52

Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

  • Upload
    others

  • View
    10

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 2: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 3: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei Laurenþiu Plosceanudr. ing. Marian Badiudr. ing. Aurora Ciocing. Constantin Traian Rãdaning. Florin Voicaing. Ionel Badeaing. Laurenþiu Matache

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l Întrebãrile din titlu ridicã,la rândul lor, numeroasealtele, în funcþie de situaþiileprin care am trecut sau tre-cem de 22 de ani încoace.

ªi asta pentru cã Româniaa descoperit ºi are, dupã ̀ 90,o grupã aparte a oamenilorîn mijlocul cãrora convieþuim.

Nu vã spun o noutate, eisunt „bãieþii deºtepþi”, care fac ºi desfac orice numai înfavoarea lor sã fie ºi nici pe departe ceva ºi pentru cei pecare îi fraieresc.

Bãieþii deºtepþi credeþi cã sunt cu adevãrat aºa ceva?Ne întrebãm pentru cã, potrivit „doctului” naþiunii noastre,

ºcoala n-a scos decât „tâmpiþi”, grup din care face parte înmod deosebit ºi autorul acestei constatãri pentru cã el a…absolvit chiar mai multe asemenea ºcoli din care au ieºittâmpiþi!

Un paradox!?Cum se face atunci cã, totuºi, tinerii români bine instruiþi

câºtigã olimpiade internaþionale în diferite specialitãþi,rãmânând apoi în þãrile respective unde ºcolile lor nu scot„tâmpiþi”?

ªi atunci noi cum de avem „bãieþi deºtepþi” mai la totpasul, indivizi care, în altã parte, n-ar avea loc decât la…rãcoare?

Ei, aici este aici. Aceastã categorie sunt rodul direct al„ºcolilor de partid“ specializate în apariþia celor instruiþi ºifavorizaþi sã prãdeze tot ceea ce le iese în cale. Nu conteazã,bani sã iasã, bani care alimenteazã teºchereaua partidelor.

Ce poate fi mai la vedere decât apariþia unei armateîntregi de „oameni politici”? Cei care, de fapt, nici nu trebuiesã ºtie cu ce se… mãnâncã o astfel de „meserie” dar, subplapuma politicului, îºi ascund ºi apãrã imensele averi acu-mulate din potenþialul þãrii.

Din cauza practicilor veroase ale acestora, România nunumai cã n-a progresat potrivit destinului sperat dupã `90,dar situaþia jalnicã în care a ajuns în special în ultimii 8 ani, adus la disperare scoþând în stradã în plinã iarnã, mii, zeci demii de oameni care au solicitat „debarcarea” marinarului depe nava cotrocenistã ºi a pãpuºii sale clujene, concomitentcu alegeri anticipate.

Potrivit cererilor manifestanþilor, opoziþia de pânã atunci acreat destul de rapid condiþiile prin care sã se atace struc-turile mafiote începând cu cel mai înalt scaun. Aºa s-a fãcutcã au cãzut unii dintre „capii”… bãieþilor deºtepþi tocmai când,cu toþii, se pregãteau de noi ºi noi restricþii pentru cei…„nedeºtepþi”.

Încrâncenarea ulterioarã a actualei opoziþii s-a desfãºuratcu cele mai „moderne”… arme, pornind de la insulte, neade-vãruri, pânã la interceptãri ale convorbirilor telefonice,furnizate cu prioritate presei subordonate tocmai de cei careprin lege trebuie sã le protejeze pânã la pronunþarea justiþiei.

ªi pentru cã „moda” portocalie este o „modã” omnipre-zentã, cea a dosarelor o dominã pe mai departe cât e frunzãºi iarbã.

Este greu de priceput cã, în loc de pâine, portocaliii neoferã continuu… circ.

P.S.: Pânã la închiderea ediþiei de faþã nu au apãrutrezultatele finale ale referendumului ºi nici validarea saunevalidarea lui. Aºa cã rãmân douã variante: ori ne spãlãmcu EL pe cap pe mai departe, ori îi dãm cu flit pentru cãL-am ciuruit!

Ruºine totuºi celor care, deºi „nemulþumiþi“, nu auvotat. Aºtia sunt de fapt conaþionalii noºtri!

Ciprian Enache

Prea multã minte stricã?Dar prea… puþinã!?

Page 4: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Sistemul de irigaþii Terasa Viziru din judeþul Brãila este situat în Câmpia Bãrãganului de Nord ºi a fost realizatîn anii 1972-1973. Sistemul se alimenteazã cu apã din Dunãre, printr-o staþie de pompare plutitoare SPA km 221, careeste amplasatã într-o niºã pe malul stâng al Dunãrii (la km 221), aval de confluenþa cu râul Cãlmãþui, în zona localitãþiiStanca, judeþul Brãila.

Staþia principalã de pompare SPA km 221 asigurã apã pentru irigaþii corespunzãtor unei suprafeþe de 38.533 ha, dincare în Lunca Dunãrii sunt 5.860 ha situaþi în lunca îndiguitã Cãlmãþui - Gropeni - Chiºcani.

Sistemul de irigaþii Terasa Viziru are ca suprafeþe caracteristice: suprafaþa agricolã brutã: 33.908 ha, suprafaþa agricolãnetã: 32.673 ha.

Apa necesarã pentru irigaþii este captatã de pe malul stâng al Dunãrii (la km 221) printr-un canal de prizã ºi adusãlângã digul care protejeazã lunca împotriva inundaþiilor. În capãtul aval al canalului de prizã s-a executat o niºã, cu dimen-siuni în plan ºi adâncime adecvate amplasãrii corpurilor plutitoare, care compun staþia de pompare SPA km 221.

Ulterior dãrii în exploatare a amenajãrii de irigaþie Terasa Viziru, în perioada 1984 ÷ 1989, s-a procedat la extindereacaptãrii de la km 221 ºi a niºei respective astfel încât, printr-un canal independent din luncã ºi o staþie de repompareamplasatã la baza terasei (SRPA-I- Spiru Haret), sã se asigure debitul necesar irigãrii amenajãrilor Ialomiþa - Cãlmãþui,lanca - Surdila - Greci ºi Grãdiºtea - Fãurei - Jirlãu, B.H. Cãlmãþui ºi altele.

De la staþia SPA km 221, apa este condusã prin canalul CA - Lunca, lung de circa 8.430 m pânã la baza terasei pe carese aflã amenajarea de irigaþii Terasa Viziru.

În capãtul aval al canalului CA - Lunca se aflã staþia SRPA-01, care repompeazã/ridicã apa în capãtul amonte alcanalului CA - Terasã, din care se distribuie apã în reþelele de ordin inferior.

În cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitareastaþiilor de repompare pentru irigaþii SRPA 02, SRPA 03 ºi SRPA 04, din sistemul de irigaþii Terasa Viziru, judeþul Brãila.

Lucrãri executate:1. Canal de Aducþiune Lunca (CAL) L=8.586 m - execuþia de peree noi ºi a unui bazin de refulare la SPA I.M.

Gheorghiu ºi a unui Bazin de aspiraþie la SRPA 01.2. Canal de Aducþiune Terasã (CAT) L=26.505 m - execuþia de peree noi ºi a unui bazin de refulare la SRPA 01,

Stãvilar regulator de nivel la Km 8, 15, 21 ºi 36, stãvilar de prizã la CD3, CD4, CD6 ºi CD7.Pentru impermeabilizarea canalului CAT s-au executat:• Pentru tronsonul km 0+000 + 15+000 impermeabilizarea dupã urmãtoarea tehnologie: finisarea taluzelor, aºternerea

unui strat de nisip pentru acoperirea eventualelor denivelãri, aºezarea foliei de 0,5 mm, montarea de plasã STM Ø=4 mm,cu ochiuri de 200 mm x 200 mm, numai pe taluze (fãrã radier) peste care s-a turnat beton de 6 cm grosime, B200, conformspecificaþiilor din Proiect;

• Pe tronsoanele la care s-a constatat, dupã curãþire ºi decopertare, instabilitatea taluzelor, iar pentru stabilitateaacestora s-au utilizat în plus materiale geotextile ºi armãturã pe întreaga secþiune a canalului;

• Pe tronsonul de la km 15+000 +26+000 s-a aplicat soluþia folositã la canalele CD8 ºi CD10.

Reabilitarea infrastructurii principalea sistemului de irigaþii Terasa Viziru

Investiþia „REABILITAREA INFRASTRUCTURII PRINCIPALE A SISTEMULUI DE IRIGAÞII TERASA VIZIRU” s-arealizat în cadrul Programului „Proiectul de Reabilitare ºi Reformã a Irigaþiilor” ºi s-a derulat prin MinisterulAgriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, Unitatea de Management a Proiectului cu aceastã temã. Finanþareainvestiþiei a fost realizatã prin co-finanþare din partea BIRD ºi Guvern.

CAT km 4+200 Racord CAT - CD8 km 19+900CAT km 17+100

ing. Maria OANCEA

Page 5: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Având în vedere cã pe CAT, în zona tronsonului 10, a fost întâlnit un strat freatic, pentru execuþia tronsonului a fostprevãzutã urmãtoarea tehnologie în 3 etape:

ETAPA 1:• Excavaþie material umed din depuneri, pânã la teren sãnãtos, circulabil, sau pânã la cota talvegului iniþial, dacã este dalat;• Execuþie tranºee pentru dren. Tranºeea are minim 1,0 m adâncime, pentru realizarea unei curbe de depresie eficientã; • Îmbrãcarea laturilor tranºeii cu geotextil TERASIN NS 110 sau NS 120. Marginile geotextilului s-au rãsfirat lateral de

tranºee pe minim 0,5 m lãþime, pentru petrecere cu geotextilul care s-a pozat ulterior;• Aºternere strat de 5-10 cm de nisip, pietriº sau alt material granular drenant, pentru a nu exista goluri sub conducta

drenantã. Materialul nu s-a compactat;• Pozare conductã drenantã, tuburi pentru drenaj PVC Dn 110 mm, fante 2700, SN4. Din 50 în 50 m s-a prevãzut un

cãmin de colectare din tub gofrat PVC Dn 600 mm, cu 0,50 m sub cota radierului conductei drenante. În cãmine s-auintrodus pompe de epuisment pe durata execuþiei lucrãrilor;

• Umpluturã de material granular drenant (beton concasat, refuz de ciur, pietriº mãrgãritar, balast de râu spãlat etc).Materialul s-a compactat cu maiul de mânã, nu cu placa vibrantã.

ETAPA 2:• Îmbrãcare fund canal ºi parþial taluze, pe înãlþimea de 0,25 m cu geotextil TERASIN NS 200; • Aºternere strat de 20-25 cm de material granular drenant (beton concasat, refuz de ciur, pietriº mãrgãritar, balast de

râu spãlat etc);• Acoperire strat drenant cu geotextil TERASIN NS 200, cu rol filtrant ºi de consolidare teren de fundare; • Umpluturi compactate cu material local pentru aducerea la cota proiectatã a radierului canalului. ETAPA 3:• Excavare pentru profilare pe taluzul opus celui pe care se fac umpluturi;• Execuþie umpluturi cu material local pe taluz, primele trei straturi de 0,30 m dupã compactare; • Excavare treapta de înfrãþire pe taluzul pe care se vor executa umpluturi (treptele de înfrãþire vor avea 0,60 m înãlþime

ºi 0,90 m între trepte, pe înãlþime);• Execuþie umpluturi cu material local pe taluz, douã straturi, de 0,30 m dupã compactare; • Umpluturile s-au realizat prin basculare material pe taluz ºi lopãtare, prin depunere cu cupa excavatorului, prin

transport cu roaba sau cu alte metode propuse de antreprenor.Având în vedere insuficienþa plãcilor de beton prefabricat care sã fie refolosite pentru finalizarea lucrãrilor, au fost

prevãzute secþiuni de canal cu pereu de beton monolit pe toatã secþiunea.3. Canal de Distribuþie CD8 L= 3.800 m - execuþia de peree noi; Pragul deversor de la intrarea pe canalul CD8 s-a

refãcut în întregime.4. Canal de Distribuþie CD10 L= 9.189 m - execuþia de peree noi ºi a unui stãvilar de prizã la Km 0,00 ºi a unui

descãrcãtor Km 0+306.Pentru canalele CD8 ºi CD10 s-a utilizat urmãtoarea soluþie pentru impermeabilizare:• Protecþie taluze ºi radiere canale cu plãci de beton simplu, 6 cm grosime, turnate monolit în care se înglobeazã o

plasã sudatã SR 438-3 - 200 mm x 200 mm, montatã la mijlocul grosimii plãcii de beton;• Modificarea dimensiunilor plãcilor de beton prin prevederea rosturilor de contracþie la distanþe de 2 m. Dimensiunile

dalelor tip devin 2,50 m x 2,00 m x 0,06 m;• Dalele sunt pozate pe o folie de etanºare de 0,25 mm grosime ºi un strat de nisip de 1-2 cm;• Sub dale se prevede un geotextil neþesut tip TERASIN NS 110 g/mp;• La CD8 pe tronsonul între km 0+200 + 0+600 unde baza micã are lãþimea de 2 m turnarea betonului s-a fãcut respec-

tând aliniamentul ºi lãþimea fundului de canal pe întregul tronson.5. Pentru staþiile de repompare, lucrãrile prevãzute (de construcþii ºi instalaþii) au fost la urmãtoarele obiective: Bazin

de aspiraþie, Infrastructurã Staþie de pompare, Superstructurã Staþie de pompare, Cabinã operator, Cãmin din betonarmat, Echipament de bazã, Echipament auxiliar, Conductã de retur, Echipament exterior, Echipament electric, Conductãde retur, Staþia electricã, Echipament de iluminat, Echipament de automatizare.

Proiectarea lucrãrilor a fost realizatã de TAHAL CONSULTING ENGINEERS Ltd, SC ECO AQUA DESIGN SRL Bucureºti,SC ARGOS SA, SC AVERSA SA ºi SC HIDROCONSTRUCÞIA SA. �

Fabrica de betoane Bordei Verde Conducta de refulare SRPA 04 CAT Racord CD8 ºi Priza CD7

Page 6: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20126

Staþiile de metrou JIULUI ºi PARC BAZILESCU

Punerea în funcþiune a staþiilor demetrou Jiului ºi Parc Bazilescu, dincadrul Magistralei 4, completeazãreþeaua de metrou în cartierulBucureºtii Noi, zonã deficitarã laserviciile de transport în comun.

Lucrãrile executate au extinsMagistrala 4 de metrou cu 3,6 km ºiau cuprins:

• Staþia Jiului;• Interstaþia Jiului – Parc Bazilescu;• Staþia Parc Bazilescu;• Centrala de ventilaþie PLS Pod

Constanþa.La cele douã staþii de metrou

lucrãrile au început în anul 1988, iarîn octombrie 2010 au începutlucrãrile la calea de rulare, finisare ºiinstalaþii electrice.

Ambele staþii au peron central, cudouã vestibule amplasate la cape-tele peroanelor, cu pasaje pietonaleºi câte douã accese.

Energia electricã necesarã trac-þiunii este asiguratã din substaþiaelectricã a Staþiei Jiului. Instalaþiilede joasã tensiune sunt alimentatedin tablourile generale de distribuþie,care la rândul lor sunt alimentateprin intermediul transformatoarelorde staþii.

Au fost executate instalaþii com-plexe: electrice, sanitare, de ventilare,de automatizare ºi telemecanicã,instalaþii de comunicare.

Finisajele din spaþiile publice auconstat în:

• montaje moderne, rezistente lafoc, la coroziune ºi antivandalism,uºor de înlocuit ºi uºor de întreþinut;

• pardoseli din piatrã naturalã, pereþiplacaþi cu panouri metalice perforatedin tablã emailatã vitrificatã, materialincombustibil, tavane false din ele-mente liniare din aluminiu, balus-trade ºi mâini curente din þeavã deinox etc.

Pentru o circulaþie mai uºoarã dela nivelul peronului la cota trotuarului,staþia este prevãzutã cu lifturi laexterior ºi la interior. De asemenea,s-au montat escalatoare la ambelecapete ale staþiei.

Staþiile sunt prevãzute cu sem-nalisticã de dirijare ºi informare acãlãtorilor, atât la interior cât ºi laexterior precum ºi cu benzi dedirecþionare ºi sisteme de sem-nalizare specialã pentru persoanelecu handicap.

Prin lucrãrile de bunã calitateexecutate, cele douã staþii de metrourãspund cerinþelor moderne de ex-ploatare ºi de confort pentru public. �

Antreprenor: Asocierea SOMET SA, SCHINDLER SRL ºi TIAB SABeneficiar: METROREX SAProiectant general: METROUL SA

Page 7: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 7

Staþiile de metrou JIULUI ºi PARC BAZILESCUInstalaþii electrice, de automatizare, sanitare ºi HVAC

În cadrul sistemului electroener-getic aferent investiþiei „Magistrala 4.Racord 2, zona 1Mai – staþia ParcBazilescu – staþia Jiului ºi douã inter-staþii”, SC TIAB SA a executat în peri-oada noiembrie 2010 - iunie 2011urmãtoarele instalaþii electrice specifice:

• Instalaþii electrice de medie ten-siune 20 kV - 50 Hz;

• Instalaþii electrice de tracþiune –825 Vc.c.;

• Instalaþii electrice de joasã ten-siune 0,4 kV - 50 Hz;

Echipamentele electrice de alimen-tare, de transformare ºi redresare,sunt amplasate în substaþii electricede tracþiune (SET), de la care ener-gia necesarã tracþiunii ramelor demetrou este transmisã acestoraprintr-o reþea de distribuþie cu liniede contact sub formã de a 3-a ºinã,dispusã lateral cãii de rulare.

Alimentarea cu energie electricãa instalaþiilor de iluminat ºi forþa careasigurã serviciile proprii ale staþiilorde cãlãtori, precum ºi ale tuneleloradiacente, se realizeazã prin posturide transformare ºi o reþea de dis-tribuþie trifazatã de joasã tensiune400/230 V – 50 Hz.

Pentru instalaþiile metroului carepretind continuitatea absolutã a ali-mentãrii cum sunt instalaþiile pentru

controlul circulaþiei, iluminatul de si-guranþã etc., s-au prevãzut surseneîntreruptibile de tensiune.

Pentru realizarea distribuþiei încadrul sistemului de medie tensiune20 kV - 50 Hz, pentru alimentareasistemului de tracþiune ºi a instalaþiiloraferente serviciilor auxiliare, o sub-staþie electricã are un numãr de 12 celulede 20 kV - 50 Hz (furnizor EATON),prefabricate de interior, dispuse peun sistem de douã bare simple dedistribuþie, cu posibilitatea unificãriilor printr-o cuplã longitudinalã.

Pentru a asigura flexibilitatea sis-temului, panourile celulelor se reali-zeazã din componente modulare,incluzând întreruptoare automate,separatoare de sarcinã, siguranþefuzibile, panouri de mãsurã, bare ºiterminale de cabluri.

Sistemul de tracþiune în curentcontinuu al metroului cuprinde:grupurile de transformare-redresarepentru tracþiune, instalaþiile de dis-tribuþie la a 3-a ºinã (celule de dis-tribuþie, sistemele de secþionori,cablurile ºi fiderii de tracþiune).

Asigurarea alimentãrii necesareinstalaþiei de tracþiune cu tensiuneade 825 Vcc se face cu ajutorul adouã grupuri trafo-redresoare (GTR).

Distribuþia în curent continuu seface prin intermediul unor grupuri decelule distincte, pentru polul „+”,celulele de barã pozitivã. Sistemulde celule este prevãzut cu întrerup-toare ultrarapide, tip MB, montate pecãrucioare mobile.

Cablurile electrice de forþã, comandãºi semnalizare sunt din cupru cu izo-laþie XLPE, cu urmãtoarele caracte-ristici în caz de incendiu: întârziere lapropagarea flãcãrii, toxicitate redusãa gazelor ºi fumului, fãrã halogeni încompoziþie. �

Antreprenor de specialitate: TIAB SABeneficiar: METROREX SAProiectant general: METROUL SA

Page 8: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20128

MAGISTRALA 4 DE METROU - RACORD 2Staþiile PARC BAZILESCU ºi JIULUI

Proiectare ºi consultanþã

Metroul SA a executat proiectulpentru finalizarea lucrãrilor ºi pune-rea în funcþiune a secþiunii Racordu-lui 2, de la 1 Mai la Laromet, aferentMagistralei 4 de metrou.

Staþia Bazilescu aduce un con-cept nou ºi provocator, atât casoluþie structuralã, cât ºi din punctde vedere al finisãrii arhitecturaleinterioare ºi exterioare.

Spaþiul interior se doreºte a fi unulcald ºi primitor, sugerat de paleta deculori alese dar ºi prin iluminatulgeneros, iar accesele (vestibule supra-terane) se suprapun cu o notã mo-dernã, pe fundalul construit al zoneiadiacente.

În premierã pentru metroul bucureº-tean, staþia Bazilescu oferã accesulneîngrãdit pentru persoanele cuhandicap vizual prin trasee speciale

care fac legãtura peron-vestibulesupraterane. De asemenea, pentrua încuraja cãlãtoriile cu bicicleta, aufost prevãzute, la exteriorul acce-selor, rastele speciale pentru parca-rea bicicletelor.

Realizarea proiectului a fostfacilitatã de o bunã relaþie proiectant– beneficiar, ceea ce a dus la adop-tarea unor soluþii noi pentru acestmijloc de transport specific oraºuluiBucureºti.

Staþia Jiului – integratã în Racor-dul 2 al Magistralei 4 de metrou,rãspunde unor cerinþe moderne deexploatare pentru publicul cãlãtor,plecând de la o structurã existentã,conceputã în urmã cu aproximativ25 de ani.

