34
INDEX DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI G A L A ţ I ® R O M â N I A U N Z I A R T O T A L © AWARD OF EXCELLENCE DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI Euro 3,6377 lei Dolar 3,0855 lei Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68 TEL 460 620, FAX 471 028 INTERIOR MAXIME SINAXAR Sf. Mucenici: Mina, Ermoghen si Eugraf. (Dezlegare la peşte) auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor membru al Biroului Internaţional de Audit al Tirajelor COTIDIAN INDEPENDENT® marcă înregistrată ISSN 1221‑4914 V ALUTA METEO www.vlg.sisnet.ro Galaþi] ‑4 o 1 o Vreme în curs de răcire Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate în perioada iulie 2004 ‑ iulie 2005 100.800 de cititori zilnic SâMBăTă ‑ DUMINICă 10 ‑ 11 DECEMBRIE 2005 ROMâNIA, ANUL XVI, NR. 4897 18 + 16 P AGINI, 80 BANI / 8000 LEI [ ”Nu găsesc nimic mai deprimant decât optimismul.” Paul Fussell ACTUALITATE.......................2 VARIA................................5 SOCIAL..............................8 PUBLICITATE...................10/15 OBSERVATOR......................18 EVENIMENT..........................3 MAPAMOND........................6 SPORT...............................9 AGENDA...........................16 REFORMA............................4 SPECIAL..............................7 VARIA..............................10 MAGAZIN..........................17 REFORMA /4 EVENIMENT/3 V ARIA /5 CONTINUARE îN P AGINA 5 EDITORIAL Theodor Parapiru redactie@viata‑libera.galati.ro P olitica românească se face cu ochii în oglindă, ca toate politicile complexate, suferinde la di‑ ferite organe. În spaţiul iluziei, imaginea ajunge preocupantă, doritoare să ia locul făpturii vii pe care o reflectă. Mediocritatea "artiştilor" se probează uşor, prin demagogia practicată, primitivă, penibilă. În pu‑ ţine ţări ale lumii, politica externă face legea activită‑ ţii, ca la noi. Primirea în NATO, intrarea în Uniunea Europeană, lupta împotriva terorismului, campania de solidarizare costisitoare cu orice feluri de drepturi umane lezate undeva pe planetă, ser‑ vilismul obţinerii clauzelor şi al împru‑ muturilor bancare, gălăgia patriotardă asurzitoare în intervale electorale democratic ratate etc. au făcut să pălească subiectele interne, în măsu‑ ră să taie respiraţia supravieţuirii: cruciada împotriva sărăciei a rămas o minciună gogonată; cruciada îm‑ potriva corupţiei a devenit o golănie care a autenti‑ ficat operaţiunea, dar fără protagonişti; ameliorarea nivelului de trai devine obsesia condiţiei precare pe fondul căreia câteva ploşniţe ţin discursuri nesimţite; inundaţiile, gripele, mineriadele, grevele, impozitele, în general, dezastrele vin încolonate, favorizate şi ges‑ tionate de o democraţie ignorantă, cu un Parlament rotofei, incapabil să‑i privească în ochi pe cetăţeni, decât prin obiectivul camerei de luat vederi. Pentru guşaţii absenţi din Parlament la votarea bugetului pe 2006 (săptămâni la rând!), problema sinistraţilor de la inundaţii este pur teoretică, gripa aviară este un sce‑ nariu cu foame şi disperare, drama grevei în Educaţie nu înseamnă mai mult de 3,79 la sută din orice; aces‑ te specimene (proiectate pe val de liste electorale şi financiare!) juisează că vin americanii (cu baze, cu căţel şi purcel, noi, numai cu felinare roşii în fundul curţii, să ghidăm rachetele!), umblă cu limbi străine la gât, în delegaţii de gafe şi compromisuri internaţio‑ nale, comentează relaţiile cu Franţa (nici măcar până la conferinţa de presă!), cu Anglia (axă‑axă, dar e pe bani!), cu Germania (sunt multe de ţinut minte!), cu Italia, Spania (ce iz de căpşuni!); pentru aceşti indivi‑ zi nu există dificultatea medicamentelor compensate, "coşul zilnic", salariul mediu pe economie, ei sforăie despre Europa, despre "lumea civilizată", despre Condoleezza, despre Putin, despre globalizare, despre demo‑ craţia "adevărată" (plasată, de obicei, în buzunarele lor!), chestiuni esenţiale ţin de dotarea performantă a politicienilor cu aparatură de întreţinere a luptei împotriva obezităţii sau pentru promovarea divertismentului ori pentru exersarea ignoranţei fără pic de ruşine dar cu cât mai mult public de aplaudaci. Mândria de a fi oricum CONTINUARE îN P AGINA 2 Deocamdată APATERM nu va opri căldura [ 74 de asociaţii de locatari cu datorii vechi au la dispoziţie încă o săptămână cu căldură [ Două şi‑au achitat debitele restante [ Alte 100 de asociaţii sunt şi ele ameninţate cu instalarea frigului în apartamente [ CET arde combustibil de rezervă deoarece n‑a primit de la Guvern împrumutul promis În conferinţa de presă de ieri, directorul APATERM, Cristian Istrate, ne‑a demon‑ strat că maniera de reflectare a “Războiului rece” în pagini‑ le “Vieţii libere” n‑a rămas fără ecou. Oprirea căldurii a fost amânată. Potrivit, dlui Istrate:”Deocamdată nu pu‑ tem fi nici inumani, cum s‑a spus că facem noi de capul nostru, dar nici nu putem să stăm şi să murim (APATERM, adică n.n.). Asociaţiilor de locatari preavizate le trans‑ mitem că mâine (azi n.n.) nu se va sista furnizarea şi că vom prelungi termenul‑limi‑ tă până vinerea viitoare. Am luat această decizie după ce două dintre asociaţii, respec‑ tiv 246 şi 176, şi‑au achitat in‑ tegral datoriile, iar reprezen‑ tanţii altora ne‑au dat sem‑ nale că vor să plătească, însă termenul este prea scurt. ” Marius Mototolea EVENIMENT/3 Paul Păcuraru revine în forţă [ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu [ ”Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim‑planul Alianţei PNL‑PD Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe senatorul liberal gălăţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiunii liberale, responsabil cu strategia politică a PNL. Tăriceanu a motivat această alegere spunând că Păcuraru este un liberal autentic, devotat partidului, transmite Mediafax. PNL Proximitatea de la Secţia 4 Poliţistul de lângă tine Poliţia! Când auzi ‑ te înspăimântă; când vezi cu cine vorbeşti, adică poliţiştii de proximitate de la Secţia 4 ‑ te destinzi. foto Viorel Dudău SPECIAL /7 Echipa gălăţeană de Divizia A s‑ar putea schimba de tot în această iarnă Stimaţi ”oţelari”, căutaţi‑vă de lucru! [ Acesta este mesajul directorului general al Oţelului, Marius Stan, pentru întreg lotul existent în curtea gălăţeană SPORT/9 Mersul trenurilor de călători Valabil de duminică, 11 decembrie 2005, ora 0,01 V ARIA /10 Pe canalul Sulina, Epava “Rostock” – ultimul drum [ Carcasa navei eşuate în urmă cu 14 ani a fost ştearsă de pe hartă [ Ultima secţiune a epavei a fost scoasă din apele Dunării [ Bucăţile din corpul epavei au fost depozitate pe braţul Sf.Gheorghe D upă 14 ani de coşmar, epava navei Rostock a fost, în sfârşit, ştearsă de pe harta Dunării. Ieri, ultima sec‑ ţiune din epavă a fost scoasă de pe canalul Sulina şi transportată în “cimitirul navelor” de pe canalul Sf.Gheorghe. Echipele concernului internaţional Multraship (Olanda)‑Titan (SUA) –Deltacons (Tulcea) au dus astfel la bun sfârşit o “mi‑ siune imposibilă”. O misiune care a costat, totuşi, viaţa a doi oameni. foto Viorel Dudău Ovidiu Amãlinei ovidiu@viata‑libera.galati.ro CONTINUARE îN P AGINA 5 Lansare la Damen Un nou portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin Turtoi Bâlbâieli administrative pe banii noştri Taxe de poluare, „taxate” de contribuabili [ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul Arhiva "V.L."

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Ind

ex

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

g a l a ţ i ® r o m â n i a u n z i a r t o t a l ©

AwArdofexcellence

DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI

Euro 3,6377 leiDolar 3,0855 lei

adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68

tEl 460 620, FaX 471 028

InterIor

MAxIMe

SInAxAr Sf. mucenici: mina, Ermoghen si Eugraf. (Dezlegare la peşte)

auditat de Biroul român de audit al tirajelor membru al Biroului internaţional de audit al tirajelor

CotiDian inDEPEnDEnt®marcă înregistrată

iSSn

12

21‑4

914

VAlutA

Meteo

www.vlg.sisnet.ro

Galaþi]

‑4o 1o

Vreme în curs de răcire

Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului naţional de audienţă măsurate în perioada iulie 2004 ‑ iulie 2005

100.800 de cititori zilnic

SâMbătă ‑ duMInIcă10 ‑ 11 deceMbrIe 2005

roMânIA, Anul xVI, nr. 4897 18 + 16 PAgInI, 80 bAnI / 8000 leI

[ ”nu găsesc nimic mai deprimant decât optimismul.”

Paul Fussell

ActuAlItAte.......................2 VArIA................................5 SocIAl..............................8 PublIcItAte...................10/15 obSerVAtor......................18eVenIMent..........................3 MAPAMond........................6 SPort...............................9 AgendA...........................16reforMA............................4 SPecIAl..............................7 VArIA..............................10 MAgAzIn..........................17

reforMA/4

eVenIMent/3

VArIA/5

contInuAre în PAgInA 5

Edit

ori

al

Theodor Parapiruredactie@viata‑libera.galati.ro

Politica românească se face cu ochii în oglindă, ca toate politicile complexate, suferinde la di‑ferite organe. În spaţiul iluziei, imaginea ajunge

preocupantă, doritoare să ia locul făpturii vii pe care o reflectă. mediocritatea "artiştilor" se probează uşor, prin demagogia practicată, primitivă, penibilă. În pu‑ţine ţări ale lumii, politica externă face legea activită‑ţii, ca la noi. Primirea în nato, intrarea în uniunea Europeană, lupta împotriva terorismului, campania de solidarizare costisitoare cu orice feluri de drepturi umane lezate undeva pe planetă, ser‑vilismul obţinerii clauzelor şi al împru‑muturilor bancare, gălăgia patriotardă asurzitoare în intervale electorale democratic ratate etc. au făcut să pălească subiectele interne, în măsu‑ră să taie respiraţia supravieţuirii: cruciada împotriva sărăciei a rămas o minciună gogonată; cruciada îm‑potriva corupţiei a devenit o golănie care a autenti‑ficat operaţiunea, dar fără protagonişti; ameliorarea nivelului de trai devine obsesia condiţiei precare pe

fondul căreia câteva ploşniţe ţin discursuri nesimţite; inundaţiile, gripele, mineriadele, grevele, impozitele, în general, dezastrele vin încolonate, favorizate şi ges‑tionate de o democraţie ignorantă, cu un Parlament rotofei, incapabil să‑i privească în ochi pe cetăţeni, decât prin obiectivul camerei de luat vederi. Pentru guşaţii absenţi din Parlament la votarea bugetului pe

2006 (săptămâni la rând!), problema sinistraţilor de la inundaţii este pur teoretică, gripa aviară este un sce‑nariu cu foame şi disperare, drama grevei în Educaţie nu înseamnă mai mult de 3,79 la sută din orice; aces‑te specimene (proiectate pe val de liste electorale şi financiare!) juisează că vin americanii (cu baze, cu căţel şi purcel, noi, numai cu felinare roşii în fundul

curţii, să ghidăm rachetele!), umblă cu limbi străine la gât, în delegaţii de gafe şi compromisuri internaţio‑nale, comentează relaţiile cu Franţa (nici măcar până la conferinţa de presă!), cu anglia (axă‑axă, dar e pe bani!), cu germania (sunt multe de ţinut minte!), cu italia, Spania (ce iz de căpşuni!); pentru aceşti indivi‑zi nu există dificultatea medicamentelor compensate,

"coşul zilnic", salariul mediu pe economie, ei sforăie despre Europa, despre "lumea civilizată", despre Condoleezza, despre Putin, despre globalizare, despre demo‑craţia "adevărată" (plasată, de obicei, în buzunarele lor!), chestiuni esenţiale ţin de dotarea performantă a politicienilor cu

aparatură de întreţinere a luptei împotriva obezităţii sau pentru promovarea divertismentului ori pentru exersarea ignoranţei fără pic de ruşine dar cu cât mai mult public de aplaudaci.

Mândria de a fi oricum

contInuAre în PAgInA 2

Deocamdată APAterm nu va

opri căldura[ 74 de asociaţii de

locatari cu datorii vechi au la dispoziţie încă o săptămână cu căldură [ Două şi‑au achitat

debitele restante [ Alte 100 de asociaţii sunt şi ele ameninţate cu instalarea frigului în

apartamente [ CET arde combustibil

de rezervă deoarece n‑a primit de la Guvern

împrumutul promis

În conferinţa de presă de ieri, directorul ApAterm, Cristian Istrate, ne‑a demon‑strat că maniera de reflectare a “războiului rece” în pagini‑le “Vieţii libere” n‑a rămas fără ecou. Oprirea căldurii a fost amânată. potrivit, dlui Istrate:”Deocamdată nu pu‑tem fi nici inumani, cum s‑a spus că facem noi de capul nostru, dar nici nu putem să stăm şi să murim (ApAterm, adică n.n.). Asociaţiilor de locatari preavizate le trans‑mitem că mâine (azi n.n.) nu se va sista furnizarea şi că vom prelungi termenul‑limi‑tă până vinerea viitoare. Am luat această decizie după ce două dintre asociaţii, respec‑tiv 246 şi 176, şi‑au achitat in‑tegral datoriile, iar reprezen‑tanţii altora ne‑au dat sem‑nale că vor să plătească, însă termenul este prea scurt. ”

Marius Mototolea

eVenIMent/3

Paul Păcuraru revine în forţă[ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu[ ”Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim‑planul Alianţei PNL‑PD

Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe senatorul liberal gălă‑ţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiunii liberale, responsabil cu strategia politică a PNL. Tăriceanu a motivat aceas‑tă alegere spunând că Păcuraru este un liberal autentic, devotat partidului, transmite Mediafax.

PNL

Proximitatea de la Secţia 4

Poliţistul de lângă tinePoliţia! Când auzi ‑ te înspăimântă; când vezi cu cine vorbeşti, adică poliţiştii de proximitate de la Secţia 4 ‑ te destinzi.

foto

Vio

rel D

udău

SPecIAl/7

Echipa gălăţeană de Divizia A s‑ar putea schimba de tot în această iarnă

Stimaţi ”oţelari”, căutaţi‑vă de lucru![ Acesta este mesajul directorului general al Oţelului, Marius Stan, pentru întreg lotul existent în curtea gălăţeană SPort/9

mersul trenurilor de călători

Valabil de duminică, 11 decembrie 2005, ora 0,01

VArIA/10

Pe canalul Sulina,

Epava “rostock” – ultimul drum[ Carcasa navei eşuate în urmă cu 14 ani a fost ştearsă de pe hartă [ Ultima secţiune a epavei a fost scoasă din apele Dunării [ Bucăţile din corpul epavei au fost depozitate pe braţul Sf.Gheorghe

După 14 ani de coşmar, epava navei rostock a fost, în sfârşit, ştearsă de pe harta Dunării. Ieri, ultima sec‑ţiune din epavă a fost scoasă de pe canalul Sulina şi

transportată în “cimitirul navelor” de pe canalul Sf.Gheorghe. echipele concernului internaţional multraship (Olanda)‑titan (SUA) –Deltacons (tulcea) au dus astfel la bun sfârşit o “mi‑siune imposibilă”. O misiune care a costat, totuşi, viaţa a doi oameni.

foto

Vio

rel D

udău

Ovidiu Amãlineiovidiu@viata‑libera.galati.ro

contInuAre în PAgInA 5

Lansare la DamenUn nou portcontainer din „seria germană”

În siderurgiePromisiuni pentru condiţiile speciale

In memoriamConstantin turtoi

Bâlbâieli administrative pe banii noştriTaxe de poluare, „taxate” de contribuabili

[ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul

Arhi

va "V

.L."

Page 2: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a înRo

mân

ia[ActuAlitAte

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

2viAţA liberă

urmAre din PAginA 1

Cristina Gogacristina@viata‑libera.galati.ro

paginã realizatã de

surse: Mediafax, Click News

Mândria de a fi oricum

„Luna cadourilor” şi Sărbătorile de iarnă vor oferi ocazii extraordinare de afirma‑re a talentului, pentru mâncă‑torii de rahat politic colorat, pentru binefăcătorii neamului proveniţi dintre infractorii lui vestiţi, pentru escrocii şi lătrăii lui, vestitori de vremuri pros‑pere şi analfabete. Excitarea mândriei de a fi oricum se cere întreţinută cu oboseală, cu fon duri, cu vorbe şi glume tâmpite, cu bere şi mititei (şi alţii ca ei!) ‑ că aşa se sacrifică aleşii de când lumea şi pămân‑tul, dar, la noi, parcă, şi mai de demult!...

Convenţia Organizaţiilor de Media deazaprobă modul în care postul TV Antena 1 s‑a comportat în cazul arestării lui Constantin Grozea, urmărit de Poliţie pen‑tru înjunghierea unei eleve la Şcoala Centrală din Bucureşti. Jurnaliştii Antenei 1 au abuzat de statutul lor şi de încrederea pe care Grozea a arătat‑o re pre‑zentanţilor mass‑media şi au în‑ştiinţat Poliţia cu privire la locaţia şi ora înregistrării interviului (cu scopul de a obţine ima gini în ex‑clusivitate legate de capturarea unui presupus infractor). COM avertizează reprezentanţii postu‑lui Antena 1 că gestul jurnaliştilor în acest caz ştirbeşte imaginea breslei şi constituie un prece‑dent periculos pentru viaţa şi in‑tegritatea fizică a jurnaliştilor în general. În primul rând, conform normelor deontologice, jurnalis‑tul are dreptul şi obligaţia deon‑tologică de a‑şi proteja sursele. În al doilea rând, viaţa jurnalişti‑lor care lucrează cu informaţii din medii violente (zone de conflict, cu lumea interlopă, cu martori sau autori ai unor confruntări vio‑lente) este pusă în pericol de ase‑menea gesturi, care induc ideea că jurnalistul lucrează în slujba

autorităţilor şi a organelor de an‑chetă. Jurnaliştii nu trebuie să se substituie poliţiei şi să captureze infractori şi nici să fie folosiţi ca momeală de către poliţie pentru a captura persoane certate cu legea. În ultimul rând, este pusă în discuţie chiar credibilitatea presei, al cărei rol este acela de a relata şi a informa imparţial, şi nu de a se implica de o parte sau de alta, devenind, de exemplu, un „departament ‑ anexă” al or‑ganelor de anchetă. Considerăm că gestul Antenei 1 ştirbeşte imaginea breslei, pune în pericol viaţa jurnaliştilor şi integritatea lor fizică şi încalcă principii deon‑tologice general valabile (pro‑tecţia surselor, abuzul de statut, respectarea drepturilor omului şi a premisei de nevinovăţie etc.). Având în vedere toate acestea, COM solicită postului Antena 1 să respecte normele profesionale la care a aderat şi semnalizează ofi‑cial cazul Consiliului de Onoare al Clubului Român de Presă, pentru a fi investigat şi a se stabili dacă există abateri de la codul deonto‑logic al CRP.

Convenţia Organizaţiilor de Media

Arestat preventiv

Magistraţii Tribuna‑lului Bucureşti au decis, ieri, arestarea preven‑tivă pentru 29 de zile a lui Ceauş Gheorghe, al doilea presupus agresor al lui Marko Eszter (fiica liderului UDMR Marko Bela), care a fost prins de poliţişti în judeţul Giurgiu.

Vaccin pierdutMai bine de o treime

din dozele de vaccin anti‑rujeolic destinate imuni‑zării copiilor din judeţul Vaslui se pierd, din cauza imposibilităţii utilizării de către medici a unei fiole întregi, care presupune opt doze, afirmă condu‑cerea DSP Vaslui.

Rata inflaţieiRata inflaţiei la sfâr‑

şitul acestui an ar putea depăşi cu puţin nivelul de 8,5%, reprezentând limita superioară a inter‑valului de variaţie propus pentru acest an, potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Exclus din PRM

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat, ieri, într‑o conferinţă de presă, că l‑a exclus din par‑tid, „pentru corupţie şi avere frauduloasă”, pe Victor Odolbaşa, vice‑preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj şi membru în Consiliul Naţional al PRM.

Televizoare pentru sinistraţi

Un transport cu 520 de televizoare a ajuns, joi seara, la Timişoara, ca donaţie din partea Ministerului Administraţiei şi Inter‑nelor pentru sinis traţii din Banat.

Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după Delegaţia Permanentă, că deputatul Cristian Boureanu a fost suspendat un an din partid pentru că nu a respectat deciziile conducerii şi a fost interesat mai mult de cariera politică individuală. De asemenea, Tăriceanu a avertizat că mai există vreo doi‑trei liberali care au fă‑cut declaraţii asemănătoare celor ale lui Boureanu şi că aceştia ar putea fi sanc‑ţionaţi. El a refuzat însă să spună despre cine este vorba. „Delegaţia Permanentă a luat în discuţie declaraţiile lui Boureanu din ultima vreme, despre care toţi am acceptat că aduc grave prejudicii ima‑ginii şi credibilităţii PNL. La Conferinţa PNL Bucureşti, el a vorbit de negocieri

secrete cu PSD. În CEx şi în DP toţi i‑au cerut să aducă dovezi clare sau să retrac‑teze declaraţiile”, a explicat Tăriceanu. El a spus că între imaginea PNL şi orgoliul personal, liderii partidului au ales o ati‑tudine în favoarea PNL. „I‑am spus clar că nu acceptăm ca o asemenea palmă să rămână pe obrazul nostru şi i‑am cerut să aducă probe, iar cei vizaţi să aducă ex‑plicaţii. Nu a fost în stare să dea niciun nume şi i‑am cerut cu toţii să retracteze. Dar se pare că orgoliul personal este mai important”, a completat Tăriceanu.

„Este un 11 septembrie al partidului” Deputatul Cristian Boureanu l‑a acu‑

zat pe preşedintele liberal, Călin Popescu Tăriceanu, că a îngrădit libertatea de expresie în PNL. „După părerea mea, as‑tăzi am asistat la funeraliile libertăţii de exprimare în PNL. Nu vreau să folosesc metafore, dar acesta este 11 septem‑brie al partidului nostru. Eu îmi păstrez convingerile şi‑mi asum responsabilita‑tea pentru ceea ce am spus”, a subliniat Boureanu. El crede că este nevoie ca mai mulţi membri ai PNL să‑şi spună răspicat opinia despre modul în care este condus partidul şi despre ceea ce se întâmplă în interiorul acestui partid.

Potrivit lui Boureanu, 50 dintre mem‑brii Delegaţiei Permanente a partidului au votat în favoarea suspendării sale, nu‑mai 12 colegi susţinându‑l.

Un grup de reporteri, prin‑tre care şi corespondentul New York Times, a vizitat, joi, Baza mi‑litară de la Mihail Kolgălniceanu, însă aceştia nu au văzut nimic care să fie specific centrelor de detenţie ale SUA, relatează ziarul american. Vizita a avut loc după ce preşedintele român, Traian Băsescu, declarase că ba‑za poate fi inspectată, alături de

celelalte locuri bănuite că ar fi găzduit centre CIA.

Organizaţia Human Rights Watch afirmă că la Mihail Kogălniceanu ar fi aterizat avi‑oane ale CIA care transportau persoane bănuite de aparte‑nenţă la al‑Qaida. Reporterii au fost întâmpinaţi de un ofiţer ro mân, care i‑a însoţit oriunde au vrut să meargă în interiorul

bazei.La finalul vizitei, reporterii

au vizionat o prezentare de 20 de minute a unor fotografii ae‑riene făcute de aviaţia militară română, care înfăţişau pista şi clădirile adiacente şi o serie de exerciţii comune ale efectivelor celor două state care avuseseră loc în urmă cu doi ani.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, ieri, contopirea pedepselor pe care fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, le‑a primit pentru implicarea în două mine‑riade, instanţa supremă respin‑gând astfel recursul Parchetului. În 24 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a acceptat cererea lui Cozma referitoare la contopi‑rea pedepselor cu închisoarea primite pentru mineriadele din septembrie 1991 şi ianuarie 1999, iar Parchetul a făcut recurs. Iniţial, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilise ca solicitarea procurorilor să se judece în 27 ianuarie 2006, dar Miron Cozma a făcut, prin avocatul său, o cere‑re pentru ca termenul să fie mai rapid. Recursul a fost judecat

ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins demersul Parchetului, confirmând decizia instanţei inferioare. Avocatul Viorel Dumitrescu, unul din apă‑rătorii lui Miron Cozma, a anunţat că va formula o cerere de liberare condiţionată a clientului său şi a arătat că speră ca acesta să iasă din închisoare la sfârşitul lui ia‑nuarie 2006. O astfel de cerere trebuie analizată de o comisie a Penitenciarului Rahova, fiind se‑sizată apoi Judecătoria sectoru‑lui 5 Bucureşti, care va trebui să dea o soluţie. Executarea a două treimi din pedeapsă este însă doar una din condiţiile prevăzute de lege pentru formularea unei cereri de liberare condiţionată, alte condiţii fiind buna purtare şi lipsa antecedentelor penale.

Transparency International a publicat, cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva corupţiei, un barometru mondial despre evoluţiile şi implicaţiile acestui fenomen în 69 de ţări, printre care şi România. În ce priveşte România, potrivit barometru‑lui, impactul corupţiei asupra vieţii politice şi economice a fost cuantificat într‑un procent egal, de 32%. Totodată, 25% dintre ro mâni se declară afectaţi de fenomenul corupţiei în viaţa fa‑milială.

Barometrul mai indică şi fap‑tul că impactul fenomenului corupţiei asupra vieţii familiale şi personale este mai puternic în căminele sărace. „Nu sărăcia

generează corupţie, ci corupţia generează sărăcie”, a apreciat di‑rectorul executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă (fi‑liala română a TI), Victor Alistar, care a adăugat că 34% dintre români consideră că, în dome‑niul combaterii corupţiei se în‑registrează o stagnare şi numai 2% dintre intervievaţi apreciază că fenomenul corupţiei s‑a di‑minuat în România. „Toată cam‑pania şi tot angajamentul de la televizor nu sunt resimţite ca realitate la ghişeu, în instituţii, în instanţe, în achiziţiile publice de către mediul de afaceri”, a apre‑ciat Alistar.

Cele mai corupte sectoare din România rămân partidele

politice şi sistemul vamal, urma‑te de sistemul judiciar, legislativ, poliţie şi de sistemul medical. Cei aproximativ 1.300 de repondenţi români ai barometrului au apre‑ciat ca fiind afectate de corup‑ţie şi domenii precum sectorul afacerilor, sistemul educaţional, serviciile de licenţiere, mass‑me‑dia, sistemul fiscal, organizaţiile nonguvernamentale şi, pe ulti‑mul loc, cultele religioase.

Din datele barometrului mai reiese că 22% dintre repon‑denţi au dat mită în ultimul an, România plasându‑se, în clasa‑mentul mondial, alături de sta‑te precum Etiopia, Guatemala, Bolivia, Kenya, Indonezia sau Rusia.

Presiuni asupra prefectului de Iaşi

Prefectul de Iaşi, Radu Prisăcaru, susţine că diverşi oameni politici fac presiuni asupra sa pentru a scoate de sub sechestru bunurile societăţii Fortus, unul din‑tre coloşii industriei ieşene, fost combinat de utilaj greu. „Diverşi oameni politici, atât de la Putere, cât şi din Opoziţie, mi‑au sugerat, în cadrul unor întâlniri infor‑male, să fiu mai «blând» cu această societate. Miza este foarte mare. În momentul în care Direcţia Judeţeană de Finanţe ar ridica sechestrul, terenurile şi clădirile apar‑ţinând societăţii ar putea fi vândute direct unor oa‑meni de afaceri, eventual pe sub mână. Vreau să le atrag atenţia respectivilor d omni să nu mai încerce acest lu‑cru. Dacă bunurile Fortus vor fi scoase la vânzare, o va face Direcţia de Finanţe, prin licitaţie publică des‑chisă, şi nu altfel”, a declarat prefectul Radu Prisăcaru.

Cercetări insuficiente[ Daniel Morar justifică redeschiderea dosarelor Zambaccian, Puwak şi Culiţă Tărâţă

Dosarele Zambaccian, Puwak şi Culiţă Tărâţă au fost redeschise pentru că anche‑ta făcută a fost insuficien‑tă, a declarat Daniel Morar, şeful Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA). „Sunt dosare pe care le‑am redeschis după ce eu şi procurorii din cadrul DNA am constatat că cercetările au fost insuficiente, au fost deficitare şi că nu s‑au preo‑cupat aceşti procurori ‑ pro‑curorii care au dat soluţii ‑ să dea soluţii pentru rezol‑varea fondului cauzei”, a de‑clarat procurorul şef Morar, ieri, pentru BBC România. Potrivit lui Morar, dosarele de mare corupţie privesc parlamentari ‑ în funcţie sau sau care au comis faptele când erau în funcţie, în pe‑rioada 2000‑2004 ‑ şi repre‑zentanţi ai administraţiei publice locale. „Putem să‑l catalogăm şi pe domnul Oprişan în această zonă”, a mai spus el.

Întrebat dacă există o tendinţă a DNA de a anche‑ta mai ales membri ai PSD, Daniel Morar a răspuns că nu există „nicio direcţie în acest sens”. „Aşa a fost situa‑ţia, aceste dosare i‑au privit, din întâmplare sau nu ‑ pu‑tem să avem o explicaţie sau nu ‑ pe membrii fostului partid de guvernământ”, a arătat el.

Un tânăr a ajuns la spital, joi seară, după ce a fost bătut, tăiat cu un cuţit şi împuşcat de către mai multe persoane care l‑au atacat în timp ce se afla în incin‑ta unei case de pariuri sportive, situată în cartierul bucureştean

Dristor. Potrivit anchetatorilor, Cristian D. (22 de ani) a fost ata‑cat de opt‑nouă persoane care au început să‑l lovească cu bâte, l‑au tăiat cu un cuţit pe picioare şi l‑au împuşcat în cap cu un pis‑tol cu aer comprimat. Tânărul a

fost transportat la spital şi a fost supus unei intervenţii chirurgica‑le, fiind în afara oricărui pericol. Poliţiştii i‑au identificat pe agre‑sori, în prezent făcându‑se verifi‑cări pentru reţinerea acestora.

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a înaintat, spre verificare, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, o listă cu 4.924 de persoane şi cu membrii Comisiei de verificare a cererilor de pres‑chimbare a certificatelor de revoluţionar. Lista cu revoluţio‑narii şi membrii comisiei a fost transmisă CNSAS pentru aplica‑rea corectă a prevederilor Legii 341/2004, pentru constatarea eventualei colaborări a acestor

persoane cu fosta Securitate. În conformitate cu actul normativ în cauză, de prevederile Legii re‑cunoştinţei faţă de eroii‑martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 „nu be‑neficiază persoanele, civili sau militari, care sunt dovedite a fi fost implicate în activităţile fos‑tei Securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au insti‑gat şi au luptat, sub orice formă, împotriva Revoluţiei”.

Capitala nu e demnă de UEClădirile dărăpănate, traficul haotic şi lipsa de viziu‑

ne a autorităţilor asupra perspectivelor de dezvoltare a oraşului fac din Bucureşti o capitală care nu merită să se integreze în rândul capitalelor europene, a afirmat, ieri, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

Cristian Boureanu, pedepsit

Suspendat un an din PNL

PRM va depune, până în data de 20 decembrie, două moţi uni simple la adresa Guvernului, una referitoare la epidemia de rujeolă şi una pe tema caselor pentru sinistraţi, a anunţat li‑derul acestui partid, Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele PRM a criticat faptul că nu au fost făcute comenzi de vaccinuri la Institutul Cantacuzino, ci au

fost comandate din străinătate „bi‑vaccinuri”, care s‑au dovedit ineficiente. Potrivit preşedinte‑lui PRM, cei aflaţi la Putere şi‑au bătut joc de sinistraţi, care sunt nevoiţi ca, în mijlocul iernii, să doarmă în corturi sau „într‑un fel de containere”. „Să răspundă unde sunt banii pentru sinistraţi. S‑au strâns milioane de euro şi dolari şi miliarde de lei”, a men‑

ţionat senatorul PRM. Prim‑vicepreşedintele PRM,

deputatul Lucian Bolcaş, a pre‑cizat că formaţiunea politică din care face parte va apela la par‑lamentarii PSD pentru a semna cele două moţiuni, deoarece numărul senatorilor şi deputaţi‑lor PRM este insuficient pentru a iniţia moţiuni simple.

Câteva zeci de elevi s‑au adu‑nat, ieri, în curtea Şcolii Centrale din Bucureşti, pentru a continua acţiunea de protest faţă de deci‑zia Inspectoratului Şcolar de a o destitui pe directoarea liceului, ca urmare a evenimentului sol‑dat cu înjunghierea unei colege a acestora.

Elevii au fost prezenţi doar la primele două ore de curs,

apoi au refuzat să continue programul şi s‑au adunat în curtea şcolii, unde au scandat lozinci de susţinere a Svetlanei Botnăraş. În timp ce copiii pro‑testau în curtea şcolii, în clădire erau adunaţi părinţi ai acestora, dar şi profesori, iar directorul general Svetlana Botnăraş era audiat de către reprezentanţi ai Poliţiei Capitalei.

Directorul a declarat presei că încă nu a primit nici un docu‑ment oficial privind destituirea din funcţie şi că nu poate face alte declaraţii, deoarece este au‑diată de poliţişti.

La protestul spontan parti‑cipau elevi, părinţi ai acestora şi profesori, dar şi absolvenţi ai liceului.

„Luceafărul huilei”, aproape de libertate

[ Instanţa supremă confirmă: pedepsele lui Miron Cozma vor fi contopite

Bătut, tăiat şi împuşcat

Revoluţionari verificaţi de CNSAS

Ziarişti străini la Baza Kogălniceanu

[ Nici urmă de centre de detenţie ale CIA

Corupţia la români

Moţiuni peremiste

Protest la şcoală

COMUNICAT DE PRESĂCOM dezaprobă modul în care Antena 1

a acţionat în cazul Grozea

„O bună afacere”Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Quinton

Quayle, consideră că România poate ajuta preşedinţia britanică a UE să primească acceptul Consiliului European de săptămâna viitoare pentru propunerea sa de buget, deoarece aceasta reprezintă „o bună afacere” pentru România.

Arhi

va "V

.L."

Page 3: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

[EvEnimEntSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

3viaţa libEră

Viaþ

a la z

iPNL

Paul Păcuraru revine în forţă

Agenda politică

Apel de deputatÎn condiţiile în care

Statutul minorităţilor face va‑luri în rândul parlamentarilor, deputatul PNL Emil Strungă a făcut apel la conciliere: „Nimeni nu are nimic de câş‑tigat de pe urma crizei legate de Statutul minorităţilor, iar momentul este nefavorabil pentru a flutura stindardul pe această temă. Creăm tot felul de crize, comentarii care scot la iveală slăbiciunea politicii româneşti şi caracterul în‑doielnic. În temele mari care privesc interesele naţionale ar trebui să existe consens”.

Onoare după regulament

Acordarea titlurilor de Cetăţean de Onoare a gene‑rat certuri aprige în Consiliul Local. Pentru a evita aseme‑nea situaţii jenante în care aleşii să se târguiască cui dau şi cui nu distincţia, consi‑lierul local Vasile Pârlog le‑a propus un regulament de acordare a titlurilor. Potrivit documentului, cetăţenii de onoare trebuie să fie persoa‑ne fizice care să aibă o legătu‑ră cu Galaţiul, să se bucure de o bună reputaţie şi apreciere, fie că sunt vii sau morţi! Dacă va fi aprobat, regulamentul va diminua numărul celor care devin cetăţeni de onoa‑re ai urbei, la unu, maxim doi pe an.

„Asistenţa medicală nu e gratuită!”

“Din 1998, de când s‑a în‑fiinţat Casa de Sănătate, niciun guvern n‑a avut cura‑jul să adopte un pachet mi‑nim de servicii medicale care într‑adevăr să fie asigurat de Casă. Şi tot timpul s‑a spus că toată Sănătatea e gratuită, ceea ce nu este adevărat!” – a declarat deputatul PSD, Aurel Nechita. Medicul gălăţean a relatat că a văzut rezulta‑tele unor controale în jude‑ţe comandate de ministrul Sănătăţii, care arătau că “ma‑rea majoritate a spitalelor are cu mult peste numărul de in‑ternări, de servicii asigurate”, restul constituind mari dato‑rii, deci fondurile spitalelor nu permit un tratament gra‑tuit complet. “Este un act po‑litic să spui poporului român, după zeci de ani, că asistenţa medicală nu mai e gratuită”, a adăugat dr. Nechita, care susţine că în locul ministru‑lui Sănătăţii şi‑ar fi asumat această răspundere.

A oferi măcar un “pachet” de servicii medicale “gratui‑te” (de fapt plătite de Casă, dar din contribuţiile salariale ale cetăţenilor) ar fi benefic, însă… “nepopular”: “Am în‑trebat şi eu în 2004 (când medicul gălăţean era secre‑tar de stat la Sănătate, n.red.): «Nu‑i bine s‑o facem, Ovidiu Brânzan?» «În campania electorală?!» Acum, la înce‑put de mandat, într‑adevăr, se pot face multe.

Victor CilincăAnca Melinte

Constantin Turtoi a plecat să se odihnească puţin. Brăila a mai pierdut un ziarist şi un scrii‑tor de valoare. Vestea a strecurat amărăciunea în sufletele tuturor celor care l‑au cunoscut. A ajutat întotdeauna, a încercat mereu să aducă zâmbetul pe chipul celor trişti, iar spre finalul vieţii a hotărât să ne dăruiască şi nouă ceva din preaplinul vieţii pe care a trăit‑o, prin cărţile pe care le‑a scris.

Constantin Turtoi a văzut lumina zilei în 1931, pe 28 ia‑nuarie, în satul Ciocile, unde a făcut şi studiile primare. Între anii 1938 ‑ 1943 a urmat cursuri‑le Seminarului Teologic “Kesarie Episcopul” din Buzău, după care a frecventat Şcoala medie teh‑nică de protecţia plantelor din Buzău între anii 1948 ‑ 1951. A absolvit şi Facultatea de ziaris‑tică, obţinând două licenţe, în ziaristică şi istorie‑filozofie, apoi a intrat în viaţă ca profesor supli‑nitor în satul natal. A început ac‑tivitatea gazetărească între anii 1954 ‑ 1966, când a fost redac‑tor al ziarului “Viaţa nouă” din Galaţi. Apoi a fost redactor, se‑cretar de redacţie, redactor şef şi secretar general de redacţie la ziarul local brăilean “Înainte”, în perioada 1969 ‑ 1989. După Revoluţie, a lucrat la ziarul local “Libertatea”. Din 1991 şi până în 1997 a fost redactor al ziarului “Ancheta”. Ca scriitor a debutat în anul 2000, cu volumul “Dropia şi vaticanu’”. După doi ani a pu‑blicat un alt roman, “Roata vie‑ţii”, iar în 2004 o altă carte a vă‑

Ieri, la Centrul Cultural s‑au de‑cernat Premiile Revistei „Dunărea de Jos”. Răzvan Avram şi Mircea Gutter, doi dintre directorii insti‑tuţiei, au prezentat cu acest prilej istoria publicaţiei, amintind că primul număr a apărut în 1908. Totodată, au vorbit despre câte‑va din proiectele pe anul 2006 ale Centrului Cultural: editarea unor culegeri de poezie, proză şi dramaturgie având au tori gă‑lăţeni, o biografie spirituală a Galaţiului realizată de profesorul Ioan Brezeanu, dar şi studii etno‑grafice şi obiceiuri de iarnă – sub semnătura lui Eugen Holban.

Cele 11 premii, sponsorizate de domnul Ionel Radu Mihalcea, au fost acordate următorilor: Simona Creţu – Premiul pentru curajul de a scoate lumea şi viaţa din provizorat prin scris, Cătălin Enică – Premiul pentru curajul de a transforma fragmentele dureroase de limbaj în eveni‑mente literare, Constantin Frosin ‑ Premiul pentru gândirea sim‑bolică şi bucuria speculaţiei crea‑

toare, Petru Iamandi – Premiul pentru preţuirea limbii române prin însoţirea ficţională cu limba engleză, George Lateş – Premiul pentru propriile prezentări poe‑tice din lumea eminesciană, Coriolan Păunescu – Premiul pen‑tru că a atins trupul poeziei, Paul Păltănea – Premiul pentru con‑tribuţia la istoria judeţului Galaţi, Maximilian Popescu – Premiul pentru plimbările nocturne pe Dunărea de argint, Adi Secară – Premiul pentru spiritul critic şi pentru încrâncenarea de lector, Corneliu Stoica – Premiul pen‑tru neobosita călătorie printre „Artiştii plastici de la Dunărea de Jos” şi Dumitru Tiutiuca – Premiul pentru insomniile de weekend provocate prin conştientizarea limitelor noastre.

Este prima ediţie a premiilor revistei în seria nouă iar organi‑zatorii şi sponsorul au promis că în anii următori acordarea lor va continua.

Angela RibinciucFoto: Nicolaie Sburlan

Doi bărbaţi, de 30 şi, respec‑tiv 33 de ani, din satul Uricani, comuna Bereşti Meria, au fost prinşi în timp ce furau curci.

Lucrătorii de poliţie rurală i‑au surprins pe cei doi pe 7 de‑cembrie, chiar când sustrăgeau păsările din curtea unei femei.

Sunt cercetaţi în stare de liberta‑te pentru furt calificat.

A.C.D.

Armă albăÎn noaptea de 8 decem‑

brie, în jurul orei 1,00, un tânăr de 23 de ani, aflat în zona centrală, a fost oprit de agenţii de siguranţă publică de la Secţia 1 Poliţie. Cătălin V. avea asupra sa un cuţit. I s‑a întocmit dosar penal pentru port ilegal de armă albă.

A.C.D.

“Nostalgii” comuniste

Ce tineri eram şi ce blugi aveam

Pe când blugii erau un lux atât de mare încât costau aproape cât un salariu de proaspăt angajat ‑ eu m‑am angajat cu 1740 de lei salariu, iar cu un an doi înainte de Revoluţie blugii costau între 1300 şi 1500 de lei ‑ pe vremea aceea să porţi aşa ceva era o victorie maximă. Mărcile mai căutate şi pe care se înghesuiau vaporenii să le aducă pe sub mână erau Lee, Wrangler şi Rifle. Strângeai din dinţi şi cumpărai o pereche cu care oricum nu aveai voie la serviciu, dar pe care o scoteai între prieteni, în lume, cu satisfacţia că ţi‑ai însuşit în mod clandestin o fărâmă de capitalism, groparul comunismului... Blugii de la mama lor (cine mai ştia de unde vin ?) erau purtaţi cu grijă, spălaţi la mână să nu se decoloreze, clătiţi cu oţet să nu‑şi piardă culoarea şi aranjaţi cu câte un fermoar la cusăturile de jos, să‑i apere de tocire. În principiu, erau meniţi să reziste o viaţă, pentru că prea puţini îşi puteau permite a doua pereche. Pentru întregirea vestimentaţiei ”şic” se confecţionau manual bluze pătate, tricouri vopsite, după ce au fost legate cu sfoară ca să iasă ”cu modele”, maiouri imprimate cu cremă de ghete, sau prin procedeul ”sită”. Că românul a fost întotdeauna inventiv şi în pas cu moda…

Katia Nanu

Milioanele „Vieţii libere”Concursul nostru săptămânal are trei noi câştigători: Gherghea

Dănuţ Octavian – 100 de lei grei, plicul numărul 950, Gheonea Lucica – 60 de lei noi, plicul numărul 537 şi Damian Nita – 40 de lei noi, plicul numărul 450.

Felicitări! Vă invităm la redacţie luni, între orele 10.30 – 12.00, pen‑tru a intra în posesia premiilor.

Monica Roşioru

Concursul „Cum să faci primul milion”Câştigătoarea concursului pentru elevi şi studenţi din aceas‑

tă săptămână, Ana Maria Lipan, este elevă în clasa a VI‑a la Şcoala Gimnazială Nr. 10 din Galaţi. Felicitări pentru premiu! Te aşteptăm la redacţie luni, la ora 11.00, împreună cu mama, tata sau bunicii, pen‑tru acordarea premiului de 100 de lei (1.000.000 de lei vechi).

Monica Roşioru

La furat de curci

Liderul PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului, că l‑a numit pe se‑natorul liberal gălăţean Paul Păcuraru în postul de consilier politic al preşedintelui formaţiu‑nii liberale, responsabil cu stra‑tegia politică a PNL. Tăriceanu a motivat această alegere spu‑nând că Păcuraru este un libe‑ral autentic, devotat partidului, transmite Mediafax.

Întrebat cum comentează de‑claraţiile lui Păcuraru făcute după alegerile parlamentare, când a felicitat PSD pentru victorie, Tăriceanu a spus: “Eu am discu‑tat atunci cu el şi i‑am atras aten‑ţia că a făcut o declaraţie extrem de stângace, dar, pe fond, nu a felicitat PSD că a câştigat ale‑gerile”, a susţinut liderul PNL. El consideră că ziariştii au scos din context declaraţia lui Păcuraru. “A fost o frază scoasă din context şi din păcate pentru el s‑a specu‑lat acest lucru în defavoarea lui. Tuturor ne‑a părut rău, inclusiv

lui”, a spus Tăriceanu, adăugând că Păcuraru a dat, ulterior, ex‑plicaţii în presă. “În legătură cu Păcuraru, dacă avem îndoieli faţă de unii sau alţii, el e printre foarte puţinii care au venit, în decembrie 1989, să punem ba‑zele PNL. A avut o conduită ire‑proşabilă de‑a lungul timpului, fiind răsplătit prin funcţiile pe care le‑a deţinut. Ar fi nedrept să planeze o bănuială asupra lui. A venit în PNL când puţini credeau în liberalism. Poziţia lui este recunoscută şi răsplătită în PNL. Această nominalizare este o confirmare pentru cei care lu‑crează în partid”, a completat Tăriceanu.

Senatorul Paul Păcuraru a fost vicepreşedinte al PNL, când partidul era condus de Theodor Stolojan. După retragerea aces‑tuia şi preluarea conducerii PNL de către Tăriceanu, Păcuraru a fost îndepărtat din forurile deci‑zionale, având neînţelegeri mai vechi cu actualul lider al partidu‑lui. Declaraţiile despre victoria

PSD în alegeri, pe care Păcuraru le‑a făcut în plenul Senatului, în‑tre cele două tururi de scrutin, au determinat noua conduce‑re a PNL să renunţe complet la serviciile sale. De altfel, el nu s‑a numărat printre liberalii aleşi de Tăriceanu în forurile decizionale ale PNL, la congresul din februa‑rie.

