FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI MASTER: MANAGEMENTUL SI DEZVOLTAREA CARIEREI

LUCRARE DE DIZERATIE

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI PRIN INTERMEDIUL REZILIENTEI

Coordonator stiintific:

Prof. Dr.Conf.LUCIAN CIOLANAutor:

DENES ANDREEA PETRA

BUCURESTI 2010

1

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI MASTER: MANAGEMENTUL SI DEZVOLTAREA CARIEREI

LUCRARE DE DIZERATIE

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI PRIN INTERMEDIUL REZILIENTEI

Coordonator stiintific:

Prof. Dr.Conf.LUCIAN CIOLANAutor:

DENES ANDREEA PETRA

BUCURESTI 2010

2

Un material conceput sa comunice, sa cerceteze si sa educe nu este niciodata rodul efortului unui singur om, iar aceasta lucrare nu face exceptie de la regula. Multi oameni au contribuit la continutul acesteia pentru ca mi-au influentat viata si modul de gandire de-a lungul anilor si de aceea le sunt sincer si din toata inima recunoscatoare. Un cuvant de apreciere persoanelor deosebite cu care am lucrat in vederea realizarii studiului de caz pentru timpul acordat si informatiile furnizate,fara de care nu ar fi fost posibila concretizarea interviurilor.Claritatea cu care si-au exprimat ideile mi-a facut sarcina incomparabil mai usuara. Doresc sa multumesc totodata profesorului coordonator pentru indrumare si sprijin in definitivarea convingerilor si a modului cel mai adevcat de a le pune in practica, aducand claritate si coerenta lucrarii.

3

despre un om, o viata si o idee:

`Daca omul poate fi definit, printre altele, si ca o fiinta dubla, marcand linita intre doua lumi, cea de dincoace fiind reprezentata de creatia materiala, iar cea de dincolo de mister, cum a spus Victor Hugo, indiscutabil ca fiziologul canadian, de origine ungara, Hans Hugo Bruno Selye este un asemenea om. Daca despre viata se poate spune, tot printre altele, ca nu este numai jocul hazardului sau al unci puteri oculte, ci si opera mintii si a vointei noastre, fiind in consecinta asa cum ne-o facem noi, cum de data aceasta a spus Fr. De Sanctis, indiscutabil ca aceasta definitie se potriveste de minune aceluiasi Hans Selye. Daca, in sfirsit, despre idee se poate spune ca se identifica cu o glorie a unei indelungate dorinte, cum de data aceasta a sustinut St Mallarme, indiscutabil ca aceasta definitie se potriveste, tot de minune, si ideii de stress, idee care marcheaza in exclusivitate un om si o viata` Hans Selye.(1991)Si daca despre aceasta idee se poate spune ca ne influenteaza vietile, atunci putem deveni rezilienti,iar daca nivelul de rezilienta influenteaza inteligenta noastra creativa(Siebert,A.2009) atunci putem spune ca antreprenorii au nevoie de educarea acestei abilitati. (subsemnata)

4

CUPRINS

INTRODUCERE .....................................................................................................................7 Capitolul 1 - Rezilienta ..................................................................................................................10 1.1. Rezilienta ca aptitudine generala ............................................................................10 1.1.1. Serendipitatea................................................................................................19 1.1.2. Inteligenta emotionala ..................................................................................21 1.2.Psihologia umanista.................................................................................................22 Capitolul 2 Antreprenoriatul.......................................................................................................25 2.1.Controverse si acceptiuni ale antreprenoriatului......................................................25 2.2.Inovatia ....................................................................................................................30 2.3.Practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceri.......................................33 Capitolul 3- Studiu practic.............................................................................................................36 3.1.Obiectivele studiului de caz......................................................................................36 3.2.Ipoteze de lucru.........................................................................................................36 3.3. Metode i instrumente de cercetare .........................................................................36 Capitolul 4- Rezultatele studiului de caz........................................................................................38 Error! Bookmark not defined. 4.1 Diseminare si exploatarea rezultatelor.................................................................................38 Capitolul 5 - Perspective de dezvoltare antreprenoriala.............................................................43 5.1.Planul unui training constituit pe baza studiului de caz............................................44 Capitolul 6- Concluzii si aprecieri finale ......................................................................................48 Bibliografie ..................................................................................................................................50 Anexe ............................................................................................................................................53 Anexa 1-studii de caz..53 Anexa2-interviul.............................................................................................................................71 Anexa 3-chestionar rezilienta.........................................................................................................73 Anexa4-chestionar inteligenta emotionala.....................................................................................79 Anexa 5-grafice..............................................................................................................................84

5

Anexa6- exercitii training........................................................................................................................................87 Anexa7 -imagini ....89

6

Introducere

Motivatia alegerii temei a derivat din dorinta de a cunoaste mai multe despre ceea ce inseamna cretivitate, inventivitate si ingeniozitate integrate intr-un nivel aparte de evolutie: antreprenoriatul, menit sa-si modifice traiectoria in functie de procesele reglatorii si adaptative ce subzista in gradul de dezvoltare al rezilientei. M-am gandit ca studiul acestui subiect ar putea avea rezultate si implicatii deosebite in dezvoltarea si largirea conceptului de cariera ,reprezintand in fapt apogeul, gradul cel mai inalt de achizitie din punct de vedere profesional.Atat rezilienta cat si antreprenoriatul reprezinta directii noi de abordare si cercetare ,cel putin din punct de vedere al dezvoltarii carierei. Abilitatile dezvoltate in momentul de fata in cadrul unui master de tip MBA`Master of Business Administration` sunt cele de management, in detrimentul celor antreprenoriale, de aceea multe firme isi includ anumiti angajati intr-un astfel de proces de formare, iar o mare parte din cei care acceseaza acest tip de programe din proprile fonduri pentru a-si pune pe picioare propria afacere nu ajung sa realizeze acest lucru niciodata. Asadar, s-a demonstrat faptul ca MBA-ul nu reprezinta o solutie optima pentru cei ce doresc sa intreprinda ceva pe cont propriu, si cu atat mai mult daca vor sa devina antreprenori, ocupatie care reclama in plus inalte calitati precum inovatia, gandirea revolutionara,serendipitatea,etc fara de care am demonstrat in prezentul studiu ca nu ar fi posibile fara existenta unui grad inalt de rezilienta. Putem conchide astfel ca rezilienta este mai importanta poate chiar si decat studiile academice, asa cum relateaza in cartea sa `Succesul fara o diploma universitara` John Murphy,care a ilustrat un sondaj redat de revista Forbes,ce a constatat faptul ca dintre cei mai bogati 400 de oameni din Statele Unite, 63 nu au diploma universitara. Printre acestia se afla Bill Gates, Steve Jobs,Ted Turner si multi altii au urmat o cale netraditionala in viata.Ralph Lauren,Walter Cronkite, John Glenn, 8 presedinti ai Statelor Unite ale Americii intre care George Washington si Abraham Lincoln nu aveau diplome universitare.De asemenea lista cu diversi oameni faimosi care nu si-au terminat liceul poate continua cu 10 castigatori ai premiului Nobel, 54 castigatori ai premiului Oscar, si destui miliardari. Multi tineri care au renuntat la liceu au ajuns la cel mai inalt nivel de7

realizari in diverse profesiuni, sport, politica, finante, business, etc.Lipsa unei diplome universitare poate impiedica o persoana sa aibe succes numai daca persoana respectiva crede acest lucru.Forta personala, increderea in sine, rezistenta, adaptabilitatea la stres si schimbare, serendipitatea si credinta permanenta ca poate fi mai bine, intr-un cuvant rezilienta este primordiala in achizitionarea succesului pe orice palier al activitatii. Timp de 1000 ani oamenii au beneficiat de speranta. Acum aproximativ 300 de ani,optimismul s-a adaugat ca un proces mintal construit constient. In 1841 Ralph Waldo Emerson a influentat mii de oameni prin scrierile sale despre increderea in sine. Aproximativ acum 100 de ani,atitudinile pozitive s-au afirmat ca un factor relevant;acum 60 de ani,oamenii au inceput sa se instruiasca pentru a dobandi abilitatile cu care pot face fata dificultatilor vietii.In prezent,sunt disponibile si cunostintele castigate de noua stiinta a rezilientei. In cadrul capitolului I am abordat : 1.Rezilienta-ca aptitudine generala si necesara dezvoltarii unui mediu propice de antreprenoriat in cadrul careia am surprins apoi doua concepte principale in stransa legatura cu aceasta: serendipitatea (care este calitatea cea mai inalta a rezilientei) si inteligenta emotionala (fara de care nu ar fi posibil procesul de reglarea al rezilientei).2.Psihologia umanista-pentru a descrie domeniul care dezvolta si sustine cel mai bine conceptul de rezilinta,si din care s-a nascut pana la urma. In capitolul II am adus in discutie: antreprenoriatul, considerand oportun sa ilustrez: 1.acceptiunile si controversele legate de acest termen, care de multe ori este inteles eronat, si nu pe deplin, iar multi autori il abordeaza diferit. 2-inovatia-ce reprezinta caracteristica de baza a antreprenorului. 4- practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceri, datorita faptului ca cele doua concepte: antreprenoriat si business sunt in stransa legatura si totodata creeaza foarte usor confuzii de interpretare. Capitolul III l-am dedicat gandirii unui plan de training adecvat rezultatelor studiului intreprins,si ca o finalitate a acestuia. Capitolul IV a fost rezervat cercetarii,care s-a realizat sub forma studiului de caz, prin metoda calitativa: interviul, dar si prin aplicarea a 2 chestionare: unul pentru testarea nivelului de rezilienta, si altul pentru testarea inteligentei emotionale, pentru o intelegere mai adecvata a datelor. Obiectivele cercetarii au fost: identificarea legaturii dintre antreprenoriat si rezilienta pe de-o parte, si alcatuirea unui plan de training specific, ca o finalitate a studiului,pe cealalta. Ipoteza cercetarii:

8

Performanta antreprenoriala este cu atat mai mare cu cat creste nivelul rezilientei. Ipoteza de nul: Nu exista nici o legatura intre performanta antreprenoriala si nivelul rezilientei. Capitolul V :Datele obtinute au respins ipoteza de nul si au relevat faptul ca antreprenorii cu un nivel crescut al rezilientei, au mai mare succes in cariera de antreprenor decat cei cu un nivel scazut al acestui indicator. Astfel, m-am gandit ca ar fi util un program de training care sa vina in sprijinul celor ce doresc sa devina antreprenori, sau care sunt deja, care sa-i ajute pe acestia sa faca fata greutatilor, stresului, situatiilor conflictuale si momentelor de cumpana din cariera prin dezvoltarea unui spirit rezilient. Referindu-ma la dificultatile intampinate in realizarea lucrarii, pot mentiona:1. literatura de specialitate insuficienta si greu accesibila cel putin in limba romana.Acest aspect l-am pus insa pe seama noutatii domeniilor investigate, cel putin in cadrul ariilor de referinta. 2.faptul ca accesul nu a fost atat de facil la cel putin doua dintre persoanele intervievate, am fost nevoita sa reprogramez intalniri si sa readaptez structura interviului in functie de timpul disponibil. Businessul reprezenta un domeniu relativ nou de aplicabilitate a acestor traininguri pentru dezvoltarea rezilientei, iar in Romania inexistent. In schimb, in ceea ce priveste antreprenoriatul, nu au fost realizate inca asemenea formari, de aceea am decis sa fac un studiu de caz pentru o atenta analiza a nevoii de un astfel de program. Astfel, am vrut sa cunosc in ce masura antreprenorii detin un anumit grad de rezilienta, in ce masura stiu sa se foloseasca de ea si cum influenteaza aceasta succesul lor in cariera.

