of 34/34
INDEX DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI G A L A ţ I ® R O M â N I A U N Z I A R T O T A L © AWARD OF EXCELLENCE DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI Euro 3,6377 lei Dolar 3,0855 lei Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68 TEL 460 620, FAX 471 028 INTERIOR MAXIME SINAXAR Sf. Mucenici: Mina, Ermoghen si Eugraf. (Dezlegare la peşte) auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor membru al Biroului Internaţional de Audit al Tirajelor COTIDIAN INDEPENDENT® marcă înregistrată ISSN 1221‑4914 V ALUTA METEO www.vlg.sisnet.ro Galaþi] ‑4 o 1 o Vreme în curs de răcire Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate în perioada iulie 2004 ‑ iulie 2005 100.800 de cititori zilnic SâMBăTă ‑ DUMINICă 10 ‑ 11 DECEMBRIE 2005 ROMâNIA, ANUL XVI, NR. 4897 18 + 16 P AGINI, 80 BANI / 8000 LEI [ ”Nu găsesc nimic mai deprimant decât optimismul.” Paul Fussell ACTUALITATE.......................2 VARIA................................5 SOCIAL..............................8 PUBLICITATE...................10/15 OBSERVATOR......................18 EVENIMENT..........................3 MAPAMOND........................6 SPORT...............................9 AGENDA...........................16 REFORMA............................4 SPECIAL..............................7 VARIA..............................10 MAGAZIN..........................17 REFORMA /4 EVENIMENT/3 V ARIA /5 CONTINUARE îN P AGINA 5 EDITORIAL Theodor Parapiru [email protected]‑libera.galati.ro P olitica românească se face cu ochii în oglindă, ca toate politicile complexate, suferinde la di‑ ferite organe. În spaţiul iluziei, imaginea ajunge preocupantă, doritoare să ia locul făpturii vii pe care o reflectă. Mediocritatea "artiştilor" se probează uşor, prin demagogia practicată, primitivă, penibilă. În pu‑ ţine ţări ale lumii, politica externă face legea activită‑ ţii, ca la noi. Primirea în NATO, intrarea în Uniunea Europeană, lupta împotriva terorismului, campania de solidarizare costisitoare cu orice feluri de drepturi umane lezate undeva pe planetă, ser‑ vilismul obţinerii clauzelor şi al împru‑ muturilor bancare, gălăgia patriotardă asurzitoare în intervale electorale democratic ratate etc. au făcut să pălească subiectele interne, în măsu‑ ră să taie respiraţia supravieţuirii: cruciada împotriva sărăciei a rămas o minciună gogonată; cruciada îm‑ potriva corupţiei a devenit o golănie care a autenti‑ ficat operaţiunea, dar fără protagonişti; ameliorarea nivelului de trai devine obsesia condiţiei precare pe fondul căreia câteva ploşniţe ţin discursuri nesimţite; inundaţiile, gripele, mineriadele, grevele, impozitele, în general, dezastrele vin încolonate, favorizate şi ges‑ tionate de o democraţie ignorantă, cu un Parlament rotofei, incapabil să‑i privească în ochi pe cetăţeni, decât prin obiectivul camerei de luat vederi. Pentru guşaţii absenţi din Parlament la votarea bugetului pe 2006 (săptămâni la rând!), problema sinistraţilor de la inundaţii este pur teoretică, gripa aviară este un sce‑ nariu cu foame şi disperare, drama grevei în Educaţie nu înseamnă mai mult de 3,79 la sută din orice; aces‑ te specimene (proiectate pe val de liste electorale şi financiare!) juisează că vin americanii (cu baze, cu căţel şi purcel, noi, numai cu felinare roşii în fundul curţii, să ghidăm rachetele!), umblă cu limbi străine la gât, în delegaţii de gafe şi compromisuri internaţio‑ nale, comentează relaţiile cu Franţa (nici măcar până la conferinţa de presă!), cu Anglia (axă‑axă, dar e pe bani!), cu Germania (sunt multe de ţinut minte!), cu Italia, Spania (ce iz de căpşuni!); pentru aceşti indivi‑ zi nu există dificultatea medicamentelor compensate, "coşul zilnic", salariul mediu pe economie, ei sforăie despre Europa, despre "lumea civilizată", despre Condoleezza, despre Putin, despre globalizare, despre demo‑ craţia "adevărată" (plasată, de obicei, în buzunarele lor!), chestiuni esenţiale ţin de dotarea performantă a politicienilor cu aparatură de întreţinere a luptei împotriva obezităţii sau pentru promovarea divertismentului ori pentru exersarea ignoranţei fără pic de ruşine dar cu cât mai mult public de aplaudaci. Mândria de a fi oricum CONTINUARE îN P AGINA 2 Deocamdată APATERM nu va opri căldura [ 74 de asociaţii de locatari cu datorii vechi au la dispoziţie încă o săptămână cu căldură [ Două şi‑au achitat debitele restante [ Alte 100 de asociaţii sunt şi ele ameninţate cu instalarea frigului în apartamente [ CET arde combustibil de rezervă deoarece n‑a primit de la Guvern împrumutul promis În conferinţa de presă de ieri, directorul APATERM, Cristian Istrate, ne‑a demon‑ strat că maniera de reflectare a “Războiului rece” în pagini‑ le “Vieţii libere” n‑a rămas fără ecou. Oprirea căldurii a fost amânată. Potrivit, dlui Istrate:”Deocamdată nu pu‑ tem fi nici inumani, cum s‑a spus că facem noi de capul nostru, dar nici nu putem să stăm şi să murim (APATERM, adică n.n.). Asociaţiilor de locatari preavizate le trans‑ mitem că mâine (azi n.n.) nu se va sista furnizarea şi că vom prelungi termenul‑limi‑ tă până vinerea viitoare. Am luat această decizie după ce două dintre asociaţii, respec‑ tiv 246 şi 176, şi‑au achitat in‑ tegral datoriile, iar reprezen‑ tanţii altora ne‑au dat sem‑ nale că vor să plătească, însă termenul este prea scurt. ” Marius Mototolea EVENIMENT/3 Paul Păcuraru revine în forţă [ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu [ ”Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim‑planul Alianţei PNL‑PD Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe senatorul liberal gălăţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiunii liberale, responsabil cu strategia politică a PNL. Tăriceanu a motivat această alegere spunând că Păcuraru este un liberal autentic, devotat partidului, transmite Mediafax. PNL Proximitatea de la Secţia 4 Poliţistul de lângă tine Poliţia! Când auzi ‑ te înspăimântă; când vezi cu cine vorbeşti, adică poliţiştii de proximitate de la Secţia 4 ‑ te destinzi. foto Viorel Dudău SPECIAL /7 Echipa gălăţeană de Divizia A s‑ar putea schimba de tot în această iarnă Stimaţi ”oţelari”, căutaţi‑vă de lucru! [ Acesta este mesajul directorului general al Oţelului, Marius Stan, pentru întreg lotul existent în curtea gălăţeană SPORT/9 Mersul trenurilor de călători Valabil de duminică, 11 decembrie 2005, ora 0,01 V ARIA /10 Pe canalul Sulina, Epava “Rostock” – ultimul drum [ Carcasa navei eşuate în urmă cu 14 ani a fost ştearsă de pe hartă [ Ultima secţiune a epavei a fost scoasă din apele Dunării [ Bucăţile din corpul epavei au fost depozitate pe braţul Sf.Gheorghe D upă 14 ani de coşmar, epava navei Rostock a fost, în sfârşit, ştearsă de pe harta Dunării. Ieri, ultima sec‑ ţiune din epavă a fost scoasă de pe canalul Sulina şi transportată în “cimitirul navelor” de pe canalul Sf.Gheorghe. Echipele concernului internaţional Multraship (Olanda)‑Titan (SUA) –Deltacons (Tulcea) au dus astfel la bun sfârşit o “mi‑ siune imposibilă”. O misiune care a costat, totuşi, viaţa a doi oameni. foto Viorel Dudău Ovidiu Amãlinei [email protected]‑libera.galati.ro CONTINUARE îN P AGINA 5 Lansare la Damen Un nou portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin Turtoi Bâlbâieli administrative pe banii noştri Taxe de poluare, „taxate” de contribuabili [ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul Arhiva "V.L."

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria...

  • Ind

    ex

    DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

    g a l a ţ i ® r o m â n i a u n z i a r t o t a l ©

    AwArdofexcellence

    DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

    Euro 3,6377 leiDolar 3,0855 lei

    adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68

    tEl 460 620, FaX 471 028

    InterIor

    MAxIMe

    SInAxAr Sf. mucenici: mina, Ermoghen si Eugraf. (Dezlegare la peşte)

    auditat de Biroul român de audit al tirajelor membru al Biroului internaţional de audit al tirajelor

    CotiDian inDEPEnDEnt®marcă înregistrată

    iSSn

    12

    21‑4

    914

    VAlutA

    Meteo

    www.vlg.sisnet.ro

    Galaþi]

    ‑4o 1o

    Vreme în curs de răcire

    Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului naţional de audienţă măsurate în perioada iulie 2004 ‑ iulie 2005

    100.800 de cititori zilnic

    SâMbătă ‑ duMInIcă10 ‑ 11 deceMbrIe 2005

    roMânIA, Anul xVI, nr. 4897 18 + 16 PAgInI, 80 bAnI / 8000 leI

    [ ”nu găsesc nimic mai deprimant decât optimismul.”

    Paul Fussell

    ActuAlItAte.......................2 VArIA................................5 SocIAl..............................8 PublIcItAte...................10/15 obSerVAtor......................18eVenIMent..........................3 MAPAMond........................6 SPort...............................9 AgendA...........................16reforMA............................4 SPecIAl..............................7 VArIA..............................10 MAgAzIn..........................17

    reforMA/4

    eVenIMent/3

    VArIA/5

    contInuAre în PAgInA 5

    Edit

    ori

    al

    Theodor [email protected]‑libera.galati.ro

    Politica românească se face cu ochii în oglindă, ca toate politicile complexate, suferinde la di‑ferite organe. În spaţiul iluziei, imaginea ajunge preocupantă, doritoare să ia locul făpturii vii pe care o reflectă. mediocritatea "artiştilor" se probează uşor, prin demagogia practicată, primitivă, penibilă. În pu‑ţine ţări ale lumii, politica externă face legea activită‑ţii, ca la noi. Primirea în nato, intrarea în uniunea Europeană, lupta împotriva terorismului, campania de solidarizare costisitoare cu orice feluri de drepturi umane lezate undeva pe planetă, ser‑vilismul obţinerii clauzelor şi al împru‑muturilor bancare, gălăgia patriotardă asurzitoare în intervale electorale democratic ratate etc. au făcut să pălească subiectele interne, în măsu‑ră să taie respiraţia supravieţuirii: cruciada împotriva sărăciei a rămas o minciună gogonată; cruciada îm‑potriva corupţiei a devenit o golănie care a autenti‑ficat operaţiunea, dar fără protagonişti; ameliorarea nivelului de trai devine obsesia condiţiei precare pe

    fondul căreia câteva ploşniţe ţin discursuri nesimţite; inundaţiile, gripele, mineriadele, grevele, impozitele, în general, dezastrele vin încolonate, favorizate şi ges‑tionate de o democraţie ignorantă, cu un Parlament rotofei, incapabil să‑i privească în ochi pe cetăţeni, decât prin obiectivul camerei de luat vederi. Pentru guşaţii absenţi din Parlament la votarea bugetului pe

    2006 (săptămâni la rând!), problema sinistraţilor de la inundaţii este pur teoretică, gripa aviară este un sce‑nariu cu foame şi disperare, drama grevei în Educaţie nu înseamnă mai mult de 3,79 la sută din orice; aces‑te specimene (proiectate pe val de liste electorale şi financiare!) juisează că vin americanii (cu baze, cu căţel şi purcel, noi, numai cu felinare roşii în fundul

    curţii, să ghidăm rachetele!), umblă cu limbi străine la gât, în delegaţii de gafe şi compromisuri internaţio‑nale, comentează relaţiile cu Franţa (nici măcar până la conferinţa de presă!), cu anglia (axă‑axă, dar e pe bani!), cu germania (sunt multe de ţinut minte!), cu italia, Spania (ce iz de căpşuni!); pentru aceşti indivi‑zi nu există dificultatea medicamentelor compensate,

    "coşul zilnic", salariul mediu pe economie, ei sforăie despre Europa, despre "lumea civilizată", despre Condoleezza, despre Putin, despre globalizare, despre demo‑craţia "adevărată" (plasată, de obicei, în buzunarele lor!), chestiuni esenţiale ţin de dotarea performantă a politicienilor cu

    aparatură de întreţinere a luptei împotriva obezităţii sau pentru promovarea divertismentului ori pentru exersarea ignoranţei fără pic de ruşine dar cu cât mai mult public de aplaudaci.