“Am fost primul care a intrat în coliziune cu Băsescu” - spune senatorul Paul Păcuraru, la un an de la ieşirea sa din prim-planul Alianţei PNL-PD

Imediat după numirea sa se‑natorul PNL, Paul Păcuraru, ne‑a făcut o scurtă declaraţie : “Nu pot decât să fiu mulţumit că pre‑

[ Senatorul gălăţean a fost numit consilier politic al lui Tăriceanu

In memoriam

Constantin Turtoi[ „Cred că a fost unul dintre cei mai buni ziarişti pe care i-a dat Brăila”, a spus scriitorul

Fănuş Neagu despre prietenul său, ziaristul şi scriitorul Constantin Turtoi, care astăzi va fi condus pe ultimul drum

zut lumina tiparului, “Zâmbetul amărăciunii”. Această ciclicitate, la doi ani publica o nouă carte, ar fi continuat în 2006. Deja în tipografii se află cea de‑a patra carte, ce urma să fie lansată în ianuarie, când ar fi împlinit 75 de ani. Din păcate, Dumnezeu avea nevoie de spiritul lui Constantin Turtoi, care va urmări lansarea celei de‑a patra cărţi de sus, ală‑turi de îngeri.

Dispariţia sa i‑a bulversat pe toţi cei care l‑au cunoscut. O prietenie trainică l‑a legat pe Constantin Turtoi de renumitul scriitor brăilean Fănuş Neagu, prietenie care s‑a închegat în urmă cu 50 de ani, atunci când cei doi erau suplinitori în sate vecine. În anul şcolar 1953 ‑ 1954 Constantin Turtoi era suplinitor la Ciocile, iar Fănuş Neagu la şcoala din Largu. “Am aflat uluit de moartea bunului meu prie‑ten, Constantin Turtoi. Cred că a fost unul dintre cei mai buni ziarişti pe care i‑a dat Brăila şi, totodată, unul din scriitorii cu un

real talent, un bun observator al vieţii şi pătimaş al trăirilor plena‑re. Era un om de‑a dreptul cuce‑ritor, un om care toată viaţa s‑a chinuit cu condeiul, a trăit pen‑tru bucuria oamenilor. Acum, când pleacă definitiv dintre noi, lacrima îmi amăgeşte glasul şi simt suferinţă ca la marile pier‑deri. Îmi va fi mereu dor de el. Dumnezeu să‑l odihnească!”, a spus ieri, trist, scriitorul Fănuş Neagu.

Cristina Dosuleanu

*Scriitorii şi ziariştii gălăţeni,

toţi cei care l‑au cunoscut îşi pleacă acum frunţile întru me‑moria omului cu totul deosebit şi meseriaşului în litere care a fost Constantin Turtoi şi transmit familiei îndoliate condoleanţe; iar brăilenilor le doresc să fie mândri de numele său şi să nu‑l uite niciodată.

V.L.

Premiile Revistei „Dunărea de Jos”

mierul a luat această hotărâre, cu atât mai mult cu cât ştiu că era nevoie de mine. Eu sunt tipul de politican care nu vorbesc şi plec, ci îmi fac treaba. Multe din‑tre strategiile partidului pe di‑verse planuri (campanii electo‑rale, comunicare cu media etc.) îmi aparţin. Ideile mele au rămas în PNL şi se lucrează cu ele. Am fost chemat de Călin Popescu Tăriceanu şi nu am acceptat să revin în prima linie decât într‑o formulă oficială. Aşa că, în calita‑te de consilier, mă voi ocupa de analiză şi strategie şi voi fi invitat permanent la toate reuniunile de conducere ale partidului.”

Momentul acestei numiri în postul de consilier politic al preşedintelui PNL coincide cu

împlinirea unui an de când Paul Păcuraru a hotărât să nu mai iasă în presă cu nicio declaraţie, ca urmare a modului eronat în care i‑au fost interpretate declaraţiile imediat după alegeri. “A fost o uriaşă eroare, despre mine nu se poate spune sub nicio formă că m‑am dat cu PSD‑ul. Eu am fost îndepărtat din conduce‑rea Alianţei de Traian Băsescu, cel care i‑a şi cerut lui Călin să mă sancţioneze atunci. Am fost primul din PNL care a intrat în coliziune cu Băsescu”, a concluz‑ionat amar senatorul gălăţean. De asemenea, Păcuraru a spus că relaţia sa cu Stolojan nu va fi afectată, deoarece acesta ştie că partidul are nevoie de el.

Katia Nanu

Ştefan Hruşcă se întoarce la Galaţi într‑un concert

extraordinar.Vino duminică, 11 decembrie, ora 19,00, pe platoul din faţa Casei de Cultură şi umple-ţi sufletul cu mireasma colindelor de Crăciun.

Un cadoU oferit de CoNNex VoDAFoNe ŞI expReSS TV.

Arhi

va "V

.L."

Page 4: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[RefoRmaSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

4viaţa libeRă

www.vlg.sisnet.ro

Cursul ValutarValute în cont Curs lei

9 decembrie

D. C

. Pre

desc

usu

rsa:

Med

iafa

x

rubr

icã

real

izat

ã de

Viaþ

a în

tra

nziþi

e

SITUAŢIA NAVELOR MARITIME ÎN PORTUL GALAŢI LA DATA DE 9 DECEMBRIE 2005

C.N. ADMINISTRAŢIA PORTURILOR DUNÃRII MARITIME S.A. GALAŢISERVICIUL COORDONARE ACTIVITATE PORTUARÃ ŞI SERVICII PUBLICE

Dana Port Numele Navei Pavilion Cargoplan Operat. Tip Marfă Destinaţie Data şi Ora Sosirii/Plecării 7 Mineralier Tan Trader Malta 2500 t I laminate Turcia 8.12/16 ‑15 APDM Mekhanik Ya.Razhev Rusia 4400 t AP păcură România 6.12/17 9.12/0624/25 Docuri Afrin Turcia 3900 t I laminate Turcia 5/12/15 9.12/0748 Bazinul Nou Ravanda Turcia 2750 t I laminate Turcia 7/12/13 ‑49 Bazinul Nou Claudia C. Georgia 2850 t I laminate Turcia 7/12/17 ‑53 AZL Ariadna Comore 2000 t I fier vechi Turcia 3/12/22 ‑‑ Şantierul Naval Damen Ahts 6114 St. Vincent ‑ ‑ ‑ ‑ 9.06/19 ‑‑ Rada Kibele Malta 4000 t AI laminate Turcia 8.12/16 ‑

Galaţiul pe Rasdaq

9 decembrie

lei noi lei

1 franc elveţian 2,3636 23.636

1 EURO 3,6377 36.377

1 liră sterlină 5,4004 54.004

1 leu moldovenesc 0,2419 2.419

1 dolar SUA 3,0855 30.855

1 g AUR 52,0543 520.543

Denumire societate Tranzac ii Volum Valoare Mediu Închidere Varia ie (%)CNFR NAVROM 4 199 593 2,9799 2,9 0CONFORT 1 503 905,4 1,8 1,8 12,5ROMPORTMET 5 470 2.890,50 6,15 6,15 -5,38ROMPORTMET 5 2.500 15.375,00 6,15 6,15 -5,38

Cu sprijinul BNS

„Solidaritatea” a intrat la CotroceniDemersurile făcute de Blocul Naţional Sindical în sprijinul greviştilor de la Sindicatul „Solidaritatea” au avut efect. Ieri, reprezentanţii protestatarilor au fost chemaţi la Palatul Cotroceni, unde au discutat cu consilierii preşedintelui Băsescu pe probleme sociale. „S‑au prezentat documente şi argumente, s‑au spus cam toate lucrurile care erau de spus. Consilierii vor pregăti un punct de vedere al Preşedinţiei, pe care îl vor trimite mai multor instituţii centrale: Ministerelor Muncii, al Administraţiei şi Internelor (cazurile plângerilor penale făcute de Solidaritatea) şi Ministerului Justiţiei (în ceea ce priveşte administrarea actului de justiţie la Galaţi, adică procedurile şi termenele decise), precum şi Direcţiei post‑privatizare din cadrul AVAS (care va controla politicile sociale, de mediu, de investiţii sau de personal ale combinatului Mittal Steel Galaţi). Mă ante‑pronunţ, dar cred că Preşedinţia le va cere tuturor acestor instituţii să‑şi facă treaba. Totul se putea rezolva foarte uşor la Galaţi, dacă Solidaritatea era primită la negocieri. Dar avem o probă filmată în care membrii Solidarităţii sunt opriţi să intre pe motiv că nu sunt pe listă”, ne‑a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Liderul BNS a mai spus că, ieri‑seară, urmau să mai sosească în Bucureşti încă zece grevişti ai foamei din Galaţi şi din Hunedoara, pentru a se alătura protestelor colegilor lor.

Cristinel Luca

Ieri, la BVBRompetrol, la mare căutare

La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), sesiunea de tranzacţionare de ieri a fost dominată, încă de la deschidere, de cumpă‑rători, care au manifestat un interes deosebit faţă de sectorul petrolier şi în special pentru Rompetrol. Valoarea totală a tranzacţii‑lor a depăşit 58,4 milioane RON, finalul de săptămână aducând un nou maxim istoric pentru indicele BET (+56,30% în 2005), singu‑rul care a închis pe scădere fiind BET‑FI (‑0,16%).

Din punct de vedere al valorii tranzactiona‑te, Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC) a fost li‑der incontestabil, detaşat faţă de celelalte titluri, cu un rulaj de 27,2 milioane RON. Veştile bune privind achiziţia strategică din Franţa au atras ca un mag‑net investitorii, care au creat o presiune la cumpă‑rare direct de la deschide‑re. Astfel, cursul a urcat pe parcursul şedinţei până la valoarea de 0,1240 RON/acţiune(+12,7%), finalul găsind RRC pe o creştere de 7,2% (0,1180 RON/ac‑ţiune).

Şi Petrom interesează

Petrom (SNP) a ocupat locul secund, cu tranzacţii în valoare de 6,8 milioane RON, însă aici cursul a scă‑zut faţă de închiderea pre‑cedentă, cu 1,8% (0,4910 RON/acţiune).

“În ultima perioadă, sectorul petrolier a fost în general unul profitabil, însă în acest an creşterile cotaţiilor ţiţeiului pe pie‑ţele internaţionale au adus un impuls suplimentar companiilor din această ramură. De asemenea, in‑vestiţiile realizate de majo‑ritatea companiilor se pot reflecta în creşterea plus‑valorii, chiar în condiţiile unei constanţe a resurse‑lor”, ne‑a declarat Marcel Roşu, broker în cadrul SSIF Prime Transaction, Agenţia Galaţi.

Linişte în sectorul financiar‑bancar

În sectorul financiar, nu s‑a înregistrat nimic spec‑taculos, în condiţiile unei volatilităţi reduse. Cel mai rulat titlu în şedinţa de ieri a fost SIF Transilvania (SIF3), schimburile cu acest emi‑tent însumând peste 4,3 milioane RON, iar cotaţia ajungând la 2,0800 RON/acţiune (‑0,95%). Singurul SIF care a închis pe creşte‑re a fost SIF Oltenia (SIF5), cu 0,4% până la valoarea de 2,4900 RON/acţiune, pe un rulaj de 3,8 milioane RON.

Acţiunile Banca Transil‑vania (TLV) au suferit o uşoară corecţie în sesiu‑nea de ieri (‑0,78%), până la 1,2800 RON/acţiune, transferurile cu acest ti‑tlu depăşind 2,6 milioane RON. Nici acţiunile BRD nu au avut o evoluţie mai bună, preţul unui titlu ajungând la 14,1000 RON/acţiune(‑0,7%), pe un rulaj de 1,5 milioane RON.

D.C.Predescu

Şantierul Naval Damen Galaţi a lansat la apă, ieri, cea de‑a patra navă din seria comanda‑tă de armatorul german Kahrs. „Skyndir” este un portcontainer 800 TEU, construit în tendinţa actuală a industriei navale mon‑diale: poate transporta un nou tip de containere (până la 800 la număr), mai mari şi cu mărfuri din cele mai diverse. Nava va pă‑răsi şantierul gălăţean complet echipată. Mulţumiţi de calitatea primelor nave din seria coman‑dată la Galaţi, germanii de la Kahrs au suplimentat comanda iniţială de 12 portcontainere cu încă patru, având opţiune pen‑

tru alte şase nave, în funcţie de buget. Astfel, conducerea şan‑tierului afirmă că Damen Galaţi are asigurate comenzi până la sfârşitul anului 2008.

Lansarea de ieri a dat ceva emoţii numeroasei asistenţe. Din cauză că nivelul apei de la Cala bazin a Secţiei I (locul lansării) era mai redus, valurile produse de intrarea în apă a lui „Skyndir” au balansat puternic navele din jur. Însă măsurile de precauţie luate anterior şi‑au dovedit efi‑cienţa, astfel că lansarea a fost un succes. Ca de fiecare dată la Galaţi...

C.Luca

Dintotdeauna siderurgia a fost considerată o activitate grea şi periculoasă şi s‑a înca‑drat, în Legea pensionării, în grupa I de muncă. Noua lege a pensionării a desfiinţat gru‑pele de muncă, dar a împărţit activitatea pe condiţii: spe‑ciale, deosebite şi normale. Corespunzătoare grupei I de muncă ar fi condiţiile speciale. De acestea beneficiază o cate‑gorie mică de salariaţi, şi anu‑me cei din minerit. Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor a fost prima în România care a declanşat un adevărat război, pentru ca Legea pensiilor să se modifice, iar condiţiile specia‑le să se aplice multor altor ac‑tivităţi, şi în special în siderur‑gie. Pe platforma Mittal Steel Galaţi, această luptă a durat un an şi jumătate pentru prinde‑rea condiţiilor speciale pentru cât mai multe locuri de muncă. Pentru locurile de muncă de‑clarate ca fiind în condiţii spe‑ciale, societatea plăteşte CAS cu 5 la sută mai mult. De aici întreaga discuţie, pentru că un număr mai mare de condi‑ţii speciale presupune o sumă mai mare de plată la buget. Dar pentru oameni condiţii specia‑le înseamnă pensionarea cu 15 ani mai devreme decât vârsta standard. În combinatul side‑rurgic gălăţean, cel puţin pen‑tru următorii cinci ani, numărul celor care pot beneficia de ie‑şirea la pensie este foarte mic, de cel mult câteva sute pe an. Media de vârstă e undeva la 45 de ani, astfel că politica de ca‑dre la combinat e bine aşezată acum. Dar cocsarii, oţelarii, fur‑naliştii nu pot accepta să iasă la 65 de ani la pensie, când până

acum ieşeau la 50 de ani, cu 25 de ani vechime. Documentele înaintate la Ministerul Muncii, după o întreagă tevatură la Galaţi, prind 6.500 de posturi din combinat pentru condiţii speciale. Cu toate că numărul putea fi mai mare.

Ei bine, această modificare a legii a fost prevăzută a fi pusă în aplicare în luna decembrie a acestui an, dar nu a apărut decât proiectul. Acesta e cel aşteptat, cu o singură nemul‑ţumire sindicală: pentru pe‑rioada aprilie 2001 – iulie 2004, locurile de muncă nu sunt în‑cadrate în condiţii speciale, ci în condiţii deosebite, întrucât pentru această perioadă com‑binatul nu a plătit cu 5 la sută mai mult la buget, aşa cum prevede legea. Şi nu numai combinatul nu a plătit. Per to‑tal ţară, suma rămasă de achi‑tat ar fi de 136 de milioane de dolari, din care Mittal Steel ar avea de achitat aproximativ 10 milioane de dolari. Fără plata acestor bani dispar patru ani din vechimea siderurgiştilor gălăţeni. Motiv pentru care FSS, iniţiatorul – repetăm – al aces‑tui demers, a trimis săptămâna aceasta un memoriu la Guvern, la Parlament şi la Preşedinţie.

Proiectul repară o nedrepta‑te şi creează posibilitatea ca nu numai minerii, ci şi siderurgiştii şi multe alte categorii de sala‑riaţi să beneficieze de o pen‑sionare timpurie. În total sunt 148 de societăţi din toată ţara care vor beneficia de o lege pentru care s‑a bătut Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor.

Aurel Stancu

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi a or‑ganizat joi seară, la Parcul de Soft, o întâlnire a oamenilor de afaceri gălăţeni cu vicepre‑şedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Dragoş Şeuleanu. Alături de fos‑tul director al societăţii naţiona‑le de radio, preşedintele CCIA Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a mediat o discuţie extrem de inte‑resantă ale cărei subiecte au fost complementare: pătrunderea afacerilor româneşti în Statele Unite şi, respectiv, în ţările fostei Uniuni Sovietice, prin Republica Moldova. A fost practic o invita‑ţie deschisă adresată patronilor gălăţeni de a se alătura Camerei de Comerţ a României în „ata‑cul” a două pieţe care au, fiecare, peste 200 de milioane de consu‑matori. Un prim pas în acest sens va fi făcut în primăvara anului vii‑tor, când CCIR va organiza (prin firma de PR înfiinţată în Statele Unite) o misiune economică la Washington.

„Putem face business în America, putem exporta pe ter‑ţe pieţe împreună cu America. Pentagonul e o ţintă comercială pentru noi. Camera de Comerţ vă ajută să puteţi licita pentru a oferi produse şi servicii arma‑tei americane, pentru zone ca Bosnia, Kosovo sau Irak, unde avem şi noi trupe. Armata ameri‑cană este unul dintre cei mai buni clienţi din lume. Putem vinde IT la Washington... Vorbim despre produse non‑militare, despre comenzi sigure, pe un orizont de timp previzibil. Bineînţeles că şi «avizul» politic este un lucru foar‑te important în America, iar noi am constatat că la Washington există o mare deschidere pen‑tru România. Dar comunitatea de afaceri e bine să aibă propria voce în afaceri, ceea ce încercăm să facem noi. Iar prin Republica Moldova putem ajunge în toa‑tă fosta Uniune Sovietică – o piaţă de 220 de milioane de locui‑tori. Expansiunea economică a Europei se face spre Est, iar noi

încă ne jenăm să mergem spre Est. Pentru a pătrunde în Rusia e nevoie însă de parteneri locali, iar Republica Moldova este exact ceea ce ne trebuie. Putem vinde mobilă, vin, turism cultural şi aşa mai departe. Nemţii şi italienii deja se interesează de oportu‑nităţile din Republica Moldova. Acum, acolo este ca în România acum şapte‑opt ani, dar ei se miş‑că mai repede decât am făcut‑o noi la acea vreme”, a spus Dragoş Şeuleanu.

La rândul său, Dan Lilion Gogoncea a dezvoltat ideea conform căreia administraţia este „cel mai mare primitor de oferte de afaceri”. „Învăţământul, Sănătatea, Cultura sunt afaceri, iar noi trebuie să declarăm şi să acceptăm acest lucru. Trebuie să ne mişcăm mai repede în a face afaceri cu administraţia europea‑nă, centrală, judeţeană sau loca‑lă. De la 1 ianuarie 2007 intrăm în programele de coeziune şi struc‑turale ale Uniunii Europene, cu fonduri uriaşe, iar administraţia Galaţiului vrea să fie pregătită cu dosarele făcute. Pentru că se va merge pe principiul primul venit, primul servit. Mulţi oameni de afaceri se duc singuri în America, dar alţii au nevoie de o deschide‑re, de o îndrumare. Aici noi am fost şi suntem foarte buni, orga‑nizând misiuni economice, târ‑guri, expoziţii etc. Americanii pot veni cu finanţările, iar Republica Moldova, prin România, cu bene‑ficiarii. Iată de ce spun că America şi Republica Moldova sunt com‑plementare pentru noi”, a spus Dan Lilion Gogoncea.

Cristinel Luca

Lansare la Damen

Un nou portcontainer din „seria germană”

În siderurgie

Promisiuni pentru condiţiile speciale

[ În locul modificării Legii pensiilor, a apărut doar proiectul [ 6.500 de siderurgişti gălăţeni

lucrează în condiţii speciale [ Combinatul ar trebui să plătească la buget, retroactiv, 10 milioane de dolari

[ Condiţiile speciale încarcă societăţile cu 5 la sută în plus la CAS [ Când se va modifica legea?

Camera de Comerţ:

Pentagonul ‑ o ţintă comercială pentru români

[ La fel este şi fosta Uniune Sovietică, via Republica Moldova

Politică de weekendEste sfârşit de săptămână, aşa

că vă invităm la o porţie copioa‑să de râs cu politicienii locali.

Premiul „Cine zice ăla e” îi revine preşedintelui PC, Eugen Durbacă pentru afirmaţia: „Eu sunt de acord că dacă nu spui nişte gogomănii nu apari întot‑deauna în presă!”. Ştie dânsul mai bine...

Distincţia „Libertate cu zgardă” i se cuvine primarului Dumitru Nicolae pentru declara‑ţia: „Presa este câinele libertăţii”. Este probabil o formă adaptată a sloganului „presa este câinele de pază al democraţiei”, dar cum dl primar se pricepe mai mult la pisici, e de înţeles...

Menţiunea „Rindeaua de aur” cu care să‑şi finiseze limba de lemn îi revine consilierului local PNL Vasile Pârlog: „Am solicitat ca aceşti bani să fie direcţionaţi spre trei obiective importante: viabilizarea terenului aferent spaţiului în care se va realiza Parcul Industrial, bani pentru implementarea sistemului cali‑tăţii privitor modului în care ac‑tivităţile din Primărie sunt des‑făşurate, şi al treilea... ăăă, era vorba despre ce era a treia? Să vedem!”... Sincer, l‑am căutat în dicţionar, dar pe verbul „a viabi‑liza” nu l‑am găsit.

Culegătorul de perle

Arhi

va "V

.L."

Page 5: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a înso

cieta

te[Varia

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

5Viaţa liberă

Urmare din Pagina 1

Nec

Plu

s

Ultra

Ion Zimbruredactie@viata‑libera.galati.ro

Intervenţia preşedintelui Patronatului IMM‑urilor din Galaţi, Marian Filimon, de joi seară, în şedinţa Consiliului Local Galaţi a demonstrat că societatea civilă poate influenţa Legislativul local doar dacă acţionează, lucru care, din păcate, prea rar se în‑tâmplă la noi în târg.

Marian Filimon a venit în faţa consilierilor locali pentru a aduce la cunoştinţa acestora nemul‑ţumirile întreprinzătorilor din Galaţi, care au aflat că începând cu anul viitor unele societăţi tre‑buie să plătească o taxă de un milliard de lei “pentru activităţile cu impact asupra mediului în‑conjurător”.

Lista CL vs. lista lui Filimon

Filimon a reproşat Consiliului Local Galaţi faptul că acest pro‑iect de hotărâre (aprobat pe 10.11.2005) nu a fost suficient mediatizat (aşa cum se preve‑de în Codul Fiscal şi aşa cum va fi obligatoriu după integrarea României în UE), înainte de apro‑bare, astfel încât şi firmele in‑teresate să îşi spună punctul de vedere. Marian Filimon a spus că pe lista societăţilor “pasibile” de nou instituita taxă nu se regăsesc toate unităţile din Galaţi care au acelaşi obiect de activitate şi care sunt înregistrate la Registrul Comerţului. Preşedintele IMM‑urilor a dat chiar şi exemple: pe listă, figurează doar Unicom Oil Terminal SA şi Petrom SA Bucureşti, ca firme care au depo‑zit de carburanţi, motiv pentru care ar trebui să dea câte un mil‑liard de lei, în timp ce “mai sunt atâtea societăţi în Galaţi cu ace‑laşi obiectiv de activitate: CFR, Tofan, Profiland, Deltarom, Petrol Plus”. Iar lista lui Filimon poate continua: în afară de cele cinci fir‑

me incluse în lista CL, care se ocu‑pă cu reciclarea materialelor, “mai sunt în oraş peste 100 de firme”; la firmele care se ocupă cu ex‑tracţia/sortarea nisipului şi a pie‑trişului, pe lângă Metaltrade şi TB Import Export, mai sunt, spune Filimon, “Higa şi Vega”, iar în afa‑ră de Confort, Unicom, Vega 93, ICMRS şi Arcada, mai sunt şi alte firme care “fabrică beton, mor‑tar şi var ‑ Energobet, Betoane Complexe, Conprest, Vâlceana”. Marian Filimon s‑a referit şi la taxa fixă percepută de câte un milliard lei ‑“ar trebui comparată cifra de afaceri a Petrom cu cifra de afaceri a unei societăţi care are un depozit de carburanţi în curte”. Ultima observaţie a preşe‑dintelui IMM‑urilor Galaţi se re‑feră la cadrul legislativ al acestei taxe, “în Monitorul Oficial [nr. 31 din 11 ianuarie 2005] fiind incluse 284 de activităţi ce se consideră a fi poluatoare, ori în hotărârea de CL nu s‑au inclus decât 30 la sută din aceste activităţi!”. Printre aceste activităţi considerate po‑luatoare, dar care nu au fost “vă‑zute” de cei din Primăria Galaţi sunt: fabricarea de frânghii, sfori şi plase, fabricarea berii, a vinu‑lui, a pâinii, a condimentelor, a cărnii de pasăre, laminare la rece, salubritate, colectarea şi tratarea apelor uzate, activităţi de asis‑tenţă spitalicească şi sanatorială etc. Ceea ce ar însemna plata ta‑xei către bugetul local a zeci sau chiar sute de firme, inclusiv a ce‑lor de stat, cum e Apă‑Canal, sau a spitalelor din Galaţi…

Cine este de vină ?

Dacă ar fi să căutăm vinovaţi pentru întocmirea proiectului de hotărâre, primul pe listă ar fi primarul Dumitru Nicolae, ca şi iniţiator al proiectului, şi secre‑tarul Grigore Matei, ca garant al

respectării legislaţiei în vigoa‑re. Apoi, ar trebui să ne gân‑dim la şefele celor două direcţii – Economică şi de Impozite, taxe şi alte venituri locale, respectiv Doina Stamate şi Elena Lovin, care semnează raportul de spe‑cialitate. Ne gândim şi la funcţio‑narii din cadrul acestor direcţii, cei care, de fapt, au făcut toată documentaţia semnată de şefi (dar şi cei ale căror nume nu fi‑gurează niciunde pe proiectul HCL!). Nu în ultimul rând, să nu uităm nici consilierii comisiei nr. 1, de buget‑finanţe, ‑ Vasile Pârlog, Motea Laurenţiu (PNL), Cosmin Păun (PD), Răzvan Avram (PC) şi Alexandru Georgescu (PRM) – care au avizat favorabil proiec‑tul de hotărâre.

Marian Filimon a asistat la aprobarea taxelor!

Trebuie spus că preşedinte‑le IMM‑urilor se afla în sala de şedinţe, în noiembrie, când CL a aprobat aceste taxe! De ce s‑a trezit aşa de târziu şi de ce nu a intervenit chiar la şedinţa din noiembrie, dacă tot era în sală, ne răspunde Marian Filimon: “Păi cum să intervin, şedinţa e publi‑că, dar nu am calitatea să intervin decât la <<intervenţii>>, iar eu nu ştiam la ce se referă proiectul de hotărâre, că de pe site‑ul pri‑măriei nu m‑am lămurit!”. Totuşi, modalităţi de informare au fost şi înainte (pe site‑ul primăriei) şi după şedinţă, cotidianul „Viaţa liberă” publicând chiar a doua zi după şedinţa CL această hotărâre în materialul cu titlul “De anul vii‑tor cresc taxele şi impozitele loca‑le”… Deci, surse de informare au fost, iar reacţiile puteau apărea chiar la câteva zile după şedinţă, nu după o lună! Marian Filimon susţine că timp de o lună a încer‑cat prin “alte canale” să corecteze

proiectul de hotărâre – ar fi vorbit cu prefectul Mihai Capră şi cu di‑rectorii din primărie. Totuşi, dacă ar fi vorbit cu prefectul, poate că ar fi aflat că hotărârea fusese vali‑dată, iar dacă ar fi “tocat” primă‑ria, poate că primarul nu ar mai fi spus în şedinţa CL: “Cred că e o greşeală, cred că sumele sunt mai mici [de un miliard]”.

Cum rămâne cu taxele? Preşedintele comisiei nr. 1,

Vasile Pârlog a intervenit joi seară în şedinţă şi a precizat că “Intervenţiile domnului Marian Filimon sunt bine venite şi arată cum ar trebui să fie relaţia din‑tre Legislativ şi societatea civi‑lă, cei la care ne referim când facem aceste hotărâri. Eu zic să reanalizăm hotărârea”. După ce mai mulţi consilieri au confirmat ceea ce se ştia deja – că hotărâ‑rea a fost deja validată de prefect – s‑a luat decizia ca aleşii locali să aprobe, până la sfârşitul anului, o altă hotărâre de modificare a celei din noiembrie. Consilierul Marian Popa a propus: “De ce să nominalizăm firmele? Mai bine instituim taxa pentru toate firme‑le care au ca obiect de activitate ceea ce e considerat poluator de legislaţie”. Arătându‑se destul de descumpănit de atâtea “goluri” ale HCL, “vom verifica la Registrul Comerţului toate firmele, deşi eu aşa cerusem funcţionarilor”, Dumitru Nicolae a mai precizat că “cetăţenii sunt cei care îmi soli‑

Durbacă ‑ „Un Pinocchio al politicii locale”Atacurile de ieri ale liderului PC Eugen Durbacă au vizat doar Partidul Democrat, despre liberali conservatorul nu a suflat niciun cuvânt de rău. Întrebat cum comentează răfuiala preşedintelui PC cu democraţii, deputatul PNL Emil Strungă i‑a dat o replică dură lui Durbacă: „Atunci când loveşti într‑unul din partenerii Alianţei, indiferent că este PNL sau PD, e aproximativ acelaşi lucru, loveşti în Alianţă. Nu poţi să spui «colaborez cu PNL dar nu am relaţii cu PD». Dacă avea reţineri să colaboreze cu PD, trebuia să spună de la început, din vara trecută, dar atunci era numai zahăr şi miere. Era unul dintre îngerii aceia care aduc daruri”. Deputatul este convins că acei consilieri judeţeni care l‑au votat pe 30 septembrie pe dl Eugen Chebac, l‑au votat şi la alegerile din 2 decembrie. „Dl Ştefan Stanciu a votat la fel ca şi atunci. În afară de dl Stanciu cu apartenenţa lui politică destul de dubioasă şi de obscură nu cred că altcineva dintre membrii Alianţei să mai fi votat de partea dlui Chebac. Nu suntem vinovaţi de suspendarea protocolului de colaborare. Durbacă a dovedit‑o de atâtea ori, că este un fel de Pinocchio al politicii locale”, a spus Strungă. Politicianul a afirmat cu tărie că la primele alegeri pentru funcţia de vicepreşedinte al CJ, unul dintre consilierii judeţeni PC nu a votat nici cu Eugen Chebac, nici cu Iulian Aramă ci s‑a abţinut. Din câte se pare, acel consilier ar fi Petrică Munteanu. Oare Durbacă ştie?

Anca Melinte

Vin de furatUn bărbat de 37 de ani din comuna Smârdan a

plecat noaptea la furat de vin. Vasile G. a forţat uşa de acces şi a pătruns în magazia unei consătence, de unde a furat cantitatea de 50 l de vin. Autorul este cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea in‑fracţiunii de furt calificat.

Alina Comşa

Deocamdată ApAterM nu va opri căldura

Suntem receptivi şi vom ţine casieriile deschise şi sâmbătă, urmând să vedem ce efect va avea măsura. Oricum, luni, va mai fi preavizată încă o tranşă de aproximativ 100 de asociaţii“.

Şi apropo de moartea APATERM, directorul societă‑ţii a făcut o predicţie sinistră: ”Oricum murim. Oraşul trebuie să înţeleagă, ori plătesc şi nu mor, ori nu plătesc şi murim acum. Dacă eu nu opresc căldu‑ra ca să forţez încasările, CET‑ul, care n‑a primit împrumutul promis de Guvern şi care arde combustibil din stocul de rezer‑vă, va opri el, fiindcă va rămâne fără combustibil”. Şi dl Istrate a dat citire unei adrese din partea Termoelectrica pentru a demon‑stra că, oricât de controversată, decizia sa ar fi de fapt justificată.

L‑am întrebat ‑ era firesc ‑ cum rămâne cu locatarii bun‑platnici şi dacă nu se teme că aceştia ar putea acţiona în instanţă so‑cietatea prestatoare de servicii dacă vor suferi de frig “cu plata la zi”. Răspunsul a fost scurt şi la obiect:”N‑avem contract cu ei, ci cu asociaţiile de locatari”.

În opinia dlui Istrate, pentru a scăpa de penitenţă, asociaţiile de locatari trebuie să se războiască în instanţă cu locatarii care nu şi‑au plătit întreţinerea. Acceptă însă că mai există şi soluţia cesionării datoriilor locatarilor rău‑platnici către societăţile de termofica‑re pentru ca acestea să‑i exe‑cute silit şi a dat exemple de la Botoşani, unde, aproape 1000 de apartamente ale rău‑platnicilor au fost scoase la licitaţie pentru recuperarea debitelor şi de la Bucureşti, unde RADET–ul şi‑a asumat lupta cu locatarii‑proble‑mă, dar conchide că APATERM nu are puterea financiară pentru a proceda la fel.

Aşadar, asociaţiile deja prea‑vizate au posibilitatea să plă‑tească până vinerea viitoare. Celelalte, tot cu datorii mai ve‑chi de trei luni, au la dispoziţie un răgaz de 15 zile, adică până la Crăciun. În cazul în care nu va reuşi să recupereze datoriile, şi CET‑ul va opri furnizarea agen‑tului termic primar, dl Istrate a declarat că va demisiona:”În atare situaţie nu voi aştepta să mă dea primarul afară !”

Directorul APATERM i‑a repli‑cat dur şi dlui Cubasa, care şi‑a exprimat dezacordul în legătură cu oprirea căldurii: ”Să nu uite dl consilier, <<acest guru al asocia‑ţiilor de locatari>>, că a câştigat ceva bani în consiliul de adminis‑traţie al APATERM, întreprindere pe care acum o denigrează şi că este cazul să vină şi să semneze contractul cu noi, pentru firma sa de consultanţă”.

În concluzie, pentru a sal‑va de la moarte APATERM în perioada de graţie oferită, lua‑ţi‑vă la întrebări vecinii care nu vor să plătească întreţinerea. Unii chiar merită. Este greu de crezut că locatari de la blo‑curi precum Paltin 2A şi 2B, Pescăruş, Alun 1 şi 2, au dato‑rii din cauză că ar fi nevoiaşi.

Există o linie foarte subţire, cum este aceea dintre nord şi sud,sau aceea dintre ură şi iubire, sau aceea dintre zgomot şi aud.

O linie foarte greu de găsit, dar şi foarte greu de văzut, mai ales.Ce linie blestemată şi departe, iar eu o caut între rar şi des!

Uneori, cred că merg pe ea, pe linia fără de care nu se poate,dar se clatină, nu vrea să stea sub urmele mele pline de păcate.

Alteori, parcă mă urmăreşte, parcă‑i drum, cărare sau cale feratăpe care am plecat odată ca niciodată, să‑mi dea învăţătorul pâine şi peşte.

Şi să‑mi dea vin din apă, din apa cu izvorul foarte subţire,cum sângele curs din iubire în iubire şi aşteptător curând să înceapă.

Aceasta e linia care mă cere, dar e foarte greu de aflat unde şadecând urmele mele pline de păcate se şterg dintre lumină şi vedere.

Pâine, peşte şi vin(pentru poeta Daniela Crăiţă şi prozatorul Ion Avram, La mulţi ani!)

[Consiliul Local a decis reanalizarea taxelor pentru firmele poluatoare

Bâlbâieli administrative pe banii noştri

Taxe de poluare, „taxate” de contribuabili

„Blestemul” a fost rupt

Eşuarea navei Rostock, în sep‑tembrie 1991, pe canalul Sulina, a fost considerată una dintre cele mai mari catastrofe petrecute pe Dunăre. Circulaţia pe canalul Sulina a fost practic sugrumată dintr‑o lovitură. A fost nevoie de eforturi imense pentru a face o rută ocolitoare. Rută nu lipsită de primejdii. Marinarii au nu‑mit locul drept “cotul dracului”, iar în timp nu au lipsit inciden‑tele care să‑i întărească faima. Mulţi au crezut că e imposibil de scăpat de epavă, că e încon‑jurată de un veritabil blestem. Şi totuşi, ieri, ultima secţiune din mastodontul de metal a fost smulsă din apele Dunării şi con‑dusă pe ultimul drum, pe braţul Sf.Gheorghe. Pentru manevre a fost nevoie de o veritabilă floti‑lă. Greul a fost dus de macaraua Cormorant, flancată de remor‑cherele Gheorghieni II şi Fonda. În frunte a fost remorcherul olandez Herman. Circulaţia a fost întreruptă, iar şalupele căpi‑tăniei au avut grijă ca nimeni să nu intre în raza colosului cântă‑rind peste 800 de tone şi având aproape dimensiunile unui bloc cu zece etaje.

Încleştarea de oţel

Când au văzut ultima buca‑tă din epavă ridicată, oamenii din Partizani şi‑au făcut cruce. Spuneau că “aşa ceva nu este posibil”. Echipele de interven‑ţie au reuşit totuşi imposibilul. Ultima bucată din carcasa navei – magazia nr.2 – a fost prinsă în strânsoarea unui mănunchi de lanţuri şi odgoane de oţel mai groase decât un braţ de om.

ranfluării au fost estimate la cinci milioane de euro. Cheltuielile au fost însă mult mai mari. Sunt as‑pecte ale contractului care “vor fi discutate cu clientul”, respectiv AFDJ Galaţi, a precizat dl Muller. Care va fi rezultatul negocierilor este încă greu de spus… “Pentru noi, preţul a fost oricum prea mare…” ‑ aluzie la accidentele în care doi scafandri, unul brita‑nic şi unul american, din cadrul firmei Titan, şi‑au pierdut viaţa. Lor le‑a fost dedicată victoria în lupta cu Rostock‑ul…

Drum liber

Pentru navigaţia pe Dunăre, îndepărtarea epavei deschide calea pentru transformarea ca‑nalului Sulina într‑o veritabilă “autostradă” fluvială, ne‑a spus directorul tehnic al AFDJ Galaţi, Mihail Rus. Ranfluarea Rostock‑ului face, de altfel, parte dintr‑

un proiect mai amplu, în valoa‑re de 76 milioane de euro, pri‑vind modernizarea traficului pe Dunărea maritimă. “Acum nu vor mai fi restricţii privind gabaritul navei, iar şenalul va reveni la axul iniţial, aşa cum era înainte de accident”, ne‑a explicat dl Rus. Noile condiţii vor permite extinderea sem‑nalizării pe timp de noapte şi, implicit, va permite scurtarea timpilor de transport. Nu în ul‑timul rând, îndepărtarea “fan‑tomei” de metal e un factor psihologic important. De ieri, s‑a dat aviz către navigatori că circulaţia pe Dunăre nu mai este supusă niciunei restricţii. De ieri, canalul Sulina şi‑a re‑căpătat pe deplin renumele de cea mai importantă arteră flu‑vială spre mare.

Foto: Viorel Dudău

Înainte de aceasta a fost însă nevoie de îndepărtarea a sute de tone de aluviuni care în timp au devenit tari ca piatra. Chiar şi aşa, forţa motoarelor remor‑cherelor a fost pusă la grea în‑cercare. Turate la maximum în încleştarea cu epava, motoarele au făcut aerul să vibreze, iar clo‑cotul din dreptul elicelor dădea impresia că în apele Dunării eru‑pe un vulcan. Blocul de metal a fost escortat în amonte pe bra‑ţul Sulina, apoi lăsat “să curgă” în aval pe braţul Sf.Gheorghe, spre parcul de nave dezafectate. Aici aşteptau celelalte cinci secţiuni ale Rostock‑ului – stranii insule de metal, “paradis” al căutători‑lor de fier vechi. Pistoane, ţevi, cabluri ruginite încă se mai ve‑deau ieşind din corpul navei. În jurul orei 15.00, sirena de pe Cormorant marca finalul opera‑ţiunii. Ultima bucată din epavă era depozitată departe de căile navigabile.

„Mult prea scump”

Pe canalul Sulina,

Epava “Rostock” ‑ ultimul drum

cită ca firmele poluatoare să plă‑tească o taxă (…) vă anunţ că şi crâşmele sunt poluatoare sonic, aşa că trebuie să le includem şi pe ele. Vom reanaliza toate aces‑tea în şedinţa din 22 decembrie”. Deci, altă şedinţă, altă hotărâre, adică alţi bani, altă distracţie.

Maria MăndiţăFoto: Sorin Pană

“A fost cumplit, a fost una din‑tre cele mai dificile misiuni ale noastre”, ne‑a declarat Leendert Muller, manager al firmei Multraship. Costurile iniţiale ale

Urmare din Pagina 1

Bucurie imensă! Ultima secţiune a epavei a fost scoasă

Foto: Viorel Dudău

Arhi

va "V

.L."

Page 6: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a înlu

me

[MapaMondSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

6viaţa liberă

An

ali

Victor Cilincăvictor@viata‑libera.galati.ro

Cristina Gogacristina@viata‑libera.galati.ro

paginã realizatã de

surse: Mediafax, Click News

Trãsnaia Zilei

Plictiseală mare la Chişinău! Alegerile pentru scaunul de primar al capitalei, fără niciun nume sonor pe lista candidaţilor, au dus la un absenteism remar‑

cabil pe 27 noiembrie: doar 22,43 la sută dintre locuitorii capitalei s‑au deranjat până la urne. Chiar şi aşa, lehamitea a dus la închiderea ochilor celor de la secţiile de votare – şi aşa nu conta! După cum scria “Ziarul de Gardă” din Chişinău, chiar şi preşedintele statului, Vladimir Voronin, a votat doar cu buletinul de identitate, fără să aibă adică la el fişa obligatorie. Amabili, membrii secţiei de votare au considerat că oricum a fost o onoare să se converseze cu preşedintele şi l‑au lăsat în pace.

Cum, pentru ca alegerile să fie considerate valabile, ar fi trebuit ca la urne să ajungă cel puţin o treime dintre cetăţenii cu drept de vot, scrutinul din 27 noiembrie va fi repetat mâine. Şi, probabil ca să‑i scoată pe cetăţeni din case – poate aşa trec şi pe la secţiile de votare! ‑ autorită‑ţile de la Chişinău au dezinfectat pieţele închise din cauza gripei aviare. Poate‑poate…

Mai interesant este că tot mâine sunt alegeri şi la Tiraspol, pentru aşa‑zisul parlament local: Sovietul Suprem al localităţii. Organizarea alegerilor, considerată de auto‑rităţile de la Chişinău ilegală, prezintă un mai mare interes pentru locuitori, căci, pentru prima oară, se vede o brumă de speranţă, între două rele, unul mai suportabil. Astfel, dacă partida lui Igor Smirnov, liderul regimului transnis‑trean, cu susţinere de la Moscova, nu oferă nicio surpriză, cealaltă partidă este susţinută de compania Shariff, despre care analistul politic Oazu Natoi declara pentru BBC că este lider în contrabanda cu Ucraina. Interesele economice ale companiei Shariff ar putea determina însă o deschidere către alte state, crede analistul.

Cele mai corupte instituţii

Partidele politice, parla‑mentele, poliţia şi sistemele judiciare sunt cele mai corupte instituţii din lume, arată baro‑metrul mondial pe tema co‑rupţiei realizat de Transparency International (TI) şi publicat ieri. „La nivel global, partidele poli‑tice au fost percepute, de de‑parte, drept instituţiile cele mai corupte ale societăţii”, susţine TI, precizând că este vorba des‑pre un procent în creştere com‑parativ cu anul trecut, când po‑pulaţia a 36 de state din cele 62 de ţări considera sistemul par‑tidelor politice drept instituţia cea mai coruptă.

Acord informalNegociatorii au ajuns, ieri, la

Montreal, la un acord informal pentru lansarea unui „dialog” asupra viitorului luptei împo‑triva schimbării climatice, însă fără Statele Unite. Potrivit unor surse, negociatorii americani nu mai erau prezenţi în sală în momentul în care a fost înche‑iat acordul, la conferinţa ONU asupra schimbării climatice. În schimb, reprezentanţii Arabiei Saudite s‑au aflat acolo, contrar unor informaţii anterioare, şi nu s‑au opus proiectului, a precizat o sursă. Acordul, stabilit la nivel de experţi cu rang înalt, urma să fie discutat ieri după‑amiază, cu ocazia unei reuniuni plenare a miniştrilor Mediului.

Sancţionaţi dacă mor

Prefectul unui orăşel de la periferia capitalei braziliene Sao Paulo a prezentat un pro‑iect prin care avertizează lo‑cuitorii că, dacă vor muri, vor fi sancţionaţi, informează site‑ul Ansalatina. Prefectul Roberto Pererira Silva le‑a avertizat pe cele 28.000 de persoane din Biritiba‑Mirim că „trebuie să‑şi îngrijească sănătatea ca să nu moară”. Textul prevede de ase‑menea sancţiuni pentru con‑travenienţi. „Contravenienţii vor trebui să răspundă pentru actele lor”, avertizează proiec‑tul care va fi trimis de prefectu‑ră Camerei Legislative munici‑pale, săptămâna viitoare.

Ucis degeaba?Unul dintre martorii

incidentului petrecut miercuri pe aeropor‑tul din Miami, când un pasager al unui avion american a fost împuş‑cat de poliţie, declară că acesta nu a amenin‑ţat că ar avea o bombă asupra sa, aşa cum au anunţat autorităţile. John McAlhany, în vâr‑stă de 44 de ani, care a fost martor la incident, susţine că nu l‑a auzit pe protagonist, identifi‑cat de autorităţile ame‑ricane drept Rigoberto Alpizar, rostind cuvân‑tul bombă. „Nu am au‑zit cuvântul «bombă» în avion, ci abia când agen‑ţii FBI m‑au întrebat după aceea dacă l‑am auzit pe individ spu‑nând că are o bombă. Este ridicol”, declară el, adăugând că n ici agen‑ţii nu l‑au rostit ca atare, ci l‑au întrebat despre un „cuvânt care începe cu «b»”.

Întâlnire Merkel‑Putin

Angela Merkel, can‑celarul Germaniei, se va întâlni la 16 ianuarie, la Moscova, cu preşedin‑tele rus, Vladimir Putin, fiind prima sa vizită în Rusia de la preluarea funcţiei, la 22 noiem‑brie, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt al Guvernului. Noul ministru german de Externe, Frank‑Walter Steinmeier, a fost pri‑mit la Kremlin la data de 3 decembrie. Pe agenda discuţiilor au figurat probleme de securitate şi situaţia din Iran. Noul Guvern ger‑man de coaliţie format din social‑democraţi şi conservatori a anunţat că doreşte continuarea parteneriatului strate‑gic cu Moscova.