9

Capitolul 1

1.1.

Rezilienta ca aptitudine generalaRezilienta reprezinta capacitatea de a face cu brio unor schimbari continue si majore, de a rezista stresului si de a pastra starea de sanatate si energia sub presiune constanta, de a reveni rapid dupa esecuri depasind adversitatile si gasind un nou mod de a gandi, noi strategii de orientare si totodata capacitatea de a face toate acestea fara a actiona intr-o maniera distructiva si disfunctionala. Wald (2006): `Conceptul de rezilienta este complex si dinamic, apartinand mai multor discipline, inclusiv multor tiin e cum ar fi: economia, ecologia, psihologia, sociologia, businessul, etc. Este o tendinta n curs de dezvoltare care care poate aborda disciplinele traditionale in universitati. Managementul riscului si al rezistentei ar trebui sa fie parte din programa scolara a fiecarui absolvent, si totodata sa devina un concept-cheie in cadrul programelor universitare ce au ca obiect de studiu: afacerile, ingineria si politicile publice`. Unii oameni renunta la proiectele lor atunci cand aproape ca si-au atins scopul; in timp ce altii,dimpotriva,obtin victoria,in ultimul moment, prin eforturi mai viguroase ca niciodata inainte.Apud Siebert(2009) : H.Ross Perot, care a inceput EDS Industries cu 1000$ si a transformato intr-o avere de aproape 3 miliarde de dolari, este unul dintre antreprenorii cu cel mai mare succes din istoria Americii. El spunea asa: `Cei mai multi renunta exact atunci cand aproape au atins succesul.Se dau batuti inainte de linia de sosire. Renunta in ultimul moment al jocului,cu un pas inainte de victorie.` Oamenii cu un inalt nivel de rezilienta sunt flexibili, se adapteaza rapid la noi circumstante si prospera intr-un mediu in continua schimbare. Lucrul cel mai important este ca ei se asteapta sa se repuna pe picioare si se simt increzatori ca vor reusi. Acesti oameni au un dar de a-si atrage norocul in conditii in care multi oameni ar vedea numai ghinionul. Herodot,apud B.Tracy(2006): `Adversitatile au efectul scoaterii la suprafata a fortei si a calitatilor unui om, care in absenta acestora ar continua sa ramana intr-o stare latenta.`In trecut, oamenii trebuiau sa invete pe pielea lor cum sa devina mai rezilienti. Acum, pentru prima data, noua10

stiinta care se ocupa de psihologia rezilientei este in masura sa ilustreze cum se poate spori nivelul de rezilienta rapid si usor, astfel incat oamenii sa poata face fata lumii in care traiesc. Cercetarile privin forta de a infrunta evenimentele, optimismul, incapatanarea, rezistenta la stres, evolutia posttraumatica, creativitatea, inteligenta emotionala si trasaturile de personalitate specifice supravietuitorului au identificat principalele atriubute ale rezilientei. In mod trist, unii oameni se blocheaza in starea de victima si/ in atitudinea de a-i invinui pe cei din jur atunci cand vietile lor sunt bulversate. Ei resping orice sugesii cu privire la modul in care ar putea face fata intamplarilor si nu intreprind nimic pentru a depasi dificultatile, nici dupa ce criza s-a sfarsit. In calitate de consultant in afaceri, Gary Hamel apud Dr. Al Siebert (2009) a remarcat: Lumea se schimba mai repede decat isi dezvolta organizatiile rezilienta necesara.Haosul schimbarii si perioada volatila din lumea de astazi depaseste capacitatea multor organizatii de a-i face fata corespunzator. Unii lideri isi conduc organizatiile intr-o maniera care impiedica dezvoltarea rezilientei angajatilor, activitatile intreprinse de acestia devenind cu timpul neproductive. Schimbarile in mediul afacerilor apar atat de des in prezent, incat foarte putini antreprenori si oameni de afaceri pot sa mentina o viziune clara a directiei in care se indreapta cu proiectele aflate in derulare. Si trebuie facut fata nu doar unor schimbari frecvente si perturbatoare din acest mediu, dintre care unele dramatice, ci si loviturilor date starii de spirit in raport cu diferite evenimente din viata sociala dar si personala. Este greu de mentinut mandria muncii proprii atunci cand sistemul pe care ti-i l-ai pus la punct privind modul cum stau lucrurile este dat de-o parte si ti-i se impune un sistem nou care nu functioneaza la fel de bine precum cel pe care ti-l insusisesi. Socul unui declin in mediul afacerilor poate fi distrugator pentru cineva care s-a bucurat de un progres constant in cariera si se asteapta la un succes si mai mare. Unii oameni raman striviti si deprimati o lunga perioada. Emotiile negative ca teama, mania, nelinistea, disperarea, neputinta si lipsa de speranta reduc abilitatea de a rezolva problemele si slabesc rezilienta. Teama si grijile permanente slabesc sistemul imunitar si sporesc vulnerabilitatea fata de boli. Rezilienta inseamna sa fi in masura sa-ti revi in urma unor evolutii de viata care pot parea la inceput total coplesitoare.Atunci cand oamenii cu o buna rezilienta traiesc evenimente care le schimba cursul vietii, ei isi stapanesc procesele afective intr-un mod sanatos. Acesti oameni accepta sa simta tristete, manie, pierdere, furie si confuzie, cand sunt raniti sau sunt sub tensiune, dar ei nu permit ca aceste evenimente sa devina permanente.Un rezultat neasteptat este acela ca oamenii de11

felul acesta, nu doar ca isi reniv, dar devin mai puternici ca inainte. Ei constituie exemple pentru faimoasa afirmatie a lui Wilhelm Nietzsche :Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic. De aceea, oamenii cu o buna rezilienta fac fata dificultatilor majore mai usor decat altii. Ei asteapta sa-si reconstruiasca viata pe o cale noua, care li-i se potriveste, iar lupta lor pentru a depasi adversitatile le dezvolta noi capacitati. `Nu exista nimic bun si nimic rau`, spune Shakespeare, `gandirea noastra imparte lumea in fericire si nefericire`. Oamenii au o predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si adaptabilitatea la schimbare.Vezi studiul de caz Nr 3: Valentin M. care a invatat cum sa prospere sub presiune, sa revina dupa esecuri, si sa evite slabirea rezilientei, a invatat sa intoarca o situatie dificila in favoarea sa, si-a imbunatatit capacitatea de a rezolva problemele folosind trei metode diferite: analitica, creativa si practica,s a-si pastreze simtul umorului, optimismul si gandirea pozitiva in timpuri grele, sa se elibereze de barierele interioare prin intarirea conceptelor despre sine intr-o maniera sanatoasa si depasirea handicapului de `copil bun`, cum sa contracareze tendinta de a se simti victima si cum sa se tina deoparte de reactiile de `victima` ale altora, cum sa-si valorifice calitati complexe ca altruismul egoist, pesimismul optimist si nonconformismul cooperant, si cum sa-si dezvolte calea unica de a fi rezilient fiind increzator in sine. Nivelul de rezilienta deriva din automotivare si dorinta autoimpusa de a dobandi aptitudinile specifice rezilientei. Cercetarile privind rezilienta arata ca cea mai mare bariera in calea acesteia este educatia oamenilor de `copii cuminti` si respingerea desidentei. Timp de multe decenii societatea noastra a instruit copiii sa se supuna controlul autoritatilor. Aceasta este in avantajul persoanelor aflate in pozitie de autoritate, dar poate impiedica multi adulti sa devina rezilienti, cand bunastarea lor depinde de felul in cere raspund unor dificultati neasteptate. In trecut, majoritatea angajatilor din sectorul public si privat erau acceptati daca erau usor de controlat. Educatia lor i-au transformat in persoane supuse color cu autoritate. Si nu numai, aceste bariere emotionale provin si din educatia de `baiat bun` sau `fata buna`. Aceasta denumire deriva din analiza tranzactionala, cu denumirea de `copilul adaptat`, in contradictie cu `copilul liber`, care exprima emotiile si sentimentele in mod spontan, se manifesta cu bucurie, creativitate, curiozitate si nu asculta de reguli si limite. O persoana educata sa fie un `copil bun` poarta cu sine vechile interdictii parintesti de a se autoaprecia si lauda. Drept consecinta, eforturile de a intari increderea in sine, stima si imaginea ar putea necesita confruntarea cu vechi invataturi parintesti, de a nu gandi si simti in anumite feluri. Un rezultat pozitiv al agitatiei actuale este acela ca tot mai multi oameni educati sa fie `copii buni` se elibereaza12

de constrangerile emotionale si descopera ca au capacitati specifice rezilientei pe care nu si-i le cunosteau. Oamenii isi elibereaza mintea de realitatea consensuala privind stresul.Tot mai multi oameni pun acum sub semnul intrebarii ceea ce specialistii si autoritatile le spun sa faca. Traim o schimbare culturala semnificativa care dezorienteaza multi oameni. In trecut ,firmele si institutiile aveau tendinta de a angaja oameni foarte cooperanti, supusi, care se puteau integra in colectiv, puteau urma instructiunile pe care le primeau si erau dornici sa mentina sistemul si procedurile existente. Marile organizatii imuabile aveau nevoie de lucratori educati sa fie copii buni, dispusi sa-si joace rolurile cu grija. Insa, in lumea de astazi, lucrurile s-au schimbat, iar organizatiile au nevoie de angajati care se pot adapta rapid si pot lucra fara descrierea postului, care se bazeaza pe ei insisi, se adapteaza schimbarii, sunt automotivati sa invete si sa obtina noi calificari si dornici sa-si asume riscuri. Antreprenorii rezilienti cu atat mai mult au nevoie de oameni care sa le urmeze si accepte valorile si sa compatibilizeze in acest fel cu modul lor de lucru. Oamenii deosebit de rezilienti au incredere in ei insisi in timpuri dificile. Ei au o forta interioara pe care stiu ca se pot baza. Alte trei elemente ce alimteaza si intretin rezilienta sunt: increderea, stima si imaginea de sine. Acestea functioneaza ca niste gardieni care controleaza accesul pe diferite nivele. Cele trei concepte despre sine isi au originea in cele trei sisteme nervoase importante ale corpului: -sistemul nervos somatic controleaza actiunile fizice si este sursa increderii in sine; -sistemul nervos autonom guverneaza sentimentele si este sursa stimei de sine; -sistemul nervos central include creierul unde are loc gandirea verbala,conceptuala. Cand cele trei concepte despre sine sunt solide, pozitive si sanatoase, se poate conta pe capacitatea de a invata deprinderi valoroase, care vin in sprijinul rezilientei. Atunci cand viata ia o intorsura neasteptata, datorita deciziilor luate de altii,i ntrebarea esentiala care trebuie pusa este ` Cine este responsabil pentru felul cum decurge viata mea?` Cat de rezilienti sunt oamenii, depinde de raspunsul la aceasta intrebare. Oamenii care sunt motivati sa intre in actiune, simt ca principalul control al vietii lor se afla in interior, avand deci un centru de control intern (locus of control intern), iar cei care simt ca forta principala de control a vietii lor se afla in exterior, initiaza rareori actiuni privind schimbarea, indiferent de cat de nefericiti s-ar simti din cauza problemelor lor. Acestia din urma au un centru de control extern, denumit de literatura de specialitate locus of control extern. Constatarile cercetarilor intreprinse in acest domeniu au relevat faptul ca ambele seturi de credinte se autoconfirma si se autoimplinesc. Oamenii care cred ca viata lor se afla sub controlul unei forte exterioare actioneaza astfel incat sa-si confirme aceasta credinta,13