    Mândria de a fi oricum

    contInuAre în PAgInA 2

    Deocamdată APAterm nu va

    opri căldura[ 74 de asociaţii de

    locatari cu datorii vechi au la dispoziţie încă o săptămână cu căldură [ Două şi‑au achitat

    debitele restante [ Alte 100 de asociaţii sunt şi ele ameninţate cu instalarea frigului în

    apartamente [ CET arde combustibil

    de rezervă deoarece n‑a primit de la Guvern

    împrumutul promis

    În conferinţa de presă de ieri, directorul ApAterm, Cristian Istrate, ne‑a demon‑strat că maniera de reflectare a “războiului rece” în pagini‑le “Vieţii libere” n‑a rămas fără ecou. Oprirea căldurii a fost amânată. potrivit, dlui Istrate:”Deocamdată nu pu‑tem fi nici inumani, cum s‑a spus că facem noi de capul nostru, dar nici nu putem să stăm şi să murim (ApAterm, adică n.n.). Asociaţiilor de locatari preavizate le trans‑mitem că mâine (azi n.n.) nu se va sista furnizarea şi că vom prelungi termenul‑limi‑tă până vinerea viitoare. Am luat această decizie după ce două dintre asociaţii, respec‑tiv 246 şi 176, şi‑au achitat in‑tegral datoriile, iar reprezen‑tanţii altora ne‑au dat sem‑nale că vor să plătească, însă termenul este prea scurt. ”

    Marius Mototolea

    eVenIMent/3

    Paul Păcuraru revine în forţă[ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu[ ”Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim‑planul Alianţei PNL‑PD

    Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe senatorul liberal gălă‑ţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiunii liberale, responsabil cu strategia politică a PNL. Tăriceanu a motivat aceas‑tă alegere spunând că Păcuraru este un liberal autentic, devotat partidului, transmite Mediafax.

    PNL

    Proximitatea de la Secţia 4

    Poliţistul de lângă tinePoliţia! Când auzi ‑ te înspăimântă; când vezi cu cine vorbeşti, adică poliţiştii de proximitate de la Secţia 4 ‑ te destinzi.

    foto

    Vio

    rel D

    udău

    SPecIAl/7

    Echipa gălăţeană de Divizia A s‑ar putea schimba de tot în această iarnă

    Stimaţi ”oţelari”, căutaţi‑vă de lucru![ Acesta este mesajul directorului general al Oţelului, Marius Stan, pentru întreg lotul existent în curtea gălăţeană SPort/9

    mersul trenurilor de călători

    Valabil de duminică, 11 decembrie 2005, ora 0,01

    VArIA/10

    Pe canalul Sulina,

    Epava “rostock” – ultimul drum[ Carcasa navei eşuate în urmă cu 14 ani a fost ştearsă de pe hartă [ Ultima secţiune a epavei a fost scoasă din apele Dunării [ Bucăţile din corpul epavei au fost depozitate pe braţul Sf.Gheorghe

    După 14 ani de coşmar, epava navei rostock a fost, în sfârşit, ştearsă de pe harta Dunării. Ieri, ultima sec‑ţiune din epavă a fost scoasă de pe canalul Sulina şi transportată în “cimitirul navelor” de pe canalul Sf.Gheorghe. echipele concernului internaţional multraship (Olanda)‑titan (SUA) –Deltacons (tulcea) au dus astfel la bun sfârşit o “mi‑siune imposibilă”. O misiune care a costat, totuşi, viaţa a doi oameni.

    foto

    Vio

    rel D

    udău

    Ovidiu Amã[email protected]‑libera.galati.ro

    contInuAre în PAgInA 5

    Lansare la DamenUn nou portcontainer din „seria germană”

    În siderurgiePromisiuni pentru condiţiile speciale

    In memoriamConstantin turtoi

    Bâlbâieli administrative pe banii noştriTaxe de poluare, „taxate” de contribuabili

    [ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul

    Arhi

    va "V

    .L."

  • www.vlg.sisnet.ro

    Viaþ

    a înRo

    mân

    ia[ActuAlitAte

    Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

    2viAţA liberă

    urmAre din PAginA 1

    Cristina [email protected]‑libera.galati.ro

    paginã realizatã de

    surse: Mediafax, Click News

    Mândria de a fi oricum

    „Luna cadourilor” şi Sărbătorile de iarnă vor oferi ocazii extraordinare de afirma‑re a talentului, pentru mâncă‑torii de rahat politic colorat, pentru binefăcătorii neamului proveniţi dintre infractorii lui vestiţi, pentru escrocii şi lătrăii lui, vestitori de vremuri pros‑pere şi analfabete. Excitarea mândriei de a fi oricum se cere întreţinută cu oboseală, cu fon duri, cu vorbe şi glume tâmpite, cu bere şi mititei (şi alţii ca ei!) ‑ că aşa se sacrifică aleşii de când lumea şi pămân‑tul, dar, la noi, parcă, şi mai de demult!...

    Convenţia Organizaţiilor de Media deazaprobă modul în care postul TV Antena 1 s‑a comportat în cazul arestării lui Constantin Grozea, urmărit de Poliţie pen‑tru înjunghierea unei eleve la Şcoala Centrală din Bucureşti. Jurnaliştii Antenei 1 au abuzat de statutul lor şi de încrederea pe care Grozea a arătat‑o re pre‑zentanţilor mass‑media şi au în‑ştiinţat Poliţia cu privire la locaţia şi ora înregistrării interviului (cu scopul de a obţine ima gini în ex‑clusivitate legate de capturarea unui presupus infractor). COM avertizează reprezentanţii postu‑lui Antena 1 că gestul jurnaliştilor în acest caz ştirbeşte imaginea breslei şi constituie un prece‑dent periculos pentru viaţa şi in‑tegritatea fizică a jurnaliştilor în general. În primul rând, conform normelor deontologice, jurnalis‑tul are dreptul şi obligaţia deon‑tologică de a‑şi proteja sursele. În al doilea rând, viaţa jurnalişti‑lor care lucrează cu informaţii din medii violente (zone de conflict, cu lumea interlopă, cu martori sau autori ai unor confruntări vio‑lente) este pusă în pericol de ase‑menea gesturi, care induc ideea că jurnalistul lucrează în slujba

    autorităţilor şi a organelor de an‑chetă. Jurnaliştii nu trebuie să se substituie poliţiei şi să captureze infractori şi nici să fie folosiţi ca momeală de către poliţie pentru a captura persoane certate cu legea. În ultimul rând, este pusă în discuţie chiar credibilitatea presei, al cărei rol este acela de a relata şi a informa imparţial, şi nu de a se implica de o parte sau de alta, devenind, de exemplu, un „departament ‑ anexă” al or‑ganelor de anchetă. Considerăm că gestul Antenei 1 ştirbeşte imaginea breslei, pune în pericol viaţa jurnaliştilor şi integritatea lor fizică şi încalcă principii deon‑tologice general valabile (pro‑tecţia surselor, abuzul de statut, respectarea drepturilor omului şi a premisei de nevinovăţie etc.). Având în vedere toate acestea, COM solicită postului Antena 1 să respecte normele profesionale la care a aderat şi semnalizează ofi‑cial cazul Consiliului de Onoare al Clubului Român de Presă, pentru a fi investigat şi a se stabili dacă există abateri de la codul deonto‑logic al CRP.

    Convenţia Organizaţiilor de Media

    Arestat preventiv

    Magistraţii Tribuna‑lului Bucureşti au decis, ieri, arestarea preven‑tivă pentru 29 de zile a lui Ceauş Gheorghe, al doilea presupus agresor al lui Marko Eszter (fiica liderului UDMR Marko Bela), care a fost prins de poliţişti în judeţul Giurgiu.

    Vaccin pierdutMai bine de o treime

    din dozele de vaccin anti‑rujeolic destinate imuni‑zării copiilor din judeţul Vaslui se pierd, din cauza imposibilităţii utilizării de către medici a unei fiole întregi, care presupune opt doze, afirmă condu‑cerea DSP Vaslui.

    Rata inflaţieiRata inflaţiei la sfâr‑

    şitul acestui an ar putea depăşi cu puţin nivelul de 8,5%, reprezentând limita superioară a inter‑valului de variaţie propus pentru acest an, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

    Exclus din PRM

    Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat, ieri, într‑o conferinţă de presă, că l‑a exclus din par‑tid, „pentru corupţie şi avere frauduloasă”, pe Victor Odolbaşa, vice‑preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj şi membru în Consiliul Naţional al PRM.

    Televizoare pentru sinistraţi

    Un transport cu 520 de televizoare a ajuns, joi seara, la Timişoara, ca donaţie din partea Ministerului Administraţiei şi Inter‑nelor pentru sinis traţii din Banat.

    Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după Delegaţia Permanentă, că deputatul Cristian Boureanu a fost suspendat un an din partid pentru că nu a respectat deciziile conducerii şi a fost interesat mai mult de cariera politică individuală. De asemenea, Tăriceanu a avertizat că mai există vreo doi‑trei liberali care au fă‑cut declaraţii asemănătoare celor ale lui Boureanu şi că aceştia ar putea fi sanc‑ţionaţi. El a refuzat însă să spună despre cine este vorba. „Delegaţia Permanentă a luat în discuţie declaraţiile lui Boureanu din ultima vreme, despre care toţi am acceptat că aduc grave prejudicii ima‑ginii şi credibilităţii PNL. La Conferinţa PNL Bucureşti, el a vorbit de negocieri

    secrete cu PSD. În CEx şi în DP toţi i‑au cerut să aducă dovezi clare sau să retrac‑teze declaraţiile”, a explicat Tăriceanu. El a spus că între imaginea PNL şi orgoliul personal, liderii partidului au ales o ati‑tudine în favoarea PNL. „I‑am spus clar că nu acceptăm ca o asemenea palmă să rămână pe obrazul nostru şi i‑am cerut să aducă probe, iar cei vizaţi să aducă ex‑plicaţii. Nu a fost în stare să dea niciun nume şi i‑am cerut cu toţii să retracteze. Dar se pare că orgoliul personal este mai important”, a completat Tăriceanu.

    „Este un 11 septembrie al partidului” Deputatul Cristian Boureanu l‑a acu‑

    zat pe preşedintele liberal, Călin Popescu Tăriceanu, că a îngrădit libertatea de expresie în PNL. „După părerea mea, as‑tăzi am asistat la funeraliile libertăţii de exprimare în PNL. Nu vreau să folosesc metafore, dar acesta este 11 septem‑brie al partidului nostru. Eu îmi păstrez convingerile şi‑mi asum responsabilita‑tea pentru ceea ce am spus”, a subliniat Boureanu. El crede că este nevoie ca mai mulţi membri ai PNL să‑şi spună răspicat opinia despre modul în care este condus partidul şi despre ceea ce se întâmplă în interiorul acestui partid.

    Potrivit lui Boureanu, 50 dintre mem‑brii Delegaţiei Permanente a partidului au votat în favoarea suspendării sale, nu‑mai 12 colegi susţinându‑l.

    Un grup de reporteri, prin‑tre care şi corespondentul New York Times, a vizitat, joi, Baza mi‑litară de la Mihail Kolgălniceanu, însă aceştia nu au văzut nimic care să fie specific centrelor de detenţie ale SUA, relatează ziarul american. Vizita a avut loc după ce preşedintele român, Traian Băsescu, declarase că ba‑za poate fi inspectată, alături de

    celelalte locuri bănuite că ar fi găzduit centre CIA.

    Organizaţia Human Rights Watch afirmă că la Mihail Kogălniceanu ar fi aterizat avi‑oane ale CIA care transportau persoane bănuite de aparte‑nenţă la al‑Qaida. Reporterii au fost întâmpinaţi de un ofiţer ro mân, care i‑a însoţit oriunde au vrut să meargă în interiorul

    bazei.La finalul vizitei, reporterii

    au vizionat o prezentare de 20 de minute a unor fotografii ae‑riene făcute de aviaţia militară română, care înfăţişau pista şi clădirile adiacente şi o serie de exerciţii comune ale efectivelor celor două state care avuseseră loc în urmă cu doi ani.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, ieri, contopirea pedepselor pe care fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, le‑a primit pentru implicarea în două mine‑riade, instanţa supremă respin‑gând astfel recursul Parchetului. În 24 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a acceptat cererea lui Cozma referitoare la contopi‑rea pedepselor cu închisoarea primite pentru mineriadele din septembrie 1991 şi ianuarie 1999, iar Parchetul a făcut recurs. Iniţial, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilise ca solicitarea procurorilor să se judece în 27 ianuarie 2006, dar Miron Cozma a făcut, prin avocatul său, o cere‑re pentru ca termenul să fie mai rapid. Recursul a fost judecat

    ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins demersul Parchetului, confirmând decizia instanţei inferioare. Avocatul Viorel Dumitrescu, unul din apă‑rătorii lui Miron Cozma, a anunţat că va formula o cerere de liberare condiţionată a clientului său şi a arătat că speră ca acesta să iasă din închisoare la sfârşitul lui ia‑nuarie 2006. O astfel de cerere trebuie analizată de o comisie a Penitenciarului Rahova, fiind se‑sizată apoi Judecătoria sectoru‑lui 5 Bucureşti, care va trebui să dea o soluţie. Executarea a două treimi din pedeapsă este însă doar una din condiţiile prevăzute de lege pentru formularea unei cereri de liberare condiţionată, alte condiţii fiind buna purtare şi lipsa antecedentelor penale.

