23
,,DIVINA COMEDIE,, de Dante Alghieri I.Infernul: Cantul 1 Dante, ratacit intr o padure intunecoasa,incearca sa razbata spre lumina, dar e impiedicat de trei fiare ,o pantera,un leu si o lupoaica.In fata lui apare dintr o data Virgiliu,care îi fagaduieste ca i va sluji drept calauza in Infern si Purgatoriu, urmand ca o faptura mai demna decat el sa l duca in Paradis. Cantul 2 Dante ii marturiseste lui Virgiliu ca se teme de calatoria pe care acesta i o propusese ,deoarece nu se simte demn de ea.Il incurajeaza, povestindu i de catre cine a fost trimis ca sa i slujeasca drept conducator. Cantul 3 Dante si Virgiliu, patrunzand in Infern, intalnesc in vestibul ceata indiferentilor.Apoi, ajunsi pe malul Aheronului, privesc cum Caron,luntrasul Infernului,trece sufletele pacatosilor peste rau.Pamantul se cutremura iar Dante,orbit de un fulger,isi pierde cunoastinta si in aceasta stare este trecut pe celalalt mal al fluviului. Cantul 4

Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Rezumat pe capitole a cartii ,, Divina Comedie'' a lui Dante Alghieri

Citation preview

Page 1: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

,,DIVINA COMEDIE,, de Dante Alghieri

I.Infernul: Cantul 1Dante, ratacit intr o padure intunecoasa,incearca sa razbata spre lumina, dar e impiedicat de trei fiare ,o pantera,un leu si o lupoaica.In fata lui apare dintr o data Virgiliu,care îi fagaduieste ca i va sluji drept calauza in Infern si Purgatoriu, urmand ca o faptura mai demna decat el sa l duca in Paradis. Cantul 2Dante ii marturiseste lui Virgiliu ca se teme de calatoria pe care acesta i o propusese ,deoarece nu se simte demn de ea.Il incurajeaza, povestindu i de catre cine a fost trimis ca sa i slujeasca drept conducator. Cantul 3Dante si Virgiliu, patrunzand in Infern, intalnesc in vestibul ceata indiferentilor.Apoi, ajunsi pe malul Aheronului, privesc cum Caron,luntrasul Infernului,trece sufletele pacatosilor peste rau.Pamantul se cutremura iar Dante,orbit de un fulger,isi pierde cunoastinta si in aceasta stare este trecut pe celalalt mal al fluviului. Cantul 4Trezindu se din somn,Dante se gaseste in primul cerc din Infern,in Limb,unde zac sufletele copiilor morti inainte de botez,alaturi de cele ale oamenilor virtuosi,care au trait inainte de Hristos.Virgiliu il duce pe Dante in tovarasia poetilor antici Homer,Horatiu,Ovidiu si Lucan si ,dupa cei arata pe eroii si filozofii antichitatii,il calauzeste catre cel de al doilea cerc. Cantul 5In pragul celui de al doilea cerc,Dante si Virgiliu il intalnesc pe Minos,judecatorul Infernului.Apoi,purtate de vartej zaresc sufletele celor ce au pacatuit din dragoste.Francesca da Rimini,la chemarea lui Dante ,se opreste pentru a-i istorisi nefericita ei povaste. Cantul 6Revenindu si in fire ,Dante se trezeste in cel de al treilea cerc,unde sunt pedepsiti lacomii.Dupa ce e imblanzit Cerberul care pazaste locul ,Dante si Virgiliu se opresc la Ciacco florentinul,care i vorbeste lui Dante despre orasul natal ,apoi cei doi poeti se indreapta catre cel de al patrulea cerc. Cantul 7