Imaginea de ansamblu a staþieieste aceea cu care cãlãtorul bucu-reºtean este familiarizat: vestibulelaterale ºi peron insular. Diferenþa ofac interpretarea ºi punerea în operãa finisajelor la nivelul pardoselilor, apereþilor ºi a plafoanelor false.

S-au utilizat materiale noi, dura-bile, care corespund condiþiilor dinsubteran ºi care, prin calitatea lor, facplãcutã cãlãtoria cu metroul.

Staþia este prevãzutã cu dotãricare încurajeazã cãlãtorul cãtreacest mijloc de transport în comun:escalatoare ºi lifturi, grupuri sanitarepentru public în ambele capete alestaþiei, benzi de direcþionare pentrupersoanele cu dizabilitãþi vizuale.

Prin punerea în funcþiune a acestorstaþii de metrou se faciliteazã acce-sul la locurile de muncã din sectorulservicii (bãnci, centre comerciale),învãþãmânt (ºcoli, universitãþi), culturã(teatre, cinematografe, biblioteci,expoziþii). �

Proiectant general: METROUL SABeneficiar: METROREX SA

Page 9: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 10: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201210

EURODRILL FUNDAÞII SRL este o

societate specializatã în execuþia lucrãrilor

geotehnice ºi de fundaþii speciale care

activeazã pe piaþa lucrãrilor de construcþii.

Personalul înalt calificat, precum ºi

dotãrile tehnice, asigurã capacitatea de

a executa majoritatea tipurilor de lucrãri

geotehnice ºi de fundaþii speciale ºi anume:

FUNDAÞII SPECIALE� coloane forate sub protecþia noroiului bentonitic, cu diametre

între 400 mm - 1.500 mm;� coloane forate prin metoda CFA (metoda cu ºnec continuu);� încercãri de probã.

STRUCTURI DE SPRIJINIRE� pereþi din coloane forate;� spijiniri tip BERLINEZ.

ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE� coloane forate de îndesare;� coloane din balast compactat;� injecþii de ciment.

EPUISMENTE� epuismente pe mari suprafeþe cu puþuri de vacuum;� excavaþii adânci cu puþuri de epuismente de diametre mari.

STUDII GEOTEHNICE PROIECTARECONSULTANÞÃ

Page 11: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 12: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Ecologizare cu geomembraneing. Cristina FEODOROV, Cristian Alexandru PÃUN – IRIDEX GROUP PLASTIC

Sistemul de impermeabilizare ºi

protecþie realizat cu geomembranã

constã, în principiu, dintr-un sistem

fabricat din folii îmbinate prin sudurã

termicã de contact sau sudurã cu

adaos de material extrudat, aplicatã

pe suprafeþele elementelor de con-

strucþie supuse acþiunii agenþilor

chimici sau apei poluate.Îmbinarea foliilor prin sudurã

necesitã mânã de lucru specializatã

în astfel de lucrãri ºi, din aceastã

cauzã, se recomandã sã fie realizatã

numai de personal calificat ºi sã se

utilizeze aparate de sudurã indicate

de firma producãtoare.

Odatã cu intrarea României în UE, tot mai mulþi antreprenori doresc accesarea fondurilor europene.Sectorul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, spre exemplu, domeniul care atrage cele mai multe fonduri înRomânia, a reuºit sã contribuie masiv în perioada 2007-2013 la cei doar 40% din potenþialul de absorbþie alîntregii þãri. În vederea obþinerii acestor fonduri, este nevoie de pregãtirea unui dosar amplu care necesitã,printre altele, ºi obþinerea unui aviz, din partea Ministerului Mediului, de protecþie a solului de dejecþiileanimaliere care ar putea otrãvi pânzele freatice ºi solul în sine. Dupã ce dejecþiile sunt depozitate ºi tratateîntr-un batal special amenajat, acestea pot reprezenta un foarte valoros îngrãºãmânt obþinut într-un modecologic ºi economic.

În ajutorul fermierilor dornici sã gãseascã o soluþie viabilã la aceastã problemã, tehnologia pe bazã degeomembrane a firmei Iridex Group Plastic devine renumitã ºi folositã în România ºi nu numai.

Geomembranele sunt produse polimerice plane, sub-

þiri, sub formã de folii, impermeabile, utilizate pentru

etanºare în contact cu pãmânturi sau alte materiale.

Membranele din polietilenã de înaltã densitate (PEID) au

o rezistenþã chimicã excelentã, rezistenþã la factorii de

mediu (inclusiv radiaþii UV) ºi la temperaturi înalte, se

comercializeazã într-o gamã variatã de grosimi (0,3 mm

÷ 5 mm), nu prezintã pericol pentru utilizatori, nu sunt

toxice, nu polueazã, nu prezintã pericol pentru mediu ºi

sãnãtatea oamenilor. Pentru domeniul agriculturii sunt

recomandate geomembranele cu grosimi cuprinse între

1,5 mm ºi 2,5 mm. Ca model, se pot observa valorile din

tabelul alãturat.

BENEFICII & AVANTAJE

METODA DE APLICARE (MONTAJ)

Page 13: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Suprafaþa stratului suport trebuie

sã fie netedã, planã, compactatã în

conformitate cu cerinþele ºi specifi-

caþiile proiectului, sã nu prezinte

corpuri strãine, pietriº cu o granulo-

metrie mare sau alte obiecte care ar

putea deteriora geomembrana.

Dacã existã astfel de materiale,

acestea trebuie înlãturate ºi/sau sã

fie perfect înglobate în stratul de

argilã. Zonele cu capacitate portantã

scãzutã sau compresibile, care nu

pot fi în mod satisfãcãtor com-

pactate, trebuie eliminate ºi înlocuite

cu material de umplere compactat

corespunzãtor.

În zona tranºeei de ancorare se

poate folosi un strat de geotextil cu

rol de protecþie la suprafaþa de con-

tact, pentru a împiedica poansona-

rea sau tãierea acesteia.

Fixarea geomembranei de polietilenã de înaltã densitate se face în funcþie de suport ºi de domeniul de utilizare,în urmãtoarele moduri:

• prin ancorare pe contur, în ºanþuri acoperite cu pãmânt, în cazul impermeabilizãrii lucrãrilor de pãmânt(îmbunãtãþiri funciare, depozite de deºeuri menajere, industriale, agricole, construcþii hidrotehnice, de gospodãrire aapelor etc.);

• prindere mecanicã prin dibluri ºi ºuruburi pe platbande de oþel, în cazul impermeabilizãrii elementelor de con-strucþie din beton, zidãrie sau metal.

UTILIZÃRI CURENTE ALE GEOMEMBRANELOR• impermeabilizarea bazinelor de stocare, tratare ºi

epurare a apelor reziduale;

• impermeabilizarea acumularilor de apã, lacuri artifi-

ciale, heleºtee;

• protecþia elementelor de construcþii din beton, sub-

terane sau supraterane, contra umiditãþii pãmântului, a

apelor cu ºi fãrã presiune hidrostaticã;

• impermeabilizarea depozitelor de deºeuri industriale,agricole ºi menajere;

• impermeabilizarea canalelor, tunelelor, barajelor depãmânt;

• protecþia construcþiilor metalice din industria petrochimicã;• construcþii hidrotehnice ºi de gospodãrire a apelor;• construcþii pentru îmbunãtãþiri funciare, staþii de

benzinã etc.

Page 14: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201214

Sistemul de zidãrie cu rosturi subþiri – BCA Elpreco

Adaptându-se continuu la cerin-þele pieþei, Elpreco a dezvoltat sis-teme complete ºi performante, precum:

• Sistemul de zidãrie: BCA, mortare,amorse, tencuieli ºi unelte;

• Sistemul de învelitoare: þiglã dinbeton ºi diverse accesorii pentruacoperiº;

• Sistemul de pavaj: pavele, bor-duri, jgheaburi ºi jardiniere;

• Sistemul de canalizare: tuburi ºicãmine din beton.

Acestea acoperã principalelenevoi ale clienþilor, fie ei mari con-structori, mici meseriaºi, autoritãþilocale sau persoane fizice, con-tribuind, totodatã, la îmbunãtãþireacalitãþii construcþiilor.

Dezvoltarea sistemului de zidãriecu rosturi subþiri Elpreco a urmãritoferirea unei soluþii mai eficientedecât sistemul clasic.

Avantajele folosirii acestui sistemsunt:

• Excelentã izolare termicã ºi fonicã;• Produs ecologic ce asigurã un

microclimat interior sãnãtos;• Reducerea semnificativã a con-

sumului de mortar;• Timp redus de realizare ºi efort

fizic mai mic;Betonul Celular Autoclavizat (BCA)

este un material ecologic pentruconstrucþii, obþinut dintr-un amestecde nisip, ciment, var, ghips ºi apã.

În funcþie de grosime, BCA-ul seutilizeazã ca material de zidãrie saude izolaþie.

BCA-ul Elpreco este caracterizatprin proprietãþi izolante termice ºifonice de excepþie, având un coefi-cient de transfer termic foarte bun,comparativ cu alte materiale dezidãrie.

Utilizarea acestuia împreunã cumortarele care alcãtuiesc sistemulde zidãrie cu rosturi subþiri – ElprecoFix, Spritz ºi Flex – permite reali-zarea unor clãdiri eficiente dinpunct de vedere energetic, cu cos-turi reduse de încãlzire, asigurândeconomii substanþiale în timp, pre-cum ºi un microclimat interior plãcutºi sãnãtos.

Gama de mortare cuprinde:• Elpreco Fix – mortar uscat, gata

preparat, folosit în strat subþire pen-tru zidirea blocurilor de BCA;

• Elpreco Spritz – amorsã deciment pentru egalizarea absorbþieiºi îmbunãtãþirea aderenþei, aplicabilãmanual sau mecanizat, la exterior,înaintea tencuirii;

• Elpreco Flex – tencuialã mineralãde tip var-ciment, cu aplicare manu-alã sau mecanizatã, pentru interior ºiexterior, aplicabilã pe zidãrii din BCA.

Utilizarea mistriei cu zimþi, larealizarea pereþilor din zidãrie curosturi subþiri, permite distribuireauniformã a mortarului în strat subþirecu o grosime de maxim 3 mm,ducând la scãderea semnificativã aconsumului de mortar.

Dimensiunile blocurilor de BCAajutã la o construcþie rapidã azidurilor, economisind, astfel, timp ºibani, permiþând realizarea clãdirilorîntr-un timp mult mai scurt.

Lucrabilitatea deosebitã a BCA-ului duce la economii de materiale.BCA-ul poate fi tãiat foarte uºor ladimensiunile dorite, în funcþie denecesitãþi, minimizând pierderile ºireducând impactul asupra mediului.De asemenea, se pot realiza rapidlãcaºurile necesare montãrii dozelorelectrice, precum ºi canalele pentrupozarea cablurilor electrice.

Precizia dimensionalã ridicatã ablocurilor de BCA face posibilãobþinerea unui grad ridicat de finisajîncã din faza de realizare a zidãriei.

Toate aceste avantaje reco-mandã sistemul de zidãrie Elprecopentru o multitudine de utilizãri, pre-cum locuinþe, clãdiri administrative ºide birouri, spitale, ºcoli, hale indus-triale etc. �Zidãrie BCA ElprecoSistem Zidãrie BCA Elpreco

Elpreco este, de 50 de ani, unul dintre liderii pieþei româneºti în domeniul materialelor de construcþii -un nume cu tradiþie - fiind un reper al industriei de profil. Preocuparea permanentã pentru dezvoltare afãcut din Elpreco o firmã dinamicã ºi activã.

Page 15: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 16: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201216

Laurenþiu PLOSCEANU – preºedinte ARACO

ESTIMÃRI (RISCURI ªI CONDIÞIONALITÃÞI)Principalele estimãri disponibile pentru intervalul

2012 – 2013 cuprind urmãtoarele evoluþii:

1. Se prevede cã extinderea crizei comunitare ºi

evoluþia dosarului Grecia nu vor genera fluxuri majorate

de investiþii private în România;

2. Politicile economice, sociale ºi profesionale nece-

sare la nivelul statului român nu vor fi prefigurate;

3. Capacitatea de absorbþie a fondurilor structurale

disponibile nu se va îmbunãtãþi semnificativ;

4. CE va lansa, pânã în varã, o comunicare intitulatã

„Construction 2020“ prin care se va încerca, în contextul

Strategiei UE 2020, sã se jaloneze direcþiile de dez-

voltare ale sectorului de construcþii la nivel comunitar;

5. Existã riscul amplificãrii fluxurilor migrante de

muncitori, în contextul în care Germania a anunþat pentru

viitor deschiderea pieþei forþei de muncã pentru Europa

centralã ºi de Est pentru 5 milioane de locuri de muncã în

construcþii, agriculturã, alimentaþie ºi salubritate;

6. Se face simþitã disponibilitatea actualului guvern

pentru corecþii legislative în ceea ce priveºte achiziþiile

publice, reducerea CAS, plata TVA, implementarea

Directivei CE privind plãþile întârziate, programele de efi-

cienþã energeticã, finanþarea programelor de infrastruc-

turã ºi mediu, certificarea capabilitãþii operatorilor din

construcþii;

7. Competiþia cu antrepenorii strãini se va menþine în

parametrii ultimilor ani;

8. Disponibilitatea cãtre creditare a sistemului bancar

va rãmâne foarte discretã;

9. Legislaþia PPP va genera, doar prin excepþie,

proiecte care sã conteze în dezvoltarea sectorului de

construcþii;

10. Se va încerca o dinamizare a finanþãrii proiectelor

de reabilitare energeticã a clãdirilor;

11. Este probabil ca, din 2013, sã se înfiinþeze un

minister al dialogului social;

12. Pieþele externe cu potenþial pentru societãþile din

România vor fi cele din Kurdistan, nordul Africii, Serbia;

13. Se va menþine, deºi în scãdere, disponibilitatea

de investire din þãrile arabe ºi RP China.

Principalele direcþii de acþiune ale ARACO, pro-

puse pentru perioada 2011-2012, se profileazã în

urmãtoarele direcþii:

• Lobby regional, naþional ºi internaþional pentru

generarea de fluxuri financiare aferente proiectelor de

construcþii (finanþãri publice naþionale ºi comunitare pre-

cum ºi finanþãri în PPP);

• Promovarea amendamentelor necesare breslei

constructorilor la legislaþia achiziþiilor publice ºi la legis-

laþia fiscalã din România ;

• Promovarea reglementãrilor privind obligativitatea

certificãrii capabilitãþii societãþilor de construcþii care

activeazã în România;

• Promovarea Strategiei, elaboratã de ARACO, privind

dezvoltarea infrastructurii în România pânã în 2013;

• Dezvoltarea parteneriatelor cu antreprenorii strãini

din România, direct ºi prin intermediul CPTT (Comitetul

paritar pentru trusturi transnaþionale), atragerea lor în

rândul membrilor ARACO ºi corecta informare asupra

palmaresului acestora;

Recent, în noul sediu al Bibliotecii Naþionale a României a avut loc prezentarea raportului de activitate alComitetului Director al ARACO pe perioada 2011 - 2012, prilej cu care s-a desfãºurat ºi festivitatea dedecernare a „Trofeului Calitãþii”, eveniment aflat la cea de-a XVI-a ediþie.

Trofeul respectiv rãmâne în actualitate fiind o dovadã a profesionalismului ridicat la rang de artã ºi efi-cienþã, chiar în condiþiile unei prelungite crize în sectorul de investiþii.

Dar sã vedem ce-ºi propune ARACO pentru perioada urmãtoare.

Direcþii de acþiune strategicã

ARACO

Page 17: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

• Informarea entitãþilor achizitoare, a sistemului ban-

car ºi a membrilor ARACO în legãturã cu riscurile

tehnice ºi comerciale generate de prezenþa în România

a unor antreprenori români sau strãini;

• Consolidarea poziþiei ARACO în ACPR, în CES, în

CESE ºi FIEC ºi mandatarea Comitetului director pentru

derularea alianþelor necesare;

• Consolidarea parteneriatelor cu patronatele de pro-

fil din Germania, Franþa, Italia, Belgia, Bulgaria,

Moldova, Elveþia, Spania, Rusia, Coreea ºi China;

• Consolidarea reprezentativitãþii ARACO la nivelul

sectorului de construcþii prin atragerea, pe aceeaºi plat-

formã de acþiune ºi juridicã, a patronatelor ºi asociaþiilor

profesionale cu activitãþi în sau complementare sectoru-

lui de construcþii;

• Consolidarea reprezentativitãþii confederative a

ARACO la nivel naþional;

• Consolidarea colaborãrii cu ARB (Asociaþia

Romanã a Bãncilor);

• Consolidarea parteneriatului cu mediul universitar

tehnic de construcþii din centrele universitare din România;

• Consolidarea parteneriatului social cu sindicatele

reprezentative la nivel de ramurã, prin efort propriu ºi

dezvoltarea entitãþilor paritare create pentru sector con-

form Acordului Social Sectorial actualizat (CSC, CMC,

CPMM, CPTT CASIMMCO, CCC etc.) precum ºi a

parteneriatului social la nivel naþional;

• Dezvoltarea parteneriatelor pe relaþia Bulgaria, Serbia,

Moldova, Turkmenistan, Rusia ºi China, în conformitate

cu interesele manifestate de membrii ARACO;

• Îmbunãtãþirea dinamicã a politicii de comunicare a

ARACO;

• Implicarea selectivã a ARACO în proiecte cu

finanþare comunitarã ºi asigurarea resurselor pentru

cofinanþare (2%), în parteneriat cu membrii care benefi-

ciazã de aceste programe etc.

Intenþii ºi proiecte sunt destule, deci; ARACO

prin membrii sãi este pregãtitã sã-ºi revigoreze par-

ticiparea la punerea în operã a multor, foarte multor

proiecte de investiþii deoarece societãþile de construc-

þii deþin importante utilaje, tehnologii ºi potenþial

uman, potenþial care, în prezent… ºomeazã.

Nu credeþi cã este o mare risipã de posibilitãþi

care ar contribui, concret, la dinamizarea întregii

economii româneºti?

Toatã lumea aºteaptã! Problema este pânã când? �

Page 18: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201218

BAUER IN-HOUSE 2012

Pe parcursul celor patru zile aleexpoziþiei, participanþii au putut vedeacele mai noi utilaje ºi echipamentepentru foraj, realizate de firmaBAUER ºi de celelalte companii dincadrul grupului. Invitaþii interesaþi auparticipat la colocvii pe diverse temedin domeniu, sau au asistat lademonstraþiile organizate în poligo-nul de încercãri de la fabrica dinAresing, local i tate vecinã cuSchrobenhausen unde se aflã sediulcentral al companiei.

Firma mamã, BAUER Maschinen,a expus, pentru prima datã, utilajele deforaj pentru piloþi, din seria BG, con-form noului concept, prin care acestease realizeazã în douã linii distincte, înfuncþie de clienþii cãrora se adreseazã:”Value Line” ºi ”Premium Line”.

Maºinile BG din seria ”Value Line”sunt destinate, în exclusivitate, foraju-lui pentru piloþi cu barã telescopicã detip Kelly.

Acestea au anumite caracteristicispecifice, precum:

• mastul mai înalt, pentru a permiteforaje la adâncimi mai mari;

• axa de foraj mai depãrtatã demast pentru a permite foraje la diame-tre mai mari;

• trolii cu forþã de tragere mãritã;• un randament sporit al motorului

diesel de antrenare.Din aceastã gamã au fost expuse

modelele:• BG 20 H, cu un ciocan pneumatic

multiplu (MHD), care a putut fi vãzut ºiîn lucru la Aresing;

• BG 26, cu sistem debare Kelly pentru 36 mºi o cupã de foraj deø2.100 mm;

• BG 30, cu sistemde bare Kelly pentru 36 mºi o cupã de foraj deø2.300 mm.

Maºinile BG din seria”Premium Line” cuprindutilajele de foraj multifunc-þionale, pentru aplicaþiidiverse din domeniultehnologiilor pentru fun-daþii speciale, cum ar fi:

• forajul standard cubarã Kelly (cu sau fãrãtuburi de protecþie);

• forajul cu burghiu cu melc conti-nuu (CFA);

• forajul cu burghiu cu melc con-tinuu tubat (CCFA) - cu cap dublu derotire;

• foraj fãrã scoaterea la suprafaþã amaterialului, care este presat în pereþiigãurii (FDP);

• foraj prin care materialul forat esteamestecat cu suspensia de ciment(CSM ºi SMW);

• forajul pentru piloþi de balast, cuvibratoare de adâncime;

• foraje pentru pereþi diafragmã, prinataºarea de unitãþi de frezare.

Din aceastã gamã au fost expusemodelele:

• BG 20 H, echipat cu un vibratorde adâncime TR 17 ºi sistem dealimentare cu pietriº, pentru execuþiede piloþi de balast;

• BG 30, echipat cu burghiu cumelc continuu de ø770 mm pentruadâncime de 17,5 m;

• BG 39 (133 t), echipat cu sistemde bare Kelly pentru 36 m ºi o cupãde foraj de ø1.650 mm, cu oscilatorBV 2000;

• BG 46 (176 t), echipat cu cap derotire care permite antrenarea în sen-suri diferite a burghiului cu melc con-tinuu ºi a tubului de foraj cu diametruexterior de 880 mm.

Tot BAUER Maschinen a expus omacara MC 64 specialã, cu unitãþi defrezare CBC25, concepute pentrulucrul în spaþii cu înãlþime limitatã,max. 5 m.

Toate firmele componente ale gru-pului BAUER au fost prezente în expo-ziþie cu cele mai semnificative dintreultimele realizãri.

RTG Rammtechnik GmbH aprezentat:

• utilajul pentru palplanºe RG19T,cu mast telescopic ºi cu capul vibratorMR 150 AVM;

• noul utilaj multifuncþional RG18S,cu mast fix, echipat în expoziþie cu capdublu de rotire, ce antreneazã unechipament special de foraj pentrupiloþi, în sistem ”soil mixing”, în carecoloana de foraj ºi coloana pentruamestec se rotesc în sensuri diferite.

