va fi compus din specii de arbuti i arbori ornamentali, specifici zonei i adaptai condiiilor climaterice locale.

Structura propus pentru amenajarea rutiera confer o bun nscriere n peisajul natural din amplasamentul lucrrii. La proiectare, fiecare element constructiv vizibil va fi abordat i din punct de vedere arhitectonic.

Iluminatul pe timp de noapte va fi realizat prin lmpi-spot dispuse pe stlpi amplasai pe lisele trotuarelor, acestea fiind ndreptate spre partea carosabil astfel nct s creeze un cmp continuu de lumin, fr zone de umbre i fr disconfort pentru conductorii auto.

3.11. Ci noi de acces sau schimbri ale celor existente

1. Prelungirea bd. Tineretului.

Din punct de vedere al traseului in plan, prelungirea bd. Tineretului se prezinta sub forma unui aliniament cu lungimea de 205 m incepind de la intersectia cu str. Libertatii si pana la marginea exterioara a inelului carosabil al sensului giratoriu proiectat sub pasajul Tudor Vladimirescu.

2. Bretele de acces la pasaj

Bretelele de acces sunt denumite astfel:

Bretea N1C: bretea Nord de coborire de pe pasaj,

Bretea N1U: bretea Nord de urcare pe pasaj,

Bretea S1C: bretea Sud de coborire de pe pasaj.

Breteaua de acces Nord 1 urcare (N1U) asigura accesul din sensul giratoriu proiectat sub pasaj (dinspre str. Ferdinand, str. Referendaru si prelungirea bd. Tineretului) la bd. Tudor Vladimirescu, relatia cartier Traian.

Aceasta bretea incepe de la marginea inelului carosabil al sensului giratoriu proiectat sub pasaj si se termina la marginea benzii 1 sens cartier Goranu cartier Traian, prezintandu-se sub forma unui arc de cerc cu raza de 32 m si o lungime de 129 m.

Breteaua de acces Nord 1 coborare (N1C) asigura accesul din bd. Tudor Vladimirescu, relatia cartier Goranu la sensul giratoriu proiectat sub pasaj (spre str. Ferdinand, str. Referendaru si prelungirea bd. Tineretului).

Aceasta bretea incepe de la marginea benzii 1 sens cartier Goranu cartier Traian si se termina la marginea inelului carosabil al sensului giratoriu proiectat sub pasaj, prezintandu-se sub forma unei inlantuiri de cube arc de cerc cu razele de 36.35 m, 40 m, 32 m si o lungime totala de 130 m.

Breteaua de acces Sud 1 coborare (S1C) asigura accesul din bd. Tudor Vladimirescu, relatia cartier Traian la prelungirea bd. Tineretului.

Aceasta bretea incepe de la marginea benzii 1 sens cartier Traian cartier Goranu si se termina in prelungirea bd. Tineretului formand banda 1 pe directia bd. Tudor Vladimirescu str. Libertatii. Traseul in plan se prezinta sub forma unei inlantuiri de cube arc de cerc cu razele de 31.6 m, 175.25 m (lungime totala de 125 m) continuate de un aliniament (lungime de 103 m) comun cu cel al benzii marginale a prelungirii bd. Tineretului

In Anexe sunt prezentate pasajele amplasate pe bretelele de acces la pasajul rutier Tudor Vladimirescu.

Accesul rutier la lucrari se realizeaza pe caile de acces existente.

3.12. Resurse naturale folosite n construcie i funcionare

Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt apa si agregate minerale (nisip, pietris) provenite din cariere si balastiere si pamant provenit din gropi de imprumut.

n apropierea municipiului ramnicu Valcea se exploateaz importante resurse de agregate de balastier, pe raul Olt, cu rezerve de milioane m3. Capacitatea de producie a acestor balastiere poate asigura necesarul pentru intreg proiectul.

Aceste unitati produc ntregul sortiment de produse specifice i livreaz produsele n regim de certificare i asigurare a calitii.

De regula, proprietarii acelorai balastiere dein instalaii de preparare a balastului stabilizat i a betoanelor de ciment, precum i pentru obinerea de agregate de balastier concasate i pot asigura inclusiv transportul produselor livrate.

Decizia final privind proveniena acestora va aparine constructorului care va selecta balastiere si cariere autorizate i de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic i de mediu.

In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor de reparatii capitale sau intretinere.

3.13. Metode folosite n construcie

Tehnologia de execuie a lucrrilor proiectate descrise n acest capitol este o tehnologie tipic executrii lucrrilor de drumuri si poduri.

Tehnologia de execuie, etapele de lucru, materialele utilizate i condiiile de execuie vor fi detaliate n Caietele de Sarcini.

Pentru lucrrile la rampele pasajului, procedeele tehnologice in de perioada de construcie i sunt prezentate n continuare, separat pe categorii de lucrri

Suprastructura pentru pasaj este format n special din grinzi prefabricate precomprimate.

3.14. Plan de execuie (faza de construcie, Punere in functiune, exploatare, refacere i folosire ulterioar)

In cadrul proiectului a fost intocmit graficul de esalonare a executiei lucrarilor care se intind pe o perioada de 18 luni.

Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucrrilor la calitatea cerut i n timpul de execuie preconizat. Prezentul proiect este de natur tehnologic prin esena lui, astfel nct implic o foarte bun organizare n ceea ce privete nceperea, finalizarea i alternana etapelor de execuie.

Recomandare privind ordinea operatiilor:

Restrictionare trasee in zona conform proiectului de management al traficului aprobat. Semnalizari si marcaje pe timpul executiei;

Devierea si protectia utilitatilor care sunt afectate prin realizarea amenajarilor;

Realizarea infrastructurilor proiectate;

Realizarea structurii de pamint armat;

Realizarea sistemelor rutiere noi, rampe, strazi si ranforsarea sistemelor rutiere existente cu inaltare capace camine, aerisiri, etc.;

Amenajare spatii verzi inclusiv la sensul giratoriu si intersectia in T, realizarea trotuarelor;

Mobilarea stradala cu, ghivece, arbusti, corpuri de iluminat, etc.

Dup finalizarea lucrrilor de construcie, zonele ocupate temporar de amenajarile specifice vor fi curate i nivelate, iar terenul readus la starea iniial.

3.15. Relaia cu alte proiecte existente i planificate

Nu sunt identificate alte proiecte existente sau planificate aflate in legatura cu obiectivul analizat. Proiectul a fost corelat cu elementele componente ale caii ferate pe care o supratraverseaza pasajul existent.