Page 2: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

In pragul celui de al patrulea cerc ,cei doi poeti sunt intampinati de Pluto.Dupa ce Virgiliu ii potoleste mania ,poetii trec mai departe ,ajungand pe locul unde sunt pedepsiti zgarcitii si risipitorii.Patrund apoi in cercul al cincilea ,unde ii intalnesc pe maniosi si ,inconjurand mlastina Stix,ajung la poalele unui turn. Cantul 8In barca lui Flegias,Dante si Virgiliu trec peste raul Stix.In ceata semetilor si a invidiosilor il intalnesc pe Filippo Argenti, dupa care ajung la poarta cetatii Dite ,pe cate diavolii le o inched in fata.*Dite : A doua si cea mai adanca parte a Infernului,in care sunt pedepsite pacatele voite si premeditate cum ar fi violenta si inselaciunea,spre deosebire de prima parte in care au fost pedepsite pacate datorate nestapanirii de sine.Dante numeste Dite pe Satana sau Lucifer iar prin numele stapanului Infernului desemneaza si cetatea lui.Dante o descrie ca pe o adevarata structura medievala cu armata,santuri de aparare,ziduri,turnuri.) Cantul 9Dupa aparitia Furiilor ,care de pe zidurile catatii Dite ii ameninta pe Dante sip e Virgiliu,un sol ceresc le deschide poarta.Poetii patrund in cel de al saselea cerc ,printre raclele ereticilor. Cantul 10Continuandu si drumul printre raclele erericilor din cel de al saselea cerc ,Dante vorbeste indelung cu doi concetateni ai sai ,Farinata degli Uberti si Cavalcante Cavalcanti,acesta din urma prezicandu I exilul.Apoi cei doi poeti pornesc spre cercul al saptelea. Cantul 11Inainte de a cobori in cercul al saptelea ,Virgiliu ii explica lui Dante felul in care sunt impartiti si asezati pacatosii in ultimele trei cercuri. Cantul 12Dup ace l potolesc pe Minotaur,care pazeste cel de al saptelea cerc,cei doi poeti patrund in primul brau,unde sunt pedepsiti violentii impotriva aproapelui ,care zac intr un rau de sange clocotitor ,paziti si torturati de Centauri.Unul din Centauri ii intovaraseste pe poeti catre cel de al doilea brau si le arata pe cativa dintre osanditi. Cantul 13In cel de al doilea ocol al celui de al saptelea cerc ,Dante si Virgiliu intalnesc sufletele violentilor impotriva lor insile sau a propriilor bunuri.In primul rand sinucigasii,transformati in copaci desfrunziti de catre Harpii,si printre ei pe Pier della Vigna,cu care stau de vorba,apoi pe cheltuitori ,goniti si sfasiati de catele flamande. Cantul 14

Page 3: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

In al treilea brau al celui de al saptele cerc, unde sunt pedepsiti violentii impotriva lui Dumnezeu ,sub ploaia de foc,Dante si Virgiliu il intalnesc pe Capaneu.Trecand mai departe,Virgiliu ii explica lui Dante originea raurilor din Infern.*Flageton,Stix –este vorba despre un singur rau care,prezentandu se sub diferite aspecteprimeste nume difereite.Astfel,in cursul sau superior e numit Aheron si sub numele acesta inconjoara Infernul.Formeaza apoi mlastina Stix ,in care sunt pedepsiti maniosii.Inrosindu si aplele devine Flageton pentru ca ,la sfarsit,apele sale sa inghete in lacul Cocit Cantul 15Continuandu si drumul ,Virgiliu si Dante intalnesc ceata violentilor impotriva firii ,a sodomitilor.Printre ei Dante il recinoaste pe maestrul sau Brunetto Latinii,care ii prezice viitorul si ii vorbeste despre cativa din tovarasii sai de suferinta,Prisciano,Francesco d’Accorso si Andrea de’Mozzi Cantul 16Printre alti violenti impotriva firii Dante si Virgiliu il intalnesc pe florentunul Iacopo Rusticucci,care le vorbeste despre ceilalti tovarasi.Apoi ajungand la marginea braului,acolo unde brau se revarsa in al optulea cerc ,il zaresc pe Gerion,care ii va duce in Malebolge.*Malebolge – cuvant creat de Dante pentru a desemna cele zece vai sau santuri in care sunt pedepsite cele zece categorii de pacatosi. Cantul 17Dupa aparitia lui Gerion ,Dante il paraseste pentru o clipa pe Vergiliu,pentru a i vedea de aproape pe camatari,printre care intalneste cativa florentini si padovani.Intorcandu se apoi,impreuna cu Vergiliu ,e dus in spate de Gerion In cel de al optulea cerc. Cantul 18Odata ajunsi in cel de al optulea cerc,Dante si Virgiliu Incep sa treaca peste puntile care se intind peste cele zece brauri ale cercului.In primul brau ii intalnesc pe seducatorii de femei,biciuiti de diavoli, iar in al doilea ,pe lingusitorii cufundati in scarna. Cantul 19In cel de al treilea brau sunt pedepsiti simoniacii,infipti cu capul in gropi si cu picioarele arse de flacari afara.Poetii se opresc langa groapa in care zace papa Nicolae al III-lea si stau de vorba cu el,Dante izbucnind intr-o aprinsa invectiva impotriva papilor simoniaci.Urcand apoi de cealalta parte,ajung pe puntea intinsa peste al patrulea brau.*Simoane- Simon magul despre care se spune ca a vrut sa cumpere cu bani darul pe care Hristos l-a dat apostolilor sai ,si anume acela de a boteza. Cantul 20