PRAKLA Bohrtechnik a prezentatnoul utilaj universal de foraj pentrupuþuri RB 15, cu sistem de rulare peºenile. Maºina are ca particularitateposibilitatea de foraj cu mastul înclinatpânã la 450, situaþie importantã pentruforajele de explorãri minerale.

De 25 de ani, expoziþia BAUER IN HOUSE este un loc de unde se pot culege informaþii despre ultimeleinovaþii din domeniul ingineriei ºi tehnologiei echipamentelor pentru fundaþii speciale. De asemenea, este loculunde se pot vedea, în acþiune, diferite maºini BAUER ºi unde te poþi bucura de ospitalitatea bavarezã a gazdelor.

La ediþia din acest an s-au înregistrat peste 2.200 de vizitatori din 72 de þãri din întreaga lume, mai mulþi cu10% faþã de anul trecut. Aceasta reprezintã un real succes ºi un semnal important pentru o aºteptatã revigorare aactivitãþii în construcþii în urmãtorii ani.

Page 19: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

KLEMM Bohrtechnik a expuscinci instalaþii de foraj echipate pentrudiferite aplicaþii:

• KR 709-2 ºi KR 704-1E pentruforaje de micropiloþi;

• KR 801-3FS, KR806 3F, KR807-7F, KR 909-1 pentru foraje de micropi-loþi ºi pentru ancore.

Ca o noutate, KLEMM a prezentatpe una dintre maºini un echipamentpentru prelevare de probe pentru studiigeotehnice.

Au fost prezente, de asemenea, înexpoziþie cu cele mai noi realizãrifirmele:

• ABS Trenchless cu echipamentede foraj orizontal de subtraversare ºipentru înlocuirea conductelor vechi;

• HAUSHERR System Bohrtech-nik cu maºina HSB 3000 cu ciocan defund, pentru foraje în cariere;

• FAMBO ºi PILECO cu echipa-mente pentru bãtut piloþi metalici ºipalplanºe;

• MAT cu instalaþii de preparare ºiinjecþie a fluidelor de foraj.

Pentru a înþelege mai bine atmo-sfera expozi þ ie i puteþ i accesawebsite-ul BAUER, la adresa:http://www.bauer.de/en/bma/exhibition/

Page 20: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201220

Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii

Oferta de Servicii furnizate cuprinde:1. Expertizare tehnicã, Consultanþã ºi inginerie, Arhitecturã ºi

Proiectare, Testãri in situ de construcþii ºi cãi de comunicaþii ºiLaborator grad II autorizat ISC pe domeniile:

GTF - Geotehnicã ºi teren de fundare;MBM - Materiale pentru betoane ºi mortare;BBABP - Beton, beton armat, beton precomprimat;ANCFD - Agregate naturale pentru lucrãri de CF ºi drumuri;MD - Materiale pentru drumuri;D - Drumuri;HITIF - Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice;VNCEC - Verificãri nedistructive ºi a comportãrii în exploatare a

construcþiilor;2. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice ºi

Impact de mediu, Foraje pentru apã, foraje de observaþie nivelhidrostatic ºi epuismente pentru construcþii ºi cãi de comuni-caþii – Drumuri, Cãi Ferate, Poduri, Lucrãri de artã, Construcþiicivile ºi industriale;

3. Servicii de Arhitecturã – PUZ, PUD, CU, PAC, PTh+DDE;4. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comunicaþii - dru-

muri ºi cãi ferate.

EURO QUALITY TEST pune la dispoziþia beneficiarilorserviciilor sale personal competent / recunoscut / atestat /autorizat de:

• ISC - ªef laborator ºi ªefi Profile;• MLPAT(MLPTL) - Diriginþi/Inspectori de ªantier, AQ, CQ,

Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe domeniile Af, A1,A2, A3, A4, B2, B3, D;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

EURO QUALITY TEST are documentat, implementat ºicertificat un Sistem de management integrat conform stan-dardelor SR EN ISO 9000:2008 - Calitate, 14000:2005 - Mediuºi OHSAS 18001:2008 – Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã,iar pentru Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI17025:2005.

EURO QUALITY TEST este membrã a asociaþiilor profesionale:• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a

Construcþiilor;• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri din România;• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii;• AICPS - Asociaþia Inginerilor Constructori Proiectanþi de Structuri;• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii;• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica Solului ºi

Inginerie Geotehnicã;• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a Inginerilor

Geotehnicieni.

Beneficiarii serviciilor noastre ºi proiectele realizate inte-gral de noi, în care am fost parteneri sau la care am fost coop-taþi ca proiectanþi de specialitate:

1. Servicii de consultanþã tehnicã de specialitate ºiexecutarea de încercãri ºi verificãri de laborator pentru:

• COMPANIA NAÞIONALÃ DE INVESTIÞII – Realizareatronsoanelor experimentale cu materiale noi (PRP) în vedereaReabilitãrii infrastructurii rurale din România (Mãsura 322 UE) ºia drumurilor comunale în jud. Argeº, Caraº-Severin, Constanþa,Giurgiu ºi Gorj;

• Primãria Mãcin, jud. Tulcea - Lucrãri de reabilitare strãzi;• CONSTRUCCIONES RUBAU (Spania) - Reabilitare DN7C;• BUTAN GAZ - Staþie de îmbuteliere gaz lichefiat jud. Dâm-

boviþa - platforme, construcþii tehnologice ºi racorduri la DN ºi la CF;• KASSIANOS DEVELOPMENTS – Parc industrial Bucureºti Vest;

2. Studii geotehnice, hidrogeologice, expertize tehnice,proiectare ºi verificare proiectare pentru:

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Studiigeotehnice, Expertize tehnice ºi Studii de fezabilitate Reabili-tare infrastructurã ruralã - drumuri, poduri ºi podeþe, Mãsura322 UE în judeþele Bistriþa Nãsãud, Braºov, Buzãu, Dâmboviþa,Galaþi, Harghita, Ialomiþa, Mureº, Prahova, Teleorman, Tulcea;

• CNADNR – DRDP Bucureºti - Studii geotehnice, Elimi-narea efectelor inundaþiilor pe DN1 Comarnic - Sinaia, Podeþe– Posada;

• CNADNR – DRDP Iaºi - Studii geotehnice, Eliminareaefectelor inundaþiilor pe DN17A Moldoviþa - Suceviþa, km 37-41;

• CNADNR – DRDP Braºov – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri ºi podeþe DN7A Predeal – Zãrneºti - ªercaia;

• Primãria municipiului Braºov - Studiu geotehnic, Reabi-litare Pasaj rutier – Calea Fãgãraºului pe DN 1 peste CF Braºov- Râºnov;

• Consiliul Judeþean Mureº – Studii geotehnice, Reabi-litare poduri DJ106 Apold – Sighiºoara;

• Primãria Bãile Herculane, jud. Caraº Severin - Expertizetehnice, Studii geotehnice în vederea realizãrii DALI, PTh, ºiDE pentru obiectivul „Reabilitare ºi modernizare Strãzi, Poduriºi Parc Central Bãile Herculane“;

• Primãria Sector 2 Bucureºti ºi Primãria Alexandria, jud.Teleorman - Expertize tehnice în vederea Reabilitãrii termice ablocurilor de locuit;

• Primãria Panciu, jud. Vrancea - Studiu geotehnic ºiExpertizã tehnicã în vederea realizãrii DALI, PTh ºi DE pentruobiectivul „Amenajarea spaþiilor necesare funcþionãrii Labora-torului de imagisticã medicalã ºi dotarea cu tomograf a ambu-latoriului spitalului Panciu;

• Consiliul Judeþean Teleorman - Studii geotehnice,Expertizã tehnicã ºi Studii de fezabilitate / Proiecte tehnicepentru Proiecte de Reabilitare infrastructurã ruralã - drumuri,reþele edilitare de apã ºi canal în 6 comune;

• COSMOTE ROMANIAN MOBILE TELECOMMUNICA-TIONS - Expertize tehnice privind starea actualã a 60 site-uriGSM (Staþie fixã pentru telefonie mobilã) din jud. Satu Mare,Harghita, Covasna, Braºov, Dâmboviþa ºi Argeº;

• ROMPETROL DOWNSTREAM – Expertize tehnice StaþiiLITRO de distribuþie carburanþi Rompetrol, pe AutostradaA2 Bucureºti - Cernavodã;

• Grupo RAYET Internaþional (Spania) - Studii geotehnice,PUZ ºi Proiect tehnic pentru ansamblul din Baloteºti pentru3.000 locuinþe S+P+4E-7E;

• JV ICOP Spa (Italia) ºi Soares da Costa (Portugalia) -Studiu geotehnic, Reabilitarea ºi extinderea reþelei decanalizare ape pluviale ºi uzate din Municipiul Piteºti, jud.Argeº, zona colectorului cu microtunelul;

3. Lucrãri subtraversãri prin foraj dirijat • Primãria Dragomireºti, jud. Ilfov, Proiect de Reabilitare

infrastructurã ruralã – reþele edilitare de apã ºi canal. �

Realizarea unei investiþii de calitate, durabile ºi eficiente nu se mai poate face astãzi fãrã a apela la serviciile unorfirme de specialitate care furnizeazã activitãþi de inginerie ºi consultanþã tehnicã. Aceste exigenþe sunt cerute prindiferite reglementãri tehnice, juridice ºi economice aparþinând Uniunii Europene ºi asumate de cãtre România.

O asemenea firmã prezentã de mai mult timp în Revista Construcþiilor este EURO QUALITY TEST SRL Bucureºti.

drd. ing. dipl. Gabriel TRIF - Administrator EQTdrd. ing. ec. dipl. Daniela TRIF - Director EQT

Page 21: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Primul Congres privind COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILORªI PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR

din Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale– 27 - 28 septembrie 2012 –

Scopul special al Congresului constã în intenþia de aimplementa continuitatea acestor manifestãri internaþionaleºi în aceastã zonã a Europei, servind, astfel, la consolidarealegãturilor tehnico-ºtiinþifice internaþionale ale inginerilor con-structori, arhitecþi ºi tehnicieni, în condiþii transfrontaliere.

Congresul va fi organizat în staþiunea balneo-cli-matericã Bãile-Felix.

Comisia Naþionalã [CNCisC] din România invitãreprezentanþii din ramura construcþii - cercetãtori,proiectanþi, executanþi, cadre didactice din învãþã-mântul superior ºi studenþi sã participe la acesteveniment tehnico-ºtiinþific internaþional.

Tematica se referã la:� Interacþiunea construcþiilor cu mediul ambiant (acþi-

uni, efecte, aspecte ecologice);� Patologia construcþiilor (defecte, degradare, acci-

dente, avarii);� Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor

(urmãrirea comportãrii ºi intervenþii pe construcþii);� Protecþia mediului înconjurãtor (conlucrare cu

natura, compromisuri posibile, construcþii ecologice);� Teoretizare, legislaþie, recomandãri.

SECÞIUNILE DE LUCRU ALE CONGRESULUISecþiunea 1: Construcþii civile, industriale, agrozootehniceSecþiunea 2: Construcþii cãi de comunicaþii - drumuri,

poduri, cãi ferateSecþiunea 3: Construcþii hidrotehniceSecþiunea 4: Protecþia mediului înconjurãtor

ORGANIZATORI� Comisia Naþionalã Comportarea in Situ a Con-

strucþiilor Bucureºti - România;� Facultatea de Arhitecturã ºi Construcþii - Universi-

tatea Oradea;� Primãria Oradea.Comitetul de organizare face un apel cãlduros cãtre

toþi cei ce doresc sã sprijine financiar reuºita acesteimanifestãri transfrontaliere, de prestigiu, pentru evi-denþierea rolului cunoaºterii importanþei urmãririi in situa construcþiilor, ca sursã a progresului tehnico-ºtiinþificatât în proiectare, cât ºi în exploatare.

Secretariatul congresului:E-mail: [email protected]: 0259 465 346

Page 22: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201222

Acoperiºul verde - grãdinãSOLUÞIE DE REABILITARE ECOLOGICÃ A CLÃDIRILOR

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. I. CIOATÃ - Universitatea Tehnicã “Gheorghe Asachi” Iaºi

Acoperiºul verde – grãdinã este un sistem modern,ecologic, de acoperire, parþialã sau completã, cu solcare permite vegetaþiei sã creascã pe suprafaþaacoperiºului.

Clãdirile cu acoperiºuri în pantã redusã sunt favora-bile pentru aplicarea tehnologiei acoperiºurilor verzi - grãdinã.

Vegetaþia este alcãtuitã din plante ce necesitã un minimde ingrijire, într-un sistem multistrat care devine, de fapt,o continuare spre exterior a acoperiºului clãdirii (fig. 1).

Se oferã, astfel, posibilitatea realizãrii unor zone devegetaþie pe acoperiºurile clãdirilor noi sau reabilitate.Aceste habitate cu florã urbanã contribuie la izolarea ter-micã a clãdirilor, micºorând costurile pentru încãlzire înanotimpul rece, iar vara pentru rãcirea locuinþelor.

Acoperiºurile verzi micºoreazã cantitatea de cãldurãurbanã, atenuând efectul de serã ºi conducând la omãrire a duratei de viaþã a acoperiºurilor dar ºi a valoriiacestor clãdiri.

Acoperiºurile verzi au o eficienþã sporitã la clãdirilecu un singur nivel, unde dominã ponderea suprafeþeiacoperiºului. În cazul acestor clãdiri, acoperiºurile verzisunt eficiente ºi prin utilizarea managementului apelorpluviale pe suprafeþele mari ale teraselor.

În completarea aspectului estetic, acoperiºul verde -grãdinã este diferenþiat de factorii care se influenþeazãreciproc: grosimea substratului utilizat, programul deîntreþinere ºi costul total. Factorii estetici sau funcþionalipot fi influenþaþi de limitarea bugetului dar ºi de structuraclãdirii.

Acoperiºurile verzi - grãdinã se clasificã în: extensiveºi intensive, în funcþie de grosimea mediului de plantareºi efortul necesar pentru întreþinere, varietatea de planteutilizate ºi costul de realizare.

Tipurile de stratificare, frecvent adoptate pentruacoperiºul verde - grãdinã, cuprind sistemele din figura 2.

a. Acoperiºul verde monostrat - este un sistem cugreutate micã ºi cu preþ de cost redus, fiind o soluþiecare oferã facilitãþile unui acoperiº verde cu performanþãredusã ºi limitatã în timp. Începând de la suprafaþa supe-rioarã de etanºare, acest sistem prevede montarea unuistrat de protecþie mecanicã ºi a substratului pe care seva dezvolta vegetaþia. Materialele utilizate frecvent sunt:spãrturi de ardezie expandatã, piatrã ponce, cãrãmidã,zgurã sau alte materiale reciclate ºi oferã performanþãde drenaj. Vegetaþia care se dezvoltã pe acest tip desubstrat constã din specii de sedum ºi muºchi. Sistemulnu oferã condiþii suficiente de apã ºi cãldurã pentru odezvoltare adecvatã a vegetaþiei.

Pe un acoperiº cu pantã redusã, în special în timpuliernii, stagnarea prelungitã a apei, ca urmare a dre-najului ineficient, duce la o scãdere a dezechilibruluiraportului între aer ºi apã la saturaþie maximã. Vara, latemperaturi ridicate, care conduc la creºterea evaporãrii,substratul se încãlzeºte reducând umiditatea relativã aaerului. Substratul rãmâne, o perioadã lungã, în condiþiide secetã afectând calitãþile vegetaþiei.

b. Acoperiº verde în trei straturi cu materiale dedrenaj în vrac – este, în prezent, o soluþie bunã pentruorice tip de acoperiº, aplicându-se cu rezultate pozitiveîn climate diferite. Straturile caracteristice funcþionale aleacestui sistem sunt: stratul de drenaj cu materialul învrac; stratul filtrant ºi substratul de vegetaþie.

c. Acoperiº verde cu trei straturi ºi panouri dedrenaj preformate – este diferit de sistemul anterior (b)deoarece stratul de drenaj este format din panouri pre-fabricate din material plastic, preformate, având diferiteforme din diverse materiale.

Acoperiºul verde - grãdinã oferã posibilitatea realizãrii unei zone de vegetaþii, pe clãdirile noi sau reabi-litate, pentru mãrirea suprafeþei verzi din zonele de locuit, sporirea performanþelor energetice ale clãdirilorºi reducerea cantitãþii de apã dupã ploile torenþiale.

Acoperiºurile verzi - grãdinã reprezintã o abordare inovatoare în concepþia zonelor urbane, încercândsã realizeze un mediu cu calitãþi superioare de habitat, eficient ºi durabil.

Fig. 1: Acoperiº verde – grãdinã extensiv. New York

Fig. 2: Tipuri de stratificare: a. monostrat mineral; b. strat triplu cu drenajmineral în vrac; c. strat triplu cu panouri semifabricate de drenaj

Page 23: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 23

Sistemul este alcãtuit din: stratul de drenaj din panouri;stratul filtrant ºi substratul de vegetaþie. Panourile pre-fabricate performante oferã avantaje ºi garanþii demenþinere în timp a capacitãþii sistemului de drenaj.

ACOPERIªUL VERDE - GRÃDINÃ EXTENSIV Straturi componente. Analizã criticã.

Sistemul constructiv extensiv este accesibil în ceeace priveºte costurile. Vegetaþia este caracterizatã printr-unmediu de creºtere alcãtuit dintr-un amestec de agregateminerale (nisip, pietriº), materiale reciclate (deºeuri decãrãmidã sau alte materiale) la care se adaugã turbã ºimaterii organice. Grosimea stratului de sol vegetal vari-azã între 5-15 cm.

Straturile componente ale unui acoperiº verde - grãdinãsunt prezentate în figura 3.

1. Planºeul din beton armat este stratul care suportãîncãrcarea suplimentarã din acoperiºul verde - grãdinã.În cazul în care un acoperiº verde este proiectat pe oclãdire existentã, se va verifica siguranþa structuralã lasarcini verticale suplimentare a planºeului de acoperiº.

2. Hidroizolaþia, care protejeazã infiltrarea precipita-þiilor în structura clãdirii, este un strat important înaprecierea viabilitãþii acoperiºului verde - grãdinã.

Alegerea membranelor este influenþatã de experienþapozitivã cu un produs, condiþiile de pe acoperiº, buget ºiuºurinþa de intervenþii pentru reparaþii. Stratul hidro-izolant presupune o singurã membranã performantã.Concepþia hidroizolaþiilor cu un singur strat pentruacoperiºuri cu pantã redusã este influenþatã de eco-nomiile de cost datorate simplificãrii execuþiei.

Sistemul impermeabil bine executat este o condiþieimportantã pentru un acoperiº verde – grãdinã eficient.

Membrana hidroizolantã a unui acoperiº verde esteprotejatã pentru a nu se degrada de la radiaþii ultravio-lete, ciclurile de cãldurã extremã, vânt, ploaie, poluaredar ºi daunele care pot fi produse de activitãþile deîntreþinere. Ceea ce conduce la menþinerea integritãþiiacesteia este o bunã aderenþã la suprafaþa izolatã ºireducerea transferului de vapori de apã.

Concepþia acoperiºului verde - grãdinã trebuie sãincludã un strat de protecþie adecvat care încorporeazãun strat de folie de cupru pentru situaþii excepþionale,cum ar fi rãdãcinile invazive sau îngrãºãmintele excesive.

3. Izolaþia termicã este asiguratã cu plãci de poli-stiren expandat, plãci de poliuretan, vatã mineralã etc.peste care se aplicã un strat superior de hidroizolaþie.Protecþia termicã suplimentarã furnizatã de vegetaþie,mediu de plantare ºi stratul de drenare corect conceputeºi executate, eliminã necesitatea de izolaþie termicãsuplimentarã într-un climat cald, uscat.

Acoperiºul cald, fãrã stratul de aer ventilat, este vari-anta cea mai potrivitã pentru execuþia unui acoperiºverde. Sub izolaþia termicã se recomandã sã se prevadão barierã contra vaporilor, pentru a opri infiltrarea aces-tora în stratul de izolaþie termicã, unde pot condensa,mãrind conductivitatea termicã.

4. Stratul de protecþie antirãdãcinã - Vegetaþia dez-voltã sisteme de rãdãcinã care pot agresa straturile deimpermeabilizare.

Caracteristicile de performanþã ale materialului, pen-tru evaluarea compatibilitãþii protecþiei ca antirãdãcinã,sunt: densitatea, rezistenþa la tracþiune, alungirea la rupere.

Straturile frecvent utilizate pentru protecþie suplimen-tarã antirãdãcinã sunt: membrane PVC sudate cu aercald sau cu solvenþi chimici ºi foi mari de polietilenã cudensitate mãritã (greutatea de 300-400 g/m2).

Stratul suplimentar antirãdãcinã de PVC poate fi uti-lizat la majoritatea tipurilor de acoperiºuri verde - grãdinã,iar stratul de polietilenã este adecvat pentru acoperi-ºurile extensive cu sedum care au întreþinere periodicã.

5. Stratul de separare, depozitare ºi protecþiemecanicã, care urmeazã sã fie aplicat pe întreagasuprafaþã a elementului de etanºare (sau integrat în anti-rãdãcinã), protejeazã hidroizolaþia contra daunelor ºiacþiunii mecanice din greutatea proprie a straturilor de lapartea superioarã. Separarea se realizeazã cu un stratgeotextil, cu grosimi între 2-12 mm.

Caracteristicile de performanþã pentru evaluareacompatibilitãþii acestui strat sunt: capacitatea de depo-zitare a apei, grosimea, greutatea în stare uscatã, rezis-tenþa la tracþiune. Protecþia mecanicã este necesarã ºioportunã în timpul execuþiei acoperiºurilor verzi - grãdinã.