3.16. Detalii privind alternativele care au fost luate n considerare

Au fost studiate posibilitatile necesare pentru ndeplinirea scopului proiectului, i in principal asigurarea creterii capacitii de trafic, a fluenei i a siguranei circulaiei concomitent cu mbuntirea calitii mediului.

Din punct de vedere tehnic solutia prezentata in proiect a fost considerata singura fezabila si de asemenea potrivita temei de proiectare.

3.17. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului

In afara de activitatile curente specifice de intretinere nu numai a pasajului ci si a intregii zone amenajate, nu se prevade aparitia unor alte noi activitati ca urmare a implementrii proiectului.

3.18. Alte autorizaii cerute pentru proiect

Pentru obiectul de investiie, a fost emis certificatul de urbanism nr. 108 / 4531 / 11.02.2013 avnd valabilitate 12 de luni de la data emiterii. Prin Certificatul de Urbanism s-au solicitat avize privind utilitatile alimentare cu apa, energie electrica, gaze naturale, telefonizare si alte avize/acorduri ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora.

3.19. Localizarea proiectului

Amplasamentul se afla in zona bulevardului Tudor Vladimirescu ntre intersectia cu str. Referendarul la Vest si nceputul podului peste rul Olt, la Est.

3.19.1. Caracteristici impact potenial

Impactul asupra populaiei, sntii umane, faunei i florei, solului, folosinelor, bunurilor materiale, calitii i regimului cantitativ al apei, calitii aerului, climei, zgomotelor i vibraiilor, peisajului i mediului vizual, patrimoniului istoric i cultural i asupra interaciunilor dintre aceste elemente.

Proiectul va avea impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu mentionati mai sus, numai n zona i pe perioada n care se vor executa lucrrile. Pentru fiecare aspect de mediu sunt propuse msuri de prevenire i reducere a impactului pe perioda lucrrilor de construcie.

Impactul pozitiv va incepe sa se manifeste odata cu inceperea perioadei de exploatare.

Amenajarea d.p.d.v. rutier a zonei studiate are ca scop implementarea unuia din proiectele de mbuntire i dezvoltare a infrastructurii de transporturi de interes local cu efecte pozitive si asupra volumului produciei de materiale de constructii, comerului cu acestea, serviciilor de transport, ratei de ocupare a forei de munc etc.

Caracteristica principal i importan acestei zone este conferit de legtura teritorial.

Astfel, din punct de vedere funcional, s-a ales soluia delimitrii clare ntre arterele de circulaie prin spaii verzi n care sunt realizate nierbri i plantri de arbuti cu nlime joas sau plante trtoare care s nu mpiedice vizibilitatea.

Din punct de vedere cromatic, n afar de diversele varieti de verde, conferite de plante, si de coloritul florilor care vor anima zonele verzi, proiectantul propune culorile pietrei naturale, gri petrol, gri albstrui, lemn natur, nchis la culoare, pentru bnci i alte lucrri de lemn.

Vegetaia propus, n afara gazonului prezent pe toate suprafeele destinate acesteia, va fi compus din specii de arbuti i arbori ornamentali, specifici zonei i adaptai condiiilor climaterice locale.

Structura propus pentru pasaj si amenajare confer o bun nscriere n peisajul natural din amplasamentul lucrrii. La proiectare, fiecare element constructiv vizibil al pasajului va fi abordat i din punct de vedere arhitectonic.

Iluminatul pasajului pe timp de noapte va fi realizat prin lmpi-spot dispuse pe stlpi amplasai pe lisele trotuarelor, acestea fiind ndreptate spre partea carosabil astfel nct s creeze un cmp continuu de lumin, fr zone de umbre i fr disconfort pentru conductorii auto.

Toate aceste elemente descrise mai sus au un impact pozitiv asupra peisajului si factorului social.

Realizarea acestor lucrari va crea o legatura auto rapida asigurand o fluenta buna a traficului in zona, eliminand ambuteiajele, si reducand astfel emisiile de noxe provenite din trafic, zgomotul si riscul producerii de accidente.

Natura impactului: direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ

Proiectul va avea impact negativ apreciat nesemnificativ, direct si indirect pe termen scurt, numai n zona i pe perioada n care se vor executa lucrri.

Impactul negativ nu are caracter cumulativ deoarece nu sunt identificate alte proiecte derulate n zona obiectivului analizat.

Din punct de vedere al exploatarii pasajului si a celorlalte lucrari, proiectul este considerat a avea un impact pozitiv permanent, pe termen lung.

Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor afectate)

Obiectivul se afla la distante mici de zone rezidentiale, de ordinul a cativa zeci de metri. Populatia afectata va fi cea care locuieste in blocurile din imediata apropiere a santierului. Aceste blocuri vor constitui insa ecrane de protectie pentru populatia care locuieste in blocurile urmatoare.

Se apreciaza ca zgomotul si emisile generate de lucrrile de construcii se va propaga pana la zonele locuite, dar nu vor depasi limitele admise, daca vor fi luate masurile specifice de atenuare.

Se va evita pe cat posibil accesul cu utilaje mari in zonele de lucru prin zone locuite i se vor utiliza rute ocolitoare existente.

Santierul nu se afla in perimetrul sau vecinantatea unei arii protejate, deci lucrarile de constructie nu vor afecta habitate si / sau specii vegetale sau faunistice protejate.

Magnitudinea i complexitatea impactului

Se apreciaza ca impactul negativ generat in perioada lucrarilor va avea o magnitudine redusa, care se va manifesta numai n zona n care se vor executa lucrri.

Magnitudinea impactului se va reduce proportional cu indepartarea de sursele generatoare.

Impactul negativ este apreciat de asemenea de o complexitate redusa.

Principalul factor care pune probleme si care trebuie monitorizat cu atentie si pentru care trebuie propuse masuri de atenuare riguroase este zgomotul generat de activitatile de constructie.

Probabilitatea impactului

Probabilitatea impactului este considerat medie. Cel mai probabil este impactul generat de zgomot si emisiilor de pulberi in suspensie.

Se ia n considerare i faptul c este propus un set de msuri de prevenire i reducere a impactului asupra mediului pentru fiecare factor de mediu posibil afectat.

Durata, frecvena i reversibilitatea impactului

Impactul va fi temporar si reversibil pentru perioada lucrrilor de execuie (18 luni).

Pentru perioada de exploatare impactul va fi pozitiv si continuu.