iar cei care stiu ca pot face lucruri care sa le imbunatateasca viata actioneaza astfel incat sa le fie confirmate credintele. In multe feluri, a fi rezilient este mai important pentru supravietuirea si succesul antreprenorilor dar si a celor care sunt doar intreprinzatori decat sa aibe bune cunostinte tehnice sau de conducere a afacerilor. Tinerii antreprenori sunt expusi de regula multor probleme si evolutii nefavorabile care ii pot scoate din afaceri. De aceea, foarte putini antreprenori reusesc sa ramana in joc dupa putin timp de la afirmare. Efortul de a fi rezilienti in loc de a se lasa striviti de evolutii nefavorabile majore poate solicita noilor antreprenori si intreprinzatori sa capete cunostinte din domenii noi si sa faca lucruri pe care nu s-au asteptat niciodata sa le faca cand si-au facut planurile initiale. Este posibil ca dobandirea calitatilor specifice rezilientei sa nu se faca rapid, dar poate conduce afacerea la o dezvoltare cu mult peste ceea ce a fost gandit la inceput. In cartea lui, Napoleon Hill `Think ang Grow`, apud Al Siebert ( 2009 ) spune ca `orice adversitate poarta in ea samanta unui beneficiu echivalent sau mai mare. Totusi, pentru a ajunge la acest beneficiu, trebuie sa-l cauti si sa-l faci sa germineze `. Supravietuitorii rezilienti isi stapanesc bine starile afective cand sunt loviti de dificultati neasteptate, oricat ar fi ele de nedrepte. Cand sunt raniti si tulburati, ei se asteapta ca pana la urma sa iasa la lumina si sa gasesaca o cale astfel ca lucrurile sa iasa bine. Ei reusesc sa-si revina dupa ce au atins fundul prapastiei si, adeseori, sfarsesc prin a fi mai puternici, si prosperi in aceste conditii. Atunci cand oamenii sunt loviti de schimbari majore, nu mai sunt niciodata aceiasi, devin mai puternici sau mai slabi ,mai buni sau mai nefericiti, si au in ei capacitatea de a determina incotro sa o ia. In timp ce se lupta cu situatii potrivnice sau schimbari distructive, mintea si obiceiurile indivizilor creeaza bariere, sau, dimpotriva, punti spre un viitor mai bun. A acuza pe altii pentru necazurile lor, ii cantoneaza pe oameni intr-o stare de victima nerezilienta care nu trece la actiune pentru a-si reveni. Viata nu este dreapta si tocmai acest lucru le poate fi benefic oamenilor. Energia necesasara dezvoltarii rezilientei provine dintr-un mod de viata care optimizeaza sanatatea si starea de bine. Cu toate acestea, orice este dus la extrem poate fi autodistrugator. Unii oameni incep o afacere si devin atat de posedati de gandirea pozitiva incat nu renunta nici cand ar fi cazul sa o faca. Cand se ating niveluri inalte de dezvoltare spirituala si de inteligenta emotionala, specifice oamenilor foarte rezilienti, se poate adopta un optimism inspirator, un pesimism practic sau un amestec din ambele.

14

Dr.Hans Selye,apud Al Siebert (2009), cel care a coordonat o cercetare pionierat despre `stresul biologic` si-a cerut scuze dupa ce s-a pensionat pentru ca a facut o eroare importanta. In autobiografia sa a marturisit ca termenul de `stres` este gresit. Dr. Selye a sustinut ca ar fi trebuit sa spuna ca cercetarile sale au fost despre `Sindromul tensiunii psihice`. Credinta larg raspandita ca munca produce stres daunator este artificiala, o asa numita `realitate consensuala`. Diverse articole, carti, seminarii, desi sunt bine intentionate, sustin iluzia ca ceva ce se numeste `stres` ne asalteaza permanent si ne face rau. Diferenta de semnificatie dintre stres si tensiune este un exemplu despre modul cum mintea noastra poate crea bariere, sau, dimpotriva, poate constitui punti pentru rezilienta. Ceea ce majoritatea oamenilor numesc stres este, in fapt, o senzatie fizica interioara de neliniste sau o tensiune perceputa ca dezagreabila. Aici nu este vorba doar de o problema de semantica. Stresul inseamna presiune exterioara, tensiunea este efectul interior. Mintea si atitudinea fiecarui om pot transforma amenintarile in provocari care sa stimuleze energia intr-o maniera sanatoasa. O observatie faimoasa a lui Henry Ford apud Tracy B.(2004) este urmatoarea:`Fie ca esti convins ca poti face un anumit lucru, fie ca esti convins ca nu-l poti face,in ambele cazuri probabil ca ai dreptate.` In 1960, psihologii au inceput sa investigheze oamenii care fac fata cu succes dificultatilor vietii si sunt mai rezilienti la stres decat altii. Richard Lazarius a descoperit ca persoanele care fac fata bine dificultatilor se concentreaza cu precadere, pe rezolvarea problemelor legate de dificultatile lor. Julian Rotter a observat ca oamenii automotivati, care se simt capabili sa intreprinda actiuni eficiente cand sunt amenintati, se descurca mult mai bine decat cei care au o atitudine fatalista si cred ca viata le este condusa de forte aflate in afara controlului lor. Studiile realizate de psihologi au demonstrat faptul ca oamenii care detin controlul fac fata mult mai bine si isi mentin mai bine sanatatea sub presiune inalta si schimbari majore. Asumarea problemei experimentate este cea mai buna cale de a face fata provocarii, cand apar sentimente de vulnerabilitate, dezechilibru sau dezamagire, situatiilor neplacute ce nu pot fi tinute sub control; acestea pot deschide calea pentru invatarea unor noi metode si mai bune de a raspunde.Nenumarate cercetari au demonstrat faptul ca este nevoie de tensiune pentru mentinerea unei stari de sanatate adecvate. Aceasta tensiune poarta numele de `eustress`, adica un stres care are o valoare pozitiva pentru organism. In activitatea rezilienta este implicata totodata si rezolvarea creativa a problemelor, ce consta in folosirea unor idei si solutii neobisnuite care functioneaza. Nevoia de a gandi creativ exista cu15

siguranta in lumea de astazi deoarece schimbarile permanente reclama mecanismele gandirii si totodata actiunea in moduri noi, si indreptarea situatiei astfel incat noile actiuni sa aiba rezultate bune. Situatiile de schimbare reclama mecanisme reziliente de adaptare .Oamenii care pot accesa imensul` ocean de informatii` din creierul lor au un nivel superior de rezilienta si mai mult succes decat oamenii care se restrang la logica si gandire rationala. Rezolvarea creativa a problemelor provine din cunoasterea modului cum se emit sonde detectoare in imensul spatiu interior uman (apud Al Siebert).Un paradox interesant este acela ca sansele de a gasi o solutie creativa se sporesc pentru o problema daca se inceteaza activitatea cognitiva asupra acesteia. Richard Wiseman, profesor de psihologie in Anglia, este expert in deosebirile dintre oamenii `norocosi` si cei `ghinionisti`. Cercetarile lui arat ca oamenii care se simt norocosi actioneaza astfel incat isi sporesc sansele de a avea noroc.Cand vor o solutie, sau vor sa inteleaga o problema, multi dintre asa-zisii oameni norocosi inceteaza in a se mai gandi la problema respectiva, gasesc un loc linistit unde sa se relaxeze, isi limpezesc mintea si mediteaza. Curiozitatea este esentiala pentru rezilienta, datorita faptului ca pentru a actiona eficient in situatii noi, creierul trebuie sa inteleaga rapid ce se intampla in jur. Rezilienta sporeste cand este inteleasa rapid o realitate noua, neasteptata, dar se diminueaza pentru oamenii care nu o inteleg. Curiozitatea activa poate fi vazuta ca o `deschidere a mintii` care nu altereaza informatia noua datorita unor presupuneri sau credinte deja existente, ea permite orientarea in functie de noi evolutii. Totodata pregateste intelegerea repida a noile experiente. Scanarea pripita a unei situatii critice poate include o `citire` rapida a ceea ce alti oameni gandesc, simt sau fac. Aceasta capacitate de a asimila rapid informatiile este o forma de invatare rapida atat de necesara antreprenorilor care se confrunta din ce in ce mai des cu mai multe situatii si experiente noi. Psihologii care au cautat cai pentru a ajuta oamenii sa reziste stresului, au inceput sa investigheze anumite actiuni pe care acestia le-ar putea intreprinde pentru a fi mai putin vulnerabili. In anii 1960, Richard Lazarus a introdus conceptul de `a face fata vietii` ca fiind capacitatea unei persoane de a infrunta cu succes schimbarile continue si difcultatile. Lazarus a aratat ca a face fata eficient implica eforturi mintale, afective si comportamentale spre a gestiona eficient circumstante care ar putea depasi, in prima faza, abilitatile unei persoane de a face fata. Acesta,a testa faptul ca a face fata unor dificultati se refera mai de graba la un proces,s i nu la niste trasaturi, iar procesul este interactiv, si nu automat, implicand mai de graba un proces de dezvoltare decat un anumit nivel de maiestrie. `Singurul lucru care desparte un om de ceea ce vrea el de la viata16

este, adesea, doar vointa de a incerca si credinta ca este posibil Richard M.Devos apud Brian Tracy(2004). Psihologia rezilientei face progrese remarcabile. Un grup de lucru pentru studiul rezilirentei, apartinand Asociatiei Americane de Psihologie, a aplicat un compediu pentru psihologii care lucreaza cu diverse grupuri de oameni. In compediul pentru psihologi care lucreaza cu adulti, `rezilienta` este definita ca fiind `un produs interactiv de credinte, atitudini, abordari si comportamente care-i ajuta pe oameni sa reziste mai bine in timpul adversitatilor si sa-si revina mai repede dupa acestea`. In trecut, oamenii nu intelegeau ca optimismul sau pesimismul creeaza o profetie care se autoindeplineste. Acum stim ca oamenii au tendinta sa interactioneze cu lumea in moduri care confirma credintele, prejudecatile si prezicerile pe care si-i le fac. Atat speranta, cat si optimismul pot contribui la sporirea rezilientei deoarece sunt orientate spre viitor. `O persoana interesata de succes trebuie sa invete sa vada in esec o parte sanatoasa si inevitabila prin care se ajunge in varf.` (Joyce Brothers, apud Tracy B, 2004) Cel putin in Statele Unite programele de asistenta pentru angajati incep sa ofere orgnizatiilor care le sunt clienti cursuri pentru dezvoltarea rezilientei. Aceste programe au fost pana acum reactive in raport cu necesitatile de asistenta profesionala. In prezent, ele au devenit proactive, incluzand cursuri pentru dezvoltarea rezilientei, si de aceea tot mai putini angajati au nevoie de ajutor de urgenta. Oamenii cu abilitati sporite de rezilienta interactioneaza cu altii in moduri sinergice. Ei fac ca lucrurile sa mearga bine pentru fiecare. Cand necesitatea unei bune sinergii guverneaza actiunile, energia personala se amesteca cu cea a celorlalti si se manifesta in jur. Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi apud (Siebert a. 2009) spunea ca `realizarea unitatii cu mediul in care te aflii nu este numai o componenta importanta a unor experiente placute, dar este si un mecanism central prin care este invinsa adversitatea.` Al Siebert (2009) a gasit dovezi ale modului de intelegere a persoanelor cu o mare rezilienta in perspective dezvoltate de oameni de stiinta din alte domenii: fizicienii care fac cercetari fundamentale in structura materiei au demonstrat ca orice materie este facuta din potentiale energetice de-o clipa, ce se rotesc unele in jurul altora cu viteze incredibile. Se dovedeste astfel ca orice materie este facuta din potentiale energice autoorganizate. Este important de inteles termenul de `potential`. Descoperirea revolutionara elaborata de fizicianului Werner Heisenberg, care a avut o influenta profunda asupra stiintei, a fost numita `principiul incertitudinii` deoarece natura a ceea ce noi observam are doar o forma potentiala inainte ca observatia sa aiba loc. Acest principiu stabileste17