Captură de heroină

Forţele de ordine din Tadjikistan au con‑fiscat 120 de kilograme de heroină produsă în Afganistan, la graniţa cu această ţară, a anun‑ţat Agenţia Antidrog tadjică. Un cetăţean afgan care transporta drogurile a fost ares‑tat cu aceeaşi ocazie, a declarat purtătorul de cuvânt al Agenţiei Antidrog. Tadjikistanul ‑ cea mai săracă ţară din Asia Centrală ‑ este una dintre principale‑le rute de transport al drogurilor provenind din Afganistan şi primul producător mondial de opium, pe care îl ex‑portă îndeosebi înspre Rusia şi ţările europene.

„Într‑o zi i se va mulţumi Franţei”Fostul preşedinte polonez şi lider istoric al sindicatu‑

lui Solidaritatea, Lech Walesa, a apreciat că într‑o zi i se va mulţumi Franţei pentru că a respins Constituţia euro‑peană la referendumul din luna mai, pentru că astfel „a salvat onoarea şi perspectivele Europei”.

Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, au condam‑nat cu vehemenţă afirmaţiile preşedintelui iranian Mahmud Ahmadinejad, care a sugerat că statul israelian, catalogat drept o „tumoare”, ar trebui transfe‑rat în Europa. Preşedintele ira‑nian ultraconservator, ales în funcţie în urmă cu exact şase luni, a provocat un scandal, în octombrie, când a cerut „şter‑gerea Israelului de pe hartă”. Joi, liderul de la Teheran a stâr‑nit noi controverse, declarând că Austria şi Germania ar trebui să cedeze o parte din teritoriul lor Israelului dacă se consideră într‑adevăr vinovate de masa‑crarea evreilor în timpul celui de‑Al doilea Război Mondial. Israelul a catalogat aceste afir‑maţii drept „scandaloase şi rasiste”. „din păcate, nu este pentru prima oară când un li‑

der iranian exprimă păreri scandaloase şi rasiste faţă de evrei şi Israel”, a declarat Mark Regev, director general în ca‑drul Ministerului israelian al Afacerilor Externe. „Sper că aceste observaţii scandaloa‑se îi vor trezi şi mobiliza pe cei care îşi fac încă iluzii în legătu‑ră cu natura regimului iranian”, a adăugat Regev.

SUA, care consideră Iranul parte a „axei răului”, au apreciat că declaraţiile lui Ahmadinejad „demonstrează în ce măsură este important ca acest regim să nu poată dezvolta arme nu‑cleare”.

Cancelarul austriac Wolfgang Schuessel a con‑damnat la rândul său afirmaţii‑le liderului iranian. „Este vorba despre o gafă scandaloasă pe care vreau să o dezaprob în modul cel mai ferm cu putin‑

ţă”, a spus el. Aceeaşi indigna‑re a fost resimţită şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel avea programată o întreve‑dere cu preşedintele francez Jacques Chirac. „Afirmaţiile sunt absolut inacceptabile şi, în calitate de cancelar al Germaniei, care are o respon‑sabilitate în faţa istoriei, con‑damn cu cea mai mare fermi‑tate aceste luări de poziţie”, a spus Merkel. „Suntem hotărâţi să facem tot ceea ce este ne‑cesar pentru a nu exista nici o ameninţare care să planeze asupra dreptului la existenţă al statului israelian”, a adău‑gat Merkel. La rândul său, pre‑şedintele Jacques Chirac şi‑a exprimat „indignarea”, afir‑mând că există în Europa un „sentiment unanim” de con‑damnare a acestor declaraţii. Ministrul britanic al Afacerilor

Externe, Jack Straw, a condam‑nat „fără rezerve”, în numele UE, poziţia lui Ahmadinejad, calificând‑o „total inacceptabi‑lă”. La Roma, premierul italian

Silvio Berlusconi a declarat că „Italia se alătură condamnări‑lor Uniunii Europene exprima‑te la adresa declaraţiilor preşe‑dintelui iranian”.

Arestarea generalului croat Ante Gotovina, inculpat pen‑tru crime de război şi căutat de patru ani de TPI, deschide calea pentru aderarea Croaţiei la UE, a afirmat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. „Este un obstacol major care a fost înlăturat din drumul Croa‑ţiei. Este o schimbare foarte im‑portantă”, a declarat Rehn.

„Autorităţile croate au coo‑perat activ cu Tribunalul (Penal Internaţional) de la Haga, ceea ce a fost crucial pentru a per‑mite arestarea generalului

Gotovina”, a adăugat el.Generalul croat Ante

Gotovina, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat mier curi, în insulele Canare (Spania) şi încarcerat la Madrid, în aş‑teptarea transferării sale la sediul TPI de la Haga. „Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Serbiei. (...) Serbia trebuie, în prezent, să aresteze şi să tran‑sfere criminali de război pre‑cum Ratko Mladici şi Radovan Karadzici. Compromisul este exclus în această privinţă”, a subliniat Rehn.

Republica separatistă trans‑nistreană va organiza, mâine, alegeri legislative, dar scrutinul nu este recunoscut de Chişinău şi comunitatea internaţională.

Comitetul Electoral Central al regiunii separatiste a anun‑ţat că în cursă s‑au înscris 179 de candidaţi, care vor concu‑ra pentru cele 43 de locuri din Sovietul Suprem de la Tiraspol. dintre cei înscrişi pe listele electorale, 88 la sută candidea‑ză pentru al doilea mandat. La cele 257 de birouri de vot din totalul celor 43 de circumscrip‑ţii sunt aşteptaţi peste 417.000

de alegători. Agenţia Olvia Press de la Tiraspol a anunţat că alegerile vor fi monitorizate de observatori străini ‑ repre‑zentanţi ai regiunilor separa‑tiste Abhazia şi Osetia de Sud, precum şi membri ai organiza‑ţiei internaţionale pentru ale‑gerile din Comunitatea Statelor Independente, CIS‑EMO.

Agenţia susţine că şi Republica Moldova va trimite în calitate de observatori, repre‑zentanţi ai organizaţiei negu‑vernamentale „Pentru alegeri corecte şi legale”, dar Chişinăul nu recunoaşte acest scrutin.

Nordul şi nord‑estul Statelor Unite au fost serios afectate, ieri, de furtuni de zăpadă care au pro‑vocat câteva accidente mortale. Cel puţin zece persoane şi‑au pierdut viaţa din cauza căderilor abundente de zăpadă, însoţite de viscol, care au afectat iniţial nordul şi centrul Statelor Unite timp de 48 de ore. În noaptea de joi spre vineri, intemperiile s‑au deplasat spre coasta nord‑estică a Virginiei până în Maine, ceea ce a provocat închiderea a mii de şcoli şi întârzieri mari în trans‑porturile terestre şi aeriene.

Accident pe aeroportul din Chicago

Accidentul cel mai spectacu‑los a avut loc joi seară la Chicago, în timp ce ningea abundent. Un Boeing 737 care venea de

la Baltimore şi avea 100 de per‑soane la bord şi‑a rupt trenul de aterizare pe pista acoperită de zăpadă, după ce a patinat înde‑lung. În cele din urmă, avionul a ieşit de pe pistă şi a lovit două maşini de pe un drum aflat în afara aeroportului. Un băieţel de şase ani care se afla într‑una dintre maşini a fost ucis şi alte 11 persoane au fost rănite. Pasagerii şi echipajul avionului nu au avut de suferit. Aeroportul Midway a fost redeschis vineri dimineaţă.

Nici Texasul nu a fost ocolit de vremea rea

În două zile, cel puţin zece persoane şi‑au pierdut viaţa în accidente rutiere, în statele din centrul ţării, din cauza zăpezii şi poleiului. Nici Texasul, situat mai în sud, nu a fost ocolit de vremea

Un copil în vârstă de cinci ani a murit în centrul Thailandei de gripă aviară, ridicând la 14 numărul total al victimelor din această ţară, au declarat, vi neri, autorităţile locale. Copilul a murit, miercuri, într‑un spital din districtul Ongkharak al pro‑vinciei centrale Nakhon Nayok, a afirmat un responsabil local care a dorit să rămână anonim. „Rezultatele laboratorului care ne‑au parvenit joi au confirmat faptul că băiatul a contractat virusul H5N1”, a adăugat el. Paisprezece persoane apropiate copilului au fost plasate sub ob‑

servaţie, conform aceleiaşi surse.În ultimii doi ani, Thailanda, ţară mare exportatoare de păsări, a luat măsuri pentru a împiedica răspândirea virusului, fără însă a reuşi să îl eradicheze. Bangkokul a apelat recent la 900.000 de persoane pentru a depista eventualele cazuri de gripă avia‑ră şi a început producţia pro‑priei versiuni a medicamentului Tamiflu. din ianuarie 2004, când virusul H5N1 a fost detectat în Thailanda, în această ţară au fost confirmate 22 de cazuri umane de gripă aviară, 14 persoane de‑cedând în urma infecţiei.

Prezenţa gripei aviare a fost confirmată în nouă localităţi din peninsula ucraineană Crimeea, a anunţat, ieri, Ministerul Sănătăţii. În alte opt localităţi, printre care oraşul Simferopol, s‑a înregistrat moartea unui număr mare de păsări domestice, dar prezenţa gripei aviare nu a fost confirma‑tă oficial pentru moment.

Până în prezent, focarele de gripă aviară erau concentrate în nord‑estul Crimeei, unde rezul‑tatele preliminare ale analizelor realizate în Rusia au demon‑

strat prezenţa virusului H5N1, transmisibil la om. Rezultatele acestor analize şi ale celor efectuate în Marea Britanie şi Italia pe eşantioane prelevate în Crimeea sunt aşteptate în ur‑mătoarele zile.

Preşedintele Viktor Iuşcenko a declarat stare de urgenţă în districtele din Crimeea afectate de epidemie. Localităţile unde prezenţa gripei a fost confirma‑tă au fost plasate în carantină şi autorităţile au sacrificat deja peste 35.000 de păsări în zonă.

rea: cel puţin şase persoane din regiune au murit, două dintre ele în nord‑estul statului, la Lubock, într‑un incendiu provocat de o sobă aprinsă necorespunzător.

În jur de 18.000 de locuin‑ţe din regiunea Austin au fost private de electricitate, potrivit

autorităţilor.A nins abundent şi în ora‑

şele mari din nord‑est, printre care Washington şi New York. după ce ninsorile vor înceta, va ploua şi se va forma polei, dar vremea se va ameliora la sfârşi‑tul acestei săptămâni.

Deţinuţi transferaţi în MarocUn oficial european a declarat, sub acoperirea anoni‑

matului, că închisorile CIA din Polonia şi România au fost evacuate imediat după „apariţia (la 2 noiembrie, n.r.) a articolului din Washington Post”, aproximativ 12 deţinuţi fiind transferaţi în Maroc, relatează Le Monde.

[ Comunitatea internaţională a condamnat afirmaţiile preşedintelui iranian referitoare la Israel

Declaraţii inacceptabile

Nordul SUA, sub zăpadă

Nişte biete alegeri

Transnistria

Alegeri legislativeCroaţia

Cale liberă către aderare

Ucraina

H5N1 în nouă localităţi

Thailanda

Aviara a mai făcut o victimă

Arhi

va "V

.L."

Page 7: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a la

faţalo

culu

i[Special

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

7viaţa liberă

Sună la 112!Poliţistul de proximitate este preocupat de doleanţele populaţiei,

intervine în momentul în care observă o infracţiune şi stă de vorbă cu cetăţenii. Secţia 4 poate fi sesizată la 112, numărul de telefon gra-tuit (apeluri de urgenţă) sau la 955.

“Este absolut necesar ca poliţiştii să fie sesizaţi de cetăţeni ori de câte ori aceştia din urmă observă comiterea unei infracţiuni, pentru că atitudinea pasivă duce la mărirea numărului de situaţii dificile”, explică agentul şef principal Burlacu.

Elena Parapiru Stoica

Sectorul Poliţiei de Proximitate Sectorul Secţiei 4 cuprinde 60 de străzi, adică aria cuprinsă în-

tre bulevardul George Coşbuc, 1 Decembrie 1918, Aurel Vlaicu, Feroviarilor, Basarabiei, Tecuci, zona Sidex, Fileşti, calea Smârdan, inclusiv bulevardul Milcov. La Secţia 4 sunt arondaţi patru poliţişti de proximitate: agentul şef principal Costică Burlacu şi agenţii şefi Daniel Mitrofan, Ciprian Stoica şi Cristinel Cristea. Agenţii pot fi găsi-ţi la secţie între orele 8,00-10,00 dimineaţa şi 13,00-15,00 (în timpul săptămânii), iar în weekend între orele opt-zece.

Elena Parapiru Stoica

Secţia 4, în acţiune

În 2005, pe raza Secţiei 4, 49 de minori au comis diver-se infracţiuni, intrând astfel în evidenţele Poliţiei. De ase-menea, la nivelul violenţei conjugale au fost făcute 68 de reclamaţii, majoritatea victimelor fiind femei. Tot statistica ne spune şi că nu-mărul persoanelor reţinute pe bază de ordonanţă în cur-sul acestui an este de 28, cele mai multe făcându-se vino-vate de comiterea infracţiu-nii de furt, dar şi de tâlhărie şi perversiuni sexuale.

Peste 450 de sesizări din partea cetăţenilor au vizat tulburarea liniştii şi ordinii publice, sancţiunile contra-venţionale aplicate vizând toate aceste cazuri.

Elena Parapiru Stoica

Înşelăciune cu file cec şi...

[ Evaziune cu acid citric!

Încă din 2003, gălăţeanul Gabriel S. a înfiinţat o firmă – SC Gabros SRL Galaţi ce avea ca obiect de activita-te, în principal, comerţul cu substanţe chimice. S-a şi apucat de treabă ca dova-dă că a şi dat curs unor tran-zacţii comerciale precum cea cu SC Chemi Ind Ph SRL Bucureşti de la care a achizi-ţionat 500 kilograme de acid citric. Marfa a fost achiziţio-nată printr-un delegat şi cu acest prilej s-a emis şi o filă cec semnată şi ştampilată, document prin care urma să fie achitată contravaloarea mărfii – 17.024.017 lei vechi. Cele două părţi s-au şi înţe-les telefonic ca fila cec să fie introdusă la plată după 30 de zile.

Problema e că după ce a trecut o lună de zile şi a fost introdusă la plată fila cec s-a constatat că cei care au emis-o n-aveau disponibil în cont. O altă problemă e că această „stratagemă” n-a fost folosită numai o dată. De acest detaliu s-au legat şi cei care ulterior au cercetat (pe-nal) cazul. Mai concret, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Gabriel S. a fost trimis în ju-decată pentru înşelăciune.

N-a fost numai asta însă, comisarii Gărzii Financiare s-au infiltrat şi ei în afacerile firmei, au controlat şi au con-statat că administratorul so-cietăţii a adunat la capitolul venituri peste 212 milioane lei. Ei şi? Nimic rău în asta, dar omul n-a înregistrat şi în contabilitate aceste veni-turi, aşa că are de plată vreo 11 milioane de lei, reprezen-tând TVA şi impozit pe profit neachitate, cel puţin până în prezent, către bugetul de stat. Şi, pentru această eschivă de la plata obliga-ţiilor către buget, conform aceluiaşi document întocmit la Parchet, Gabriel S. va tre-bui să dea seama în instanţă pentru săvârşirea infracţiu-nii de evaziune fiscală. Ce-i drept, sumele puse în joc nu-s prea mari, dar, ştiţi, ges-tul contează...

S.D.

LingouAgenţii de siguranţă pu-

blică de la Secţia 4 Poliţie, l-au identificat pe 7 decem-brie, în zona Magazinului General, pe Ion C., de 47 ani, din Galaţi, fără ocupaţie, care transporta într-un sac de ra-fie un lingou din aluminiu. Din cercetări s-a stabilit că materialul a fost sustras din zona Secţiei Oţelăria nr. 1 de pe platforma siderurgică. Autorul este cercetat în stare de libertate.

A.C.D.

Infracţiunile din Aeroport

În cartierul Aeroport veghează la liniştea ce-tăţenilor cei 39 poliţiştii de la Secţia 4: adică 4 poliţişti de proximitate, 5 de la Criminalitate judi-ciară şi 30 de lucrători de Ordine şi siguranţă pu-blică. Iar raza de compe-tenţă a Secţiei se întinde mult în afara Micro-urilor 13, 14, 38, 39A, 39B, 39C şi 40, cuprinzând şi I.C. Frimu, Fileşti, străzile Ştefan cel Mare, Tecuci şi bulevardul George Coşbuc. Cartierele în care se comit cele mai multe infracţiuni sunt I.C. Frimu – unde predomină tâlhăriile, Micro 14, 40, 39A – furturi din societăţi comerciale şi 39C – care, datorită faptului că in-clude Depozitele, este campion la furturile din maşini.

Elena Parapiru

Proximitatea de la Secţia 4

Poliţistul de lângă tinePoliţia! Când auzi - te înspăimântă; când vezi cu cine vor-

beşti, adică poliţiştii de proximitate de la Secţia 4 - te des-tinzi.

Şi nu fără motiv! Aici eşti ascultat, iar poliţistul vorbeşte cu tine şi încearcă să te împace cu cel cu care te-ai certat la cuţite până acum jumătate de oră. Vorba unui reclama-giu notoriu - „Domnu Burlacu , până acum am mai discutat cu poliţişti, da numai dumneavoastră m-aţi liniştit!”. Omul a plecat calm, ştiind că situaţia lui, de la un chioşc Loto, este pe mâini bune.

82.000 de persoane - 4 poliţişti!

Cine îi cunoaşte însă pe poli-ţiştii care, zi de zi, stau doar două ore în biroul din Micro 39, pentru ca în restul timpului să umble

prin tot Fileştiul, Micro 38, Micro 39, 40, 13, I.C. Frimu şi Centură?

Acestea fiind zonele pe care trebuie să le acopere poliţiştii de proximitate – în total 82.000 de cetăţeni. Fiecare cu durerile şi nemulţumirile lui, cu vecini mai mult sau mai puţini civilizaţi, cu baruri mai mult sau mai puţin zgomotoase prin preajmă.

„... 30 de ani de meserie”

“La noi vine omul şi prima noastră datorie este să-l ascul-tăm. Şi dacă îl asculţi, fără să-l în-trerupi, omul se calmează, caută el primul o cale de rezolvare cu

cel pe care îl reclamă. Acesta este noul concept de Poliţie. Nu vrem să înspăimântăm, vrem să apro-piem omul de noi, să aibă încre-dere în noi”. Agentul şef princi-pal Costică Burlacu zâmbeşte în timp ce vorbeşte. “Am 30 de ani

de meserie. Uneori merg pe stra-dă şi tresar, aşa, din senin, că mă gândesc la câte-un caz şi-mi vine în minte rezolvarea. Experienţa te învaţă, dar şi cursurile pe care le-am făcut cu elveţienii au fost extraordinare. Noi lucrăm cu câte 20.000 de oameni fiecare şi nu ne plângem. Ar trebui să fie cam 5.000 de persoane – maxim! – la câte un poliţist de proximitate. Dar nu deznădăjduim deloc”, ex-plică simplu agentul Burlacu.

Mobilier, calculator, perdele: de acasă!

“Ce dacă biroul ăsta era gol,

pustiu, când ne-am mutat noi aici?!?”, continuă Costică Burlacu, care, la 49 de ani este veteranul poliţiştilor de proximitate gălă-ţeni. “Toată mobila, birouri, scau-ne – nu vedeţi că sunt şase scau-ne de şase feluri? –, perdeaua, draperia, zugrăveala – toate sunt aduse de acasă sau sunt făcute de noi. Calculatorul l-a adus cole-gul meu, Ciprian (N.R. Stoica). E al lui, dar a zis că e mai mare nevoie de aşa ceva aici”.

Reclamaţiile curg în ore-le pe care le petrec în biroul Proximităţii. Familii de câte trei persoane, bătrâni, tineri, pa troni, angajaţi – toţi vin să spună, să demonstreze, să insiste că ei au dreptate şi “ceilalţi” greşesc. Familia Petrescu se ceartă de ani de zile cu familia Ene, cu care este vecină de gard în Fileşti. “Îi cunosc dintotdeauna, e şi zona mea. Acum au o problemă lega-tă de o alee, pe care o împart cu vecinul Ene”, spune agentul şef principal.

Reclamaţii la stânga, la dreapta şi înainte

Daniel Mitrofan împarte ace-laşi schimb cu agentul Burlacu. “Suntem împărţiţi pe zone: eu şi Costică avem zona 1, adică Micro 40, Micro 13, Depozitele,

Talciocul, Lacul Vânători, Fi-leştiul... Dacă sunt şi reclamaţii mai ciudate? Sunt!”. Burlacu îl în-trerupe: “Îţi aminteşti de madam Cânmuz? Femeia asta se trezea dimineaţa, ieşea din bloc şi dacă se uita în stânga – pleca la Poliţia Municipală, dacă se uita la dreap-ta – la Inspectorat, dacă privea înainte – venea la secţie! Ăsta e un caz, dar de obicei oamenii chiar au probleme serioase, nu fac reclamaţii ca să facă sport”.

Poliţist non-stop?

În biroul Proximităţii nu se fu-mează. Daniel Mitrofan glumeş-te: “Când am să fiu eu şef, schimb regulile. Până atunci, fumez pe hol”. Cei doi poliţişti îţi explică, îţi arată, dar deodată devin numai ochi şi urechi când apare cineva cu o nouă problemă. “Oamenii cred că noi suntem poliţişti 24 de ore din 24. Noi dăm numărul de mobil, ca să fim contactaţi, dar ideea este că suntem sunaţi şi la 2,00 noaptea. Şi să nu credeţi că închidem! Nu. Vorbim, facem le-gătura la secţie şi preia cazul un coleg. Dar ne mai întreabă ne-vestele cine e la telefon…”, râde Daniel Mitrofan şi colegul lui îl aprobă: “Odată mi-a venit la uşă, pe la trei noaptea, o biată femeie, bătută de soţ, cu hainele rupte. C-aşa ştia ea: vecinu` Burlacu e poliţist – la el mă duc. Şi cum s-o

las, aşa, amărâtă? Am sunat eu la secţie, au venit băieţii şi s-au ocupat de ea. Trebuie să faci asta, oameni suntem, asta înseamnă comunitate”.

Soţi şi soţii

Ştiu soţiile câte au pe cap so-ţii, la serviciu? “Nu. Nu prea. Vreţi să nu mai doarmă femeile noap-tea?”, răspunde Costică Burlacu şi detaliază: “Când ajungem acasă încercăm să nu ne mai gândim la ce e la birou. Suntem noi, cu fa-miile noastre”.

Oameni în uniforme

La Poliţia de Proximitate de la Secţia 4 nu mai e timp de vorbă. Agenţii tropăie pe scaune: “Avem program de birou de la 8,00 - 10. După care facem teren, încă şase ore. Mereu pe jos. Facem patru ore din Micro 39 până în 13 (N.R. în mod normal, distanţa se par-curge în maxim un sfert de oră!), că ne opresc oamenii pe stradă, ne salută, ne fac sesizări…”.

E prea mult? E prea puţin? Cu siguranţă nu este simplu, iar oamenilor din Poliţia de Proximitate de la Secţia 4 pur şi simplu le pasă!

Text şi foto: Elena Parapiru Stoica

În zona Aeroportului oame-nii de-abia aşteaptă să fie între-baţi. Şi nici nu dau răspunsuri la care te-ai putea aştepta. De data aceasta, reporterul a vrut să ştie dacă Secţia 4 de Poliţie este cu noi…

„Am fost reclamată şi amendată!”

“E… cam prea tare”, ne răs-punde Simona Radu, în vârstă de 20 de ani. “Eu nu am avut

niciodată sesizări de făcut”, ex-plică tânăra, “dar am fost recla-mată şi amendată de poliţiştii de la Secţia 4. De ce? Ascultam muzică prea tare – eram acasă cu soţul meu şi nu ne-am dat seama că deranjăm. A venit un poliţist, ne-a dat amendă de 700.000, am plătit a doua zi şi s-a rezolvat. Nu le port pică, şi-au făcut datoria”, râde fata şi adaugă că Micro 39, “cartierul meu, este destul de liniştit. Cu muzica – manelele, mai sunt probleme”.

Relaţie constantă cu... Poliţia

Săndica Maxim, 46 de ani este mai puţin categorică: “Am o societate comercială. Când îi chem (N.R. pe poliţişti) – vin. Dar nici ei nu pot să-i aresteze pe toţi cei care deranjează, aşa că îi chem din nou. Am o rela-ţie… constantă cu Secţia 4”, zâmbeşte femeia.

Sondaj de opinie: Secţia 4 e cu noi?

Zi şi noapte - la post

“Vecinii noştrii au mai che-mat Poliţia, că avem probleme în bloc, cu o familie care tot timpul se ceartă, se mai şi bat… Când apare poliţistul, încetează tot circul. Dar ar trebui să stea zi şi noapte cu oamenii ăia, ca să

nu mai fie probleme”, zâmbeşte Ioana, de 18 ani.

Îl cheamă Constandache şi are 54 de ani: “Mie Poliţia de azi îmi inspiră siguranţă. Chiar da. Într-o noapte, veneam de la ţară şi mi s-a stricat maşina la doi paşi de strada mea, din Micro 38. O maşină de Poliţie patru-la pe acolo, m-a văzut, a venit,

m-a întrebat cu ce poate să mă ajute. Am simţit că le pasă. Nu trebuie tot ei să facă şi asta?”, întreabă retoric bărbatul.

“Îi văd tot timpul, patrulea-ză. Dar eu nu am avut niciodată treabă cu Poliţia. Bine, realita-tea este că nici nu mi-a furat ni-meni nimic, chiar dacă se spune că aici, în Aeroport, aşa ceva e

obişnuit”, spune Teodor M., de 17 ani.

Amendaţi sau nu, aeroportiş-tii nu au prea multe de criticat. Vor siguranţă, linişte, într-un cuvânt, civilizaţie. Chiar şi cu preţul propriilor bani!

Elena Parapiru StoicaFoto: Viorel DudăuAr

hiva

"V.L

."

Page 8: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a aº

a cum

e[Social

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

8viaţa liberă

Aniversare „cu folos” la AJOFM

Manifestarea organi‑zată la Galaţi pentru a marca ziua aniversară a Agenţiei Naţionale pen‑tru Ocuparea Forţei de Muncă n‑a avut carac‑terul festivist, obişnuit unor astfel de prilejuri, ci unul practic.

Stafful AJOFM s‑a în‑tâlnit cu directorii grupu‑rilor şcolare gălăţene în dorinţa de a angrena ca‑drele didactice ale aces‑tor unităţi de învăţământ în activitatea de (re)califi‑care a şomerilor.

Pledând pentru aceas‑tă implicare, dna prof. Victoria Movileanu, direc‑toarea generală a AJOFM a afirmat că rata şomaju‑lui în judeţul nostru era în luna noiembrie de opt la sută. Asta înseamnă că un număr însemnat de gălăţeni au nevoie de un loc de muncă. Având în vedere profesiile cu cău‑tare pe piaţa muncii, pia‑ţă care a suferit impor‑tante mutaţii, şomerilor şi mai cu seamă celor “de lungă durată”, cu vârste peste 35 de ani, le este necesară calificarea sau recalificarea.

“În 2005, ar fi trebuit să calificăm 1.800 de şomeri dintr‑un total de 20.000. N‑am reuşit să atingem acest obiectiv şi, din acest motiv, pentru anul viitor avem nevoie de im‑plicarea dumneavoastră. Fireşte că vorbim de o activitate aducătoare de beneficii financiare pen‑tru instituţiile pe care le reprezentaţi” – s‑a adre‑sat directorilor prezenţi dna Movileanu.

În final, directorul AJOFM a conchis că prin această implicare profe‑sorii şi‑ar completa nobi‑la misiune de a construi un viitor, de fapt un nou viitor, şi pentru adulţii disperaţi care doresc cu ardoare să‑şi regăsească rostul pe care ţi‑l conferă un loc de muncă.

Marius Mototolea COMUNICAT DE PRESĂ

de la APATERMAvând în vedere situaţia extrem de gravă cu care se confruntă

societatea noastră, respectiv imposibilitatea achitării furnizorilor şi a obligaţiilor salariale, situaţie creată în principal de neplata facturilor de către Asociaţiile de Proprietari, vă solicităm să în‑treprindeţi toate demersurile necesare în vederea achitării factu‑rilor mai vechi de 90 de zile până cel târziu în data de 9.12.2005, ora 16,00. În caz contrar în conformitate cu prevederile HGR 933/2004, ale Legii 326/2001 şi ale contractului bilateral, începând cu data de 10.12.2005 va fi sistată furnizarea încălzirii şi a apei calde menajere la următoarele asociaţii:

119, 124 bis, 130, 151, 168, 176, 202, 218, 224, 231, 244, 246, 251, 299, 319, 320, 321, 326, 331, 335, 353, 358A, 360, 361, 362, 368, 370, 371, 371 bis, 372, 382, 390, 405, 429, 457, 467, 471, 507, 507 bis, 508, 509, 517, 518, 525, 550 bis, 515, 563, 567 bis, 576, 584, 601 bis, 602, 603, 605, 606, 613, 614, 615, 619, 707, 710, 714, 720, 776, 781, 813, 815, 851, 856, 861, 862, DUNĂREA C29, E2 sc. 2, K13, CRINUL, EMANUEL.

Director generalIng. Cristian Istrate

Dacă până acum toate dosa‑rele de acordare a indemniza‑ţiei pentru creşterea copilului erau “gestionate” de Casele de Pensii, cu începere de la 1 ianua‑rie 2006, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, această activitate va fi preluată de Direcţiile Judeţene de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie. Acţiunea va fi destul de dificilă pentru că încă nu au apărut Normele metodologice de aplicare a ordonanţei şi nici programul de calculator pentru înregistrarea tuturor beneficiari‑lor. Pentru a evita însă eventua‑lele sincope, inerente unui astfel de transfer, Casa Judeţeană de Pensii va plăti în luna decembrie două indemnizaţii, pentru luna în curs şi pentru luna ianuarie, plăţile către beneficiari urmând a se relua în februarie 2006.

O serie de lămuriri cu privire la ordonanţa amintită ne‑a oferit, ieri, dna Niculina Olimpia Ralea,

directorul executiv al Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Galaţi: “Instituţia noastră va primi şi înregistra de la an‑gajatori dosarele beneficiarilor cuprinzând actele doveditoare care au stat la baza stabilirii şi plăţii drepturilor; vom primi, de asemenea, dosarele înaintate de Casa de Pensii şi de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi şi vom emite decizii de admitere sau respingere a acordării indemni‑zaţiei pe care le vom comunica beneficiarilor. Mămicile nu tre‑buie decât să depună o cerere la primărie, după 1 ianuarie. Nu trebuie să se deplaseze la alte in‑stituţii. Oricum, luna aceasta va fi una foarte dificilă pentru noi şi mă tem în special de relaţia cu angajatorii, deoarece acele firme care au mămici în plată trebuie să se prezinte la noi cu o serie de documente, cât mai re‑pede posibil. Deja am convocat

angajatorii care au în evidenţe mai mult de 15 persoane în ast‑fel de situaţii, apoi vor fi che maţi ceilalţi, în ordine alfabetică.” O veste bună avem pentru mă‑micile care sunt în plată în acest moment, dar au un sta‑giu de cotizare de numai 10 luni, nu 12 cum prevede noul act normativ. Acestea vor pri‑mi indemnizaţia în continua‑re, şi după 1 ianuarie, până ce micuţul împlineşte doi ani.

Reamintim, pe scurt, celelalte prevederi ale legii. Din ianuarie, cuantumul indemnizaţiei va fi de 8.000.000 lei vechi, existând în acelaşi timp posibilitatea în‑toarcerii la muncă, perioadă în care se suspendă plata indem‑nizaţiei şi se primeşte un stimu‑lent de 3.000.000 de lei lunar. Concediul şi indemnizaţia luna‑ră se cuvin pentru fiecare din primele trei naşteri. Din 2007, indemnizaţia va fi de 600 RON, dar la aceasta se adaugă aloca‑

Este cel de‑al doilea an con‑secutiv când Fundaţia „Inimă de copil”, împreună cu mass‑media locală şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, organizează <<Caravana „Inimă de copil” şi media>> – acţiune caritabilă pentru copii în dificultate, asis‑taţii săi.

Urmând un program bine stabilit, timp de o săptămână, caravana va poposi în diferite puncte din oraş, cu voluntari şi un Moş Crăciun, pentru a invi‑ta populaţia să doneze bani şi bunuri (haine noi, rechizite, ali‑mente, jucării) sau să cumpere, de la standul propriu, felicitări şi diferite obiecte decorative spe‑cifice sărbătorilor de iarnă.

Anul trecut, din donaţiile

obţinute de la gălăţenii cu ini‑mă largă (oameni simpli de pe stradă, mici şi mari întreprinză‑tori, elevi şi cadre didactice din şcoli şi licee etc.), 850 de copii au fost fericiţi primind tradiţionalul cadou de Crăciun. De aceea, şi în acest an, acest eveniment se va repeta, mizându‑se pe acelaşi îndemn de succes: „De eşti un om cu suflet bun, / Poţi să‑l ajuţi pe Moş Crăciun!”.

Primul popas, în ziua de 12 decembrie a.c., <<Cara‑vana „Inimă de copil” şi me‑dia >> îl va face în piaţa din Microraionul 19 (la capătul traseului 102), fiind prezentă aici (cu formaţia completă!) între orele 9.00 – 16.00. Dacă staţi în zonă, dragi cititori ai „Vieţii libere”, nu pregetaţi să fiţi milostivi, acum, de Sfintele Sărbători, cu asistaţii unei fun‑daţii care îşi merită cu prisosinţă numele – copii sărmani, cu sau fără părinţi, copii ai străzii sau copii cu handicap, nefericiţi ai sorţii! Dăruiţi din puţinul sau prisosul vostru tot ceea ce cre‑deţi că merită a fi dăruit!...

Mariana Iliescu

Un bărbat va necesita o pe‑rioadă îndelungată de spitalizare după ce, intrând să‑şi despartă caii care începuseră să se hârjo‑nească, a fost lovit cu copita în plină figură. Neculai Lăcătuş, în vârstă de 32 de ani, din comuna Piscu, a înhămat joi la căruţă cei doi cai pe care‑i are de doi ani

– iapa Stela şi armăsarul Gică – şi s‑a dus la o moară, în Slobozia Conachi, să macine nişte grâu. La întoarcerea acasă, Neculai a tras căruţa în curte şi, după ce şi‑a descărcat sacii cu făină, a deshă‑mat‑o pe Stela şi a dus‑o în grajd, apoi a urmat rândul lui Gicu. Când a intrat însă cu armăsarul

în grajd, Stela s‑a dat la el şi cei doi cai au sărit unul la celălalt să se ia la bătaie. Neculai spune că a intrat între bidivii să‑i despartă, dar a primit de la Stela o copită în falcă de‑a văzut stele verzi şi a căzut la pământ, pierzându‑şi cunoştinţa. Soţia sa l‑a găsit fără simţire în grajd şi a chemat salva‑

La CSM

Dacă se apropie sfârşitul anu‑lui e clar că expiră şi termenul de valabilitate a rovinietei. Cum îşi pot procura proprietarii de auto‑vehicule rovinietele valabile încă din prima zi a anului? Ne‑am inte‑resat şi am aflat că acestea se pot procura şi prin oficiile poştale.

În 459 de oficii poştale infor‑matizate din ţară tariful pentru utilizarea drumurilor naţiona‑le poate fi achitat atât integral, cât şi eşalonat, în timp ce în 153 de oficii neinformatizate este acceptată doar plata integrală. Persoanele fizice pot achita su‑mele respective dacă prezintă certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehi‑culului (copie sau original), docu‑

mentele vamale pentru autove‑hiculele înmatriculate temporar, buletinul sau cartea de identitate a plătitorului.

Persoanele juridice trebuie să mai prezinte pe lângă documen‑tele menţionate mai sus, în func‑ţie de caz, următoarele docu‑mente: certificatul de înre gistrare de la Registrul Comerţului, certi‑ficatul de înscriere şi codul fiscal, pentru asociaţii şi fundaţii.

În acelaşi timp, pentru maşini‑le cumpărate în leasing sau închi‑riate, achiziţionarea rovinietei se face în baza unui mandat eliberat de societatea de leasing sau de proprietar.

Interesant este că pentru per‑soanele fizice taxa de drum poa‑

te fi achitată şi de către o terţă persoană, alta decât proprietarul autoturismului.

Cei care achită integral tariful de utilizare a drumurilor naţio‑nale vor primi pe lângă chitanţa sau factura fiscală eliberată de lu‑crătorul poştal, roviniete‑ecuson sau rovinieta autocolant.

Pentru informaţii cu privire la oficiile poştale care eliberează roviniete puteţi apela serviciul de relaţii clienţi INFOPOST la nume‑rele cu tarif normal 9393 (pentru Bucureşti) şi 021/9393111 pentru celelalte localităţi din ţară sau accesând site‑ul www.posta‑ro‑mana.ro.

Ştefan Dimitriu

Deoarece a ajuns la conclu‑zia că autorităţile judeţene nu prea ştiu cum să reacţioneze în caz de gripă aviară, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a organizat ieri la Buzău o demon‑straţie. A chemat directorii de direcţii sanitar‑veterinare jude‑ţene, a „convocat” şi nişte găini, şi dă‑i, şi luptă!

Acuma, dincolo de glumă, ac‑ţiunea ni se pare una foarte utilă. Nu de alta, dar imaginile pe care le‑am văzut la televizor în ultima perioadă, cu găini arse de vii, puncte de dezinfecţie mai mult de formă şi o organizare mai mult... dezorganizată, obligă la nişte acţiuni de instruire a celor implicaţi în bătălia cu gripa avia‑

ră. „Noi, cei de la Galaţi, ştiam ce avem de făcut, dar pentru unii colegi a fost o revelaţie ce au văzut. Poate şi pentru că la ei pe‑ricolul gripei aviare nu este atât de mare ca la noi”, ne‑a declarat dr. Viorel Gheorghiţă, directorul DSVSA Galaţi.

Costel Crângan

Noi comisii de examinareConsiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în şedinţa de joi, înfiinţarea a

două noi comisii care să analizeze lucrările candidaţilor la concursul de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor desfăşurat în noiembrie, precum şi eventuale‑le contestaţii ce ar putea apărea în urma reverificării lucrărilor. Componenţa celor două comisii va fi stabilită într‑o şedinţă ce va avea loc la CSM săptămâna viitoare. Această decizie a fost luată din cauză că au apărut unele suspiciuni în legătură cu obiectivitatea criteriilor aplicate la corectarea lucrărilor.

De la 1 ianuarie,

Mămicile „trec” la Direcţia de Muncă

10 Decembrie,

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului[ Ne naştem liberi şi egali, în demnitate şi în drepturi *

Revolverul, armă de foc, armă letală, simbol al argu‑mentului forţă. Vieţi curmate prin violenţă de‑a lungul isto‑riei, vieţi curmate din păcate şi în zilele noastre, oameni care, erijându‑se în Dumnezeu, îşi permit, în numele unor scopuri aparent justificate, de a acţiona cu violenţă asupra semenilor lor.

“Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demni‑tate şi în drepturi» — astfel în‑cepe articolul 1 din “Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. Acest lucru înseamnă că, la naştere, dobândim anu‑mite drepturi.

Este unanim acceptat că la baza drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale se află demnitatea umană, drep‑tul la liberă dezvoltare a per‑sonalităţii, egalitatea în faţa justiţiei şi tratamentul nepre‑ferenţial, libertatea religioasă şi de conştiinţă, libertatea de expresie, a presei, a informaţii‑lor şi a educaţiei, libertatea de întrunire şi asociere, libertatea circulaţiei, libertatea profesiei şi a muncii, inviolabilitatea do‑miciliului, garantarea proprie‑tăţii şi a dreptului de moştenire, dreptul la azil şi petiţie, precum şi drepturi legale ca, de exem‑plu, garanţia că nimeni nu va fi arestat în mod nejustificat .

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a O.N.U adopta Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, aceasta devenind un instrument in‑ternaţional veritabil, care va declanşa construcţia celui mai dezvoltat sistem de protecţie a drepturilor omului cunoscut în istorie.

10 decembrie 1948 a de‑venit astfel momentul în care drepturile omului au căpătat o dimensiune internaţională, acest fapt creând posibilitatea ca, pe plan mondial, să fie valo‑rificate intens ideile de liberta‑te şi demnitate, să fie stimulate opoziţia faţă de regimurile to‑talitare şi spiritul de răspunde‑re în promovarea unei atitudini ferme pentru respectul dreptu‑rilor omului.

Revolverul cu ţeava înno‑dată, amplasat în faţa sediului Organizaţiei Naţiunilor Unite, ar trebui să transmită, prin ceea ce vrea să semnifice, că umani‑tatea este datoare să înţeleagă că nu prin violenţă se pot solu‑ţiona divergenţele care au apă‑rut datorită orgoliilor, a setei de înavuţire şi de dominare; să în‑ţeleagă că avem o bogăţie ‑ ra‑ţiunea, mult mai de preţ şi care ne diferenţiază net ca specie, bogăţie pe care foarte puţini ştiu să o exploateze.

Din păcate, la început de mileniu, încă se mai încalcă drepturi fundamentale ale omului, iar acest lucru ne arată că prin „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” au fost, ce‑i drept, formulate drepturile inerente tuturor indivizilor, dar că acest lucru nu a fost decât un simplu punct de plecare. Astăzi este important să punem în practică aceste drepturi — pre‑tutindeni şi pentru totdeauna.

Marius Mitrof ‑ SADOR

Sculptura din faţa sediului de la New York al Naţiunilor Unite

[ Toate persoanele care se află în plată vor primi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi după această dată, chiar dacă stagiul

de cotizare este de numai zece luni

ţia de stat pentru copii, care va fi de 200 RON (2.000.000 lei vechi) şi se va acorda tuturor copiilor până la vârsta de doi ani, indife‑rent dacă părinţii realizează sau nu venituri. De asemenea, pot opta pentru plata indemnizaţiei oricare din cei doi părinţi.

După apariţia Normelor me‑todologice la OUG 148/2005

vom reveni cu amănunte, astfel încât “transferul” acestei acti‑vităţi să se desfăşoare în bune condiţii şi toată lumea să fie mulţumită. La această dată, în judeţul Galaţi sunt 3.100 de be‑neficiari ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului, încadraţi la aproximativ 1.200 de angajatori.

Petrica Paţilea

Ne‑am interesat pentru dumneavoastră

Rovinieta prin oficiile poştale

Aviară de probă

Şi în acest an, în Galaţi, un eveniment de suflet:

«Caravana „Inimă de copil” şi media»

11

Desfigurat de Stela rea. Transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei”, Neculai a fost internat iniţial în secţia de Neurochirurgie. Întrucât, în urma investigaţiilor radiologice s‑a constatat că su‑ferise o fractură de mandibulă, în cursul zilei de ieri a fost transferat în secţia de chirurgie buco‑maxi‑lo‑facială.

Viorel Mârza

Teodora Miron

Arhi

va "V

.L."

Page 9: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

9viaţa liberă

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a cajo

c]

Sp rt]

Sp rtviaþaviaþa

Din Sportul

gãlãþean

Preşedintele Marius Stan a declarat, ieri, că a discutat cu tehnicianul echipei Poli Iaşi, Ionuţ Popa (foto), pentru in‑stalarea acestuia în funcţia de antrenor principal la formaţia

Oţelul Galaţi. “Încă nu s‑a bătut palma cu nimeni, însă în urmă‑toarele zile vom face acest lu‑cru”, a spus Stan, care a precizat că nici varianta aducerii antre‑norului formaţiei Dinamo, Ioan Andone, nu este exclusă.

În replică la aceste declaraţii, preşedintele ieşean Sorin Boca a spus că nu se pune problema ca Popa să părăsească forma‑ţia din Copou pentru a prelua Oţelul. “Ionuţ Popa are un con‑tract până în vara anului 2006 şi nu se pune problema să plece în această iarnă. Am auzit şi eu că ar fi purtat discuţii cu Marius Stan, dar între ei este o relaţie de amiciţie şi nu se pune problema ca Popa să plece la Galaţi”, a de‑

clarat Boca.La rândul său, Stan a revenit

şi a precizat că s‑a înţeles gre‑şit subiectul discuţiilor sale cu Popa. “Eu discut aproape zilnic cu Ionuţ Popa, dar asta nu în‑seamnă că vreau să las Iaşiul fără antrenor”, a explicat preşedinte‑le gălăţean.

Marius Stan a reiterat că prin‑cipala ţintă pentru funcţia de antrenor la Galaţi este actua‑lul tehnician dinamovist, Ioan Andone, căruia este dispus să‑i ofere un contract în alb: “Am spus că îl vreau pe Andone şi îmi menţin declaraţia. I‑am spus că îi fac un contract în alb, în care el să treacă suma şi perioada”.

D.C.P.

Angrenate în două competiţii ‑ Divizia A1 şi „Top Teams Cup” ‑ voleibalistele de la CSU Metal au unul dintre cele mai încărcate sezoane din ultimii ani. Deşi cu suficiente probleme de efectiv, antrenorul Adrian Radu a reuşit să alcătuiască o formaţie com‑petitivă. În campionat se află pe locul al doilea ‑ cu 9 victorii şi două înfrângeri (locul I ‑ Ştiinţa Bacău, fără înfrângere; locul III ‑ Rapid, două înfrângeri; locul IV

‑ Dinamo, 4 înfrângeri), în timp ce în competiţia continentală a avut o prezenţă notabilă.

Astăzi şi mâine fetele noastre au de susţinut o dublă întâlni‑re oficială. Mai întâi vor juca în etapa a 12‑a a Campionatului Diviziei A1, pentru ca mâine să evolueze în faza a doua a „Cupei României”. În ambele confruntări adversara gălăţencelor va fi echi‑pa CSU Gaz Tg.Mureş (de la ora 11.00).

Adrian Radu şi elevele sale au luat de ieri drumul Ardealului. Tehnicianul are la dispoziţie 11 ju‑cătoare din lot ‑ mai puţin croata Marijana Ribicici. Despre aceasta se spune că, după deplasarea la Belgrad, de săptămâna trecută, a plecat acasă, în Croaţia, pentru a‑şi rezolva unele probleme per‑sonale (de viză). Sunt, însă, şi voci care afirmă că Ribicici ar fi dispu‑să să‑şi întrerupă contractul cu clubul gălăţean, mai ales că ea a

cam „lustruit” banca rezervelor!Iată jucătoarele pe care con‑

tează tehnicianul gălăţean: Diana Neaga ‑ refăcută după unele acci‑dentări, Andreea Constantinescu, Georgeta Cojocaru, Corina Prisecaru, Aleksandra Avramovici, Alina Albu, Daniela Ionescu, Adriana Dumitru, Alexandra Trică, Tatiana Liulenova şi libe‑roul Ioana Pristavu.