Page 4: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Ajunsi pe punte,deasupra celui de al patrulea brau,Dante si Virgiliu privesc spre ghicitori,care sunt pedepsiti sa umble cu capul intors spre spate.Virgiliu ii arata pe cativa dintre ei mai vestiti si,in legatura cu vrajitoare Manto ,ii vorbeste despre originea Mantovei. Cantul 21In braul al cincilea sunt pedepsiti cei care au furat bunurile obstesti si care zac in smoala clocotita paziti de diavoli.De pe puntea cate petrece braul,cei doi asista la chinurile unui duh proaspat sosit in Infern.Vergiliu cere capeteniei dracilor sa i lase sa si continue drumul pe mal si, insotiti de o ceata de draci,cei doi poeti trec mai departe. Cantul 22In fundul celei de a opta bolgii,Dante si Virgiliu intalnesc alti hoti de bunuri obstesti.Printre ei este si Ciampolo di Navarra,care le vorbeste despre el,despre frstele Gomita si despre Michele Zanche.Din picina unui siretlic al lui Ciampolo,dracii se iau la harta. Cantul 23Dante si Virgiliu coboara in fundul celui de al saselea brau,unde sunt pedepsiti ipocritii,care se tarasc sub glugi de plumb.Printre ei intalnesc doi catalani,dupa care isi continua drumul catre fundul branului. Cantul 24Urcand cu greu povarnisulcelui de a sasea bolgii,Dante si Virgiliu ajung deasupra unei alte punti.In fundul celei de a saptea bolgii sunt pedepsiti hotii.Acestia sunt strapunsi de serpi veninosi,apoi se prefac in cenusa,revenandu si apoi la infatisarea de mai inainte.In acesta bolgie il intalnesc pe Vanni Fucci. Cantul 25In bolgia a saptea cei doi poeti il mai zaresc si pe uriasul Cacus,dupa care asista la prefacerea duhurilor in serpi si a serpilor in duhuri.Tot aici ii intalnesc si pe florentinii Agnello Brunelleschi,Buoso Abati,Puccio Galigai,Cianfa Donati si Francesco Cavalcanti. Cantul 26Ajungand in cea de a opta bolgie,Dante si Virgiliu zaresc in fundul ei nenumarate flacari.Fiecare invaluie si ascunde sufletul unui rau sfatuitor.Printre acestia se gasesc Diomede si Ulise ,care ard intr-o singura flacara.Ulise ii povesteste lui Dante calatoria in care si-a aflat moartea. Cantul 27Dupa ce se indeparteaza flacara in care ardeau Diomede si Ulise ,se apropie alta ,in care zace duhul lui Guido da Montefeltro.Dante ii vorbeste despre Romagna,iar duhul ii arata vina pe care o ispaseste in Infern.Apoi,cei doi poeti se indreapta catre cea de-a noua bolgie.

Page 5: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Cantul 28In bolgia a noua sunt osanditi semanatorii de zanzanii.Mahomed ,Pitro da Medicina,Mosca Lamberti, si Bertrando de Born li se arata celor doi poeti, vorbindu-le despre ei si despre tovarasii lor de suferinta. Cantul 29Vorbind despre o ruda a lui Dante, pedepsita in bolgia a noua, cei doi poeti ajung pe punte deasupra bolgiei a zecea ,de unde se indreapta pe malul care desparte Malebolge de putul uriasilor.Printre falsificatorii pedepsiti in aceasta bolgie, Griffolino d’Arezzo si Capocchio da Siena ,li se arata poetilor. Cantul 30In cea de-a zecea bolgie poetii intalnesc, printre falsificatori, pe Gianni Schicchi si pe Mirra, apoi pe Adam da Brescia, iar printre mincinosi ,pe sotia lui Putifar si pe grecul Sinone si iau parte, de asemenea, la cearta dintre Adam si Sinone. Cantul 31Cei doi poeti se gasesc acum pe malul unui put pazit de Giganti.Peintre ei il intalnesc pe Nemrod, care le adreseaza cuvinte neintelese, pe Filalte, strans inlantuit si pe Anteu,care ii depune pe gheata ultimului cerc. Cantul 32In cercul al noualea, in primul brau,Caina ,unde sunt pedepsiti tradatorii rudelor, Dante si Virgiliu il intalnesc pe Camicione dei Pazzi ,iar in al doilea, Antenora, printre tradatorii de patrie, pe Bocca degli Abati si pe urma pe contele Ugolino della Gherardesca si Ruggieri degli Ubaldini. Cantul 33Contele Ugolino della Gherardesca povesteste moartea sa si a copiilor la inchisoare.Apoi cei doi poeti, patrunzand in cel de-al treilea ocol al cercului, Unde sunt pedepsiti cei care si-au tradat mesenii, intalnesc pe Alberigo dei Manfredi si pe Branca d’Orla. Cantul 34Dante si Virgiliu patrund in Giudecca, cel de-al patrulea si ultimul brau din Cocito, unde sunt pedepsiti tradatorii binefacatorilor.In mijlocul Ghetii sta infinpt Lucitor, care tine, in cele trei guri ale sale pe Iuda, pe Brutus si pe Cassiu.Apoi, cei doi poeti, trecand prin centrul pamantului, ajung, printr-o spartura in stanca, sa iasa din nou la suprafata pamantului.