Att pentru perioada de lucrri de construcie, ct i pentru perioada de exploatare sunt propuse, pentru fiecare aspect de mediu n parte, msuri de prevenire i reducere a impactului asupra mediului.

Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Pentru reducerea impactului asupra mediului sunt propuse o serie de masuri specifiice fiecarui factor de mediu si care sunt prezentate in cadrul capitolului 4 din prezentul memoriu.

Natura transfrontier a impactului

Distantele pana la frontierele statului sunt prea mari pentru a putea fi luat in considerare un impact transfrontalier de orice natura.

4. SURSE DE POLUANI I INSTALAII PENTRU REINEREA, EVACUAREA I DISPERSIA POLUANILOR N MEDIU

In vederea realizrii proiectului, va fi contractat un constructor. Pentru desfurarea lucrrilor n bune condiii pentru mediul nconjurtor, acesta va realiza Planul de management de mediu care este un document care conine msurile de reducere a impactului de mediu pe toat durata de via a investiiei: execuie (demolare, construcie), funcionare i dezafectare. Planul de management de mediu are dou seciuni: Planul de reducere a impactului asupra mediului i Planul de monitorizare.

4.1. Protecia calitii apelor

4.1.1. Surse de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.

n perioada de construcie, sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de execuia propriu-zis a lucrrilor, traficul de antier i organizarea de antier.

Astfel, principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:

apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare i din igienizri care au loc in cadrul organizarii de santier;

ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor i splarea padocurilor n care sunt depozitate temporar agregatele etc;

apele meteorice czute pe platforma de lucru ale organizrii de antier;

scurgerile accidentale de la staiile de alimentare cu carburani i de ntreinere a utilajelor i mijloacelor de transport;

manevrarea defectuoas a autovehiculelor care transport diverse tipuri de materiale sau a utilajelor n apropierea cursurilor de ap poate conduce la producerea unor deversri accidentale;

n cadrul antierului, n perioadele cu ploi abundente, pot aprea unele eroziuni provocate de apele de iroire;

Spalarea utilajelor (autobasculante, autoutilitare). Apele provenite de la aceste spalari au un caracter alcalin (pH >8,5) fiind potential impurificate cu produs de tip petrolier (uleiuri, carburanti).

In perioada de exploatare, poluarea apelor de suprafata sau subterane poate proveni din:

deversarea sau infiltrarea apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat cu: produse petroliere scurse de la autovehicule;

depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;

particule rezultate din erodarea pneurilor sau cu alte materii rezultate din trafic materiale antiderapante (saruri decongelante);

deversarea accidentala de lichide poluante in caz de accidente rutiere in care sunt antrenate autovehicule ce transporta substante poluante.

4.1.2. Staiile i instalaiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevzute

n perioada de execuie a lucrrilor.

Perioadele de iarn nu sunt favorabile execuiei construciilor si dupa cum se observa in graficul de executie activitatile sunt reduse considerabil in aceasta perioada.

Se recomand constructorului urmtoarele msuri pentru colectarea apelor uzate n perioada de execuie:

Se recomanda ca platformele bazelor de productie sa aiba o suprafata de beton sau piatra sparta, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante.

Intretinerea utilajelor (reparatii, curatarea lor) se va face in zone special amenajate, pentru a nu se produce pierderi de ulei sau apa poluata Uleiurile sunt deosebit de poluante datorita continutului variat de aditivi introdusi pentru a le imbunatati performantele;

Tot pentru bazele de productie, trebuie avut in vedere ca platformele de intretinere si spalare a utilajelor sa fie realizate cu o panta astfel incat sa asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spalarea masinilor), a uleiurilor, a combustibililor, si apoi introducerea acestora intr-un decantor care sa fie curatat periodic, iar depunerile sa fie transportate la cea mai apropiata statie de epurare.

prevederea unui sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare i lavoare i evacuarea acestor ape n fosa septica, vidanjabil periodic. Se va studia posibilitatea de racordare la sistemul de canalizare a orasului. Dupa obtinerea acordului administratorului sistemului de canalizare, problema evacuarii apelor uzate este rezolvata prin racordare la acest sistem.

prevederea unui sistem de colectare a pierderilor lichide i al apelor pluviale care se scurg din spaiile de preparare a cimentului i asfaltului i evacuarea ntr-un decantor pentru depunerea suspensiilor. Nmolul rezultat se transport la depozitul de deeuri inerte.

Apele uzate de tip menajer rezultate n timpul desfurrii lucrrilor de construcie vor trebui s se ncadreze n prevederile normativelor NTPA 001/2005 privind condiiile de evacuare a apelor uzate n receptori naturali i NTPA 002/2005 privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare ale localitilor.

Se apreciaz c emisiile de substane poluante n perioada de execuie provenite de la traficul rutier specific antierului, de la manipularea i punerea n oper a materialelor, care ajung direct sau indirect n apele de suprafa sau subterane nu vor fi n cantiti importante pentru a modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali.

Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:

Indicatori ap

Valori admise conform NTPA 001/2005

Valori admise conform NTPA 002/2005

Materii in suspensii

35 mg/l

350 mg/l

CCO Cr

125 mg O2/l

500 mg O2/l

Plumb

0,2 mg/l

0,5 mg/l

Zinc

0,5 mg/l

1,0 mg/l

Produse petroliere

5 mg/l

20 mg/l

n timpul execuiei lucrrilor de construcii, situaii posibile de poluare a apelor de suprafata sau subterane pot aprea numai n cazuri de accidente.

Msurile de prevenire sunt cele curente adoptate pe antierele de construcii, msuri ce cuprind verificarea strii tehnice a utilajelor i mijloacelor de transport, semnalizri i marcaje de circulaie, eventual bariere, alimentarea cu carburani i reparaii n spaii special amenajate.

In perioada de exploatare a obiectivului nu rezulta ape uzate care sa necesite instalatii speciale de epurare, sau masuri speciale in acest sens.

In perioada de exploatare apele pluviale de pe carosabil vor fi preluate prin guri de scurgere i evacuate n mod controlat, asigurnd prin aceasta protecia apelor de suprafa i subterane din zon.

Scurgerea apelor de pe carosabilul cailor de circulatie de sub pasaj si de pe pasaj se va face catre gurile de scurgere situate langa trotuare si conectate la sistemul de canalizare.

Scurgerea apelor este asigurata prin guri de scurgere STAS 4834/86.