    Transparency International a publicat, cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva corupţiei, un barometru mondial despre evoluţiile şi implicaţiile acestui fenomen în 69 de ţări, printre care şi România. În ce priveşte România, potrivit barometru‑lui, impactul corupţiei asupra vieţii politice şi economice a fost cuantificat într‑un procent egal, de 32%. Totodată, 25% dintre ro mâni se declară afectaţi de fenomenul corupţiei în viaţa fa‑milială.

    Barometrul mai indică şi fap‑tul că impactul fenomenului corupţiei asupra vieţii familiale şi personale este mai puternic în căminele sărace. „Nu sărăcia

    generează corupţie, ci corupţia generează sărăcie”, a apreciat di‑rectorul executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă (fi‑liala română a TI), Victor Alistar, care a adăugat că 34% dintre români consideră că, în dome‑niul combaterii corupţiei se în‑registrează o stagnare şi numai 2% dintre intervievaţi apreciază că fenomenul corupţiei s‑a di‑minuat în România. „Toată cam‑pania şi tot angajamentul de la televizor nu sunt resimţite ca realitate la ghişeu, în instituţii, în instanţe, în achiziţiile publice de către mediul de afaceri”, a apre‑ciat Alistar.

    Cele mai corupte sectoare din România rămân partidele

    politice şi sistemul vamal, urma‑te de sistemul judiciar, legislativ, poliţie şi de sistemul medical. Cei aproximativ 1.300 de repondenţi români ai barometrului au apre‑ciat ca fiind afectate de corup‑ţie şi domenii precum sectorul afacerilor, sistemul educaţional, serviciile de licenţiere, mass‑me‑dia, sistemul fiscal, organizaţiile nonguvernamentale şi, pe ulti‑mul loc, cultele religioase.

    Din datele barometrului mai reiese că 22% dintre repon‑denţi au dat mită în ultimul an, România plasându‑se, în clasa‑mentul mondial, alături de sta‑te precum Etiopia, Guatemala, Bolivia, Kenya, Indonezia sau Rusia.

    Presiuni asupra prefectului de Iaşi

    Prefectul de Iaşi, Radu Prisăcaru, susţine că diverşi oameni politici fac presiuni asupra sa pentru a scoate de sub sechestru bunurile societăţii Fortus, unul din‑tre coloşii industriei ieşene, fost combinat de utilaj greu. „Diverşi oameni politici, atât de la Putere, cât şi din Opoziţie, mi‑au sugerat, în cadrul unor întâlniri infor‑male, să fiu mai «blând» cu această societate. Miza este foarte mare. În momentul în care Direcţia Judeţeană de Finanţe ar ridica sechestrul, terenurile şi clădirile apar‑ţinând societăţii ar putea fi vândute direct unor oa‑meni de afaceri, eventual pe sub mână. Vreau să le atrag atenţia respectivilor d omni să nu mai încerce acest lu‑cru. Dacă bunurile Fortus vor fi scoase la vânzare, o va face Direcţia de Finanţe, prin licitaţie publică des‑chisă, şi nu altfel”, a declarat prefectul Radu Prisăcaru.

    Cercetări insuficiente[ Daniel Morar justifică redeschiderea dosarelor Zambaccian, Puwak şi Culiţă Tărâţă

    Dosarele Zambaccian, Puwak şi Culiţă Tărâţă au fost redeschise pentru că anche‑ta făcută a fost insuficien‑tă, a declarat Daniel Morar, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA). „Sunt dosare pe care le‑am redeschis după ce eu şi procurorii din cadrul DNA am constatat că cercetările au fost insuficiente, au fost deficitare şi că nu s‑au preo‑cupat aceşti procurori ‑ pro‑curorii care au dat soluţii ‑ să dea soluţii pentru rezol‑varea fondului cauzei”, a de‑clarat procurorul şef Morar, ieri, pentru BBC România. Potrivit lui Morar, dosarele de mare corupţie privesc parlamentari ‑ în funcţie sau sau care au comis faptele când erau în funcţie, în pe‑rioada 2000‑2004 ‑ şi repre‑zentanţi ai administraţiei publice locale. „Putem să‑l catalogăm şi pe domnul Oprişan în această zonă”, a mai spus el.

    Întrebat dacă există o tendinţă a DNA de a anche‑ta mai ales membri ai PSD, Daniel Morar a răspuns că nu există „nicio direcţie în acest sens”. „Aşa a fost situa‑ţia, aceste dosare i‑au privit, din întâmplare sau nu ‑ pu‑tem să avem o explicaţie sau nu ‑ pe membrii fostului partid de guvernământ”, a arătat el.

    Un tânăr a ajuns la spital, joi seară, după ce a fost bătut, tăiat cu un cuţit şi împuşcat de către mai multe persoane care l‑au atacat în timp ce se afla în incin‑ta unei case de pariuri sportive, situată în cartierul bucureştean

    Dristor. Potrivit anchetatorilor, Cristian D. (22 de ani) a fost ata‑cat de opt‑nouă persoane care au început să‑l lovească cu bâte, l‑au tăiat cu un cuţit pe picioare şi l‑au împuşcat în cap cu un pis‑tol cu aer comprimat. Tânărul a

    fost transportat la spital şi a fost supus unei intervenţii chirurgica‑le, fiind în afara oricărui pericol. Poliţiştii i‑au identificat pe agre‑sori, în prezent făcându‑se verifi‑cări pentru reţinerea acestora.

    Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a înaintat, spre verificare, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, o listă cu 4.924 de persoane şi cu membrii Comisiei de verificare a cererilor de pres‑chimbare a certificatelor de revoluţionar. Lista cu revoluţio‑narii şi membrii comisiei a fost transmisă CNSAS pentru aplica‑rea corectă a prevederilor Legii 341/2004, pentru constatarea eventualei colaborări a acestor

    persoane cu fosta Securitate. În conformitate cu actul normativ în cauză, de prevederile Legii re‑cunoştinţei faţă de eroii‑martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 „nu be‑neficiază persoanele, civili sau militari, care sunt dovedite a fi fost implicate în activităţile fos‑tei Securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au insti‑gat şi au luptat, sub orice formă, împotriva Revoluţiei”.

    Capitala nu e demnă de UEClădirile dărăpănate, traficul haotic şi lipsa de viziu‑

    ne a autorităţilor asupra perspectivelor de dezvoltare a oraşului fac din Bucureşti o capitală care nu merită să se integreze în rândul capitalelor europene, a afirmat, ieri, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

    Cristian Boureanu, pedepsit

    Suspendat un an din PNL

    PRM va depune, până în data de 20 decembrie, două moţi uni simple la adresa Guvernului, una referitoare la epidemia de rujeolă şi una pe tema caselor pentru sinistraţi, a anunţat li‑derul acestui partid, Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele PRM a criticat faptul că nu au fost făcute comenzi de vaccinuri la Institutul Cantacuzino, ci au

    fost comandate din străinătate „bi‑vaccinuri”, care s‑au dovedit ineficiente. Potrivit preşedinte‑lui PRM, cei aflaţi la Putere şi‑au bătut joc de sinistraţi, care sunt nevoiţi ca, în mijlocul iernii, să doarmă în corturi sau „într‑un fel de containere”. „Să răspundă unde sunt banii pentru sinistraţi. S‑au strâns milioane de euro şi dolari şi miliarde de lei”, a men‑

    ţionat senatorul PRM. Prim‑vicepreşedintele PRM,

    deputatul Lucian Bolcaş, a pre‑cizat că formaţiunea politică din care face parte va apela la par‑lamentarii PSD pentru a semna cele două moţiuni, deoarece numărul senatorilor şi deputaţi‑lor PRM este insuficient pentru a iniţia moţiuni simple.

    Câteva zeci de elevi s‑au adu‑nat, ieri, în curtea Şcolii Centrale din Bucureşti, pentru a continua acţiunea de protest faţă de deci‑zia Inspectoratului Şcolar de a o destitui pe directoarea liceului, ca urmare a evenimentului sol‑dat cu înjunghierea unei colege a acestora.

    Elevii au fost prezenţi doar la primele două ore de curs,

    apoi au refuzat să continue programul şi s‑au adunat în curtea şcolii, unde au scandat lozinci de susţinere a Svetlanei Botnăraş. În timp ce copiii pro‑testau în curtea şcolii, în clădire erau adunaţi părinţi ai acestora, dar şi profesori, iar directorul general Svetlana Botnăraş era audiat de către reprezentanţi ai Poliţiei Capitalei.

    Directorul a declarat presei că încă nu a primit nici un docu‑ment oficial privind destituirea din funcţie şi că nu poate face alte declaraţii, deoarece este au‑diată de poliţişti.

    La protestul spontan parti‑cipau elevi, părinţi ai acestora şi profesori, dar şi absolvenţi ai liceului.

    „Luceafărul huilei”, aproape de libertate

    [ Instanţa supremă confirmă: pedepsele lui Miron Cozma vor fi contopite

    Bătut, tăiat şi împuşcat

    Revoluţionari verificaţi de CNSAS

    Ziarişti străini la Baza Kogălniceanu

    [ Nici urmă de centre de detenţie ale CIA

    Corupţia la români

    Moţiuni peremiste

    Protest la şcoală

    COMUNICAT DE PRESĂCOM dezaprobă modul în care Antena 1

    a acţionat în cazul Grozea

    „O bună afacere”Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Quinton

    Quayle, consideră că România poate ajuta preşedinţia britanică a UE să primească acceptul Consiliului European de săptămâna viitoare pentru propunerea sa de buget, deoarece aceasta reprezintă „o bună afacere” pentru România.

    Arhi

    va "V

    .L."

  • www.vlg.sisnet.ro

    [EvEnimEntSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

    3viaţa libEră

    Viaþ

    a la z

    iPNL

    Paul Păcuraru revine în forţă

    Agenda politică

    Apel de deputatÎn condiţiile în care

    Statutul minorităţilor face va‑luri în rândul parlamentarilor, deputatul PNL Emil Strungă a făcut apel la conciliere: „Nimeni nu are nimic de câş‑tigat de pe urma crizei legate de Statutul minorităţilor, iar momentul este nefavorabil pentru a flutura stindardul pe această temă. Creăm tot felul de crize, comentarii care scot la iveală slăbiciunea politicii româneşti şi caracterul în‑doielnic. În temele mari care privesc interesele naţionale ar trebui să existe consens”.

    Onoare după regulament

    Acordarea titlurilor de Cetăţean de Onoare a gene‑rat certuri aprige în Consiliul Local. Pentru a evita aseme‑nea situaţii jenante în care aleşii să se târguiască cui dau şi cui nu distincţia, consi‑lierul local Vasile Pârlog le‑a propus un regulament de acordare a titlurilor. Potrivit documentului, cetăţenii de onoare trebuie să fie persoa‑ne fizice care să aibă o legătu‑ră cu Galaţiul, să se bucure de o bună reputaţie şi apreciere, fie că sunt vii sau morţi! Dacă va fi aprobat, regulamentul va diminua numărul celor care devin cetăţeni de onoa‑re ai urbei, la unu, maxim doi pe an.

    „Asistenţa medicală nu e gratuită!”

    “Din 1998, de când s‑a în‑fiinţat Casa de Sănătate, niciun guvern n‑a avut cura‑jul să adopte un pachet mi‑nim de servicii medicale care într‑adevăr să fie asigurat de Casă. Şi tot timpul s‑a spus că toată Sănătatea e gratuită, ceea ce nu este adevărat!” – a declarat deputatul PSD, Aurel Nechita. Medicul gălăţean a relatat că a văzut rezulta‑tele unor controale în jude‑ţe comandate de ministrul Sănătăţii, care arătau că “ma‑rea majoritate a spitalelor are cu mult peste numărul de in‑ternări, de servicii asigurate”, restul constituind mari dato‑rii, deci fondurile spitalelor nu permit un tratament gra‑tuit complet. “Este un act po‑litic să spui poporului român, după zeci de ani, că asistenţa medicală nu mai e gratuită”, a adăugat dr. Nechita, care susţine că în locul ministru‑lui Sănătăţii şi‑ar fi asumat această răspundere.