Page 6: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

II.Purgatoriul:

Cantul 1Dante si Virgiliu se gasesc pe-o insula din mijlocul careia se ridica muntele Purgatoriului.Cato, care pazaste insula, dupa ce afla pricina calatoriei lor, le ingaduie sa-si continue drumul si-l sfatuieste pe Virgiliu sa-l incinga pe Dante cu stuful umilintei si sa-i spele obrazul de negurile Infernului. Cantul 2De pe malul Insulei, cei doi poeti zaresc o luntre condusa de un inger, din care scoboara o multime de suflete ajunse pe aceasta cale in Purgatoriu.Printre morti, Dante il recunoaste pe prietenul sau Casella, care-i canta un cantec de dragoste.Cato dojeneste sufletele pentru zabava lor. Cantul 3La poalele Purgatoriului, Dante si Virgiliu intalnesc o ceata de suflete alaturi de care isi urmeaza drumul, cautand un loc prielnic pentru a urca.Unul dintre suflete, regele Manfred, le vorbeste poetilor despre sine si despre tovarasii sai.Cei morti in blestemul bisericii sunt osanditi sa ramana in Antepurgatoriu un rastimp de treizeci de ori mai mare decat durata excomunicarii. Cantul 4Ajunsi cu greu in primul brau al Purgatoriului, Virgiliu ii explica lui Dante pozitia Purgatoriului fata de soare.Dupa, intalnesc o ceata de duhuri, care au intarziat cu pocainta pana in pragul mortii.Printre ele, Dante il intalneste pe Belacqua, un concetatean de-al sau. Cantul 5Indepartandu-se de ceata trandavilor, poetii intalnesc duhurile celor morti de moarte violenta, ajunsi sa se pocaiasca inainte de-a muri.Iacopo del Cassaro, Buonconte di Montefelto si seneza Pia dei Tolomei se opresc spre a avorbi cu Dante. Cantul 6Continuandu-si drumul, Dante si Virgiliu pe Sordello din Mantova.bucuria cu care Sordello il intampina pe Virgiliu ii da prilej lui Dante sa izbucneasca intr-o muscatoare invectiva impotriva moravurilor corupte ale Italiei si ale Florentei, in general. Cantul 7Intovarasiti de Sordello, Dante si Virgiliu ajung in valceaua inflorita in care se afla sufletele printilor desfranati.Sordello ii numeste si le arata poetilor pe cativa dintre ei. Cantul 8