ca nu este posibila observarea sau masurarea obiectiva din afara unui sistem subatomic. Desi din punct de vedere stiintific se poate determina cu exactitate cum se va comporta in general o clasa de particule, nu se poate prezice exact care dintre acele particule se va comporta in acel mod anume Brian Tracy (2004). Prin urmare, in fizica exista intotdeauna un grad de incertitudine, indiferent cat de solida este teoria generala. De asemenea, tot in sprijunul rezilientei amintim experimentele lui Ilya Prigogine, care a primit premiul Nobel in 1977 pentru cercetari care dovedesc ca anumite fenomene chimice nu se potrivesc legilor universale ale lui Newton, care sunt niste legi reductioniste. Acestea au dezvaluit urmatoarele: 1. Daca energia intrata depaseste ceea ce un sistem simplu, inchis poate absorbi, structura sistemului se dezorganizeaza si fluctueaza in mod haotic. Se atinge ceea ce Prigogine numeste punct de bifurcatie si `cand se ajunge aproape de un punct de bifurcatie, fluctuatiile devin anormal de mari`. Sistemul fie se dezintegreaza, fie se reorganizeaza intr-un sistem mai complex, deschis si neliniar, capabil sa absoarba, sa proceseze si sa disipeze cantitati mai mari de energie. 2. Sistemele nu se schimba de la simple si inchise la complexe si deschise printr-un proces previzibil, determinat, liniar si gradual. Prigogine a constatat ca sistemele vii si-au dezvoltat structurile in moduri neliniare si imprevizibile.El a tras concluzia ca sistemele vii complexe isi autoorganizeaza structura interna pentru a se armoniza cu energia pe care o primesc si o proceseaza. Nu se poate prevedea care va fi noua ordine folosind principii traditionale lineare si deterministe deoarece `evenimentele locale au urmari asupra intregului nostru sistem`. 3. Sistemele complexe, deschise si neliniare au nevoie de dezechilibre, altfel se deterioreaza. El a descris un sistem simplu si inchis, aflat in echilibru, ca fiind `orb` la evenimentele exterioare. In contrast, Prigogine a constatat ca un sistem deschis si complex isi mentine esenta in `conditii foarte departe de a fi in echilibru`. Un astfel de sistem este capabil sa perceapa si sa `tina cont` in modul sau de functionare, de variatiile lumii exterioare si ` se adapteaza` la conditiile exterioare. Intr-o vreme cand multi oameni tanjesc dupa o viata stabila, statornica, si cu putine schimbari, pare aproape irational sa accepti ca un sistem viu complex necesita o stare permanenta de dezechilibru pentru a functiona intr-un mod optim. Pentru fiintele umane, aceasta inseamna ca schimbarea permanenta este necesara si de dorit. Mai mult, dezechilibrul haotic creeaza ocazia unui sistem viu complex sa se reorganizeze spontan intr-un sistem diferit si mai complex din punct de vedere energetic, mult mai bine adaptat mediului in care exista.

18

Lupta pentru a face fata schimbarilor permanente din lumea afacerilor preseaza companiile sa-si schimbe strategiile si modurile de actiune. Antreprenorii, intreprinzatorii care integreaza in modul lor de actiune procesele specifice rezilientei si principiile sistemelor care se autoorganizeaza reusesc sa reziste in timp. Oamenii sunt indrumati astfel sa-si gaseasca astfel versiunea lor unica de rezilienta printr-un proces teleologic. Atunci cand solicitarile exterioare depasesc posibilitatile de a face fata cu ajutorul vechilor obiceiuri sau moduri de reactie, se simte impingerea spre un punct de bifurcatie- un moment din viata oricarei persoane dupa care nu va mai fi niciodata aceeasi. Tocmai intr-un astfel de moment, un eveniment dramatic poate sa nu fie un lucru rau. Schimbari ale modului in care functioneaza creierul si mintea pot avea loc la orice varsta. Psihologii au descoperit recent ca orice creier uman isi pastreaza capacitatea de reorganizare de-a lungul intregii vieti. Cand se folosesc noile cunostinte despre multiplele conexiuni care exista intre corpul fizic si modul personal de a gandi si a simti, se poate mentine sanatatea si un nivel optim al energiei in timpul unor lungi perioade de schimbari dificile. Cand este permisa dezvoltarea unor capacitati innascute, dar nefolosite anterior, oamenii devin mai puternici, mai, mai intelepti, si mai iscusiti in gestionarea unor situatii dificile similare cu ce ar putea sa apara in viitor. Modurile lor de a fi, variate si echilibrate, sunt de fapt stari potentiale. De exemplu, abilitatea de a se angaja in stari pozitive sau negative ramane inactiva pana cand o situatie aduce la suprafata una sau ambele dimensiuni. Psihiatrul Robert Jay Liftonapud Al. Siebert (2009) a creat termenul `protean` pentru a descrie oamenii care se schimba in functie de situatia in care sunt implicati.T ermenul provine din numele zeului grec al marii, Proteus, care era capabil sa ia diverse forme. Lifton spune ca persoanele proteanice cauta un mod de a fi care sa aiba autenticitate si semnificatie: `Sinele proteanului cauta sa fie in acelasi timp fluid si ancorat, o combinatie flexibila intre extreme. Nu este nimic automat in aceasta lume, ci mai de graba un efort continuu fara un punct terminus clar. Prin urmare, proteanul realizeaza un act de echilibrare intre receptivitatea la schimbare, pe de o parte, si efortul de consolidare si coerenta, pe de alta.`

1.1.1. SerendipitateaThomas Edison(apud B.Tracy 2005):omul cu cele mai mari esecuri,dar si cele mai mari succese din istoria inventiilor,a avut mai multe experiente nereusite decat oricare alt inventator din19

secolul XX,si-a descris filosofia cu urmatoarele cuvinte:`Atunci cand am hotarat definitiv ca merita sa obtin un anumit rezultat,merg mai departe si fac nenumarate incercari,pana cand reusesc.Aproape toti cei care dezvolta o idee lucreaza asupra ei pana in punctul in care li-i se pare ca e imposibila si se descurajeaza.Dar nu atunci e momentul sa fii descurajat.` Calitatea cea mai inalta al rezilientei este serendipitatea. Este vorba de mai mult decat o simpla revenire, in timp ce se intretine o lupta pentru a face fata unui eveniment care poate schimba cursul vietii, se pot dobandi noi puncte tari si se pot descoperi oportunitati neasteptate. Se poate realiza faptul ca viata sau cariera se indrepta intr-o noua directie ,care nu ar fi putut fi descoperita in absenta evenimentului care bulverseaza. Adversitatea creaza in acest fel o oportunitate pentru orientarea vietii intr-o noua directie, si mai buna decat era de asteptat. Dupa Walpole, in 1754, serendipitatea vine din intelepciunea de a transforma un eveniment neasteptat, un accident sau un ghinion intr-o ocazie favorabila. El spune ca sunt necesare trei elemente pentru ca serendipitatea sa se manifeste. Mai intai, se intampla ceva neasteptat. Apoi receptivitatea, intuitia si istetimea conduc spre descopericea celui de-al treilea element: un beneficiu, o binecuvantare sau un dar neasteptat ce rezulta din acea intamplare. Altfel spus, serendipitatea este o arta ce trebuie dobandita. Se ajunge la aceasta folosindu-se cu intentie capacitatile interioare intelectuale si emotionale pentru a transforma ceea ce poate parea o pierdere sau un regres intr-un eveniment pozitiv, care poate aduce beneficii. Ceea ce Sigmund Freud a numit `supraeu`, a treia dimensiune a mintii, a fost mentionat de Ralph Waldo Emerson ca fiind `suprasufletul`. Alfred Adler l-a numit `inconstientul colectiv`, iar Carl Jung l-a numit `supraconstientul`. Roberto Assagioli, un psiholog italian, s-a referit la el ca la `gandirea supraconstienta` sau `gandirea lui Dumnezeu`; Napoleon Hill s-a referit la el ca la `inteligenta infinita`, aratand ca majoritatea oamenilor de succes din America l-au utilizat permanent de-a lungul carierelor, si i-a atribuit cele mai importante descoperiri si realizari. Brian Tracy(2005): `toate descoperirile importante din orice domeniu, facute de-a lungul istoriei, au reprezentat rezultatul functionarii gandirii supraconstiente.Ori de cate ori se iveste brusc o intuitie sau o idee grandioasa ce rezolva o dilema sau o problema, se incearca o experienta supraconstienta.`Gandirea supraconstienta opereaza cel mai bine in momentul in care se instaleaza o stare de calm, incredere si asteptare relaxata. Gandirea supraconstienta este stimulata de mecanismele rezilientei, in vederea obtinerii de idei, energie si inspiratie supraconstienta pentru atingerea obiectivelor. Acest tip de gandire explica si fenomenele precum serendipitatea si sincronismul, ce sunt calitati specifice

20

rezilientei.Totodata, pe landa procesul descoperirii fericite pe parcursul vietii, serendipitatea exprima si fenomenul sesizarii anumitor aspecte ale descoperirilor stiintifice intamplatoare.

1.1.2.Inteligenta emotionalaInteligenta emotionala este de asemenea o abilitate foarte importanta necesara rezilientei, dar si personalitatii unui antreprenor de valoare. Pornind de la capacitatea de a constientiza semnificatia aspectelor legate de viata afectiva, P. Salovey si J.Mayer(1990) apud E.Stanculescu (2008) au definit inteligenta emotionala ca fiind un set de abilitati care favorizeaza evaluarea si exprimarea corecta a emotiilor, precum si reglarea emotionala. Aceasta permite oamenilor sa nu-si nege trairile, sa se implice activ si sa-si indeplineasca propriile scopuri fara consum inultil de energie psihica. D.Goleman (1995) afirma ca inteligenta emotionala este la fel de puternica, uneori de doua ori mai puternica decat coeficientul de inteligenta. Diferenta intre un individ cu un IQ mare, care se integreaza cu dificultate in viata socio-profesionala, respectiv in mediul de afaceri, care este atat de solicitant, si unul cu un IQ modest dar care se descurca surprinzator de bine este data de inteligenta emotionala, care include autocontrolul, perseverenta, capacitatea de automotivare. Un rezultat important obtinut prin aplicarea a doua teste: MEIS (Multifactor Emotional Intelligence Scale) si MSCEIT(Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Scale Test) este corelatia pozitiva dintre nivelul ridicat al inteligentei emotionale si absenta unor conduite negative (Cobb si Mayer ,2000). Se poate nota astfel ca inteligenta emotionala este un bun predictor al succesului in viata. Subliniind legatura dintre afectivitate si gandire, J.Mayer si P.Salovey(1993) afirma ca inteligenta emotionala presupune existenta unei perceptii acurate a emotiilor si a exprimarii acestora, precum si abilitatea de a favoriza trairi emotionale care stimuleaza cognitia. Modelul mixt de abordare a inteligentei emotionale a lui D.Goleman (2001) descrie inteligenta emotionala alaturi de competente sociale, trasaturi caracteriale si comportamente. Asistam astfel la o extensie a conotatiei conceptului de inteligenta emotionala, prin implicarea unor variabile care par a fi mai mult trasaturi de personalitate sau volitive-optimismul, perseverenta, capacitatea de a amana satisfactiile, constiinciozitatea. Gestionarea corecta a emotiilor nu consta in evitarea trairilor negative (fiind cunoscut faptul ca polaritatea este o trasatura esentiala a vietii afective) ci capacitatea de a le controla, mentinandu-se astfel un bun tonus psihic.Potolirea unor izbucniri emotionale se bazeaza pe regandirea unei situatii intr-un mod pozitiv.21