    A oferi măcar un “pachet” de servicii medicale “gratui‑te” (de fapt plătite de Casă, dar din contribuţiile salariale ale cetăţenilor) ar fi benefic, însă… “nepopular”: “Am în‑trebat şi eu în 2004 (când medicul gălăţean era secre‑tar de stat la Sănătate, n.red.): «Nu‑i bine s‑o facem, Ovidiu Brânzan?» «În campania electorală?!» Acum, la înce‑put de mandat, într‑adevăr, se pot face multe.

    Victor CilincăAnca Melinte

    Constantin Turtoi a plecat să se odihnească puţin. Brăila a mai pierdut un ziarist şi un scrii‑tor de valoare. Vestea a strecurat amărăciunea în sufletele tuturor celor care l‑au cunoscut. A ajutat întotdeauna, a încercat mereu să aducă zâmbetul pe chipul celor trişti, iar spre finalul vieţii a hotărât să ne dăruiască şi nouă ceva din preaplinul vieţii pe care a trăit‑o, prin cărţile pe care le‑a scris.

    Constantin Turtoi a văzut lumina zilei în 1931, pe 28 ia‑nuarie, în satul Ciocile, unde a făcut şi studiile primare. Între anii 1938 ‑ 1943 a urmat cursuri‑le Seminarului Teologic “Kesarie Episcopul” din Buzău, după care a frecventat Şcoala medie teh‑nică de protecţia plantelor din Buzău între anii 1948 ‑ 1951. A absolvit şi Facultatea de ziaris‑tică, obţinând două licenţe, în ziaristică şi istorie‑filozofie, apoi a intrat în viaţă ca profesor supli‑nitor în satul natal. A început ac‑tivitatea gazetărească între anii 1954 ‑ 1966, când a fost redac‑tor al ziarului “Viaţa nouă” din Galaţi. Apoi a fost redactor, se‑cretar de redacţie, redactor şef şi secretar general de redacţie la ziarul local brăilean “Înainte”, în perioada 1969 ‑ 1989. După Revoluţie, a lucrat la ziarul local “Libertatea”. Din 1991 şi până în 1997 a fost redactor al ziarului “Ancheta”. Ca scriitor a debutat în anul 2000, cu volumul “Dropia şi vaticanu’”. După doi ani a pu‑blicat un alt roman, “Roata vie‑ţii”, iar în 2004 o altă carte a vă‑

    Ieri, la Centrul Cultural s‑au de‑cernat Premiile Revistei „Dunărea de Jos”. Răzvan Avram şi Mircea Gutter, doi dintre directorii insti‑tuţiei, au prezentat cu acest prilej istoria publicaţiei, amintind că primul număr a apărut în 1908. Totodată, au vorbit despre câte‑va din proiectele pe anul 2006 ale Centrului Cultural: editarea unor culegeri de poezie, proză şi dramaturgie având au tori gă‑lăţeni, o biografie spirituală a Galaţiului realizată de profesorul Ioan Brezeanu, dar şi studii etno‑grafice şi obiceiuri de iarnă – sub semnătura lui Eugen Holban.

    Cele 11 premii, sponsorizate de domnul Ionel Radu Mihalcea, au fost acordate următorilor: Simona Creţu – Premiul pentru curajul de a scoate lumea şi viaţa din provizorat prin scris, Cătălin Enică – Premiul pentru curajul de a transforma fragmentele dureroase de limbaj în eveni‑mente literare, Constantin Frosin ‑ Premiul pentru gândirea sim‑bolică şi bucuria speculaţiei crea‑

    toare, Petru Iamandi – Premiul pentru preţuirea limbii române prin însoţirea ficţională cu limba engleză, George Lateş – Premiul pentru propriile prezentări poe‑tice din lumea eminesciană, Coriolan Păunescu – Premiul pen‑tru că a atins trupul poeziei, Paul Păltănea – Premiul pentru con‑tribuţia la istoria judeţului Galaţi, Maximilian Popescu – Premiul pentru plimbările nocturne pe Dunărea de argint, Adi Secară – Premiul pentru spiritul critic şi pentru încrâncenarea de lector, Corneliu Stoica – Premiul pen‑tru neobosita călătorie printre „Artiştii plastici de la Dunărea de Jos” şi Dumitru Tiutiuca – Premiul pentru insomniile de weekend provocate prin conştientizarea limitelor noastre.

    Este prima ediţie a premiilor revistei în seria nouă iar organi‑zatorii şi sponsorul au promis că în anii următori acordarea lor va continua.

    Angela RibinciucFoto: Nicolaie Sburlan

    Doi bărbaţi, de 30 şi, respec‑tiv 33 de ani, din satul Uricani, comuna Bereşti Meria, au fost prinşi în timp ce furau curci.

    Lucrătorii de poliţie rurală i‑au surprins pe cei doi pe 7 de‑cembrie, chiar când sustrăgeau păsările din curtea unei femei.

    Sunt cercetaţi în stare de liberta‑te pentru furt calificat.

    A.C.D.

    Armă albăÎn noaptea de 8 decem‑

    brie, în jurul orei 1,00, un tânăr de 23 de ani, aflat în zona centrală, a fost oprit de agenţii de siguranţă publică de la Secţia 1 Poliţie. Cătălin V. avea asupra sa un cuţit. I s‑a întocmit dosar penal pentru port ilegal de armă albă.

    A.C.D.

    “Nostalgii” comuniste

    Ce tineri eram şi ce blugi aveam

    Pe când blugii erau un lux atât de mare încât costau aproape cât un salariu de proaspăt angajat ‑ eu m‑am angajat cu 1740 de lei salariu, iar cu un an doi înainte de Revoluţie blugii costau între 1300 şi 1500 de lei ‑ pe vremea aceea să porţi aşa ceva era o victorie maximă. Mărcile mai căutate şi pe care se înghesuiau vaporenii să le aducă pe sub mână erau Lee, Wrangler şi Rifle. Strângeai din dinţi şi cumpărai o pereche cu care oricum nu aveai voie la serviciu, dar pe care o scoteai între prieteni, în lume, cu satisfacţia că ţi‑ai însuşit în mod clandestin o fărâmă de capitalism, groparul comunismului... Blugii de la mama lor (cine mai ştia de unde vin ?) erau purtaţi cu grijă, spălaţi la mână să nu se decoloreze, clătiţi cu oţet să nu‑şi piardă culoarea şi aranjaţi cu câte un fermoar la cusăturile de jos, să‑i apere de tocire. În principiu, erau meniţi să reziste o viaţă, pentru că prea puţini îşi puteau permite a doua pereche. Pentru întregirea vestimentaţiei ”şic” se confecţionau manual bluze pătate, tricouri vopsite, după ce au fost legate cu sfoară ca să iasă ”cu modele”, maiouri imprimate cu cremă de ghete, sau prin procedeul ”sită”. Că românul a fost întotdeauna inventiv şi în pas cu moda…

    Katia Nanu

    Milioanele „Vieţii libere”Concursul nostru săptămânal are trei noi câştigători: Gherghea

    Dănuţ Octavian – 100 de lei grei, plicul numărul 950, Gheonea Lucica – 60 de lei noi, plicul numărul 537 şi Damian Nita – 40 de lei noi, plicul numărul 450.

    Felicitări! Vă invităm la redacţie luni, între orele 10.30 – 12.00, pen‑tru a intra în posesia premiilor.

    Monica Roşioru

    Concursul „Cum să faci primul milion”Câştigătoarea concursului pentru elevi şi studenţi din aceas‑

    tă săptămână, Ana Maria Lipan, este elevă în clasa a VI‑a la Şcoala Gimnazială Nr. 10 din Galaţi. Felicitări pentru premiu! Te aşteptăm la redacţie luni, la ora 11.00, împreună cu mama, tata sau bunicii, pen‑tru acordarea premiului de 100 de lei (1.000.000 de lei vechi).

    Monica Roşioru

    La furat de curci

    Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe se‑natorul liberal gălăţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiu‑nii liberale, responsabil cu stra‑tegia politică a PNL. Tăriceanu a motivat această alegere spu‑nând că Păcuraru este un libe‑ral autentic, devotat partidului, transmite Mediafax.

    Întrebat cum comentează de‑claraţiile lui Păcuraru făcute după alegerile parlamentare, când a felicitat PSD pentru victorie, Tăriceanu a spus: “Eu am discu‑tat atunci cu el şi i‑am atras aten‑ţia că a făcut o declaraţie extrem de stângace, dar, pe fond, nu a felicitat PSD că a câştigat ale‑gerile”, a susţinut liderul PNL. El consideră că ziariştii au scos din context declaraţia lui Păcuraru. “A fost o frază scoasă din context şi din păcate pentru el s‑a specu‑lat acest lucru în defavoarea lui. Tuturor ne‑a părut rău, inclusiv

    lui”, a spus Tăriceanu, adăugând că Păcuraru a dat, ulterior, ex‑plicaţii în presă. “În legătură cu Păcuraru, dacă avem îndoieli faţă de unii sau alţii, el e printre foarte puţinii care au venit, în decembrie 1989, să punem ba‑zele PNL. A avut o conduită ire‑proşabilă de‑a lungul timpului, fiind răsplătit prin funcţiile pe care le‑a deţinut. Ar fi nedrept să planeze o bănuială asupra lui. A venit în PNL când puţini credeau în liberalism. Poziţia lui este recunoscută şi răsplătită în PNL. Această nominalizare este o confirmare pentru cei care lu‑crează în partid”, a completat Tăriceanu.

    Senatorul Paul Păcuraru a fost vicepreşedinte al PNL, când partidul era condus de Theodor Stolojan. După retragerea aces‑tuia şi preluarea conducerii PNL de către Tăriceanu, Păcuraru a fost îndepărtat din forurile deci‑zionale, având neînţelegeri mai vechi cu actualul lider al partidu‑lui. Declaraţiile despre victoria

    PSD în alegeri, pe care Păcuraru le‑a făcut în plenul Senatului, în‑tre cele două tururi de scrutin, au determinat noua conduce‑re a PNL să renunţe complet la serviciile sale. De altfel, el nu s‑a numărat printre liberalii aleşi de Tăriceanu în forurile decizionale ale PNL, la congresul din februa‑rie.

    “Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” - spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim-planul Alianţei PNL-PD

    Imediat după numirea sa se‑natorul PNL, Paul Păcuraru, ne‑a făcut o scurtă declaraţie : “Nu pot decât să fiu mulţumit că pre‑

    [ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu

    In memoriam

    Constantin Turtoi[ „Cred că a fost unul dintre cei mai buni ziarişti pe care i-a dat Brăila”, a spus scriitorul

    Fănuş Neagu despre prietenul său, ziaristul şi scriitorul Constantin Turtoi, care astăzi va fi condus pe ultimul drum

    zut lumina tiparului, “Zâmbetul amărăciunii”. Această ciclicitate, la doi ani publica o nouă carte, ar fi continuat în 2006. Deja în tipografii se află cea de‑a patra carte, ce urma să fie lansată în ianuarie, când ar fi împlinit 75 de ani. Din păcate, Dumnezeu avea nevoie de spiritul lui Constantin Turtoi, care va urmări lansarea celei de‑a patra cărţi de sus, ală‑turi de îngeri.

    Dispariţia sa i‑a bulversat pe toţi cei care l‑au cunoscut. O prietenie trainică l‑a legat pe Constantin Turtoi de renumitul scriitor brăilean Fănuş Neagu, prietenie care s‑a închegat în urmă cu 50 de ani, atunci când cei doi erau suplinitori în sate vecine. În anul şcolar 1953 ‑ 1954 Constantin Turtoi era suplinitor la Ciocile, iar Fănuş Neagu la şcoala din Largu. “Am aflat uluit de moartea bunului meu prie‑ten, Constantin Turtoi. Cred că a fost unul dintre cei mai buni ziarişti pe care i‑a dat Brăila şi, totodată, unul din scriitorii cu un

    real talent, un bun observator al vieţii şi pătimaş al trăirilor plena‑re. Era un om de‑a dreptul cuce‑ritor, un om care toată viaţa s‑a chinuit cu condeiul, a trăit pen‑tru bucuria oamenilor. Acum, când pleacă definitiv dintre noi, lacrima îmi amăgeşte glasul şi simt suferinţă ca la marile pier‑deri. Îmi va fi mereu dor de el. Dumnezeu să‑l odihnească!”, a spus ieri, trist, scriitorul Fănuş Neagu.

    Cristina Dosuleanu

    *Scriitorii şi ziariştii gălăţeni,

    toţi cei care l‑au cunoscut îşi pleacă acum frunţile întru me‑moria omului cu totul deosebit şi meseriaşului în litere care a fost Constantin Turtoi şi transmit familiei îndoliate condoleanţe; iar brăilenilor le doresc să fie mândri de numele său şi să nu‑l uite niciodată.