Canalizarea refcut i completat, va asigura preluarea apelor uzate de pe platforma drumului i evacuarea controlat a acestora. ntreinerea canalizrii este obligatorie; defeciunile poteniale se observ cu uurin i trebuie remediate prin uniti de specialitate de ap-canal.

4.2. Protecia calitii aerului

4.2.1. Surse de poluani pentru aer, poluani

n perioada de construcie, activitile din antier pot avea un impact asupra calitii atmosferei din zonele de lucru i din zonele adiacente acestora.

Sursele principale de poluare a aerului specifice execuiei lucrrii pot fi grupate dup cum urmeaz:

activitatea utilajelor de construcie pentru punerea in opera a lucrarilor;

transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

manipularea materialelor;

activitatea n staia/staiile de preparare a betoanelor de ciment si mixturilor asfaltice;

Poluarea specific activitii utilajelor i circulaiei vehiculelor se poate estima dup:

consumul de carburani (substane poluante: NOx, CO2, CO, compui organici volatili non metanici, particule materiale din arderea carburanilor etc.);

aria pe care se desfoar aceste activiti (substane poluante particule materiale n suspensie i sedimentabile);

distanele parcurse (substane poluante - particule materiale ridicate n aer de pe suprafaa drumurilor).

Se apreciaz c poluarea specific activitilor de alimentare cu carburani, ntreinere i reparaii ale utilajelor i mijloacelor de transport este redus i poate fi neglijat.

Poluarea specific activitii n staia/staiile de preparare a mixturilor asfaltice cuprinde exclusiv prepararea acestora. Sunt avute n vedere emisiile de particule materiale, inclusiv ciment, de la prepararea betonului. Nu se iau n considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vntului din depozitele de agregate, din circulaia mijloacelor de transport i activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate global n cadrul activitatii utilajelor de construcie i mijloacelor de transport.

Se apreciaz c emisiile n aer pe perioada de construire sunt reduse i afecteaz arii reduse. Aceste arii vor face obiectul monitorizrii n timpul execuiei.

n perioada de exploatare emisiile poluante ale gazelor de esapament provenite din traficul rutier sunt principala surs de poluare a aerului.

4.2.2. Instalaii pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer

Avnd n vedere c sursele de poluare asociate activitilor care se vor desfura n faza de execuie sunt surse libere, mobile, deschise i au cu totul alte particulariti dect sursele aferente unor activiti industriale sau asemntoare, nu se poate pune problema unor instalaii de captare - epurare - evacuare n atmosfer a aerului impurificat i a gazelor reziduale.

Lucrrile de organizare a antierului trebuie s fie corect concepute i executate, cu dotri moderne care s reduc emisia de noxe n aer, ap i pe sol. Concentrarea lor ntr-un singur amplasament este benefic, diminund zonele de impact i favoriznd o exploatare controlat i corect. De asemenea, se recomand constructorului urmtoarele msuri pentru perioada de execuie:

amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor i deeurilor;

alimentarea cu carburani a mijloacelor de transport se va face n staii de alimentare centralizate;

activitile care produc mult praf vor fi reduse n perioadele cu vnt puternic, sau se va urmri o umectare mai intens a suprafeelor;

dotarea pentru perioada de iarn a parcurilor de utilaje i mijloace de transport cu dispozitive electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eapament pe timpul unor demarri lungi sau dificile. Asemenea instalaii se vor prevedea i la punctele de lucru;

verificarea periodic a utilajelor i mijloacelor de transport n ceea ce privete nivelul de emisii de monoxid de carbon i a altor gaze de eapament. Utilajele vor fi puse n funciune numai dup remedierea eventualelor defeciuni. n acest sens, unitile de construcii vor trebui s se doteze cu aparatur de testare necesar i s efectueze reviziile la utilajele i mijloacele de transport;

Este util monitorizarea calitii aerului in cadrul santierului, n principal a polurii cu pulberi;

Pentru materiale inerte, stropirea cu ap reprezint o soluie de reducere a antrenrii de vnt a particulelor fine;

Folosirea prelatelor este indicat pentru protecia temporar a unor depozite de materiale la aciunea vntului;

Se va asigura dotarea staiilor de mixturi asfaltice cu sisteme pentru controlul emisiilor, astfel nct nivelul imisiilor s nu depeasc limitele stabilite prin legislaia specific n vigoare;

Se vor amplasa panouri continue ntre antier i zonele cu receptori umani pentru diminuarea polurii aerului cu pulberi;

Se va respecta graficul de execuie a lucrrilor cu luarea n considerarea condiiilor locale i a condiiilor meteorologice.

Problema instalaiilor pentru captare epurare gaze reziduale i reinerea pulberilor se pune pentru instalaiile de preparare a betoanelor de ciment si mixturilor asfaltice.

Se recomand utilizarea instalaiilor bazate pe tehnologie modern, mai puin poluante, n vederea reducerii emisiilor de particule de la instalaiile de preparare a betoanelor de ciment.

Se recomand folosirea utilajelor i mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb i emit cantiti reduse de CO.

n perioada de operare, principala surs de impurificare a atmosferei caracteristic obiectivului studiat este traficul rutier din zona respectiva, reprezentnd surse de poluare mobile. Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalaii pentru colectarea - epurarea - dispersia n atmosfer a gazelor reziduale.

Sistemele pentru reducerea emisiilor specifice autovehiculelor se afl n prezent nc ntr-o proporie redus n Romania. Pe msura evoluiei tehnologiilor de fabricare a motoarelor autohtone i a legislaiei naionale n domeniu, aceste sisteme vor evolua i ele, cu efecte benefice asupra calitii mediului.

Mijloacele de transport, utilizate in faza de executie, vor fi verificate periodic n ceea ce privete concentraiile de emisii n gazele de eapament i vor fi puse n funciune numai dup remedierea eventualelor defeciuni. Toate aceste vehicule trebuie sa respecte normele legale in vigoare privind regulile de participare in trafic, inclusiv cele tehnice.

4.3. Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

4.3.1. Surse de zgomot i de vibraii

In condiii de activitate normal, nivelul de zgomot n zona amplasamentului i la limita acestuia este mai mic dect nivelul de zgomot admisibil.

Procesele tehnologice de execuie a lucrarilor de constructii implic folosirea unor grupuri de utilaje cu funcii adecvate. Aceste utilaje n lucru reprezint surse de zgomot i vibraii.

n perioada de execuie, sursele de zgomot sunt grupate dup cum urmeaz:

n fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcionarea utilajelor de construcii specifice lucrrilor (excavri i curiri n amplasament, realizarea structurilor proiectate, etc.) la care se adaug aprovizionarea cu materiale.

pe traseele din antier i din afara lui, zgomotul este produs de circulaia autovehiculelor care transport materiale necesare execuiei lucrrilor.