Gh.ArsenieFoto: C. Stroe

Preşedintele Clubului Poli Iaşi, Sorin Boca, a declarat, ieri, că a discutat cu jucătorii care au evoluat mai puţin în acest sezon şi le‑a transmis că este dispus să renunţe la serviciile lor în cazul în care îşi găsesc alte echipe. “Deja cu Ontiel Sighiartău ne‑am încheiat conturile, el aparţinând din nou de Gloria Bistriţa, iar Milos Bogdanovici ne‑a comu‑nicat că îşi va căuta o echipă în străinătate. În ceea ce‑i priveş‑te pe Tudorel Stanciu şi Juan Manuel Raponi, de aceştia s‑a in‑teresat Oţelul Galaţi, urmând să semnăm actele, săptămâna vii‑

toare”, a spus Boca.Oficialul ieşean s‑a arătat

mulţumit de faptul că gruparea pe care o conduce îşi va recu‑pera investiţia prin transferul celor doi jucători la Galaţi. “Poli are nevoie de bani, iar Oţelul de jucători. Cei doi fotbalişti, din motive pe care nu le cunosc, nu s‑au acomodat la Iaşi, iar eu cred că, prin aceste transferuri, echipa din Dealul Copoului îşi recuperează banii daţi pe aceşti jucători (9.000 de dolari pentru Stanciu şi 10.000 de dolari pen‑tru Raponi)”, a precizat Boca.

Acelaşi lucru l‑a declarat şi

preşedintele grupării Oţelul Galaţi, Marius Stan, care a pre‑cizat că aceste două transfe‑ruri sunt spre binele ambelor echipe: “Aducerea lui Stanciu şi Raponi la Galaţi nu înseamnă că Stan vrea să destabilizeze Iaşiul. Transferurile sunt spre binele ambelor echipe”.

Stanciu (25 de ani) este mij‑locaş ofensiv şi a mai evoluat la Juventus Bucureşti şi Unirea Focşani, iar Raponi (25 de ani) este fundaş central (de picior stâng) şi a venit la Iaşi din liga secundă argentiniană.

D.C.Predescu

„Cupa Speranţei” la handbal

[ Începute ieri, în‑trecerile competiţiei de handbal pentru junioare III continuă astăzi, în sala Clubului Sportiv Şcolar. Organizatoarea competiţiei este Şcoala din Şendreni (di‑rector, Manuel Ivan). În afara formaţiei acestei unităţi de învăţământ mai iau parte la întreceri echipe reprezen‑tând CSS Galaţi, Şcoala 17, Şcoala 43 şi Şcoala Piscu.

[ Junioarele III de la Liceul cu Program Sportiv Galaţi participă în acest final de săptămână la jo‑curile turneului al doilea al Campionatului Naţional de baschet. Competiţia are loc la Botoşani şi la ea mai iau parte CSS 5 Bucureşti, Olimpia Bucureşti, BC Bucureşti şi Dinamic Botoşani.

Şi juniorii II joacă în de‑plasare. Phoenix LPS Galaţi va evolua la Constanţa, în compania CS Şcolar din lo‑calitate, în vreme ce LPS (a doua echipă) va juca cu CS Şcolar, la Tulcea.

[ Lucia Sachelarie şi Alina Mititelu, înotătoare legitimate la CSS Galaţi, participă, astăzi şi mâine, la Campionatul Naţional de juniori, întreceri găzduite de piscina din Arad.

[ La Vălenii de Munte se desfăşoară, la acest final de săptămână, o întrunire în care se analizează acti‑vitatea Federaţiei Române „Sportul pentru Toţi”. La reuniune este prezent şi gălăţeanul Cornel Neştian, preşedintele Asociaţiei Jude ţene „Sportul pentru Toţi”.

[ În Divizia A2 de volei, echipele feminine gălăţe‑ne vor evolua, astăzi, pe teren propriu: CSU Metal II va juca cu CSS Oneşti (Sala „Siderurgistul”, ora 11,00), în timp ce CSU Galaţi întâlneş‑te LPS Focşani (Sala „Florin Balaiş”, ora 11,00).

Reamintim că echipa masculină a CSU a încheiat prima parte a competiţiei naţionale, urmând ca par‑tea a doua să debuteze anul viitor.

[ Şi în Divizia Naţională de popice astăzi este etapă plină. Fetele de la Voinţa Galaţi s‑au deplasat la Tg.Mureş, unde vor întâlni echipa Gaz Metan Mediaş (grupare care nu dispune de arenă proprie). Un exa‑men dificil au de susţinut popicarii echipei ICMRSG, care îi vor întâlni, acasă, pe campionii en‑titre ‑ CFR Cluj. Meciul va debuta la ora 11,00.

[ În Campionatul „Judeţ ‑ seniori” de fotbal au loc meciurile ultimei etape a turului, în Seria I (ora 11,00). Astăzi, Metalosport joacă cu Foresta Şendreni, iar duminică au loc partidele: Prutul Vlădeşti ‑ Imperfect Braniştea, Petrolul Schela ‑ Victoria Băleni, Agronomia Tuluceşti ‑ Voinţa Cişmele şi Flacăra Pechea ‑ Voinţa Şiviţa.

Gh.Arsenie

Echipa Jiul Petroşani nu a în‑vins niciodată în deplasare for‑maţia Rapid Bucureşti, înaintea meciului restant din etapa a 15‑a, ultima a turului Diviziei A, care va avea loc astăzi, de la ora 19.00, pe Stadionul „Giuleşti”.

Palmares: 58 35 12 11 124‑54 (în Bucureşti: 29 25 4 0 82‑18);

primul meci: 2‑0 (în Giuleşti, pe 28 noiembrie 1937); scor maxim: 8‑1 (la Petroşani, în 1947); ulti‑mul punct luat de petroşeneni în Giuleşti: 0‑0 (pe 15 aprilie 1962); ultimul meci jucat în Giuleşti: 5‑0 (pe 15 octombrie 1997).

D.C.P.

FOTBAL. Primarul oraşului Piteşti, Tudor Pendiuc, a de‑clarat că atacantul formaţiei Juventus Torino, Adrian Mutu, şi‑a manifestat dorinţa de a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni de la FC Argeş. „Mutu m‑a sunat şi şi‑a manifestat in‑tenţia de a cumpăra. Este o veste extraordinară! FC Argeş a găsit investitorul de care avea nevoie. Îl aşteptăm pentru a stabili amănuntele tranzacţiei”, a spus Pendiuc. Mutu a oferit 1,5 milioane de euro pentru preluarea a 51% din acţiunile grupării argeşene.

GIMNASTICĂ. Adrian Stoica a fost ales, ieri, în funcţia de pre‑şedinte al Federaţiei Române de Gimnastică, după ce până în prezent a ocupat postul de se‑cretar general. Stoica a obţinut 35 de voturi, în timp ce contra‑

candidatul său, fostul gimnast Marius Urzică, a primit doar 13. Adrian Stoica îl va înlocui în această funcţie pe Nicolae Vieru, care va deveni preşedin‑tele de onoare al FRG. Fosta gimnastă Simona Amânar şi antrenorul lotului olimpic mas‑culin, Dan Grecu, au fost aleşi vicepreşedinţi, tot în dauna lui Urzică.

FOTBAL. Fostul antrenor al echipei Sportul Studenţesc, Dan Petrescu, a semnat, joi, contrac‑tul cu echipa poloneză Wisla Cracovia, valabil de la 1 ianua‑rie 2006. Petrescu va avea un secund român (probabil Cezar Zamfir), precum şi un prepara‑tor fizic italian (Michelle Bon). Dan Petrescu a semnat pentru trei ani şi va câştiga 25.000 de euro lunar.

VOLEI. Echipa feminină de

volei Ştiinţa Bacău a câştigat, cu scorul de 3‑0, meciul susţinut în compania formaţiei belgiene Euphony Tongeren, în Grupa A a Top Teams Cup.

FOTBAL. Rezultate înre‑gistrate în prima manşă a opti‑milor de finală ale Cupei Italiei: Palermo ‑ Bari 0‑0, Napoli (D3) ‑ AS Roma 0‑3, Lazio ‑ Cittadella (D3) 2‑0, Cagliari ‑ Sampdoria 1‑1.

LOCAL KOMBAT. Constanţa va găzdui, pe 16 decembrie, Gala Local Kombat în cadrul căreia cea mai importantă con‑fruntare va fi lupta dintre Ionuţ Iftimoaie şi francezul Frederic Kemayo, românul încercând să‑şi ia revanşa pentru înfrân‑gerea suferită la Milano. O altă confruntare interesantă va fi cea dintre Marius Tiţă şi Florin Vintilă.

HandbalRomânia ‑ Franţa 28 ‑ 26 (16‑12)

Reprezentativa de handbal feminin a României a disputat, ieri seară, la St.Petersburg, cea de‑a patra întâlnire de la Campionatul Mondial din Rusia, în compania selecţionatei Franţei, deţinătoarea titlului. După un meci extrem de disputat, fetele pregătite de Gheorghe Tadici şi Dumitru Muşi s‑au impus cu scorul de 28 ‑ 26 (16‑12), succes graţie căruia şi‑au asigurat calificarea în faza următoare. Alte rezultate înregistrate în Grupa D a competiţiei: Macedonia ‑ Argentina 32‑15, Franţa ‑ Camerun 33‑17, Macedonia ‑ Camerun 44‑24.

Ieri a fost doar sugestie, pe 19 ar putea deveni obligaţie

Campionatul Diviziei A de fotbal a tras pe dreapta încă de la finele săptămânii trecute, însă la Oţelul disputele continuă. Aruncaţi în văgăunile clasamen‑tului şi eliminaţi din sferturile de finală ale “Cupei României” de o formaţie ‑ FC Naţional ‑ care abia stătea în picioare de obosea‑lă, oamenii din curtea clubului “roş‑alb‑albastru” s‑au întâlnit ieri pentru a trage linie. În jurul orei 11.00, la Stadionul “Oţelul”, conducerea administrativă, cea tehnică şi întreg lotul care a în‑cheiat stagiunea de toamnă‑iar‑nă s‑au privit în ochi, iar de vor‑bit a făcut‑o directorul general Marius Stan. Mesajul a fost clar şi răspicat: “Băieţi, de astăzi sunteţi liberi să vă căutaţi echipă! Aveţi zece zile la dispoziţie să hotărâţi dacă veţi rămâne aici sau dacă

o să jucaţi în altă parte. Dar cei care vor rămâne trebuie să şi de‑monstreze că sunt utili în situa‑ţia în care ne aflăm acum”.

Jucătorii n‑au comentat hotărârea şefilor

“Roş‑alb‑albaştrii” n‑au co‑mentat sugestia venită din par‑tea conducerii administrative, ei preferând să asculte cu capetele plecate, aşa cum s‑au şi prezen‑tat de altfel pe teren în tot turul campionatului. Chiar dacă uno‑ra nu le convine să‑şi facă publi‑citate în prag de Sărbători pen‑tru a‑şi muta cuibul. Marius Stan aştepta totuşi să fie contrat de cineva. “Nu‑mi închipuiam că nu vor spune nimic. Unii m‑au cău‑tat pe la birou, dar normal era să spună ceva în plen. Aştept până pe 19 decembrie să văd care sunt opţiunile lor”, a completat şeful grupării dunărene. Până

la acea dată, lotul pregătit până acum de Ion Gigi are vacanţă, pentru ca apoi pentru mai mu lţi dintre “oţelari” să urmeze o pauză şi mai mare, în funcţie de rapiditatea cu care îşi vor găsi angajamente noi.

Tănase şi alţi cinci fotbalişti vor rămâne în clubul de la Dunăre

Stan se fereşte în continua‑

re să spună câţi dintre actualii sportivi vor rămâne la Oţelul şi pentru retur. “Vom vedea pe 19 ce se va întâmpla. Sper ca mul‑ţi dintre ei să‑şi găsească altă echipă, pentru că este evident faptul că la noi nu vor mai avea loc. Un fotbalist îşi poate găsi ra‑pid un loc în altă parte, în timp ce pentru o echipă este mai greu să‑şi găsească loc în prima divi‑zie dacă nu are jucători competi‑tivi”, a mai spus directorul clubu‑

lui din Galaţi. Este foarte posibil ca numai cinci sau şase “oţelari” să rămână pe poziţii, printre fa‑voriţi numărându‑se Mărginean, Macare, D.Munteanu, Şomodean şi Crăciun. De asemenea, căpita‑nul Viorel Tănase, aflat în conva‑lescenţă, va fi păstrat în lot până la terminarea contractului (vara lui 2006).

Dănuţ LunguFoto: Viorel Dudău

Grigoraş, cel mai disputat din oraş[ Fostul antrenor al Farului, dorit iniţial de Oţelul, a fost la un pas de a pregăti divizionara secundă Dunărea Galaţi!

Preşedintele clubului de divizie secundă Dunărea Galaţi, Auraş Braşoveanu, a fost la un pas de a pune mâna pe un tehnician care, luna trecută, se afla şi în vizo‑rul Oţelului! Petre Grigoraş (foto), care a susţinut cu Farul Constanţa ultima fina‑lă a “Cupei României”, a fost vizat de directorul general al “roş‑alb‑albaştrilor”, Marius Stan, însă şansele de colabo‑rare dintre cei doi erau des‑tul de puţine, de vreme ce la mijloc n‑a existat o ofertă concretă. Mai nou, o altă for‑maţie din Galaţi era cât pe ce să‑şi asigure serviciile ex‑do‑brogeanului, Braşoveanu de la Dunărea tatonând terenul chiar până în bătătura an‑trenorului! “Am fost la şase ore de a‑l aduce pe domnul Grigoraş la echipă! A intrat

pe fir şi FC Braşov şi l‑am pierdut”, ne‑a spus, muşcân‑du‑şi buzele, şeful clubului de eşalon inferior.

Vine Octavian Grigore

Ieri, Auraş Braşoveanu s‑a întâlnit cu fostul fotbalist al Petrolului Ploieşti, Octavian Grigore (pentru o scurtă pe‑rioadă şi antrenor la clubul prahovean), iar acesta din urmă a acceptat să pregă‑tească gruparea dunăreană din iarna acestui an. “Mai sunt unele chestiuni de sta‑bilit, dar vom bate palma”, a precizat “Braşi”, care i‑a an‑trenat pe Milea şi compania la ultimele trei jocuri din tu‑rul actualului campionat.

Dănuţ Lungu

Astăzi şi mâine

CSU Metal luptă pe două fronturi la Tg.Mureş!

Fotbal/Echipa gălăţeană de Divizia A s‑ar putea schimba de tot în această iarnă

Stimaţi “oţelari”, căutaţi‑vă de lucru![ Acesta este mesajul directorului general al Oţelului, Marius Stan, pentru întreg lotul existent în curtea gălăţeană [ Pe 19 decembrie, va avea loc o nouă întâlnire între conducere şi „roş‑alb‑albaştri”, ocazie cu care se va şti cine va rămâne şi cine îşi va face bagajele [ „Din punctul meu de vedere, oricine poate pleca”, a punctat, răspicat, Stan

Silviu Izvoranu (dreapta ‑ aici în duel cu „bancarul” Burcă) este singurul „oţelar” care va face pasul înainte, prin plecarea de la Galaţi în această iarnă, el fiind acontat de Poli Timişoara

Rapid ‑ Jiul,

Ultimul meci al sezonului intern

La Oţelul

Vor veni şi doi ieşeni[ Tudorel Stanciu şi Juan Manuel Raponi vor juca la Galaţi

Andone sau Popa?

Competiţii [ Ştiri [ Rezultate

Mutu va cumpăra FC Argeş!

Arhi

va "V

.L."

Page 10: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[VariaSâmbătă - Duminică, 10 - 11 Decembrie 2005

10Viaţa liberă

Mersul trenurilor de călătoriValabil de duminică, 11 decembrie 2005, ora 0,01

Plecări Galaţi Sosiri Galaţi

Debut pe BroadwayActorul american David Schwimmer, cunoscut din serialul „Prietenii

tăi”, va debuta pe Broadway după ce i-a impresionat pe critici prin per-formanţa sa de la West End din Londra. El va juca într-un remake al pie-sei ”The Caine Mutiny Court-Martial”, o adaptare după romanul lui Her-man Wouk, care a câştigat un premiu Pulitzer în anul 1951. Piesa, în care Schwimmer joacă rolul unui locotenent, va avea premiera la New York, pe 7 mai.

Mediafax/ G.C.

Saxofon preţiosUn saxofon care a aparţinut legendarului cântăreţ de jazz Sydney

Bechet a fost vândut la licitaţie pentru suma de 163.221 de dolari. Evenimentul a fost organizat de Casa de licitaţii Delorme-Collin du Bocage. Instrumentul, marca Buescher, este cel cu care Sydney Bechet a compus cele mai mari succese ale sale. Saxofonul a fost scos la vânza-re de către fiul lui Bechet, iar banii obţinuţi intenţionează să-i foloseas-că pentru înfiinţarea unei societăţi care să poarte numele tatălui său.

Click News/G.C.

Felicitãri Propuneri deAfaceri

Matrimoniale

Meditaþii

PierderiLicitaþii

Mica Publicitate

lEşti o rază de soare,/Eşti Luna de pe cer,/Eşti ceva sfânt,/Eşti un înger pe pământ! „La mulţi ani!” şi copilărie fe-ricită îi dorim scumpului nostru

fiu Muraru Cristian Gabriel la împli-nirea celor 3 anişori. Mami şi tati. (009706)lLa aniversarea celor 3 anişori urăm scumpei noastre nepoţele

Nicoll Bianca Papuc multă sănătate şi fericire alături de cei dragi. „La mulţi ani!”. Te iubim mult, mamaia Angela şi tataia George. (000158)lÎi transmitem domnului

Radu Gheorghe (Jidanu) cele mai bune gânduri şi multă sănătate la împlinirea celor 50 de ani. Verişorii Vasile şi Aurel. (000186)

lCu ocazia împlinirii frumoase vârs­te de 50 de ani, dorim tatălui nos tru,

Radu Gheorghe multă sănătate şi fericire alături de cei dragi. Adina şi Ionuţ. (000185)

„La mulţi ani!” boboc de floa-re,/ ai crescut, te-ai făcut mare./ Acum când 7 ani împlineşti/ în-tru „La mulţi ani!” să ne trăieşti Melinte Bianca. Tataia, mamaia şi dadica. (001502)

Astăzi când înfloreşte al 8-lea trandafir din buchetul vieţii tale, îţi urăm ţie comoara noastră

Andreea-Cătălina Urechesă fii sănătoasă, me-reu veselă, succes la învăţătură, copilărie fericită. „La mulţi ani!”. Mamaia, Gabi, buna, părinţii. (001434)

În pragul celei de a 50-a aniversări, soţia, copiii şi ginerele îi doresc lui Croitoru Maricel multă sănătate, iar anii care vin să fie cel puţin la fel de fericiţi ca cei de până acum. (001439)

lCăsătoriţi-vă cumpărând revista Matrimoniale, chioşcul Potcoava, Mazepa. (9708754)lAgenţia matrimonială italiană caută fete serioase, care vor să cu-noască italieni pentru căsătorie. Tel. 00393335774006, 00393338476883. Scrieţi la adresa: (cu fotografie) Friendz Club Viale: Albertazzi 170 E 40024 Castel S. Pietro Terme (B.O.) Imola Italia. (0041069)lCaut prietenă interesată emigrare Canada, max. 35 ani. Tel. 0723133890. (001456)

lTânăr, drăguţ, cu situaţie materială bună, distractiv, doresc cunoştinţă cu fete între 18-30 ani pentru prietenie, eventual căsătorie. Tel. 0743739409, 0743259726. (001334)

lVrei să ajungi în spaţiul Schengen cu o siguranţă de 100%? Ai probleme? Sună acum la tel.0745930348. Nu vei regreta! (009191)lCaut colaborator de afaceri, pre-ferabil persoane din cadrul armatei. Telefon 0726308423. (001483)lDeţin grajduri şi teren agricol. Caut investitor. 0741752873, 430244. (001449)lVând centru fier vechi avizat şi autorizat 1000 mp, tară şi came-ră, com. Şendreni, sat Movileni. Tel. 0742568265. (001536)

lLa cererea creditoarei Pralea Maria, B.E.J. Micu Constantin, vinde la licitaţie 5 ha teren arabil la preţul de 12.191,44 RON şi 0,83 ha pădure la preţul de 10.423,35 RON în com. Bereşti-Meria. Relaţii la tel. 0236475203. (9708547)lÎn temeiul art. 157 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cunos-cut că în ziua de 21.12.2005, ora 11.00, se vor vinde prin vânzare la licitaţie la următoarele bunuri mobile, proprie-tate a debitorului Clubul de Fotbal Oţelul Galaţi cu domiciliul fiscal în loc. Galaţi str. Anghel Saligny nr. 2, CF 14385110 : nr. crt, denumirea bunului mobil descriere sumară: (se vor indi-ca drepturile reale şi privilegiile care grevează bunurile, dacă este cazul); preţul de evaluare sau de pornire a licitaţiei, exclusiv TVA, este de RON; cota TVA/neimpozabil: 1 tabelă elec-tronică, schimb jucători; 795,4; 151,1; 2. două porţi fotbal din dur aluminiu 7x2, cod 50110 (pereche); 2.726, 518; total 3.521,4; 669,1. Cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este neimpozabilă în conformitate cu prevederile art. 128 alin 3 lit b. din Legea nr. 571/2003 pri-vind Codul fiscal, cu modificările ulte-rioare şi pct. 4. alin 3. din Normele me-todologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modifi-cările ulterioare. Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înştiinţeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare. Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi

să prezinte , până la termenul de vân-zare, sau, în cazul vânzării prin licitaţie până în ziua precedentă termenului de vânzare: oferte de cumpărare; dovada plăţii taxei de participare, re-prezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei; împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant; pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului; pentru per-soane juridice străine actul de înma-triculare tradus în limba română; pen-tru persoane fizice române, copie de pe actul de identitate; dovada emisă de creditorii fiscali că nu au obligaţii fiscale restante, urmând să se pre-zinte la data stabilită pentru vânzare la locul fixat în acest scop. Împotriva prezentului înscris, cel interesat poate introduce contestaţie la instanţa ju-decătorească competentă în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, în conformitate cu pre-vederile art. 168-169 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulte-rioare. Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executa-re silită, nu este obligatorie audierea contribuabilului. Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la se-diul Administraţiei Finanţelor Publice Galaţi, situat în str. Brăilei nr. 33, et. 5, camera 510 sau la tel. 490008, interior 2142. (12/05/ext.51) lSC Regal SA Galaţi organizează la sediul social din Galaţi, Complex Potcoava de Aur, licitaţie publică cu strigare, începând din data de 14.12.2005, săptămânal în ziua de mi-ercuri, ora 12.00, pentru vânzarea acti-vului compus din terenul în St=2443,7 mp şi construcţie independentă, cu regim de înălţime p+1-2 cu o suprafa-ţă desfăşurată construită de 1.415,90 mp, situat într-o zonă cu cea mai in-tensă activitate comercială (Galaţi, Micro 39B, str. H. Coandă, nr. 52). Rel.

suplimentare la tel. 411801, între orele 8.00-16.00. (12.05EXT53)lConsiliul Local al com. Slobozia Conachi reia licitaţia privind conce-sionarea loturilor de casă, la data de 3.01.2006, ora 10.00 în condiţiile sti-pulate în anunţul publicat din ziarul „Viaţa liberă” din data de 16.11.2005. (12.05EXT55)lConsiliul Local al com. Slobozia Conachi reia licitaţia privind conce-sionarea loturilor de casă, la data de 3.01.2006, ora 10.00 în condiţiile sti-pulate în anunţul publicat din ziarul „Viaţa liberă” din data de 16.11.2005. (12.05EXT55)lSC Akka SRL Galaţi vinde prin lici-taţie autoturism marca VW Golf, an fabricaţie 1994. Inf. tel. 463021, str. Tecuci 168A. (9709052)

Grupul Şcolar Radu Negru, str. Ştiinţei nr. 119, tel. 411634, or-ganizează în ziua de 16.12.2005, licitaţie pentru vânzarea urmă-toarelor utilaje: strung SN 400, 3 buc, strung Iosif Panghet 4 buc, strung SN 230, 1 buc; freză de sculerie, 1 buc; seping, 1 buc; maşină de găurit MG25, 1 buc; polizor PD 300, 1 buc, polizor PD 200, 1 buc, în stare de func-ţionare, strung SNA 400, 1 buc; strung SNA 320, 1 buc; strung 400, 1 buc; strung SN 230, 1 buc; seping 1 buc; freză de sculerie 2 buc. pentru dezmembrare. Informaţii suplimentare la tel. 416565. (12.05EXT56)

lStudentă meditez matematică, ro-mână V-VIII. Tel. 480347, 0740424709. (001314)lMeditez matematică III-VIII. Tel. 0745417851, 323470. (000052)lProfesoară meditez avantajos româ-nă, franceză. Tel. 0744690762. (11.05C-S58)

lMeditez matematică V-VIII, conve-nabil. Tel. 074770115. (001580)lMeditez matematică orice nivel. Tel. 465545, 0724365001. (001603) lProfesoară de matematică cu ex-perienţă meditez avantajos V-XII. Tel. 463932. (001604)

lPierdut Rotwailler zona IREG, ofer recompensă. Tel. 458995. (000027)lPierdut luni 5.12.2005 câine-lup fe-melă este operată, necesită tratament, ofer recompensă. Tel. 0742435960. (000113)lPierdut certificat acţionar SIF Moldova pe numele Cîmpeanu Vasile. Se declară nul. (9708942)lPierdut legitimaţie Mittal Steel nr. marcă 73428. Se declară nulă. (9708940)lPierdut certificat acţionar SIF Moldova - Bacău, Ţugurlan Păuna. Se declară nul. (9708939)lPierdut certificat acţionar SIF Moldova- Bacău, Ţugurlan Maricel. Se declară nul. (9708938)lPierdut legitimaţie ISPAT SIDEX pe numele Toma Adrian. Se declară nulă. (9708944)lPierdut legitimaţie FAM SA, Găzdoiu Lisandrina. Se declară nulă. (9708949)lSe declară nule următoarele cereri de asigurare care aparţin Companiei Britanice AVIVA - Asigurări de viaţă SA: 1AP0133759, 1AP0145615, 1A-P0136942, 1AP0136249, 1AP0154792, 1AP0146690, 1AP0165960. Şi chitan-ţierul cu seria: 5096901-5096950. (9708947)lPierdut contract vânzare-cumpă-rare nr. 26228/1991 şi proces-verbal de predare-primire încheiat între SC Loconfort SA şi Suliman Lulu, aparta-ment situat în cartier Piaţa Centrală, bloc B4B, ap.24. Se declară nule. (9709109)lPierdut carnet student Silion Anatolie. Se declară nul. (9709112)

Plecari Gala i

Rang Tren Ora plecare In directia Restrictii

P 7572 4:45 Galati 4:45 - Barbosi 5:08 - Tecuci 6:54 - Marasesti 7:25P 7362 5:05 Galati 5:05 - Barbosi 5:26 - Faurei 6:52 - Buzau 8:18A 1672 5:45 Galati 5:45 - Barbosi 6:02 - Faurei 7:05 - Buzau 8:05 - Ploiesti Sud 9:02 - Bucuresti Nord 9:45

A 1972 5:52

Galati 5:52 - Barbosi 6:10 - Tecuci 7:29 - Marasesti 8:02 - Adjud 8:38 - Comanesti 9:54 - Ghimes 10:35 - Siculeni 11:30 - Miercurea Ciuc 11:39 - Siculeni 12:02 - Izvoru Oltului 12:24 -Gheorghieni 12:56 - Deda 14:39 - Tirgu Mures 15:57 - Ludus 16:47 - Razboieni 17:08 - Aiud17:42 - Teius 17:57 - Alba Iulia 18:17 - Vintu de Jos 18:27 - Sibot 18:44 - Simeria 19:11 - Deva 19:22 - Ilia 19:44 - Savirsin 20:15 - Radna 20:53 - Arad 21:23 - Timisoara Nord 22:29

IC 572 6:02 Galati 6:02 - Faurei 7:13 - Bucuresti Nord 9:15R 734 6:45 Galati 6:45 - Faurei 7:58 - Buzau 8:55 - Ploiesti Sud 9:48 - Predeal 11:31 - Brasov 12:02A 1872 6:52 Galati 6:52 - Barbosi 7:08 - Tandarei 8:50 - Fetesti 9:17 - Medgidia 10:01 - Constanta 10:29

A 1934 7:00

Galati 7:00 - Barbosi 7:18 - Tecuci 8:37 - Birlad 9:23 - Crasna 9:53 - Vaslui 10:13 - Buhaiesti10:33 - Nicolina 11:22 - Iasi 11:29 - Pascani 12:48 - Dolhasca 13:06 - Veresti 13:23 - Suceava13:35 - Suceava Nord 13:46 - Gura Humorului Oras 14:54 - Vama 15:21 - Cimpulung Est15:39 - Cimpulung Moldovenesc 15:45 - Vatra Dornei 16:44 - Vatra Dornei Bai h 16:47 - Floreni 17:08 - Ilva Mica 18:21 - Salva 18:49 - Beclean pe Somes 19:14 - Dej Calatori 19:52 - Cluj Napoca 20:48

P 7364 7:35 Galati 7:35 - Barbosi 7:56 - Faurei 9:22 - Buzau 10:41P 7651 7:39 Galati 7:39 - Beresti 10:11 - Birlad 11:09P 7574 7:45 Galati 7:45 - Barbosi 8:08 - Tecuci 10:06 - Marasesti 10:35R 876 9:20 Galati 9:20 - Faurei 10:29 - Buzau 11:23 - Ploiesti Sud 12:19 - Bucuresti Nord 13:17P 5108 9:35 Galati 9:35 - Barbosi 9:56 - Faurei 11:41 - Buzau 13:00 - Focsani 14:54 - Marasesti 15:30

P 7002 12:57 Galati 12:57 - Barbosi 13:18 - Faurei 14:57 - Buzau 16:14 - Ploiesti Sud 17:46 - Brazi 17:58 - Bucuresti Nord 19:10

IC 574 13:40 Galati 13:40 - Faurei 14:51 - Buzau 15:47 - Ploiesti Sud 16:38 - Bucuresti Nord 17:21

1

P 7576 15:05 Galati 15:05 - Barbosi 15:28 - Tecuci 17:26 - Marasesti 17:54P 7366 15:32 Galati 15:32 - Barbosi 15:53 - Faurei 17:20 - Buzau 18:36P 7653 16:28 Galati 16:28 - Beresti 19:10 - Birlad 20:08

P 8214 16:36 Galati 16:36 - Barbosi 16:57 - Faurei 18:29 - Tandarei 19:55 - Fetesti 20:29 - Medgidia 21:15 - Palas 21:53 - Constanta 22:03

IC 272 17:16 Galati 17:16 - Tecuci 18:41 - Birlad 19:18 - Vaslui 20:02 - Nicolina 20:58 - Iasi 21:03P 7578 17:23 Galati 17:23 - Barbosi 17:46 - Tecuci 19:44 - Marasesti 20:12R 874 17:45 Galati 17:45 - Faurei 18:56 - Urziceni 20:03 - Bucuresti Nord 21:00P 7592 19:33 Galati 19:33 - Barbosi 19:56 - Tecuci 21:54P 7368 19:54 Galati 19:54 - Barbosi 20:15 - Faurei 21:44 - Buzau 23:02P 7655 20:14 Galati 20:14 - Beresti 22:59 - Birlad 23:55

Informatiile prezentate au un caracter pur orientativ.

Trenuri cu regim special

2

Cfr1.doc/sportSosiri Gala i

Rang Tren Ora sosire Din directia Restrictii P 7656 0:10 Birlad 20:30 - Beresti 21:24 - Galati 0:10P 7571 5:43 Marasesti 2:52 - Tecuci 3:16 - Barbosi 5:15 - Galati 5:43P 7652 6:10 Birlad 2:38 - Beresti 3:31 - Galati 6:10P 7361 6:31 Buzau 3:21 - Faurei 4:31 - Barbosi 5:58 - Galati 6:31P 7591 6:42 Tecuci 4:18 - Barbosi 6:13 - Galati 6:42P 7363 7:32 Buzau 4:29 - Faurei 5:43 - Barbosi 7:05 - Galati 7:32P 7573 9:16 Marasesti 6:27 - Tecuci 6:53 - Barbosi 8:49 - Galati 9:16

P 8213 11:17 Constanta 5:34 - Palas 5:41 - Dorobantu 6:05 - Medgidia 6:18 - Saligny Gr. Est 6:44 - Fetesti 7:18 - Tandarei 7:48 - Faurei 9:02 - Barbosi 10:49 - Galati 11:17

IC 575 11:38 Bucuresti Nord 8:00 - Ploiesti Sud 8:40 - Buzau 9:32 - Faurei 10:28 - Galati 11:38IC 271 12:05 Iasi 8:15 - Nicolina 8:19 - Vaslui 9:13 - Birlad 9:56 - Tecuci 10:37 - Galati 12:05P 7365 12:23 Buzau 9:09 - Faurei 10:23 - Barbosi 11:55 - Galati 12:23R 871 12:53 Bucuresti Nord 9:42 - Urziceni 10:36 - Faurei 11:43 - Galati 12:53P 7575 13:37 Marasesti 10:51 - Tecuci 11:17 - Barbosi 13:10 - Galati 13:37P 5105 16:22 Marasesti 10:45 - Focsani 11:16 - Buzau 12:44 - Faurei 14:19 - Barbosi 15:55 - Galati 16:22

A 1671 17:08 Bucuresti Nord 13:03 - Ploiesti Sud 13:46 - Buzau 14:49 - Faurei 15:49 - Barbosi 16:46 - Galati17:08

P 7654 18:01 Birlad 14:08 - Beresti 15:03 - Galati 18:01IC 573 18:21 Bucuresti Nord 15:13 - Faurei 17:11 - Galati 18:21P 7577 18:36 Marasesti 15:44 - Tecuci 16:10 - Barbosi 18:08 - Galati 18:36P 7367 18:58 Buzau 15:45 - Faurei 17:01 - Barbosi 18:31 - Galati 18:58

R 733 21:38 Brasov 16:30 - Predeal 17:00 - Ploiesti Vest 18:21 - Ploiesti Sud 18:28 - Buzau 19:24 - Faurei 20:24- Galati 21:38

A 1871 22:18 Constanta 18:25 - Medgidia 18:53 - Fetesti 19:34 - Tandarei 20:01 - Barbosi 21:55 - Galati 22:18R 873 22:43 Bucuresti Nord 19:00 - Ploiesti Sud 19:41 - Buzau 20:36 - Faurei 21:34 - Galati 22:43A 1933 22:53 Cluj Napoca 9:18 - Dej Calatori 10:12 - Beclean pe Somes 10:39 - Salva 11:04 - Ilva Mica 11:38 -

1

Vatra Dornei Bai h 13:07 - Vatra Dornei 13:12 - Cimpulung Moldovenesc 14:10 - Cimpulung Est14:17 - Vama 14:32 - Gura Humorului Oras 14:57 - Suceava Nord 15:47 - Suceava 16:07 - Veresti16:20 - Dolhasca 16:37 - Pascani 17:01 - Iasi 18:10 - Nicolina 18:30 - Buhaiesti 19:17 - Vaslui19:40 - Crasna 19:55 - Birlad 20:28 - Tecuci 21:11 - Barbosi 22:30 - Galati 22:53

A 1971 23:17

Timisoara Nord 6:06 - Arad 7:11 - Radna 7:52 - Savirsin 8:34 - Ilia 9:06 - Deva 9:28 - Simeria 9:39 - Sibot 10:08 - Vintu de Jos 10:25 - Alba Iulia 10:34 - Teius 10:52 - Aiud 11:06 - Razboieni 11:26 - Ludus 11:59 - Tirgu Mures 12:44 - Deda 13:56 - Gheorghieni 15:43 - Izvoru Oltului 16:15 - Siculeni 16:36 - Miercurea Ciuc 16:46 - Siculeni 17:09 - Ghimes 18:20 - Comanesti 18:57 - Adjud20:21 - Marasesti 20:52 - Tecuci 21:26 - Barbosi 22:55 - Galati 23:17

P 7369 23:30 Buzau 20:16 - Faurei 21:30 - Barbosi 23:03 - Galati 23:30Informatiile prezentate au un caracter pur orientativ.

Trenuri cu regim special

2

Plecari Gala i

Rang Tren Ora plecare In directia Restrictii

P 7572 4:45 Galati 4:45 - Barbosi 5:08 - Tecuci 6:54 - Marasesti 7:25P 7362 5:05 Galati 5:05 - Barbosi 5:26 - Faurei 6:52 - Buzau 8:18A 1672 5:45 Galati 5:45 - Barbosi 6:02 - Faurei 7:05 - Buzau 8:05 - Ploiesti Sud 9:02 - Bucuresti Nord 9:45

A 1972 5:52

Galati 5:52 - Barbosi 6:10 - Tecuci 7:29 - Marasesti 8:02 - Adjud 8:38 - Comanesti 9:54 - Ghimes 10:35 - Siculeni 11:30 - Miercurea Ciuc 11:39 - Siculeni 12:02 - Izvoru Oltului 12:24 -Gheorghieni 12:56 - Deda 14:39 - Tirgu Mures 15:57 - Ludus 16:47 - Razboieni 17:08 - Aiud17:42 - Teius 17:57 - Alba Iulia 18:17 - Vintu de Jos 18:27 - Sibot 18:44 - Simeria 19:11 - Deva 19:22 - Ilia 19:44 - Savirsin 20:15 - Radna 20:53 - Arad 21:23 - Timisoara Nord 22:29

IC 572 6:02 Galati 6:02 - Faurei 7:13 - Bucuresti Nord 9:15R 734 6:45 Galati 6:45 - Faurei 7:58 - Buzau 8:55 - Ploiesti Sud 9:48 - Predeal 11:31 - Brasov 12:02A 1872 6:52 Galati 6:52 - Barbosi 7:08 - Tandarei 8:50 - Fetesti 9:17 - Medgidia 10:01 - Constanta 10:29

A 1934 7:00

Galati 7:00 - Barbosi 7:18 - Tecuci 8:37 - Birlad 9:23 - Crasna 9:53 - Vaslui 10:13 - Buhaiesti10:33 - Nicolina 11:22 - Iasi 11:29 - Pascani 12:48 - Dolhasca 13:06 - Veresti 13:23 - Suceava13:35 - Suceava Nord 13:46 - Gura Humorului Oras 14:54 - Vama 15:21 - Cimpulung Est15:39 - Cimpulung Moldovenesc 15:45 - Vatra Dornei 16:44 - Vatra Dornei Bai h 16:47 - Floreni 17:08 - Ilva Mica 18:21 - Salva 18:49 - Beclean pe Somes 19:14 - Dej Calatori 19:52 - Cluj Napoca 20:48

P 7364 7:35 Galati 7:35 - Barbosi 7:56 - Faurei 9:22 - Buzau 10:41P 7651 7:39 Galati 7:39 - Beresti 10:11 - Birlad 11:09P 7574 7:45 Galati 7:45 - Barbosi 8:08 - Tecuci 10:06 - Marasesti 10:35R 876 9:20 Galati 9:20 - Faurei 10:29 - Buzau 11:23 - Ploiesti Sud 12:19 - Bucuresti Nord 13:17P 5108 9:35 Galati 9:35 - Barbosi 9:56 - Faurei 11:41 - Buzau 13:00 - Focsani 14:54 - Marasesti 15:30

P 7002 12:57 Galati 12:57 - Barbosi 13:18 - Faurei 14:57 - Buzau 16:14 - Ploiesti Sud 17:46 - Brazi 17:58 - Bucuresti Nord 19:10

IC 574 13:40 Galati 13:40 - Faurei 14:51 - Buzau 15:47 - Ploiesti Sud 16:38 - Bucuresti Nord 17:21

1

Plecari Gala i

Rang Tren Ora plecare In directia Restrictii

P 7572 4:45 Galati 4:45 - Barbosi 5:08 - Tecuci 6:54 - Marasesti 7:25P 7362 5:05 Galati 5:05 - Barbosi 5:26 - Faurei 6:52 - Buzau 8:18A 1672 5:45 Galati 5:45 - Barbosi 6:02 - Faurei 7:05 - Buzau 8:05 - Ploiesti Sud 9:02 - Bucuresti Nord 9:45

A 1972 5:52

Galati 5:52 - Barbosi 6:10 - Tecuci 7:29 - Marasesti 8:02 - Adjud 8:38 - Comanesti 9:54 - Ghimes 10:35 - Siculeni 11:30 - Miercurea Ciuc 11:39 - Siculeni 12:02 - Izvoru Oltului 12:24 -Gheorghieni 12:56 - Deda 14:39 - Tirgu Mures 15:57 - Ludus 16:47 - Razboieni 17:08 - Aiud17:42 - Teius 17:57 - Alba Iulia 18:17 - Vintu de Jos 18:27 - Sibot 18:44 - Simeria 19:11 - Deva 19:22 - Ilia 19:44 - Savirsin 20:15 - Radna 20:53 - Arad 21:23 - Timisoara Nord 22:29

IC 572 6:02 Galati 6:02 - Faurei 7:13 - Bucuresti Nord 9:15R 734 6:45 Galati 6:45 - Faurei 7:58 - Buzau 8:55 - Ploiesti Sud 9:48 - Predeal 11:31 - Brasov 12:02A 1872 6:52 Galati 6:52 - Barbosi 7:08 - Tandarei 8:50 - Fetesti 9:17 - Medgidia 10:01 - Constanta 10:29

A 1934 7:00

Galati 7:00 - Barbosi 7:18 - Tecuci 8:37 - Birlad 9:23 - Crasna 9:53 - Vaslui 10:13 - Buhaiesti10:33 - Nicolina 11:22 - Iasi 11:29 - Pascani 12:48 - Dolhasca 13:06 - Veresti 13:23 - Suceava13:35 - Suceava Nord 13:46 - Gura Humorului Oras 14:54 - Vama 15:21 - Cimpulung Est15:39 - Cimpulung Moldovenesc 15:45 - Vatra Dornei 16:44 - Vatra Dornei Bai h 16:47 - Floreni 17:08 - Ilva Mica 18:21 - Salva 18:49 - Beclean pe Somes 19:14 - Dej Calatori 19:52 - Cluj Napoca 20:48

P 7364 7:35 Galati 7:35 - Barbosi 7:56 - Faurei 9:22 - Buzau 10:41P 7651 7:39 Galati 7:39 - Beresti 10:11 - Birlad 11:09P 7574 7:45 Galati 7:45 - Barbosi 8:08 - Tecuci 10:06 - Marasesti 10:35R 876 9:20 Galati 9:20 - Faurei 10:29 - Buzau 11:23 - Ploiesti Sud 12:19 - Bucuresti Nord 13:17P 5108 9:35 Galati 9:35 - Barbosi 9:56 - Faurei 11:41 - Buzau 13:00 - Focsani 14:54 - Marasesti 15:30

P 7002 12:57 Galati 12:57 - Barbosi 13:18 - Faurei 14:57 - Buzau 16:14 - Ploiesti Sud 17:46 - Brazi 17:58 - Bucuresti Nord 19:10

IC 574 13:40 Galati 13:40 - Faurei 14:51 - Buzau 15:47 - Ploiesti Sud 16:38 - Bucuresti Nord 17:21

1

P 7362, P 7576 şi P 7366 nu circulă sâmbătă, duminică şi de sărbătorile legale;A 1872 circulă, în perioada 11 decembrie 2005 - 10 iunie 2006, doar vineri, sâmbătă, duminică şi luni;IC 272 nu circulă în perioada închiderilor de linie.

P 7571, P 7365 şi P 7369 nu circulă sâmbătă, duminică şi de sărbătorile legale;A 1871 circulă, în perioada 11 decembrie 2005 - 10 iunie 2006, doar vineri, sâmbătă, duminică şi luni;IC 271 nu circulă în perioada închiderilor de linie.

Arhi

va "V

.L."