    V.L.

    Premiile Revistei „Dunărea de Jos”

    mierul a luat această hotărâre, cu atât mai mult cu cât ştiu că era nevoie de mine. Eu sunt tipul de politican care nu vorbesc şi plec, ci îmi fac treaba. Multe din‑tre strategiile partidului pe di‑verse planuri (campanii electo‑rale, comunicare cu media etc.) îmi aparţin. Ideile mele au rămas în PNL şi se lucrează cu ele. Am fost chemat de Călin Popescu Tăriceanu şi nu am acceptat să revin în prima linie decât într‑o formulă oficială. Aşa că, în calita‑te de consilier, mă voi ocupa de analiză şi strategie şi voi fi invitat permanent la toate reuniunile de conducere ale partidului.”

    Momentul acestei numiri în postul de consilier politic al preşedintelui PNL coincide cu

    împlinirea unui an de când Paul Păcuraru a hotărât să nu mai iasă în presă cu nicio declaraţie, ca urmare a modului eronat în care i‑au fost interpretate declaraţiile imediat după alegeri. “A fost o uriaşă eroare, despre mine nu se poate spune sub nicio formă că m‑am dat cu PSD‑ul. Eu am fost îndepărtat din conduce‑rea Alianţei de Traian Băsescu, cel care i‑a şi cerut lui Călin să mă sancţioneze atunci. Am fost primul din PNL care a intrat în coliziune cu Băsescu”, a concluz‑ionat amar senatorul gălăţean. De asemenea, Păcuraru a spus că relaţia sa cu Stolojan nu va fi afectată, deoarece acesta ştie că partidul are nevoie de el.

    Katia Nanu

    Ştefan Hruşcă se întoarce la Galaţi într‑un concert

    extraordinar.Vino duminică, 11 decembrie, ora 19,00, pe platoul din faţa Casei de Cultură şi umple-ţi sufletul cu mireasma colindelor de Crăciun.

    Un cadoU oferit de CoNNex VoDAFoNe ŞI expReSS TV.

    Arhi

    va "V

    .L."

  • [RefoRmaSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

    4viaţa libeRă

    www.vlg.sisnet.ro

    Cursul ValutarValute în cont Curs lei

    9 decembrie

    D. C

    . Pre

    desc

    usu

    rsa:

    Med

    iafa

    x

    rubr

    icã

    real

    izat

    ã de

    Viaþ

    a în

    tra

    nziþi

    e

    SITUAŢIA NAVELOR MARITIME ÎN PORTUL GALAŢI LA DATA DE 9 DECEMBRIE 2005

    C.N. ADMINISTRAŢIA PORTURILOR DUNÃRII MARITIME S.A. GALAŢISERVICIUL COORDONARE ACTIVITATE PORTUARÃ ŞI SERVICII PUBLICE

    Dana Port Numele Navei Pavilion Cargoplan Operat. Tip Marfă Destinaţie Data şi Ora Sosirii/Plecării 7 Mineralier Tan Trader Malta 2500 t I laminate Turcia 8.12/16 ‑15 APDM Mekhanik Ya.Razhev Rusia 4400 t AP păcură România 6.12/17 9.12/0624/25 Docuri Afrin Turcia 3900 t I laminate Turcia 5/12/15 9.12/0748 Bazinul Nou Ravanda Turcia 2750 t I laminate Turcia 7/12/13 ‑49 Bazinul Nou Claudia C. Georgia 2850 t I laminate Turcia 7/12/17 ‑53 AZL Ariadna Comore 2000 t I fier vechi Turcia 3/12/22 ‑‑ Şantierul Naval Damen Ahts 6114 St. Vincent ‑ ‑ ‑ ‑ 9.06/19 ‑‑ Rada Kibele Malta 4000 t AI laminate Turcia 8.12/16 ‑

    Galaţiul pe Rasdaq

    9 decembrie

    lei noi lei

    1 franc elveţian 2,3636 23.636

    1 EURO 3,6377 36.377

    1 liră sterlină 5,4004 54.004

    1 leu moldovenesc 0,2419 2.419

    1 dolar SUA 3,0855 30.855

    1 g AUR 52,0543 520.543

    Denumire societate Tranzac ii Volum Valoare Mediu Închidere Varia ie (%)CNFR NAVROM 4 199 593 2,9799 2,9 0CONFORT 1 503 905,4 1,8 1,8 12,5ROMPORTMET 5 470 2.890,50 6,15 6,15 -5,38ROMPORTMET 5 2.500 15.375,00 6,15 6,15 -5,38

    Cu sprijinul BNS

    „Solidaritatea” a intrat la CotroceniDemersurile făcute de Blocul Naţional Sindical în sprijinul greviştilor de la Sindicatul „Solidaritatea” au avut efect. Ieri, reprezentanţii protestatarilor au fost chemaţi la Palatul Cotroceni, unde au discutat cu consilierii preşedintelui Băsescu pe probleme sociale. „S‑au prezentat documente şi argumente, s‑au spus cam toate lucrurile care erau de spus. Consilierii vor pregăti un punct de vedere al Preşedinţiei, pe care îl vor trimite mai multor instituţii centrale: Ministerelor Muncii, al Administraţiei şi Internelor (cazurile plângerilor penale făcute de Solidaritatea) şi Ministerului Justiţiei (în ceea ce priveşte administrarea actului de justiţie la Galaţi, adică procedurile şi termenele decise), precum şi Direcţiei post‑privatizare din cadrul AVAS (care va controla politicile sociale, de mediu, de investiţii sau de personal ale combinatului Mittal Steel Galaţi). Mă ante‑pronunţ, dar cred că Preşedinţia le va cere tuturor acestor instituţii să‑şi facă treaba. Totul se putea rezolva foarte uşor la Galaţi, dacă Solidaritatea era primită la negocieri. Dar avem o probă filmată în care membrii Solidarităţii sunt opriţi să intre pe motiv că nu sunt pe listă”, ne‑a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Liderul BNS a mai spus că, ieri‑seară, urmau să mai sosească în Bucureşti încă zece grevişti ai foamei din Galaţi şi din Hunedoara, pentru a se alătura protestelor colegilor lor.

    Cristinel Luca

    Ieri, la BVBRompetrol, la mare căutare

    La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), sesiunea de tranzacţionare de ieri a fost dominată, încă de la deschidere, de cumpă‑rători, care au manifestat un interes deosebit faţă de sectorul petrolier şi în special pentru Rompetrol. Valoarea totală a tranzacţii‑lor a depăşit 58,4 milioane RON, finalul de săptămână aducând un nou maxim istoric pentru indicele BET (+56,30% în 2005), singu‑rul care a închis pe scădere fiind BET‑FI (‑0,16%).

    Din punct de vedere al valorii tranzactiona‑te, Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC) a fost li‑der incontestabil, detaşat faţă de celelalte titluri, cu un rulaj de 27,2 milioane RON. Veştile bune privind achiziţia strategică din Franţa au atras ca un mag‑net investitorii, care au creat o presiune la cumpă‑rare direct de la deschide‑re. Astfel, cursul a urcat pe parcursul şedinţei până la valoarea de 0,1240 RON/acţiune(+12,7%), finalul găsind RRC pe o creştere de 7,2% (0,1180 RON/ac‑ţiune).

    Şi Petrom interesează

    Petrom (SNP) a ocupat locul secund, cu tranzacţii în valoare de 6,8 milioane RON, însă aici cursul a scă‑zut faţă de închiderea pre‑cedentă, cu 1,8% (0,4910 RON/acţiune).

    “În ultima perioadă, sectorul petrolier a fost în general unul profitabil, însă în acest an creşterile cotaţiilor ţiţeiului pe pie‑ţele internaţionale au adus un impuls suplimentar companiilor din această ramură. De asemenea, in‑vestiţiile realizate de majo‑ritatea companiilor se pot reflecta în creşterea plus‑valorii, chiar în condiţiile unei constanţe a resurse‑lor”, ne‑a declarat Marcel Roşu, broker în cadrul SSIF Prime Transaction, Agenţia Galaţi.

    Linişte în sectorul financiar‑bancar

    În sectorul financiar, nu s‑a înregistrat nimic spec‑taculos, în condiţiile unei volatilităţi reduse. Cel mai rulat titlu în şedinţa de ieri a fost SIF Transilvania (SIF3), schimburile cu acest emi‑tent însumând peste 4,3 milioane RON, iar cotaţia ajungând la 2,0800 RON/acţiune (‑0,95%). Singurul SIF care a închis pe creşte‑re a fost SIF Oltenia (SIF5), cu 0,4% până la valoarea de 2,4900 RON/acţiune, pe un rulaj de 3,8 milioane RON.

    Acţiunile Banca Transil‑vania (TLV) au suferit o uşoară corecţie în sesiu‑nea de ieri (‑0,78%), până la 1,2800 RON/acţiune, transferurile cu acest ti‑tlu depăşind 2,6 milioane RON. Nici acţiunile BRD nu au avut o evoluţie mai bună, preţul unui titlu ajungând la 14,1000 RON/acţiune(‑0,7%), pe un rulaj de 1,5 milioane RON.

    D.C.Predescu

    Şantierul Naval Damen Galaţi a lansat la apă, ieri, cea de‑a patra navă din seria comanda‑tă de armatorul german Kahrs. „Skyndir” este un portcontainer 800 TEU, construit în tendinţa actuală a industriei navale mon‑diale: poate transporta un nou tip de containere (până la 800 la număr), mai mari şi cu mărfuri din cele mai diverse. Nava va pă‑răsi şantierul gălăţean complet echipată. Mulţumiţi de calitatea primelor nave din seria coman‑dată la Galaţi, germanii de la Kahrs au suplimentat comanda iniţială de 12 portcontainere cu încă patru, având opţiune pen‑

    tru alte şase nave, în funcţie de buget. Astfel, conducerea şan‑tierului afirmă că Damen Galaţi are asigurate comenzi până la sfârşitul anului 2008.

    Lansarea de ieri a dat ceva emoţii numeroasei asistenţe. Din cauză că nivelul apei de la Cala bazin a Secţiei I (locul lansării) era mai redus, valurile produse de intrarea în apă a lui „Skyndir” au balansat puternic navele din jur. Însă măsurile de precauţie luate anterior şi‑au dovedit efi‑cienţa, astfel că lansarea a fost un succes. Ca de fiecare dată la Galaţi...

    C.Luca

    Dintotdeauna siderurgia a fost considerată o activitate grea şi periculoasă şi s‑a înca‑drat, în Legea pensionării, în grupa I de muncă. Noua lege a pensionării a desfiinţat gru‑pele de muncă, dar a împărţit activitatea pe condiţii: spe‑ciale, deosebite şi normale. Corespunzătoare grupei I de muncă ar fi condiţiile speciale. De acestea beneficiază o cate‑gorie mică de salariaţi, şi anu‑me cei din minerit. Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor a fost prima în România care a declanşat un adevărat război, pentru ca Legea pensiilor să se modifice, iar condiţiile specia‑le să se aplice multor altor ac‑tivităţi, şi în special în siderur‑gie. Pe platforma Mittal Steel Galaţi, această luptă a durat un an şi jumătate pentru prinde‑rea condiţiilor speciale pentru cât mai multe locuri de muncă. Pentru locurile de muncă de‑clarate ca fiind în condiţii spe‑ciale, societatea plăteşte CAS cu 5 la sută mai mult. De aici întreaga discuţie, pentru că un număr mai mare de condi‑ţii speciale presupune o sumă mai mare de plată la buget. Dar pentru oameni condiţii specia‑le înseamnă pensionarea cu 15 ani mai devreme decât vârsta standard. În combinatul side‑rurgic gălăţean, cel puţin pen‑tru următorii cinci ani, numărul celor care pot beneficia de ie‑şirea la pensie este foarte mic, de cel mult câteva sute pe an. Media de vârstă e undeva la 45 de ani, astfel că politica de ca‑dre la combinat e bine aşezată acum. Dar cocsarii, oţelarii, fur‑naliştii nu pot accepta să iasă la 65 de ani la pensie, când până

    acum ieşeau la 50 de ani, cu 25 de ani vechime. Documentele înaintate la Ministerul Muncii, după o întreagă tevatură la Galaţi, prind 6.500 de posturi din combinat pentru condiţii speciale. Cu toate că numărul putea fi mai mare.