O altã funcþiune este separarea fizicã a elementuluide etanºare de materialele drenante, creând un flux descurgere pe orizontalã.

6. Stratul de drenaj este important la sistemul deacoperiº verde, în special pentru asigurarea scurgeriiapei meteorice.

Stratul drenant are de îndeplinit funcþiile de asigurarea scurgerii apei de irigare ºi a celei din precipitaþii înexces pentru a evita stagnarea acesteia cu efectedãunãtoare; aerarea sistemului de rãdãcini al plantelor;acumulare ºi alimentare cu apã a plantelor din stratul devegetaþie.

Fig. 3: Acoperiº verde-grãdinã extensiv. Stratificaþie

continuare în pagina 24��

Page 24: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201224

În practicã, stratul de drenaj se poate realiza cu douãsisteme: materiale în vrac sau elemente de drenaj dinplãci prefabricate.

Sistemele în vrac au stratul de drenaj alcãtuit din lavãexpandatã sau cãrãmidã spartã ºi alte materiale reci-clate. Acumularea de apã se realizeazã prin capacitateamaterialelor de a reþine apa. Stratul de drenaj are o gro-sime care variazã între minim 6-7 cm ºi maxim 12-15 cm,în funcþie de precipitaþiile critice, panta acoperiºului ºitipul de vegetaþie. Drenajul în sistemul vrac are o ten-dinþã de colmatare în timp, ceea ce reduce capacitateade circulaþie a apei.

Sisteme de drenaj cu elemente prefabricate suntrealizate din material plastic. Panourile prefabricate seinstaleazã simplu ºi uºor în cadrul sistemului acope-riºului verde. Grosimea acestor panouri prefabricate (dela 2,5 cm la 4-12 cm) este în funcþie de panta acope-riºului verde, de grosimea stratului suport, de tipul devegetaþie ºi cantitatea de precipitaþii care se estimeazã.

7. Stratul de filtrare are rolul de a preveni trecereaparticulelor fine din stratul de sol preparat (mediu decreºtere a vegetaþiei) în stratul de drenaj ºi sã ofereancorarea rãdãcinilor. Materialele pentru aceste produsetrebuie astfel alese încât sã împiedice colmatarea, întimp, a stratului de filtrare. Colmatarea stratului de fil-trare reduce sau opreºte fluxul vertical de drenaj al apeiºi schimbul de gaze (permeabilitatea presiunii de vapori)între substrat ºi stratul de drenaj.

Stratul de drenaj este delimitat, la partea superioarã,de o barierã care limiteazã schimbul de gaze, con-ducând, în timp, la distrugerea sistemelor de rãdãcini.

Materialele folosite sunt, de obicei, geotextile, polieti-lenã / polipropilenã neþesute sau, de preferinþã, termosudate.

Caracteristicile necesare pentru acest strat de filtraresunt: greutate, rezistenþa la tracþiune, dimensiunea efec-tivã a porilor, forþa de penetrare.

Compatibilitatea dintre substratul acoperiºului verdeºi pânza de filtru este esenþialã pentru a asigura durabi-litatea ºi eficienþa acestui strat. Importante sunt valorile

critice ale permeabilitãþii la apã ºi deschiderea caracte-risticã a porilor.

8. Substratul este mediul din care plantele îºi extraghrana ºi se dezvoltã. Solul preparat este „acela care dãviaþã“ unui sistem de acoperiº verde. Funcþia stratului deculturã este interacþionarea cu speciile de vegetaþie.Stratul de culturã este locul de dezvoltare al sistemelorde rãdãcini, cu funcþii importante în ciclul de viaþã alplantelor, ca: ancorarea, absorbþia de apã ºi sãruri mi-nerale, respiraþia, acumularea de substanþe de rezervãºi interacþiunile cu microorganisme.

Caracteristicile fizice ale subtratului depind de:amestecul procentual dintre conþinutul de nisip, praf ºiargilã, care influenþeazã o clasificare dupã granulome-trie, în pãmânturi nisipoase, prãfoase, argiloase; struc-tura (cumularea ºi dispunerea particulelor în spaþiu);porozitate (în funcþie de texturã ºi structurã); permeabi-litatea (capacitatea de a evacua apa în exces, în funcþiede porozitate).

Caracterizarea chimicã este în funcþie de reacþiapH-ului ºi permite clasificarea substratului în: acid, alca-lin ºi neutru. Aceastã clasificare va influenþa activitateamicrobiologicã dar ºi disponibilitatea elementelor mine-rale, de adaptare a speciilor de plante diferite.

Caracteristicile biologice sunt rezumate în: conþinut debiomasã microbianã ºi activitatea acesteia (respiraþie).

Compuºii minerali utilizaþi în componenþa substratului sunt:• nisip: cu granulaþie între 0,5 mm – 3,4 mm, densi-

tate realã mare, retenþie de apã scãzutã;• perlit: material expandat, cu densitate redusã, capa-

citate de retenþie a apei. Disponibilitatea de granulometriidiverse, rezultând comportamente diferite în raport curetenþia de apã;

• piatrã ponce: materiale poroase provenite de la oerupþie vulcanicã; are o retenþie de apã mai mare;

• vermiculit: silicat de Al, Fe ºi Mn, extras din depozitenaturale; ca urmare a încãlzirii expandeazã; capacitatede drenaj bunã;

• argilã expandatã: produsã prin încãlzirea argilei;capacitatea de drenaj bunã. Utilizatã sub formã de granule,creºte retenþia de apã;

• vatã bazalticã: poroasã ºi inertã chimic;• deºeuri din reciclare: gresie / cãrãmizi zdrobite, gra-

nulaþie variabilã, porozitate bunã.Compuºii organici din componenþa substratului sunt:• turba: material derivat din descompunerea ierburilor

de mlaºtinã (muºchi, frunze). Turbãriile sunt originare,de obicei, din zonele reci ºi umede. Utilizarea turbeioferã un drenaj bun. Matricea este, în general, uºoarã,cu o sursã mare de substanþe organice (peste 95%),porozitate mare ºi capacitate de retinere a apei.

• fibrã de lemn: materiale ligno-celulozice obþinute caun produs secundar al lemnului, prin proces mecanic latemperaturã mare (110-1600C), care descompune mate-rialul de bazã.

• sol condiþionat: cunoscut sub numele de „compost“,este produs prin reacþii de bio-oxidare a substanþelororganice. Existã diferite tipuri de componenþi în sursa deîngrãºãminte a compostului, deºeuri verzi produse dincele organice, de la exploatarea ºi întreþinerea resturilorvegetale ecologice.

Fig. 4: Scurgerea apei din precipitaþii în stratulde drenaj realizat din panouri semifabricate

�� urmare din pagina 23

Page 25: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Influenþa climei se manifestã prin variaþiile luminiisolare ºi diferenþele dintre radiaþia solarã ºi temperaturaaerului, ce pot afecta durata ºi perioadele de creºtere avegetaþiei. Tipurile de precipitaþii de ploi ºi zãpadã afec-teazã cerinþele anumitor tipuri de plante pe acoperiºulverde.

Microclimatul este în funcþie de: orientarea clãdirii câtºi de prezenþa altor clãdiri din apropiere, ce vor afectanivelul de umbrire de pe acoperiºul verde construit.

9. Stratul de vegetaþie îndeplineºte o funcþie simi-larã de rãcire a acoperiºului, prin transferarea eficientã aenergiei solare în atmosferã. Vara, temperaturile frun-zelor la orice sistem de acoperiº verde sunt, de obicei,cu mai puþin de 50C mai mari decât temperatura aeruluidin jur. Dupã acoperirea cu vegetaþie a suprafeþei deacoperiº, se va observa pe înãlþimea plantelor o semni-ficativã rãcire a acestei suprafeþe.

Factorii în fucþie de care se stabileºte selecþia plan-telor din stratul vegetal al acoperiºului verde sunt: obiec-tivul, caracteristici vegetale, tipuri de plante utilizate.

Obiectivul: compoziþia de diferite plante se traduce fizio-logic în trãsãturi diferite de performanþã. Acoperiºurilecare îmbunãtãþesc reþinerea apei pluviale vor utilizaspecii de Sedum, datoritã consumului redus de apã. Unacoperiº care doreºte biodiversitatea (crearea de habi-tate), poate solicita o combinaþie specificã de specii deplante indigene (alese de cãtre un expert ecologist).

Caracteristici vegetale: arhitectura plantei (de exemplu,

mãrimea, forma frunzei ºi suprafaþa de acoperire) ºi fizi-

ologia (de exemplu, transpiraþie) vor afecta performanþa

acoperiºului ºi toleranþa la secetã, vânt, luminã, umbrire ºi

poluanþi.

Tipuri de plante utilizate. O gamã largã de plante,

muºchi, ierburi, flori, arbuºti ºi arbori de dimensiuni redu-

se, selectate în funcþie de cererea specialã de acoperiº

verde. Acoperiºurile extensive cuprind, în cea mai mare

parte, plante de sine stãtãtoare, cu creºtere redusã, pre-

ponderent pe orizontalã, cum ar fi sedum ºi alte specii

rezistente la secetã sau îngheþ.

BIBLIOGRAFIE1. Abram, P., ,,Verde pensile. Progettazione dei sis-

temi. Manutezione” - Gruppo Editoriale Esselibri - Simone,

Napoli, 2011;

2. Earth, Pledge, Green Roofs: Ecological Design

and Construction, 2005;

3. International Green Roofs Institut - Doc. Folke

Bjork, Dision of Building Technology, Departament of

Civil and Arhitectural Engineering, KTH, Malmo Suedia:

„Green roofs effect on durability of roof membranes“ -

publicaþia 006, oct. 2004. �

Page 26: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201226

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIFlorin Ermil DABIJA

S-a nãscut la 14 ianuarie 1933 încomuna Panatu, judeþul Buzãu.

Dupã absolvirea liceului, a urmatFacultatea de Construcþii Civile ºiIndustriale din cadrul Institutului deConstrucþii Bucureºti, devenind inginerîn anul 1956.

ªi-a început activitatea la Institutulde Studii ºi Proiectãri din Bucureºti,realizând:

• proiecte în ingineria structurilor deconstrucþii civile ºi industriale, în spe-cial pentru lucrãri de investiþii (peste90 de lucrãri în þarã), dintre care:ansambluri de locuinþe la Hunedoara,Petroºani, Oneºti, Tulcea, Slatina;complexe hoteliere la Mamaia (Parc,Perla, Lido), Eforie Sud (Casa sindi-catelor, Oneºti (Trotuº), Piatra Neamþ(Ceahlãul), Iaºi (Unirea), Lacul Roºu;Teatrul Naþional din Craiova; case deculturã, cluburi ºi cinematografe laHunedoara, Fãgãraº, Iaºi, Galaþi,Mangalia; spitale, complexe sanato-riale ºi de recuperare la Hunedoara,Oneºti, Victoria, Cãciulata, Olãneºti,Bãile Herculane; complexe comercialeºi de alimentare publicã la Oneºti,Hunedoara, Mamaia, Eforie Nord,Eforie Sud; depozit frigorific în portulConstanþa; monumentul de la barajulVidraru etc.;

• studii ºi elaborare de reglementãritehnice ºi de proiecte-tip: utilizareaprefabricãrii la realizarea structurilorpentru clãdiri civile; conformarea ºicalculul la acþiuni seismice al struc-turilor pentru clãdiri civile; normativepentru proiectarea structurilor la clãdirietajate realizate cu diferite tehnologiiindustrializate de execuþie; proiecte-tippentru unitãþi sanitare în mediu urban.

Din anul 1971, a funcþionat înînvãþãmântul superior la Institutul deConstrucþii Bucureºti, devenind con-ferenþiar (1971 - 1990); profesor (1990-2003), fiind ºi ºef al Catedrei de con-strucþii civile (1973 - 1985 ºi 1990 -1996) coordonând proiecte de an ºi de

diplomã ºi elaborând materiale didac-tice în domeniul ingineriei clãdirilorcivile.

Din anul 2003, este profesor con-sultant ºi conducãtor de doctorat îndomeniul Ingineriei civile (specialitateaConstrucþii civile).

Activitatea de studii, cercetare,proiectare, verificare tehnicã, experti-zare ºi consultanþã în ingineria clãdi-rilor civile a continuat-o ºi dupã anul1990 în calitate de consultant la SCORION EXPERT PROIECT CON-STRUCÞII, unde a elaborat: studii ºicercetãri (sisteme structurale pentruclãdiri situate în zone seismice, pre-fabricarea ºi precomprimarea în con-strucþia clãdirilor de locuit, concepþia ºiproiectarea funcþionalã-structuralã aclãdirilor pentru parcaje auto ºi pentruclãdiri din învãþãmântul preuniversi-tar); proiecte (Banca Industrialã aLibiei - Tripoli, Spitalul de Psihiatrie -Cula, Sala de sport A.S.E. - Bucureºti,Fabrica de Muniþie pentru Vânãtoareºi Sport - Chiajna; imobile pentrulocuinþe ºi birouri - Bucureºti); exper-tize tehnice ºi verificare de proiecte(Muzeul de Istorie a OraºuluiBucureºti, hotelurile Athénée PalaceHilton ºi Ambasador - Bucureºti, sediulcentral al Bãncii Mindbank - Bucureºti,Palatul de Justiþie - Bucureºti; TribunalulJudeþean - Prahova).

Este expert tehnic ºi verificator deproiecte atestat MLPAT (1992) ºi mem-bru în Comisia MLPAT de atestare averificatorilor de proiecte ºi în ComisiaMTCT privind creºterea gradului deasigurare la acþiuni seismice a con-strucþiilor.

Prof. Florin Dabija a desfãºurat ºi ointensã activitate de cooperare inter-naþionalã ca: reprezentant naþional înGrupul de lucru nr. 3 al ProiectuluiUNDP-UNIDO „Building Constructionunder Seismic Conditions in theBalkan Region“, inclusiv elaborareaunui manual-monografie la clãdirile dinzidãrie; participant la Proiectul „Con-tinuing Education and Technology

Transfer in Civil Engineering“ dinProgramul TEMPUS; participant laProiectul „European Civil EngineeringEducation and Training“ din ProgramulSOCRATES/ERASMLJS, inclusiv par-ticiparea la editarea materialelor Con-ferinþei internaþionale EUCET-ECCE, 2001.

Prof. Florin Dabija este doctoringiner pe baza tezei „Contribuþii larezolvarea eficientã a structurilor pen-tru clãdiri de locuit cu multe niveluri si-tuate în zone seismice“ (1987).

Este membru (Fellow and Char-tered Structural Engineer) al Institutionof Structural Engineers, Marea Britanie.

O altã activitate a sa este cea dindomeniul publicaþiilor. De reþinut cã apublicat 15 manuale universitare,îndrumãtoare de proiectare, cãrþi ºimonografii (autor sau coautor) dindomeniul clãdirilor civile, dintre care:Structuri de rezistenþã la clãdiri civile;Construcþii civile; Design and Con-struction of Stone and Brick-MasonryBuildings; Locuinþa contemporanã;Aplicaþii ale ingineriei seismice; Build-ings (2 vol.); Building Design (2 vol). Deasemenea, a publicat peste 50 destudii în diferite reviste ºi a prezentatcomunicãri la manifestãri tehnico-ºtiinþifice.

Iubit de colegi ºi apreciat de stu-denþi, prof. Florin Dabija a fost uncadru didactic de excepþie, cu rezul-tate tehnico-ºtiinþifice care îi onoreazãnumele. Serios în muncã, obiectiv,onest, dornic de a-ºi ajuta semenii, iatãcalitãþi care completeazã personali-tatea unui profesor universitar destoi-nic, apreciat nu numai în þarã dar ºi înstrãinãtate.

Aceasta este cartea de vizitã aprof. Florin Dabija care, prin realizãrilesale, se înscrie cu o paginã frumoasãîn rândul celor mai de seamã perso-nalitãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii româneºtiîn construcþii.

(Din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)

Page 27: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 28: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201228

(Urmare din numãrul anterior)Interoperabilitatea în BIM

Unul dintre factorii cheie ai adop-tãrii BIM ca principal mijloc derealizare ºi livrare a proiectelor esteabilitatea membrilor echipei deproiectare de a partaja ºi accesa cuuºurinþã informaþiile din proiect. Atâtdezvoltatorii de software cât ºi alþiiîncearcã, din greu, sã facilitezeschimbul de informaþii dintre puzde-ria de programe software folosite demembrii echipelor de proiectare peparcursul proiectãrii ºi al execuþiei.

Interoperabilitatea între diverseleaplicaþii software poate fi realizatã înmai multe feluri. Trei dintre cele maicomune sunt:

• Folosirea de software careciteºte direct formatul proprietar defiºier, conþinut în aplicaþia softwareBIM. Acesta poate fi cazul pentru osuitã de programe ale aceluiaºi dez-voltator software;

• Folosirea de software care încor-poreazã API (Aplication Program-ming Interface), care oferã (cel puþinîn teorie), o interfaþã bine dezvoltatãîntre programele diverºilor producãtori;

• Folosirea de software caresuportã fiºiere cu formate conformecu standarde larg acceptate înindustrie. CIS/2 (CIM Steel Integra-tion Standards) folosit în industriaoþelului este un exemplu de aplicare,cu succes, a unui standard de trans-mitere a datelor.

IFC (Industry Foundation Classes)intenþioneazã sã ofere cadrul pentruun model neutru, care va integra ovarietate de programe software dedesign ºi management într-un modelBIM. Încã se lucreazã la dezvoltareaunui convertor între CIS/2 ºi IFC,care ar trebui sã îmbunãtãþeascã,considerabil, schimbul de date înprivinþa segmentului structurilor deoþel din cadrul mediului BIM.

Toate aceste metode de inter-conectare sunt folosite, în prezent,cu diverse grade de succes.

Problemele de interoperabilitateîntâlnite între comunitãþile de designºi construcþie sunt regãsite, în modsimilar, ºi în cadrul profesiei deinginer structurist. Sunt o duzinã deprograme de analizã ºi design (A&D)

disponibile pentru modelarea dife-ritelor aspecte ale unei structuri.Majoritatea firmelor de proiectarestructuralã au la dispoziþie câtevadintre aceste instrumente.

În mod uzual, pe parcursulproiectãrii, inginerii fac uz de unulsau mai multe astfel de programe.Cu toate acestea, reprezentareagraficã a designului inginerului estetranspusã în mod tradiþional îndesene bazate pe CAD. Acestedesene CAD sunt, de obicei, create„de la zero”, cu foarte micã legãturãsau fãrã nicio legãturã cu modeleletridimensionale create în procesulde design. În plus, datele incluse înfiºierele CAD, care pot fi folosite deinvestitori sau de ceilalþi membri aiechipei de proiectare ºi de execuþie,sunt foarte limitate sau nu suntdeloc. Cu alte cuvinte, deseneleCAD aproape cã nu reprezintã nimicaltceva decât versiuni electroniceale desenelor realizate, în trecut,manual.

O îmbunãtãþire semnificativã aprocesului de proiectare poate firealizatã prin integrarea modelelorcreate pentru analiza ºi designulproiectului cu modelul BIM care va filivrat clientului (fie ca fiºier electronicfie, mai uzual în aceastã etapã aevoluþiei BIM, sub forma unui setconvenþional de planuri, secþiuni ºidetalii bidimensionale).

Programele BIM actuale nu aucapacitatea de a efectua analizã ºidesign; aceste atribute sunt, încã,apanajul programelor de A&D pre-cum RISA 3D, RAM Steel, SAP2000ºi multe altele. Pentru ca un singurmodel sã fie creat ºi sã serveascãdrept instrument de design ºi calivrabil, interfaþa dintre programeleA&D ºi BIM este criticã.

Companiile care creeazã pro-gramele BIM se ocupã ºi deFig. 5: Interoperabilitatea între programele de analizã ºi design ºi platformele BIM

MODELUL INFORMATIC AL CLÃDIRIIImportanþa BIM în proiectarea structurilor (II)

ing. Florin VOICA - Senior Project Manager SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Page 29: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 29

dezvoltarea acestor unelte de inter-faþare. Oricum, datoritã diverselorprograme BIM ºi A&D existente, ºi afaptului cã un standard deschis deinteroperabilitate, precum IFC, este,încã, în stadiu de dezvoltare, multedintre aceste legãturi sunt dezvoltatepe bazã de standarde proprietareîntre diversele companii de software.

Unele firme de inginerie caredeþin resursele ºi cunoºtinþele nece-sare îºi creeazã propriile API-uri,deºi aceastã opþiune nu este feza-bilã pentru majoritatea.

O vedere de ansamblu, orienta-tivã, asupra diverselor soluþii BIM,grupate pe funcþiuni, este prezentatãîn urmãtoarea enumerare:

• Software de modelare BIM pen-tru inginerii structuriºti: Revit Struc-ture; Bentley Structural; TeklaStructures; Arhicad; alþii precumAutoCAD Architecture (fost ADT) ºiRAM CADStudio.

• Software de analizã structuralã:ETABS/SAP2000; RAM StructuralSystem/RAM Advanse; RISA; STADD;ROBOT.

• Software de detaliere: SDS/2;Tekla Structures, ProSteel.

• Software de colaborare: Navis-Works Jetstream; Interference Check-ing Tool în Revit Structure; BentleyInterference Manager; Tekla Struc-tures conflict checker.

• Altele: software de fabricare;software de montaj; software dementenanþã.

Ceea ce este critic este modulcum sunt transferate datele întreaceste categorii diferite de instru-mente. O cale este prin integrare iaralta prin interoperabilitate, carepoate fi de tipul „legãturã directã”sau „conversie de fiºier”.

Metoda legãturii directe are maipuþine ºanse de pierdere sau alte-rare a informaþiei, deoarece datelesunt transferate direct.