Page 11: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[ImobIlIareSâmbătă - Duminică, 10 - 11 Decembrie 2005

11vIaţa lIberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

SpaţIu excepţIonal, central, 900 mptelefon 460620, între orele 9,00-16,00

De închIrI

at

900 mp, treI IntrărI, Scară centrală, încălzIre proprIetelefon 460620, între orele 9,00-16,00

ofert

ă Spe

cIală

PrestãriServicii

VânzãriSpaþii comerciale

CumpãrãriTerenuri

VânzãriTerenuri

VânzãriCase

SchimburiImobiliare

Închirieri - CereriApartamente

Închirieri - OferteApartamente

VânzãriGarsoniere

Vânzãri1 cameră

Vânzãri2 camere

Vânzãri3 camere

Vânzãri4 - 5 camere

Cumpărări1 cameră

Cumpărări2 camere

Cumpărări3 camere

Închirieri - CereriSpaţii comerciale

Închirieri - OferteSpaţii comerciale

Piaþa Imobiliarã

Mica PublicitatelAvantajos, vând garsonieră, preţ negociabil. Tel. 0744390297. (001557)lVând garsonieră Micro 40 Mehid 1, grup sanitar propriu, gresie, faianţă, apometre, tâmplărie de Al la inte-rior, parchet, curată, 350 mil. Telefon 0721323039. (000925)lVând garsonieră Ţiglina 1, bl. A, et. 2. 0744427851. (009918)lGarsonieră Ţiglina 1, bl. I4, parter, 570 mil. 0721885724. (007717)lVând garsonieră Micro 19, bl. G5 (ne)mobilată. Telefon 0743376231. (0041564)lVând garsonieră Micro 19, G5, 18.000 RON. Tel. 0743073068. (000187)lGarsonieră Ţiglina , A3, parter, amenajată, 76.000 RON, urgent. 0745648737, 467772. (001604)

lVând apartament 1 cameră mo-bilată PS-uri. Telefon 325114. (001561)lVând apartament o cameră în Siderurgiştilor Vest, magazinul General şi Nae Leonard cu gresie, faianţă, parchet, termopan, apome-tre, preţ 500 mil. Telefon 0742884075, 0723920556. (9708528)lVând apartament o cameră în Mazepa 2 şi Portului cu centrală ter-mică, aer condiţionat, gresie, faian-ţă, parchet, termopan, apometre, preţ 600 mil. Telefon 0742884075, 0723920556. (9708528)lVând apartament o cameră Ţiglina 1. Tel. 0727118944. (001262)lVând apartament 1 cameră, I.C. Frimu, 42 mp. Tel. 326008, 0727706691. (001357)lVând apartament 1 cameră Micro 38, et. 4, izolaţie bună, apometre, gre-sie, faianţă, parchet nou, curat, preţ 550 mil. Telefon 0744247891. (001368)lVând apartament 1 cameră, zona Port4-10, S=38,14 mp, 700 mil. ne-gociabil. Tel. 411823, 0721428492. (009974)lPf vând apartament 1 cameră, et. 1, îmbunătăţit, liber, preţ 530 mil. Telefon 0740349158. (000112)l1 cameră I.C. Frimu, 3/4, curat, liber. 0726266616. (007717)

lPf vând apartament 2 camere Mazepa II, et. 3, curat, liber, zonă deosebită. 0722642700. (009618)lVând apartament Micro 19, bl. D4, et. 3. Tel. 0747581795. (000068)lPf vând apartament 2 camere Centru negociabil. 0740693215. (009798)lVând apartament 2 camere Tg. Bujor. Rel. la tel. 0745623778. (009838)lVând apartament 2 camere curat+-magazie eliberabil urgent, Tg. Bujor. Tel. 0744586884. (009839)l2 dec. 3/4, Piaţă, 1,050 mld negocia-bil. 435572, 0746752548. (001220)lVând apartament 2 camere par-ter cu 2 balcoane, zona Lic Auto. Tel. 0740770062. (001224)lVând apartament 2 camere Centru. Tel. 453708. (009875)lVând apartamente la mansardă. 0721064926, 0742819084. (001316)l2 camere Micro 19, et. 1, îmbunătă-ţit, 840 mil. 0742676600. (001328)lVând 2 sdec. Micro 38, stradal, pe est, et. 1, liber. Tel. 0745883352. (009892)lApartament 2 camere dec. dea-supra Elvila, avantajos. 0747235426. (001362)lVând apartament 2 camere sdec. la parter, cu balcon, Micro 17. Tel. 0747419746. (001432)lPf vând 2 dec. ultracentral, 4/4, Spicul, panoramă deosebită, 950 mil. fix. Tel. 443578. (000070)lVând apartament 2 camere dec, p/4, mobilat cu centrală Micro 17 negocia-bil. Telefon 446152. (000053)lVând 2 camere 8/10, Mazepa, Ancora, centrală proprie, balcon în-chis, 33.000 E. 0747089407. (000103)l2 dec. Micro 21, R-uri, et. 3, 900 mil. negociabil. Accept credit. 314884, 0746549162. (11/05BC554)

Pentru investitori! 2 camere Ţiglina 1, et. 1, complet mobilat şi utilat modern, AC, mochetă, rulouri ex-terioare lemn, balcon zidit, uşă metalică, 900 mil. lei. Doresc să ră-mân chiriaş termen lung. Telefon 0744492266. (12.05MR13)

l2 camere Mazepa 2, gresie, faianţă, parchet, et. 2/4. 433102, 0722274584. (000127)lUrgent 2 sdec. Ţig. I, 3/4, liber, 680 neg. Tel. 433083, 0720699771. (12.05P-C06)

lUrgent 2 sdec. Micro 40, L-uri, 650 neg. Tel. 433083, 0720699771. (12.05P-C06)lVând apartament BR-uri, 9/10, 55 mp, negociabil. Tel. 461939, 0743968217. (009771)l2 camere dec. BR-uri, 8/10, 120.000 RON. 0745073972. (001234)lVând apartament 2 camere Micro 20, 7/10 sau schimb cu apartament 1 cameră + diferenţă, preţ negocia-bil fără agenţii. Tel. 499378 după ora 17,00, 0723920703. (001091)lApartament stradal Brăilei zona băncilor, parter. 419813, 0744604952. (000093)lVând apartament 2 camere N. Leonard. Tel. 474357, 0744785637. (001541)lVând apartament 2 camere Micro 40. 427421. (001541)l2 dec. Mazepa 2/4, 1.200.000.000 li-ber. 0726787528. (007717)l2 dec. SV 2 balc. 2/4, 1.150.000.000. 0726787528. (007717)l2 dec. Micro 20, 1/10, 1 mld. 438212, 0726787528. (007717)l2 dec. Micro 21, 3/4, 950.000.000 negociabil. 438212, 0726787528. (007717)l2 sdec. Micro 38, et. 3. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)l2 sdec. Centru, et. 3. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)l2 dec. Centru, liber. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)l2 cam. Micro 17, liber. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)lVând apartament 2 camere Ţiglina 1, la PS-uri, îmbunătăţit, preţ 29.000 E, negociabil. Tel. 0747163506. (001600)l28.000 E apartament ultradotat, dec. Micro 20, Brăilei. 0743146523. (001605)l28.000 E apartament ultradotat dec. Micro 20, Brăilei. 0740882072. (001605)lUrgent 2 camere, Sid Vest, g, f, p, termopan, impecabil, liber. 0743878148. (00196)lVând/schimb2 camere et. 2, liber, Ţiglina 3. 0743428761. (001614)

lVând apartament 3 camere dec. Telefon 0741792408. (009826)l3 dec. 3/4, I.C. Frimu, 1.200 neg. 435572, 436101. (001219)lVând apartament 3 camere dec. et. 4, Piaţa Centrală, bl. Carpaţi. Tel. 468132. (009978)lVând apartament 3 camere str. Domnească, vizavi de Modern, uti-lat, mobilat de lux. Tel. 0746163701. (001380)lVând/schimb 3 camere cu 2 plus diferenţă, preţ 1400 RON negociabil. 480547. (001402)lVând ap. 3 camere N. Leonard S3. Tel. 472991. (001511)l3 dec. I.C. Frimu, 2/4, liber, curat. 0745286616. (007717)l Urgent 3 dec. 2 balc., Micro 13B, li-ber, 900 neg. Tel. 433083, 0720699771. (12.05PC06)lVând apartament 3 camere Mazepa 2, DL, p/8, pt. privatizare, 65.000 E. 0745951933. (12.05bc593)lVând apartament 3 camere Ţiglina 2, B, p/4, privatizare, 80.000 E. 0745951933. (12/05BC593)lSe scumpesc apartamentele! Pf apartament 3 camere, et. 1, recent re-novat, full Ţiglina 3 în spatele Comp. Siretul, suport cv acte notariat, fff urgent, başcă 33 mp, 100.240 RON. 0740253141, 478428. (000155)lVând urgent apartament Micro 21, 120.000 RON negociabil. Telefon 326803. (000148)lVând 3 camere Pescăruş. Tel. 0721635129. (001545)l3 dec. SV 3/4, 1.100.000.000. 438212, 0726787528. (007717)l3 dec. I.C. Frimu, 3/4, 1.350.000.000 CT. 0726787528. (007717)lVând 3 sdec. K-uri, Micro 21, et. 1, preţ 800 mil. negociabil. Tel. 0741042130. (001597)l3 dec. Micro 17, et. 3, 85 mii. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)l3 dec. Mag. General, et. 3, 105 mii. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)lApartament ultracentral, du-plex, foarte avantajos. 0726448721. (001605)

l4 camere dec. Micro 17, 2 intrări, başcă + 2 cam. subsol, pretabil orice, instalaţie centrală, preţ 133 mii ne-gociabil. 0743084185, 0742066868. (000129)lVând ap. 4 camere Mazepa. Tel. 416158, după ora 18,00. (008049)lPf vând urgent apartament 4 came-re Micro 39B, et. 3. Tel. 0744776850, 0788500213. (009692)

lApartament 4 camere ct., termopa-ne, parter. 496134. (009790)lVând/schimb apartament 4 dec. 2/4, Micro 39A, bl. J8, ap. 22, îmbună-tăţit, cu 2 dec. + dif sau 3 + diferenţă. 0747406696. (001382)lVând apartament 5 camere îmbu-nătăţit. 0740832616, 317793. (001405)lVând apartament 4 camere Micro 20, bl. K, mobilat cu vedere la stradă. 0745648737. (000087)

lCumpăr urgent apartament 1 came-ră, garsonieră. 438381. (12/05/CS/06)lPf cumpăr apartament 1 cameră zona I.C. Frimu, Siderurgiştilor. Tel. 310107, după ora 16,00. (001411)lCumpăr urgent 1 cameră exclus agenţii. Tel. 473135. (001605)lDoresc apartament 1 cameră sau garsonieră orice etaj. Tel. 465002, 0747645801. (001612)

lCumpărător cu bani caut vânzător serios. Tel. 477292. (10/05/BC/526)lCumpăr urgent apartament 2 ca-mere, plata imediat. 475479. (12/05/CS/06)lPf cumpăr apartament 2 came-re, cu balcon, etaj intermediar, Micro 18, 19, 20, 21. Ofer 650 mil. 0744240052.(007717)lCumpăr apartament 2-3 came-re la blocurile Pin, Alun, Paltin. Tel. 0721886319. (12.05BC594)lPf cumpăr apartament 2 camere, cu banii în mână. Tel. 473135. (001605)lCumpăr urgent apartament cartier Dunărea şi etaj superior. Tel. 465002, 0747645801. (001612)lOfer 1 miliard imediat pen-tru apartament 2 camere I.C. Frimu, Siderurgiştilor. Tel. 465002, 0747645801. (001612)

lCumpăr 3, 4 camere dec., urgent. Tel. 436101, 0746474992. (001218)lCumpăr apartament la parter pentru privatizare. Tel.0744431899. (000091)lPf cumpăr apartament 3-4 camere, rog seriozitate. Tel. 473135. (001605)lUrgent cumpăr 3 camere sdec. ofer 1 miliard. Tel. 465002, 0747645801. (001612)lDoresc 3 camere Mazepa, Port, Ţiglina II, chiar şi ultimul etaj. Tel. 465002, 0747645801. (001612)lCumpăr apartament zonă cen-trală, Ţiglina, Mazepa. Tel. 465002, 0747645801. (001612)lCumpăr apartament I.C. Frimu şi Dunărea. Tel. 465002, 0747645801. (001612)

lVând casă + teren 1100 mp, toate uti-lităţile. Tel. 0742471561, 0788748836, 0740771986. (000963)lVând casă p+1 ultracentrală. Telefon 0744771892. (000978)lVând urgent casă zonă centrală 5 camere, 2 bucătării, garaj. Tel. 460473, 0723458206. (009663)lVând casă Barboşi. Telefon 0743243701. (009788)lVând casă Democraţiei nr. 60, 300 mp cu îmbunătăţiri. Tel. 411448, 0722859383. (009774)lVând casă nouă 2700 mp, teren, sat Lungoci, com. Fundeni. 0743309207. (009823)lVând vilă Vânători. Tel. 0766334231, 0741422611. (001285)lVând imobil central format din de-misol, parter, 3 etaje. Tel. 0744779364. (001296)lVând 512 mp cu casă demolabi-lă, apă, lumină, gaze. Tel. 480246, 0720088606, 0726942160. (009968)lVând casă Cerţeşti, jud. Galaţi, 200 mil. negociabil, 0,500 m. 462952, 0720755923. (001352)lVând casă Basarabiei nr. 99, urgent şi preţ negociabil. Telefon 414167. (000034)lVând urgent casă nouă ultracentral, pretabil privatizare. Telefon 415682. (001170)lVând casă nouă Movileni com. Şendreni, preţ 620 mil. lei. Tel. 826821, 0747851798. (001237)lCasă din BCA, Independenţa, ur-gent. 0744508320. (000097)lCasă nouă p+1, 800 mp, Bariera Traian DN 26, zona vile Vega, 190.000 E. 0744502929, 334183. (008696)lVând imobil Ştefan cel Mare St=1100 mp, C1=156 mp, C2=70 mp (spaţiu producţie), garaj 60 mp, 150.000 E. 492899. (000081)lVând casă modestă în zona Port St=160 mp. Tel. 0743089011, 0745932444. (12.05EXT48)lVând casă zona A. Vlaicu. Tel. 0723212364. (001350)

lVând casă 250 mp modern. Tel. 0721635129. (001546)lVând casă cu 4 camere, baie, garaj, beci, gaze, str. Muzicii 67A. Tel. 464025. (001577)

lSchimb apartament 3 camere, cf. I, Micro 20, et. 2, stradal, centrală termi-că şi multiple îmbunătăţiri, pentru va-rianta 2+1 cameră (exclus Aviaţie) sau vând. Tel. 0747506688, 0740038046, după ora 14,00. (000056)lDau la schimb garsonieră pentru doi tineri cu Dacia Papuc 5 locuri + diferenţă în rate, negociabil. Tel. 0236328764 orele 23,00-8,00. Tel. 0745428447. (000168)lSchimb casă Băleni curte 25 ari, vie 12 ari, canal, baie, WC, cablu telefon cu casă modestă Galaţi minim 100 mp. Tel. 330559, după ora 16,00. (001581)

lAg. Aris închiriază apartamente (ne) mobilate, comision zero proprietar. Tel. 438994, 0788502823. (10/05/BC/527)lDoresc să închiriez 1,2 camere, fără intermediari. Tel. 473135. (001605)lÎnchiriez urgent apartament sau spaţiu comercial. Tel. 465002, 0747645801. (001612)

lAg. Aris închiriază apartamente (ne) mobilate. Tel. 438994, 0788502823. (10/05BC527)

lAp. 2 cam. dec. Centru (Pibunni) 150 E, termen lung. 0723035223, 415622, 0740342920. (009777)

lApartament 1 cameră lux, regim scurt/hotelier. Telefon 0744793223. (001202)

l1 cameră, etaj 1, 50 mp, centra-lă, termopan, parchet, mobilat, la cheie, totul nou, blocurile noi Vega. 0726266616. (007717)

lÎnchiriez apartament o cameră, str. Siderurgiştilor. Tel. 0723587564. (001272)

lOfertă! Închiriez apartament 3 ca-mere ne/semimobilat cu centrală ter-mică şi alte îmbunătăţiri, zona Casei Roşii. Tel. 0740054430. (001282)

lÎnchiriez apartament 3 camere mo-bilat, utilat, preţ 140 E. Tel. 0740285073. (009933)

lÎnchiriez apartament 2 camere dec. nemobilate, Micro 16. Tel. 464919. (001413)

lPrimesc în gazdă str. 24 Ianuarie nr. 23. (001452)

lApartament cu o cameră, nemobi-lat. Tel. 322368. (001468)

lÎnchiriez garsonieră mobilată, bl. I2, Ţiglina 1. Tel. 0743020590. (001475)

lÎnchiriez apartament 3 camere par-ter, mobilat, vizavi stadion Oţelul. Tel. 313157, 0743528809. (001447)

lPf închiriez garsonieră A-uri, mo-bilată, situată Ţiglina 1. 0745544134. (000143)

lÎnchiriez o cameră cu dependinţe la casă particulară, singur în curte. Tel. 0722575580. (001437)

lPrimesc în gazdă la casă 2 băieţi. Telefon 427019. (001563)

lOfer spre închiriere apartament cu o cameră nemobilat. Tel. 0743016478, 472570. (001570)

lÎnchiriez/vând casă 3 camere, hol, garaj, baie, bucătărie. Telefon 418349. (000177)

lÎnchiriez dintr-un apartament 1 cameră, plata anticipat 3 luni. Tel. 497053, 0722141393. (000189)

lGarsonieră Ţiglina 1. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)

lGarsonieră Ţiglina 2. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)

lGarsonieră Micro 19. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)

lApartament o cameră, P. Centrală. Tel. 498750, 0740492621. (12/05PC04)

lÎnchiriez apartament Centru. Tel. 0747770115. (001579)

lDoresc să închiriez restaurant-piz-zerie, termen îndelungat, chiria lunar. 0744614980. (9708708)

lÎnchiriez spaţiu comercial 28 mp complex comercial, Ţiglina 1. Tel. 0722774144. (000991)

lÎnchiriez spaţiu comercial ultracen-tral 115 mp. 0742673449. (001089)

lÎnchiriez spaţiu 400 mp lângă Grădina Publică (magazinul de te-levizoare), preţ negociabil. Telefon 0740019589. (009864)

lÎnchiriez 2 spaţii centrale, 100 mp+25 mp. Tel. 0744779364. (001295)

lÎnchiriez spaţiu comercial 50 mp, lângă IREG, Siderurgiştilor. 0745207235. (001342)

lÎnchiriez spaţiu comercial lângă ca-sieria Renel. Tel. 0744677267. (001406)

lÎnchiriez spaţiu comercial modern amenajat, Siderurgiştilor între Doja şi Ireg 30 mp, plata pe 4 luni, 20 mil. lună, 6 luni, 16,5 mil/lună, 12 luni, 15 mil./lună şi 120 mp total sau parţial. 0746005341, 0723967608. (000042)

lÎnchiriez spaţiu amanet sau schimb valutar. 473895, 0744551855. (9708445)

lSpaţiu la curte, fost patiserie, 40+30 mp, 6 E/mp. 492899. (001057)

lVând teren str. Morilor 128. Telefon 0740272854. (000068)

lVând 90.000 mp în intravilanul lo-calităţii Vidra, jud. Vrancea, poziţie geografică deosebită, facilităţi apă, energie, canalizare, ideal pentru sat vacanţă, 3 E/mp. Tel. 0722388942, 0723385904. (008504)

lDN 26 teren Metro intravilan zona vile, 40 E/mp. 0744502929, 0722387376. (009300)

lTeren 425 mp Democraţiei, preţ avantajos. 0746617562. (009294)

lVând loc casă Lac Vânători 500 mp, gaz metan, apă. Tel. 0720083771. (0000783)

Vând teren 6000 mp intersecţie Gârboavele spre Tuluceşti deschi-dere DN 26, 123 mx47 m adânci-me preţ 6 E/mp. Tel. 0744907735, 344163. (001000)

lVând teren Micro 17, 1000 mp, preţ 100 $/mp. Tel. 0740556070. (009685)lVând 3 ha teren agricol com. Smârdan. Tel. 0741024211. (001147)lPf vând teren vizavi de Metro. 0722564311. (009828)lVând teren 1000 mp zona Metro, preţ 600 mil. Telefon 0740770062. (001223)lVând loc casă zona Fileşti, gaz, elec-tricitate, 500 mp, 7500 RON. Telefon 0746026110. (001291)lVând teren sat Costi. Tel. 0741389438. (001308)lVând spaţiu comercial 600 mp Complex Ţiglina 1. Tel. 0722205781. (009950)lVând urgent 2500 mp intravilan, drum centură-Cătuşa, cu posibilităţi construcţii şi amenajare bazin pisci-col, preţ 6 E negociabil. Tel. 478189, 0727881896. (9708912)lVând 21 ha teren Odaia Manolache. 0740049028. (001361)lVând teren arabil 5 ha, com. Smârdan. Tel. 0740402335. (001390)lVând pământ str. Arcaşilor, zonă rezidenţială, 600 mp. 0723844408. (6050166)lVând teren 700 mp lângă Metro, 15 E/mp şi teren 10.000 mp lângă Smârdan 5 E/mp vizavi de Atlas, lângă cazarmă. Tel. 0741533619. (9708926)lVând teren pentru construcţie casă. Tel. 325807, 0742589257. (009948)lVând teren 2000 mp, 700 mil. sat Costi. Tel. 448016, 417995. (001306)lVând teren casă com. Vânători. Tel. 0746039325. (001464)l5000 teren irigabil, pomi fructiferi, vie, extravilan Fileşti, 1 E/mp. 475288. (001463)lVând 1,5 ha teren intravilan Vânători, 800 mp teren intravilan Vânători. Tel. 435177. (000164)lVând teren. Tel. 0747945324. (000166)l7500 mp com. Valea Mărului, spre Mândreşti, drum asfaltat, pârâu. 0722452331. (001596)

lTeren Metro-Vânători. 0744692331. (09619)lCumpăr teren pentru locuinţă, ofer 35-50 mii E. 0744526371.(9708790)

Cumpăr teren agricol la Smârdan tarlaua 44, 45, 46, 47, 50, 51 şi Slobozia Conachi tarla 40, 41. Tel. 0722380199, 471313. (009898)

Cumpăr trei loturi teren a 1000 mp, cu o deschidere peste 20 m, pe str. Arcaşilor. Tel. 0744782950, 470923, 472114. (12.05CS14)

lVând spaţiu comercial situat în Moscu, Tg. Bujor. 0744586884. (9708520)

lVând consignaţie Micro 20, 2300 E. 0747511276. (001477)lVând/cedez magazin alimen-tar, 70 mp, dotat, amenajat, piaţă. 0744399688. (001325)lVând bar, chioşc Micro 17. Tel. 0745366880. (001494)lSC vinde dotări magazin alimen-tar. Rel. la tel. 461900, 0742130177. (9708449)

lAmenajări interioare, construc-ţii case (vile). Tel. 0747438971. (000098)lElectrician execut, repar, modific instalaţii electrice pentru case, apar-tamente, vile. 0741114619, 481686. (000130)lFilmări profesionale, efecte, fo-tografii. Tel. 324844, 0743549525. (001341)

INTERMEDIA comercializează şi execută în rate HIDROIZOLAŢII TERMOSUDABILE la cel mai avan-tajos raport preţ/calitate. 435746, 0788249810. (103.05BC528)

RATE FĂRĂ GIRANT!!! Tâmplărie aluminiu, PVC, geam termopan. 312166, 324235, 0722437530. (10.05BC525)

TÂMPLĂRIE ALUMINIU cu geam ter-mopan şi AMENAJĂRI INTERIOARE. Rate, garanţie. 490277, 0745922235. (10.05BC529)

lTaxi (Opel) Galaţi-Bucureşti (Otopeni). 0723921304, 444235. (009187)lFilmări video, DVD, CD, Muzică nunţi (DJ), Fotografii. 320159, 0744533119. (008443)lSC PROSOLAR confecţionează tâmplărie PVC (uşi) interioare, fere-stre, balcoane la cele mai mici preţu-ri. Tel. 471446, 320441, 0745516410. (9708786)

HIDROIZOLAŢII cu materiale per-formante, garanţie, rate. 490277, 0745922235. (10.05BC529)

lSocietate autorizată asigură reverifi-care metrologică, apometre, 135.000 lei/apometru. Relaţii la magazin Climaserv Micro 21 (lângă Agenţia Loto). Tel. 473026, 0741203377. (10.05BC530)

TÂMPLĂRIE PVC GEALAN. GARANŢIE 5 ANI. 490277, 0745922235, 0788716365, 0727089951. (10.05BC529)

Cabinet de consultanţă specializa-tă înfiinţează, modifică societăţi, obţine autorizaţii. Telefon 432613, 0722282050. (9712188)

lTransport persoane: Italia, Franţa, Spania, Portugalia la destinaţie. Tel. 0721293867, 0746210541, 0261770036. (11.05EXT89)lExpert contabil ţin evidenţe conta-bile, avantajos. Telefon 0744504470. (9712388)

Transport marfă 1,5-3,5 t, 12-30 mc. Tel. 0723717728. (000544)

Societăţi: constituiri, autorizări, ce-siuni! Fundaţii, asociaţii non-pro-fit, sindicate. 493440, 0721949205. (11/05/CS/59)

Constituiri societăţi, cesiuni, consultanţă, autorizaţii. 498739, 0742803025. (9708669)

lTransport internaţional Italia-Spania, rapid, confortabil. Tel. 0729230785, 0748930475. (000616)

lRaşchetat, montat parchet, lambriu-ri, placări rigips, hidroizolaţii, termoi-zolaţii. 0726835985. (9708626)

lTransport marfă 2 t. Tel. 0740682057. (000769)

lReparaţii frigidere, congela-toare, maşini spălat automate, domiciliul clientului, garanţie. 496406, 0722421075, 0741984870. (000844)

lExecut lucrări interioare: electrice, gresie, faianţă, zugrăveli. 0740098243. (009480)

lRAPID ŞI AVANTAJOS! Construcţii, amenajări interioare, tâmplărie alumi-niu cu geam termopan. 0740019962, 491879. (11.05IV150)

lRepar frigidere, congelatoa-re, maşini spălat automate, do-miciliu client, garanţie. 471743, 0741523857. (009561)

lRezidenţă în Belgia. Tel. 0722228821, 003248417470. (001092)

lExecutăm zugrăveli, raşchetăm par-chet, cercevele, rigips, faianţă. 421865. (009733)

lExecutăm zugrăveli, gresie, parchet, etc. 0742412856. (001135)

lExecutăm amenajări interioare, zu-grăveli, placări rigips, şape, tencuieli, gresie şi faianţă cu echipă de profesio-nişti. 422397, 0743583844. (001154)

lZugrăveli, faianţări, rigips, par-chet, lambriu. 437463, 0721331709. (009770)

lReparaţii frigidere, congela-toare la domiciliu, garanţie. Tel. 0742170898, 462212. (009858)

lSC construcţii şi amenajări inte-rioare, standarde europene, garan-ţii, calitate, profesionalism. Detaliul face diferenţa. 0744177571, 499814, 0742704302. (9708589)

lExecutăm garduri, balcoane, gri-laje, uşi metalice, găuri beton, mon-tăm rigips, gleturi, zugrăveli. 476581, 0745952003. (009878)

lCurse Bucureşti şi în ţară, Cielo. Telefon 0721528800. (009897)

lConstruim mansarde. 0721064926, 0742819084. (001317)

lAmenajări interioare gresie, faianţă, zidărie, rigips, zugrăveli, preţ avanta-jos. Tel. 324322, 0720359227. (001326)

lMontez faianţă, gresie, mozaic (100 lei/mp). Telefon 450559. (001117)

lReparaţii televizoare la domiciliul clientului. Tel. 0721889666. (001412)

lTransport marfă 1,5 t în ţară. Tel. 0745900592. (000012)

lTransport persoane Bucureşti şi în ţară, taxi Opel. Tel. 0747652239, 0721369077. (000033)

lExcursii zilnic Italia, Belgia, Germania, Franţa, Spania, vouche-re incluse. Garantăm trecerea, oco-lire Austria. 497860, 0747770233, 0722930333. (001259)

lCurse Bucureşti şi în ţară. Tel. 0745607440. (000017)

lExecutăm placări gresie, faianţă, gips carton, zugrăveli, tencuieli, lam-briu, ireproşabil. Tel. 0742217528. (000044)

lTransport marfă, Peugeot Boxer, avantajos, 2,5 t. 0742038335. (001460)

lMontez parchet, lambriu, tencuiesc, zidesc, zugrăvesc. Tel. 0743788619. (001454)

lZugrăvim, gresăm, faianţăm, rigip-săm, parchetăm. Tel. 0747881808. (001454)

lExecut gleturi, zugrăveli, tencuieli, gresii. Inf. 319232. (000051)

lExecutăm amenajări interioare, gre-sie, rigips, zidării, şape, parchet, zugră-vim. 0743428516, 438187. (000071)

lElectrician autorizat Renel execut in-stalaţii. 327829, 0746045199. (001473)

lMontez instalaţii sanitare, maşini de spălat, calorifere. 479752, 0744599515. (000134)

lTapiţez, repar canapele, fotolii, reca-miere, scaune. 0720875705. (001482)

lVerificări metrologice apometre în laborator autorizat 8 lei/apometru. SC Metrotehnic SRL, str. Domnească, bl. Ialomiţa. Telefon 497333. (11/05B-C583)

lRate!!! Tâmplărie aluminiu PVC, ca-litate. 312166, 324235, 0742350310. (10/05/BC/525)

lExecutăm orice lucrare tâmplărie lemn, urgent, ieftin. 0744395480. (008801)

lSC Parchet lemn masiv, recondiţio-nare, comercializare, şlefuire, lăcuire, scule ultraperformante. 0745636418. (9711623)

lInstalare şi depanare calculatoa-re, imprimante. Tel. 0722325013, 0746155847. (001175)

lIeftin! Rigipsări, faianţări, zugrăveli. 0746843782, 481007. (001539)

lIeftin şi rapid! Amenajări interioare, faianţări, zugrăveli. Calitate ireproşa-bilă. 0747530458. (001540)

lExecut lucrări de coşerit, coşar auto-rizat. Tel. 0740996384. (000174)

lCurse Galaţi-Otopeni şi ţară cu Opel Zafira. Tel. 0747080524. (001584)

lAcoperişuri (ţiglă, dulgherie, lam-briu). Telefon 0747466525. (001589)

lExecutăm la comandă geamuri şi uşi termopane, tencuieli, şape, zugrăveli, placări, rigips. 422397, 0743583844. (000175)

lEchipă de profesionişti execută con-strucţii case, vile, amenajări interioare, zugrăveli, placări rigips, gresie şi faian-ţă. 422397, 0743583844. (000175)

Rapid, executăm lucrări zugrăve-li, parchet, gresie, faianţă, rigips, confecţii metalice, tencuieli fini-sări. Tel. 0742397940, 0740338502, 0721305707. (009973)

Emailez căzi baie. Tel. 0744279983, 426766. (001560)

Arhi

va "V

.L."

Page 12: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[PublicitateSâmbătă - Duminică, 10 - 11 Decembrie 2005

12viaţa liberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

SPaţiu liber, elegant, 900 mP, în centrul comercial al galaţiuluitelefon 460620, între orele 9,00-16,00

închirier

e

Oferte deServiciu

Mica Publicitate

Ofertă de muncă şi posibilitatea deschiderii propriei afaceri în favoarea sănătăţii şi frumuseţii!

Pentru prima dată în România!

Prezentarea holding-ului internaţional „Vision International Group” va avea loc în data de

13.12.2005, ora 18.00, la adresa:

str. Siderurgiştilor nr. 1, Hotel „Galmondo” (lângă Stadion „Oţelul”), la Sala

de Conferinţe. GRĂBIŢI-VĂ!

Anun concurs pentru ocuparea pozi iei de

Economist

Cerin e: Studii superioare finalizate;

Cuno tin e de operare calculator (Office, Internet); Capacitate de comunicare i rela ii publice;

Capacitate de analiz i sintez ; Abilit i de lucru în echip ;

Minim 3 ani experien în domeniu; Disponibilitate pentru un program flexibil.

Dac sunte i interesa i v rug m s trimite i CV-ul, o scrisoare de inten ie i o

fotografie, în aten ia Directorului General, la adresa Str. Saturn nr. 32 Gala i sau la fax: 0236 – 46.46.56, e-mail: [email protected]

Societate Comercială angajează

personal cu experienţăpentru posturile de:

- CONTABIL DE GESTIUNE- GESTIONAR.

C.V.-urile se primesc la fax: 323.320, până la data de 10 decembrie inclusiv.

Numai persoanele selecţionate vor fi

contactate.

GRUPUL DE FIRME W.B.C.selecţionează personal (bărbaţi) pentru funcţia de AGENT PAzĂ în condiţiile Legii nr. 333/2003. Facilităţi la angajare:

- fişa medicală - gratuită;

- curs de formare profesională „agent pază şi ordine” - gra-tuit.

Se oferă salariu motivant.

Relaţii suplimentare: luni - vineri, între orele 8,00-12,00 şi 13,00-18,00, la telefon 322200 sau la sediul din str. Mihai Bravu nr. 44.

SC PORT BAzINUL NOU SA str. Basarabiei nr. 1, angajează agenţi de pază, pentru forţa de securitate a facilităţii portuare, în următoarele condiţii:- fără antecedente penale - cazier;- curs calificare agent pază absolvit;- domiciliul stabil în Galaţi;- permisul de conducere reprezintă un avantaj;- vârsta maximă de până la 30 ani.Cererile se depun la serv. Resurse Umane până la data de 13.12.2005, ora 16,00.Interviul şi testarea vor avea loc în data de 14.12.2005, ora 9,00.

lAngajăm operator PC cu expe-rienţă în tehnoredactare. Telefon 492530.lSocietate comercială angajează şofer profesionist, bucătari şi ajutor de bucătar.Tel. 462516. (001606)lSC Broca angajează tinichigii şi ucenici tinichigii. Tel. 325316. (9709057)lPROMOŢIE. De sărbători Şcola de şoferi STAR reduce taxele cu 30% (700.000 LEI VECHI). Telefon 463220, Complex Comercial Ţiglina I. (11/05/MR/29)lAngajăm vânzători stradali pre-să, comision atractiv. Relaţii tel. 460395, str. Tecuci nr. 3, bl. V3, tronson 2 (sector Difuzare).lBingo Europa angajează ospătăriţe. Selecţia astăzi la ora 12,00. La sediul firmei. (12.05BC594)lAngajez operatoare video chat, con-diţii excelente, salariu atractiv, pro-gram flexibil. 0746171325. (9711680)lAngajări domeniu videochat. Cunoscătoare engleză. Posibilităţi mari de câştig, seriozitate. CV [email protected]. 0721074447. (008062)lSC angajează confecţioneri textile cu experienţă în maşini de cusut indu-striale. Condiţii avantajoase. Relaţii la tel. 497667. (9712363)lSC angajează sudori, lăcătuşi şi ne-calificaţi interviurile au loc zilnic între orele 12,00-14,00, în str. Traian nr. 187. Telefon 0723062259.(9708662)lAngajez vânzătoare cu experienţă magazin alimentar Micro 19, salariu 4.200.000 net. 0744614980. (9708709)lSC Almaterm angajează montatori tâmplărie PVC. Cerinţe: minim de ex-perienţă şi seriozitate. Telefon 492744. (9708501)

lSC Extreme Tin-Tin SRL angajează: persoană dinamică pentru poziţia de reprezentant vânzări în domeniul IT. Se cer: bune cunoştinţe IT, seriozitate, experienţa în vânzări IT constituie un avantaj. Trimiteţi un CV şi o scrisoare de intenţie la nr. de fax 461057 sau pe adresa de email: [email protected] până pe data de 10 decem-brie 2005 inclusiv. (11/05/MR/33)lSC Andrada SRL angajează: 1. agenţi de vânzări pentru divizia cosmetice, permis de conducere B, fără ante-cedente; minim studii medii, stagiul militar satisfăcut, disponibilitate pen-tru program prelungit; 2. supervizor zonă. permis de conducere categ. B, fără antecedente, studii superioare, experienţă într-o poziţie similară mi-nim 2 ani, stagiul militar satisfăcut, disponibilitate pentru program pre-lungit. Trimiteţi CV şi scrisoare de in-tenţie la numărul de fax 471225 sau pe adresa de email: [email protected] până pe data de 10 decembrie 2005, inclusiv. Vă rugăm specificaţi poziţie pentru care optaţi. (11/05/MR/33)lSupermarket Domnească 212 anga-jează 2 vânzătoare. Interviul după ora 13,00. (009667)l Angajez menajeră, menaj complet. Telefon 0741082241. (12/05EXR13)lRestaurant Hazard angajează ospă-tari şi bucătari pizza cu experienţă. Relaţii zilnic ora 8,30, str. Bralei, bl. A5A6. (009718)lAll Steel Trading SRL angajează sudori (Mig-Mag). Relaţii suplimen-tare la tel. 0236325301, 0236325302. (9708505)lAngajăm coafeză, cosmeticiană, ma-nichiuristă. Tel.494677. (009772)lPizzerie angajează muncitori în bu-cătărie şi vânzători. Tel. 0745888718, după ora 10,00. (9708591)lAngajăm maistru construcţii civile, zugravi, zidar, dulgher, montator ri-gips, fierar betonist. Tel.0742884075, 0723920556. (9708529)

lSC Comprim angajează operatoare copiator. CV-urile se depun la sediul din str.Gării nr. 64. Tel. 0746252252. (9708587)lFirmă distribuitoare vopseluri şi decoraţiuni angajează reprezentant vânzări zona Galaţi-Brăila. Cerinţe: studii superioare; experienţă vânzări minim 1 an; permis conducere. Salariu fix + comision. CV la fax 0237/230190. (12.05Ext17m)lAngajăm vânzătoare cu experienţă pentru magazin alimentar. Rugăm se-riozitate. Rel. tel.473740, 0747578347. (9708575)lAngajez bucătar la Class 2004, în Smârdan. Tel. 0743731131. (009831)lSC angajează vânzătoare gestionar, studii economice. Relaţii tel. 472224, 0744663046. (9708519)lAngajez frizer, coafeză cu experien-ţă. Tel. 325146. (009911)lLaborator de tehnică dentară an-gajează tehnician dentar. Tel. 432573, 0743412408. (001278)lAngajez frizeriţă, coafeză. Tel. 0740885199. (009893)lAngajez personal langoşerie. Tel. 0746223700. (009917)lAngajez supraveghetori sală fitness-culturism. Tel. 0745642631. (001337)lVrei permis auto? Instructor cu expe-rienţă şcolarizez elevi, preţ 3.500.000, plata în rate. Tel. 334252, 0788307591. (001344)lSC Autopas angajează secretară, CV + scrisoare de intenţie se depun la se-diul din str. Brăilei nr. 126. Relaţii supli-mentare la tel. 414664. (9708550)lSocietate comercială angajăm pa-tru fochişti autorizaţi ISCIR - centrale pe gaz metan pentru Galaţi. Detalii la telefoanele 0744494331, 0236312718. (001310)lAngajez şofer maxi-taxi. Tel. 0741212545. (009942)lAngajez vânzător bar-sifonărie. Tel. 0722795702. (009959)lStella Azzura angajează şofer tir. CV la fax 316869, str. Tecuci 88. (12.05P-C09)lAngajăm mecanici, lăcătuşi indife-rent de vârstă, posesori permis auto. Tel. 312665. (9708905)

lAngajăm necalificaţi construcţii, amenajări interioare, hidroizolaţii. Tel. 0726835985. (9708915)lSCHON LINE - DEPOZIT PROFILE ŞI ACCESORII PENTRU TÂMPLĂRIE PVC angajează personal gestiune + fac-tuare, interviu sâmbătă 10 decembrie, orele 14,00-17,00 la depozitul firmei în incinta Complex MARIANO, laterala stângă. Ultimul depozit pe dreapta. Relaţii la tel. 0234514415, 0745547547, 0788010010. (12.05PC07)lAngajez vânzător platformă staţie Peco. Tel. 472399. (9708408)lSC angajează vânzătoare magazin alimentar preferabil cu experienţă. Relaţii după ora 16,00. Tel. 0741246233. (001396)lAngajez profesor limba italiană. Tel. 0729243069. (000003)lSC Orizont Beta angajează muncito-ri pentru următoarele posturi: prelu-crări geamuri şi oglinzi (fazetare, şle-fuire), cabină şablare geam, confecţii geam termoizolant, geamgii cu expe-rienţă. Depunere CV şi preselecţii str. Siderurgiştilor, bl. SD6B la magazinul Beta Center. (9708921)lSalon de înfrumuseţare angajează frizeri sau primeşte ucenici pentru fri-zerie. Relaţii la 314888. (000006)lAngajez vânzătoare tarabă, comerţ stradal. Tel. 325828. (001416)lAngajez şofer cat. B, C. Tel. 0744546155. (000008)lSC angajează şef serviciu financiar contabilitate. Cerinţe: studii supe-rioare economice, profil contabilita-te. Curriculum Vitae se primesc până la data de 12.12.2005, la fax 460062, 460021 sau la sediul societăţii din stra-da Moruzzi nr. 19. (12.05EXT36m)lAngajez în domeniul videochat, salariu între 500-1000 USD, condiţii de lux, seriozitate. Tel.0746171325. (9708922)lAngajez vânzători şi măcelari pentru magazin alimentar. Tel. 0723524422. (000023)lBobi Stil angajează operator fac-turare, absolventă 2005. Tel. 319445, 0744709921. (001421)lAngajez pizzar. Tel. 0726155760. (000040)

lVrei produse cosmetice mai ieftine, vrei să devii reprezentant Avon? Tel. 441988, 0742005068. (9708407)lAngajez doi şoferi pentru taxi cu atestat. Tel. 0742243807. (000055)lSocietate comercială angajează vânzătoare chioşc. Tel. 0745676975. (001455)lAtelier auto angajăm mecanic auto şi vopsitor auto cu experienţă. Tel. 0745158846. (000066)lAngajez supraveghetor sală fit-ness, culturism. Tel. 0746429284, 0746133646. (001469)lSpălătorie auto angajează personal pentru calificare spălător, str. Tecuci 146 la semafor cu bdul G. Coşbuc. Tel. 468550. (9708431)lSC Sheriff Alert SRL angajează agen-ţi pază pentru Obiectiv Metro Galaţi. Relaţii tel. 0740159069, 0788163951. (9708435)lAngajăm tâmplari şi şoferi categoria B, C, E. Tel. 0236334045. (001501)lAngajez îngrijitor animale în Galaţi. Ofer cazare şi masă. Tel. 0745397526. (000105)lAngajez vânzători stradali, casete audio. Tel. 074476410. (001510)lInternaţional CPI Security selecţio-nează agenţi de pază conform Legii 333/2003 pentru obiective comer-ciale, condiţii de muncă şi salarizare atractive. Interviul va avea loc în data de 12.12.2005 între orele 10,00-16,00, în strada Nae Leonard nr. 21, bl. R1, parter. Relaţii la tel. 0747225902, 0724719499. (9709102)

lSocietate comercială angajează eco-nomist cu experienţă cunoscător pro-gram Light 2000. CV fax 0236406150. (12.05BC596)lSC angajează tâmplar mobilier PAL cu experienţă, salarizare motivantă. Tel. 478797, 0745079773. (9708935)lSC Drumuri şi Poduri SA Galaţi anga-jează, prin concurs, şef secţie drumuri în municipiul Tecuci. Condiţii de parti-cipare: studii superioare, specialitatea drumuri şi poduri, vechime minimă în domeniu 5 ani, domiciliu stabil în municipiul Tecuci. Concursul va avea loc în data de 22 decembrie 2005. Informaţii suplimentare se obţin la se-diul societăţii din Galaţi, str. Al.I. Cuza nr. 55 sau la telefon 460131. (9709051)lAngajez vânzătoare cu carte de muncă. Relaţii la tel. 310132. (001544)lSocietate comercială angajează confecţioneri textile şi călcători. Tel. 312528. (9708941)lCasa Software caută programatori cu experienţă VC ++, C Sharp şi Java. Trimiteţi CV-uri la [email protected]. (9708417)lSocietate comercială angajează di-rector zonal, inginer/maistru în con-fecţii metalice, inginer/maistru con-strucţii civile şi industriale, inginer/maistru sudor, sudor electric CO2 sau autogen,lăcătuş confecţii metalice, draglinist, mecanic încărcător frontal, zidari, rigipsari, dulgheri, fierar-beto-nişti, zugravi, izolatori, tinichigii, insta-latori, tâmplar PVC şi aluminiu. Se ofe-ră pachet salarial atractiv. Tel. 494476, 0726041014. (11/05/ext.195)

lUrgent Italia, croitorese, menajere şi îngrijire bătrâni. Telefon 0720189171. (009145)lAngajez 2 şoferi cat. B pentru Dacia Papuc, carte de muncă, rog seriozitate. Tel. 0788338645, 470583. (9709104)lAngajăm bucătăreasă. Tel. 473895, 0744551855. (9709105)lAngajez vânzătoare, tranşatori, con-diţii de muncă excelente, salarii atrac-tive. Tel. 0722589905, 0745762691, 455223, după ora 16,00. (001572)lAngajez vânzătoare cu experien-ţă pentru fast-food. Tel. 0747397841. (000172)lDacă ai cunoştinţe minime de limba engleză, eşti şomeră, studentă sau lucrezi şi vrei un venit suplimentar, poţi lucra pe videochat în condiţii de lucru şi salarizare foarte bune. Tel. 0747089389, email: [email protected]. (9709110)lAngajăm şofer categoria B şi C.Tel.0720533257, 0744170450. (9708950)lSC Akka SRL angajează paznic str. Tecuci 168A. Tel. 463021. (9709053)lSocietate de pază angajează în con-diţiile Legii 333/2003 agenţi de pază. Relaţii la tel. 472214. (9709108)lGrupul Şcolar “Elena Doamna” Galaţi organizează concurs în data de 5.01.2006 pentru ocuparea următoa-relor posturi vacante: 1 post contabil, durată determinată; 1 post laborant, durată determinată. Relaţii suplimen-tare la telefon 0236/465551. (12.05EX-T62m)

Arhi

va "V

.L."

Page 13: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: [email protected], www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

[PublicitateSâmbătă - Duminică, 10 - 11 Decembrie 2005

13viaţa liberă

Se află rePede...Mică Publicitate zilnic

Luni – Vineri: 8.00 – 16.00 Sâmbătă: 8.00 – 12.00 Str. Domnească Nr. 68

DiverseOferte deServiciu

Cereri deServiciu

Mica Publicitate49

Sâmbătă

Talon valabilpentru perioada

5 ‑ 11 decembrie

SC Dialfa Security SRL angajează agenţi de pază în condiţiile Legii 333/2003. Se asigură şcolarizare gratuită, examen medical gratuit. Relaţii la tel. 326263 sau la sediul firmei din str. Brăilei nr. 3. (11/05/ext.158)

SC Citadina 98 SA Galaţi, cu sediul în str. Crizantemelor nr.6A, anga-jează urgent: inginer mecanic cu experienţă în reparaţii utilaje de construcţii şi mijloace de trans-port; ingineri constructori pentru compartimentul tehnic; ingineri specialitatea CFDP pentru execu-ţie. Relaţii la tel. 498614. (9708584)

Angajăm mecanic auto cu expe-rienţă în motoare Diesel 2 (grupu-ri, cutie), pentru întreţinere parc auto (Rabe, Saviem, Dacie). Salariu 6.000.000 net şi carte de muncă. Rugăm seriozitate. Tel. 0726187173, 826888. (9708523)

Angajăm mecanic Wollă (pentru încărcător frontal IF.A 1802), cu ex-perienţă. Relaţii la tel. 0726187173 sau 826536. (9708523)

Angajăm sudor autogen pentru debitare fier vechi, inclusiv cu-noştinţe sudură electrică, salariu 5 mil. net şi carte de muncă. Tel. 0726187173, 826536. (9708523)

SC Citadina 98 SA Galaţi, cu sediul în str. Crizantemelor nr. 6A, anga-jează urgent ingineri, tehnicieni topo. Telefon 498614. (9708401)

SC angajează agenţi distribuţie in-stalaţii sanitare. Se cer experienţă în domeniul instalaţiilor sanitare, permis categoria B, disponibili-tate pentru deplasări şi program prelungit. Se oferă salariu atractiv şi comision din vânzări. CV-urile se vor trimite la fax 0236431022. (9708907)

Societate import mobilier an‑gajează asistentă manager fără obligaţii familiale, carnet con‑ducere. Transmiteţi CV prin fax 0236463867, răspunsul după 15.12.2005. (9708420)

Reţea naţională de magazine angajează în condiţii avanta‑joase: asistent vânzări produse electronice, asistent vânzări produse electrocasnice, asis‑tent vânzări produse IT, şef magazin, manipulant. Cerinţe: studii superioare, experien‑ţă, seriozitate. Oferim: salariu atractiv + bonusuri. Relaţii la tel. 0336103986, 0745502229. (9708403)

Cofetăria Ştef angajează tâm-plar (binale), zilnic 11,00-13,00. (001419)

SC angajează contabil-şef cu ex-perienţă. Tel./fax 0236461751. (9708573)

Restaurant italian „La Regia” str. Carnabal 39A angajează per-sonal bucătărie. Tel. 460840, 0722253545. (9708438)

ANGAJĂM VÂNZĂTOARE CONFECŢII COMPLEX MODERN. Tel. 0747080151. (12.05EXT24m)

Editura Odyseea scoate la concurs postul de reprezentant vânzări în oraşul dumneavoastră. Cerinţe: abilităţi dezvoltate de comunica-re, seriozitate. Posibilităţi de câştig foarte bune. Trimiteţi CV-urile (cu fotografie) la [email protected]. Alte informaţii 0264423807. (12.05EXT05)

Angajez vânzătoare magazin ali-mentar cu experienţă. Tel. 432469, între orele 7,00-12,00. (9709106)

Societate comercială angajea-ză vânzătoare produse alimen-tare, barman. Relaţii la tel./fax 0236323069. (9709055)

lŞofer profesionist cu auto personal Cielo îmi ofer serviciile unei firme. Tel. 0721528800. (009896)lSudor electric argon, CO2, expe-rienţă 22 ani muncă îmi ofer servicii-le pentru muncă în străinătate. Tel. 0723895996. (001292)lBucătar şef cu experienţă. Tel. 0723719498. (000032)lŞofer B, C, D, E solicit angajare. Tel. 0740341095. (000192)

Firma NEACŞU organi‑zează mini‑Revelioane (59 RON) şi Revelion 2006 (170 RON) la restaurantele din Micro 19. (009809)

lSC Samatax pt. taximetrie asigură autorizaţie, staţie şi casă de mar-cat. Locuri limitate. Tel. 0788695919. (9708522)lRestaurantul Albatros La Cosoreanu organizează Crăciun, mini-Revelion, Revelion 2006, meniu tradiţional românesc. Rel. la tel. 0744130386. (9708413)lRestaurantul Vip, situat lângă ci-nematograful Ţiglina, organizează Revelion 2005-2006. Rezervările se fac la restaurant sau prin telefon 492301. (9708932)lPrin tămăduitoarea dna Aurica am apelat şi din două şedinţe mi-a în-dreptat copilul de boală incurabilă şi soţul alcoolic. Apelaţi rezolvă ga-rantat 100%. Română 123, 438955, 0742367465. (001508)

lInvitaţie. Vrei să ai succes? Vrei să câş-tigi în viaţă? Vrei să înveţi cum să faci asta? Vino sâmbătă 10 decembrie, ora 17.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor şi află mai multe despre cum să ai suc-ces în carieră, dragoste, afaceri, sănă-tate, spiritualitate. (001505)lSalcianu Valentin solicită acord de mediu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier cu compensarea anticipată şi echivalentă pe ampla-samentul din Galaţi, Ocol Silvic Hanu Conachi, situat în UP III Independenţa, ua 11A%, G%, N% şi 11R%. Eventualele contestaţii se depun la APM Galaţi, str. Regiment 11 Siret nr. 2. Telefon 418385. (12/05CS21)

S‑a găsit în seara zilei de 28 noiembrie, în zona Gării, un caniche de talie medie, negru. Îşi aşteaptă stăpânul la sediul Romcomet. Inf. suplimentare la tel. 468128. (12.05EXT39)

Numai 800.000 lei Revelion 2006 Restaurant Rustic. 462375, 0743073075. (009314)

lSC Păun TV SRL solicită aviz de me-diu pentru colectarea deşeurilor cu punctul de lucru din str. Drumul de centură nr. 40. Eventualele observaţii se pot comunica la APM Galaţi în ter-men de 5 zile. (9709107)

Arhi

va "V

.L."