Se pot face estimri privind nivelurile de zgomot i distanele la care se nregistreaz acestea, pornind de la valorile de putere acustic nregistrate pentru diverse echipamente utilizate la construcie i de numrul acestora. O list a tipurilor de echipamente utilizate i valorile acustice asociate acestora este prezentat n cele ce urmeaz:

buldozer:

Lw ~ 115 dB(A);

ncrctor frontal:

Lw ~ 112 dB(A);

excavator:

Lw ~ 117 dB(A);

compactor:

Lw ~ 105 dB(A);

echipamente de finisare:Lw ~ 115 dB(A);

camion:

Lw ~ 107 dB(A);

motocompresor: Lw ~ 70 dB(A);

autogreder:

Lw ~ 112 dB(A).

n perioada de exploatare, sursele de zgomot sunt reprezentate de traficul rutier.

4.3.2. Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor

Amenajrile i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor se vor realiza astfel nct s fie respectate condiiile impuse de STAS 10009/1988 i STAS 6156/1986.

Se vor avea n vedere urmtoarele msuri de protecie mpotriva zgomotului i vibraiilor n timpul execuiei lucrrilor:

Limitarea traseelor ce strbat zonele sensibile de ctre utilajele i autovehiculele cu mase mari i emisii sonore importante;

Organizarea de antier va fi amenajat n afara zonelor sensibile;

Se recomand lucrul numai n perioada de zi, respectndu-se perioada de odihn a localnicilor;

Intreinerea corespunztoare a instalaiilor de preparare a betoanelor; n cazul unor reclamaii din partea populaiei se vor modifica traseele de circulaie;

Pentru protecia antizgomot, amplasarea unor construcii ale antierului se va face n aa fel nct s constituie ecrane ntre antier i zonele locuite;

Ealonarea judicioas a activitilor de construcie i reducerea perioadelor de activitate simultan a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicat

Monitorizarea acustic a amplasamentului i adoptarea msurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dac este cazul.

Intreinerea corespunztoare a instalaiilor de preparare a betoanelor i mixturilor asfaltice; n cazul unor reclamaii din partea populaiei se vor modifica traseele de circulaie.

Referitor la msurile adecvate de reducere a impactului acustic in perioada de operare se apreciaz c nu este cazul prevederii n proiect de msuri constructive de tipul panourilor fonoabsorbante. Dac vor fi sesizri sau reclamaii din partea populaiei, acestea vor fi soluionate individual. Datorita fluidizarii traficului se apreciaza o reducere semnificativa a zgomotului generat de trafic.

n perioada de execuie, n fronturile de lucru i pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fr a depi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Aceste niveluri se ncadreaz n limitele acceptate de normele de protecia muncii. n apropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de antier, iar perioada de execuie trebuie redus, astfel nct afectarea receptorilor protejai datorit nivelului de zgomot i vibraii generat de lucrarile de constructii s fie ct mai redus.

Vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevzute n STAS 10009/1988 i STAS 6156/1986. Limitele prevzute sunt:

Niveluri admisibile de zgomot:

Locaie

Nivel de zgomot Leq dB (A)

Valoarea curbei de zgomot Cz, dB

Zonele rezideniale (la 2m fa de cldire)

50

45

Parcuri, grdini, zone de recreere, zone de tratament

45

40

coli, grdinie, zone de joac

75

70

Stadioane, cinematografe n aer liber

90

85

Piee, centre comerciale, restaurante n aer liber

65

60

Zone industriale

65

60

Parcri auto

90

85

Ci ferate

70

65

Aeroporturi

90

85

In perioada de exploatare nivelul de zgomot va fi cel provenit din traficul rutier, neexistand surse suplimentare de zgomot si/sau vibratii

In cadrul proiectului se vor avea in vedere orice masuri necesare de protectie a populatiei impotriva zgomotului produs de trafic (mai ales dupa finalizarea lucrarilor) , in masura in care astfel de masuri vor fi fezabile sub aspect tehnic si financiar. In functie de rezultatele estimarilor privind zgomotul, vor putea fi propuse masuri speciale de reducere a efectelor zgomotului in situatia in care nivelul de zgomot actual si cel prognozat este ridicat prin comparatie cu reglementarile in domeniu.

4.4. Protecia mpotriva radiaiilor

4.4.1. Surse de radiaii

Pentru perioada lucrrilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice n funciune, genereaz radiaii electromagnetice care se situeaz ns la un nivel prea sczut pentru a avea impact negativ asupra mediului.

Att lucrrile propuse a fi executate, ct i echipamentele folosite la execuia lor nu genereaz radiaii ionizante.

Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiaii.

4.4.2. Amenajrile i dotrile pentru protecia impotriva radiaiilor

Nu este cazul.

4.5. Protecia solului i subsolului

4.5.1. Surse de poluani pentru sol, subsol i ape freatice

Din studiul geotehnic reiese ca primul strat intalnit la suprafata terenului aval de bulevardul Tudor Vladimirescu, este sol vegetal sau umplutura cu grosimea de 0,70-1,00m in stare afanata. Pentru realizarea patului rutier al bretelelor sau prelungirea bulevardului Tineretului, este necesar fie inlaturarea stratului de pe amplasament fie imbunatatirea acestuia prin una din metodele prevazute in literatura de specialitate.

Urmeaza in profunzime un strat de pietris cu nisip cafeniu-galbui de indesare medie. Penetrarile dinamice indica un grad de indesare bun in acest strat. Pentru fundarea coloanelor, orizonturile situate sub stratul de pietris dispun de valori corespunzatoare pentru parametri geotehnici.

n zona desfurrii proiectului, din informaiile culese nu s-au desfasurat activiti industriale sau potenial contaminante, astfel nct este puin probabil s existe zone contaminate care s necesite reabilitare / remediere.

n perioada de execuie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de execuia propriu-zis a lucrrilor, traficul de antier i organizarea de antier.