1.2.Psihologia umanista`Potentialul unei persoane obisnuite este ca un ocean urias pe care n-a mai navigat nimeni,ca un continent nou neexplorat,ca o suma de posibilitati ce asteapta sa fie eliberate si canalizate spre o mare realizare.`(Brian T., 2004) In timp ce orizontul psihologiei era acaparat, in genere, de doua mari conceptii - cea psihanalitica si cea comportamentalista (behaviorista) - isi face aparitia o alta alternativa conceptuala: psihologia umanista. Astfel, odata cu anii '50, o seama de reprezentanti ai psihologiei (Gordon W. Allport, Abraham Maslow, Erik Erikson, Carl R. Rogers, Erich Fromm, Charlotte Buhler, Henry Ey, John Cohen, s.a.) incearca sa redirectioneze interesul, studiul si cercetarea psihologica catre ceea ce constatau ca lipseste abordarilor consacrate, si anume, posibilitatea intelegerii omului ca autodepasire si autocontrol constient prin intelegerea complexitatii manifestarilor umane, a aspectelor ei esenfiale si specifice, constiente si inconstiente, rationale si irationale, native si insusite, impulsive si volitive, intrinseci si extrinseci, coerente si haotice etc. Psihologii umanisti considera ca fiecare dintre noi are posiblitatea de a se impaca cu sine, de a-si controla viata si de a achizitiona ceea ce isi doreste. Fiecare dintre noi are abilitatea de a patrunde sinele, de a-si intelege lumea si de a se intelege pe sine insusi, dincolo de orice conditionari intrinseci sau extrinseci. In cautarea reintregirii imaginii de sine a omului in genere, psihologii umanisti incearca sa identifice fenomenele, procesele, starile, calitatile sau mijloacele psihice pe care reprezentantii psihanalizei si behaviorismului le-au ignorat sau carora nu le-au acordat decat o atenjtie marginala, adica `acele procese si metode functionale ale aparatului psihic care duc la rezultate adaptative si rezultate asteptate, conforme cu aspiratiile, interesele, dorintele de realizare ale fiecaruia`apud Craiovan (2009,E. Fromm, 1983). Psihologia umanista arata, intr-un sens compensator, ca adaptarea la mediul inconjurator, procesele invatarii sau maturizarii sunt doar intr-o relativa relationare cu zona conflictelor sau pulsiunilor inconstiente, daca nu chiar in anumite momente manifesta o autonomie totala. Psihologia umanista reuseste sa faca trecerea de la viziunea pesimista a psihanalizei asupra evolutiei umane,22

aflata in permanenta sub semnul datului inconstient, la o viziune optimista, prin care omul isi proiecteaza si stabileste constient reperele evolutiei sale. In acest mod sunt puse in valoare abilitatile de automodelare activa si selectiva, firesti fiintei umane. Ca orientare cu un profund caracter pragmatic si intentionalist, psihologia umanista propune un set de caracteristici necesare abordarii, intelegerii si aplicarii acesteia: centrarea atentiei pe experienta persoanei; accentuarea unor calitati umane: creativitatea, alegerea, autonomia, motivatia, valoarea, scopul, imaginea de sine; valorizarea demnitatii si calitatii umane; accent pe selectarea problemelor si procedeelor de centrare.In acest sens, omul este responsabil de el insusi, de propriile alegeri si actiuni, pentru ca este liber sa-si dezvolte propriile potentialitati, fiind o fiinta deschisa, orientata spre formularea valorilor si scopurilor sale. Hill (1998):`Credinta este chimistul sef al mintii`. Cand atitudinea este pozitiva, contribuind la dezvoltarea sufleteasca, orizontul ofera noi perspective,iar progresul inainteaza nestingherit. Pe baza conceptului flexibilitatii omul de stiinta si filizoful Buckminster Fuller a elaborat `teoria precesiunii`, dr. Robert Ronstadt l-a numit `principiul coridorului apud Tracy B,(2004) `Napoleon Hill s-a referit la aceasta teorie spunand ca in fiecare dificultate sau obstacol se gaseste samanta unui avantaj sau beneficiu de marime egala sau chiar mai mare.`Semnificatia acestei teorii este urmatoarea: atunci cand este fixat un tel, se are in vedere o idee generala despre pasii ce trebuiesc facuti si directia aleasa. Insa, in mod inevitabil pot aparea piedici neasteptate si devine imposibila continuarea in directia respectiva. Chiar in momentul tatonarii, o alta oprtunitate se poate deschide si poate conduce printr-un alt coridor spre telul propus. Datorita flexibilitatii se poate beneficia de o noua oportunitate, creand un nou produs, reinventand. Complexitatea creierului intrece orice imaginatie.Potrivit lui Tony Buzan(2006) si altor experti, `numarul de combinatii si permutari al conexiunilor cerebrale este mai mare decat numarul de molecule din universul cunoscut.`

Capacitatea de concentrare Capacitatea de concentrare este una dintre cele mai importante insusiri pentru a obtine succesul. Individul care doreste sa ajunga in lumea de varf a afacerilor trebuie sa ia in considerare puterea obisnuintei-si trebuie sa ia in considerare faptul ca practica este cea care creeaza deprinderi.Trebuie sa actioneze rapid si sa distruga acele obiceiuri care il pot distruge la randul lor,23

grabindu-se sa adopte acele practici ce se vor transforma in obisnuinte care il vor ajuta sa obtina succesul dorit. Exista trei mari provocari cu care se confrunta oamenii de afaceri in ziua de astazi: lipsa timpului, presiunile financiare si lupta permeanenta pentru a mentine un echilibru sanatos intre serviciu si familie. Pentru foarte multi oameni ritmul de viata este prea trepidant si au senzatia ca sau urcat pe o banda de alergare ce pare sa nu se mai opreasca. Nivelul de stres atinge cote de nesuportat. Se simte tot mai tare nevoia ca oamenii de afaceri sa se organizeze cat mai bine pentru a n se transforma in niste simple masini de castigat bani care nu mai au timp pentru familie, prieteni si lucrurile placute ale vietii. In plus, tot mai multi dintre ei poarta povara covarsitoare a vinovatiei, care sporeste si mai tare stresul. Puterea concentrarii ii poate ajuta astfel in mai multe feluri. `Este atat de dificil cand privesti in viitor si atat de usor cand actionezi` Robert M.Pirsig, apud Canfield J.(2004).

Implicatiile emisferelor cerebrale in geneza actului inovativDescoperiri stiintifice cu adevarat epocale in legatura cu creierul au fost facute incepand cu anii 1960, cand dr.Roger Sperry si studentii sai (apud Waitley D. 2004) au initiat experimentele de divizare a creieruluii in aceste studii,ei au putut sa testeze separat abilitatile mintale ale celor doua emisfere ale creierului uman separate chirurgical. Ei au descoperit ca fiecare emisfera gandeste in moduri fundamental diferite, emisfera stanga gandind in cuvinte, iar emisfera dreapta gandind direct in imagini si sentimente. Astazi, oamenii de stiinta sunt de acord ca functiile creierului nu pot fi pur si simplu compartimentate, acestea apar in mod frecvent in ambele emisfere in acelasi timp. Cea mai mare parte a cercetatorilor sunt acum de acord ca emisfera stanga, care controleaza partea dreapta a corpului, contine multe din functiile verbale, logice si cele pe care in general le numim functii constiente. Emisfera dreapta, care controleaza partea stanga a corpului, functioneaza ca un partener vizual, intuitiv si subconstient. Emisfera stanga se ocupa de limbaj si gandirea logica, in timp ce emisfera dreapta face lucruri care sunt dificil de exprimat in cuvinte. Unii oameni sunt dominati preponderent de o gandire specifica uneia sau alteia dintre emisfere ,insa eliberarea creativitatii solicita antrenarea celor doua simultan.

24

Capitolul 2 Antreprenoriatul 2.1.Controverse si acceptiuni ale antreprenoriatului`Educatia`, a spus Dr. John G. Hibben, fostul presedinte al universitatii din Princeton, `este solutia necesara pentru a face fata oricarei situatii de viata`. Dar `marele scop al educatiei` a spus Herbert Spencer, nu e stiinta,ci actiunea. In urma studiilor efectuate in bazele de date Proquest: Prof. Evan Douglas al universitatii `University of the Sunshine Coast Business School` in cadrul unui schimb international de cercetare antreprenoriala afirma ca: `Antreprenorii nu sunt numai oameni de afaceri. Pot fi cantareti, scriitori, oameni de stiinta sau jucatori de fotbal.` Dupa Ristea, (2002):` In Statele Unite, de exemplu, antreprenorul este deseori definit ca cineva care isi incepe propria sa afacere de proportii mici.` El este de parere ca intr-adevar, cursurile despre sistemul antreprenorial, obisnuite in scolile americane de afaceri, au la origine cursurile despre cum poti sa incepi o mica afacere proprie. Dar nu once mica afacere noua este antreprenoriala sau reprezentativa pentru sistemul antepenorial. Activitatea antreprenoriala consta in reformarea, si revolutionarea modului de productiei, exploatand o inventie sau, mai general, o posibilitate tehnologica. Antreprenorii sunt acei oameni pasionati de scopul lor, pentru a-l atinge, petrec nopti tarzii, munci grele si multa distractie. Petrec mult timp si energie transformand afacerea in realitate, au avut dificultati uneori, dar au gasit sprijinul, energia si intelegrea pentru realizarea obiectivelor. Oamenii din jur care le inteleg scopurile, devin un camp de energie care ii inconjoara si ii protejeaza.Ei trebuiie sa identifice intentia interna (cum pot beneficia de implementarea ideii) dar si pe cea externa ( cum ofera ideea beneficii celorlalti). Intentia lor vinet din inima si din pasiune, dat frau liber mintii, se deschis in fata distractiei, bucuriei si entuziasmului care survine odata cu crearea unui lucru nou. `Clarificarea intentiei ajuta de asemenea alti oameni sa inteleaga ideea si le ofera oportunitatea de a ajuta`. Multi oameni renunta la visurile lor din cauza stresului aferent.Nu exista o cale mai buna de a face fata stresului decat demararea rezolvarii problemelor. Cu toate ca se iau dinainte masuri de precautie in ceea ce priveste riscurile posibile, prin incheierea de contracte, asigurari ,testari ale planurilor de afaceri, cercetari de piata s.a.m.d, tot nu sunt suficiente pentru asigurarea totala a succesului, pe parcursul continuarii realizarii visurilor.25