    Ei bine, această modificare a legii a fost prevăzută a fi pusă în aplicare în luna decembrie a acestui an, dar nu a apărut decât proiectul. Acesta e cel aşteptat, cu o singură nemul‑ţumire sindicală: pentru pe‑rioada aprilie 2001 – iulie 2004, locurile de muncă nu sunt în‑cadrate în condiţii speciale, ci în condiţii deosebite, întrucât pentru această perioadă com‑binatul nu a plătit cu 5 la sută mai mult la buget, aşa cum prevede legea. Şi nu numai combinatul nu a plătit. Per to‑tal ţară, suma rămasă de achi‑tat ar fi de 136 de milioane de dolari, din care Mittal Steel ar avea de achitat aproximativ 10 milioane de dolari. Fără plata acestor bani dispar patru ani din vechimea siderurgiştilor gălăţeni. Motiv pentru care FSS, iniţiatorul – repetăm – al aces‑tui demers, a trimis săptămâna aceasta un memoriu la Guvern, la Parlament şi la Preşedinţie.

    Proiectul repară o nedrepta‑te şi creează posibilitatea ca nu numai minerii, ci şi siderurgiştii şi multe alte categorii de sala‑riaţi să beneficieze de o pen‑sionare timpurie. În total sunt 148 de societăţi din toată ţara care vor beneficia de o lege pentru care s‑a bătut Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor.

    Aurel Stancu

    Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi a or‑ganizat joi seară, la Parcul de Soft, o întâlnire a oamenilor de afaceri gălăţeni cu vicepre‑şedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Dragoş Şeuleanu. Alături de fos‑tul director al societăţii naţiona‑le de radio, preşedintele CCIA Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a mediat o discuţie extrem de inte‑resantă ale cărei subiecte au fost complementare: pătrunderea afacerilor româneşti în Statele Unite şi, respectiv, în ţările fostei Uniuni Sovietice, prin Republica Moldova. A fost practic o invita‑ţie deschisă adresată patronilor gălăţeni de a se alătura Camerei de Comerţ a României în „ata‑cul” a două pieţe care au, fiecare, peste 200 de milioane de consu‑matori. Un prim pas în acest sens va fi făcut în primăvara anului vii‑tor, când CCIR va organiza (prin firma de PR înfiinţată în Statele Unite) o misiune economică la Washington.

    „Putem face business în America, putem exporta pe ter‑ţe pieţe împreună cu America. Pentagonul e o ţintă comercială pentru noi. Camera de Comerţ vă ajută să puteţi licita pentru a oferi produse şi servicii arma‑tei americane, pentru zone ca Bosnia, Kosovo sau Irak, unde avem şi noi trupe. Armata ameri‑cană este unul dintre cei mai buni clienţi din lume. Putem vinde IT la Washington... Vorbim despre produse non‑militare, despre comenzi sigure, pe un orizont de timp previzibil. Bineînţeles că şi «avizul» politic este un lucru foar‑te important în America, iar noi am constatat că la Washington există o mare deschidere pen‑tru România. Dar comunitatea de afaceri e bine să aibă propria voce în afaceri, ceea ce încercăm să facem noi. Iar prin Republica Moldova putem ajunge în toa‑tă fosta Uniune Sovietică – o piaţă de 220 de milioane de locui‑tori. Expansiunea economică a Europei se face spre Est, iar noi

    încă ne jenăm să mergem spre Est. Pentru a pătrunde în Rusia e nevoie însă de parteneri locali, iar Republica Moldova este exact ceea ce ne trebuie. Putem vinde mobilă, vin, turism cultural şi aşa mai departe. Nemţii şi italienii deja se interesează de oportu‑nităţile din Republica Moldova. Acum, acolo este ca în România acum şapte‑opt ani, dar ei se miş‑că mai repede decât am făcut‑o noi la acea vreme”, a spus Dragoş Şeuleanu.

    La rândul său, Dan Lilion Gogoncea a dezvoltat ideea conform căreia administraţia este „cel mai mare primitor de oferte de afaceri”. „Învăţământul, Sănătatea, Cultura sunt afaceri, iar noi trebuie să declarăm şi să acceptăm acest lucru. Trebuie să ne mişcăm mai repede în a face afaceri cu administraţia europea‑nă, centrală, judeţeană sau loca‑lă. De la 1 ianuarie 2007 intrăm în programele de coeziune şi struc‑turale ale Uniunii Europene, cu fonduri uriaşe, iar administraţia Galaţiului vrea să fie pregătită cu dosarele făcute. Pentru că se va merge pe principiul primul venit, primul servit. Mulţi oameni de afaceri se duc singuri în America, dar alţii au nevoie de o deschide‑re, de o îndrumare. Aici noi am fost şi suntem foarte buni, orga‑nizând misiuni economice, târ‑guri, expoziţii etc. Americanii pot veni cu finanţările, iar Republica Moldova, prin România, cu bene‑ficiarii. Iată de ce spun că America şi Republica Moldova sunt com‑plementare pentru noi”, a spus Dan Lilion Gogoncea.

    Cristinel Luca

    Lansare la Damen

    Un nou portcontainer din „seria germană”

    În siderurgie

    Promisiuni pentru condiţiile speciale

    [ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul [ 6.500 de siderurgişti gălăţeni

    lucrează în condiţii speciale [ Combinatul ar trebui să plătească la buget, retroactiv, 10 milioane de dolari

    [ Condiţiile speciale încarcă societăţile cu 5 la sută în plus la CAS [ Când se va modifica legea?

    Camera de Comerţ:

    Pentagonul ‑ o ţintă comercială pentru români

    [ La fel este şi fosta Uniune Sovietică, via Republica Moldova

    Politică de weekendEste sfârşit de săptămână, aşa

    că vă invităm la o porţie copioa‑să de râs cu politicienii locali.

    Premiul „Cine zice ăla e” îi revine preşedintelui PC, Eugen Durbacă pentru afirmaţia: „Eu sunt de acord că dacă nu spui nişte gogomănii nu apari întot‑deauna în presă!”. Ştie dânsul mai bine...

    Distincţia „Libertate cu zgardă” i se cuvine primarului Dumitru Nicolae pentru declara‑ţia: „Presa este câinele libertăţii”. Este probabil o formă adaptată a sloganului „presa este câinele de pază al democraţiei”, dar cum dl primar se pricepe mai mult la pisici, e de înţeles...

    Menţiunea „Rindeaua de aur” cu care să‑şi finiseze limba de lemn îi revine consilierului local PNL Vasile Pârlog: „Am solicitat ca aceşti bani să fie direcţionaţi spre trei obiective importante: viabilizarea terenului aferent spaţiului în care se va realiza Parcul Industrial, bani pentru implementarea sistemului cali‑tăţii privitor modului în care ac‑tivităţile din Primărie sunt des‑făşurate, şi al treilea... ăăă, era vorba despre ce era a treia? Să vedem!”... Sincer, l‑am căutat în dicţionar, dar pe verbul „a viabi‑liza” nu l‑am găsit.

    Culegătorul de perle

    Arhi

    va "V

    .L."

  • www.vlg.sisnet.ro

    Viaþ

    a înso

    cieta

    te[Varia

    Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

    5Viaţa liberă

    Urmare din Pagina 1

    Nec

    Plu

    s

    Ultra

    Ion [email protected]‑libera.galati.ro

    Intervenţia preşedintelui Patronatului IMM‑urilor din Galaţi, Marian Filimon, de joi seară, în şedinţa Consiliului Local Galaţi a demonstrat că societatea civilă poate influenţa Legislativul local doar dacă acţionează, lucru care, din păcate, prea rar se în‑tâmplă la noi în târg.

    Marian Filimon a venit în faţa consilierilor locali pentru a aduce la cunoştinţa acestora nemul‑ţumirile întreprinzătorilor din Galaţi, care au aflat că începând cu anul viitor unele societăţi tre‑buie să plătească o taxă de un milliard de lei “pentru activităţile cu impact asupra mediului în‑conjurător”.

    Lista CL vs. lista lui Filimon

    Filimon a reproşat Consiliului Local Galaţi faptul că acest pro‑iect de hotărâre (aprobat pe 10.11.2005) nu a fost suficient mediatizat (aşa cum se preve‑de în Codul Fiscal şi aşa cum va fi obligatoriu după integrarea României în UE), înainte de apro‑bare, astfel încât şi firmele in‑teresate să îşi spună punctul de vedere. Marian Filimon a spus că pe lista societăţilor “pasibile” de nou instituita taxă nu se regăsesc toate unităţile din Galaţi care au acelaşi obiect de activitate şi care sunt înregistrate la Registrul Comerţului. Preşedintele IMM‑urilor a dat chiar şi exemple: pe listă, figurează doar Unicom Oil Terminal SA şi Petrom SA Bucureşti, ca firme care au depo‑zit de carburanţi, motiv pentru care ar trebui să dea câte un mil‑liard de lei, în timp ce “mai sunt atâtea societăţi în Galaţi cu ace‑laşi obiectiv de activitate: CFR, Tofan, Profiland, Deltarom, Petrol Plus”. Iar lista lui Filimon poate continua: în afară de cele cinci fir‑

    me incluse în lista CL, care se ocu‑pă cu reciclarea materialelor, “mai sunt în oraş peste 100 de firme”; la firmele care se ocupă cu ex‑tracţia/sortarea nisipului şi a pie‑trişului, pe lângă Metaltrade şi TB Import Export, mai sunt, spune Filimon, “Higa şi Vega”, iar în afa‑ră de Confort, Unicom, Vega 93, ICMRS şi Arcada, mai sunt şi alte firme care “fabrică beton, mor‑tar şi var ‑ Energobet, Betoane Complexe, Conprest, Vâlceana”. Marian Filimon s‑a referit şi la taxa fixă percepută de câte un milliard lei ‑“ar trebui comparată cifra de afaceri a Petrom cu cifra de afaceri a unei societăţi care are un depozit de carburanţi în curte”. Ultima observaţie a preşe‑dintelui IMM‑urilor Galaţi se re‑feră la cadrul legislativ al acestei taxe, “în Monitorul Oficial [nr. 31 din 11 ianuarie 2005] fiind incluse 284 de activităţi ce se consideră a fi poluatoare, ori în hotărârea de CL nu s‑au inclus decât 30 la sută din aceste activităţi!”. Printre aceste activităţi considerate po‑luatoare, dar care nu au fost “vă‑zute” de cei din Primăria Galaţi sunt: fabricarea de frânghii, sfori şi plase, fabricarea berii, a vinu‑lui, a pâinii, a condimentelor, a cărnii de pasăre, laminare la rece, salubritate, colectarea şi tratarea apelor uzate, activităţi de asis‑tenţă spitalicească şi sanatorială etc. Ceea ce ar însemna plata ta‑xei către bugetul local a zeci sau chiar sute de firme, inclusiv a ce‑lor de stat, cum e Apă‑Canal, sau a spitalelor din Galaţi…

    Cine este de vină ?

    Dacă ar fi să căutăm vinovaţi pentru întocmirea proiectului de hotărâre, primul pe listă ar fi primarul Dumitru Nicolae, ca şi iniţiator al proiectului, şi secre‑tarul Grigore Matei, ca garant al

    respectării legislaţiei în vigoa‑re. Apoi, ar trebui să ne gân‑dim la şefele celor două direcţii – Economică şi de Impozite, taxe şi alte venituri locale, respectiv Doina Stamate şi Elena Lovin, care semnează raportul de spe‑cialitate. Ne gândim şi la funcţio‑narii din cadrul acestor direcţii, cei care, de fapt, au făcut toată documentaţia semnată de şefi (dar şi cei ale căror nume nu fi‑gurează niciunde pe proiectul HCL!). Nu în ultimul rând, să nu uităm nici consilierii comisiei nr. 1, de buget‑finanţe, ‑ Vasile Pârlog, Motea Laurenţiu (PNL), Cosmin Păun (PD), Răzvan Avram (PC) şi Alexandru Georgescu (PRM) – care au avizat favorabil proiec‑tul de hotărâre.

    Marian Filimon a asistat la aprobarea taxelor!

    Trebuie spus că preşedinte‑le IMM‑urilor se afla în sala de şedinţe, în noiembrie, când CL a aprobat aceste taxe! De ce s‑a trezit aşa de târziu şi de ce nu a intervenit chiar la şedinţa din noiembrie, dacă tot era în sală, ne răspunde Marian Filimon: “Păi cum să intervin, şedinţa e publi‑că, dar nu am calitatea să intervin decât la , iar eu nu ştiam la ce se referă proiectul de hotărâre, că de pe site‑ul pri‑măriei nu m‑am lămurit!”. Totuşi, modalităţi de informare au fost şi înainte (pe site‑ul primăriei) şi după şedinţă, cotidianul „Viaţa liberă” publicând chiar a doua zi după şedinţa CL această hotărâre în materialul cu titlul “De anul vii‑tor cresc taxele şi impozitele loca‑le”… Deci, surse de informare au fost, iar reacţiile puteau apărea chiar la câteva zile după şedinţă, nu după o lună! Marian Filimon susţine că timp de o lună a încer‑cat prin “alte canale” să corecteze

    proiectul de hotărâre – ar fi vorbit cu prefectul Mihai Capră şi cu di‑rectorii din primărie. Totuşi, dacă ar fi vorbit cu prefectul, poate că ar fi aflat că hotărârea fusese vali‑dată, iar dacă ar fi “tocat” primă‑ria, poate că primarul nu ar mai fi spus în şedinţa CL: “Cred că e o greşeală, cred că sumele sunt mai mici [de un miliard]”.