Principalele surse de poluare a solului n perioada de execuie sunt reprezentate de:

depozitarea necontrolat i in spaii neamenajate a deeurilor rezultate din activitile de construcii;

depozitarea necorespunztoare, direct pe sol, a deeurilor rezultate din activitatea de construcii poate determina poluarea solului i a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin splarea acestor deeuri de ctre apele pluviale;

depunerea pulberilor i a gazelor de ardere din motoarele cu ardere intern a utilajelor i splarea acestora de ctre apele pluviale, urmate de infiltrarea n subteran;

scpri accidentale sau neintenionate de carburani, uleiuri, ciment, substane chimice sau alte materiale poluante, n timpul manipulrii sau stocrii acestora.

Potenialul impact asupra subsolului i apei subterane datorat activitilor de construcie sunt similare celor pentru sol, necesitnd aceleai tipuri de msuri pentru controlul lor, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.

Principalele sursele de poluare a solului n perioada de operare a pasajului sunt:

traficul auto conduce la generarea unor concentraii semnificative de poluani.

precipitaiile - odat cu "splarea" atmosferei de poluani i depunerea acestora pe sol, spal i solul, ajutnd la transportul poluanilor spre emisari. Totodat, precipitaiile favorizeaz poluarea solului n adncime, precum i poluarea apei freatice;

depozitarea necontrolat i pe spaii neamenajate a deeurilor rezultate din activitile desfurate n cadrul serviciilor de ntreinere/mentenan.

4.5.2. Lucrrile i dotrile pentru protecia solului i subsolului

n faza de execuie, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizri de antier corespunztoare din punct de vedere al facilitilor;

evitarea degradrii zonelor nvecinate amplasamentului i a vegetaiei existente din perimetrul adiacent zonelor de lucru prin staionarea utilajelor, efectuarea de reparaii, depozitarea de materiale etc.

se va evita ocuparea terenurilor de caliti superioare pentru organizarea de antier;

platformele organizrii de antier vor prevzute cu un sistem de colectare, canalizare i epurare a apelor uzate pluviale, menajere;

se va evita poluarea solului cu carburani, uleiuri rezultate n urma operaiilor de staionare, aprovizionare a utilajelor i mijloacelor de transport sau datorit funcionrii necorespunztoare a acestora;

se vor asigura i realiza lucrri de consolidare a terenului n zonele cu alunecri de teren;

se recomand ca excavaiile pentru extragerea pmntului pentru umpluturi s se realizeze n zone cu cot pozitiv a reliefului pentru a limita la minim formarea gropilor;

se va realiza reconstrucia ecologic n zonele unde terenul a fost afectat prin lucrrile de excavare, depozitare materiale, staionare utilaje, organizarea de antier, n scopul redrii n circuit la categoria de folosin deinut iniial;

depozitarea provizorie a pamantului excavat se va face pe suprafete cat mai reduse. Se va delimita fizic, cu exactitate, ampriza, astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile ale terenurilor adiacente;

se va dispune materialul excavat astfel incat sa nu fie antrenat de ape de ploaie;

deseurile rezultate in timpul executiei lucrarilor precum si cele provenite de la organizarea de santier vor fi depozitate in locurile special amenajate;

colectarea selectiv a tuturor deeurilor rezultate din activitatea de construcii; se va urmri cu rigurozitate valorificarea tuturor deeurilor rezultate;

deseurile menajere provenite din activitatea personalului ce se desfasoara in incinta santierului se colecteaza in saci de plastic, care se vor transporta periodic. Activitatile de colectare si evacuare periodica a deseurilor provenite din activitatile de santier reduc la minin posibilitatea de poluare a solului si subsolului.

Rampele pasajului sunt realizate din pamnt armat. Avantajele folosirii pamntului armat sunt urmatoarele:

costurile de executie se reduc cu cel putin 35-40% n comparatie cu variantele clasice cu ziduri de sprijin din beton armat.

timpul de executie este considerabil redus cu cel putin 45-50% fata de variantele clasice;

personalul folosit n executie este numeric redus, iar echipamentele sunt putine;

aspect estetic comparabil cu solutiile clasice cu ziduri de sprijin din beton armat si viaduct;

suprafetele de teren achizitionate sunt mai mici dect n variantele clasice.

Structurile de pamnt armat sunt realizate din straturi succesive de geogrila plus material de umplutura compactat astfel nct sa reziste la orice deplasare si miscare a masei de pamnt. Pe pante se prevad panouri prefabricate din beton, n scopul minimizarii suprafetelor de teren ocupate si pentru a obtine un aspect estetic.

Ca materiale geosintetice utilizate pentru realizarea structurii de pamnt armat va fi folosita geogrila realizata din polipropilena 100% si armata cu fibre de poliester (PET) de nalta rezistenta.

Condiiile de contractare vor trebui s cuprind msuri specifice pentru managementul deeurilor produse n amplasamente, pentru a evita poluarea solului.

Va fi necesar realizarea unui plan de eliminare a deeurilor n timpul i la finele lucrrilor de construcie i ecologizarea zonei dup nchiderea antierului;

La finalul lucrrilor, terenurile afectate vor fi refcute i vor fi redate folosinei iniiale.

n vederea diminurii generrii de poluani n perioada de exploatare i a impactului asupra mediului, se propun urmtoarele msuri de reducere:

verificarea i ntreinerea permanent a lucrrilor de consolidare a terenului;

luarea de msuri pedoameliorative n cazul unor poluri accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale duntoare solului;

asigurarea monitorizrii, controlului i fluidizrii traficului pentru a se reduce numrul de accidente.

4.6. Protecia ecosistemelor terestre i acvatice

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Amplasamentul nu se afla intr-o zona declarata ca fiind protejata, si nici in vecinatatea unei asemenea zone. Zona n care este amplasat obiectivul este o zon urban, antropizat n cea mai mare parte.

Biodiversitatea este slab reprezentata in zona supusa acestui proiect.

Ecosistemele acvatice aflate n imediata vecintate a amplasamentului pot fi afectate n situaia n care n albia raului Olt vor fi transportate i/sau depozitate materiale de construcie sau deeuri de materiale de construcie.

n perioada de execuie, lucrrile de construcie pot contribui la anumite perturbri ale echilibrelor ecologice, n condiiile nerespectrii msurilor de protecie a mediului.

Avand in vedere ca flora si fauna nu sunt valoros reprezentate se considera ca impactul este nesemnificativ.

n perioada de execuie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt activitile de antier prin ocuparea temporar de terenuri, poluarea potenial a solului, depozitele temporare de deeuri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegetaiei n sensul reducerii suprafeelor..

Pe msura realizrii lucrrilor proiectate i nchiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuie.

n perioada de exploatare, n-au fost identificate surse perturbatoare pentru ecosistemele terestre sau acvatice.