Iatã o listã a programelor de ana-lizã ºi a aplicaþiilor de modelare BIMcu care au o legãturã directã:

• RISA – Revit Structure• ETABS – Revit Structure, Tekla

Structures• SAP2000 – Tekla Structures• RAM Structural System – Revit

Structure, Bentley Structural• STADD.Pro – Tekla Structures,

Bentley Structural• ROBOT – Tekla Structures,

Revit Structure

Prin contrast, în metoda conver-siei fiºierelor, un fiºier trebuie expor-tat, de una dintre aplicaþii, într-unformat neutru, apoi importat dinfiºierul neutru în cea de a doua apli-caþie. Deºi aceasta este o metodãeficientã, ºansele de degradare alemodelului sunt mai mari.

Formatele de fiºiere neutre caresunt utile în domeniul inginerieistructurale includ CIS/2, IFC ºiSDNF (Steel Detailing Neutral File,folosit pentru a transmite modelelestructurale cãtre detailiºti). Majori-tatea programelor de analizã oferãposibilitatea exportãrii de fiºiereCIS/2, care pot fi importate în pro-grame populare de modelare pre-cum Bentley Structural, TeklaStructures ºi Revit Structures. Astfel,formatul IFC este folosit pe orizon-talã pentru integrarea diferitelor dis-cipline de proiectare, în timp ceformatul CIS/2, dezvoltat specialpentru industria oþelului, este folositpe verticalã pentru a integra proce-sele de design, analizã, detaliere ºifabricaþie.

În ciuda problemelor actuale ºiviitoare de interoperabilitate, suntmult mai multe aspecte pozitive aleprocesului de proiectare bazat peBIM. Interoperabilitatea poate afectaritmul tranziþiei la BIM, dar nu ºiinevitabilitatea acesteia.

IFC (Industry Foundation Classes)reprezintã modelul de date folositpentru BIM (Building InformationModeling) care devine tot mai uzual.Este un format deschis ºi neutru,

care nu este controlat de niciun pro-ducãtor sau grup de producãtori.Este un format de fiºier bazat peobiect dezvoltat de building SMART(International Alliance for Interoper-ability, IAI) pentru a facilita interope-rabilitatea în industria construcþiilor(AEC, arhitecturã, inginerie ºi con-strucþii). Specificaþia modelului IFCeste deschisã ºi disponibilã. Esteînregistratã de ISO (InternationalOrganization for Standardization) caISO/PAS 16739 ºi este, în prezent,în curs de a deveni standardul inter-naþional oficial ISO 16739.

Datoritã focalizãrii sale pe aspec-tul simplificãrii interoperabilitãþii din-tre platformele software, guvernulolandez a stabilit ca obligatoriefolosirea formatelor IFC pentru toateproiectele cu buget public. De ase-menea, compania finlandezã de statSenate Properties, care gestioneazãproiectele cu statul, impune folosireaBIM ºi a platformelor software com-patibile IFC în toate proiectele sale.

Dintre platformele BIM caresuportã formatul IFC meritã men-þionate printre altele Autodesk RevitStructure, Nemetschek Allplan, TeklaStructures ºi Bentley Structural.

Fluxul de proiectare în BIMProiectele tradiþionale, care nu

folosesc BIM, devin foarte aglome-rate cãtre final, necesarul de oamenicrescând foarte mult în preajmapredãrii. În faza de început (pre-design) a proiectului lucreazã doarcâþiva oameni; în general, arhitecþii

Fig. 6: Comparaþie între folosirea formatelor IFC ºi CIS/2 din perspectiva inginerului structurist

continuare în pagina 30��

Page 30: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201230

ºi inginerii sunt singurii implicaþi înaceastã fazã. Pe mãsurã ce proiec-tul progreseazã, din ce în ce maimulþi oameni sunt implicaþi înproiect. Din pãcate, unii dintre ceicare iau decizii de design incipientenu sunt implicaþi ºi mai târziu înproiect, creându-se, astfel, o fragmen-tare a procesului de proiectare.

La proiectele BIM, o încãrcaremare este în stadiile iniþiale, cumajoritatea timpului de modelarepetrecutã în fazele iniþiale ale proiec-tului schematic ºi ale proiectuluitehnic. În timpul fazelor de întocmirea documentaþiei de execuþie ºi întimpul asistenþei de ºantier, fluxul delucru se îngusteazã ºi este relativscãzut în termeni de modelare.Echipele sunt formate încã de laînceputul procesului de design ºiîncep colaborarea mai devreme.

Prin utilizarea tehnologiei BIM,echipele de proiectare pot fi reduse.Pe mãsurã ce echipa alcãtuieºtemodelul, tot mai multã informaþiedevine disponibilã. Utilizând echipemai mici, oamenii care iau deciziiledin fazele iniþiale sunt implicaþi pe totparcursul proiectului, ceea ce con-duce la un produs de calitate supe-rioarã.

În orice caz, este esenþial caechipa sã fie compusã din indivizi cuexperienþã în proiectare ºi, nu înultimul rând, în execuþie, care ºtiucum sunt construite clãdirile. Cu BIM,nu se mai poate proiecta într-un modsuperficial. Modelul va evidenþiarapid echipei de proiectare oricedeficienþã. Scurtãturile care puteau fiadoptate în privinþa documentaþieiatunci când aceasta era elaboratã în

mod tradiþional nu mai pot fi utilizateîn cazul proiectãrii bazate pe BIM.

Împreunã cu acest nou volum deinformaþii disponibile ºi cu aceastãimportantã eficientizare au apãrut ºiaºteptãrile nerealiste din parteaclienþilor sau a altor membri aiechipei de proiectare, referitoare lanivelul de precizie ºi detaliere almodelului. Industria din ziua deastãzi încã nu are standarde binepuse la punct pentru BIM, similarecelor care existã pentru CAD-ul 2Dtradiþional. Aceasta expune arhitecþiiºi inginerii unui risc.

În 2008, AIA (American Instituteof Architects) a publicat DocumentE202™, care defineºte rolul ºiresponsabilitãþile diverºilor membriai echipei de proiectare în folosireaBIM ºi specificã nivelul necesar dedetalii al modelului, în fiecare fazã aproiectului.

Fiecare firmã trebuie sã îºi dez-volte propriul plan de aplicare BIM,pe baza nivelelor de detalii specifi-cate în E202. Un astfel de plan poateinclude, de asemenea, instrucþiunide lucru detaliate referitoare ladefinirea modelului, care sã corelezenivelul de detalii cu cel aºteptat a figãsit în modelul propriu-zis. Astfel deinstrucþiuni de lucru eliminã, în prin-cipal, neclaritãþile echipei de pro-iectare referitoare la ceea ce seaºteaptã de la model pe mãsurã ceproiectul avanseazã. De exemplu,un arhitect ºtie care este nivelul deinformaþie necesar pentru o uºã lafaza de proiect schematic, proiecttehnic ºi detalii de execuþie. În acestfel nimeni nu modeleazã un nivelexcesiv de detalii încã de laînceputul procesului de design ºi nici

nu modeleazã un nivel insuficient dedetalii sau cu informaþii lipsã la fazade detalii de execuþie sau cânddesenele sunt gata pentru licitaþie.

În acelaºi timp, firmele pot dez-volta o cronologie a procesului demodelare BIM pentru a asista echipade proiectare la asamblareamodelelor. Aceastã cronologie, spredeosebire de planificarea proiectu-lui, aratã evoluþia modelului: ce tre-buie modelat ºi în ce ordine.

Atunci când echipa ºtie care suntobiectele ce trebuie modelate ºiordinea în care trebuie sã fie plasateîn model, conflictele sunt eliminate.De exemplu, pereþii trebuie modelaþiînaintea tavanelor, uºilor sau feres-trelor. Tavanele trebuie modelateînainte ca inginerul electrician sãadauge corpuri de iluminat. Aceastãcronologie se dovedeºte foarte utilãºi managerilor de proiect, pentruplanificarea ºi alocarea resurselorumane ºi, de asemenea, oferãechipei o mai bunã înþelegere amodului cum se va desfãºura lucrulprivitor la asamblarea modelului înproiectul respectiv. Pe de altã parte,ea ajutã ºi investitorul sã înþeleagãmai bine la ce trebuie sã se aºteptecând primeºte un model BIM.

Colaborarea în BIMAvând în vedere cã BIM repre-

zintã o abordare colaborativã cen-tratã pe un model digital, industriaconstrucþiilor ºi companiile indivi-duale încearcã sã dezvolte metodenoi de a lucra împreunã. Modelelesunt acum alcãtuite cu participareaºi contribuþia clientului, echipei deproiectare, echipei de constructoricât ºi a altora. Aceastã metodã acondus la apariþia abordãrii IPD(Integrated Project Delivery).

AIA explicã diferitele aspecte aleIPD cum ar fi:

1) colaborarea ºi comunicarea încadrul echipei;

2) rolurile, responsabilitãþile ºi ce-rinþele;

3) mãsurarea obiectivelor proiec-tului;

4) contracte ºi evaluarea riscului. IPD este privit ca un anumit tip de

metodã de predare a unui proiect,care vizeazã potenþarea posibilitã-þilor oferite de uneltele BIM. Ar puteafi argumentat cã IPD a apãrut ca unrãspuns la dezvoltarea tehnologiilorBIM cuplatã cu ineficienþa flagrantã aFig. 7: Model BIM integrat

�� urmare din pagina 29

Page 31: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 31

metodelor ºi uneltelor de proiectaretradiþionale.

Dacã ar fi sã comparãm proiec-tele tradiþionale cu proiectele IPD, ararãta ceva de genul acesta:

Proiectele tradiþionale:• Echipele sunt fragmentate,

alcãtuite pe bazã de „când e nevoie”ºi puternic ierarhizate;

• Procesul de proiectare esteliniar, distinct ºi segregat;

• Riscul este gestionat individualºi transferat în cel mai mare gradposibil;

• Recompensarea este urmãritãindividual cu efort minim pentru profitmaxim;

• Bazat pe hârtie ºi livrabile 2D;• Acordurile se bazeazã pe efor-

turi unilaterale, prin alocarea ºitransferul riscului, fãrã partajareainformaþiei.

Proiectele IPD:• Echipele sunt deschise ºi colabo-

rative, create încã din fazele incipi-ente ale procesului de design ºicompuse din factorii de decizie cheieai proiectului;

• Procesul încorporeazã con-tribuþii ºi cunoºtinþe de timpuriu,informaþia fiind partajatã deschis ºibazatã pe încredere ºi respect;

• Riscul este gestionat colectiv ºiîmpãrþit în mod corespunzãtor;

• Recompensa are la bazã suc-cesul echipei, legat de succesulproiectului, bazat pe valoare;

• Livrabilele sunt în format digital,bazate pe BIM;

• Acordurile sunt încurajate,ocrotite, echipele fiind încurajate sãpromoveze ºi sã susþinã colaborareaºi partajarea multilateralã ºi des-chisã a informaþiei.

Importanþa BIMîn proiectarea structurilor

În mai puþin de 10 ani, BIM vaschimba definitiv ºi permanent pro-fesia de inginer structurist împreunãcu universitãþile, firmele, clienþii,piaþa, codurile de proiectare, pro-gramele software, contractele, poli-þele de asigurare, recrutareapersonalului, modul de lucru ºi multealte aspecte legate de aceasta.

Este deja evident cã cei ce nu vorlua în consideraþie cu suficientã seri-ozitate aceastã tehnologie disruptivãvor avea mari greutãþi în a recu-noaºte o firmã obiºnuitã de pro-iec tare de s t ruc tur i în 2020.O afirmaþie atât de cutezãtoare cuprivire la importanþa BIM poate

pãrea exageratã ºi necesitã justifi-care în continuare.

Industria construcþiilor – con-stând din arhitecþi, ingineri, antre-prenori ºi investitori – obiºnuia sãtransfere informaþia în mod tradi-þional prin mijloace manuale, cu aju-torul hârtiei, telefonului, faxului,poºtei ºi prin transferul e-mail aldocumentelor printate. În prezent, cuajutorul BIM, folosind EDI (ElectronicData Interchange), sunt create noiproceduri de afaceri pentru a per-mite schimbul electronic de dateîntre toate pãrþile interesate înproiect (fig. 8).

Este adevãrat cã în prezent maisunt multe probleme de rezolvatpentru a netezi calea transferului dedate între pãrþile interesate într-unproiect. În orice caz, aceste proble-me sunt pe cale sã fie rezolvateîntr-un ritm alert, care poate fimãsurat mai degrabã în luni ºi anidecât în decenii.

Ca punct de referinþã, pentruevaluarea importanþei BIM în pro-iectarea structuralã, trebuie avutã învedere istoria schimbãrilor din profe-sia noastrã, începând de la revoluþiaindustrialã, în contrast cu schim-bãrile potenþiale datorate BIM. Suntdoar o mânã de evenimente singu-lare, care au modificat permanentprofesiunea de inginer structurist.Printre exemple pot fi incluse: proce-sul Bassemer de producere industri-alã a oþelului ieftin, primul aparat

comercial de sudurã electricã,betonul precomprimat, calculatorulpersonal ºi Internet-ul. Fiecare dintreaceste evenimente au schimbat fun-damental profesia de inginer struc-turist în una sau mai multe dinurmãtoarele ºapte domenii: (1) codu-rile de proiectare, (2) procesul deproiectare inginereascã, (3) posibi-litãþile de realizare a structurilor,(4) clienþii, (5) personalul angajat,(6) marketingul ºi (7) practicile deafaceri, incluzând problemele de riscºi responsabilitate.

BIM are potenþialul de a creaefecte chiar mai profunde asupraprofesiei ingineriei structurale.

DE CE SE ÎNTÂMPLÃ BIM ACUM?Pentru ca industria sã conveargã

cãtre folosirea modelelor tridimen-sionale, orientate pe obiecte precumBIM este necesarã conlucrarea a treielemente esenþiale: putere compu-taþionalã, o platformã pentru o bazãde date comunã ºi o reþea cu sufi-cientã lãþime de bandã. În trecut,când industrii precum cea aero-spaþialã, cea auto sau cea producã-toare ºi-au putut permite aceste treielemente esenþiale, au fãcut tranziþiala o modelare bazatã pe obiect.

Profesia de inginer structuristeste pregãtitã pentru BIM deoarececriteriile identificate sunt disponibileºi, în sfârºit, sunt considerate acce-sibile din punct de vedere economicde cãtre comunitatea proiectanþilorde construcþii.

Fig. 8: Adoptarea BIM, considerând modelul ritmului clasic de adopþie al noilor tehnologii.„Prãpastia” reprezintã provocãrile iniþiale ale schimbãrii

continuare în pagina 32��

Page 32: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201232

Dacã adoptarea BIM este simi-larã multor altor inovaþii, ea va urmamodelul ritmului clasic de adopþie altehnologiilor dezvoltat iniþial in anii1950 (fig. 8).

Implementarea BIM, ca tehnolo-gie dictatã de piaþã, are potenþialulsã creascã la fel de rapid cum acrescut Internet-ul, începând de la

mijlocul anilor 1990. Viteza deadopþie este un aspect important alBIM ce îi va lua prin surprindere peinginerii structuriºti care l-au tratat curefuz sau cu mare scepticism (fig. 9).

Estimãrile curente prevãd cã pro-fesia de inginer proiectant de struc-turi este pregãtitã pentru a face

tranziþia la BIM în urmãtorii 4 ani aprimei majoritãþi ºi parþial a celei de-adoua majoritãþi.

Ritmurile posibile de adopþie aleBIM sunt de o importanþã apartepentru profesia inginerilor structuriºti,atunci când se ia în considerareperioada de timp relativ scurtã încare firmele sunt nevoite sã seadapteze la cele ºapte domenii afec-tate, enumerate anterior.

Imaginea firmelor de proiectarede structuri actuale trebuie privitã înperspectivã, pentru a înþelege impor-tanþa pe care o are BIM în cele ºaptedomenii identificate.

Un studiu recent, efectuat înStatele Unite, afirmã cã durata deinstruire pentru BIM ar dura între 4 ºi6 sãptãmâni (160-240 ore) în primulan de implementare, timp ce estescãzut din timpul alocat activitãþii deproiectare curente. De asemenea, încadrul aceluiaºi studiu, la întrebarea„când vor face trecerea la BIM”,douã treimi dintre firmele de pro-iectare structuralã au rãspuns cã vorfi nevoite sã treacã la proiectareaBIM în urmãtoarele 12-24 luni, iarpeste 30% au afirmat cã vor face tre-cerea „ACUM”.

(Va urma)

Fig. 9: Previziunea adoptãrii tehnologice a BIM pentru pãrþile interesate în procesul de proiectare

Sistem informatic destinat „Managementului activitãþiiInspectoratului de Stat în Construcþii”

Proiectul este cofinanþat dinFONDUL SOCIAL EUROPEAN prinprogramul Operaþional DezvoltareaCapacitãþii Administrative 2007-2013,cod SMIS - 27423.

Valoarea totalã a proiectului estede 19.226.028,88 lei, din care:

• 16.342.124,55 lei reprezintãasistenþa financiarã nerambursabilãdin Fondul Social European;

• 2.883.804,33 lei reprezintã con-tribuþia eligibilã a solicitantului.

Obiectivul general al proiectului îlconstituie îmbunãtãþirea calitãþii ºieficienþei serviciilor publice oferite deInspectoratul de Stat în Construcþii,prin dezvoltarea ºi implementareaunui sistem informatic integrat demanagement.

Scopul proiectului este simplifi-carea procedurilor de lucru în cadrulInspectoratului de Stat în Construcþii,prin crearea ºi utilizarea unui sistem

informatic integrat de management,care va acþiona în sensul diminuãriitimpului de rãspuns cãtre diferiþiactori cu care instituþia interacþi-oneazã.

“O problemã acutã existentã înstarea actualã a serviciilor publicedin România o constituie excesul debirocraþie, resimþitã de utilizatoriiacestor servicii, cauzatã în principalde neutilizarea la maximum a dateloravute la dispoziþie, redundanþelorunor proceduri administrative ºiproblemelor de comunicare exis-tente între instituþiile publice. Acestebariere administrative constituie unobstacol major în dezvoltarea socio-economicã a României”, a declaratdl Marian Bucur, secretar general alInspectoratului de Stat în Construcþii.

Avantajele implementãrii siste-mului informatic integrat de manage-ment al activitãþii Inspectoratului de

Stat în Construcþii constau în capa-citatea de îmbunãtãþire a activitãþiiinstituþiei, creºterea productivitãþiiangajaþilor, folosirea judicioasã aresurselor umane ºi materiale,îmbunãtãþirea procesului decizional,ceea ce conduce la o eficienþã cres-cutã a instituþiei, obþinerea unorimportante beneficii tehnice ºi eco-nomice care decurg din cunoaºtereaoperativã ºi accesarea uºoarã a unuivolum foarte mare ºi diversificat deinformaþii din domeniul de activitate,creºterea substanþialã a eficienþeioperaþionale, reducerea costuriloroperaþionale.

Proiectul este implementat deInspectoratul de Stat în Construcþiiîn perioada 31 ianuarie 2012 –30 ianuarie 2013, iar locul de des-fãºurare al proiectului este Munici-piul Bucureºti. �

�� urmare din pagina 31

Page 33: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 34: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201234

Cerinþe din standardul european armonizat SR EN 14889-1care trebuie îndeplinite de fibrele din oþel

pentru armarea betonuluidr. ing. Aurora CIOC, dr. ing. Marian BADIU - ICECON S.A., Bucureºti

DOMENII DE UTILIZAREBetonul armat cu fibre metalice

nu poate înlocui betonul armatobiºnuit. Existã, însã, domenii de uti-lizare în care poate fi folosit alterna-tiv sau în completare la cel cuarmãturã din oþel-beton, oferindavantaje constructive, dar ºi eco-nomice. Fibrele metalice îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu.Avantajul folosirii armãrii cu fibre dinoþel apare atunci când se foloseºteun procent mic de armare sau încazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Tipuri de fibre din oþel pentruarmarea betonului sunt prezentateîn figura 1.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc,datoritã îmbunãtãþirii comportãrii lafisurare, a micºorãrii deformaþiilor

din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl consti-tuie elementele de construcþie solici-tate dinamic, la care se poate mãricapacitatea de preluare a energieiprin adãugarea de fibre metalice înbeton. În prezent domeniul de uti-lizare a betonului armat cu fibre me-talice are o arie extinsã, din caremenþionãm: pardoseli industriale,conducte din beton, ziduri de sprijin,elemente subþiri de faþadã, trepteprefabricate, piste pentru aeropor-turi, fundaþii de maºini-unelte, cofrajepierdute, lucrãri de consolidare latuneluri cu beton torcretat etc.

Conform încercãrilor efectuate deLaboratorul ICECON TEST dincadrul ICECON S.A., prin utilizareafibrelor din oþel la armarea betonuluisimplu sau în combinaþie cu armã-tura clasicã, betonul armat capãtãductilitate la fisurare [1] (fig. 2).

CADRUL LEGALPENTRU UTILIZAREA FIBRELOR

DIN OÞEL LA ARMAREA BETONULUIÎn conformitate cu Ordinul nr.

2656, din 18 octombrie 2011 alM.D.R.T., privind aprobarea Listei cuindicativele de referinþã ale stan-dardelor române, care transpun

standardele europene armonizatedin domeniul produselor pentru con-strucþii, data punerii în aplicare astandardului armonizat SR EN14889-1 “Fibre pentru beton. Partea 1:Fibre de oþel. Definiþii, specificaþii ºiconformitate” a fost în 01.06.2007,iar data la care a încetat perioada decoexistenþã a fost în 01.06.2008 [2].În aceastã situaþie, pentru utilizareafibrelor din oþel în domeniul con-strucþiilor este necesarã ºi obligato-rie atestarea conformitãþii acestorproduse, în vederea aplicãrii marca-jului CE, cu respectarea prevederilorspecificate în standardul SR EN14889-1, care are caracter de stan-dard de produs [3].