Page 14: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e‑mail: pub@viata‑libera.galati.ro, www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

[PublicitateSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

14viaţa liberă

Decese

CumpãrãriAuto

CumpãrãriDiverse

VânzãriAuto

VânzãriDiverse

VânzãriElectronice

Mica Publicitate

lVând Opel Vectra C 2000 Diesel, an fab. 2004, full options, fără piele, în garanţie. 0788240092, 314623. (009977)lVând Opel Astra Sedan 1,4 gri metalizat, multiple dotări, ţinut garaj, merită văzut, preţ 4700 E ne­gociabil. Tel. 476784, 0744808164. (001119)lBuletinul Auto vinde peste 1000 ma‑şini. 474222. (11/05/CS/61)lBuletinul Auto vinde peste 1000 ma‑şini. 474222. (11/05CS61)lVând Dacia 1999, 90 mil. negociabil. 488545. (009222)lCedez leasing aprilie 2005, Ford Fiesta. 0745529872. (000859)lVând Cielo cu instalaţie GPL. 0744526371. (9708795)lVând caroserie izotermă pentru Papuc 2 locuri. Tel. 0740556070. (009686)lVând Dacia Break ´98. Tel. 488077, 0740296823. (009714)lVând Dacia 2002, metalizată, im‑pecabilă, negociabil. 0743155177. (001118)lVând Espero îmbunătăţiri, preţ ne‑gociabil. Tel. 0747565565. (001124)lVând Mercedes S 350 TD, gri metal, an 1995. Tel. 0747990796. (009732)lVând Mercedes Benz E 220 D, 1996. 0744637846. (009732)lVând Cielo ´96, alarmă, închidere centralizată, proiectoare, caseto‑fon, ireproşabilă. Tel. 0741475207. (009728)lOpel Omega 1995, impecabilă, su‑per preţ. 0747478726. (001155)lVând Berlină 1987, proprietar, 22 mil. negociabil. Tel. 0742326266. (001158)lVând urgent Dacia Nova ´97, alarmă, închidere centralizată, casetofon, 65 mil. negociabil. 0745864231. (001172)lVând Hyunday XG + Dacia Papuc 1998. 0744517209, 477617. (009780)lVW Bora an 2002, 1,9 TDI, toate op‑ţiunile, impecabil.

0746230939. (009797)lPlatformă auto, 2 axe, 1500 E nego‑ciabil. 0724264211. (001213)lOpel Corsa 2002, Diesel, argin‑tiu, 6400 E negociabil. 0724264211. (001213)lFiat Punto 2003, benzină, full, 4 uşi, argintiu, 6900 E negociabil. 0724264211. (001213)lVând Aro 324 model lung fab. 1998 puţin rulat. Tel. 0726942662. (009844)lDacia Nova 1998 inst. GPL casetofon Daewoo, alarmă, 68 mil. negociabil. 0740196114. (009847)lProprietar Dacia Break 1998, albă, rovinietă, 60 mil. lei negociabil. 0740548258, 310254. (001222)lVând Dacia 1400, an 1993, cv 5 trep‑te. Tel. 334133. (009861)lVând Super Nova echipată taxi, preţ avantajos, urgent. Telefon 0745670525. (009865)lVând Renault Clio Symbol an fab. 2004, consum 4,5% motorină, 27.000 km bord reali, aer condiţionat, impe‑cabil, ABS‑uri, oglinzi electrice, propri‑etar unic, casetofon original, vopsea originală, jante Mg, închidere centra‑lizată, 2 airbag‑uri, geamuri electrice, preţ 8700 E negociabil. Accept varian‑te. Tel. 0745965872. (009868)lVând tractor, plug, remorcă şi disc în stare bună de funcţionare, preţ avan‑tajos. Tel. 0746944541. (009747)lVând Renault Clio Diesel, an fab. 2003. Tel. 0723066687. (001281)lVând tractor U 650 M cu sau fără utilaje, stare perfectă de funcţiona‑re, preţ negociabil. Tel. 0746178968. (001313)lVând transmisie tractor U 445. Tel. 0746178968. (001313)lVând Ford Transit 1999, 13+1, impe‑cabil. 0741212545. (009943)lVând Espero an fab. 1996, preţ ne‑gociabil. Tel. 0747394316. (001330)lCedez leasing BMW 320 D, an 2001 full electric navi., unic proprietar. 0747599551. (009547)lDacia 1310, 1990 crem, un sin‑gur proprietar, 37 mil. negociabil. 0744494364. (001381)lMercedes 190 E, 1990, aer condiţio‑nat, oglinzi electrice, ireproşabilă, va‑riante. 0743409533. (009967)lCielo Executive, 2002, full, proprie‑tar, 6300 E negociabil. 0740151242. (009976)lVând Audi 80, 1,8 S benzină, fa‑bricaţie 1990, numere valabile Italia sau cumpăr acte, preţ 1000 E. Tel. 0744247891. (001367)lVând Dacia Berlină 1310, an fabri‑caţie 1994, 60 mil. negociabil. Tel. 0746237245. (001364)

lVând Dacia Nova an 1997, stare bună. Tel. 463561. (001373)lVând Matiz an fabricaţie 2003, aer condiţionat, servodirecţie, geamuri electrice, închidere centralizată, alar‑mă, preţ 4400. Telefon 0726597060. (9708667)lVând Dacia an febr. 2001, linie audio 50 mii, preţ negociabil, merită văzută. 0741701310. (001403)lRenault Laguna 1,9 CDI, 2002, full option, 9500 E. Tel. 0744603934. (001415)lVând autoturism Kia 1,5, an 1999, AC, servo total, alarmă, închide­re, geamuri electrice, preţ 4350 E. Telefon 0745384894. (000025)lProprietar unic vând Super Nova Clima 2002, carte garanţie, super­întreţinută. 0722966800. (001422)lVând cap tractor DAF 85 cu se‑miremorcă Burg. Tel. 0722686232. (9708927)lVând 2 pluguri zăpadă 3 m lăţime din Olanda. Tel. 0722686232. (9708927)lCedez contract leasing VW Golf Vn, 1,4 FSI, 90 cp, argintiu meta‑lizat, 46.000 km aprilie 2004. Tel. 0745351075. (001425)lVând Dacia 1310 unic proprietar, an fabricaţie 2003. Tel. 0745595307. (000039)lDacia 2000 cu închidere centraliza‑tă, alarmă, GPL. Rel. la tel. 0747671466. (001428)lVând Lada 1200, urgent. 0745931483. (001188)lVând autocamion Raba 12 t, repara‑ţie capitală. Tel. 0744782950, 472114, 470923. (12/05CS14)lVând Opel Vectra 2,2 DTI Berlină, 125 cp, fabricat 2001, verde metal. Rel. 0745622524. (009919)lVând Berlină 2004 în garanţie, îm‑bunătăţiri. Tel. 480463, 0744480463. (009991)lVând Dacia Logan Ambition, 1,6 MPI, noiembrie 2004, garanţie 3 ani, toate opţiunile. Tel. 0744952156. (009921)lVând tractor VR 45 cp cu anexe. Telefon 448016. (001305)lVând Dacia Super Nova Campus din 2003 unic proprietar, echipată şcoală preţ negociabil. 0723546496, 474905. (000061)lVând Fiat Croma şi Aro 243. Tel. 0746039325. (001465)lVând VW Passat TDI 2001, unic pro‑prietar, 11.650 E variante. 0741607602, 438187. (000072)lVând Dacia Break 2000 dec., propri‑etar, 39.000 km, Opel Agila 2001, 5950 E. Tel. 0745472545. (001474)lVând Alfa Romeo 145 sau dezmem‑brez. Telefon 0746983911. (000089)lVând Dacia Berlină, an fabrica‑ţie 1998, 60 mil. negociabil. Tel. 0740233664. (000085)lUrgent auto Dacia 1400, an fabr. 1996 XI, proprietar, culoare gri metal, 1700 RON, negociabil. Tel. 0743235618. (001486)lVând Audi A6, 1,9 TDI 2001, gri met., piele, full electric, recent înmatriculat, urgent. 0745131887. (001503)lPapuc izotermă 5 trepte, an ´95, 60 mil. Papuc 5 locuri, an ´94, 47 mil. Dacia Sport an ´86, 10 mil. Tel. 492633, 0721218960. (001504)lVând Dacia Berlină 1993, stare foarte bună, 28 mil. 0740333120. (000100)lUrgent vând Skoda Octavia 1,9 TDI, an 2003 noiembrie. Tel. 0744532452. (9708444)lVând Cielo. Tel. 0720022447. (001498)lDacia 1310 Break 1993 negociabil. 0740274968, 491185. (000095)lDacia Papuc 1307 FRI injecţie, 2002 an fab. Telefon 0744764138. (001495)lVând Dacia Berlină fabricată în ia‑nuarie 2002, metalizată, unic proprie‑tar, preţ negociabil. Tel. 0740206501. (000096)lVând Aro 243 motor Braşov, an 1993. Tel. 0741075652. (000117)lFord Fiesta 1100, 1994, 2350 E nego‑ciabil. 0723510566. (000120)lOpel Astra Caravan 1993, opţiu‑ni, negociabil, schimb. 0741968817. (000120)lVând Sprinter 316 CDI, an 2000, 14+1, cu licenţă oraş, preţ negociabil. Tel. 0745776365. (000132)lVând Dacia an 1998, GPL, impecabi‑lă. 0740081654. (000131)lVând Solenza iunie 2005, 5000 km. 0722530581. (000135)lVând Aro 243 D din 1996, cu remor‑că 1 tonă. Tel. 823614. (001274)lLogan Preferance, oct. 2004, pro­prietar, garanţie, impecabil. Tel. 328867, 0745169384. (001397)lDacia Super Nova Confort, galbe‑nă, alarmă, CD player, 2002, 100 mil. 0727828764. (001461)lVând Audi A6, 2,5 TDI, 2003, Germania, deosebit. Accept variante auto. Tel. 0721355718, 0745779691. (000046)lVând Dacia 1410 TLX 1990, negocia‑bil . Tel. 824261. (001531)lVând urgent convenabil Dacia 1998. Tel. 0745232030. (001506)lVând Super Nova 2002 Confort, 3500 negociabil. Telefon 0746644755. (000145)

lVând tractor cu plug U 650. Telefon 0741456431. (001451)lVând Dacia Solenza Diesel 2004, 11.000 km. 0742038335. (001459)lDacia '76 funcţionabilă, 7 mil. Telefon 0724611794. (000048)lGolf N 2002, 1,9 TDI, toate opţiunile, variante. Tel. 0745607440. (000016)lVectra Caravan 2001 Diesel full option. 0766334419. (000043)lBMW 320 Diesel 2001, full option. 0766334419. (000043)lDacia 1993, unic proprietar, 2560 lei. 474222. (11/05CS58)lVând Tico rulaj 50 mii km excepţio‑nal. Tel. 435532. (001566)lDacia 1310, 1995, trapă, 4080 lei. 474222. (11/05CS58)lVând Dacia 1310, an fab. 1990, preţ 22 mil. negociabil. Telefon 0745430090. (001559)lAudi A4, 1996, închidere, alarmă, 7100 E.

474222. (11/05CS58)lVând Matiz 2004, roşu, AC, proiec‑toare, CD+4 boxe, 20.000 km reali, car‑te service, garanţie, unic prop. factură, 5000 E. Tel. 0724230953. (000157)lDacia 2002, vopsea originală, 11.000 lei, negociabil. 474222. (11/05CS58)lDacia 1310, 1997, vopsea originală, 5200 lei. 474222. (11/05CS58)lSC Minelvi SRL aduce la comandă din Gernamia orice tip de autovehi‑cule pentru persoane fizice şi juridi‑ce, plata se poate face şi în rate. Tel. 0744664284, 828622. (001551)lEspero 1997, full, piese schimb, 4000 E.

74222. (11/05CS58)lDacia Solenza 2004, alarmă, 4500 E,

negociabil. 474222. (11/05CS58)lRenault Clio Symbol 2001, AC, 5700 E.

474222. (11/05CS58)lOpel Astra Caravan 2001, AC, 6600 E.

474222. (11/05CS58)lVând Espero ´96, full, motor 1,5, GPL, 3600 E. Tel. 0742900400. (001583)lVând Mercedes Sprinter 313 CDI an 2002, 15 locuri, clasificat o stea cu li‑cenţă de oraş, preţ 23.500 E, negocia‑bil. Tel. 0745375673. (000184)lBMW 320 D, argintiu, fabricat, 2000, xenon, piele roşie deosebită, scaune încălzite, volan multifuncţional, CD, etc, 12.000 E, variante.

Telefon 0744492266. (12.05MP13)lVând Dacia Papuc Diesel carosat fibră, 0 km, preţ foarte avantajos, ur‑gent. Tel. 0729625140, 0729129906. (9708948)

Vând Aro 244 accidentat. Telefon 0744782950. (12/05CS14)

lCumpăr autoturisme avariate mărci străine, fabricate după 1995. Tel. 0744390274. (9709057)lCumpăr Dacia, Cielo, Opel, orice sta‑re. 334183, 0744502929. (007039)lDacia 1985 ‑ 2000, plata imediat. 426150, 0742757503. (009575)lCumpăr Dacia pentru dezmembrări. Tel. 0745483762, 418430. (008516)lCumpăr Dacia 1310, 10‑20.000.000. Tel. 310602, 0740239520. (009761)lCumpăr Dacia pentru dezmembrat. Tel. 443043, 0745604097. (000108)lActe Peugeot 405 GLX. Tel. 0742675375. (000102)lSocietate comercială cumpără ma‑cara 18 tf. Relaţii la tel. 0720342182, 826888, 826356. (9708448)lCumpăr Daewoo, Cielo, Matiz, ava‑riate, defecte. Telefon 0744375844. (08/05/ext.42)

lOFERTĂ SPECIALĂ maşini de spă‑lat, frigidere, televizoare color, au‑dio, video, telecomenzi 160.000 lei. Reducere 1.000.000 lei sau cadou Tv color, audio, video sau DVD. Preţuri 500.000‑4.000.000. Calitate garan‑tată. Rate. Tel. 316914, 0744853712, strada Nae Leonard, vizavi bloc C6. (12.05MR06)lNOU! BIM ELECTRONIC oferă pro‑duse electrocasnice noi la preţuri se‑cond hand. TV color diagonala 55 cm la 360 RON, maşini de spălat automate 800 rot/min la 760 RON, MAX TV pes‑te 300 programe româneşti şi străine RATE ÎN MAXIM 15 minute la sediul firmei. Tel. 315965. (12.05MR07)

Vând cameră frig Zanoti din pa‑nouri, agregat frig pt. cameră (Zanoti), vitrine pernă aer (Orneg) în perfectă stare de funcţionare. Tel. 0722614105. (9708596)

lVând ladă frigorifică verticală, ori‑zontală şi cântar electronic în stare excepţională, preţ negociabil. Tel. 0741025797. (001462)lVând congelator 5 sertare, preţ ne‑gociabil. Tel. 424815. (001481)lCalculator Pentium, complet 6.800.000 negociabil, schimb mobil. 0744700227. (000118)lVând reţea 6 calculatoare progra‑me + jocuri cu licenţă. Tel. 453367. (001130)lMonitoare, calculatoare noi/se‑cond, diverse, ieftine. 0336401376. (9712041)lVând vitrine frigorifice, cântare, lăzi, casă marcat. Tel. 0745689681, 0742776135. (001497)lVând picamăr electric 505 W şi bormaşină electrică. Tel. 434704. (001543)lVând orgă Korg PA50, sigilată, garanţie, geantă, stativ, 900 E. Tel. 0745117546. (001562)lVând cameră video cu DVD Panasonic VDR M50PP nouă. Tel. 0745687908. (001592)lVând frigider Arctic 240 l în perfectă stare, preţ 2.500.000. Tel. 0747111379. (001594)lVând staţie cu 2 boxe, 15 W şi o boxă 50 W. Tel. 418349. (000179)lVând cântar electronic cu acumula‑tor max 15 kg în garanţie, preţ nego‑ciabil. Tel. 0747619066. (000180)lVând sistem sonorizare, putere, mi‑xer, boxe 1000 W. Tel. 0723075680. (000181)

lPui cocker spaniel deosebiţi, posi­bil cadou de Sărbători. 0721337071. (000599)lVând 2 paturi, înălţimi diferite, cu saltea Relaxa 1,90x0,80. Tel. 0742065982. (000171)lMulti Games 5 plăci şi aparate Poker. Tel. 0788210844. (08.05ext179m)lVând vin nobil, rubiniu, natural, cali‑tate superioară. 0744240052. (007717)lVând porci 110‑130 kg. Tel. 0722558361. (009388)lLucernă baloţi, porci mari şi mici. 0723611164. (000965)lVând rafturi sticlă 800x2000x300 mm, tejghele 1000x900x300 mm. Tel. 0722774144. (000990)

lVând cuptor 3 vetre. Tel. 0740556070. (009687)lVând vaci rasă, Şendreni, plus utilaje zootehnie. Tel. 0741024211. (001146)lVând mobilă, perdele, covoare, etc. Telefon 497439. (001187)lVând fermă 6 ha, grajduri, moară, siloz, garaj, depozit, sediu (12 camere) tractoare, grape, semănători, remorcă, Met 2500, vagon dormitor, camion, animale (vaci, porci, cai), variante şi separat. Tel. 0747675537, 0742843890. (001215)lVând masă biliard. Tel. 0743731131. (009830)lVând porci, garantez analiza. 0740196114. (009848)lVând pui Rottweiler cu pedi‑gree, exemplare deosebite. Telefon 0743144550. (001276)lPomi fructiferi Pepiniera Lieşti. 0745327444, 821796. (009900)lVând cântar, 500 kg. Tel. 0722205781. (009949)lVând prefabricate (chesoane) cu dim. 5,0x1,0x0,18 m=7 buc. Telefon 0722738732. (009796)lVând haină blană nurcă nouă. Tel. 0745620808. (009835)lVând SC SRL recent înfiinţată şi casă de marcat nouă. 0747599551. (009548)lTapiţez, repar canapele, fotolii, reca‑miere, diverse. 0720875705. (001323)lVând pelerină de nutrie 500 E, nego‑ciabil. Tel. 0746485882. (001372)lVând porci peste 70 kg. 0743001268. (001354)lVând garaj Micro 20. Tel. 490490. (001351)lPorci mari 60.000 kg, str. Stelei nr. 51. (001379)lVând pui Rottweiller 3 luni, vaccinat, carnet sănătate. Rel. la tel. 0745801130. (009983)lVând porumb vechi 3000 kg, livra‑re domiciliu. 0745177698, 415372. (001387)lVând porumb vechi 3500/kg. Telefon 466210. (009994)lVând oi prăsilă şi viţel prăsilă. Tel. 0744774987. (000004)lVând malaxor panificaţie, 25 kg, nou, preţ avantajos. Tel. 0720900627. (11/05BC572)lVând haine de blană naturală, noi, diferite lungimi şi mărimi. Tel. 466985, 0727919211. (009886)lVând foarte convenabil 3 vitrine, re‑camier. Tel. 422889. (000020)lVând ceas Atlantic primele tipuri. Tel. 422889, 0742432199. (000020)lVând şifonier şi cuier de perete. Tel. 444991. (000047)lCedez un loc la Cimitirul Eternitatea, cruce de marmură, bordură, monu‑ment. 431470, 0245220747. (001448)lVând utilaje agricole noi şi sh (dis‑curi, pluguri, prese, tocători, SPC 6 şi 8 Met 300, 400, 600, 800 l, prăşitori, 5; 7 secţii, freze, tractor, John Dire. 0744211762. (000058)lVând garaj central. Telefon 0744524265. (001472)lSC Prollcef SA Şendreni, DN 25, km 15, Galaţi, vinde fasole boabe, recol‑ta 2005, preţ negociabil. Rel. la tel. 826374. (9708430)lVând distilator apă, perfectă stare de funcţionare. 0723840479. (001493)lVând purcei. Tel. 0724290193. (001493)lMare ocazie, vând convenabil man‑tou nurcă nou şi mantou astrahan. Tel. 416458. (001485)lVând recamier extensibil 4 mil. 410306. (000088)lVând tensiometru nou. Tel. 461501. (001480)lVând generator electric, motor Honda, 3x220 V, 1x380 V, 5 kW pornire cheie. 0740882372. (000101)lGaraj, Domnească, Mioriţa, acte, 98 mil. negociabil, variante. 0723510566. (000119)lVând negociabil canapea, fotolii, covor, masă, scaune, bibliotecă, vitri‑nă, cojoc, haină piele, bărbaţi. 317479. (001517)lVând garaj Portului în spatele bl. Olt. Tel. 0720330751. (000822)lVând miere albine, polifloră, tei, rapiţă, 70.000, salcâm 120.000. Tel. 835595, 0744314422, 493937, distribu‑ţie la domiciliu. (006236)lVând porc 100 kg. 0724065350. (009767)lVând canapea extensibilă, corp bibliotecă, cântar 10 kg cu tas, ur‑gent, preţ convenabil. Tel. 493870, 0720330534. (009730)lVând maşină de spălat Alba Lux şi masă 12 persoane. Tel. 475139. (009964)lVând moară porumb 400 kg/h. Tel. 823614. (001275)lVând aragaz în stare de funcţionare, 500.000, damigeană 50 l, 400.000 şi fi‑cus mare 800.000 negociabil. 442606. (000073)lBlană vizon 3/4 evazată, 48‑50, 15 mil., covor manual Olt, 6,30 mp, vişi‑niu 25 mil. 492899. (001058)

lVând 30 capre negociabil. Tel. 824261. (001530)lVând pătuţ fier cu saltea vată. Telefon 441959. (001532)lVând casă marcat taxi. Tel. 0744657441. (009749)lVând porc 170‑180 kg, 60.000/kg. Ofer condiţii tăiere. Tel. 442081. (001555)

lVând motostivuitor Balkancar 1,5 t şi radiatoare ARO. 0742203783. (9709054)lVând raţe rasă grea pentru tăiat 39.000 lei/kg. Tel. 448176, 0744779395. (001618)lVând porci rasă carne pentru sacrifi‑cat. Tel. 448176, 0744779395. (001618)

Vând porci 65.000 lei/kg. Tel. 0740632487. (000911)

Vând garaj zidit cu beci, Ţiglina 2, 5900 E negociabil. Tel. 465518, 0722362498, 0744787737. (001565)

lCumpăr hală producţie. 0747282600. (11/05/CS/43)

lVând urgent Matiz E 2003, preţ avan‑tajos. Tel. 0729625140, 0729129906. (9708948)lVând Dacia Papuc 5 locuri, an 1998, preţ 90 mil. negociabil. Tel. 0747282748. (001590)lVând Super Nova Rapsodie an fa‑bricaţie 2001, 3500 E. Tel. 456149, 0742983865, după ora 16.00. (000191)lDacia 1310 metalizată, an 2000, închidere, alarmă, etc. Tel. 320034, 0746078664. (000197)

lCumpărăm fier vechi de la domiciliu, idem calorifere, plata imediat. Telefon 434066. (9708553)

lCumpăr diverse antichităţi. Tel. 0239633180, 0744601105. (009461)

lCumpăr garaj zona I.C. Frimu, Micro 38. Tel. 0744629957. (009961)

Cumpăr cu plata pe loc mobilier de peste 80 ani vechime: mese, măsu‑ţe de joc, scrin (secretiere), vitrine, cuiere, fotolii, statuete, pendule, tablouri, mobilier de farmacie şi băcănie etc., indiferent de stare. Deplasare gratuită. 0721236877, 0788709681, 410745. (005103)

lCumpăr garaj în zona Biserica Sf. Vasile, Spitalul de copii, Bingo Europa, Flora. Tel. 0740384426, 0236317270. (000106)

Au încetat din viaţă pe 9 decembrie 2005:

1. Tudorache Elena ­ 74 ani2. Matei Mihalache ­ 73 ani3. Sandu Georgeta ­ 71 ani4. Sandu Maria ­ 71 ani5. Codreanu Ştefana ­ 91 ani6. Sava Nicolaie ­ 59 ani7. Vlasie Constantin ­ 72 ani

CHRISTIAN COMPANY ‑ LIDER servicii FUNERARE complete! RATE, pensionarii 5% REDUCERE. NON‑STOP! 320700, 0745781785. Nou! Fotoceramică Italia. Foto A/N 30 lei, color 60 lei. Magazin vizavi McDonald’s. (12/05/PC/01)

NOVOMATIC, 461123, servicii fune‑rare, transport urban, interurban, MAGAZIN, parter, bl. Turn, vizavi Sala Sporturilor‑Bazinul Olimpic. (10/05/BC/523)

Eternitatea SRL oferă sicrie, trans‑port, modele deosebite, la cele mai mici preţuri în rate, str. Tecuci nr. 54. Tel. 418835, 0740465005. (11.05IV148)

lColectivul secţiei de Cardiologie este alături de familia dr. Botezatu la decesul tatălui. Sincere condo­leanţe. lCu adâncă durere în suflet soţia, co‑piii şi nepoţii anunţă încetarea din via‑ţă a celui care a fost soţ, părinte şi bu‑nic CHEBAC AUREL. Depus la Citadina. Înmormântarea sâmbătă la Cimitirul Eternitatea. (000074)lColectivul de cadre didactice al Şcolii Gimnaziale nr. 26 Galaţi este alături de colega Geles Constanţa în clipele grele pricinuite de decesul ta‑tălui socru. Dumnezeu să‑i lumineze drumul veşniciei! (001549)lSuntem alături de dna dirigintă Botezatu Anca la pierderea tatălui dumneaei. Sincere condoleanţe! Colectivul clasei a X‑a D. (001552)lColegii din fosta Administraţie Financiară a judeţului Galaţi sunt ală‑turi de familia Botezatu greu încercată prin dispariţia omului deosebit care a fost director BOTEZATU PANAITE. Va rămâne veşnic în amintirea noastră. (000146)lIncredibil de repede, discret ne‑a părăsit dragul nostru soţ, tată şi bunic

ALEXANDRU COSTICĂ, com. Piscu la doar 69 de ani. Înhumarea sâmbă‑tă, 10.12.2005, ora 11.30, com. Piscu. (001537)lCu lacrimi şi durere în suflet o con‑ducem astăzi pe ultimul drum pe prie‑tena noastră dragă avocat CORNELIA CHIRIŢĂ. Suntem alături de familia în‑durerată. Prietenii. (001558)lAs. propr. nr. 102 anunţă cu regret încetarea din viaţă a dnului BOTEZATU PANAITE din bl. V5/26. Condoleanţe fam. îndoliate! Ad. Bezman Gr. (9708943)lA încetat din viaţă iubita noastră bunică, MARIA DĂNĂILĂ. Ne rugăm pentru odihna ei veşnică şi o vom păstra mereu în inimile noastre. Nepoţii şi strănepoţii. (000156)

lCu durere strigăm la cer să ni te adu‑că înapoi. Vom suferi toată viaţa pen‑tru fiul şi fratele nostru

ALEXE MIHAI. Mama Veronica Alexe, Geta Diaconu soră, nepoata Diana, cumnatul Viorel. (001568)lCu sufletul îndurerat, anunţăm dis‑pariţia scumpului nostru tată, soţ şi bunic

CÂMPEANU IOAN. Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Cătuşa, ora 13.00, data 10.12.2005. Familia. (0000170)lColectivul clasei a XI‑a F împreu‑nă cu dl dirig. Stratica este alături de eleva Petreanu Marinela la trecerea în nefiinţă a mamei sale. Dumnezeu s‑o odihnească în pace! (001575)lA încetat din viaţă draga noastră mamă, soacră şi bunică CODREANU ŞTEFANA. Defuncta este depusă la Biserica Trei Ierarhi şi slujba de înmor‑mântare duminică 11 dec. la Cimitirul Eternitatea, ora 12.00. (001578)lSuntem alături de verişoara noastră Steluţa la greaua pierdere a mamei CODREANU ŞTEFANA. Dumnezeu să o ierte. Fam. Gheorghiţă. (001578)lSincere condoleanţe fam. Codreanu la dispariţia celei mai dragi fiinţe ‑ mama CODREANU ŞTEFANA. Fam. Chirvase. (001578)lNe‑ai iubit şi te‑am iubit, ne‑ai aju‑tat şi ne‑ai sfătuit. Ai fost şi nu mai eşti scumpa noastră mamă şi soacră DĂNĂILĂ MARIA. Fie ca Domnul să te ocrotească în împărăţia Lui. Elena şi Teodor Iamandi. (001587)lÎn prag de sărbători mama noastră MARIA DĂNĂILĂ Folteşti ne‑a pă‑răsit lăsându‑ne trişti şi îndureraţi. Dumnezeu să‑i odihnească sufletul blând şi bun. Fiica Angela cu copiii. (001588)lTe rugăm, Doamne, dă ceasul vieţii înapoi ca să mai privim chipul drag al celei care a fost o mamă şi o soţie iubitoare

DĂNĂILĂ MARIA, com. Folteşti. Să‑i sărutăm mâinile care ne‑au mângâ‑iat. Soţul, Mira, George, Dan şi Elena Badiu. (001586)

Arhi

va "V

.L."

Page 15: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[Mica PublicitateSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

15viaţa liberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e‑mail: pub@viata‑libera.galati.ro, www.vlg.sisnet.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

Comemorãri

Decese

Mica Publicitate

Se află rePede...Mică Publicitate zilnic

Luni – Vineri: 8.00 – 16.00 Sâmbătă: 8.00 – 12.00 Str. Domnească Nr. 68

Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:‑LICITAŢII ‑LICHIDĂRI ‑CONVOCĂRI (Adunări generale) ‑CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:‑ Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.

iMPortant!

Avocaţii Baroului Galaţi regretă profund dispariţia prematură a sti‑matei lor colege avocat CORNELIA CHIRIŢĂ om de o aleasă nobleţe sufletească şi sunt alături de fami‑lia greu încercată. (9708918)

Consternaţi de incredibila pierde‑re a domnişoarei avocat CHIRIŢĂ CORNELIA, decanul şi Consiliul Baroului Galaţi îşi exprimă pro‑funda compasiune şi adresează sincere condoleanţe familiei îndo‑liate. Dumnezeu să o aibă în pază. (9708918)

Profund îndureraţi, deplângem trecerea prea timpurie în nefiinţă a finului nostru IONIŢĂ MUNTEANU. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. Fam. Sarhoş şi Bubulică. (000078)

Cu adâncă durere în suflet anun‑ţăm dispariţia fulgerătoare a celui care ne‑a fost fiu, frate şi unchi

MUNTEANU IONIŢĂ. Nu te vom uita niciodată! Fam. Munteanu, Nistor, Iorga şi Ghinis. (001488)

Viaţa te‑a supus la multe încer‑cări şi greutăţi peste care ai ştiut să treci, însă de data asta nu ai mai avut puterea să învingi,

MUNTEANU IONIŢĂ. Vei ră‑mâne veşnic în sufletele noa‑stre. Daniel şi Geta Munteanu. (001488)

Familia îndurerată anunţă tre‑cerea în nefiinţă a celui care a fost PANAITE BOTEZATU, soţ, părinte şi bunic. Corpul neîn‑sufleţit este depus la Biserica Sf. Trei Ierarhi. Înmormântarea va avea loc sâmbătă 10 decem‑brie la Cimitirul Eternitatea, ora 12.00. (001466)

Regretăm profund trecerea în nefiinţă a mult preţuitului no‑stru vecin, BOTEZATU PANAITE. Dumnezeu să‑l odihnească! Condoleanţe familiei îndurera‑te! Proprietarii din bl. V5 sc. II. (001542)

SC Comalina SRL este alături de familia celui care a fost BOTEZATU PANAIT, om de o rară nobleţe su‑fletească şi pentru care ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să‑l odih‑nească în pace. Transmitem fami‑liei îndoliate sincere condoleanţe. (9708937)

Suntem alături de Irina, Dan, Anca şi familiile lor în aceste momente grele provocate de trecerea în ne‑fiinţă a celui care a fost PANAITE BOTEZATU căruia îi aducem un ul‑tim omagiu. Ne exprimăm profun‑da compasiune şi adresăm sincere condoleanţe familiei îndoliate. Sabina Bălan cu fiul, nora şi nepoa‑tele. (001553)

Cu adâncă durere şi tristeţe ne ru‑găm la Bunul Dumnezeu pentru lumina şi odihna veşnică a bunei noastre colege DODU IONICA 52 ani Cudalbi şi ne alăturăm familiei îndoliate în aceste momente grele. Colegele de la SC Elco care nu te vor uita niciodată. (001538)

Suntem alături de nora şi fiul nos‑tru Elena şi Roberto Secobeanu la greaua încercare pricinuită de moartea fulgerătoare a fratelui şi finului

ALEXE MIHAIL 28 ani pe care îl vom păstra veşnic în amin‑tirea noastră. Familia Bunea. (000176)

Regretăm profund trecerea în ne‑fiinţă a deosebitului om cel care a fost BOTEZATU PANAIT şi sun‑tem alături de familia îndoliată. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. Fam. Cîrcei. (001535)

Suntem profund îndureraţi de trecerea în eternitate a celui care ne‑a fost frate şi fin,

ALEXE MIHAIL 28 ani. Chipul şi sufletul tău blând vor rămâne veşnic în amintirea noastră. Durerea pe care o simţim este greu de exprimat în cuvinte. Elena, Bianca şi Roberto. Corpul neînsufleţit este depus la casa mortuară Citadina din Galaţi, bdul G. Coşbuc. Înhumarea va avea loc la Cimitirul Eternitatea pe data de 10.12.2005, ora 13.00. (000176)

lPe data de 10.12.2005 se împlinesc un an şi nouă luni de când bunul nos‑tru tată

SESERMAN ILIE ne‑a părăsit şi ne‑a lăsat un mare gol în suflet. Nu‑l vom uita niciodată. Odihnească‑se în pace! Nicu, Dana, Carmen şi Dumitru Seserman. (001444)

lAu trecut 3 ani şi respectiv 12 ani ju‑mătate de când au plecat dintre noi

CONSTANTINESCU MILICĂ, 51 ani şi

CONSTANTINESCU VALERICĂ, 4 0 ani au lăsat în urmă numai lacrimi şi durere la copii, soţii, fraţi şi o mamă îndurerată. Nu vă vom uita nicioda‑tă. Dumnezeu să vă ierte. Familia. (000154)lUn an de lacrimi şi dor pentru scum‑pa noastră mamă şi bunică

ROJOC DOMNICA. Nu te vom uita ni‑ciodată. Fiicele, ginerele, nepoţii şi strănepoţii. (000153)lAu trecut 40 zile de dor nespus de când ne‑a părăsit pentru totdeauna dragul nostru tată

ROTARU GHEORGHE. Cât vom trăi va rămâne veşnic în sufletul nostru. Dumnezeu să‑l odihnească. Aurel, Tatiana, Costel. (000151)lA trecut un an de dor şi aşteptare de când scumpa noastră mamă

MACOVEI MARIA, 62 ani, a plecat şi nu s‑a mai întors. Şi se scutură toţi pomii/De ploaie şi de vânt, iar tu mamaie dragă/zaci singură‑n mormânt. Ai plecat mamaie supărată şi nu te mai vedem niciodată. Cu inimile tremu‑rând venim cu toţii la mormânt. Fam. Cozma. (000147)lLacrimi, durere şi regrete eterne la 40 zile de la trecerea în eternitate a scumpei noastre mame şi bunici

RADU ŞTEFANA. Nu te vom uita nicio‑dată.Fam. Radu. (000136)lS‑a scurs un an de când ne‑a rămas o amintire cel care a fost soţ, tată şi bunic

SIMA ALEXE. Dumnezeu să‑i odih‑nească sufletul. Comemorarea sâm‑bătă, ora 12,00, în strada Traian nr.278. (0001267)

lCu multă durere anunţăm trece‑rea în nefiinţă, după o lungă şi grea suferinţă a celei care a fost DĂNĂILĂ MARIA com. Folteşti, mamă minunată şi iubitoare, un caracter de excepţie şi rară fineţe sufletească. Dumnezeu să‑i odihnească sufletul ei bun. Tanţa şi Mişu Grigorescu. (001585)lNe‑a părăsit bunul nostru prieten BOTEZATU PANAITE, un om de o rară nobleţe sufletească. Suntem alături de doamna Irinel Botezatu, care îm‑preună cu copiii şi nepoţii deplânge dispariţia celui drag. Dumnezeu să‑l odihnească în pace! Familia Cănănău. (001598)lSuntem alături de Anca şi dr. Dan Botezatu, de familia lor, la greaua în‑cercare suferită prin pierderea tatălui. Fam. dr. Iacoblev Dan. (001607)lCu durere în suflet anunţăm înceta‑rea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici,

DODU IONICA, 52 de ani. Trupul neînsufleţit este depus la adresa I.L.Caragiale 82A. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 10 decembrie, la ora 11,00, la Cimitirul “Sf. Lazăr”. (Coca‑Cola)lCu durere în suflet anunţăm pier‑derea scumpei noastre

MARIA SANDU ‑ 71 ani,mamă şi bunică de excepţie. Nu te vom uita niciodată. Înmormântarea duminică, ora 12,00, Cimitirul „Sf. Lazăr”. Familia.lUn pup pentru Nana şi Dodu, în aceste clipe grele pricinuite de dis‑pariţia dragii lor BUNA. LOREDANA CECILE PAMFIL. Suntem alături de Cristina, Gabi şi Doru la despărţirea de scumpa lor mamă şi bunică. Familiile Tudor şi Mihai Pamfil.

lIng. CHIRILĂ LILIANA, 36 ani ‑ a tre‑cut un an şi jumătate de la plecarea ta neaşteptată lăsând un gol imens şi o durere grea în sufletul părinţilor tăi. Mama se roagă neîncetat la bunul

Dumnezeu să‑i lumineze drumul spre iertarea păcatelor. Doamne ai milă de sufletul ei bun. Părinţii. (009637)lAducem în memoria celor care au cunoscut‑o pe

ing. CHIRILĂ LILIANA, că se împlineş‑te un an şi şase luni de la dispariţia bunei noastre nepoată.Fam. Ionescu. (009637)lCu un dor imens amintim că se îm‑plineşte un an de când sora şi cumna‑ta noastră

STOIAN VICTORIA (VIKI) nu mai este printre noi. Domnul să te odihneas‑că‑n pace! Fam. Săndică Ionica şi Vasile. (001431)lAstăzi se împlinesc 4 ani de când ne‑ai părăsit dar vei rămâne în sufle‑tele şi amintirea noastră

TÎRU IOANA (LILICA). Nepoţii Vali şi Săndel, Cornelia fiică şi Gică ginere. (001471)lExistă un loc unde timpul se opreş‑te, speranţele mor şi durerea e fără cu‑vinte. Acolo este de 40 de zile soţul

CHIMPU DUMITRU. Dumnezeu să‑i vegheze somnul veşnic.Soţia Eugenia. (001391)lNu mai ai dureri tată acum noi sun‑tem cei care suferim. Amintirea chipu‑lui tău

GHIMPU DUMITRU va rămâne veşni‑că. Te aşteptăm în vise să ne aprobi sau să ne ierţi pentru ceea ce facem. Dumnezeu să te ierte. Fiii, fiicele cu familia. (001391)lAu trecut 40 de zile de când ai intrat sub negru pământ. Ai iubit viaţa, ai muncit şi fulgerător ai dispărut. Ai lă‑sat loc liber să nu mai superi pe nime‑ni. Dragul nostru ROLANDO, 30 ani.

Te vom plânge mereu. Mama şi tata. Comemorarea 10.XII.2005, ora 11,00, acasă. (001550)

lCu aceeaşi durere şi tristeţe în su‑flete anunţăm că se împlinesc 40 de zile de când iubitul nostru nepot CEPRAGA ROLANDO, 30 de ani a ple‑cat într‑o lume mai bună lăsându‑ne cu sufletele pline de dor şi jale.

Dumnezeu să‑l ierte. Fam. Ica şi Iulian Roşu şi fam. Negoiaş Săndiţa cu copiii. (001550)lS‑au scurs 40 de zile de durere şi tris‑teţe de când scumpa noastră mamă şi soţie,

FELICIA CERCELARU a plecat la cele veşnice. Nu te vom uita niciodată. Genoveva şi Gigi. (001556)lA trecut un an de când s‑a stins din viaţă dragul nostru soţ, tată şi bunic

HOGAŞ TEODOR, veteran de război. Ne este tot mai dor de dragostea, op‑timismul şi voioşia cu care ne‑a încon‑jurat, iar spiritul său de sacrificiu nu‑l vom uita niciodată. Dumnezeu să‑l odihnească în pace. Familia.(001567)lUn gând, o lumânare şi multe lacrimi în ziua de 11 decembrie când se împli‑nesc 2 ani de când iubitul nostru tată şi soţ

VIERIU DAN a trecut în lumea umbre‑lor. Soţia şi copiii. (000160)lO lacrimă, o floare pe tristul mor‑mânt. Sâmbătă 10.12.2005 comemo‑răm 9 luni de când fiica noastră

MARIANA a plecat la cele veşnice. Dumnezeu să te odihnească în pace! Părinţii Anica şi Drăgan Cîşleanu. (000173)lS‑au scurs 7 ani de când scumpa mea mamă

FRANCISCO ECATERINA (CATI) şi 4 ani tatăl meu

FRANCISCO NICU au plecat pe un drum fără de întoarcere. Am simţit din plin singurătatea fără voi. Plângând mă rog lui Dumnezeu să vă ierte pă‑catele şi să vă aşeze la loc luminos. Comemorarea va avea loc la cimitir şi apoi acasă la ei. (000178)

lCum să zâmbim când ai lăsat în urmă numai lacrimi şi durere

MIRICĂ ILIE. S‑au împlinit 40 zile de când ai plecat în lumea celor drepţi. Cu lacrimi şi durere familia. (001582)lCu durere în suflet anunţăm împli‑nirea a 6 luni de la decesul dragului nostru

GRECU GHIŢĂ lăsând în urmă o casă goală, tristă şi pustie şi multă durere pentru cei care te‑au iubit. Lacrimi şi flori pe mormântul tău. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia, fiul, fiica, nepoţii, nora. (000182) lSe împlinesc 40 de zile de când ai ales alt drum. Ne vom aminti cu drag de tine CHIRILĂ MIHAI. Fiica, fiii, nuro‑rile şi nepoţii. (001602)lA trecut o lună, au trecut şase luni, mulţi ani vor trece, dar noi, cei de aca‑să nu vom uita bunătatea ta

CRISTEA MIRON. Ne rugăm la Dumnezeu să‑ţi vegheze somnul. Soţia Tena, copiii Dani şi Fănică. (001613)lAzi ţi‑am fi urat „La mulţi ani!” pentru 54 ani, dar destinul te‑a luat de lângă noi, nu te vom uita nicio‑dată TUDORACHE VASILE. Familia. (001601)

Sunt primele sărbători fără dra‑gul nostru soţ şi tată

TUDORACHE VASILE

şi ne va fi greu. Sâmbătă, 10 decembrie noi ţi‑am fi urat „La mulţi ani!”, dar aşa, cu sufletele împietrite de durere, îţi spunem Dumnezeu să‑ţi odihnească su‑fletul tău bun şi nobil în linişte şi pace! Amintirea ta va fi veşnică în inimile noastre.

Familia.

Cu tristeţe şi cu profundă du‑rere comemorăm 6 ani de la despărţirea de noi a fiului drag DUMITRACHE LIVIU.