4.6.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia biodiversitii, monumentelor naturii i ariilor protejate

In zona nu au fost identificate monumente ale naturii sau arii protejate.

n vederea diminurii generrii de poluani n perioada lucrrilor de construcie i a impactului asupra vegetatiei, se propun urmtoarele msuri de reducere:

se vor utiliza suprafeele de teren alocate organizrii de antier i lucrrilor de construcie astfel nct s nu fie ocupate suprafee suplimentare i pentru a se proteja vegetaia;

nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegetaie, pmnt etc);

deeurile rezultate vor fi colectate separat n spaii amenajate corespunztor;

se va realiza reconstrucia ecologic a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucrrilor de execuie i redarea acestora folosinelor iniiale;

Implementarea proiectului nu va genera poluani care s afecteze ecosistemele terestre i acvatice.

Sunt prevzute cheltuieli pentru amenajri peisagistice cu vegetaie corespunztoare (pomi, spaii verzi). Zonele verzi se vor reamenaja astfel incat sa conduca la influente favorabile asupra factorilor de mediu.

Un rol important al amenajarii peisajului il constituie inierbarile. Suprafetele inierbate, pe langa rolul de stabilizator al solului, constituie fondul pe care se reliefeaza vegetatia arbustiva.

Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu arbori si arbuti decorativi, amplasai dup caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zonei verzi. Lucrarile de amenajare a peisajului se vor executa cu oameni calificati.

4.7. Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public

4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distana fa de aezrile umane, de monumente istorice i de arhitectur, alte zone asupra crora exist instituit un regim de restricie, zone de interes tradiional

Nu sunt obiective de interes public sau asezari umane care sa fie direct afectate de catre lucrare.

Va exista un impact negativ, de scurta durata, in perioada de executie prin devierea circulatiei auto, prin marirea traficului greu in zona, prin zgomotul produs de executia lucrarilor.

Zona care constituie obiectul proiectului, este o zona preponderent rezidentiala, cu elemente arhitecturale specifice arhitecturii anilor precedenti lui 1989, adaugandui-se ulterior note de modernism arhitectural prin cladiri functiuni actuale: banci, comert etc..

Din punct de vedere architectural - urbanistic, zona supusa studiului ofera o imagine neoptimizata din punct de vedere functional.

Caracteristica principala si importanta acestei zone este conferita de legatura teritoriala. In acest context a aparut ca necesara fluidizarea circulatiei auto.

4.7.2. Lucrrile, dotrile i msurile pentru protecia aezrilor umane i a obiectivelor protejate i/sau de interes public.

Pe perioada execuiei lucrrilor de construcie, antierul poate fi o surs de insecuritate. Vor trebui stabilite reguli care s asigure sigurana circulaiei, conform legislaiei rutiere, pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce ntre utilajele de construcie i traficul obinuit. Deplasrile utilajelor mari de construcie pot bloca unele drumuri. Se propune limitarea traseelor ce strbat zonele locuite, de ctre utilajele i autovehiculele cu mase mari i emisii sonore importante.

n timpul execuiei lucrrilor se vor avea n vedere urmtoarele msuri de protecie a locuitorilor din apropierea lucrrilor de construire:

se vor realiza lucrrile esalonat, pe baza graficului de lucrri, astfel nct s fie scurtat perioada de execuie, pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative;

se va respecta condiia privind optimizarea traseelor utilajelor de construcie i mijloacelor de transport, astfel nct s se evite rutele prin localiti, blocajele i accidentele de circulaie;

se va asigura accesul populaiei la terenurile din vecintatea zonelor de lucru;

se va asigura funcionarea la parametri optimi proiectai a utilajelor tehnologice i mijloacelor de transport pentru reducerea noxelor i zgomotului care ar putea afecta factorul uman;

pentru protecia antizgomot, amplasarea unor construcii ale antierului se va realiza n aa fel nct s constituie ecrane ntre antier i localitate;

se recomand lucrul numai n perioada de zi, respectndu-se perioada de odihn a localnicilor;

ntreinerea corespunztoare a instalaiilor de preparare a betoanelor;

n cazul unor reclamaii din partea populaiei, se vor modifica traseele de circulaie;

se va asigura semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare;

se va asigura meninerea cureniei pe traseele i drumurile de acces folosite de mijloacele tehnologice i de transport.

O alta masura pentru protejarea impotriva zgomotului o reprezinta programul de lucru aprobat pentru constructor . Astfel programul de lucru pentru reablitarea strazilor se va putea stabilii tinandu-se cont ca majoritatea oamenilor sunt la lucru intre orele 7.30 am si 18.00 intre aceste ore zgomotele afectand un numar redus de persoane iar intervalul de odihna al oamenilor este in general cuprins intre orele 22.00 si 7.00.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru vor putea exista niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp.

Rezulta evident ca trebuie sa se limiteze pe cat posibil traficul pentru santier prin localitate cautandu-se rute care prin topografia lor sa afecteze din punct de vedere al zgomotelor un numar cat mai mic de persoane.

Prin realizarea lucrrilor proiectate, n principal prin fluentizarea circulaiei rutiere n zon, se asigur condiii corespunztoare de funcionare pentru obiectivele comerciale, industriale, de servicii etc. riverane lucrarii.

Prin fluentizarea circulaiei, atat pentru cei care tranziteaza municipiul cat si pentru obiectivele i locuitorii din aceasta zona se vor asigura condiii mai bune de deplasare, aprovizionare i activitate.

Lucrarile proiectate vor avea un impact pozitiv asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic si a monumentelor istorice prin extinderea suprafetelor de acces la aceste obiective.

Pe parcursul lucrarilor se va urmari ca accesele la imobilele din zona sa nu fie obturate, iar pietonii sa poata circula pe tot parcursul executiei lucrarilor.

O atentie deosebita se va acorda acceselor la proprietatile riverane si la continuitatea trotuarelor in aceste zone.

4.8. Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament

4.8.1. Tipurile i cantitile de deeuri de orice natur rezultate

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase se stabilete obligativitatea pentru agenii economici i pentru orice ali generatori de deeuri, persoane fizice sau juridice de a ine evidena gestiunii deeurilor. Evidena gestiunii deeurilor se va ine pe baza Listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase prezentat n anexa 2 a H.G. 856/2002.