Primul patent care se referã la elemente din beton armat cu fibre dateazã din 1874 ºi a fost realizat înCalifornia (S.U.A.) de A. Berard. Acesta a încercat sã mãreascã rezistenþa betonului prin adãugarea unorresturi inegale de oþel. În anii urmãtori au apãrut noi patente în S.U.A., Franþa ºi Germania, dar utilizarea pescarã largã a acestui material a fost limitatã de costurile ridicate. Pânã la începutul anilor ‘60 materialul acunoscut o dezvoltare incertã, marcatã doar de utilizãri în cadrul unor lucrãri de micã importanþã.În continuare, însã, a urmat o etapã de dezvoltare ascendentã.

În paralel cu formularea principiilor teoretice, s-au extins ºi cercetãrile pe plan internaþional. Menþionãmcercetãrile din Germania, de la Universitatea Ruhr din Bochum, de la începutul anilor `70 în realizareabetonului armat cu fibre de oþel, utilizat la pereþii interiori ai metroului. S-au studiat proprietãþile mecaniceale materialului ºi tehnologiile de fabricaþie ale betonului denumit, mai nou, „torcretat“. În 1972 s-a utilizatacest material la lucrãrile de consolidare a unui tunel din Idaho – S.U.A. În perioada 1974-1976 s-au realizatcercetãri sistematice în Germania, la Institutul pentru Construcþii Inginereºti de la Universtatea Ruhr dinBochum, cu privire la utilizarea betonului torcretat cu fibre din oþel la construcþiile miniere din munþii Alpi.În 1989 s-a utilizat cu succes acest material la construcþia unui tunel de metrou (de 100 metri) în Bielefeld- Germania.

Fig. 1 Fig. 2

Page 35: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 35

Se are în vedere legislaþia euro-peanã, respectiv Directiva 89/106/EECpentru produse de construcþii, dupãcum urmeazã:

• Decizia: 99/469/EC, Familia deproduse, produsul / utilizarea pre-conizatã: Produse aferente betonului,mortarului ºi pastei de ciment (1/2): -Fibre (pentru utilizãri structurale înbeton, mortar ºi pastã de ciment);

• Atestarea conformitãþii ºi funcþiaorganismului: Produs. Organism decertificare (Sistem 1);

• Specificaþia tehnicã: EN 14889-1;• Tip standard: standard armonizat;• Descriere: Fibre pentru beton.

Partea 1: Fibre de oþel. Definiþii,specificaþii ºi conformitate;

• Sistemul de atestare a confor-mitãþii: Sistem 1 – Certificarea con-formitãþii produsului de cãtre unorganism de certificare notificat, pebazã de:

I. Sarcinile organismului notificat:a) supravegherea continuã, eva-

luarea ºi acceptarea controlului pro-ducþiei în fabricã;

b) inspecþia iniþialã a locului pro-ducþiei ºi a controlului producþiei înfabricã;

c) încercãri iniþiale de tip ale pro-dusului.

II. Sarcinile producãtorului:a) controlul producþiei în fabricã;b) încercãri pe eºantioane prele-

vate de la locul producþiei dupã unplan de încercãri.

Un exemplu de organism notificatla Bruxelles pentru acest standardde produs este ICECON CERTS.R.L. Aceastã informaþie estedisponibilã pe site-ul pe internet laadresa: http://ec.europa.eu/enter-prise/newapproach/nando iar înfigura 3, se prezintã spre exemplifi-care, în vederea unei mai buneînþelegeri a problematicii atestãriiconformitãþii ºi a cerinþelor pentrunotificare, datele specificate publicpentru un organism notificat de certi-ficare produse.

Încercãrile specifice pentru ates-tarea conformitãþii fibrelor din oþelsunt prezentate în anexa ZA a stan-dardului armonizat SR EN 14889-1:2007, iar metodele de încercare

sunt detaliate în standardul de încer-cãri EN 14845-1:2007 – “Metode deîncercãri pentru fibrele din beton.Partea 1: Betoane de referinþã“.

CONCLUZIIProprietãþile betonului armat cu

fibre din oþel sunt mai critice decâtproprietãþile fibrelor considerate înmod independent. Din acest motiv,standardul european SR EN 14889-1“Fibre pentru beton. Partea 1: Fibrede oþel. Definiþii, specificaþii ºi con-formitate“ este o „specificaþie de per-formanþã“, în mãsura în care seimpune producãtorilor sã declare undozaj de fibre pentru a atinge unnivel minim de performanþã (rezis-tenþã la încovoiere rezidualã post-fisurare) într-un beton de referinþã.Acest lucru permite utilizatorului sãcompare echitabil performanþeleaºteptate pe tipuri de fibre diferite.Aceste informaþii, împreunã cudescrierea fibrei, rezistenþa la trac-þiune, modulul de elasticitate ºimodul în care dozajul minim influ-enþeazã consistenþa (lucrabilitatea)sunt cuprinse pe eticheta ataºatã lafiecare sac cu fibre din oþel. Ingineriipot specifica apoi „conformitate cuSR EN 14889-1“ în documentaþia deproiect, precum ºi eticheta CEfolositã pentru a verifica faptul cãfibrele corect alese ºi dozajul cores-punzãtor sunt utilizate pentru apli-carea preconizatã.

BIBLIOGRAFIE[1] ICECON S.A., Agrement

tehnic nr. 016-01/165-2008 “Fibredin oþel pentru armarea oþelului”;

[2] Ordinul nr. 2656 din 18octombrie 2011 al M.D.R.T., privindaprobarea Listei cuprinzând indica-tivele de referinþã ale standardelorromâne care transpun standardeeuropene armonizate din domeniulproduselor pentru construcþii, Moni-torul Oficial al României, Partea I,Nr. 749/25.10.2011;

[3] SR EN 14889-1 “Fibre pentrubeton. Partea 1: Fibre de oþel. Definiþii,specificaþii ºi conformitate”. �Fig. 3

Page 36: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201236

Har ºi pasiune în proiectarea podurilor

PE SCURT DESPRE AUTORDomnul dr. ing. Victor POPA s-a nãscut în com.

Crâmpoia, jud. Olt, pe 22 iunie 1942.A absolvit Facultatea Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri -

Bucureºti în 1966, iar în 1999 a obþinut titlul de doctor înramura de ºtiinþe tehnice.

Este membru al asociaþiilor profesionale: Academiade ªtiinþe Tehnice din România (ASTR) - membru cores-pondent, Asociaþia Generalã a Inginerilor din România(AGIR), Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi Poduri(APDP), Asociaþia Inginerilor de Construcþii Civile dinRomânia (AICR), Comisia Naþionalã Comportarea „insitu“ a Construcþiilor (CNCisC) – preºedinte, ComisiaNaþionalã „Drumul ºi mediul“, Societatea ªtiinþificã „TeiuBotez“ din Iaºi - membru fondator, World Road Associa-tion (AIPCR), International Association for Bridges andStructure Engineerig (IABSE), International Associationfor Bridge Management and Safety (IABMAS) - membrufondator.

În plus are atestãri ca verificator de calitate atestatM.L.P.A.T. pentru proiecte de poduri (verificare a peste110 proiecte de poduri), expert tehnic atestat M.L.P.A.T.pentru poduri (expertizare a peste 80 poduri), Certificat deRecunoaºtere Internaþionalã acordat de Asociaþia Inter-naþionalã a Profesioniºtilor: „Who’s Who“ - GibraltarPublishing Inc.

Din 2005 a devenit membru corespondent al Acade-miei de ªtiinþe Tehnice din România.

Este autorul a 3 patente de invenþie ºi 13 certificatede inovaþie, colaborator la elaborarea normelor tehnice,standardelor ºi a prescripþiilor de proiectare:

• „Îndrumãtor tehnic departamental pentru proiec-tarea structuralã a podurilor de ºosea“ - prima ediþie,1974 - M.T.Tc.;

• Standardul român STAS 10111/2-77 - „Poduri decale feratã ºi ºosea. Suprastructuri de beton, beton armatºi beton precomprimat. Prescripþii de proiectare“ - primaediþie, 1977 I.R.S.;

Colaborator ca asistent ºi profesor asociat la cate-drele de „Beton“ ºi „Poduri“ ale Facultãþii de Construcþii

Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri din cadrul UniversitãþiiTehnice de Construcþii Bucureºti în perioada 1975-1989;

Conducãtor proiecte de diplomã la FacultateaConstrucþii Feroviare, Drumuri ºi Poduri;

Membru în Comitetul Tehnic de specialitate CTS-13 -Poduri ºi Construcþii Subterane din cadrul M.T.C.T.pentru aprobarea normativelor elaborate în cadrul minis-terului;

Membru în Comitetul Tehnic D3 Poduri din cadrulWorld Road Association (PIARC) - leader de grup;

Membru în Comisia CNCisC de atestare a experþilorîn domeniul Comportãrii „in situ“ a Construcþiilor;

Membru corespondent al Academiei de ªtiinþeTehnice din România.

A primit peste 20 de diplome ºi medalii, cele maiimportante fiind: Brevetul prezidenþial ºi Medalia pentrucontribuþia la realizarea Canalului Dunãre - MareaNeagrã.

A publicat peste 100 de lucrãri tehnico-ºtiinþifice înreviste de specialitate: („Construcþii“; „Drumuri &Poduri“, „Revista Construcþiilor“ etc.) sau la conferinþe,congrese ºi simpozioane tehnico-ºtiinþifice naþionale sauinternaþionale.

Ciprian Enache

dr. ing. Victor POPA

Publicaþia noastrã a fost, este ºi va fi întotdeauna sensibilã la tot ceea ce profesioniºtii din domeniulconstrucþiilor au pus în operã, adevãrate opere de artã, mãrturii ale gândirii ºi execuþiei unor obiectivemenite a dãinui nemãsurat de-a lungul timpului.

Un gen aparte de construcþii de care România, prin structura naturii înconjurãtoare, a avut ºi arenevoie, sunt podurile. Poduri care traverseazã ape, zone deluroase sau montane, cele care con-tribuie la sistematizarea ºi fluidizarea circulaþiei rutiere ºi feroviare etc.

Exemplele sunt numeroase ºi dumneavoastrã v-aþi întâlnit cu ele ori de câte ori activitatea profesionalãvã cere acest lucru sau, de ce nu, atunci când dispuneþi de posibilitãþi de relaxare, concedii, vacanþe saustrãbaterea unor trasee turistice. Dacã aþi fost ºi prin strãinãtate aveþi posibilitatea, prin comparaþie, sãvedeþi unde ne situãm noi din acest punct de vedere.

Inserând spusele de mai înainte vrem sã menþionãm, pe scurt, cã unul dintre românii care a ieºit înevidenþã ºi pentru lucrãrile de poduri este contemporan cu noi ºi rãspunde la numele de dr. ing. VictorPOPA, inginer de valoare cãruia Academia de ªtiinþe Tehnice din România i-a asigurat publicarea lucrãrii„HAR ªI PASIUNE ÎN PROIECTAREA PODURILOR” (Ed. AGIR – 2012).

Cartea reprezintã o adevãratã „colecþie“ de gânduri, concepte ºi episoade dintr-o viaþã dedicatã cupasiune „lucrãrilor de artã“ amplasate pe drumurile României.

Page 37: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL dinFocºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativa doamneiing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect deactivitate, în principal: arhitecturã, inginerie ºi servicii deconsultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentrucei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilor publiceºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi manage-ment, testãri ºi analize tehnice, precum ºi activitãþi pro-fesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþã tehnicã,societatea deþine o gamã de echipamente lT, de mãsurã ºicontrol in situ, soft specializat, precum ºi mijloacele de trans-port necesare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, o reþeade calculatoare, inclusiv programele necesare elaborãriiproiectelor de construcþii clãdiri, drumuri, instalaþii, reþeletehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare sunt perma-nent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMACONSULTING SRLFocºania primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile oferite în

cadrul manifestãrilor prilejuite de Topul Naþional al firmelorprivate. �

Page 38: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201238

Dezvoltarea ºi modernizareaAeroportului Internaþional „Henri Coandã”

SOLUÞII TEHNICE ªI TEHNOLOGICEAPLICATE LA EXECUÞIA TERMINALULUI PLECÃRI INTERNAÞIONALE „FINGER”

ing. Ionel BADEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU, ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN –SC POPP & ASOCIAÞII SRL

ing. Laurenþiu MATACHE, ing. Teodor CONSTANTINESCU, ing. Mihai FURTUNÃ,arh. Elena FILIP, ing. Alexandru HOHOR, ing. Radu CÃRCÃNESCU, ing. Dan PÃTRAªCU – SC IPTANA SA

PREZENTARE GENERALÃAeroportul Internaþional Român

“HENRI COANDÔ este situat înOtopeni, la o distanþã de aproximativ15,00 km de centrul oraºului Bucureºti.

De-a lungul ultimilor 15 ani, aero-portul a fost într-un proces continuude extindere iar o etapã importantã aacestei extinderi este Faza a 3-a, res-pectiv clãdirea noului terminal numit“Finger”-ul.

Ca ºi în cazul altor construcþiiimportante din zona afectatã deactivitatea seismicã de intensitateridicatã Vrancea, soluþia structuralãaleasã pentru extinderea AeroportuluiInternaþional “HENRI COANDÔ este

aceea de structurã mixtã, pereþi dinbeton armat pentru preluarea sar-cinilor orizontale datorate acþiunii seis-mice ºi vântului ºi cadre metalicepentru preluarea sarcinilor gravitaþionale.

Proiectul pentru aceastã inves-tiþie a fost elaborat în perioada 2008-2010, execuþia lucrãrilor de fundaþiiºi pereþi din beton armat fiind reali-zatã în perioada august 2009 -aprilie 2010.

Lucrãrile de execuþie a struc-turii metalice s-au întins pe par-cursul a ºase luni, din ianuarie 2010pânã în iunie 2010, imobilul fiind datîn exploatare în martie 2011.

Antreprenorul general ºi proiec-tantul general pentru aceastã inves-tiþie a fost ROMAIRPORT SRL.Aceastã companie s-a ocupat ºi deexecuþia lucrãrilor din beton armat.

Proiectul structurii de rezistenþã aavut la bazã proiectul de arhitecturãelaborat de TECHNITAL Spa - Italia.

Proiectul de rezistenþã a fostelaborat pânã la nivel de proiecttehnic de TECHNITAL Spa. Italia,detalierea fiind executatã de POPP& ASOCIAÞII SRL pentru structurametalicã ºi de IPTANA SA pentruelementele din beton armat.

Beneficiarul imobilului este com-pania C.N.A.I.H.C.B. (Compania

Prezentul articol descrie tehnologia de execuþie ºi montaj a structurii metalice utilizate în cadrul extin-derii Aeroportului Internaþional Bucureºti-Otopeni “Henri Coandã”, structurã cu elemente agabaritice carea trebuit montatã într-un timp record. Ne-am axat pe prezentarea proceselor tehnologice care au asiguratrespectarea tuturor condiþiilor legate de termenele de execuþie, fãrã a face rabat de la nivelul de calitate allucrãrilor executate.

Amestecul de materiale - beton armat ºi metal - au fãcut posibilã construcþia acestei clãdiri speciale,combinând, într-un sistem structural optim, rezistenþa la forþe orizontale a pereþilor din beton ºi aspectularhitectural dat de structura metalicã, cu rezistenþa sa ridicatã ºi formele uºor de modelat.

Tehnologia adoptatã ºi o colaborare strânsã a proiectantului cu executantul au fãcut posibilã realizareainvestiþiei în parametrii impuºi de beneficiar, nu numai din punct de vedere al termenului de execuþie, darºi din punct de vedere al calitãþii lucrãrilor executate.

Page 39: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 39

Naþionalã Aeroportul Internaþional„Henri Coandã“ Bucureºti).

Structura metalicã a fost fabricatãºi montatã de SC BOG’ART SRLîmpreunã cu SC BOG’ART STEELSRLºi AUTOHTON ALLPIC SRL.

Verificarea nedistructivã a îmbi-nãrilor sudate executate pe ºantier afost asiguratã de SC ARTIMMEX SRL.

Lucrãrile aferente faþadelor tipperete cortinã au fost proiectate deALUDESIGN SRL ºi executate deALUSYSTEM SRL.

Principalele dimensiuni ale clãdiriisunt:

• Lungime: 167,00 m;• Lãþime: 60,00 m;• Înãlþime: 20,60 m;• Travee principalã: 8,40 x 9,60 m;• Deschidere grindã principalã de

acoperiº: 41,00 m;• Înãlþime de etaj:

- Parter: 4,80 m;- Etajul 1: 5,80 m.

DESCRIEREASISTEMULUI STRUCTURAL

Datoritã lungimii mari a clãdirii -167.00 m - a nivelului ridicat al acþi-unii seismice ºi a variaþiei de tem-peraturã, clãdirea a fost împãrþitã îndouã tronsoane. La realizarea rostu-lui seismic ºi de dilatare, s-a optatpentru dublarea elementelor verti-cale în cazul etajelor curente, în timpce pentru structura acoperiºului, dinmotive arhitecturale, s-a optat pentruun rost de dilataþie la nivelul grinzilorde acoperiº, prin rezemarea grinzilordin tronsonul 2 pe grinzile tronso-nului 1 prin intermediul unui aparatde reazem care permite deplasareaunidirecþionalã, în lungul grinzilor deacoperiº.

Întrucât Bucureºtiul este situatîntr-o zonã seismicã severã, struc-tura este alcãtuitã din douã compo-nente principale: una care are rol dea asigura rezistenþã ºi stabilitate laforþele laterale determinate de acþi-unea vântului ºi în special a seismu-lui ºi cea de-a doua care are rol strictde a prelua sarcinile gravitaþionale.

Pentru aceastã structurã, rezis-tenþa lateralã la acþiuni seismice esteasiguratã de pereþii structurali dinbeton, care sunt independenþi sauparte componentã a unui nucleu dinbeton, cu grosime de 40-60 cm, ºicontravântuirile verticale.

Fig. 1: Vedere spaþialã structurã metalicã

Fig. 2: Grindã principalã de susþinere a acoperiºului

Fig. 3: Structura acoperiºului

continuare în pagina 40��

Page 40: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201240

Din cauzã cã placa din betonarmat are goluri de dimensiuni mari,cu deschideri mari între elementeleverticale ºi neputând asigura com-portarea de ºaibã rigidã, necesarãpentru a transfera forþele inerþialeorizontale de la fiecare nivel cãtrepereþii structurali din beton, s-a optatpentru utilizarea unui sistem de con-travântuire orizontal.

Sistemul de preluare a forþelorgravitaþionale este reprezentat decadre din metal cu trama de 8,40 mx 9,60 m.

Stâlpii din metal sunt realizaþi dintrei tipuri de secþiuni:

• stâlpi tip cruce de Malta confec-þionaþi din douã profile HEA550;

• þevi rectangulare RHS 500 x300 x 14(20) conform EN 10219;

• þevi circulare CHS 864x25 EN10219.

Stâlpii de tip RHS sunt situaþi deo parte ºi de alta a culoarului centralal celor douã tronsoane, în timp cestâlpii de tip CHS reprezintã sistemulde susþinere al grinzilor de acoperiº.

Pentru etajele curente, grinzileprincipale sunt realizate din profile H(HEA sau HEB) iar grinzile secun-dare din profile IPE.

Din cauza deschiderii mari agrinzii de acoperiº - pânã la 41,00 m- precum ºi din motive arhitec-turale, s-a optat pentru utilizareaunei secþiuni tubulare cu înãlþimevariabilã. Grinzile de acoperiº aufost realizate din table sudate degrosimi diferite, de la 15 mm pânã la60 mm, cu lãþimea de 600 mm ºiînãlþime pânã la 2.200 mm.

Rigiditatea orizontalã a acoperi-ºului este asiguratã de sistemul decontravântuiri realizat din secþiunitubulare CHS 139.7 X 8.

În vederea optimizãrii timpului deexecuþie la etajele curente, îmbi-nãrile pe ºantier grindã-stâlp ºi stâlp-stâlp au fost realizate cu buloane,excepþie fãcând stâlpii circulari lacare s-a impus, din motive arhitec-turale, o îmbinare prin sudurã.

Pentru stâlpii tip RHS a fost pre-feratã, de cãtre executantul lucrãrilordin metal, îmbinarea prin sudurã înfabricã. S-a redus astfel numãrulîmbinãrilor pe ºantier, asigurându-se,în acelaºi timp, un control înalt alcalitãþii îmbinãrilor sudate.

Sistemul de contravântuire orizon-tal folosit la fiecare nivel este realizatdin profile UPN, conectate de ele-mentele principale cu ºuruburi.

Îmbinãrile pentru contravântuirileverticale ºi orizontale de la nivelulacoperiºului au fost realizate cubolþuri cu douã sau patru planuri deforfecare.

Fundaþiile clãdirii sunt de tipgrinzi continue din beton armat, cubuloane de ancoraj încastrate pentruîmbinarea stâlpilor.

DESCRIEREA TEHNOLOGIEIDE MONTAJ

În cazul acestei investiþii, un rolimportant l-a jucat tehnologia deexecuþie ºi montaj a structurii

Fig. 8: Montajul stâlpilor axele 23’, 24’

Fig. 4: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +4.80

Fig. 6: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +16.18

Fig. 9: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de acoperiº

Fig. 10: Montajul stâlpilor axele 100, 105 Fig. 11: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +4.80

ETAPELE DE MONTAJ AL PRIMULUI TRONSON DE CLÃDIRE

Fig. 7: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de acoperiº

Fig. 5: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +10.56

�� urmare din pagina 39

Page 41: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 41

metalice, structurã cu elementeagabaritice care a trebuit montatãîntr-un timp record. Prezentarea defaþã se axeazã pe descrierea proce-selor tehnologice care au asiguratrespectarea tuturor condiþiilor legatede termenele de execuþie, fãrã aface rabat de la nivelul de calitate allucrãrilor executate.