Om cu calităţi deosebite. Gândul nostru de dragoste şi preţuire să‑i lumineze veşnicul drum. Părinţii şi sora. (000183)

Astăzi se împlinesc 6 luni de la tre‑cerea în eternitate a fiului nostru

ANDREI VĂDEANU. Te iubim şi nu ştim să trăim fără tine, ANDREI! Dumnezeu să te odihnească în pace! Mama şi tata. (000152)

Uitarea nu s‑a aşternut pe chipul şi amintirea distinsei doamne CARANFILA ANGHELI, care s‑a stins din viaţă în ziua de 11 decembrie. Dumnezeu să o ierte! Fam. Chiriac. (001595)

Eternă recunoştinţă pentru cel care a fost dragul nostru tată

RODITIS CONSTANTIN de la a cărei trecere în nefiinţă se împlinesc 3 ani. Vei rămâne mereu viu în inimi‑le noastre. Dumnezeu să te odih‑nească în pace! Cristina, Viorel, Jean. (000149)

Se împlinesc 40 de zile de când nu mai eşti printre noi. Lacrimi şi durere în urmă ai lăsat cel mai bun soţ, tată şi tataie

PUŢANU GHEORGHE. Dumnezeu să te odihnească în pace! (001440)

Acum 40 de zile la 76 ani nemiloasa moarte te‑a răpit fulgerător dintre noi lăsând în urmă numai lacrimi şi durere. Nu te vom uita niciodată

STANCIU GHEORGHE. Veşnică amintire şi Dumnezeu să te ierte. Soţia, fiica, nepoţii şi strănepoţii. (001533)

Un gând pios de recunoştin‑ţă mamei mele ŞTEFANOV ALEXANDRINA, la un an de la deces. Dumnezeu să te ierte şi să te odihnească în pace! Fiica. (000163)

Se împlineşte un an de când a plecat dintre noi, draga noa‑stră mamă şi bunică ŞTEFANOV ALEXANDRINA. Să ne rugăm pen‑tru ea. Dumnezeu să o ierte. Fam. Maravela şi Ciobanu. (000162)

Acum un an am pierdut‑o pe fii‑ca, sora şi mătuşa noastră dragă ŞTEFANOV ALEXANDRINA. Nu o vom uita niciodată. Dumnezeu să o ierte.Fam. Vasiliu şi Bibu. (000161)

S‑au scurs 40 de zile de lacrimi şi neţărmurite regrete de când te‑ai topit ca o lumânare şi te‑ai stins la prima adiere. Nu te vom uita ni‑ciodată şi ne rugăm lui Dumnezeu să‑ţi ierte păcatele şi să te odih‑nească în pace după greaua sufe‑rinţă ce te‑a răpus

BURLACU PETRE, 59 ani. Soţia, fiii, nurorile şi nepoţelele. Comemorarea sâmbătă, acasă la defunct ora 12,00. (001593)

La 11 decembrie 2003, ne‑a arătat cum se pleacă demn din această viaţă

GRUSUZACHE MIHAI. Dumnezeu să‑l odihnească. Pomenirea duminică, la mormânt. Mulţumim celor care şi‑l vor aminti şi onora. Soţia Constantina, fiica Silvia, fiul Romică. (000193)

Arhi

va "V

.L."

Page 16: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

[AgendASâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

16viAţA liberă

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

adi

n carn

etFilmelaTV

10 decembrieProgramTV

10 decembrieTVR 1 TVR 2 TVR Cultural

HBO

PRO TV

Acasã TV

Antena 1

Glume Glume

Aºt

eptã

m d

e la

cit

itor

i inf

orm

aþii

, rec

lam

aþii

, obs

erva

þii e

tc. p

e ad

resa

: red

acti

e@vi

ata‑

libe

ra.g

alat

i.ro

Prima TV

Realitatea

Viaþa Horoscop

TV Galaþicanal propriu

Cinema9 ‑15 decembrie

Virgil Guruianuredactie@viata‑libera.galati.ro

Vasile Ghicaredactie@viata‑libera.galati.ro

Ştirile Mega TV de luni până vineri orele: 18,30 ‑ 19,00 şi 21,00 ‑ 21,30.

ReŢeTA zilei

10 ‑ 11 decembrie

Casandra

LocalTV 10‑11 decembrie

... şi pe 11 decembrie

pe 10 decembrie...S‑a întâmplat

TV GalaþiPrima Tv

Express TVcanal propriu

Mega TVcanal propriu

Sâmbătă7,00 – Atelierul lui

Newton; 7,30 ‑ Prim‑Plan; 8,00 – Ora 7 + 1 diminea‑ţa; 8,30 – Prim‑Plan; 8,35 – Ora 7 + 1 dimineaţa; 9,30 ‑ Prim‑Plan; 9,35 ‑ Ora 7+1 dimineaţa; 10,00 ‑ Ediţie spe‑cială®; 11,00 – Movie planet; 11,30 ‑ Documentar; 12,00 – Pur şi simplu natural; 13,00 – Spectacol; 14,30 – Pledoarii turistice; 15,00 – Prim‑Plan; 15,05 – Jula şi prietenii®; 16,00 – Prim‑Plan; 16,05 – Jula şi prietenii; 17,00 – Prim‑Plan; 17,05 – Sărbătorile Galaţiului‑Voltaj; 18,00 ‑ Prim‑Plan; 18,05 – Cu băţu‑n baltă; 18,30 – Prim‑Plan; 19,00 – Cronica cârcotaşi‑lor; 20,30 – Spectacol; 22,00 – Prim‑Plan; 22,30 – Ora 7 + 1 dimineaţa®.

Duminică

7,00 – Fabrica razei de soare; 7,30 – Prim‑Plan; 8,00 – Film pentru copii; 8,35 ‑ Seria mari isprăvi; 9,30 ‑ Motor; 10,00 – Câte‑n lună şi în stele; 10,30 – Casa noa‑stră; 11,00 – Computer ma‑gazin; 11,30 ‑ Pledoarii tu‑ristice; 12,00 – Retrospectiva Prim‑Plan; 12,30 – În căuta‑rea lui Hristos; 13,00 – Pur şi simplu natural; 14,00 – Jula şi prietenii; 15,00 – Prim‑Plan; 15,05 – Jula şi prietenii; 16,00 – Prim‑Plan; 16,05 – Loutdes: Pelerinaj şi vindecare; 17,00 – Prim‑Plan; 17,05 – 1 Club 21; 18,00 – Prim‑Plan; 18,10 – Muzica : Sofia Vicoveanca; 18,30 – Prim‑Plan; 19,00 – Farsele lui Jugaru; 19,30 – Dosarele FBI; 20,00 – Jula şi prietenii; 22,00 – Prim‑Plan; 22,30– Film: Piatra de căpătâi; 24,00 – 1 Club 21.

Cernavodă 225 cm + 14 cmHârşova 298 cm + 22 cmBrăila 321 cm + 13 cm

GALAŢI 310 cm + 10 cmIsaccea 240 cm + 5 cmTulcea 198 cm + 6 cm

Cotele apelor Dunãriidin 9 decembrie 2005

Scorpion23 octombrie ‑ 21 noiembrie

Sãgetãtor22 noiembrie ‑ 21 decembrie

Vãrsãtor20 ianuarie ‑ 18 februarie

Fecioarã23 august ‑ 21 septembrie

Balanþã22 septembrie ‑ 22 octombrie

Peºti19 februarie ‑ 20 martie

Capricorn22 decembrie ‑ 19 ianuarie

Leu23 iulie ‑ 22 august

Gemeni22 mai ‑ 21 iunie

Rac22 iunie ‑ 22 iulie

Taur21 aprilie ‑ 21 mai

Berbec21 martie ‑ 20 aprilie

Vă încărcaţi memoria cu prea multe amănunte inutile, în loc să vă destindeţi. Şi mo‑tive aţi avea, măcar din punc‑tul dvs. de vedere.

Indiferent dacă aveţi sau nu chef, aveţi lucruri impor‑tante de făcut. În plus, nimic nu suferă amânare, aşa că tre‑ceţi la treabă.

Fugiţi de o responsabi‑litate care nu vă pică foarte bine. Din păcate, se pare că de această dată nu mai ţin scuzele.

Faceţi o invitaţie la care nu vă aşteptaţi să primiţi prea curând răspuns. De fapt, se pare că asta şi a fost ideea.

Sunteţi făcut/ă să vă daţi cu părerea în momen‑tul esenţial. N‑ar trebui să vă reţineţi atunci când aveţi de comentat.

Petreceţi momente plă‑cute în compania pe care o îndrăgiţi cel mai mult. Nici nu aveţi nevoie de mai mult pen‑tru a fi fericit/ă.

Nu vă simţiţi în formă şi nici nu faceţi vreun efort să ascundeţi acest lucru. Unii încep să vă toace mărunţel, mărunţel.

Greşelile altora sunt me‑reu mai uşor de observat de‑cât propriile greşeli. Nu picaţi în capcana bârfitorilor.

Aveţi atât de multe lucruri pe cap că nu ştiţi cu ce să în‑cepeţi mai întâi. Începeţi cu o pauză serioasă.

Aveţi timp şi lucrul acesta vă mulţumeşte, într‑adevăr. Nici motive ca să vă grăbiţi nu aveţi, deci e chiar minunat.

Vă ies ţepii când sunteţi luat/ă la întrebări. Parcă totul înseamnă prea mult efort. Iar dvs. nu vreţi să fiţi amabil/ă.

Puneţi întrebări con‑venţionale şi vi se răspunde în acelaşi fel. Aşa că toate rezulta tele sunt pe măsura efortului.

Ingrediente: 2 scrumbii mijlocii, 3 cepe mari, 100 g măsline, 2‑3 linguri ulei, 2‑3 linguri oţet

Mod de peparare: Se despică scrum‑biile pe burtă, se scot icrele sau lapţii şi se ţin în apă puţin călduţă timp de 5‑6 ore. Se spală apoi cu apă rece, se curăţă de pieliţă trăgând‑o de la cap spre coa‑dă, se scoate şira spinării cu toate oasele mari, se taie în bucăţi late de două dege‑

te care se aranjează apoi una lângă alta pe o farfurie lungă, astfel încât să dea im‑presia că scrumbiile sunt întregi. Ceapa dinainte curăţată şi ţinută la apă rece, se taie, cu un cuţit bine ascuţit, rotocoale cât se poate de subţiri, se aşază în jurul peştelui, iar peste ele măslinele fără sâm‑buri. Se stropeşte cu ulei şi oţet.

Zeni

Salată de scrumbii sărate cu ceapă

Sâmbătă

9,00 Obiectiv Express®; 9,30 Între oglinzi paralele®; 10,30 Împreună pentru sănătate (r); 18,30 Obiectiv Express; 19,00 Film pentru copii: Judecata; 19,20 Creaturi extraordinare care sfidează evoluţia (); 20,00 Terminus Express ‑ emisiune realizată de Simona Pasat; 20,30 Film artistic: Atins de mâna stăpânului; 21,30 Obiectiv Express.

Duminică

9,00 – Obiectiv Express®; 9,30 Film artistic (r); 18,30 – Obiectiv Express; 19,00 ‑ Film pentru copii: Vizitatorul de pe ţărm; 19,30 Luminile rampei ‑ emisiune de Gabi Chifu; 20,00 Film artistic: Ziua triumfului; 21,30 – Obiectiv Express®.

Jose Mourinho, la Madame TussaudsPortughezul Jose Mourinho, managerul grupării Chelsea, a intrat ofi‑

cial, joi, la muzeul Madame Tussauds, din Londra, unde are o statuie din ceară. Mourinho este primul manager care intră în celebrul muzeu şi a fost prezent la inaugurarea statuii sale. Replica din ceară a lui Mourinho este însoţită de un joc video care permite vizitatorilor să‑şi compună, într‑un minut, echipa mondială ideală, având propuneri de 30 de jucă‑tori.

Mediafax/G.C.

‑ Ce sunt viciile, copii?‑ Sunt nişte sentimente scăpate de

sub control, doamnă!

[‑ O mai iubeşti pe Mimi?‑ Da, dar acum în contumacie. E la căp‑

şuni, în Spania.

[‑ De ce eşti necăjită, femeie?‑ Mi s‑a rupt tocul de la opincă.

În spatele liniilor inamice (dramă război, SUA,

2002)Pro TV, ora 20,30

Cu: Owen Wilson, Gene Hackman,

Gabriel Macht. Titlu original: Behind

Enemy LinesUn pilot de vânătoare

din Marina americană se aventurează într‑o zonă interzisă din Bosnia, unde fotografiază o groapă comună. Aproape imediat după aceea este doborât, reuşind să se catapulteze. Se tre‑zeşte însă în teritoriu ostil, fără niciun mijloc de comunicare în afară de un transmiţător stricat, care emite totuşi un semnal pe care ai lui îl interpretează într‑adevăr ca un “semn de viaţă”. Astfel că amiralul Reigart organizează o misiune de salvare pentru pilot, chiar cu preţul carierei sale.

Suflet sălbatic (dramă romantică, SUA, 1990)Naţional TV, ora 21,00Cu: Nicolas Cage, Laura Dern, Willem Dafoe. Titlu original: Wild at Heart

Mama psihopată a Lulei înnebuneşte de furie când

află că aceasta a fugit cu Sailor, care tocmai ieşise din închisoare. Ignorând condiţiile eliberării, cei doi pleacă în California. Insistentă, mama Lulei trimite un ucigaş pe urmele lor.

1822 ‑ Se naşte AUGUSTE JEAN GUILLAUME HUBERT CÉSAR FRANK (m. 1890), compozitor, or‑ganist, pedagog francez de origi‑ne belgiană a cărei creaţie repre‑zintă un moment important în istoria dezvoltării muzicii franceze moderne.

1851 ‑ Se naşte MELVIL DEWEY (m. 1931), bibliotecar american. A creat sistemul de clasificare zeci‑mală pentru cărţile din bibliotecă, utilizat în prezent în întrega lume.

1857 ‑ Încetează din viaţă VASILE POGOR (n. 1792), comis, grămătic la curtea lui Ion Sandu Sturdza, neobosit traducător al operei lui Voltaire şi autorul câtor‑va compuneri originale.

1858 ‑ Încetează din viaţă EUFROSIN POTECA (n. 1785), unul dintre întemeietorii filosofiei ro‑mâneşti, traducător, profesor la şcoala lui Gheorghe Lazăr, arhi‑mandrit şi egumen al mănăstirii Motrului.

1868 ‑ Inaugurarea primului semafor, în Piaţa Parlamentului din Londra.

1872 ‑ Inaugurarea Universităţii din Cluj, cu patru facultăţi: filolo‑gie, matematici şi ştiinţele naturii, drept, medicină (înfiinţată prin decret imperial la 12 octombrie, acelaşi an).

1892 ‑ Se naşte ROMULUS DEMETRESCU (m. 1972), critic şi istoric literar, doctor în filosofie.

1896 ‑ Încetează din viaţă ALFRED NOBEL (n. 1833), savant suedez, fondatorul Premiului Nobel.

1911 ‑ Se naşte SCARLAT

PORCESCU (m. 1991), preot, publi‑cist, autor al unor studii şi mono‑grafii privind aşezările bisericeşti din Moldova.

1919 [ România semnează tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria.

[ Se naşte SILE (VASILE) DINICU (m. 1993), dirijor, pianist, compozitor de muzică de estradă şi uşoară.

1933 ‑ Consiliul de Miniştri di‑zolvă organizaţia “Garda de Fier”.

1934 ‑ Se naşte LEOPOLDINA BĂLĂNUŢĂ (m. 1998), actriţă cu o prestigioasă activitate teatrală la Teatrul Mic, unde, în ultimii ani, a fost şi directoare; în film cca 20 de prezenţe.

1936 ‑ Încetează din viaţă LUIGI PIRANDELLO (n. 1867), scriitor italian, laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură.

1948 ‑ Adunarea Generală a ONU adoptă “Declaraţia uni‑versală a drepturilor omului.” (Din 1950 se marchează, anual, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului).

1951 ‑ Se naşte, la Cudalbi, jud. Galaţi, ION AVRAM, proza‑tor, publicist.

1966 ‑ Încetează din viaţă ION CHINEZU (n. 1894), critic literar, editor, traducător.

2000 ‑ Al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în urma căruia Ion Iliescu a fost ales preşe‑dintele României (cu 66,8% din totalul voturilor valabil exprimate, faţă de 31,17% voturi obţinute de Corneliu Vadim Tudor.

1803 ‑ Se naşte HECTOR BERLIOZ (m. 1869), compozitor, dirijor, critic muzical francez, considerat unul dintre autenticii reprezentanţi ai romantismului muzical francez.

1810 ‑ Se naşte ALFRED de MUSSET (m.1857), poet, drama‑turg, prozator francez.

1835 ‑ Se prezintă, pe scena Teatrului Manolo din Bucureşti, în limba română, primul vodevil românesc “Triumful amorului”, în adaptarea muzicală a lui Ion Andrei Wachmann.

1843 ‑ Se naşte ROBERT KOCH (m. 1910), bacteriolog german, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină (1905).

1887 ‑ Se naşte ION FOTI (m. 1946), poet, prozator, publicist, traducător.

1888 ‑ Se naşte EUGEN GOGA (m. 1935), prozator, publicist.

1901 ‑ A fost transmis primul semnal radio transatlantic, de că‑tre italianul Giuglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwal, fiind recepţionat de Persy Wright, la St. John din Newfoundland.

1902 ‑ Se naşte NICOLAE DIMITRIU (m. 1980), prozator.

1908 ‑ Încetează din viaţă EDUARD WACHMANN (n. 1836), dirijor, compozitor, pedagog.

1913 [ Încetează din via‑ţă ION KALINDERU (n. 1840), jurist, publicist, membru, vice‑preşedinte (1894‑1895) şi preşe‑dinte (1904‑1907) al Academiei Române.

[ Se naşte JEAN MARAIS (m. 1998), actor francez.

1916 ‑ Se formează, la Iaşi, un nou guvern de concentrare na‑ţională, condus de I.I.C. Brătianu, secondat de liderul conservatori‑lor‑democraţi, Take Ionescu.

1918 [ Regele Ferdinand emite Decretul de Unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul de organizare provi‑zorie a Transilvaniei, potrivit că‑ruia “serviciile publice” rămân sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia României trecând afacerile străine, armata, căile fe‑rate, poştele, telegraful, telefoa‑nele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguran‑ţa generală a statului. În guvernul central român, Transilvania urma să fie reprezentată prin miniştri fără portofoliu.

[ Se naşte ALEXANDR ISAIEVICI SOLJENIŢÎN, scriitor rus, laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură.

1930 ‑ Se naşte LOUIS TRINTIGNANT, actor francez.

1946 ‑ A fost creat Fondul ONU pentru copii ‑ UNICEF (România a devenit membru al UNICEF la 8 septembrie 1971).

1955 ‑ Se naşte CORNELIA NICOLAESCU ‑ BURLACU, graficia‑nă, pedagog.

1958 ‑ A fost arestat, sub acu‑zaţia de “uneltire contra orânduirii sociale”, filosoful Constantin Noica şi condamnat, la 1 martie 1960, la 24 de ani muncă silnică. (A fost eliberat în anul 1964.)

1993 ‑ Încetează din viaţă ELVIRA POPESCO (n. 1896), ac‑triţă franceză de origine română, membră de onoare a Academiei Române.

1997 ‑ Încetează din viaţă ION COTEANU (n.1920), lingvist, mem‑bru al Academiei Române.

2001 ‑ Încetează din viaţă ION ALIN GHEORGHIU (n. 1929), pictor, membru al Academiei Române, laureat cu premii şi medalii naţio‑nale şi internaţionale.

Central: Neguţătorul din Veneţia. Orele 16,30; 19,00.

Republica: Charlie şi fa‑brica de ciocolată. Orele 15,00; 17,00.

Ţiglina: Un alt început (S.U.A. 2005). Dramă. Regia: Lasse Hallstrom. Cu: Robert Redford, Jennifer Lopez, Morgan Freeman, Josh Lucas. Orele: 13,00, 15,00, 17,00, 19,00.

7,00 Ceasul deşteptător Emisiune interactivă de

divertisment şi informaţii 8,20 Teleshopping8,30 Desene animate: Clubul Disney9,30 Mic, da’ voinic! 10,00 Portativul piticilor11,00 Exploratorii galactici (r)

(thriller de acţiune, SUA, 1996)

12,00 Lumea‑n care trăim cu Lucian Sârb13,00 Orizont 200714,00 Jurnalul TVR 14,15 O vedetă... populară cu Iuliana Tudor16,00 Parteneri de weekend16,30 Cu Irina la cafea cu Irina Schrotter 18,00 Teleenciclopedia19,00 Jurnalul TVR 20,00 Surprize, surprize * 7 ani de SURPRIZE de

neuitat ‑ Întinereşte odată cu noi!

23,00 Jurnalul TVR23,30 Profesioniştii Realizator Eugenia Vodă 0,30 Profetul din grotă (dramă, SUA, 2001) 2,20 Jurnalul TVR (r) 3,15 Orizont 2007 (r) cu Gabriel Giurgiu6,30 Jurnalul TVR (r)

7,00 Pescar hoinar (r)7,30 Top sport Culturism şi Fitness 7,55 Teleshopping8,25 Euro‑Dispecer8,30 Universul cunoaşterii9,00 Arca lui Noe9,30 Împreună pentru natură 10,00 Natură şi aventură10,30 Oala sub presiune 12,00 Televiziunea, dargostea

mea! 13,00 Agenţia de plasare 14,00 Chemarea inimii (western, SUA, 1998) 15,45 Aventuri secrete (s)16,20 Fascinaţia modei17,00 Via sacra17,30 Handbal: România

‑ Macedonia Meci de la Campionatul

Mondial de Handbal Feminin.

19,00 Mari momente ale secolului XX

20,00 Trăsniţii din Queens 20,30 Amy (s) 21,30 Jurnalul TVR 22,00 Petru cel Mare (dramă

istorică, SUA, 1986) 23,00 O lecţie pentru profa

de istorie (thriller, SUA, 1999) 0,45 Albastrul oceanului (mini‑s, Franţa, 2003)

7,00 Doctorul de suflete (s/r)8,00 Desene animate:

Toonsylvania; Uriaşul Harry

9,00 Baby Looney Tunes (s)9,30 Invadarea Americii 10,00 Black Beauty (dramă, SUA, 1994) cu Sean Bean, Jim Carter12,00 Promotor Emisiune auto cu Roxana Ciuhulescu12,30 Magazin UCL13,00 Ştirile ProTv13,15 Bucătăria lui Radu 14,00 Un sălbatic la New York

(s)15,00 Avionul buclucaş 2 (comedie, SUA, 1982) cu Robert Hays, Lloyd

Bridges17,15 Tu eşti, tu câştigi!18,15 Stilul Oana Cuzino18,55 Ştirile sportive cu Oana Andoni19,00 Ştirile Pro Tv20,30 În spatele liniilor

inamice (dramă de război, SUA, 2002)

23,00 Viaţă dublă (thriller, SUA, 2002) 1,15 În spatele liniilor

inamice (r) (dramă de război, SUA, 2002)

7,30 Gillette World Sport8,00 Desene animate: Astro Boy 9,00 Desene animate: Răţoi de oraş 9,45 Casa de piatră10,15 Roata de rezervă11,00 Nava spaţială Odyssey

(s)12,15 Incredibil, dar adevărat Film s‑documentar 13,00 Ştiri13,15 Întâmplări hazlii (s)14,00 Sheena, regina junglei (aventură, SUA, 1989) 16,30 Cei mai frumoşi ani cu Crina Matei18,30 Săptămâna financiară Prezintă Gabriela

Vrânceanu‑Firea 19,00 Observator 20,30 Animat Planet Divertisment 21,00 Gogomanii Divertisment 22,00 Replica în forţă II (acţiune, Canada, 1997) cu Cynthia Rothrock,

Bolo Yeung0,00 Viaţă furată (dramă, SUA, 1997) cu Jack Wagner, 2,00 Concurs interactiv3,00 Observator

7,00 Teleshopping7,30 Desene animate: Men in Black Stuart Little 8,30 Sărit de pe fix (s) 9,00 Un taxi numit dreptate

(s) cu David Morse10,00 Orizonturi europene10,30 Roseanne (s)11,00 Sport, dietă şi o vedetă11,30 Tele RON13,00 Viaţă de vedetă13,30 În teren (s)14,30 Săptămâna nebună (r)15,30 Supernanny (r) Reality show cu Irina

Petrea 17,00 Aventurile familiei Vijelie

(r)18,00 Focus19,00 Camera de râs19,30 Hugo ‑ gameshow

interactiv20,00 Supergala Campionilor la

Box Profesionist în direct de la Leipzig

22,00 Poliţia în acţiune (r) cu Christian Sabbagh23,00 Trădaţi în dragoste (r) cu Ernest0,00 Păcate trupeşti (dramă romantică, SUA,

2001)

6,00 Bandiţii (s/r) cu Humberto Zurita,

Mauricio Islas8,00 Trupul dorit (s/r)9,15 Uzurpatoarea (s) 11,00 Să iubeşti din nou (s) cu

Iran Castillo, Valentino Lanus

12,00 Înger rebel (s) cu Victor Noriega Grettel

Valdez13,00 Amy, fetiţa cu

ghiozdanul albastru (s)15,15 Bandiţii (s)17,20 Reţeta de acasă17,30 Poveştiri adevărate18,25 Vremea de acasă18,30 Împotriva destinului (s)20,30 Păcatele Evei (s) cu

Alexandru Papadopol21,30 Trupul dorit (s)23,30 Uzurpatoarea (s/r) 1,30 Poveştiri adevărate (r)2,30 Păcatele Evei (s/r)

6,00 Realitatea de la 6,006,45 Ziarul Realităţii cu Radu Cazan11,20 Kilocruciada cu Carmen Brumă12,00 Realitatea de la 12,0013,20 Documentarele Realităţii (r)14,00 Realitatea de la 14,0015,20 Documentarele Realităţii17,00 Realitatea de la 17,0017,20 Capital TV (r)18,00 Realitatea de la 18,00 cu Sanda Nicola20,00 Realitatea de la 20,0020,20 Lista lui Carol21,00 Realitatea de la 21,00 cu Sanda Nicola22,00 Realitatea de la 22,0022,15 Am o ştire pentru tine!

cu Andrei Gheorghe23,20 Documentarele Realităţii0,00 Realitatea de la 0,00 cu Sanda Nicola

6,00 Peştele cel mare (dramă, SUA, 2003)8,05 Kung Pow, Puterea

pumnului (acţiune‑comedie, SUA/

Hong Kong, 2002) 9,30 Secretul domnului Rice (dramă, Canada, 2000)11,05 Jurnalul unei

adolescente (comedie, SUA, 2004) 12,35 Îngerii lui Charlie, În

goana mare (acţiune‑ comedie, SUA, 2003)

14,20 Primele 20 de milioane (comedie, SUA, 2002) 16,05 Chicago (film muzical,

SUA/Germania, 2002) 18,00 Peştele cel mare (dramă, SUA, 2003)20,00 Cum scăpăm de Coana

Mare? (comedie, SUA, 2004)

21,45 Drumul spre pierzanie (dramă, SUA, 2002) cu Tom Hanks

7,00 Jurnalul cultural7,05 Castele bântuite (r) 7,35 Arhitectură

contemporană (r) 7,55 Casting8,00 Inteligenţa animalelor (r) 8,50 Asta‑i viaţa! (s)9,45 Zodiac (r)10,00 Aventura sunetelor10,30 Cu ce vă servim? (s/r) 11,00 Puterile creierului (r)11,55 Celebrităţi ale secolului XX 12,00 Jurnalul cultural12,05 Mari crescătorii de cai12,35 Noua faţă a Europei 13,00 Clio magazin13,30 Rânduiala14,00 Cer înstelat (comedie,

Anglia/SUA, 1999) 15,45 Casting15,55 Fotograme16,25 Art/Autor17,00 Patrimoniul, o pasiune 18,00 Jurnal de modă 18,50 Jurnalul cultural19,00 Sir Walter Scott ‑ Vrăjitorul din nord 19,50 Casting20,00 Frontierele privirii20,30 Fotografii ‑ Fotografi 20,45 Istoria muzicii 21,45 Jurnalul cultural22,00 Zelig (comedie, SUA, 1983)

Sâmbătă 11,00 ‑ Week‑end plăcut;

12,00 ‑ Părinţi şi copii.

Duminică

11,00 – Retrospectivă Prim‑Plan; 11,30 – Pledoarii turistice; 12,00 – Cu băţu‑n baltă; 12,30 – În căutarea lui Hristos.

Arhi

va "V

.L."

Page 17: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Telefoane Utile

Salvare ‑ 961; 411000; 426200Ambulanţă non stop (VITAL MED) ‑ 462222Pompieri ‑ 981; ‑ 460441Centrala Inspectoratului Judeţean de Poliţie ‑ 407000 Poliţia Municipală ‑ 412222Poliţia Transporturi ‑ 418460Secţia 1 de Poliţie ‑ 419966Secţia 2 de Poliţie ‑ 460854Secţia 3 de Poliţie ‑ 413400Secţia 4 de Poliţie ‑ 468490Secţia 5 de Poliţie ‑ 416945Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ‑ 959Centrul de prevenire şi consiliere antidrog ‑ 934; ‑ 461800Jandarmi ‑ 956Corpul Gardienilor Publici ‑ 470617Prefectură ‑ 312100Consiliul Judeţului ‑ 411099Primărie ‑ 307799Protecţia civilă ‑ 982; 411456; fax ‑ 413219Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi ‑ tel. verde: 0800828674 ‑ 477900; fax: 325530Garda de Mediu ‑tel. verde 0801010101 (pentru încălcarea Legii Protecţiei mediului) Diverse:S.C. ECOSAL PREST S.A. ‑ 312282Informaţii CFR ‑ 460643Autogara ‑ 412683Agenţia CFR ‑ 472420Serviciul Info LINE ‑ 469000; 469005 Deranjamente ‑ intervenţii:APATERM : dispecerat ‑ 311018, 473100/120; re‑laţii cu publicul ‑ 473151 DISTRIGAZ SUD (Sucursala Galaţi) ‑ cen‑trală ‑ 460206 ‑ dispece‑rat ‑ 460419 ELECTRICA (Galaţi) ‑ 929; ‑ 460500 (număr unic cu apel gratuit pentru toţi clienţii indiferent de zona de reşedinţă) ‑ 460496/460474 (Galaţi) ‑ 460488 (zona rurală) ‑ 820159/820160 (Tecuci)SpitaleDe Urgenţă ‑ 315555Municipal nr.1 ‑ 479401Boli Infecţioase ‑ 334022De Copii ‑ 469100Militar ‑ 423938TBC ‑ 460712CFR ‑ 476716 Interne ‑ 475768Maternitatea Municipală ‑ 413131 Centrul de diagnostic şi tratament (fosta Policlinică Municipală) ‑ 417941Farmacii non‑stop:Hygeia (vizavi de Spitalul Judeţean) ‑ 473013Bayer Pharm (Siderurgiştilor) ‑ 464542Sensi Blu (fosta Librărie Centrală) ‑ 498135

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a ca

leid

osco

p

România Sud‑Est ºi Europa10‑11 decembrie

Meteo

ProgramTV11 decembrie

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural

HBO

PRO TV

Acasã TV

Antena 1Prima TV

Realitatea

[MagazinSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

17viaţa liberă

Copierea oricãror elemente grafice ale acestei publicaţii va fi sancţionatã prin lege

Radu MACOVEI Director general

Grigore LAZAROVICIDirector general adjunct

Katia NANU Redactor şef

Dan PLĂEŞU Secretar general de redacţie

Mioara MÃNÃILÃ Director publicitate

Gheorghe ARSENIE, Viorel BUCUR Secretari de redacţie

[ DeParTaMenT CalCUlaTOare / Camelia LUPU, Aurelian SâRGHE, Lili CRÃCIUN, Tiberiana PRISÃCARIU, Olguţa CRISTEA, Monica BOCZAR, Ionel PRODAN, Carmen ROPOTAN, Mihaela MINEA Elena GRÃDINARU, Luminiţa CHIRILÃ, Carmen BONCIU, Vasilica PRODAN, Zoica FOTACHE ‑ Echipamente livrate de ROMLOTUS

Pãnuţ HAGHIAC, Nicuşor CRÃCIUN, Nãstase VâRLAN, Niţă NICUŞOR, Ion MACOVEI, Daniel VOICU, Ghiţă PETREL, Marius NICHITA, Vasile POPAUnica tipografie din zona Galaţi ‑ Vrancea ‑ Brãila, care tipãreşte un ziar cotidian, la calitate de nivel naţional! 0236 416 911 ‑ int.37

ISSN 1221‑4914

[ SOCial / Mariana ILIESCU, Viorel MâRZA, Petrica PAŢILEA [ Tranziţie /Aurel STANCU, Cristinel LUCA, Anca Mihaela SPâNU, Marius MOTOTOLEA[ POliTiC‑aDMiniSTraţie / Maria MĂNDIŢĂ, Victor CILINCÃ, Ovidiu AMÃLINEI, Anca MELINTE [ JUriDiC / Ştefan DIMITRIU, Costel CRâNGAN, Maria STANCIU, Teodora MIRON [ CUlTUrà / Angela RIBINCIUC, Th. PARAPIRU, Roxana PENCIU, Nicoleta CRâNGANU [ inveSTigaţii / Alina DURBACÃ, Laura GURÃU, Elena STOICA [ SPOrT / Gheorghe ARSENIE, D.C. PREDESCU, Dănuţ LUNGU [ eDiTOri ŞTiri / Cristina GOGA, Cristina CARP [ FOTO / Vasile CABURGAN, Sorin PANÃ, Viorel DUDĂU[ SUbreDaCţia galaţi nOrD / Ion Trif PLEŞA[ DeSigneri / Lucian ISTRATE, Alexandru Mihnea ANDRAŞCU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Galaţi, str. Domneascã nr. 68 / SeCreTariaT tel. 460 620, fax 471 028 POliTiC, tel. 460620(int. 25) CUlTUrÃ, inveSTigaţii, Tranziţie, JUriDiC 414 630 relaţii CU PUbliCUl 461 772/ SPOrT 411 644/ TeHnO 462 460 PUbliCiTaTe tel. 463 664, 460 719, fax 460 875 / TeCUCi: Casa de Cultură ‑ tel./fax 820 508 / DiFUzare tel. 460 395

auditat de Biroul Român

de Audit al Tirajelormembru al Biroului

Internaţional de Audit

al Tirajelor

marcă înregistratăCOTiDian inDePenDenT®

viaþaviaþaviaþaliberã

Fondat 1989Fondat 1989

[[[

Echi

pa d

e se

rvic

iu: S

ecre

tar d

e re

dacţ

ie:

Ghe

orgh

e A

rsen

ie; C

ap li

mpe

de: P

etric

a Pa

ţilea

, Cr

istin

el L

uca;

Cor

ectu

ra: L

ili A

rghi

r, Ra

mon

a M

itach

e.

Anca Melinteancam@viata‑libera.galati.ro

TV

ma

nia

FilmelaTV11 decembrie

Joker

8 decembrieLoto 5/40

8 decembrieNumere extrase: 39, 18, 15, 1, 11, 20.Total fond de câştiguri: 186.295,20 lei.Categoria I: REPORT 64.296,00 lei; REPORT CUMULAT

121.999,20 lei.Categoria a II‑a: 4 variante a 8.037,00 lei.Categoria a III‑a: 159 variante a 202,18 lei.

Mariana Iliescumariana@viata‑libera.galati.ro

Din condei în condei

Ştiaţi că, în Bangkok (Thailanda), se află o brutărie pen‑tru sadici? Brutarul mărturiseşte că ideea de a face pâine sub forma a diferite părţi din organismul uman i‑a venit după ce a văzut filmul „Hannibal” cu Anthony Hopkins. Pentru că oa‑menii sunt atraşi de tot ceea ce este şocant, afacerea sa pros‑peră pe zi ce trece. Brutăria este asaltată mai ales de turişti străini, iar pentru noaptea de Halloween sunt comenzi şi din partea ambasadelor Statelor Unite, Canadei şi Australiei.

Gigantism moştenit. Cel mai mare iepure din Anglia este iepuroaica Millie, „uriaşa” cântărind 6,35 kg, lăbuţele fiindu‑i de mărimea unui braţ de copil. Cu toate acestea, Millie nu depăşeşte raţia zilnică a unui pui de iepure din rasa ei, mân‑când o cantitate normală de alimente; de vină îi sunt strămo‑şii, care au fost tot nişte „giganţi”.

Aveţi picioare obosite? Puneţi într‑un lighean cu apă fierbinte trei linguri de boabe de muştar. Ţineţi picioarele 15 minute în apa fierbinte (suportabilă), apoi clătiţi‑le cu apă rece. Veţi simţi o revigorare.

Un dar de Crăciun... În cadrul Expoziţiei Internaţionale a Roboţilor de la Tokyo, a fost prezentat şi un robot conce‑put special pentru persoanele cu handicap locomotor. CHRIS (Cybernetic Human Robot Interface System) este un scaun cu rotile controlat cu ajutorul semnalelor electrice provenite din musculatura utilizatorului.

O afacere prosperă

Azi 13, mâine 30 de ani

(comedie, SUA, 2004)HBO, ora 20,00Cu: Jennifer Garner, Mark Ruffalo, Judy Greer. Titlu original:

13 Going On 30

Jenna îşi invită gaşca popularilor la petrecerea ei aniversară de 13 ani, dar este umilită când este închisă în debara pentru jocul “Şapte Minute în Rai” şi toţi o părăsesc. Singură în întuneric, Jenna rosteşte o dorinţă din suflet. Dacă ar fi o persoană matură, ar avea viaţa pe care şi‑a dorit‑o întotdeauna. A doua zi, Jenna are 30 de ani. Mai mult, este o femeie superbă şi de succes, cu o slujbă foarte bună şi cu un apartament incredibil pe Fifth Avenue.

7,00 Universul credinţei8,30 Desene animate, Clubul Disney9,20 Şcoala vedetelor (r) cu Gianina Corondan10,00 Stele ... de 5 stele (r)10,55 Euro‑Dispecer11,00 Uliţa spre Europa11,30 Viaţa satului Magazin de informare şi

educare 13,00 Agenda politică cu Monica Ghiurco14,00 Jurnalul TVR 14,15 Dănutz SRL (emisiune de

divertisment) 16,00 O zi cu Johnny Răducanu

(I)17,00 Tezaur folcloric Concert extraordinar18,50 Tragerile Loto 6/49 şi

Noroc Omologarea 19,00 Jurnalul TVR 20,00 Gravidul (comedie, SUA, 1994) 22,05 Toujours l’amour 23,20 Jurnalul TVR 23,35 Garantat 100% cu Cătălin Ştefănescu0,35 Elizabeth şi ceilalţi (film romantic, SUA,

1997) 2,05 Jurnalul TVR (r)

7,00 Amy (s/r) 7,55 Teleshopping8,25 Euro‑Dispecer8,30 Medalion folcloric9,00 Ferma 10,00 Pescar hoinar 10,30 Info... baza în direct! Transporturile ‑ prezent

şi viitor. Noutăţi tehnologice.

11,00 H... ora Prichindeilor12,00 Două roţi12,30 Magazin IT 13,00 Atenţie, se cântă!14,00 Casa ta 14,30 Poftă bună! 15,00 Lois şi Clark

‑ noile aventuri ale lui Superman (s)

16,00 Femei fatale 16,35 Fascinaţia modei17,00 Verdict: crimă (s)18,00 Farmece (s)19,00 Pe urmele războiului

troian 20,00 Atlas20,30 Andromeda (s)21,30 Jurnalul TVR 22,00 Lege şi ordine (s)23,00 Psihiatrul în vacanţă (comedie, SUA, 1991)0,45 Agenţia de plasare (r)1,40 O lecţie pentru profa

de istorie (r)

6,30 Avionul buclucaş 2 (r) (comedie, SUA, 1982)8,00 Toonsylvania (s) 8,30 Uriaşul Harry (s) 9,00 Baby Looney Tunes (s)9,30 Desene animate: X‑Men,

Evoluţia *Moş Crăciun există!10,00 Provest11,00 Parte de carte cu Cristian Tabără12,00 Profeţii despre trecut cu Silviu Brucan şi Mihai

Codreanu13,00 Ştirile ProTv13,05 Xena, prinţesa

războinică (s) cu Lucy Lawless4,00 Apropo Tv15,00 Mama Mia *Moş Crăciun există!16,00 Sfinxul (aventură, SUA/Olanda,

1981) 18,15 La servici18,55 Ştiri sportive19,00 Ştirile Pro Tv 20,15 Miss World 2005 ‑ Finala22,15 Vacanţa Mare23,30 Fete cu lipici (s)0,15 Apropo Tv (r) cu Andi Moisescu1,15 Miss World 2005 ‑ Finala

(r)3,15 Mama Mia (r)

7,00 Concurs interactiv8,00 Desene animate:

Slimer şi prietenii; Karate Kid;

Aventurile lui Jackie Chan;

Spiderman 10,00 Întâmplări hazlii (s/r) 10,30 Sheena, regina junglei (r) (aventură, SUA, 1989)13,00 Ştiri13,15 Fotbal: F.C. Sydney ‑ Deportivo

Saprissa15,30 Duminica în familie cu Mihaela Rădulescu 18,30 7 zile cu Alessandra

Stoicescu19,00 Observator cu Gabriela Vrînceanu

Firea20,15 Piaţa Divertis21,30 Robin Hood (film romantic de

aventură, SUA, 1991) cu Kevin Costner,

Morgan Freeman0,15 Recursul etapei 2,00 Robin Hood (r)

7,00 Teleshopping7,30 Desene animate8,30 Sărit de pe fix (s) 9,00 Un taxi numit dreptate

(s) cu David Morse, George

Dzundza10,00 Casa noastră10,30 Teleshoping11,00 Levintza prezintă11,30 Tele RON13,00 Viaţă de vedetă13,30 Pet Show14,00 Mereu prieteni (r) cu Andreea Raicu15,30 Farsele lui Jugaru (r)16,00 Cronica cârcotaşilor (r) cu Şerban Huidu şi Mihai

Găinuşă18,00 Focus19,00 Camera de râs19,30 Hugo ‑ gameshow

interactiv20,00 Aventurile familiei Vijelie21,00 Supernanny Reality show cu Irina

Petrea 22,30 Josh şi S.A.M. (aventură, SUA, 1993) cu Jacob Tierney, Noah

Fleiss0,30 Focus (r)1,30 Închiderea programului

6,00 Bandiţii (s/r) cu Humberto Zurita,

Mauricio Islas8,00 Reţeta de acasă9,15 Uzurpatoarea (s)11,00 Al şaptelea cer (s) cu

Jessica Biel, Stephen Collins

12,00 Acasă în bucătărie13,00 Amy, fetiţa cu

ghiozdanul albastru (s) 15,00 Cristina Show16,00 Corazon latino 17,30 Poveştiri adevărate cu Cabral18,25 Vremea de acasă18,30 Împotriva destinului (s)19,30 Fetele Gilmore (s)20,30 Păcatele Evei (s) cu Oana Zăvoranu, Lili

Sandu21,45 Iubitul meu se însoară (comedie romantică,

SUA, 1997) 0,00 Uzurpatoarea (s/r)1,45 Poveştiri adevărate (r)2,45 Păcatele Evei (s/r)

6,00 Realitatea de la 6,0011,00 Realitatea de la 11,0011,15 Am o ştire pentru tine (r)12,00 Realitatea de la 12,0013,00 Realitatea de la 13,0013,20 Mănânc, deci exist! cu Dan Chişu14,00 Realitatea de la 14,0015,00 Realitatea de la 15,0015,20 Arhitectonic17,25 Analiza finală18,00 Realitatea de la 18,00 18,45 Săptămâna de vreme19,20 10 pentru România21,00 Realitatea de la 21,00 cu Sanda Nicola21,55 Prima ediţie cu Radu Cazan22,00 Realitatea de la 22,0022,20 Realitatea sportivă cu Emanuel Terzian22,55 Prima ediţie cu Radu Cazan23,00 Realitatea de la 23,0023,15 Realitatea sportivă 23,50 Ziarul Realităţii 0,00 Realitatea de la 0,00

7,00 Jurnalul cultural7,05 Istoria muzicii (r)8,05 Simbolica8,10 Scrisori din Imperiu 8,40 Primele zile9,05 Confluenţe10,00 Ambasadorii10,30 Atlas11,00 Sir Walter Scott ‑

Vrăjitorul din nord (r)11,50 Celebrităţi ale secolului XX 12,00 Jurnal cultural12,05 Nina Simone 13,00 Istoria Operei Române13,30 Simetrii14,00 La porţile ceriului14,30 Seniorii micului ecran15,00 Idiotul (s) 15,50 Sfinx ‑ Legendele istoriei16,45 Artefacte17,15 Cetatea artelor 17,45 Revolta clasicilor18,15 Intrarea actorilor18,45 Puterea florilor18,50 Jurnal cultural19,00 Timpul trecut 19,50 Simbolica19,55 Scena20,25 Performeri20,55 Rivali la Hollywood 21,45 Jurnalul cultural22,00 Edward al VII‑lea (mini‑s, Anglia, 1975) 22,55 Musica Da Capo

6,00 Tabăra (dramă muzicală, Anglia, 2003)

07,50 Cinema, cinema, cinema (s)8,20 Împreună (dramă,

China/Corea de Sud, 2002)

10,20 Stewardesa (comedie romantică, SUA, 2003)

11,50 Looney Tunes, Noi aventuri (SUA film de animaţie, 2003)

13,25 Evelyn (dramă, coprod., 2002)

15,00 Recrutul (thriller, SUA, 2003)

16,55 Ziua Recunoştinţei (comedie, SUA, 2003)18,20 Dumnezeu pentru o zi (comedie, SUA, 2003)20,00 Azi 13, mâine 30 de ani (comedie, SUA 2004) cu Jennifer Garner21,35 Willard (horror, SUA,

2003) 23,15 Sylvia (dramă, Anglia, 2003)

În următoarele 48 de ore, vre‑mea va continua să se răcească. Pe fondul unui cer parţial noros, vân‑tul va sufla moderat, din sector nordic şi nord‑vestic, cu viteze de 10‑25 km/h. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 0 şi 2°C, în timp ce minima se va situa, în cursul nopţii, între ‑5 şi ‑3°C (informaţii preluate din surse on‑line).