Principalele tipuri de deeuri care se vor genera n perioada de construcie sunt:

Tip deeu

Cod

uleiuri de motor

13 02 05*

ambalaje de hrtie i carton

15 01 01

ambalaje de material plastice

15 01 02

ambalaje de lemn

15 01 03

ambalaje metalice

15 01 04

anvelope uzate

16 01 03

filtre ulei

16 01 07*

acumulatori uzai

16 06 01*

resturi de beton

17 01 01

lemn

17 02 01

deeuri metalice

17 04 07

pmnt i pietre

17 05 04

nmoluri colectate n decantoare

19 08 05

deeuri de hrtie i carton

20 01 01

deeuri biodegradabile

20 01 08

Este dificil de realizat o evaluare cantitativ a acestor deeuri, tehnologiile adoptate de antreprenor fiind prioritare n evaluarea naturii i cantitii de deeuri.

4.8.2. Modul de gospodrire a deeurilor

Deeurile de pamnt i pietre, beton, vor fi reciclate n lucrrile de terasamente, n umpluturi, ct i pentru lucrri provizorii la drumul de acces, platforme, nivelri i ca material inert etc.

Unele din aceste deeuri pot fi periculoase prin coninutul de metale grele, produse petroliere, etc.

Eliminarea deeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprins n Planul de management de mediu, plan care este elaborat de ctre constructor la nceperea lucrrilor.

n continuare este prezentat modul de gospodrire al deeurilor:

deeuri menajere sau asimilabile: n interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevzute cu containere de tip pubel. Periodic, acestea vor fi eliminate prin intermediul firmelor specializate i abilitate. Cantitatea de deeuri generate de o persoan n timpul fazei de construcie este estimat la 0.35 kg/zi;

deeuri metalice: se vor colecta temporar n incint, pe platforme special amenajate. Vor fi valorificate n mod obligatoriu prin uniti specializate de prestri servicii;

deeuri materiale de construcii: din punct de vedere al potenialului contaminant, aceste deeuri nu ridic probleme deosebite (fiind vorba n special de resturi de beton, posibil mixturi asfaltice). n ceea ce privete valorificarea i eliminarea lor se pot propune mai multe metode: valorificarea local n pavimentul drumului de acces, depunerea n gropile de mprumut ajunse la cota final de exploatare, utilizarea ca material inert n cadrul depozitelor de deeuri din zon;

hrtia, cartonul, lemnul i plasticul vor fi colectate i depozitate separat de celelalte deeuri, n vederea valorificrii;

anvelope uzate: se vor depozita pe platforme special amenajate. Se recomand ca n cadrul caietului de sarcini antreprenorului s-i fie solicitat prezentarea cel puin a unei soluii privind eliminarea acestor deeuri ctre o unitate economic de valorificare;

acumulatori uzai, filtre ulei, uleiuri de motor, deeuri de vopsele: deeuri cu potenial periculos att asupra mediului nconjurtor, ct i a manipulanilor, ce vor fi stocate i depozitate corespunztor n vederea valorificrii. Se va pstra o eviden strict i vor fi predate unitilor de recuperare specializate.

4.9. Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase

4.9.1. Substanele i preparatele chimice periculoase utilizate i/sau produse

Lucrrile de execuie i ntreinere presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi ncadrate n categoria substanelor toxice i periculoase. Prin specificul lucrrilor, cantitile de produse potenial toxice i periculoase necesare execuiei i ntreinerii obiectivului sunt nesemnificative. Produsele cele mai frecvent folosite sunt:

carburanii utilizai de utilaje i de mijloacele de transport;

lubrifiani (uleiuri, vaselin);

in cantitati mici - lacuri i vopsele, diluani

4.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i sntii populaiei

Manipularea, depozitarea i transportul acestor substane chimice se vor realiza numai cu respectarea prevederilor fielor de securitate ale fiecrui produs utilizat i a normelor de protecia muncii.

Depozitarea substanelor inflamabile sau explozive se va realiza cu respectarea strict a normelor legale specifice.

Lubrifianii se vor pstra n recipiente din plastic i se vor depozita n spaii special amenajate.

Vopselele, lacurile i diluanii se vor transporta cu mijloace care permit protejarea produsului mpotriva radiaiilor solare i intemperiilor i care respect reglementrile n vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor pstra n recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita n spaii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiaii solare i de intemperii.

5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

In privina monitorizrii proiectului aceasta se mparte n dou mari categorii:

Monitorizarea respectrii actelor de reglementare n timpul execuiei;

Monitorizarea dup punerea n funciune a obiectivului.

n privina monitorizrii investiiei n timpul realizrii trebuie urmrite:

Respectarea datelor din proiectul analizat;

Realizarea organizrii de antier n aa fel nct s nu se constituie surs de poluare major n zon, cu ncadrarea n parametrii de calitate admii ai factorilor de mediu, n general i, n special a celor privind zgomotul urban (pentru a verifica conformarea cu prevederile STAS 10009-88), disfuncionalitile de trafic si gestionarea deeurilor.

ncadrarea n normele legale i autorizaiile de funcionare pentru staia de preparare a betoanelor i eventual staiile de sortare a agregatelor minerale ce vor fi utilizate n antier.

Reabilitarea terenului supus operaiilor de excavare i finalizarea tuturor lucrrilor de construcie, urmat de curarea amplasamentului i realizarea spaiilor verzi.

Supravegherea calitatii aerului prin masuratori ale nivelurilor concentraiilor de: particule, NOx, CO, SO2;

Supravegherea nivelului de zgomot. Periodic, se vor efectua msurtori ale nivelului de zgomot n incinta santierului i la limita acestuia;

Supravegherea activitilor de construcie i operare din punct de vedere al respectrii msurilor de limitare a impactului negativ cuprinse n Planul de Management al Mediului.

Activitatea de monitorizare se sintetizeaz prin prezentarea de rapoarte prezentate autoritilor locale pentru protecia mediului, beneficiarului i constructorului n vederea stabilirii eventualelor msuri pentru protecia factorilor de mediu.

Se considera ca punerea n funciune a obiectivului nu pune probleme deosebite de monitorizare ulterioara speciale pentru acest obiectiv.

Beneficiarul va trebui sa asigure o urmarire a comportarii in timp a pasajului in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si a reglementarilor tehnice in vigoare.

Lucrarile de intretinere periodica vor fi propuse in conformitate cu Normativele AND reactualizate

Va fi propus un program de etapizare functie de urgenta masurilor ce trebuiesc luate pentru aducerea la parametrii normali din punct de vedere al sigurantei in exploatare si posibilitatile fina