    Cum rămâne cu taxele? Preşedintele comisiei nr. 1,

    Vasile Pârlog a intervenit joi seară în şedinţă şi a precizat că “Intervenţiile domnului Marian Filimon sunt bine venite şi arată cum ar trebui să fie relaţia din‑tre Legislativ şi societatea civi‑lă, cei la care ne referim când facem aceste hotărâri. Eu zic să reanalizăm hotărârea”. După ce mai mulţi consilieri au confirmat ceea ce se ştia deja – că hotărâ‑rea a fost deja validată de prefect – s‑a luat decizia ca aleşii locali să aprobe, până la sfârşitul anului, o altă hotărâre de modificare a celei din noiembrie. Consilierul Marian Popa a propus: “De ce să nominalizăm firmele? Mai bine instituim taxa pentru toate firme‑le care au ca obiect de activitate ceea ce e considerat poluator de legislaţie”. Arătându‑se destul de descumpănit de atâtea “goluri” ale HCL, “vom verifica la Registrul Comerţului toate firmele, deşi eu aşa cerusem funcţionarilor”, Dumitru Nicolae a mai precizat că “cetăţenii sunt cei care îmi soli‑

    Durbacă ‑ „Un Pinocchio al politicii locale”Atacurile de ieri ale liderului PC Eugen Durbacă au vizat doar Partidul Democrat, despre liberali conservatorul nu a suflat niciun cuvânt de rău. Întrebat cum comentează răfuiala preşedintelui PC cu democraţii, deputatul PNL Emil Strungă i‑a dat o replică dură lui Durbacă: „Atunci când loveşti într‑unul din partenerii Alianţei, indiferent că este PNL sau PD, e aproximativ acelaşi lucru, loveşti în Alianţă. Nu poţi să spui «colaborez cu PNL dar nu am relaţii cu PD». Dacă avea reţineri să colaboreze cu PD, trebuia să spună de la început, din vara trecută, dar atunci era numai zahăr şi miere. Era unul dintre îngerii aceia care aduc daruri”. Deputatul este convins că acei consilieri judeţeni care l‑au votat pe 30 septembrie pe dl Eugen Chebac, l‑au votat şi la alegerile din 2 decembrie. „Dl Ştefan Stanciu a votat la fel ca şi atunci. În afară de dl Stanciu cu apartenenţa lui politică destul de dubioasă şi de obscură nu cred că altcineva dintre membrii Alianţei să mai fi votat de partea dlui Chebac. Nu suntem vinovaţi de suspendarea protocolului de colaborare. Durbacă a dovedit‑o de atâtea ori, că este un fel de Pinocchio al politicii locale”, a spus Strungă. Politicianul a afirmat cu tărie că la primele alegeri pentru funcţia de vicepreşedinte al CJ, unul dintre consilierii judeţeni PC nu a votat nici cu Eugen Chebac, nici cu Iulian Aramă ci s‑a abţinut. Din câte se pare, acel consilier ar fi Petrică Munteanu. Oare Durbacă ştie?

    Anca Melinte

    Vin de furatUn bărbat de 37 de ani din comuna Smârdan a

    plecat noaptea la furat de vin. Vasile G. a forţat uşa de acces şi a pătruns în magazia unei consătence, de unde a furat cantitatea de 50 l de vin. Autorul este cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea in‑fracţiunii de furt calificat.

    Alina Comşa

    Deocamdată ApAterM nu va opri căldura

    Suntem receptivi şi vom ţine casieriile deschise şi sâmbătă, urmând să vedem ce efect va avea măsura. Oricum, luni, va mai fi preavizată încă o tranşă de aproximativ 100 de asociaţii“.

    Şi apropo de moartea APATERM, directorul societă‑ţii a făcut o predicţie sinistră: ”Oricum murim. Oraşul trebuie să înţeleagă, ori plătesc şi nu mor, ori nu plătesc şi murim acum. Dacă eu nu opresc căldu‑ra ca să forţez încasările, CET‑ul, care n‑a primit împrumutul promis de Guvern şi care arde combustibil din stocul de rezer‑vă, va opri el, fiindcă va rămâne fără combustibil”. Şi dl Istrate a dat citire unei adrese din partea Termoelectrica pentru a demon‑stra că, oricât de controversată, decizia sa ar fi de fapt justificată.

    L‑am întrebat ‑ era firesc ‑ cum rămâne cu locatarii bun‑platnici şi dacă nu se teme că aceştia ar putea acţiona în instanţă so‑cietatea prestatoare de servicii dacă vor suferi de frig “cu plata la zi”. Răspunsul a fost scurt şi la obiect:”N‑avem contract cu ei, ci cu asociaţiile de locatari”.

    În opinia dlui Istrate, pentru a scăpa de penitenţă, asociaţiile de locatari trebuie să se războiască în instanţă cu locatarii care nu şi‑au plătit întreţinerea. Acceptă însă că mai există şi soluţia cesionării datoriilor locatarilor rău‑platnici către societăţile de termofica‑re pentru ca acestea să‑i exe‑cute silit şi a dat exemple de la Botoşani, unde, aproape 1000 de apartamente ale rău‑platnicilor au fost scoase la licitaţie pentru recuperarea debitelor şi de la Bucureşti, unde RADET–ul şi‑a asumat lupta cu locatarii‑proble‑mă, dar conchide că APATERM nu are puterea financiară pentru a proceda la fel.

    Aşadar, asociaţiile deja prea‑vizate au posibilitatea să plă‑tească până vinerea viitoare. Celelalte, tot cu datorii mai ve‑chi de trei luni, au la dispoziţie un răgaz de 15 zile, adică până la Crăciun. În cazul în care nu va reuşi să recupereze datoriile, şi CET‑ul va opri furnizarea agen‑tului termic primar, dl Istrate a declarat că va demisiona:”În atare situaţie nu voi aştepta să mă dea primarul afară !”

    Directorul APATERM i‑a repli‑cat dur şi dlui Cubasa, care şi‑a exprimat dezacordul în legătură cu oprirea căldurii: ”Să nu uite dl consilier, , că a câştigat ceva bani în consiliul de adminis‑traţie al APATERM, întreprindere pe care acum o denigrează şi că este cazul să vină şi să semneze contractul cu noi, pentru firma sa de consultanţă”.

    În concluzie, pentru a sal‑va de la moarte APATERM în perioada de graţie oferită, lua‑ţi‑vă la întrebări vecinii care nu vor să plătească întreţinerea. Unii chiar merită. Este greu de crezut că locatari de la blo‑curi precum Paltin 2A şi 2B, Pescăruş, Alun 1 şi 2, au dato‑rii din cauză că ar fi nevoiaşi.

    Există o linie foarte subţire, cum este aceea dintre nord şi sud,sau aceea dintre ură şi iubire, sau aceea dintre zgomot şi aud.

    O linie foarte greu de găsit, dar şi foarte greu de văzut, mai ales.Ce linie blestemată şi departe, iar eu o caut între rar şi des!

    Uneori, cred că merg pe ea, pe linia fără de care nu se poate,dar se clatină, nu vrea să stea sub urmele mele pline de păcate.

    Alteori, parcă mă urmăreşte, parcă‑i drum, cărare sau cale feratăpe care am plecat odată ca niciodată, să‑mi dea învăţătorul pâine şi peşte.

    Şi să‑mi dea vin din apă, din apa cu izvorul foarte subţire,cum sângele curs din iubire în iubire şi aşteptător curând să înceapă.

    Aceasta e linia care mă cere, dar e foarte greu de aflat unde şadecând urmele mele pline de păcate se şterg dintre lumină şi vedere.

    Pâine, peşte şi vin(pentru poeta Daniela Crăiţă şi prozatorul Ion Avram, La mulţi ani!)

    [Consiliul Local a decis reanalizarea taxelor pentru firmele poluatoare

    Bâlbâieli administrative pe banii noştri

    Taxe de poluare, „taxate” de contribuabili

    „Blestemul” a fost rupt

    Eşuarea navei Rostock, în sep‑tembrie 1991, pe canalul Sulina, a fost considerată una dintre cele mai mari catastrofe petrecute pe Dunăre. Circulaţia pe canalul Sulina a fost practic sugrumată dintr‑o lovitură. A fost nevoie de eforturi imense pentru a face o rută ocolitoare. Rută nu lipsită de primejdii. Marinarii au nu‑mit locul drept “cotul dracului”, iar în timp nu au lipsit inciden‑tele care să‑i întărească faima. Mulţi au crezut că e imposibil de scăpat de epavă, că e încon‑jurată de un veritabil blestem. Şi totuşi, ieri, ultima secţiune din mastodontul de metal a fost smulsă din apele Dunării şi con‑dusă pe ultimul drum, pe braţul Sf.Gheorghe. Pentru manevre a fost nevoie de o veritabilă floti‑lă. Greul a fost dus de macaraua Cormorant, flancată de remor‑cherele Gheorghieni II şi Fonda. În frunte a fost remorcherul olandez Herman. Circulaţia a fost întreruptă, iar şalupele căpi‑tăniei au avut grijă ca nimeni să nu intre în raza colosului cântă‑rind peste 800 de tone şi având aproape dimensiunile unui bloc cu zece etaje.

    Încleştarea de oţel

    Când au văzut ultima buca‑tă din epavă ridicată, oamenii din Partizani şi‑au făcut cruce. Spuneau că “aşa ceva nu este posibil”. Echipele de interven‑ţie au reuşit totuşi imposibilul. Ultima bucată din carcasa navei – magazia nr.2 – a fost prinsă în strânsoarea unui mănunchi de lanţuri şi odgoane de oţel mai groase decât un braţ de om.

    ranfluării au fost estimate la cinci milioane de euro. Cheltuielile au fost însă mult mai mari. Sunt as‑pecte ale contractului care “vor fi discutate cu clientul”, respectiv AFDJ Galaţi, a precizat dl Muller. Care va fi rezultatul negocierilor este încă greu de spus… “Pentru noi, preţul a fost oricum prea mare…” ‑ aluzie la accidentele în care doi scafandri, unul brita‑nic şi unul american, din cadrul firmei Titan, şi‑au pierdut viaţa. Lor le‑a fost dedicată victoria în lupta cu Rostock‑ul…

    Drum liber

    Pentru navigaţia pe Dunăre, îndepărtarea epavei deschide calea pentru transformarea ca‑nalului Sulina într‑o veritabilă “autostradă” fluvială, ne‑a spus directorul tehnic al AFDJ Galaţi, Mihail Rus. Ranfluarea Rostock‑ului face, de altfel, parte dintr‑

    un proiect mai amplu, în valoa‑re de 76 milioane de euro, pri‑vind modernizarea traficului pe Dunărea maritimă. “Acum nu vor mai fi restricţii privind gabaritul navei, iar şenalul va reveni la axul iniţial, aşa cum era înainte de accident”, ne‑a explicat dl Rus. Noile condiţii vor permite extinderea sem‑nalizării pe timp de noapte şi, implicit, va permite scurtarea timpilor de transport. Nu în ul‑timul rând, îndepărtarea “fan‑tomei” de metal e un factor psihologic important. De ieri, s‑a dat aviz către navigatori că circulaţia pe Dunăre nu mai este supusă niciunei restricţii. De ieri, canalul Sulina şi‑a re‑căpătat pe deplin renumele de cea mai importantă arteră flu‑vială spre mare.

    Foto: Viorel Dudău

    Înainte de aceasta a fost însă nevoie de îndepărtarea a sute de tone de aluviuni care în timp au devenit tari ca piatra. Chiar şi aşa, forţa motoarelor remor‑cherelor a fost pusă la grea în‑cercare. Turate la maximum în încleştarea cu epava, motoarele au făcut aerul să vibreze, iar clo‑cotul din dreptul elicelor dădea impresia că în apele Dunării eru‑pe un vulcan. Blocul de metal a fost escortat în amonte pe bra‑ţul Sulina, apoi lăsat “să curgă” în aval pe braţul Sf.Gheorghe, spre parcul de nave dezafectate. Aici aşteptau celelalte cinci secţiuni ale Rostock‑ului – stranii insule de metal, “paradis” al căutători‑lor de fier vechi. Pistoane, ţevi, cabluri ruginite încă se mai ve‑deau ieşind din corpul navei. În jurul orei 15.00, sirena de pe Cormorant marca finalul opera‑ţiunii. Ultima bucată din epavă era depozitată departe de căile navigabile.