Page 7: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Coborand in valceaua printilor, Dante si Virgiliu il intalnesc pe Ugolino dei Visconti.Dupa ce asista la alungarea sarpelui ispititor de catre ingerii care pazasc valea, poetii stau de vorba cu Corrado Malaspina, care-i prezice lui Dante viitorul exil. Cantul 9Dante, invins de oboseala, adoarme pe valceaua printilor si in somn e dus de Lucia la poarta Purgatoriului.Cand se trezeste, nu-l gaseste langa el decat pe Virgiliu, alaturi de care, cu invoirea ingerului care pazeste pragul Purgatoriului, patrunde in cea de-a doua inparatie a mortii. Cantul 10In primul brau al Purgatoriului cei doi poeti intalnesc sufletele celor trufasi, care poarta poveri uriase.In peretele stancos vad ciolpite pilde de umilinta,pe care Dante le contempla cu pietate.In cele din urma, intalnesc ceata trufasilor, care canta o rugaciune. Cantul 11Alaturi de ceata trufasilor, Dante si Virgiliu cauta scara pentru a urca la cel de-al doilea vrau.Pe drum, contele Omberto Aldobrandeschi si miniaturistul Oderisi da Gubbio i se arata lui Dante. Cantul 12Continuandu-si drumul prin primuk brau, Dante, insotit de Virgiliu privesc pildele de trufie pedepsita cioplite in pardoseala de marmura pe care pasesc.Inainte de a patrunde in cel de-al doilea brau, un inger sterge de pe fruntea lui Dante semnul trufiei. Cantul 13Ajunsi in cel de-al doilea brau, poetii aud glasuri misterioase, care rostesc pilde de milostivire. Dupa aceea dau peste o ceata de suflete , Invidiosii, care se rezeama de coasta muntelui si au ochii cusuti cu fir de fier.Printre acestia o intalnesc pe Sapia dei Saracini. Cantul 14Guido del Duca si Rinieri da Calboli, vorbind intre ei, atrag atentia lui Dante.Acesta, provocat de poet, Guido del Duca deplange moravurile nesanatoase ale Romagniei si ale Toscanei. Ramasi singuri, cei doi poeti aud glasuri necunoscute strigand pilde de invidie pedepsita. Cantul 15Ajunsi la scara care duce catre al treilea brau, cei doi poeti, cu invoirea ingerului, incep sa urce, discutand despre impartirea bunurilor. La capatul scarii, Dante are o viziune prin care-i sunt aratate pilde de blandete.Dupa aceea, poetii sunt invaluiti intr-un fum inecacios. Cantul 16

Page 8: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

In cel de-al treilea cerc, printre maniosii invaluiti de fum, Dante si Virgiliu il intalnesc pe Marco Lombardul. Acesta le vorbeste despre liberul arbitru si despre stricaciunea care domneste in lume, amintind, ca pilde de vrednicie, pe cativa din seniorii lombarzi. Cantul 17Dupa ce iese din norul de fum, Dante vede cum sunt pedepsiti maniosii si apoi ,cu ingaduinta ingerului pazitor, cei doi poeti urca spre al patrulea brau. Odata ajunsi, Virgiliu ii expune lui Dante doctrina iubirii, Pentru a-i explica topografia morala a Purgatoriului. Cantul 18Virgiuliu ii explica in continuare lui Dante natura iubirii si legatura ei cu liberul arbitru.Dupa aceea, ei intalnesc ceata nepasatorilor, din mijlocul carora se desprinde umbra abatelui di San Zeno.In cele din urma, Dante, obosit, adoarme. Cantul 19Dante vede in vis o femeie, simbolul necumpatarii.Dupa ce Virgiliu il trezeste din somn, pornesc amandoi spre al cincilea brau, unde ,printre sufletele care ispasesc pacatul zgarceniei,il intalnesc pe Papa Adrian al V-lea care li se arata si le vorbeste. Cantul 20Urmandu-si drumul prin braul al cincilea, Dante si Virgiliu aud glasuri strigand pilde de saracie si darnicie. Ugo Capet se opreste cu ei, vorbindu-le despre urmasii sai si despre pildele ce sunt strigate pe timpul noptii.Totul se termina atunci cand muntele se cutremura din cauza elinerarii sufletului lui Statiu. Cantul 21Urmandu-si drumul, Dante si Virgiliu intalnesc umbra lui Statiu, care, sfarsindu-si ispasirea se indreapta spre cer.La cererea lui Virgiliu, Statiu explica pricina cutremurului si a cantecului auzit de poeti, Dupa care le spune cine este, rostind cuvinte de admiratie pentru Virgiliu, fara sa stie ca-l are in fata sa. Cantul 22In timpul in care cei trei poeti urca spre cel de-al saselea brau, Statiu le destainuieste pacatul sau si cum a ajuns sa se converteasca la crestinism, iar Virgiliu vorbeste despre tovarasii sai din Limb. In cel de-al saselea brau dau peste un pom incarcat de fructe si stropit de apele unui izvor. Tot acum, un glas de copac aminteste pilde de cumpatare. Cantul 23In brau al saselea sunt osanditi lacomii, ramasi aici numai piele si oase.Printre ei, Dante il recunoaste pe Forese Donati, prietenul sau, care ii