Astfel, la demararea lucrãrilor lastructura metalicã a fost elaborat, decomun acord cu antreprenorul ge-neral ºi cu executanþii structurii,proiectul tehnologic care sã asi-gure desfãºurarea lucrãrilor de con-fecþionare ºi montaj în condiþiioptime.

Încã de la început a fost separatãexecuþia structurii din beton armat,fundaþii ºi pereþi, de execuþia struc-turii metalice.

Fazele principale ale execuþieistructurii de rezistenþã au fost urmã-toarele:

• realizarea fundaþiilor; • execuþia pereþilor din beton armat;• montarea structurii metalice;• realizarea plãcilor de beton armat.Aceastã etapizare a lucrãrilor a

asigurat nu numai un bun ritm alexecuþiei dar ºi o reducere ariscurilor de accidente pe ºantier,prin separarea proceselor tehnologice.

Aºa cum am precizat anterior,tehnologia de montaj a structuriimetalice a jucat un rol important înrealizarea în condiþii optime ainvestiþiei de importanþã naþionalã.

Tehnologia de montaj a fost dic-tatã de douã condiþii principale:

• timpul foarte scurt disponibilpentru montajul structurii metalice,de doar patru luni pentru 3.500 tone;

• greutatea grinzilor principale deacoperiº, pânã la 36 tone, carenecesitau macarale de mare capaci-tate pentru a ridica aceste elementepe un ºantier de construcþii cudimensiuni limitate.

Pentru a asigura aceste douãcerinþe principale, a fost pregãtitã otehnologie de montaj de la centrucãtre exterior, folosind urmãtoareaordine pentru fiecare etapã, prezen-tatã în figurile urmãtoare:

• montajul stâlpilor;• montajul contravântuirilor orizon-

tale ºi al grinzilor de cotã +4.80;• montajul contravântuirilor orizon-

tale ºi al grinzilor de cotã +10.56;

• montajul contravântuirilor ori-zontale ºi al grinzilor de cotã +16.18;

• montajul grinzilor principale deacoperiº;

• montajul contravântuirilor orizon-tale ºi al grinzilor secundare deacoperiº.

O altã mãsurã adoptatã, pentru ascurta timpul de montaj al structuriimetalice, a fost aceea de a reduce la

minim cantitatea de îmbinãri sudatepe ºantier. Din acest motiv, împre-unã cu contractorul lucrãrilor dinmetal, am decis urmãtoarele:

• îmbinãrile dintre tronsoanele destâlpi tip RHS s-au executat prinsudurã în fabricã, rezultând elementede pânã la 21,00 m lungime, dimen-siune care a fost autorizatã pentru afi transportatã pe drumurile publice;

Fig. 19: Montajul contravântuirilor orizontale ºi algrinzilor de acoperiº

Fig. 17: Montajul contravântuirilor orizontale ºi algrinzilor de cotã +4.80

ETAPELE DE MONTAJ AL TRONSONULUI AL DOILEA DE CLÃDIRE

Fig. 14: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +10.56

Fig. 12: Montajul stâlpilor axele 101, 102, 103, 104

Fig. 18: Montajul contravântuirilor orizontale ºi algrinzilor de cotã +10.56

Fig. 15: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +16.18

Fig. 16: Montajul contravântuirilor orizontale ºi algrinzilor de acoperiº

Fig. 13: Montajul contravântuirilor orizontaleºi al grinzilor de cotã +4.80

continuare în pagina 42��

Page 42: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201242

• îmbinarea prin sudurã în fabri-cã a celor trei bucãþi de grindã carealcãtuiesc un tronson din cadrulgrinzilor de acoperiº, urmând ca peºantier sã se realizeze numaiîmbinãrile prin sudurã dintre tron-soanele de grinzi;

• relevarea tuturor elementelormetalice înglobate în pereþii dinbeton armat în vederea reduceriidetaliilor care ar fi necesitat adaptãrila faþa locului ale elementelor dejafabricate în uzinã. În acest fel s-aredus considerabil volumul lucrãrilorpe ºantier de adaptare a anumitordetalii la situaþia realã.

Având în vedere dimensiunile ºigreutatea elementelor principale deacoperiº, peste valorile obiºnuite, atrebuit sã fie adoptatã o tehnologiespecialã pentru a monta aceste ele-mente structurale folosind macaraleobiºnuite ºi cu abateri limitate.Pentru a putea fi montate acesteelemente, s-au respectat urmãtoriipaºi:

• tronsoanele care alcãtuiescgrinzile principale au fost trans-portate pe ºantier cu cele trei com-ponente sudate din fabricã, atuncicând a fost posibil din punctul devedere al transportului;

• partea superioarã a stâlpuluicircular tip CHS ºi unul dintre ele-mentele de sprijin ale grinzii deacoperiº au fost sudate din fabricã,în timp ce al doilea element desusþinere a fost asamblat ºi sudat peºantier, la sol;

• montajul celor trei pãrþi descrisemai înainte s-a fãcut la sol, dupã overificare strictã a tronsonului infe-rior deja montat al stâlpului;

• pe baza releveului structuriimontate ºi a preasamblãrii elemen-telor de acoperiº, s-au putut realiza,la sol, corecþiile necesare în vedereapãstrãrii în limitele admisibile aleabaterilor;

• toate îmbinãrile prin sudurã din-tre elemente sunt realizate la sol;

• ansamblul format din tronsonulde grindã de acoperiº, partea supe-rioarã a stâlpului CHS ºi elementelede sprijin ale grinzii s-au poziþionat

Fig. 20: Tipuri de îmbinãri utilizate la montarea unui tronson din cadrul grinzilor principale de acoperiº

Fig. 23: Montajul la sol, pe ºantier al tronsonului superior al stâlpului CHS, al susþinerilor grinzii deacoperiº ºi al secþiunii grinzii principale de acoperiº

Fig. 24: Montajul ansamblului de acoperiº ºi îmbinarea cu partea inferioarã a stâlpului CHS

Fig. 21: Verificare sudurã pe ºantier Fig. 22: Secþiunile 17, 18, 19 asamblate în fabricã

�� urmare din pagina 41

Page 43: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 43

în continuarea pãrþii inferioare astâlpului deja montat. Pentru mon-tarea unui astfel de ansamblu aufost utilizate trei macarale, pentru aaduce elementul la poziþie verticalãºi apoi douã macarale pentru a îlridica ºi poziþiona;

• singura îmbinare prin sudurã lapoziþie a fost îmbinarea cap la capdintre cele douã tronsoane alestâlpului CHS;

• fiecare îmbinare de tip cap-la-cap executatã pe ºantier, pentru aasigura continuitatea stâlpilor sau agrinzilor de acoperiº, a fost verificatãcu ultrasunete în proporþie de 100%;

• toate îmbinãrile prin sudurãexecutate pe ºantier au fost verifi-cate cu pulbere magneticã sau lichidpenetrant.

CONCLUZIISoluþiile tehnice prevãzute pentru

construcþia acestei clãdiri au asigu-rat un ritm de execuþie rapid ºi înacelaºi timp, un nivel ridicat al cali-tãþii lucrãrilor.

Amestecul de materiale - betonarmat ºi metal - au fãcut posibilãconstrucþia acestei clãdiri speciale,combinând, într-un sistem structuraloptim, rezistenþa la forþe orizontale apereþilor din beton la acþiunea seis-micã ºi aspectul arhitectural dat destructura metalicã, cu rezistenþa saridicatã ºi formele uºor de modelat.

Tehnologia adoptatã ºi o colabo-rare îndeaproape a proiectantului cuexecutantul au fãcut posibilã reali-zarea investiþiei, în parametrii impuºide beneficiar nu numai din punct devedere al termenului de execuþie darºi din punct de vedere al calitãþiilucrãrilor executate. �

Fig. 25: Montajul pãrþii superioare a stâlpului ºi al secþiunilor 11, 12, 13, 17, 18, 19ale grinzii principale de acoperiº

Fig. 26: Montajul secþiunilor 14, 15, 16 ale grinzii principale de acoperiº

Fig. 25: Partea superioarã a stâlpului ºi secþiunile 1, 2, 3, 5, 6, 7 ale grinzii principale de acoperiº

Fig. 27: Montajul secþiunii 4 a grinzii principale de acoperiº

Fig. 28: Montajul secþiunilor 8, 9, 10ale grinzii principale de acoperiº

ETAPELE DE MONTAJ AL GRINZILOR DE ACOPERIª

Page 44: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201244

RESPONSABILITÃÞILE DIRIGINÞILOR DE ªANTIERÎN PERIOADA EXECUTÃRII LUCRÃRILOR

Pentru a putea înþelege aceastã etapã, trebuie rea-mintit cã dirigintele de ºantier a parcurs toate fazeledescrise anterior: existenþa proiectului verificat tehnic pepartea de calitate, intrarea în posesia tuturor avizelor ºiacordurilor impuse în certificatul de urbanism, documentcare prezintã solicitantului acele date strict legatede regimul juridic, economic ºi tehnic al terenului ºi

construcþiei, autorizaþia de construire care, de aseme-nea, reprezintã documentul decisiv pentru a se puteaîncepe lucrãrile de construire conform cu specificaþiileacesteia.

Ocolirea uneia dintre aceste faze de cãtre investitoreste aspru pedepsitã, în baza Legii nr. 50/1991 ºi Legiinr. 10/1995, revizuite, pornind de la pedepse penale ºiajungând pânã la aplicarea de sancþiuni contraven-þionale, cu mãsuri severe de intrare în legalitate.

Dirigintele de ºantier are, aºadar, alãturi: contractulsãu încheiat cu beneficiarul lucrãrii, documentele decontractare a lucrãrilor (beneficiar/constructor), proiectulde execuþie, caietele de sarcini, reglementãrile tehniceîn vigoare, autorizaþia de construire ºi deja înfiinþata evi-denþã a dosarelor, pe tipuri de documente, semnate decei nominalizaþi în formularele care se completeazã petot timpul execuþiei lucrãrilor. Aceste formulare vizeazãobligatoriu: predarea-primirea amplasamentului ºi bor-nelor de repere, începerea lucrãrilor, trasarea lucrãrilor,recepþia terenului de fundare, consemnarea lucrãrilorcare devin ascunse, controlul calitãþii acestora în fazeledeterminante, recepþia calitativã a lucrãrilor pe categoriide lucrãri, controlul aspectului betonului dupã decofrare,recepþia fundaþiilor ºi structurii de rezistenþã, note deconstatare de remediere a deficienþelor, condica debetoane, prelevarea probelor de sudare, certificatele decalitate ale materialelor, agrementele tehnice (dupãcaz), rezultate ale încercãrilor de laborator etc.

În funcþie de specificaþiile conþinutului formularelortipizate, acestea sunt semnate de beneficiar, proiectant,constructor, geotehnician, reprezentantul Inspectoratuluide Stat în Construcþii, al ENEL (sau similari), al RADET,Gaze ºi alþi reprezentanþi solicitaþi, dupã cum impunesituaþia ivitã pe parcurs.

Pe timpul derulãrii lucrãrilor, dirigintele verificã res-pectarea tehnologiei de execuþie a acestora precizatã înproiect, în scopul asigurãrii nivelului calitativ indicat îndocumentaþia amintitã, în contract ºi în specificaþiiletehnice în vigoare. În acest sens, unele reglementãritehnice interzic folosirea de lucrãtori neautorizaþi pentruanumite categorii de lucrãri ca de exemplu: alimentãri cugaze naturale, instalaþii electrice, apã/canal, sudori,macaragii, legãtori de sarcinã, la care participã numaipersonal autorizat.

DIRIGINTELE DE ªANTIER -reprezentant al investitorului în realizarea investiþiilor (III)

ing. Constantin Traian RÃDAN

(Urmare din numãrul 82, iunie 2012)

În numerele anterioare ale Revistei Construcþiilor au fost parcurse acele activitãþi premergãtoarerealizãrii lucrãrilor de construcþii cu respectarea cerinþelor de calitate definite pe etape obligatoriu a fi par-curse, începând de la conceperea, proiectarea, pregãtirea executãrii lucrãrilor ºi continuând, în acestnumãr al publicaþiei noastre, cu executarea lucrãrilor ºi recepþia acestora. În toate aceste faze se implicã,în mod autorizat, dirigintele de specialitate care, prin responsabilitãþile pe care le are, rãspunde faþã de ceipe care îi reprezintã. Desigur cã atribuþiile acestuia nu sunt limitative ºi nu se rezumã la cele prezentatepânã în prezent, cât ºi în continuarea acestui subiect.

Obligaþiile funcþionale, stabilite contractual cu investitorul, rezidã din legile care guverneazã acestimportant domeniu; de aceea, dirigintele de ºantier trebuie sã fie, permanent, în pas cu toate prevederilenormative de profil, publicate, revizuite sau abrogate. În felul acesta, ca ºi un medic, el este la zi cunoutãþile legislative, cu cele din domeniul materialelor de construcþii, al instalaþiilor, al utilajelor ºi nunumai, putând diagnostica oricând, corect, o construcþie tocmai pentru cã deþine informaþia.

Page 45: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 45

Pe mãsurã ce apar pe ºantier materialele necesarecontinuãrii lucrãrilor, dirigintele de ºantier face recepþiacalitativã a acestora, totul consemnându-se în procese-verbale, îndosariazã certificatele de calitate, declaraþiilede conformitate a calitãþii materialelor, rapoartele deneconformitate, având asumatã rãspunderea, sub sem-nãturã, a constructorului sau, dupã caz, a furnizorului demateriale.

Este de preferat ca, de la început, din spirit organiza-toric, dirigintele sã instituie un sistem propriu de identifi-care rapidã a tuturor documentelor acumulate pentru alucra mai uºor cu ele, atunci când situaþiile cer orevedere imediatã a unora dintre acestea. La apropiereatermenului de verificare în fazele determinante, participãla întocmirea documentului încheiat de reprezentantuldin teritoriu al I.S.C., acesta, la rându-i, fiind convocat,din timp, de cãtre constructor.

În anumite situaþii constructorul trebuie sã asigure, lacerere, manopera, utilajele ºi diverse materiale pentruexaminãri, testãri, mãsurãri. Costul probelor ºi încer-cãrilor va fi suportat de executant, dacã acest lucru estestipulat în contract, altfel suportarea cheltuielilor se rãs-frânge asupra investitorului. ªi pentru cã a venit vorbadespre cheltuieli, dirigintele de ºantier are obligaþia de aurmãri la executant graficul de execuþie a lucrãrilor, pro-gramul de asigurare a calitãþii ºi de a le admite la platãnumai pe cele executate calitativ ºi în cantitãþile realemãsurate. Atunci când soluþiile elaborate de proiectant

nu sunt respectate, solicitã constructorului (executan-tului) sistarea execuþiei, refacerea lucrãrilor executatenecorespunzãtor, dar numai în baza deciziilor luate decãtre proiectant, avizând dispoziþiile de ºantier emise deacesta.

O activitate deosebit de importantã pentru dirigintele deºantier în aceastã perioadã este aceea a preluãrii de laexecutant ºi proiectant a documentelor în baza cãroraconstituie ºi completeazã Cartea tehnicã a construcþiei,conform HGR nr.273/14 iunie 1994. La terminarea lucrã-rilor urmãreºte dezafectarea organizãrii de ºantier ºi predãdeþinãtorului terenul.

RÃSPUNDERILE DIRIGINÞILOR DE ªANTIERLA RECEPÞIA LUCRÃRILOR

Constituirea comisiei de recepþie si activitatea pecare aceasta o desfãºoarã sunt explicate detaliat înHGR nr.273/94 privind aprobarea Regulamentului derecepþie a lucrãrilor de construcþii ºi instalaþii aferenteacestora.

Dirigintele de specialitate îºi asumã rãspunderea dea asigura secretariatul recepþiei (inclusiv intocmireadocumentaþiei pentru recepþie) punând la dispoziþiamembrilor comisiei documentele care reflectã activitateade urmãrire ºi asigurare a calitãþii pe timpul realizãriiinvestiþiei; proiectul ºi toate demersurile fãcute de acestape timpul execuþiei lucrãrilor, precum ºi alte documentaþiiîntocmite în baza legislaþiei în vigoare.

Atât pe timpul verificãrii acestora de cãtre comisie,cât ºi la observarea în teren, dirigintele noteazã ºirezolvã observaþiile fãcute de participanþi, întocmai ºi latermenele înscrise. La final, predã investitorului (benefi-ciarului) dosarele cu actele de recepþie, întreaga docu-mentaþie tehnico-economicã a construcþiei împreunã cuCartea tehnicã a construcþiei.

În perioada dintre recepþia la terminarea lucrãrilor ºirecepþia finalã, dirigintele rezolvã observaþiile cuprinseîn anexa la procesul-verbal de recepþie la terminarealucrãrilor, în cel mult 90 de zile de la acceptareainvestiþiei de cãtre proprietar.

Oricare dintre obligaþiile contractuale nerespectatede executant sunt notificate, spre ºtiinþa acestuia ºidesigur, remedierea pe cheltuiala lui a deficienþelorapãrute în perioada de garanþie, dacã acestea nu cores-pund clauzelor contractuale.

La recepþia finalã (conform termenului contractualacceptat de investitor/executant), dirigintele predãCartea tehnicã a construcþiei completatã la zi (ºi preluatãpentru urmãrirea în continuare pe toatã perioada de exis-tenþã a acesteia) deþinãtorului de drept. În prezent activi-tatea amintitã este reglementatã de HG. nr. 766/1997pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea înconstrucþii, având ca temei art. 38 din Legea nr. 10/1995.

Urmãrirea curentã ºi urmãrirea specialã se efec-tueazã de cãtre un responsabil numit de beneficiar încadrul activitãþii complexe de mentenanþã. În multe dintreinstituþii o astfel de organizare lipseºte cu desãvârºire,puþine fiind acelea în care beneficiarul are angajatã opersoanã cu specialitatea inginer constructor. �

SC INTEGRAL CONSTRUCT SRL Bucureºti• EXECUÞIE ÎN CONSTRUCÞII • DIRIGENÞIE DE ªANTIER • ASISTENÞÃ CU UTILAJE

• MATERIALE DE CONSTRUCÞII • CONSULTANÞÃ PENTRU AVIZE, AUTORIZAÞII, CADASTRU• ALTE SERVICII PENTRU CONSTRUCÞII, INSTALAÞII ªI REPARAÞII

Tel.: 0724 28 56 28 E-mail: [email protected]

Page 46: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201246

(Urmare din numãrul anterior)CAPITOLUL VII

AUTORITÃÞILE DE NOTIFICAREªI ORGANISMELE NOTIFICATE

Articolul 39NotificareaStatele membre informeazã Comisia ºi celelalte state

membre cu privire la organismele autorizate sã îndepli-neascã sarcini în calitate de terþe pãrþi în procesul deevaluare ºi de verificare a constanþei performanþei întemeiul prezentului regulament (denumite în continuare„organisme notificate”).

Articolul 40Autoritãþile de notificare(1) Statele membre desemneazã o autoritate de noti-

ficare care este responsabilã de instituirea ºi efectuareaprocedurilor necesare pentru evaluarea ºi notificareaorganismelor care necesitã a fi autorizate în vedereaîndeplinirii sarcinilor care le revin în calitate de pãrþi terþeîn procesul de evaluare ºi verificare a constanþei perfor-manþei în sensul prezentului regulament, precum ºi demonitorizarea organismelor notificate, inclusiv conformi-tatea acestora cu articolul 43.

(2) Statele membre pot decide ca evaluarea ºi moni-torizarea menþionate la alineatul (1) sã fie efectuate deorganismele lor naþionale de acreditare în sensul Regu-lamentului (CE) nr. 765/2008 ºi în conformitate cu acesta.

(3) În cazul în care autoritatea de notificare deleagãsau încredinþeazã într-un alt mod evaluarea, notificareasau monitorizarea menþionate la alineatul (1) unui orga-nism care nu reprezintã o entitate guvernamentalã,respectivul organism este o persoanã juridicã care seconformeazã, mutatis mutandis, cerinþelor stabilite laarticolul 41. În plus, acesta dispune de modalitãþi de com-pensare a rãspunderilor care decurg din activitãþile sale.

(4) Autoritatea de notificare îºi asumã întreagarãspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismulmenþionat la alineatul (3).

Articolul 41Cerinþe referitoare la autoritãþile de notificare(1) Autoritatea de notificare se stabileºte astfel încât

sã nu intervinã conflictele de interese cu organismelenotificate.

(2) Autoritatea notificatoare este astfel organizatã ºiadministratã încât garanteazã obiectivitatea ºi imparþiali-tatea activitãþilor sale.

(3) Autoritatea de notificare este astfel organizatãîncât fiecare decizie referitoare la notificarea organis-mului care trebuie autorizat sã efectueze, în calitate deterþã parte, sarcini aparþinând procesului de evaluare ºi

verificare a constanþei performanþelor sã fie luatã de per-soane competente, altele decât cele care au efectuatevaluarea.

(4) Autoritatea de notificare nu oferã sau presteazãnicio activitate sau serviciu de consultanþã efectuate înmod curent, pe baze comerciale sau de competitivitate,de cãtre organismele notificate.

(5) Autoritatea de notificare salvgardeazã confiden-þialitatea informaþiilor obþinute.

(6) Autoritatea de notificare are la dispoziþie personalcompetent suficient pentru îndeplinirea corespunzãtoarea sarcinilor sale.

Articolul 42Obligaþia de informare a statelor membreStatele membre informeazã Comisia cu privire la pro-

cedurile lor naþionale pentru evaluarea ºi notificareaorganismelor care trebuie autorizate sã efectueze, încalitate de terþã parte, sarcini aparþinând procesului deevaluare ºi verificare a constanþei performanþelor, pentrumonitorizarea organismelor notificate, precum ºi cu privirela modificãrile aduse acestora.

Comisia pune la dispoziþia publicului informaþiilerespective.