Dupa Gerber,M.(2003): `in cursul vietii, o persoana dobandeste multe calitati personale, se manifestsa ca si diverse personaje, adica are mai multe euri (deoarece fiecare personaj vorbind pentru sine, independent de celelalte, isi spune `Eu` cand se manifeststa)`. Astfel, eul incorporeaza 3 roluri,iar oricine intra in afaceri va trebui sa fie in acelasi timp: manager, tehnician si intreprinzator.Problema mai consta in faptul ca, in timp ce fiecare dintre aceste personaliti vrea sa fie seful, nici una nu vrea sa aiba un sef. Prin urmare, aceste personalitati pornesc o afacere impreuna pentru a scapa de sef si asa incepe conflictul. Astfel, personalitatea intreprinzatoare transformsforma cea mai obisnuita situate intr-o ocazie exceptiona, intreprinzatorul este vizionarul care se afla in noi. El traieste in viitor, niciodata nu se uita in urma si rareori ia in seama prezentul. EI este eel mai fericit om de pe lume cand este lasat sa construiasca liber imagini pentru `ce ar fi daca` sau `ce ar fi cand`. In stiinta, personalitatea intreprinzatoare lucreaza in domeniile cele mai abstracte si mai putin practice ale fizicii particulelor, ale matematicii pure, ale astronomiei teoretice. In arta, aceasta personalitate infloreste in zona rarefiata de avangarda. In afaceri, intreprinzatorul este un inovator, un mare strateg, creatorul a noi metode de a intra pe piata sau a noi piete, gigantul care schimba lumea ca Sears Roebuck, Henry Ford, Tom Watson de la IBM, Ray Kroc de la McDonald's. Intreprinzatorul este asa deci personalitatea noastra creatoare - intotdeauna cea care este mai bine pregatita sa infrunte necunoscutul, sa strapunga viitorul, sa creeze probabilitati din posibilitati, sa organizeze haosul nascand armonie.Orice personalitate intreprinzatoare puternica are o extraordinara nevoie de a detine controlul. Traind in aceasta lume vizionara a viitorului, intreprinzatorul simte necesitatea sa controleze oameni si evenimente din prezent, astfel incat sa se poata concentra asupra visurilor sale. Avand in vedere necesitatea sa de schimbare, intreprinzatorul creeaza multa dezordine in jurul sau, care este in mod previzibil incomoda pentru cei inregimentati in proiectele sale. Drept rezultat, constata deseori ca se distanteaza rapid de ceilalti. `Cu cat o ia mai mult inaintea celorlalti, cu atat trebuie sa faca un efort mai mare pentru a-i trage dupa el.Aceasta devine imaginea despre lume a unui intreprinzator: o lume alcatuita atat dintr-o supra-abundenta de ocazii, cat si dintr-o multime de indivizi `fara-picioare`,Gerber M(2003).Pentru acesta, cei mai multi oameni reprezinta probleme care stau in calea visului sau. Personalitatea manageriala in schimb este pragmatica. Fara manager nu ar exista planificare, ordine sau previzibilitate. Managerul este acela care atarna toate uneltele intr-o ordine26

impecabila. In timp ce intreprinzatorul traieste in viitor, managerul traieste in trecut.In timp ce intreprinzatorul tanjeste sa detina controlul, managerul tanjeste dupa ordine. In timp ce intreprinzatorul infloreste in mijlocul schimbarii, managerul se agata obsesiv de starea prezenta. In timp ce intreprinzatorul vede intotdeauna sansa din fiecare eveniment, managerul vede intotdeauna problemele care pot aparea. Managerul isi construieste o casa si apoi traieste in ea pentru totdeauna.Intreprinzatorul atunci cand isi construieste o casa sau in momentul in care a terminat-o, incepe sa faca planuri pentru urmatoarea. Managerul pune toate lucrurile in randuri precis ordonate.Intreprinzatorul creeaza lucruri, iar managerul le pune in ordine.Fara intreprinzator nu ar exista progres. Tensiunea dintre viziunea intreprinzatorului si pragmatismul managerului este cea care creeaza sinteza din care se nasc toate operele mari. Tehnicianul, ce-a de-a treia personalitate, este eel care face practic o activitate. Daca vrei ca o treaba sa fie bine facuta, atunci fa-o tu insuti`. Acesta este crezul tehnicianului. In timp ce Intreprinzatorul traieste in viitor si managerul in trecut, tehnicianul traieste in prezent. El adora sa simta lucrurile si sa le vada duse la bun sfarsit. Atata timp cat lucreaza, tehnicianul este fericit, dar se ocupa doar de un singur lucru o data. El detine conceptia ca nu se poate face doua lucruri in acelasi timp, asa ca munceste constant si este cel mai fericit cand controleaza fluxul muncii. Drept rezultat, tehnicianul nu are incredere in cei pentru care munceste deoarece el incearca sa obtina mai multa munca decat este posibil sau necesar.Pentru Tehnician ganditul este neproductiv daca nu are legatura directa cu munca ce trebuie facuta.Ca urmare, el este neincrezator fata de idei inalte sau fata de lucruri abstracte. Acceptiunea acestuia este: `A gandi nu inseamna a munci; ganditul sta in calea muncii`.Tehnicianul nu este interesat de idei; el este interesat de cum sa faci". Pentru acesta, toate ideile trebuiesc reduse la o metodologie ca sa aiba vreo valoare. Tehnicianul stie ca daca nu ar fi el, lumea ar avea mai multe necazuri decat are deja. Nu s-ar realiza nimic concret, dar o multime de oameni ar gandi la ce trebuie facut. Cu alte cuvinte, in timp ce intreprinzatorul viseaza si managerul se agita, tehnicianul rumega.Tehnicianul este un individualist hotarat, coloana vertebral a a oricarei traditii culturale. Pe de alta parte, Intreprinzatorul creeaza mereu activitati noi si interesante pentru tehnician, stabilind astfel o posibila relatie simbiotica. Din nefericire, lucrurile nu se intampla intotdeauna in acest fel. Deoarece majoritatea ideilor intreprinzatorului nu funtioneaza in lumea reala, tehnicianul se simte inselat si iritat pentru ca este intrerupt dintr-un lucru care este necesar de facut pentru a incerca ceva nou, care probabil ca nu este deloc necesar de facut.Si managerul ii creeaza totodata27

probleme tehnicianului pentru ca el este hotarat sa impuna ordinea in munca acestuia, sa-1 reduca la o parte a sistemului". Dar fiind un individualist neinduplecat, tehnicianul nu poate suporta sa fie tratat astfel. Dupa parerea acestuia, apud Gerber,M.(2003) sistemul dezumanizeaza, este rece, antiseptic si impersonal`. Munca inseamna ceva realizat de om. Iar in masura in care nu este realizata de om devine ceva strain, necunoscut, insa pentru manager, munca este un sistem de rezultate in care tehnicianul este doar o componenta.Prin urmare, pentru manager, tehnicianul devine o problema care trebuie stapanita. Pentru Tehnician, managerul devine un bagacios care trebuie evitat. Pentru ambii, intreprinzatorul este, mai intai de toate, cineva care-i baga in necaz! `Realitatea este ca aceste personalitati co-exista in fiecare persoana: intreprinzatorul, managerul si un tehnicianul. Iar daca aceste personalitati ar fi perfect echilibrate, atunci am avea in fata un individ incredibil de competent.`, Gerber, M.(2003). Intreprinzatorul ar fi liber sa inainteze in noi domenii de interes, managerul ar consolida baza de operare, iar tehnicianul ar realize munca efectiva. Din nefericire, s-a demonstrat faptul ca putini oameni care intra in afaceri sunt binecuvantati cu un asemenea echilibru. Farrell, L.(2008) relateaza faptul ca `adevarul de baza care se pierde adesea pe parcurs: marii antreprenori nu sunt doar inventatori de produs. Nici macar mari promotori. Adevarul este ca marii antreprenori sunt una, si cealalta!` Inovatia rapida este arma secreta a antreprenorului. Un lucru extraordinar n acest sens este faptul ca nu costa nimic, iar in lumea de astazi nu poti gasi o metoda mai ieftina si mai eficienta care sa ofere companiei aflate la inceput de drum un avantaj competitiv extraordinar. Exista doua reguli de aur in ceea ce priveste inovatia rapida: prima- tu, mpreun cu echipa ta, trebuie sa percepeti inovatia ca necesitate absoluta n afaceri; a doua- trebuie sa existe un simt accentuat al presiunii care sa indemne la actiune si la punerea de noi idei in aplicare. Acestea se numesc nevoia de a inventa, libertatea de a actiona, respectiv incurajarea creativitatii, ce determina constituirea unui comportament inspirat de sine ce face diferenta intre antreprenori si birocrati. Mari lideri antreprenoriali, precum Lever, Honda, Gates i Perot, abordeaza doua tipuri de comportament la munc . In primul rand isi iubesc munca, fiind intotdeauna dedicati acesteia; iar in al doilea rand, incearca in permanenta sa devina mai buni n ceea ce fac - un grad ridicat de performanta. Aceste doua idei: implicarea totala si rezultatele excelente reprezinta piatra de temelie a abord rii antreprenoriale a muncii.

28

De remarcat faptul ca fara exceptie, asa-zisilor antreprenori de pe bancile scolilor de afaceri, li se spune ca cel mai important pas in infiintarea unei companii este intocmirea unui plan excelent de afaceri. `Trei sute de pagini in care se recomanda o multime de diagrame si grile de buget. Desigur, nimeni nu isi bate capul sa le reaminteasca studentilor MBA plini de entuziasm, milioanelor de birocrati care viseaza la ziua cand vor reusi sa fie pe cont propriu, ca de fapt niciun mare intreprinzator, de la William Lever pana la Bill Gates, nu a inceput o afacere intocmind un plan de afaceri excelent.` Farrell, L.(2008) Robert Ronstadt,de la Babson College,care a predat antreprenoriatul timp de multi ani a initiat un studiu asupra studentilor sai, descoperind ca doar 10% dintre ei si-au inceput efectiv propria afacere si au avut mai tarziu succes.Nu le-a putut gasi decat o singura calitate comuna:dorinta de a porni efectiv propria afacere,in loc doar de a vorbi intruna despre acest lucru.Sa dovedit ca absolventii cursului sau de antreprenoriat,care nu pusesera nimic in practica din ceea ce invatasera,inca mai asteptau ca lucrurile sa le fie favorabile inainte de a incepe ceva.Nu erau dornici sa porneasca de-a lungul coridorului nesigurantei pana cand nu puteau fi siguri intr-un fel sau altul,ca vor avea succes-ceea ce nu s-a intamplat niciodata.Brian Tracy:`Viitorul apartine celor ce isi asuma riscuri,nu celor care cauta siguranta. Din fericire, exista un mod mai simplu de a intocmi un plan de afaceri. Este vorba despre metoda traditionalista, antreprenoriala, aceea de a face ceea ce-ti place cu adevarat si te pricepi: vezi studiile de caz anexate: 5-Petrescu, S.; 2-Constantin A.; 1-Raetchi P. Antreprenorii, prin definitie, stabilesc valorile propriilor companii si le subliniaza zilnic prin comportament, conducand prin forta exemplului propriu pentru a-i inspira pe ceilal i: clientii, angajatii, furnizorii si investitorii sai.Toti au un lucru extrem de important in comun, cand vine vorba de cunostinte: toti au reusit sa ajunga foarte buni la ceva. Au inteles ca pentru a pune bazele unei companii care sa se dezvolte repede nu ai nevoie sa fii un manager foarte bun, ci sa fii foarte bun la a produce si a face un lucru de care multi oameni din lume au nevoie si pentru care vor plati multi bani. Absolventii care devin antreprenori, sunt de doua ori mai numerosi decat absolventii de MBA, si sunt specializati in domenii precum stiinte, inginerie, sanatate si stiinte sociale. Se pare ca sunt mai bine dotati decat absolventii scolilor de afaceri pentru a produce sau a face un lucru de care lumea are nevoie. Cum era de asteptat, scoala de afaceri nu a luat n considare aceasta critica venita29

din partea unei persoane din interiorul sistemului, exemplu,: Across the Board 79, respectata revista a Comitetului Director al Conferintei, a publicat recent opinii contradictorii intr-un articol cu un titlu provocator: `inabusa universitatile antreprenoriatul ?` Cel care furniza argumente in acest sens, destul de ironic, era un alt profesor britanic. Adrian Furnham conduce catedra de psihologie de afaceri in cadrul Universitatii din Londra. `Exista o probabilitate de doua ori mai mare ca absolventii de universitate sa isi inceapa propria afacere decat un absolvent de MBA la Wharton.` Profesor lan MacMilIan, Scoala de Afaceri Wharton,Universitatea Pennsylvania,apud Farrell,L.(2008).