Page 9: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

vorbeste despre sine si despre tovarasii sai, izbucnind intr-o puternica invectiva despre moravurile nerusinate ale femeilor florentine. Cantul 24Forese, insotindu-l pe Dante, ii arata pe cativa dintre tovarasii sai de suferinta, printre altii si pe Bonagiunta Orbicciani da Lucca.Apoi, dupa ce Forese ii paraseste ,cei trei poeti ajung in preajma unui alt copac, din care un glas necunoscut striga pilde de lacomie. Cantul 25In timp ce urca spre al saptelea brau, la rugaminte lui Virgiliu, Statiu ii expune lui Dante doctrina zamislirii fiintei umane, originea sufletului si existenta lui dupa moarte.Sosesc apoi in braul al saptelea, unde, in mijlocul flacarilor, sufletele desfranatilor canta pilde de castitate. Cantul 26Continuandu-si drumul prin al saptelea brau, Dante, impreuna cu Vergiliu si Statiu, asista la ciocnirea celor doua cete ale desfranatilor.Dupa ii intalneste pe Guido Guinizelli, cu care sta indelung de vorba, si pe trubadurul Arnaldo Daniello, care i se adreseaza in limba provensala. Cantul 27Indemnati de ingerul castitatii, cei trei poeti strabat flacarile celui de-al saptelea brau.Apoi, in timp ce se odihnesc, Dante o vede in somn pe Lia, simbolul vietii active.In zori de zi catestrei pornesc catre paradisul terestru, de unde Virgiliu isi ia ramas bun de la Dante. Cantul 28Dante patrunde in paradisul terestru.Ajungand la malul raului Lete, o zareste peste mal pe Matelda, care, stand de vorba cu el, ii explica originea apei si a apei de pe varful Purgatoriului. Cantul 29Dante inainteaza de-a lungul raului Lete, insotit, de pe celalat mal, de Matelda, cand de-o data ii apare o procesiune mistica: sapte sfesnice aprinse, urmate de douazeci si patru de batrani incununati cu crini, de patru animale, care inconjoara un cal triumfal tras de-un grifon.Sapte fecioare, trei de-a dreapta carului si patru de-a stanga lui, il insotesc in dans, urmate de sapte batrani intelepti. La zgomotul lui tunet, procesiunea se opreste ca prin farmec in fata lui Dante, pe malul opus al raului. Cantul 30Dupa ce procesiunea se opreste in fata lui Dante, acesta ramane inmarmurit la paritia lui Beatrice in mijlocul unui nor de flori, aruncate de cetele ingerilor.In acelasi timp, Virgiliu dispare in tacere.Beatrice, adresandu-se lui Dante si apoi ingerilor, le arata ratacirea lui morala dupa moartea ei.

Page 10: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Cantul 31Beatrice continua sa-l mustre pe Dante pentru greselile lui, pana cand el le marturiseste singur, pocaindu-se de ele.Matelda il scufunda atunci in raul lete, conducandu-l apoi in mijlocul fecioarelor, la a caror ruga Beatrice li se arata pe deplin. Cantul 32La indemnul fecioarelor, Dante isi indreapta privirea catre procesiunea sfanta, pe care-o vede miscandu-se catre rasarit, pana in preajma unui copac uscat, care infloreste la atingerea carului.Asista apoi la preschimbarea simbolica a carului Cantul 33In timp ce Dante insotit de Beatrice, de Matelda si de Satiu se indeparteaza de copac, Beatrice ii prevesteste venirea unui sol divin, care va omora atat pe desfranata, cat si pe urias, indemnandu-l sa scrie toate cele vazute, Ajunsi apoi pe raul Eunoe, Matelda il scufunda pe Dante in apa, din ale carei ape poetul iese pur si dornic de-a urca in Paradis.

III.Paradisul:

Cantul 1Dupa tertinele de introducere in Paradis si dupa invocatia catre Apollo, Dante descrie inaltarea sa si a lui Beatrice catre sfera de foc. Acesta din urma ii vorbeste despre armonia sferelor si despre oranduirea Universului. Cantul 2Din sfera de foc, Dante si Beatrice urca spre primul cer , al Lunii; odata ajunsi, Beatrice combate parerea gresita a lui Dante in legatura cu petele de pe luna si ii explica adevarata cauza a fenomenului. Cantul 3In cerul Lunii ii apar lui Dante duhurile celor care , prin silnicia altora, si-au calcat juramintul castitatii; printre ele poetului ii apare Piccarda Donati, care dupa ce-i lamureste o indoiala, ii vorbeste despre ea si despre imparateasa Constanta. Cantul 4Beatrice,lamurind cele doua indoiele ale lui Dante, combate doctrina platonica a reintoarcerii sufletelor la stele si ii explica de ce nu e deplin meritul celor care si-au calcat, siliti, juramantul. Cantul 5