Articolul 43Cerinþe referitoare la organismele notificate(1) În scopul notificãrii, un organism notificat înde-

plineºte cerinþele prevãzute la alineatele (2)-(11).(2) Un organism notificat este înfiinþat în baza legis-

laþiei naþionale ºi are personalitate juridicã.(3) Un organism notificat este un organism terþ, inde-

pendent de organizaþia sau de produsul pentru con-strucþii pe care îl evalueazã.

Un organism care aparþine unei asociaþii de firme saufederaþii profesionale care reprezintã întreprinderi impli-cate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea,utilizarea sau întreþinerea produselor pentru construcþiipe care le evalueazã, poate fi considerat, cu condiþiademonstrãrii independenþei sale ºi a absenþei oricãruiconflict de interese, a fi un astfel de organism.

(4) Un organism notificat, conducerea generalã aacestuia ºi personalul responsabil cu îndeplinireasarcinilor care le revin în calitate de parte terþã în proce-sul de evaluare ºi verificare a constanþei performanþei nueste proiectantul, fabricantul, furnizorul, montatorul,cumpãrãtorul, proprietarul, utilizatorul sau responsabilulcu întreþinerea produselor pentru construcþii pe care leevalueazã, nici reprezentantul autorizat al vreuneia din-tre pãrþile respective. Aceasta nu împiedicã utilizareaproduselor evaluate care sunt necesare funcþionãriiorganismului notificat sau utilizarea produselor în sco-puri personale.

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIdin 9 martie 2011

de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (V)

Page 47: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 47

Un organism notificat, conducerea generalã a aces-tuia ºi personalul responsabil cu îndeplinirea sarcinilorcare le revin în calitate de parte terþã în procesul de eva-luare ºi verificare a constanþei performanþei nu pot fidirect implicaþi în proiectarea, fabricarea sau constru-irea, comercializarea, instalarea, utilizarea sau între-þinerea produselor pentru construcþii respective, ºi nupot reprezenta pãrþile angajate în activitãþile respective.Ei nu se vor angaja în nicio activitate care poate fi înconflict cu independenþa capacitãþii de judecatã sauintegritatea lor în contextul activitãþilor faþã de care aufost notificaþi. Aceste dispoziþii se aplicã în special servi-ciilor de consultanþã.

Organismul notificat se asigurã cã activitãþile filialelorsale sau ale subcontractanþilor sãi nu afecteazã confi-denþialitatea, obiectivitatea ºi imparþialitatea activitãþilorsale de evaluare ºi verificare.

(5) Organismul notificat ºi personalul acestuiaîndeplinesc sarcinile care le revin în calitate de parteterþã în procesul de evaluare ºi verificare a constanþeiperformanþei la cel mai înalt grad de integritate profe-sionalã ºi de competenþã tehnicã necesarã în domeniulrespectiv ºi trebuie sã fie liberi de orice presiuni ºi stimu-lente, îndeosebi financiare, care le-ar putea influenþacapacitatea de judecatã sau rezultatele activitãþilor lorde evaluare ºi verificare, în special din partea per-soanelor sau grupurilor de persoane interesate de rezul-tatele activitãþilor în cauzã.

(6) Organismul notificat este în mãsurã sã îndepli-neascã toate sarcinile care îi revin în calitate de terþãparte în procesul de evaluare ºi verificare a constanþeiperformanþei care i-a fost încredinþat în conformitate cuanexa V ºi cu privire la care a fost notificat, indiferentdacã sarcinile respective sunt îndeplinite de însuºiorganismul notificat sau în numele sãu ºi sub respon-sabilitatea sa.

În orice moment, pentru fiecare sistem de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei ºi pentru fiecarecategorie de produse pentru construcþii, caracteristicileesenþiale ºi sarcini cu privire la care este notificat, orga-nismul notificat dispune de:

(a) personalul necesar, înzestrat cu cunoºtinþetehnice ºi experienþã suficientã ºi adecvatã pentru aefectua sarcinile care îi revin în calitate de parte terþã înprocesul de evaluare ºi verificare a constanþei perfor-manþei;

(b) descrierile necesare de proceduri conform cãrora seefectueazã evaluarea performanþei, garantând trans-parenþa ºi posibilitatea reproducerii acestor proceduri.Organismul notificat dispune de politici ºi proceduri adec-vate care permit distincþia între sarcinile pe care leîndeplineºte în calitate de organism notificat ºi alte activitãþi;

(c) procedurile necesare pentru a-ºi desfãºura activi-tatea þinând seama de dimensiunea unei întreprinderi,domeniul de activitate ºi structura acesteia, de gradul decomplexitate a tehnologiei utilizate pentru produse, pre-cum ºi de caracterul de serie sau de masã al procesuluide producþie.

Un organism notificat are mijloacele necesare pentrua îndeplini în mod corespunzãtor sarcinile tehnice ºiadministrative legate de activitãþile pentru care este noti-ficat ºi are acces la toate echipamentele sau facilitãþilenecesare.

(7) Personalul responsabil de efectuarea activitãþilor,cu privire la care organismul a fost notificat, posedãurmãtoarele:

(a) instruire tehnicã ºi profesionalã temeinicã, care sãacopere toate sarcinile care îi revin ca parte terþã în pro-cesul de evaluare ºi verificare a constanþei performanþei,în domeniul relevant pentru care organismul a fost notificat;

(b) cunoaºtere satisfãcãtoare a cerinþelor evaluãrilorºi verificãrilor pe care le efectueazã ºi autoritatecorespunzãtoare în vederea efectuãrii unor astfel deactivitãþi;

(c) cunoaºtere ºi înþelegere adecvate a standardelorarmonizate aplicabile ºi a dispoziþiilor relevante ale regu-lamentului;

(d) abilitatea necesarã pentru a întocmi certificate,evidenþe ºi rapoarte, necesare pentru a demonstra cãevaluãrile ºi verificãrile au fost efectuate.

(8) Se garanteazã imparþialitatea organismului notifi-cat, a conducerii sale generale ºi a personalului de eva-luare al acestuia.

Remunerarea personalului de conducere general ºi apersonalului de evaluare al organismului notificat nudepinde de numãrul de evaluãri efectuate sau de rezul-tatele acestor evaluãri.

(9) Un organism notificat încheie o asigurare derãspundere, cu excepþia situaþiilor în care rãspundereaeste asumatã de statul membru, în conformitate culegislaþia naþionalã, sau însuºi statul membru este directresponsabil de evaluarea ºi/sau verificarea efectuatã.

(10) Personalul organismului notificat este obligat sãpãstreze secretul profesional referitor la toate informaþi-ile obþinute în cursul îndeplinirii sarcinilor sale în temeiulanexei V, excepþie fãcând relaþia cu autoritãþileadministrative competente ale statului membru în caresunt îndeplinite activitãþile sale. Drepturile de autor suntprotejate.

(11) Organismul notificat participã la, sau garanteazãcã personalul sãu de evaluare este informat de, activi-tãþile de standardizare relevante ºi la activitãþile grupuluide coordonare a organismelor notificate înfiinþat întemeiul prezentului regulament ºi aplicã, sub forma unordirective generale, deciziile ºi documentele produse carezultat al activitãþii grupului respectiv.

Articolul 44Prezumþia de conformitateAtunci când un organism notificat care urmeazã sã

fie autorizat sã efectueze, în calitate de terþã parte,sarcini aparþinând procesului de evaluare ºi verificare aconstanþei performanþelor demonstreazã cã respectãcriteriile prevãzute în standardele armonizate relevantesau în pãrþi ale acestora, ale cãror trimiteri au fost publi-cate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se pre-supune cã acesta se conformeazã cerinþelor prevãzutela articolul 43 în mãsura în care standardele armonizateaplicabile acoperã aceste cerinþe.

continuare în pagina 48��

Page 48: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201248

Articolul 45Filiale ºi subcontractanþi ai organismelor notificate(1) În cazul în care un organism notificat subcon-

tracteazã sarcini specifice legate de sarcinile care îirevin, în calitate de terþã parte, în procesul de evaluare ºiverificare a constanþei performanþei sau recurge la servi-ciile unei filiale, acesta garanteazã cã subcontractantulsau filiala îndeplinesc cerinþele prevãzute la articolul 43ºi informeazã în consecinþã autoritatea de notificare.

(2) Organismul notificat îºi asumã întreaga respon-sabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanþisau filiale, oriunde ar fi acestea stabilite.

(3) Activitãþile pot fi subcontractate sau îndeplinite deo filialã doar cu acordul clientului.

(4) Organismul notificat pune la dispoziþia autoritãþiide notificare documentele relevante privind evaluareacalificãrilor oricãrui subcontractant sau ale filialei ºiprivind sarcinile îndeplinite de acestea în temeiul anexei V.

Articolul 46Utilizarea de echipamente în afara laboratorului

de încercãri al organismului notificat(1) La cererea fabricantului ºi în cazul în care existã

justificare de naturã tehnicã, economicã sau logisticã,organismele notificate pot decide sã efectueze încer-cãrile menþionate în anexa V, pentru sistemele de evalu-are ºi verificare a constanþei performanþei 1+, 1 ºi 3, saupot decide ca aceste încercãri sã fie efectuate subsupravegherea lor, fie în fabricile care utilizeazã echipa-mentele de încercare ale laboratorului intern al fabri-cantului fie, cu consimþãmântul prealabil al fabricantului,într-un laborator extern, utilizând echipamentele deîncercare ale laboratorului respectiv.

Organismele notificate care efectueazã astfel deîncercãri sunt desemnate în mod specific ca având com-petenþa de a desfãºura activitãþi în afara propriilorechipamente de încercare acreditate.

(2) Înainte de efectuarea încercãrilor respective,organismul notificat verificã dacã sunt îndeplinite cerin-þele metodei de încercare ºi evalueazã dacã:

(a) echipamentul de încercare are un sistem de cali-brare adecvat ºi dacã este asiguratã trasabilitateamãsurãtorilor;

(b) este asiguratã calitatea rezultatelor încercãrii.Articolul 47Cererea de notificare(1) Un organism care necesitã a fi autorizat pentru

îndeplinirea sarcinilor care îi revin în calitate de terþãparte în procesul de evaluare ºi verificare a constanþeiperformanþei prezintã o cerere de notificare autoritãþii denotificare a statului membru în care este înfiinþat.

(2) Cererea este însoþitã de o descriere a activitãþilorde efectuat, a procedurilor de evaluare ºi/sau de verifi-care pentru care organismul se considerã a fi compe-tent, de un certificat de acreditare, în cazul în careacesta existã, eliberat de organismul naþional de acre-ditare în sensul Regulamentului (CE) nr. 765/2008, careatestã cã organismul îndeplineºte cerinþele prevãzute laarticolul 43.

(3) În cazul în care organismul în cauzã nu poateprezenta un certificat de acreditare, el prezintã autoritãþiide notificare toate documentele justificative necesarepentru verificarea, recunoaºterea ºi monitorizarea regu-latã a conformitãþii cu cerinþele prevãzute la articolul 43.

Articolul 48Procedura de notificare(1) Autoritãþile de notificare pot notifica numai

organismele care au îndeplinit cerinþele prevãzute laarticolul 43.

(2) Acestea notificã Comisia ºi celelalte state mem-bre, în special folosind instrumentul de notificare elec-tronicã elaborat ºi gestionat de Comisie.

În mod excepþional, în situaþiile menþionate la punctul3 din anexa V, pentru care instrumentul electronic adec-vat nu este disponibil, se acceptã notificarea în scris.

(3) Notificarea include detalii complete ale funcþiilorde efectuat, trimiterea la specificaþia tehnicã armonizatãrelevantã ºi, în scopul sistemului prevãzut în anexa V,caracteristicile esenþiale pentru care organismul estecompetent.

Totuºi, trimiterea la specificaþia tehnicã armonizatãrelevantã nu este necesarã în cazurile prevãzute lapunctul 3 din anexa V.

(4) În cazul în care o notificare nu se bazeazã pe uncertificat de acreditare menþionat la articolul 47 alineatul(2), autoritatea de notificare prezintã Comisiei ºi celor-lalte state membre documentele justificative care atestãcompetenþa organismului notificat ºi mãsurile adoptatepentru a se asigura cã organismul respectiv va fi moni-torizat periodic ºi cã va îndeplini în continuare cerinþeleprevãzute la articolul 43.

(5) Organismul în cauzã poate îndeplini activitãþileunui organism notificat numai dacã Comisia ºi celelaltestate membre nu au ridicat obiecþii în termen de douãsãptãmâni de la notificare, în cazul în care se utilizeazãun certificat de acreditare, sau în termen de douã luni dela notificare în cazul în care nu se utilizeazã acreditarea.

Numai un astfel de organism este considerat unorganism notificat în sensul prezentului regulament.

(6) Comisia ºi celelalte state membre sunt înºtiinþatecu privire la orice modificãri relevante ulterioare adusenotificãrii.

Articolul 49Numerele de identificare ºi listele cu organisme

notificate(1) Comisia atribuie un numãr de identificare fiecãrui

organism notificat.Comisia atribuie un singur astfel de numãr, chiar

dacã organismul este notificat în baza mai multor acteale Uniunii.

(2) Comisia pune la dispoziþia publicului lista organis-melor notificate în temeiul prezentului regulament, inclu-siv numerele de identificare care le-au fost alocate ºiactivitãþile pentru care au fost notificate, în special prinintermediul instrumentului de notificare electronicã ela-borat ºi gestionat de Comisie.

Comisia asigurã actualizarea acestei liste.

�� urmare din pagina 47

Page 49: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2012 49

Articolul 50Modificãri aduse notificãrii(1) În cazul în care o autoritate de notificare a con-

statat sau a fost informatã cã un organism notificat numai îndeplineºte cerinþele prevãzute la articolul 43 saucã acesta nu îºi îndeplineºte obligaþiile, autoritatea denotificare restricþioneazã, suspendã sau retrage notifi-carea, dupã caz, în funcþie de gravitatea încãlcãrii cerin-þelor sau a neîndeplinirii obligaþiilor. Autoritatea denotificare informeazã în consecinþã ºi fãrã întârziereComisia ºi celelalte state membre, în special folosindinstrumentul de notificare electronicã elaborat ºi ges-tionat de Comisie.

(2) În caz de restricþionare, suspendare sau retragerea notificãrii sau în cazul în care organismul notificat ºi-aîncetat activitatea, statul membru notificator ia mãsurileadecvate pentru a se asigura cã dosarele organismuluirespectiv sunt fie prelucrate de un alt organism notificat,fie sunt puse la dispoziþia autoritãþilor de notificare ºi desupraveghere a pieþei responsabile, la cererea acestora.

Articolul 51Contestarea competenþei organismelor notificate(1) Comisia investigheazã toate cazurile în care are

îndoieli sau i se aduce la cunoºtinþã o îndoialã cu privirela competenþa unui organism notificat sau la continuareaîndeplinirii de cãtre un organism notificat a cerinþelor ºi aresponsabilitãþilor care îi revin.

(2) Statul membru care a transmis notificarea pre-zintã Comisiei, la cerere, toate informaþiile referitoare labaza notificãrii sau la menþinerea competenþei organis-mului în cauzã.

(3) Comisia se asigurã cã toate informaþiile sensibileobþinute pe parcursul investigaþiilor sale sunt tratateconfidenþial.

(4) În cazul în care constatã cã un organism notificatnu îndeplineºte sau nu mai îndeplineºte cerinþele pentrua fi notificat, Comisia informeazã în consecinþã statulmembru care a efectuat notificarea ºi solicitã acestuia sãia mãsurile corective necesare, inclusiv retragerea notifi-cãrii, dacã este cazul.

Articolul 52Obligaþii operaþionale pentru organismele notificate(1) Organismele notificate îndeplinesc sarcini în cali-

tate de pãrþi terþe, în conformitate cu sistemele de evaluareºi verificare a constanþei performanþei prevãzute înanexa V.

(2) Evaluãrile ºi verificãrile constanþei performanþeise efectueazã cu transparenþã în ceea ce îl priveºte pefabricant ºi într-o manierã proporþionalã, evitând osuprasolicitare nejustificatã a operatorilor economici.Organismul de evaluare a conformitãþii îºi desfãºoarãactivitatea þinând seama în mod corespunzãtor dedimensiunea unei întreprinderi, domeniul de activitate ºistructura întreprinderii, de gradul de complexitate atehnologiei utilizate pentru produse, precum ºi de carac-terul de serie sau de masã al procesului de producþie.

Cu toate acestea, în desfãºurarea acestor activitãþi,organismele respectã gradul de rigoare necesar pentruprodus în temeiul prezentului regulament, precum ºirolul produsului în îndeplinirea tuturor cerinþelor funda-mentale aplicabile construcþiilor.

(3) În cazul în care, pe parcursul inspecþiei iniþiale afabricii sau al controlului din fabricã al producþiei, unorganism notificat constatã cã fabricantul nu a asiguratconstanþa performanþelor produsului fabricat, respectivulorganism solicitã fabricantului sã ia mãsurile corectiveadecvate ºi nu îi elibereazã certificatul.

(4) În cazul în care, în cursul activitãþii de monito-rizare având ca scop verificarea constanþei performan-þelor produsului fabricat, un organism notificat constatãcã un produs pentru construcþii nu mai are aceeaºi per-formanþã cu produsul-tip, el solicitã fabricantului sãadopte mãsurile corective adecvate ºi, dacã e necesar, îisuspendã sau îi retrage certificatul.

(5) În cazul în care nu sunt luate mãsuri corective saunu au efectul necesar, organismul notificat restric-þioneazã, suspendã sau retrage orice certificat, dupã caz.

Articolul 53Obligaþia organismelor notificate de a informa(1) Organismele notificate informeazã autoritatea de

notificare:(a) despre orice refuz, restricþie, suspendare sau

retragere a certificatelor;(b) despre circumstanþele care afecteazã scopul ºi

condiþiile notificãrii;(c) despre orice solicitare de informaþii cu privire la

activitãþi de evaluare ºi/sau verificare a constanþei per-formanþei efectuate pe care au primit-o de la autoritãþilede supraveghere a pieþei;

(d) la cerere, despre sarcinile care le revin în calitatede parte terþã, în conformitate cu sistemele de evaluareºi verificare a constanþei performanþei, efectuate în limi-tele în care au fost notificaþi ºi orice altã activitate efec-tuatã, inclusiv activitãþile transfrontaliere ºi cele desubcontractare.

(2) Organismele notificate furnizeazã celorlalteorganisme notificate în temeiul prezentului regulament,care îndeplinesc sarcini ce le revin în calitate de parteterþã, în conformitate cu sistemele de evaluare ºi verifi-care a constanþei performanþei ºi pentru produse pentruconstrucþii acoperite de aceeaºi specificaþie tehnicãarmonizatã, informaþii referitoare la chestiuni legate derezultatele negative ºi, la cerere, de cele pozitive, aleacestor evaluãri ºi verificãri.

Articolul 54Schimbul de experienþãComisia prevede organizarea schimbului de expe-

rienþã între autoritãþile naþionale ale statelor membreresponsabile de politica privind notificarea.

Articolul 55Coordonarea organismelor notificateComisia se asigurã cã existã o coordonare ºi o coope-

rare corespunzãtoare între organismele notificate întemeiul articolului 39 ºi cã acestea funcþioneazã în bunecondiþii, sub forma unui grup al organismelor notificate.

Statele membre se asigurã cã organismele pe care lenotificã participã la activitatea grupurilor respective,direct sau prin reprezentanþi desemnaþi, sau cãreprezentanþii organismelor notificate urmeazã sã fieinformaþi cu privire la aceste activitãþi.

(Va urma)

Page 50: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori care vã aºteaptã C2, C4, 27

Reabilitare infrastructurã la sistemele de irigaþii 4, 5

Trofeul Calitãþii 2011 (câºtigãtori) 6 - 9

Lucrãri geotehnice ºi de fundaþii speciale 10, 11

Ecologizare cu geomembrane 12, 13

Sistem de zidãrie cu rosturi subþiri - BCA 14, 15

ARACO - Direcþii de acþiune strategicã 16, 17

BAUER IN-HOUSE 2012 18, 19

Expertizã - Consultanþã - Teste laborator construcþii 20

Primul Congres privind comportarea in situ

a construcþiilor ºi protecþia mediului înconjurãtor

din Euro-regiunea Carpaticã a Europei Centrale 21

Acoperiºul verde - grãdinã 22 - 25

Vopsea lavabilã de interior 25

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Florin Ermil DABIJA 26

Sisteme profesionale de hidroizolaþii 27

Eficienþã maximã pentru planºee dalã 27

Modelul informatic al clãdirii -

Importanþa BIM în proiectarea structurilor (II) 28 - 32

Sistem informatic destinat „Managementului

activitãþii Inspectoratului de Stat în Construcþii” 32

Elemente de fixare pentru construcþii 33

Agregate din zgurã metalurgicã 33

Lacuri protectoare pentru lemn 33

Cerinþe din standardul european armonizat

SR EN 14889-1 care trebuie îndeplinite de fibrele

din oþel pentru armarea betonului 34, 35

Har ºi pasiune

în proiectarea podurilor (dr. ing. Victor POPA) 36

Servicii de proiectare ºi consultanþã 37

Organisme de certificare 37

Dezvoltarea ºi modernizarea

Aeroportului Internaþional „Henri Coandã” 38 - 43

Dirigintele de ºantier - reprezentant

al investitorului în realizarea investiþiilor (III) 44, 45

Regulamentul UE privind stabilirea unor condiþii

armonizate pentru comercializarea

produselor pentru construcþii (V) 46 - 49

BIFE - Bucureºti 12-15 Septembrie 2012 C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Page 51: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor
Page 52: Director Ionel CRISTEA - Revista ConstructiilorÎn cadrul contractului s-au executat lucrãri de reparaþii la canalele CAL, CAT, CD 8 ºi CD 10 ºi lucrãri pentru reabilitarea staþiilor