2.2. Inovatia`Aproape toate ideile noi sunt caracterizate de o anuumita nebunie atunci cand apar prima data.- Alfred North Whitehead apud John Maxwell (2009). Inovarea este adesea confundata cu creativitatea. Dar, diferenta dintre creativitate si inovare este diferenta dintre a te gandi sa faci un lucru si a-1 face. Creativitatea inseamna sa te gandesti la lucruri noi, inovarea semnifica chiar punerea in practica a cestora. Abilitatea de a inventa o solutie isteata vine din dorinta de a gasi o solutie buna, dintr-o gandire independenta si din depasirea limitelor impuse de vechi perceptii,p resupuneri si moduri uzuale de a gandi. De aici si legatura rezilientei cu antreprenoriatul: cautare de tip creativ pentru generarea de idei de valoare. O componenta cheie a gandirii creative este capacitatea de a gasi conexiuni intre idei aparent disparate.Rezolvarea creativa a unei probleme incepe cu sentimentul ca o solutie noua, neobisnuita este posibila. Apoi se pun o multime de intrebari pentru a elibera imaginatia de limitele impuse de gandirea normala si de presupunerile pe care toata lumea le face. Aceasta este ceea ce se numeste `a gandi in afara limitelor cutiei` si este specifica unui antreprenor autentic. Este nevoie de punerea unor intrebari necenzurate pentru daramarea zidurilor invizibile ale gandirii aprobate social, si a lasa imaginatia sa zboarde liber. Psihologii au constatat faptul ca persoanele cel mai putin creative au o gandire bazata pe emiterea unor prejudecati. Altfel spus acestia declara ca anumite ganduri si sentimente sunt rele. Astfel de cenzura interioara este o bariera in calea gandirii creative. Autocenzura poate fi identificatii ca acestea: `Este o idee stupida` ; `Nu vreau ca cineva sa creada ca sunt ridicol` sau `Este gresit sa gandesti astfel`. Prin contrast, persoanele care sunt creative au un30

mod de a privi lumea intuitiv, interogativ. Acesti oameni observa lucrurile care se intampla in jurul lor fara sa le judece daca sunt corecte sau gresite, bune sau rele. O persoana deschisa si cu spirit de observatie percepe lumea cu o minte linistita, primitoare si absoarbe informatii despre cum functioneaza lucrurile numai de dragul de a invata. Mai tarziu, daca apare vreo problema si este necesara o solutie, ea are la indemana o gama larga de informatii de unde sa extraga ceea ce are nevoie. Oamenii cu stil de gandire bazat pe emiterea de judecati pun etichete negative altora-etichete ca `perversi`,`ciudati,`sariti` si altele asemenea. Ei fac afirmatii de genul: `Nu ma plictisi cu argumente,m-am hotarat deja`. Mintea lor este inchisa la invatarea unor lucruri care contrazic ceea ce ei cred ca stiu si nu sunt capabili sa inteleaga oamenii care provin din medii diferite de ale lor. Un astfel de tip de gandire poate inabusi samanta unei idei noi inainte ca aceasta sa aiba sansa sa incolteasca. `Capitalul nu este atat de important in afaceri. Experienta nu este nici ea atat de importanta.Le puteti obtine pe amandoua. Ceea ce este important sunt ideile`(Harvey Firestone) apud J.Maxwell,2009. Ideile reprezinta sursa vietii unei organizatii. Lideii organizatiilor care ajuta la obtinerea ideilor bune creeaza ceea ce are cel mai mult nevoie o organizatie. Fac acest lucru producand sinergie. A gasi idei bune este un proces care incepe cu o minte deschisa si dorinta de a asculta toate ideile. Matematicianul si filosoful Alfred North Whitehead, apud J.Maxwell ( 2009):`Aproape toate ideile noi sunt caracterizate de o anumita nebunie atunci cand apar prima data.` In timpul procesului de brainstorming a nu permite accesul acestor idei poate impiedica descoperirea celor bune, astfel,se poate induce principiul: `cea mai buna idee castiga` Perspectiva antreprenoriala Inovatia este sufletul fiecarei afaceri exceptionale. Inovatorul se intreaba mereu: Ce sta in calea clientului meu ca sa obtina ce-si doreste de la afacerea mea? `Pentru ca inovatia sa aiba valoare, ea trebuie sa se bazeze intotdeauna pe punctul de vedere al clientului.`,Gerber M., (2003). In acelasi timp, inovatia va simplifica afacerea pana la esenta ei. In aceasta privinta, ma gandesc la inovare ca la o capacitate de a gasi `cel mai bun mod`. Inovarea permanenta produce un inalt nivel de energie in fiecare firma in care este tratata cu atentie, hranita si stimulata. La randul ei, aceasta energie se transmite tuturor celor care vin in contact cu firma, fie ei angajati, client furnizori, bancheri; intr-o firma inovatoare, toata lumea evolueaza. Inovarea este totodata semnul unei minti cutezatoare, pline de imaginatie.31

Vizualizarea activeaza legea atractiei (Brian Tracy 2005) care aduce in viata oamenilor imprejurarile si resursele de care au nevoie pentru atingerea obiectivelor. Dennis Waitley apud B. Tracy 2005: `imaginile mentale sunt previziunile atractiilor ce vor aparea in viata.`Albert Einstein spunea:`Imaginatia e mai importanta decat faptele`. Napoleon Bonaparte: `imaginatia guverneaza lumea.`Napoleon Hill: `Orice poate fi conceput si crezut de mintea omului poate fi si realizat.` Abilitatea de a genera idei trebuie utilizata in mod constant, pentru a se pastra intr-o conditie excelenta. Brian Tracy (2005) : `De vreme ce abilitatea de a genera idei este in mare masura nelimitata, abilitatea de a atinge orice obiectiv este tot atat de nelimitata.Prosperitatea povine din valoarea adaugata,din a produce mai mult,mai bine,mai ieftin,mai repede si mai usor decat oricine altcineva. `Cand esti complet prins in ceva, devi orb la lucrurile din jurul tau, sau la trecerea timpului. Aceasta absorbtie iti elibereaza subconstientul si da nastere la imaginatia creatoare. `(Rollo May). Oamenii de stiinta au stabilit ca raspunsurile psihologice pot fi recodificate constant. Se poate realiza conditionarea declansarii in creier a unei anumite reactii chimice prin care se poate influenta in mod pozitiv atitudinile si gandirea `Michalko (2008). Uneori ideile sunt doar noi informatii grefate pe un atribut si altoite cu un alt gand. Pentru a intelege oglinda, trebuie inversat psihologic modul in care se percepe imaginea, si in acelasi fel, a gandi paradoxal poate duce la o noua perspectiva sau la o idee rasunatoare. `Asa cum am spus, fiecare poate face absolut orice din ceea ce fac eu, si chiar mai mult decat atat Unii vor reusi, altii nu. Pentru cei din urma, se intampla astfel nu pentru ca lumea nu le permite, ci pentru ca ei vor reusi intr-o maniera proprie`,Warren Buffett, fondator Berkshire Hathaway, apud Farrell (2008) Oamenii nu sprijina neconditionat schimbarea, inovatia. Exista o motivatie foarte complexa a rezistentei la schimbare a anumitor oameni prin spiritul de conservare al puterii, al postului, al intereselor ce reprezinta motivul fundamental al respingeri. Rutina si inertia confera comoditatii conotatii emotionale pozitive, de siguranta, protective, certitudine - fireste sunt dispozitii subiective, `negociabile` dar ele exprima mai curnd slaba toleranta individuala la schimbare.

32

Revolutionaritate: Un bun punct de plecare pentru revolutionari este acela de a gasi defecte ale produselor si serviciilor deja existente si apoi, de a a face ceva extraordinar pentru a le remedia. Prin definite, revolutionaritatea consta in schimbarea regulilor, adoptand totodata o gandire diferita.Un revolutionar refuza sa rezolve problemele in functie de cum sunt prezentate, in schimb foloseste procesele mentale precum urmatoarele: y y y y Studiaza problema in cel mai larg context posibil. Incepe de la telul urmarit (mai multe vanzari) si merge in sens Face exact invers decat ar proceda oricine urmand raspunsul evident. Teoretic, mentinerea echilibrului si capacitatea de control sunt chestiun simple: el face ceva in asa fel incat centrul gravitational coincide cu centrul de presiune. Practic, insa, acest lucru este destul de dificil de facut, pentru ca vantul mai si misca...

2.3.Practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceriIonita,I. (2009): `Afacerea este definite ca fiind `o treaba, indeletnicire, ocupatie` . Intr-o alta interpretare, afacerca reprezinta stiinta sociala de a conduce oamenii astfel astfel incat se poate sa se organizeze, sa se desfasoare o productie care sa asigure indeplinirea obiectivelor legate de profit. Etimologia cuvantului afacere se refera asadar la situatia de `a fi ocupat` atat in context individual, cit si in sensul social, al colectivitatii. Expresia `a fi ocupat` are semnificatia de - a efectua o munca profitabila si comercial viabila. In sens restrans afacerea poate fi o entitate recunoscuta legal, concretizata, de exemplu, intr-o societate comerciala unde indivizii se organizeaza pe baza experientei si abilitatilor de a aduce inovare sociala si tehnologica in scopul obtinerii de profit. Proprietarii si operatorii unei afaceri au ca obiectiv principal obtinerea unui rezultat financiar in schimbul muncii lor si a riscului acceptat, investind efort si bani fara a se astepta la un succes sigur. Asadar, afacerea este efortul organizat al unor indivizi de a produce si vinde bunuri si servicii care satisfac cerintele societatii pentru obtinerea unui profit. Afacerile sunt de doua feluri: afaceri pentru consum propriu (business to consumer), daca produsele si serviciile oferite se adreseaza consumatorilor directi si afaceri destinate realizarii altor33