Page 11: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Beatrice ii explica lui Dante motivul pentru care frumusetea ei devine tot mai stralucitoare, apoi ii raspunde la intrebare, aratandu-i sfintenia juramantului si putinta preschimbarii lui.Urcand mai departe ,ajung in al doilea cer, al lui Mercur, unde salajuiesc sufletele celor care s-au straduit spre bine. Aici li se arata sufletul imparatului Iustinian. Cantul 6Imparatul Iustinian ii vorbeste lui Dante despre viata sa si apoi ii face un scurt istoric al imperiului roman, simbolizat prin acvila; dupa o scurta invectiva la adresa ghibelinilor si a guelfilor, ii arata lui Dante ce duhuri fericite salajuiesc in cerul lui Mercur si ii vorbeste despre Romeo de Villanova. Cantul 7Dupa ce Iustinian si celelalte duhuri se indeparteaza cantand, Beatrice ii vorbeste lui Dante despre moartea lui Hristos, despre mantuirea sufletului de pacatul stramosesc si despre nemurirea lui. Cantul 8Beatrice si Dante urca in cel de-al treilea cer, al Venerei, unde le apar sufletele celor care au simtit profund iubirea:printre ele, Carol Martel ii vorbeste lui Dante despre sine si despre fratele sau Robert, iar apoi ii explica motivul diferitelor caractere ale oamenilor. Cantul 9Cunizza da Romano ii vorbeste lui Dante despre ea si despre Marca Trevigiana; dupa dansa Folco din Marsilia i se dezvaluie ,vorbindu-i despre fericirea sa si a lui Raab, sfarsind printr-o invectiva impotriva zgarceniei prelatilor. Cantul 10Ajunsi in cel de-al 4 lea cer, al Soarelui, Beatrice il indeamna pe Dante sa-i multumeasca lui Dumnezeu pentru milostenia oferita, dupa care apar sufletele fericite ale inteleptilor,formand prima cununa, aici aflandu-se si Toma D’Aquino Cantul 11Toma d ’Aquino, lamurind indoielile lui Dante, ii vorbeste despre sfantul Francisc si sfantul Dominic si dupa ce descrie pe larg viata celui dintai, dojeneste prin cuvinte aspre decadenta calugarilor dominicani. Cantul 12In cea de-a doua cununa de suflete fericite care ii apare lui Dante, duhul lui Bonaventura de Bagnorea preamareste viata sfantului Dominic, dijenind apoi decadenta ordinului franciscanilor.La sfarsit, dupa ce se prezinta pe sine, ii spune lui Dante cine sunt celelalte 11 suflete ce alcatuiesc cununa. Cantul 13

Page 12: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Dupa ce cununile de suflete fericite mai invartesc o hora cantand, Toma d’Arquino mai preia inca o data cuvantul vorbindu-i lui Dante despre stiinta lui Adam, Hristos si Solomon ,tragand concluzia ca e primejdios sa judeci pripit lucrurile. Cantul 14La rugamintea lui Beatrice,unul din sufletele fericitilor ii arata lui Dante ca stralucirea lor va fi si mai deplina dupa invierea sufletelor.Apoi Beatrice cu Dante urca in cel de al cincilea cer , al lui Marte, in care, asezate sub forma unei cruci luminoase, ii apar lui Dante sufletele celor ce-au luptat pentru credinta lui Hristos. Cantul 15Printre sufletele care i se arata lui Dante se afla si cel al stramosului sau Cacciguida.Acesta, dupa ce infatiseaza viata cinstita a Florentei de altadata, vorbeste despre sine, despre rudele si sotia sa si i povesteste lui Dante cum a murit in cea de a doua cruciada,luptand pentru credinta in Hristos. Cantul 16La rugamintea lui Dante, Cancciguida vorbeste despre stramosuu sai, despre populatia Florentei si deplange amestecul vechilor familii cu noii veniti. Cantul 17Dante isi roaga strabunul sa i dezvaluie viitorul.Cacciguida ii prezice exilul , indemnandu-l sa nu si urasca din aceasta pricina concetatenii, deoarece numele sau va ramane vesnic.La indoielile lui Dante, care nu stie daca trebuie sau nu sa dezvaluie oamenilor toate cele vazute de el, Cacciguida il sfatuieste sa aiba curajul adevarului si sa marturiseasca toate cele vazute. Cantul 18Dupa ce Cacciguida ii arata lui Dante alte suflete fericite de razboinici, poetul si Beatrice urca in cel de al saselea cer,al lui Jupiter.Aici, asezate in forma acvilei imperiale se gasesc sufletele suveranilor intelepti, care au stiut sa imparta dreptatea . Cantul 19Acvila formata din sufletele fericitilor aflati in cerul lui Jupiter vorbeste despre neputinta oamenilor de a patrunde dreptatea divina, despre nevoia de a insoti credinta de fapte bune si deplange narsavia multor principi din timpuk lui Dante. Cantul 20In ochiul Acvilei i se arata lui Dante sase suflete de printi intelepti, David,Traian,Ezechia,Constantin, Wilhem al 2 lea si Rifeu.Deoarece Dante e surprins de a vedea doi pagani in Paradis, aratandu-i cum au ajuns sa se mantuiasca sufletele lui Traian si Rifeu,aratandu i ca dumnezeiasca predestinare e o taina de nepatruns.