    „Mult prea scump”

    Pe canalul Sulina,

    Epava “Rostock” ‑ ultimul drum

    cită ca firmele poluatoare să plă‑tească o taxă (…) vă anunţ că şi crâşmele sunt poluatoare sonic, aşa că trebuie să le includem şi pe ele. Vom reanaliza toate aces‑tea în şedinţa din 22 decembrie”. Deci, altă şedinţă, altă hotărâre, adică alţi bani, altă distracţie.

    Maria MăndiţăFoto: Sorin Pană

    “A fost cumplit, a fost una din‑tre cele mai dificile misiuni ale noastre”, ne‑a declarat Leendert Muller, manager al firmei Multraship. Costurile iniţiale ale

    Urmare din Pagina 1

    Bucurie imensă! Ultima secţiune a epavei a fost scoasă

    Foto: Viorel Dudău

    Arhi

    va "V

    .L."

  • www.vlg.sisnet.ro

    Viaþ

    a înlu

    me

    [MapaMondSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

    6viaţa liberă

    An

    ali

    Victor Cilincă[email protected]‑libera.galati.ro

    Cristina [email protected]‑libera.galati.ro

    paginã realizatã de

    surse: Mediafax, Click News

    Trãsnaia Zilei

    Plictiseală mare la Chişinău! Alegerile pentru scaunul de primar al capitalei, fără niciun nume sonor pe lista candidaţilor, au dus la un absenteism remar‑cabil pe 27 noiembrie: doar 22,43 la sută dintre locuitorii capitalei s‑au deranjat până la urne. Chiar şi aşa, lehamitea a dus la închiderea ochilor celor de la secţiile de votare – şi aşa nu conta! După cum scria “Ziarul de Gardă” din Chişinău, chiar şi preşedintele statului, Vladimir Voronin, a votat doar cu buletinul de identitate, fără să aibă adică la el fişa obligatorie. Amabili, membrii secţiei de votare au considerat că oricum a fost o onoare să se converseze cu preşedintele şi l‑au lăsat în pace.

    Cum, pentru ca alegerile să fie considerate valabile, ar fi trebuit ca la urne să ajungă cel puţin o treime dintre cetăţenii cu drept de vot, scrutinul din 27 noiembrie va fi repetat mâine. Şi, probabil ca să‑i scoată pe cetăţeni din case – poate aşa trec şi pe la secţiile de votare! ‑ autorită‑ţile de la Chişinău au dezinfectat pieţele închise din cauza gripei aviare. Poate‑poate…

    Mai interesant este că tot mâine sunt alegeri şi la Tiraspol, pentru aşa‑zisul parlament local: Sovietul Suprem al localităţii. Organizarea alegerilor, considerată de auto‑rităţile de la Chişinău ilegală, prezintă un mai mare interes pentru locuitori, căci, pentru prima oară, se vede o brumă de speranţă, între două rele, unul mai suportabil. Astfel, dacă partida lui Igor Smirnov, liderul regimului transnis‑trean, cu susţinere de la Moscova, nu oferă nicio surpriză, cealaltă partidă este susţinută de compania Shariff, despre care analistul politic Oazu Natoi declara pentru BBC că este lider în contrabanda cu Ucraina. Interesele economice ale companiei Shariff ar putea determina însă o deschidere către alte state, crede analistul.

    Cele mai corupte instituţii

    Partidele politice, parla‑mentele, poliţia şi sistemele judiciare sunt cele mai corupte instituţii din lume, arată baro‑metrul mondial pe tema co‑rupţiei realizat de Transparency International (TI) şi publicat ieri. „La nivel global, partidele poli‑tice au fost percepute, de de‑parte, drept instituţiile cele mai corupte ale societăţii”, susţine TI, precizând că este vorba des‑pre un procent în creştere com‑parativ cu anul trecut, când po‑pulaţia a 36 de state din cele 62 de ţări considera sistemul par‑tidelor politice drept instituţia cea mai coruptă.

    Acord informalNegociatorii au ajuns, ieri, la

    Montreal, la un acord informal pentru lansarea unui „dialog” asupra viitorului luptei împo‑triva schimbării climatice, însă fără Statele Unite. Potrivit unor surse, negociatorii americani nu mai erau prezenţi în sală în momentul în care a fost înche‑iat acordul, la conferinţa ONU asupra schimbării climatice. În schimb, reprezentanţii Arabiei Saudite s‑au aflat acolo, contrar unor informaţii anterioare, şi nu s‑au opus proiectului, a precizat o sursă. Acordul, stabilit la nivel de experţi cu rang înalt, urma să fie discutat ieri după‑amiază, cu ocazia unei reuniuni plenare a miniştrilor Mediului.

    Sancţionaţi dacă mor

    Prefectul unui orăşel de la periferia capitalei braziliene Sao Paulo a prezentat un pro‑iect prin care avertizează lo‑cuitorii că, dacă vor muri, vor fi sancţionaţi, informează site‑ul Ansalatina. Prefectul Roberto Pererira Silva le‑a avertizat pe cele 28.000 de persoane din Biritiba‑Mirim că „trebuie să‑şi îngrijească sănătatea ca să nu moară”. Textul prevede de ase‑menea sancţiuni pentru con‑travenienţi. „Contravenienţii vor trebui să răspundă pentru actele lor”, avertizează proiec‑tul care va fi trimis de prefectu‑ră Camerei Legislative munici‑pale, săptămâna viitoare.

    Ucis degeaba?Unul dintre martorii

    incidentului petrecut miercuri pe aeropor‑tul din Miami, când un pasager al unui avion american a fost împuş‑cat de poliţie, declară că acesta nu a amenin‑ţat că ar avea o bombă asupra sa, aşa cum au anunţat autorităţile. John McAlhany, în vâr‑stă de 44 de ani, care a fost martor la incident, susţine că nu l‑a auzit pe protagonist, identifi‑cat de autorităţile ame‑ricane drept Rigoberto Alpizar, rostind cuvân‑tul bombă. „Nu am au‑zit cuvântul «bombă» în avion, ci abia când agen‑ţii FBI m‑au întrebat după aceea dacă l‑am auzit pe individ spu‑nând că are o bombă. Este ridicol”, declară el, adăugând că n ici agen‑ţii nu l‑au rostit ca atare, ci l‑au întrebat despre un „cuvânt care începe cu «b»”.

    Întâlnire Merkel‑Putin

    Angela Merkel, can‑celarul Germaniei, se va întâlni la 16 ianuarie, la Moscova, cu preşedin‑tele rus, Vladimir Putin, fiind prima sa vizită în Rusia de la preluarea funcţiei, la 22 noiem‑brie, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt al Guvernului. Noul ministru german de Externe, Frank‑Walter Steinmeier, a fost pri‑mit la Kremlin la data de 3 decembrie. Pe agenda discuţiilor au figurat probleme de securitate şi situaţia din Iran. Noul Guvern ger‑man de coaliţie format din social‑democraţi şi conservatori a anunţat că doreşte continuarea parteneriatului strate‑gic cu Moscova.

    Captură de heroină

    Forţele de ordine din Tadjikistan au con‑fiscat 120 de kilograme de heroină produsă în Afganistan, la graniţa cu această ţară, a anun‑ţat Agenţia Antidrog tadjică. Un cetăţean afgan care transporta drogurile a fost ares‑tat cu aceeaşi ocazie, a declarat purtătorul de cuvânt al Agenţiei Antidrog. Tadjikistanul ‑ cea mai săracă ţară din Asia Centrală ‑ este una dintre principale‑le rute de transport al drogurilor provenind din Afganistan şi primul producător mondial de opium, pe care îl ex‑portă îndeosebi înspre Rusia şi ţările europene.

    „Într‑o zi i se va mulţumi Franţei”Fostul preşedinte polonez şi lider istoric al sindicatu‑

    lui Solidaritatea, Lech Walesa, a apreciat că într‑o zi i se va mulţumi Franţei pentru că a respins Constituţia euro‑peană la referendumul din luna mai, pentru că astfel „a salvat onoarea şi perspectivele Europei”.

    Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, au condam‑nat cu vehemenţă afirmaţiile preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad, care a sugerat că statul israelian, catalogat drept o „tumoare”, ar trebui transfe‑rat în Europa. Preşedintele ira‑nian ultraconservator, ales în funcţie în urmă cu exact şase luni, a provocat un scandal, în octombrie, când a cerut „şter‑gerea Israelului de pe hartă”. Joi, liderul de la Teheran a stâr‑nit noi controverse, declarând că Austria şi Germania ar trebui să cedeze o parte din teritoriul lor Israelului dacă se consideră într‑adevăr vinovate de masa‑crarea evreilor în timpul celui de‑Al doilea Război Mondial. Israelul a catalogat aceste afir‑maţii drept „scandaloase şi rasiste”. „din păcate, nu este pentru prima oară când un li‑

    der iranian exprimă păreri scandaloase şi rasiste faţă de evrei şi Israel”, a declarat Mark Regev, director general în ca‑drul Ministerului israelian al Afacerilor Externe. „Sper că aceste observaţii scandaloa‑se îi vor trezi şi mobiliza pe cei care îşi fac încă iluzii în legătu‑ră cu natura regimului iranian”, a adăugat Regev.

    SUA, care consideră Iranul parte a „axei răului”, au apreciat că declaraţiile lui Ahmadinejad „demonstrează în ce măsură este important ca acest regim să nu poată dezvolta arme nu‑cleare”.

    Cancelarul austriac Wolfgang Schuessel a con‑damnat la rândul său afirmaţii‑le liderului iranian. „Este vorba despre o gafă scandaloasă pe care vreau să o dezaprob în modul cel mai ferm cu putin‑

    ţă”, a spus el. Aceeaşi indigna‑re a fost resimţită şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel avea programată o întreve‑dere cu preşedintele francez Jacques Chirac. „Afirmaţiile sunt absolut inacceptabile şi, în calitate de cancelar al Germaniei, care are o respon‑sabilitate în faţa istoriei, con‑damn cu cea mai mare fermi‑tate aceste luări de poziţie”, a spus Merkel. „Suntem hotărâţi să facem tot ceea ce este ne‑cesar pentru a nu exista nici o ameninţare care să planeze asupra dreptului la existenţă al statului israelian”, a adău‑gat Merkel. La rândul său, pre‑şedintele Jacques Chirac şi‑a exprimat „indignarea”, afir‑mând că există în Europa un „sentiment unanim” de con‑damnare a acestor declaraţii. Ministrul britanic al Afacerilor

    Externe, Jack Straw, a condam‑nat „fără rezerve”, în numele UE, poziţia lui Ahmadinejad, calificând‑o „total inacceptabi‑lă”. La Roma, premierul italian

    Silvio Berlusconi a declarat că „Italia se alătură condamnări‑lor Uniunii Europene exprima‑te la adresa declaraţiilor preşe‑dintelui iranian”.

    Arestarea generalului croat Ante Gotovina, inculpat pen‑tru crime de război şi căutat de patru ani de TPI, deschide calea pentru aderarea Croaţiei la UE, a afirmat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. „Este un obstacol major care a fost înlăturat din drumul Croa‑ţiei. Este o schimbare foarte im‑portantă”, a declarat Rehn.

    „Autorităţile croate au coo‑perat activ cu Tribunalul (Penal Internaţional) de la Haga, ceea ce a fost crucial pentru a per‑mite arestarea generalului

    Gotovina”, a adăugat el.Generalul croat Ante

    Gotovina, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat mier curi, în insulele Canare (Spania) şi încarcerat la Madrid, în aş‑teptarea transferării sale la sediul TPI de la Haga. „Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Serbiei. (...) Serbia trebuie, în prezent, să aresteze şi să tran‑sfere criminali de război pre‑cum Ratko Mladici şi Radovan Karadzici. Compromisul este exclus în această privinţă”, a subliniat Rehn.

    Republica separatistă trans‑nistreană va organiza, mâine, alegeri legislative, dar scrutinul nu este recunoscut de Chişinău şi comunitatea internaţională.

    Comitetul Electoral Central al regiunii separatiste a anun‑ţat că în cursă s‑au înscris 179 de candidaţi, care vor concu‑ra pentru cele 43 de locuri din Sovietul Suprem de la Tiraspol. dintre cei înscrişi pe listele electorale, 88 la sută candidea‑ză pentru al doilea mandat. La cele 257 de birouri de vot din totalul celor 43 de circumscrip‑ţii sunt aşteptaţi peste 417.000

    de alegători. Agenţia Olvia Press de la Tiraspol a anunţat că alegerile vor fi monitorizate de observatori străini ‑ repre‑zentanţi ai regiunilor separa‑tiste Abhazia şi Osetia de Sud, precum şi membri ai organiza‑ţiei internaţionale pentru ale‑gerile din Comunitatea Statelor Independente, CIS‑EMO.

    Agenţia susţine că şi Republica Moldova va trimite în calitate de observatori, repre‑zentanţi ai orga