afaceri (business to business), daca produsele si serviciile sunt destinate unor noi afaceri, acestea incorporandu-le in propriile produse si servicii. `Ca sa avem succes in secolul al XXl-lea, este utila invatarea practicarii unei inovatii infinite.` Ridderstrale,J; Nordstrom Kjell (2009). Inovatia infinita este un proces prin care cautam neincetat sa cream din ce in ce mai multa valoare pentru toti partenerii din interiorul si din afara organizatiei. Aceasta este responsabila pe concentrarea asupra aspectelor infinite ale ofertei pentru clientii potentiali si colegi. In acest fel se ajunge la rolul jucat de creier in conducerea bazata pe inteligenta emotionala, fie ca este unul benefic sau nociv. Valorile sunt reprezentate in creier ca o ierarhie de ganduri cu tenta emotionala, in top aflandu-se ceea ce `ne place si ni se pare de dorit`, iar la baza ceea ce ni se pare detestabil. Construirea prototipului afacerii este un proces continuu, un proces de dezvoltare, iar la baza sa stau trei activitati distincte, dar perfect integrate, prin care afacerea poate urma evolutia naturala. Acestea sunt: inovarea, cuantificarea si standardizarea. Procesul de dezvoltare al afacerii este acela care permite sa prevederea schimbarile din lume. Afacerea inseamna viata, iar antreprenorii se inteleg pe sine in confruntarea cu o lume incredibil de complexa care care ii invata,adoptand o atitudine deschisa. In acest fel, procesul de dezvoltare a afacerii poate fi gandit ca o metafora a transformarii personale pentru a infrunta viata reala. Pentru a dezvolta abilitati reale intr-o structura conceputa chiar de tine, intelegand dinamica schimbarii, a valorii, a comunicarii si a gandirii. `Unul dintre cele mai mari avantaje ale scolii de pilotaj era faptul ca eram antrenati de piloti care tocmai se intorsesera din razboiul din Vietnam. Atunci cand ne vorbeau o faceau pe baza unor experience traite de ei. Una dintre nemultumirile pe care le-am avut, legate de scoala de afaceri traditionala, pe care am frecventat-o pentru scurt timp, a fost aceea ca multi dintre profesori nu aveau niciun fel de experienta in afaceri. Acei profesori care avusesera experienta in lumea afacerilor reale erau angajatii unor companii, in general, manageri de nivel mediu, si nu fondatori ai unor companii.` Kiyosaki,R. (2008) Motivul pentru care multi oameni frecventeaza cursurile de masterat ale unei scoli de afaceri este pentru ca acestia doresc sa devina intreprinzatori, si antreprenori, nu angajati. Din pacate,profesorii acestor scoli, desi se afla in posesia unor magnifice teorii legate de afaceri, prea putini au talent in in acest domeniu.Prin urmare, lectiile despre practicile antreprenoriale nu provin de la cele mai bine administrate birocratii din lume. Si, cu siguran , nu vin de la scolile de afaceri si consultanta. Trebuie sa vina de la antreprenorii de top ai lumii: precum Matsushita, Honda34

si Morita, mari fondatori europeni precum Lever, Daimler si Branson si antreprenorii americani legendari precum Watson, Disney, Walton si Jobs. Lectiile vin si de la cei un milion de antreprenori care nu sunt atat de renumiti. Ei sunt majoritatea `din umbra` care asigura 95% din cresterea economica. Indiferent de cultura sau profil public, antreprenorii sunt oameni obisnuiti, care fac lucruri extraordinare. Sunt cei care creeaza oportunitati si prosperitate din nimic. `Misiunea lor in viata este aceea de a crea lucruri si de a le vinde. Ei sunt cei care creeazs locuri de munca si construiesc companii. Practica lor de afaceri este de fapt veritabilul motor al prosperitatii.` Farrell(2008)

35

Capitolul 3- Studiu practic 3.1.Obiectivele studiului de cazObiectiv1-obiectiv principal:de a determina modul in care rezilienta influenteaza antreprenoriatul Obiectivul 2-obiectiv secundar: alcatuitea unui un plan de training pentru dezvoltarea rezilientei

3.2.Ipoteze de lucruIpoteza cercetarii: Performanta antreprenoriala este cu atat mai mare cu cat creste nivelul rezilientei. Ipoteza de nul:Nu exista nici o legatura intre performanta antreprenoriala si nivelul rezilientei.

3.3. Metode i instrumente de cercetareModel experimental:

Variabila independenta este reprezentata de rezilienta. Variabila dependenta este reprezentata de antreprenoriat.

Esantion: La acest studiu de caz au participat 10 antreprenori, cu varste cuprinse intre 24 si 42 de ani,9 de sex masculi, 1-de sex feminin.Selectarea participantilor s-a realizat in functie de performantele si succesul antreprenorial obtinut in timp.Astfel, primele 5 cazuri prezentate: ii are in vedere pe cei care au un succes masurabil mai mare decat cei ilustrati in urmatoarele 5 cazuri , in activitatea lor de

36

antreprenori.Am dorit astfel sa aflu daca nivelul fiecarui individ ce a participat la studiu este direct proportional cu nivelul succesului dobandit pana in prezent ca antreprenor. Metoda: Pentru a stabili gradul de succes/insucces in ceea ce priveste experienta antreprenoriala a indivizilor implicati in studiu precum si modalitatea de raspuns(rezilienta/sau nu) la provocarile ce implica aceasta ocupatie s-a folosit metoda calitativa-interviul ca fiind de baza. Structura interviului ce cuprinde 41 de intrebari deschise este ilustrata in `Anexa Nr 2.` S-a avut in vedere totodata depistarea nu doar a ceea ce indivizii doresc sa declare sau sa arate ci si aspecte mai subtile, facandu-i pe acestia sa se exprime cat mai natural, sincer si spontan. Ca si metode aditionale,pentru o mai buna achizitionare a informatiilor si mai veridica,s-a dorit utilizarea unor instrumente suplimentare,pentru a elimina subiectivitatea participantilor la furnizarea raspunsurilor,si de a evita contaminarea,influentarea calitatii acestora. Acestea sunt: 1. Chestionar pentru a testa nivelul de rezilenta a subiectilor `Anexa Nr.3.`,am oferit spre completare un chestionar standard ,constituit de prof dr. Al Siebert.De asemenea,pentru o mai buna corelare si intelegere a rezultatelor, s-a aplicat si un chestionar ce testeaza inteligenta emotionala a indivizilor `Anexa Nr.4`,cunoscandu-se implicatiile inteligentei emotionale in gestionarea si filtrarea informatiilor care se poate realiza sub o forma rezilienta,sau din contra,nefasta pentru persoana. Mediul in care s-a desfasurat interviul a fost lipsit de zgomot si alti factori perturbatori.Timpul de lucru aproximativ: 3 ore,in functie de disponibilitatea si timpul fiecarei persoane.S-a dorit un interviu structurat, ghidat cu ajutorul a 38 de intrebari similare pentru fiecare individ, dar in acelasi timp deschis oricarei interpretari ale acestora. Ca instrument de lucru s-a folosit reportofonul,cu permisiunea participantilor.Intrebarile s-au pus rand pe rand,timpul necesar fiecarui raspuns neavand o limita de timp anume.Participantii au fost invitati sa vorbeasca deschis si liber despre experientele si aspectele ce tin de de viata lor profesionala,atat despre cele bune cat si despre cele mai putin bune,invocand totodata modalitati si resurse de depasire a celor din urma. Instructajul pentru interviu a fost:` Va rog sa dati atentie unui set de intrebari(41) menit sa cunoasca indeaproape ocupatia dvs. de antreprenor. Pentru eventuale nelamuriri va rog nu ezitati sami solicitati sprijinul.` Instructajul folosit pentru aplicarea chiestionarelor a fost:` Va rog sa completati cu atentie acest chestionar ce are ca scop masurarea nivelului de rezilienta (constituit din

37

20 itemi) / respectiv inteligenta emotionala (10 itemi). Pentru eventuale neclaritati va stau la dispozitie.Multumesc.` Astfel,fiecarui individ i-i s-a aplicat un interviu continand acelasi set de intrebari, un chestionar pentru testarea nivelului de rezilienta,si altul pentru testarea inteligentei emotionale.

38

Capitolul 4- Rezultatele studiului de caz Error! Bookmark not defined.Am surprins in cadrul studiiilor de caz din `Anexa Nr.1` cele mai relevante informatii din cadrul grilei de interviu,care sa vina in sprijinul studiului de fata. Am notat totodata elementele esentiale si punctele-cheie ale fiecarui interviu, care in ansamblu s-a desfasurat diferit pentru fiecare persoana,existand intrebari de o relevanta distinca pentru acestia,asupra carora s-au concentrat mai mult.

4.1 Diseminare si exploatarea rezultatelor

Studiu Caz1- Raetchi Paul: IE=175A (Niv) Rezil=84 (IE=inteligenta emotionala) (Niv Rezil=Nivelul rezilientei) chestionarul de inteligenta(anexa...) Raetchi detine un scor

Dupa cum se poate vedea prin corelarea rezultatelor obtinute la chestionarul pentru testarea nivelului de rezilientasi la ridicat,plasandu-se al 4-lea in cadrul schemei-bar.De asemenea,in cadrul interviului s-a dovedit a fi un bun antreprenor,in urma analizei experientei sale profesionale in acest domeniu,dar si a planurilor si proiectelor sale de viitor.

Studiu de caz 2:- Constantin Adrian: IE=185 (Niv) Rezil=93 Constantin A. a ocupat locul 2 in urma analizei corelatiei dintre scorurile obtinute la chestionarelele de testare a rezilientei si inteligenta emotionala.Totodata,s-a dovedit a fi un bun antreprenor,mergand mai mult decat atat,spre dezvoltarea de businessuri la nivel international,venind tot timpul cu concepte si idei noi in munca ce o intreprinde.

39

Studiu de caz 3- Valentin M. IE=180 (Niv) Rezil=95 M.Valentin ocupa locul 3 in cadrul graficului analizat de noi in ceea ce priveste rezilienta,si s-a dovedit a fi un excelent antreprenor ce a reusit sa infrunte gratie abilitatilor specifice rezilientei multe situatii dificile ce au survenit in viata sa. Studiu de caz 4- Burci Cristian IE=185 (Niv) Rezil=94 Analizand cu atentie graficul, Burci C. Ocupa locul 1,detinand un grad inalt de rezilienta care l-a ajutat in decursul carierei sale,propulsandu-l in topul oamenilor-cheie din Romania.

Studiu de caz 5-Petrescu Sebastian IE=170 (Niv) Rezil=87 Petrescu S. a ocupat pozitia a 5-a in cadrul graficului analizat de noi,cu inalte abilitati de rezilienta,pe care le poate insa imbunatati pentru un salt in cariera sa de antreprenor.

Studiu de caz 6-Gavrila Elena IE=165 (Niv) Rezil=86 Gavrila E. Se situeaza pe pozitia a 6-a,la analiza graficului specific rezilientei.Ea dezvolta o subforma a antreprenoriatului numita intraprenoriat,ce se desfasoara in cadrul unui sistem,a unei companii foarte mari. Desi a atins realizari majore in decursul carierei sale,nu s-a afirmat atat de puternic si individual,in afara unei corporatii straine.Daca ne raportam la tara noastra,ea a facut un progres major in comparatie cu restul indivizilor din cadrul acestei afaceri,insa daca ne raportam la S.UA.,Canada,Germania, s.a. putem spune ca se situeaza chiar la un nivel mediu. Ramane de vazut daca o crestere a nivelui de rezilienta ii pot dezvolta si mai mult calitatile antreprenoriale pe viitor..

40

Studiu de caz 7-Popa Alexandru IE=165 (Niv) Rezil=79 Cu un nivel al rezilientei situat pe locul 7, Popa A. Dovedeste a avea bune abilitati antreprenoriale,insa nu a reusit sa aiba succes in acest domeniu. Drept pentru care,pana in momentul de fata a avut multe ezitari in a-si continua cariera de antreprenor,ba chiar intrerupand-o: in momentul de fata lucreaza ca si insotitor de zbor.Cresterea nivelului de rezilienta cu siguranta l-ar ajuta sa treaca mai usor peste probleme si sa le abordeze diferit.

Studiu de caz 8-D