Page 13: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Cantul 21Dante si Beatrice urca in cel de al saptelea cer.Poetului ii apare aici o scena minunata, pe care urca si coboara sufletele contemplative.Petru Damian ii vorbeste lui Dante despre tainele predestinarii si despre propria sa viata, sfarsind printr-o invectiva impotriva luxului prelatilor. Cantul 22Printre celelalte suflete contemplative din cerul al 7-lea i se arata lui Dante si sufletul sfantului Benedict.Acesta ii vorbeste poetului despre sine si despre urmasii sai, deplangand decaderea ordinului Benedectian.Dante si Beatrice urca apoi spre cerul al optulea, al stelelor fixe, de unde poetul isi intoarce privirea spre celelalte planete. Cantul 23In cerul al optulea lui Dante i se infatiseaza trimful lui HristosUn soare stralucitor in mijlocul unui numar infinit de lumini care reprezinta sufletele fericitilor.Invrednicit de a vedea zambetul Beatricei,Dante ii contempla frumusetea cereasca. Cantul 24La rugamintea lui Beatrice, sfantul Petru ii pune lui Dante diferite intrebari legate de credinta.Dante ii raspunde ce este credinta, cum si de unde o are, pe ce se intemeiaza ea si care este obiectul ei.In semn de incuviintare, Sfantul Petru ii da incuviintarea sa. Cantul 25Sfantul Iacob ii cerceteaza pe Dante cu privire la speranta.Dupa ce poetul vorbeste despre natura, originea si obiectul ei,ii apare sf.Ioan care vorbind despre sine, dezminte legenda despre inaltarea sa la cer. Cantul 26Sf.Ioan il cerceteaza pe Dante cu privire la mila crestineasca.Dupa ce Dante raspunde la intrebari, ii apare sufletul lui Adam, care i vorbeste poetului despre natura pacatului originar si despre prima limba a omenirii. Cantul 27Dupa ce intreg Paradisul canta un imn de slava lui Dumnezeu, sf.Petru izbucneste intr o puternica invectiva la adresa papilor.Apoi cele doua personaje principale urca in cerul al noualea uunde iubita ii explica lui Dante natura acestui cer si deplange stricaciunea lumeasca. Cantul 28Dante contempla chipul lui Dumnezeu intr-un punct luminos, in jurul caruia se invartesc noua ceruri de foc.Beatrice ii desluseste potrivirea oranduirii cerurilor cu a celor noua ceruri,ii arata felul si rostul fiecaruia si ii arata in ce fel lumea a ajuns sa cunoasca fapturile ingeresti prin doctrina lui Dionisie Areopagiutul.

Page 14: Divina Comedie- Rezumat pe capitole

Cantul 29Beatrice ii explica lui Dante cand si unde se nasc ingerii, insusirile lor si diferenta intre cei credincioasi si cei razvratiti. Cantul 30Dante si Beatrice se afla in Empireu unse zaresc jiltul destinat imparatului Henric al VII-lea Cantul 31Acum Beatrice il paraseste pe Dante,relundu-si locul in cel de al treilea brau.Lui Dante ii apare sf.Bernard, ultina sa calauza. Cantul 32Sf.Bernard ii arata cum sunt oranduiti fericitii in Roza Divina si atinge si problema predestinarii.Il indeamna sa privesca la chipul Fecioarei, incare se aduna intreaga fericire dumnezeiasca,i l arata pe arhanghelul Gavril si se pregateste sa i inalte Fecioarei o Rugaciune. Cantul 33Poetul contempla misterul Sfintei Treimi si taina celor doua firi ale lui Hristos.O ultima strafulgerare de lumina intuneca mintea poetului si pune cpat viziunii sale.