AmericănismeCând mi‑a ajuns la ure‑

che vestea că Vali Vijelie a făcut o manea din melodia filmului “Titanic”, am cre‑zut că e o glumă proastă. Mi se părea imposibil ca splendida melodie cântată dumnezeieşte de Celine Dion “My heart will go on” să fie transformată într‑o lălăială bună de dat din bu‑ric. M‑am înşelat! Melodia a fost un pic simplificată şi orientalizată, dar păstrea‑ză, în linii mari, acordurile originalului. Cu vocea‑i spartă, Vijelie se jeluieşte: “Viaţa mea, inima mea/ Te blestem toată viaţa/ Că ai plecat şi nu mi‑ai spus/ Sufletul mi l‑ai distrus”. Şi repetă chestia asta ca o moară stricată, vreo patru minute, până când îţi vine să caşti de plictiseală. În finalul apoteotic, bardul suferind cheamă întă riri, adică lansează un apel către mama dumnealui: “Mamă, de‑ai putea/ Să‑mi schimbi, mamă, inima/ Să‑mi pui, mamă, alta în loc/ Să aibe puţin noroc!”. Vijelie şi‑a bătut joc cu brio de melodia lui Celine Dion. Mă tem că dacă sărmanul “Titanic” află de ea, iese din fundul oceanului şi dă cu capul de primul ghe‑ţar care îi iese în cale. [ Andreea Raicu – diafană şi elegantă ‑ nu e tocmai în elementul ei când are ca invitaţi manelişti. La emi‑siunea “Mereu prieteni” a fost nevoită să danseze după o manea, de aceea pe chipul ei se citea atâta “satisfacţie”… încât părea că are nevoie urgentă de zeamă de lămâie. Împinsă de la spate de actorul Claudiu Bleonţ, Andreea s‑a făcut că dansează, în vreme ce Adi de la Vâlcea cânta: “Sună‑mă sau dă‑mi un biip/ că mi‑e dor de‑al tău pupic/ Sună‑mi dra‑goste/ Arată‑mi iubire/ să văd dacă mă iubeşti/ Răspunde‑mi la telefon/ hai apasă pe buton”, pro‑babil o replică la cânte‑cul O‑zone: “Alo, sunt eu Picaso/ Ţi‑am dat bip/ şi sunt voinic!” [ La “Revanşa starurilor” s‑au înfruntat artiştii de muzi‑că populară şi actorii din musicalul “Chicago”. Ce să zic? Nicoleta Voica a cântat excelent “New York” într‑o americănească autentică, iar Dinu Iancu Sălăjanu a tras un “Ai gat iu beib” cu Anca Ţurcaşiu. Aşteptăm o confruntare între popu‑lari şi artiştii din “Trilogia antică” să‑I auzim cum urlă unii la alţii în greaca veche. Şi să‑i prezinte Homer, nu Pepe!

Numere extrase: 41, 44, 22, 6, 31 + 13.Total fond de câştiguri: 2.696.911,56 lei.Categoria I: REPORT 64.831,20 lei; REPORT CUMULAT 2.359.587,00 lei.Categoria a II‑a: REPORT 32.415,60 lei; REPORT CUMULAT 110.415,36 lei.Categoria a III‑a: 2 variante a 16.207,80 lei.Categoria a IV‑a: 24 variante a 675,32 lei.Categoria a V‑a: 162 variante a 120,05 lei.Categoria a VI‑a: 1.664 variante a 33,11 lei.Categoria a VII‑a: 2.437 variante a 9,31 lei.Categoria a VIII‑a: 13.382 variante a 6,05 lei.[ PENTRU CATEGORIA I: Plus câte un apartament cu 3 camere, în vilă turistică, pentru fiecare câştigător.

Arhi

va "V

.L."

Page 18: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

www.vlg.sisnet.ro

Viaþ

a pesc

urt

[ObservatOrSâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 Decembrie 2005

18viaţa liberă

Ref

lec

ţiil

e lui Costache

Mihai Costacheredactie@viata‑libera.galati.ro

De ce s‑au supărat ruşii pe noi atât de puţin: păi, ei se bucură de numa ‑numa că vin americanii. Problema lor e că nu pleacă românii.

Iar la sfârşit, sfârşitul[ Pe timpul prezenţei americane în România, terenurile şi clădirile

ocupate de armata SUA vor fi considerate teritoriu american. E bine. Este cât se poate de adevărat. Ştiu pe unii care intră în Smârdan la fel de greu ca în Statele Unite, mai ales în discotecă.

[ De fapt, americanii nu prea voiau să vină şi la Smârdan, da’ l‑a rugat Mittal pe Blair să‑l roage pe Bush să‑l roage pe Băsescu să aibă cine păzi latura de nord vest a combinatului.

[ Trist – Camera Deputaţilor nu mai are bani pentru hotelul un‑de‑s cazaţi parlamentarii cu pricina, adică locul unde deputaţii trebuie să doarmă. Lasă, lasă, că merge şi‑aşa. Deputaţii oricum nu au nevoie să doarmă la hotel, că pot să doarmă şi‑n sala de şedinţe.

[ Tot deputaţii, dacă rămân pe drumuri, primesc de Crăciun 345 de Logan‑uri. E bine. Înseamnă că asta îi lipseşte unui Logan ca să meargă bine – un deputat. Sau, fix invers, cei de la Dacia au fost de acord ca deputaţii să meargă cu Logan, să nu mai zică nimeni că n‑a văzut Logan cu defect. Şi mai e o treabă – Logan‑urile astea sunt dar de Crăciun. Măăăăăăi, astea se pun sub brad, în sufragerie, nu în pom, la marginea drumului!

[ Criză parlamentară – senatorii nu vor să‑şi împartă restaurantul cu deputaţii. Sau invers, nu contează prea tare. Problema e în felul 14: ăştia n‑au cum să mănânce împreună, că nu se înghit unii pe alţii. O soluţie ar fi să împartă restaurantul, că doar împart şi wC‑urile.

[ Astronomii au mai avertizat o dată – un asteroid mare ar putea să lovească pământul, în 2036. O să fie distrugere mare … se va face o groapă cam cât poligonul de la Smârdan … se va cutremura lumea … o să cadă guvernul cu tot cu sediul guvernului … se va scumpi benzina … se vor evapora oceanele … atmosfera se va umple de praf … cu ultimele puteri, Esca ne va spune în direct ce salariu are … poate vom afla halatu’ halatu’ cât costă halatu’ … nea’ Onişor de la CNSAS va da liber la arhivele Securităţii cu cinci minute înainte de impact … ce mai, o să fie dezastru mare! Da’ oare Adelin Petrişor va transmite de la faţa locului sau nu?

Moş Crăciun franţuzesc Astăzi, de la ora 11,00, elevi de diferite vârste de la Palatul

Copiilor Galaţi îl întâmpină pe Moş Crăciun, la o serbare susţinu‑tă în întregime în limba franceză şi care va avea loc la Biblioteca Franceză. Nina Sava, profesor de specialitate la Palatul Copiilor, este cea care va îndruma recitalul tinerilor. La eveniment sunt aşteptaţi ca spectatori cei mai mici cititori ai bibliotecii, împreu‑nă cu părinţii lor, dar invitaţia rămâne deschisă tuturor celor care vor să intre în atmosfera Crăciunului.

C. Carp

[ A fost restaurată, parţial, din bani publici [ Va fi muzeu

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1425 din 17 noiembrie 2005, Farmacia Ţinc a intrat în patrimo‑niul public al Consiliului Judeţului Galaţi. Până la acea dată era în do‑meniul privat al statului şi doar în administrarea autorităţii publice judeţene. De ce este important acest act normativ?

În 1994, frumoasa şi impo‑zanta Farmacie Ţinc a fost tre‑cută în patrimoniul Direcţiei Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti. După naţionalizare, fusese trans‑formată de vechiul regim în clădire de locuit şi în 1989 arăta jalnic. Din 1994, imobilul a fost restaurat – parţial ‑ cu bani de la bugetul naţional, iar din 2002, lucrările au fost sistate. Motivul? Clădirea a fost revendicată şi din acest motiv nici fondurile pentru restaurare nu au mai venit.

Domnul Dragu Togan, secre‑tarul Consiliului Judeţului Galaţi, ne‑a spus că „urmaşul lui Wolf Statman, fostul proprietar al far‑maciei, nu a făcut dovada pro‑prietăţii, iar clădirea a rămas în patrimoniul Statului Român”.

Cu ani în urmă, se stabilise ca amintitul imobil să devină Muzeu

al Colecţiilor. Însă, prin recenta hotărâre ‑ de trecere a clădirii în proprietatea Consiliului Judeţului Galaţi ‑ lucrurile se schimbă.

Sperăm în bine. „Acum există posibilitatea ca lucrările de res‑taurare să fie duse la bun sfârşit, ne‑a spus domnul Dragu Togan. Urmează să stabilim ce colecţie va adăposti. Mai întâi, însă, să fie finalizate lucrările de reno‑vare, pentru că sunt posibilităţi financiare la nivelul Consiliului Judeţului Galaţi”.

Cu puţin timp în urmă, de la restauratorul amintitului imo‑bil, domnul Dumitru Bahamat, directorul SC „Dedal–Bahamat” din Galaţi, reţineam că lucrările de finisare a clădirii necesitau între 6‑7 miliarde lei. Nu ştim ce înseamnă în acest moment insta‑larea părţii electrice, a alimentării cu apă, montarea centralei termi‑ce, zugrăvitul şi multe alte lucrări pe care doar restauratorul le ştie. Trebuie spus că tot firma de res‑taurare este cea care a asigurat ,

în ultimii ani, paza clădirii pe pro‑pria cheltuială.

În acest moment se ştie că fos‑ta Farmacie Ţinc va deveni mu‑zeu şi sperăm că aşa va rămâne.

Şi pentru că acest impozant imobil de patrimoniu naţional este înconjurat de tot felul de coşmelii, tragem nădejdea ca Primăria şi Consiliul Municipiului Galaţi să regândească planul de urbanism în acea zonă. Vom re‑veni.

Maria Stanciu

Beatles încă face bani

Cei doi foşti membri ai formaţiei Beatles care mai sunt în viaţă şi vădu‑vele celorlalţi doi câştigă şi acum, la 25 de ani de la moartea lui Lennon, sute de mii de dolari de pe urma vânzărilor realizate de casa de dis‑curi Apple Corps Ltd. Potrivit cifrelor publi‑cate de cotidianul Daily Telegraph, Apple Corps, care administrează ca‑talogul Beatles, a dat, în 2005, circa 1,85 mi‑lioane de euro acţiona‑rilor beneficiari. Aceşti beneficiari sunt Paul McCartney, Ringo Starr, Yoko Ono, văduva lui John Lennon şi Oli‑via Harrison, văduva lui George Harrison. Aceştia au primit apro‑ximativ 2,35 milioane de euro în 2004 şi apro‑ximativ 1,73 milioane de euro în 2003.

Apple Corps Ltd. a fost creată în anul 1968 de cei patru Beatles şi deţine astăzi drepturile de reproducere muzi‑cală asupra catalogu‑lui grupului, sub formă de CD‑uri, DVD‑uri sau casete video. Casa de discuri este deţinută în Marea Britanie de Par‑lophone Records, o ra‑mură a EMI Music, şi în Statele Unite de Capitol Records, de asemenea o ramură a EMI.

Mediafax/G.C.

În sfârşit, clădirea Farmaciei Ţinc

A intrat în domeniul public al judeţului

Foto

: Sor

in P

ană

Una pe zi

Proprietarul şi... chiriaşa.

pO

an

Ta S

ĂPT

ĂM

Ân

ii

Foto: internet

Arhi

va "V

.L."

Page 19: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

-

-Sâmbătă, 4 iunie 2005

] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã

Sâmbătă ‑ Duminică, 10 ‑ 11 decembrie 2005

îşi ca

ută

jum

ătat

ea

Thur

man

Uma

] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã ] Supliment gratuit al cotidianului Viaþa liberã

Specie de mamifer necunoscută

O specie necunoscu‑tă de mamifer carnivor a fost observată de cerce‑tătorii din cadrul Fondului Mondial pentru Natură (WWF) în pădurile din in‑sula Borneo, din Indonezia, au anunţat reprezentanţii organizaţiei de apărare a mediului înconjurător. Acest patruped, care este puţin mai mare decât o pisică domestică, are o blană de culoare roşcat în‑chis, urechi mici şi o coadă lungă şi stufoasă. Animalul a fost surprins de două ori în timpul nopţii cu ajuto‑rul unui aparat de fotogra‑fiat cu declanşare automa‑tă, instalat în anul 2003. Fotografiile au fost arătate locuitorilor precum şi ex‑perţilor în faună sălbatică din Borneo, însă nici unii nici alţii nu au reuşit să‑l identifice. Locuitorii sunt convinşi că este vorba de‑spre o specie de animal carnivor necunoscută până în prezent.

Cercetătorii speră să reuşească să cap‑tureze un exemplar. “Vom fi complet siguri că este vorba despre o nouă specie atunci când vom captura un exem‑plar”, a declarat Stephan Wulffraat, un cercetător olandez din cadrul WWF. Dacă această descoperire va fi confirmată, este pen‑tru prima dată de mai bine de un secol când o nouă specie de animal carnivor este identificată în insula Borneo.

Click News/G.C.

Actriţa americană Uma Thurman este în căutarea unui nou băr‑bat în viaţa sa, informează

site‑ul Infoshowbiz. Vedeta filmelor din seria „Kill Bill” este categorică: s‑a săturat să fie singură.

Într‑un interviu acordat revistei Grazia, fosta iubită a milionarului Andre Balazs insistă asupra faptului că „este disponi‑bilă pentru oricine este interesat”. Actriţa nu a mai avut o relaţie serioasă cu un bărbat de când s‑a despărţit de actorul Ethan Hawke, la sfârşitul anului 2003.

Thurman a început să‑şi pună între‑bări despre ce ar trebui să facă pentru a întâlni persoana potrivită. „Este din ce în ce mai greu să te ataşezi de cineva, mai ales pentru o femeie matură”.

Click News

Timp Liberpag. 16

Eva Longoria, nu doar o păpuşă sexy

Un actor grãbit...

Interviu cu Tudor

Chirilă

Lumea Vedetelorpag. 8

E greu să fii om. Să nu îi superi pe cei din ju‑rul tău, să te comporţi aşa cum trebuie şi să‑i

ajuţi, măcar o dată în viaţă pe cei care au nevoie. Fiecare dintre noi este un actor grăbit în propria viaţă. Dar cel mai greu lucru este să ştii să spui „iartă‑mă”. Acest

simplu cuvânt – iartă‑mă – ar fi un punct de plecare pentru viitor. M‑am întrebat într‑o zi de ce nu mai zâmbim. Oare un zâmbet nu ar fi suficient pentru a descoperi copilul din noi? Iluzia frumuseţii este ca o oglindă care minte. Şi atunci în cine mai putem avea încredere? Am

realizat de curând că un zâmbet poate face mai mult decât o mie de cuvinte. Atunci când învăţăm să zâmbim putem spune că în‑cepem să fim oameni. Să fii om e un lucru minunat, îmi spunea mama cândva. Nu am înţeles decât târziu substratul mesajului său. Şi acum îi dau dreptate. Câţi

dintre noi oare îşi doresc, însă, să facă parte din această mare familie? În momentul în care, în prag de iarnă, în sufletul tău este o toamnă târzie, e destul... pentru a fi om.

Tu, omule, te‑ai întrebat vreo‑dată dacă destinul îţi dă voie să iubeşti? Ai curajul să te împotri‑

veşti deciziei propriului tău des‑tin? Poţi să lupţi pentru viaţa ta de om, fără a te gândi la o altă viaţă? De vei reuşi să răspunzi la aceste întrebări... atunci eşti cu adevărat om.

Teodora Miron

Să fii om...

Arhi

va "V

.L."

Page 20: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Femina2

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Elenavãsfãtuieºte

Reþetasãptãmânii

ModaºiNoi

Se apropie sărbătorile şi indi‑ferent de necazuri sau nevoi, toată lumea vrea să le întâm‑

pine în haine de sărbătoare. Cele mai multe doamne sau domnişoare îşi fac deja inventarul în şifonier pentru a şti cu ce se îmbracă când vor păşi în anul nou. Încerc şi eu să vă ajut cu câteva idei, vorbindu‑vă întâi despre ce se poartă şi ce aţi putea alege la cumpărături, iar în episoadele urmă‑toare despre ce aţi putea îmbunătăţi la hainele fără să chel tuiţi aproape nimic. Voi dedica un nou episod se‑rii de Crăciun, poate cea mai dragă sărbătoare a sufletului românului. Nu e noutate să vă spun că trebuie să vă orientaţi foarte bine în alege‑rea hainelor în funcţie de locaţia petrecerii. Diferenţele sunt foarte mari (uneori uriaşe!). Dacă mergeţi la un restaurant atunci se impune o ţinută de seară cât mai aproape de ce vedeţi în reviste, iar cu cât locaţia este mai faimoasă şi mai „de lux” cu atât compleul sau rochia trebuie să fie mai elegante.

Acasă la prieteni sau rude?

Atunci fiţi mai modestă, dar vă puteţi gândi la ceva doar sclipitor, iar dacă revelionul e la munte (la caba‑nă) aveţi grijă. Puteţi face revelionul şi în pulover, mai ales dacă e de cali‑tate şi are şi ceva mărgele fantezii pe el. Mai presus de toate tronează pe

podiumurile de modă rochia – ele‑ment vestimentar ce se încăpăţâ‑nează – în ciuda tuturor tendin‑ţelor nonconfor‑miste – să rămână exclusiv feminin şi este menit întot‑deauna să redea întreaga forţă sen‑zuală şi eleganţa persoanei care o poartă. Cu toate că pantalonii trei‑sferturi invadează magazinele, blu‑ziţele scurte par a fi cele mai sexy şi dacă toţi priete‑nii se aşteaptă să vă vadă îmbrăca‑tă în ceva modern, lejer şi simplist, faceţi‑le o surpriză. Îmbrăcaţi‑vă într‑o rochie sofisticată, pe corp, fără mâneci, cu decolteu decupat îndrăzneţ, asortată cu mănuşi lungi. Vă veţi simţi unice, fascinante, suve‑rane. De multe ori o astfel de rochie reuşeşte să trezească în noi orgoliul unei frumuseţi de multe ori rătăcite în mediocritatea şi cenuşiul cotidian. Un look sexy nu strică niciodată, un decolteu amplu, cupe brodate cu strasuri, talia pusă în evidenţă de decupaje laterale, libertate de miş‑

care asigurată de şliţuri adânci. Iată câteva elemente ce pot face deliciul unei rochii de seară. Aveţi grijă însă să nu fie cuprinse toate pe aceeaşi rochie. Nu neglijaţi părul, machia‑jul şi accesoriile care trebuie să fie de cea mai bună calitate. A! Şi încă ceva! Nu uitaţi de soţul dumneavoa‑stră. Trebuie să vă asortaţi cu el, nu‑i aşa? Până data viitoare cumpărături bune şi pentru sugestii sau răspun‑suri ne puteţi scrie pe mail: brokar‑[email protected].

Anca Petrea Mocanu

Ingrediente şi cantităţi pen-tru 8 porţii: 600 g piept de pui fiert; 150 g ananas (din compot); 4 mandarine mici; 150 g ciuperci fierte; 8 frunze de salată verde; 1 lingură zeamă de lămâie; 1 lă‑mâie; sare.

Sosul: 200 g maioneză; 2 linguri ketchup; 2 linguri zea‑mă de lămâie; 1 lingură suc de portocală; 2 linguriţe muştar; 2 linguri coniac; sare; piper. Mod de preparare: Prepararea sosului: Într‑un castron se pun maioneza, ketchupul, zeama de lămâie, sucul de portocală, muş‑tarul, coniacul, sarea şi piperul. Se amestecă cu un tel un minut, pentru omogenizare, şi se pune totul la rece până în momentul folosirii. Pieptul de pui fiert (fără pieliţă) se taie cubuleţe, care

se pun într‑un castron împreu‑nă cu ananasul tăiat cubuleţe. Mandarinele se spală şi se cură‑ţă de coajă, se pun deoparte 16 felii, pentru ornare. Restul feliilor de mandarină se taie cuburi şi se pun în castron. Ciupercile fierte se taie lamele subţiri şi se adau‑gă peste feliile de mandarine. În castron se toarnă sosul pre‑parat şi totul se omogenizează. Compoziţia obţinută se reparti‑zează în opt cupe speciale, cu pi‑cior, în care s‑a aranjat în preala‑bil câte o frunză de salată verde. Cupele se decorează cu feliile de mandarină păstrate şi cu rondele din lămâia întreagă. Preparatul se serveşte bine răcit. Sugestie: Ornarea se poate face şi cu frun‑ze sau crenguţe de busuioc sau pătrunjel verde.

Nu porni de la ideea precon‑cepută conform căreia “nu ţi se poate întâmpla tocmai ţie”. Poate că, într‑adevăr, nu te vei regăsi în situaţii de acest gen, dar nu se ştie niciodată în ce context poţi ajunge să te pătezi cu vopsea sau, nici tu nu ştii cum şi când, să ţi se lipească o gumă de mestecat în păr. Ce poţi face? Oare nu mai ai nicio altă soluţie decât să te tunzi? Şi dacă ai părul scurt? Din fericire, există şi reme‑dii mai puţin radicale.

Guma de mestecat Brr... numai la gândul unei bu‑

căţi de gumă de mestecat prinsă în părul tău, simţi că te cuprind fiorii. Dar, dacă s‑a întâmplat, nu intra în panică, pentru că proble‑ma poate fi rezolvată. Lasă foar‑feca în pace! Nu ai nevoie de ea, ci de puţin unt de arahide. Pune unt de arahide pe dinţii unui pieptene rar şi trece‑l prin păr, în “zona calamitată”. Dacă e nevoie, mai adaugă puţin din produsul resp e c tiv, este posi‑bil să nu‑ţi reuşească din prima încercare. Dar meto‑da chiar dă r e z u l t ate , cu singura condiţie să f o l o s e ş t i unt de ara‑hide cre‑

mos şi nu granulat. O altă varian‑tă ar fi să foloseşti ulei alimentar, pentru că acesta înmoaie guma de mestecat şi o lichefiază. Pentru a preveni îngrăşarea pă‑rului sau mirosul mai ciudat cau‑zat de untul de arahide, spală‑te pe cap imediat după ce ai reuşit să îndepărtezi complet “corpul delict”.

Vaselina Dacă te grăbeai să te duci în

baie pentru a te spăla pe cap, întoarce‑te din drum. În cazul de faţă, apa nu dă niciun rezul‑tat ‑ ba dimpotrivă, răspândeş‑te substanţa grasă în tot părul. Răspunsul este simplu, amidon. Pune puţin amidon pe porţiunea afectată, dar nu masa. Produsul va absorbi o mare parte din va‑selină, dacă nu chiar în întregi‑me. La sfârşit, spală‑te pe cap, şamponând de două ori, pentru maximum de siguranţă. În cazul în care nu s‑a îndepărtat întrea‑ga substanţă, repetă procedura.

Buza superioară subţire şi buza inferioară mai groasă. Pornind de la extremităţi spre centru şi folosind un creion bine ascuţit, trasează con‑turul puţin mai în exterior decât buza propriu‑zisă, pentru a crea impresia vizuală a unei buze mai groase decât în realitate.

Buza inferioară subţire şi buza superioară mai groasă. În acest caz, vei proceda exact invers decât în si‑tuaţia anterioară, trasând puţin mai jos conturul buzei inferioare, care va părea mai mare decât este de fapt.

Buze prea mari. Angelina Jolie e numai una şi este discutabil dacă tră‑

săturile chipului nostru se “asortează” atât de fericit cu buzele groase, aşa cum este cazul ei. Dacă vrei să corec‑tezi acest aspect (căruia nu i‑aş spune, totuşi, defect), foloseşte numai rujuri în nuanţe cât mai deschise (sau gloss), şi eventual încearcă să trasezi conturul cu un milimetru în interiorul buzelor, pentru a le face să pară mai subţiri.

Buze prea subţiri. Evită culorile prea intense şi rujurile mate, care nu vor face altceva decât să atragă atenţia asupra buzelor subţiri. Poţi combina cele două sfaturi destinate persoane‑lor cu buze asimetrice.

Piept de pui cu ananas şi mandarine

Cum să remediezi „accidentele”

podoabei capilare

Totul despre buze (IV)

Ţinute speciale

Fantezia din modă

Chiar dacă vă lipsesc abilităţile, plecând de la un produs finit, lucraţi numai cu fantezia. O fustă care vă vine bine poate fi personali‑zată cu volane. Combinând saten cu dantelă, broderie, rips sau tafta, pe care pu‑teţi coase şi câteva paiete, veţi obţine o ţinută de seară spectaculoasă. Dacă silueta vă permite, folosiţi un ju‑pon din tul aspru mai lung cu 2 – 3 cm.

Elena Mihailov Arhi

va "V

.L."

Page 21: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Casanoastră3

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Este o frumoasă liană, origi‑nară din Mexic, pe care aztecii o foloseau pentru proprietăţile ei sedative; face parte din familia Passifloraceae. A fost introdusă în Europa sub numele de “floarea pasiunii”, de catre iezuiţii spanioli. Planta s‑a aclimatizat remarcabil, mai ales în zonele mediteraneene. Conservată în casă, această floare aduce pacea şi liniştea.

Scurtă poveste

Legenda povesteşte că Iisus Christos, agonizând, a lăsat să cadă asupra unei flori mici, albe, sărăcă‑cioasă ca formă, o picătură din sân‑gele său. Pătată de sângele divin, s‑a transformat imediat: simbolul crucii a apărut pe mica floare şi s‑a colorant în roşu, “cuiele” şi “cio‑canul” au apărut în centrul florii. Frumuseţea ei bizară evocă instru‑

mentele pasiunii lui Christos: corola este coroana de spini, cele 3 stiluri ale pistilului sunt cuiele, iar stami‑nele, ciocanul. Passiflora a suscitat, şi este puţin spus, o veritabilă pasi‑une pentru grădinari şi cercetătorii speciilor botanice. De ce? Pentru că,

pe de o parte este o plantă minuna‑tă, cu numeroase specii care mai de care mai spectaculoase, iar pe de altă parte, fiind majoritar originară din pădurea tropicală a Americii de Sud, cele mai multe dintre specii sunt ameninţate de dispariţie din cauza despăduririlor care se practi‑că pe scară largă.

Particularităţi

În habitatul ei natural, Passiflora creşte pe marginea câmpurilor şi în alte locuri fertile şi umede ale regiu‑nilor tropicale din America de Sud. Dacă puneţi Passiflora în ghiveci (în casă, pe balcon sau pe terasă), plantaţi‑o într‑un ghiveci mare. Pe măsură ce planta se dezvoltă rădă‑cinile formează un balot apreciabil. Primăvara puteţi tăia tijele dizgra‑ţioase, până ce planta ajunge la for‑ma dorită.

Proprietăţi şi utilizare

La sfârşitul secolului al XIX‑lea s‑au descoperit remarcabilele ac‑ţiuni sedative ale acestei plante: are proprietatea de a calma nervii, de a înlătura depresiile, de a trata in‑somnia. Partea aeriană a Passiflorei are în componenţă flavonoide şi al‑caloide, substanţe care sunt benefi‑ce în afecţiunile enumerate mai sus dar şi în suprimarea anxietăţii. Este, de asemenea, eficace în tratamen‑tul spasmelor nervoase. Există spe‑cii cultivate pentru fructele lor co‑mestibile, bogate în vitaminele A şi C. Se consumă când sunt coapte, în salate de fructe, creme, îngheţate, şerbeturi sau sub formă de sucuri. Principalele ţări producătoare sunt: Australia, Africa de Sud, Brazilia, Fiji, Hawaii, Peru şi Sri Lanka.

Plantele şi fericireaOcupându‑ne de îngriji‑

rea plantelor scăpăm de stres ‑ este un lucru dovedit ştiin‑ţific. Având grijă de prietenii noştri verzi (de cei cu frunze, nu de extratereştri!), ne desco‑perim noi valenţe şi ajungem să ne cunoaştem mai bine la‑tura iubirii, a grijii pentru cei‑lalţi, în primul rând pentru că o plantă care nu este îngrijită moare. Acceptând o plantă ne asumăm o responsabilitate, adoptăm o fiinţă care “respi‑ră”. Astfel, învăţăm subtilită‑ţile atenţiei pe care trebuie să le‑o acordăm celor din jur. Suntem obligaţi să ne concen‑trăm atenţia asupra unor nevoi exterioare ego‑ului propriu. Devenim conştienţi de nevoi‑le unei fiinţe: câtă apă şi lumi‑nă primeşte, la ce intervale, şi transferăm aceste stări în rela‑ţiile interumane. Devenim mai atenţi cu cei din jur. Contactul vizual cu o plantă frumoasă ne face să devenim conştienţi de propria noastră frumuse‑ţe. Îngrijirea plantelor poate fi cea mai eficientă metodă

de îmbunătăţire a stării fizice şi psihice. Ele au un efect cal‑mant, de reducere a stresului, de relaxare a musculaturii şi de îmbunătăţire a stării de spirit pentru oamenii care le îngri‑jesc. Prezenţa plantelor reduce oboseala mentală. Când sun‑tem copleşiţi de muncă, trebu‑ie doar să ne ridicăm privirea şi să o aţintim preţ de câteva minute asupra unei plante ‑ ne vom simţi imediat mai relaxaţi. În concluzie, plantele fascinea‑ză şi atrag oamenii, rup mono‑tonia şi plictiseala generate de atenţia forţată. Oxigenul gene‑rat creează o stare de vioiciune mentală. Câteva plante natura‑le mari amplasate la locul potri‑vit ne vor ajuta să ne izolăm de zgomotele deranjante din jur. Principiul este similar cu acela de a agăţa tablouri pe pereţi într‑o încăpere goală pentru a atenua ecoul. Frunzişul des va absorbi o parte din zgomote făcându‑le mai prietenoase.

E sezonul cadourilor. Fie că sunt pentru noi sau pentru a fi oferite obiectele decorative sunt la mare căutare. Intrând într‑un magazin specializat în amenajări interioare privirile îţi sunt atrase de mai multe obiecte de de‑

cor (sticlă, ceramică, fier forjat). Dilema ta este care din acestea se potrivesc în casa ta sau a pri‑etenului căruia vrei să îl faci ca‑dou.

Cum şi de ce alegem un obiect sau altul? În primul rând trebuie să ştii exact de ce cumperi acel obiect: este un cadou sau un obiect ce va completa ambianţa camerei tale? Dacă este vorba de un cadou, ne gândim la ce anume i‑ar face plăcere persoa‑nei căreia îi este destinat şi în nici un caz nu pornim de la ideea că un cadou rămâne un simplu gest şi, de îţi place sau nu, eşti obli‑gat să îl primeşti. Dacă vrei ca persoana respectivă să rămână cu o amintire plăcută de la tine atunci alege ceva care să fie pe gustul şi preferinţele sale. Îi place sticla? Alege un obiect de

sticlă. Ce formă? Ce culoare? Ce decor? Iată întrebările pe care trebuie să ţi le pui în momentul alegerii. Ţine de tine să cunoşti caracterul şi preferinţele per‑soanei respective. Să ne gândim la un obiect ce ar completa un loc bine definit dintr‑un spaţiu: o fructieră, un platou, un set de pahare, o vază. Cadou sau nu, în alegerea obiectului se va ţine cont de preferinţele în domeniul culorilor, de linie, de ţinută şi mai ales de decor. Ca ultimă “modă” în domeniu se preferă sticla decorată manual. Este iarnă, dar se poartă florile: de la imprimeul draperiilor, tapi‑seriei, la decorul de pe vasele de sticlă, fie ele platouri, candele, pahare, fructiere, vaze. Flori cât mai colorate, vesele, diverse, ce îţi bucură privirea şi sufletul. Obiectele de ceramică, bolurile sau alte forme din sticlă, toate decorate într‑o manieră simplă,

îţi pot aduce parfumul şi veselia florilor în casă. Va trebui însă să ai în vedere şi locul unde va fi amplasat acest obiect. El trebuie să intre în armonia camerei tale sau a persoanei căreia îi este destinat. Alege sticla dacă în casă mai ai obiecte de sticlă sau dacă ea există deja în încăpere ca obiect sau accesoriu la mo‑bilier. Dar asta nu este o regulă; sticla poate sta foarte bine lângă un vas ceramic, cutie metalică sau obiect de lemn atâta timp cât ele se armonizează prin cu‑loare, decor sau prin linia formei. Culoarea este un factor esenţial în alegerea unui obiect sau altul. Vom fi atenţi ca, eventual, culo‑rile ce domină spaţiul unde va fi aşezat obiectul să se regăsească pe acesta. Într‑un fel sau altul, va trebui să ţii cont de tine şi de ce anume ai nevoie pentru a‑ţi crea atmosfera în care să te simţi ca “acasă”.

Aranjamentele de design interior re‑prezintă un detaliu important şi joacă un rol hotărâtor în transformarea unei lo‑cuinţe dintr‑o simplă casă într‑un adevă‑rat cămin. Nu sunt necesare foarte multe investiţii financiare pentru a avea o casă primitoare. De cele mai multe ori, nu ai nevoie decât de piese de mobilier sau de elemente decorative care pot fi schim‑bate cu uşurinţă o dată cu începerea unui nou anotimp. Astfel, dacă vara este preferabil să ai o locuinţă cât mai lumi‑noasă, cu accente de culoare cât mai vii şi proaspete, iarna te poţi folosi de o su‑medenie de obiecte “cu specific”, care să îţi însenineze ziua. Şi, de ce nu, dacă e frig afară, nu arunca prea departe pernuţele acelea decorative cu imprimeuri florale! S‑ar putea să te înveselească mult mai mult dacă le ai prin preajmă. O dată cu sosirea anotimpului rece, îţi recomand să

ai la îndemână o colecţie de perne şi/sau pleduri călduroase şi pufoase, pe care să le amplasezi pe canapeaua din living sau peste spătarul unui fotoliu. Cu siguranţă, din când în când vei simţi nevoia să te alinţi cu mângâierea fină a materialelor moi. Clar, nu mai putem să ne “jucăm” ‑ a venit iarna!... Acest lucru înseamnă ger şi poate multă, multă zăpadă, spre bucuria copiilor şi, de ce nu, chiar şi a ce‑lor mari. Deşi în casă căldura te îmbie la picoteală, totuşi nu poţi adormi peste cu‑vertura fină din mătase sau din bumbac, în cu lori calde, pe care ai aşezat‑o peste patul din dormitor în timpul verii. Acum este timpul pentru măsuri radicale, aşa că te sfătuim să achiziţionezi o cuvertură “sănătos” de groasă, fie dintr‑un material raiat, fie din lână. Dacă este şi dublată, cu atât mai bine! Somnul de după‑amiază îţi va fi mai dulce.

Passiflora ‑ o liană cu flori uimitoare

Schimbări de decor… sezoniere

Cum şi de ce alegem

Arhi

va "V

.L."

Page 22: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Caleidoscop4

-

10 - 11 decembrie 2005

O carte pentru fiecare / Nicolae C. Nicolescu:

Şefii de stat şi de guvern ai RomânieiPersonalităţi care au reprezentat destinul ţării şi al poporului român

(10 mai - 13 iulie 1866) (4)În ziua de 10 mai 1866 principe-

le Carol I depune în faţa Adunării Constituţionale, a Locotenenţei Domneşti (formată la 11 februarie 1866 şi din care făceau parte Lascăr Catargiu, reprezentantul Moldovei şi al conservatorilor, generalul Nicolae Golescu, reprezentantul Ţării Româneşti şi ai liberalilor, co-lonelul Nicolae Haralambie, repre-zentantul armatei) şi al Guvernului provizoriu condus de Ion Ghica, preşedintele Consiliului de Miniştri, jurământul de credinţă şi devine domnitor al Principatelor Române.

Carol I de Hohenzollern - Sigmaringem

S-a născut la 8 aprilie 1839, la Castelul Sigmaringen, Germania.

Studii: Şcoala de cadeţi din Münster (1856) şi Şcoala de artilerie şi geniu din Berlin (1857). Audiază la Universitatea din Bonn (1862-1863) cursuri de literatură franceză. Grade militare: în armata germană - sublocotenent (1857), locotenent (1863), căpitan (1866). Domnitor (10 mai 1866 - 10 mai 1881) şi rege (10 mai 1881 - 27 septembrie 1914) al României. La 3 noiembrie 1869, Carol I se căsătoreşte cu Elisabeta (n. 1843), principesă de Wied, cu care a avut un singur copil, pe prin-cipesa Maria (27 august 1870 - 20 martie 1874) răpusă de scarlatină. După ocuparea tronului României, Carol I a reuşit să atragă în jurul său, ca principali sfetnici, mari per-sonalităţi politice şi culturale, pre-cum Ion C. Brătianu, Lascăr Catargiu, Dimitrie A. Sturdza, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Vasile Lascăr, Nicolae Filipescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea ş.a. La 30 iunie 1866, Carol I a promulgat Constituţia (re-dactată după modelul Constituţiei belgiene din 1831), se consacră in-divizibilitatea statului român, sta-bileşte, pentru prima oară, în mod oficial denumirea de ROMÂNIA, în locul celei de Principatele Române, statuează drapelul naţional tricolor (albastru, galben şi roşu), consacră,

ca formă de stat, monarhia consti-tuţională, ereditară în familia prin-cipelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen în linie directă des-cendentă, succesorii fiind crescuţi în religia ortodoxă a Răsăritului. Constituţia (publicată în «Monitorul Oficial» din 1 iulie 1866) a constituit baza juridică a instituirii formei de guvernământ monarhic constituţi-onală în România. Primii paşi de domnie ai lui Carol I (1866-1871) se caracterizează printr-o marcată in-stabilitate politică; în cele din urmă criza politică este depăşită şi, trep-tat, Carol I reuşeşte să se impună, pronunţându-se în plan intern pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării, iar în domeniul politicii exter-ne pentru menţinerea şi consolida-rea statutului internaţional de stat autonom; totodată, s-a arătat favo-rabil întreţinerii unor relaţii amiabi-le atât cu împăraţii Germaniei şi Austro-Ungariei, cât şi cu ţarul Rusiei. După proclamarea inde-pendenţei de stat a României (9/21 mai 1877) şi participarea României la războiul ruso-turc, prin Tratatul de pace ruso-turc de la San Ştefano (19 februarie 1878), Poarta recu-noaşte independenţa României, iar în cadrul Congresului de la Berlin (1 iunie - 1 iulie 1878) Marile Puteri confirmă Independenţa de Stat a României. Totodată sunt confirmate drepturile României asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, în schimbul judeţe-lor Bolgrad, Cahul şi Ismail din sud-estul Basarabiei (retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856) care sunt din nou anexa-te de către Rusia). În vederea con-solidării şi creşterii prestigiului domnitorului Carol I, pe de o parte, dar şi de afirmare a independenţei depline a României, pe de altă par-te, Consiliul de Miniştri a hotărât la 9 septembrie 1878 să se atribuie domnitorului Carol I titlul de „Alteţă regală”. La 14 martie 1881, Parlamentul proclama România re-gat, iar domnitorul Carol I ia pentru sine şi pentru moştenitorii săi titlul de rege al României (moştenitorul tronului va purta titlul de principe regal). Festivităţile de proclamare a Regatului şi de încoronare a rege-lui Carol I şi reginei Elisabeta au avut loc la 10 mai 1881, cu prilejul împlinirii a 15 ani de domnie pe Tronul României a domnitorului. Parlamentul înmânează, cu acest prilej, regelui Carol I şi reginei Elisabeta coroanele făurite din oţe-lul unui tun capturat de la turci în timpul Războiului pentru Independenţă. În iunie 1884, Parlamentul votează legea privind crearea Domeniilor Coroanei (12 moşii cu 128.286 ha, din care 67.298 ha pădure), Coroanei revenindu-i

numai veniturile din aceste dome-nii, al căror proprietar rămâne sta-tul român. Viaţa publică, în anii imediat următori, este dominată de existenţa a numai două partide: liberal şi conservator (care au con-tribuit în egală măsură la crearea unor instituţii ale României Moderne), fapt ce i-a permis Regelui, începând din 1888 (res-pectând prevederile Constituţiei din 1866) să instituie sistemul rota-ţiei guvernamentale (alternarea la conducerea ţării a celor două parti-de), reuşind în felul acesta să men-ţină echilibrul, detensionarea ten-siunilor politice şi de revenire la ra-porturi politice normale. În urma proclamării Regatului, România îşi consolidează poziţiile în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, dând, în acelaşi timp, un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de peste Carpaţi, din Imperiul Austro-Ungar. Pe fundalul răcirii raporturilor româno-ruse şi al temerii faţă de tendinţele expan-sioniste ale Rusiei, Carol I s-a preo-cupat de organizarea şi înzestrarea armatei, de întărirea sistemului de apărare, precum şi de dezvoltarea economică a ţării şi de consolida-rea instituţiilor democratice ale statului; în acelaşi timp, a manifes-tat un mare interes pentru artă, li-teratură şi ştiinţă, pe care le-a susţi-nut în mod constant.. În domeniul politicii externe din aceleaşi moti-ve de securitate faţă de expansiu-nea rusă, dar şi sub presiunea Puterilor Centrale, din iniţiativa re-gelui Carol I, guvernul român sem-nează, la Viena (18 octombrie 1883) în cel mai strict secret, Tratatul de alianţă româno-austro-ungar, la care aderă, în aceeaşi zi şi Germania, iar în mai 1888 şi Italia, fiind reîn-noit în mai multe rânduri, ultima dată în anul 1913. Aderarea la blo-cul politico-militar al Triplei Alianţe (Germania, Austro-Ungaria şi Italia) avea, pentru ţară, multiple semnifi-caţii: ieşirea din izolarea politică, evitarea unei înţelegeri între Austro-Ungaria şi Rusia pe seama României, obţinerea unei garanţii de securitate împotriva planurilor expansioniste ale Rusiei, consoli-darea poziţiilor României şi a di-nastiei de Hohenzollern în partea de sud-est a Europei. În pofida ade-rării la Tripla Alianţă, nu de puţine ori au existat situaţii în care relaţiile cu Puterile Centrale, îndeosebi cu Austro-Ungaria, au devenit extrem de încordate, mai ales cele de natu-ră economică. În condiţiile înrăută-ţirii situaţiei politice în Balcani, Suveranul susţine în anii 1912-1913, în timpul primei crize balcanice po-litica (guvernului Titu Maiorescu) pentru menţinerea neutralităţii României şi a „statu-quo”-ului în

Balcani; în perioada celei de-a doua crize politice, guvernul Titu Maiorescu (cu asentimentul regelui Carol I), promovează o po-litică externă activă pentru rezolvarea diferendului ro-mâno-bulgar privind recti-ficarea frontierei din Dobrogea. Participarea ar-matei române la cel de-Al Doilea Război Balcanic (iu-nie-august 1913) se încheie cu Tratatul de pace de la Bucureşti, potrivit preve-derilor acestui tratat, par-tea de sud a Dobrogei - ju-deţele Durostor, cu reşe-dinţa la Silistra şi Caliacra, cu reşedinţa la Bazargic, (până la linia Turk-Smil Ekrené revine României). După declanşarea Primului Război Mondial (15 iulie 1914), Consiliul de Coroană se întruneşte (21 iulie 1914) la Sinaia, sub preşe-dinţia regelui Carol I şi adoptă, în final, o politică de neutralitate. La 18 septembrie 1914, Suveranul a încuviinţat (la insistenţele primului ministru I.C. Brătianu), semnarea la Petrograd (Petersburg, sau fostul Leningrad) a Acordului secret între România şi Rusia, prin care Rusia se angajează să garanteze şi să apere integritatea teritorială a României şi recunoaşterea drepturilor aces-teia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români, în schimbul neutralităţii binevoitoare a României faţă de Rusia. După şapte zile, la 27 septembrie 1914, Carol I se stinge subit din viaţă, la Castelul Peleş din Sinaia, după 48 de ani de domnie, cu remarcabile realizări. Potrivit dorinţei sale tes-tamentare, este înmormântat în in-cinta biserici Mănăstirii Curtea de Argeş. Din 1867 a fost membru de onoare al Societăţii Academice Române, protector (din 1878) şi preşedinte de onoare (din 1879) al Academiei Române, până la 27 septembrie 1914. Îi urmează la tron, conform „Actului de familie” (în spiritul Constituţiei României din 1866), la 28 septembrie 1914, Ferdinand I de Hohenzollern - Sigmaringen.

La o zi după urcarea pe tron a lui Carol I, se formează un guvern condus de Lascăr Catargiu.

Lascăr Catargiu

S-a născut la 1 noiembrie 1823, la Iaşi. Om politic. Învaţă la pensi-oane particulare, după care ocupă posturi importante în administraţia Moldovei: ataşat la Departamentul Treburilor din Lăuntru, locţiitor de ispravnic la Huşi (1843-1844), pâr-călab de Neamţ (1845), Iaşi (1853) şi Covurlui (1845), agă (şef de poliţie)

la Poliţia Iaşi (1855-1856). Unionist convins, participă la pregătirea şi înfăptuirea Unirii Principatelor Române (1859), fiind ales membru în Comitetul Electoral al Unirii (fe-bruarie 1857), deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei (august 1857) şi în Adunarea Electivă (decem-brie 1858), candidat la domnie din partea aripii de dreapta a partidei naţionale (îşi retrage candidatura în favoarea colonelului Al. I. Cuza). După Unire, membru al Comisiei Centrale de la Focşani (martie-aprilie 1859), ministru de Interne (27 aprilie - 10 noiembrie 1859) în guvernul Moldovei, prezidat de Manolache Costache Epureanu. A condus conjuraţia liberalilor-ra-dicali şi a conservatorilor, care a impus abdicarea domnitorului Al. I. Cuza (februarie 1866). Membru al Locotenenţei Domneşti (11 fe-bruarie - 10 mai 1866) din partea Moldovei şi a conservatorilor. Membru-fondator (1880) şi pre-şedinte (1880-1889) al Partidului Conservator. Preşedinte al Adunării Deputaţilor (7 decembrie 1866-1 noiembrie 1867; 10 noiembrie 1888 - 14 ianuarie 1889). Deputat (1866) şi senator (1876). Se stinge din viaţă la 30 martie 1899, la Bucureşti.

La 11 mai 1866 este desemnat preşedinte al Consiliului de Miniştri, până la 13 iulie 1866 (şi ministru de Interne). Cele mai importante măsuri guvernamentale şi parla-mentare din această perioadă au fost: promulgarea noii Constituţii şi statuarea drapelului naţional tri-color: albastru, galben, roşu. (A mai fost desemnat, în perioada urmă-toare de încă trei ori la preşedinţia Consiliului de Miniştri).

În intervenţiile următoare vom prezenta şi alte personalităţi (şi ac-tivitatea acestora) care s-au aflat/revenit la conducerea guvernului ţării.

Virgil GuruianuArhi

va "V

.L."

Page 23: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Mărturii5

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

„Confidenţial”

1 decembrie 1918 nu a fost însă şi ultima zi a luptei pen‑tru unire! Confirmarea acestui act trebuia asumată şi de către marile cancelarii. Conferinţa de pace de la Versailles din 1919, care a fixat viitoarele graniţe ale Europei până la celălalt război mondial, a însemnat o luptă di‑plomatică şi de culise acerbă. Iată cum ne vedeau diplomaţii străini imediat după Unire: 14/27 decembrie 1918, raportul con‑fidenţial al „ministrului Belgiei la Bucureşti”, van Yversale de Stihou către ministrul belgian de Externe, referitor la proclamarea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu ţara.

Cele trei provincii erau repre‑zentate în Guvern prin miniştri fără portofoliu, scrie belgianul, consemnat în volumul „1920 Un act de justiţie/ Documente”, de Corneliu Mihail Lungu şi Ioana Grigorea (Editura Elion Bucureşti 2001).

Stihou adaugă: „Această situ‑aţie însă, dată fiind starea de spi‑rit şi caracterul reprezentanţilor acestor noi provincii, îndeosebi evidenta superioritate de cultu‑ră şi moralitate a conducătorilor din Transilvania şi Bucovina (sic!) şi ceea ce mi s‑a relatat din pri‑mul lor contact cu guvernul de la Bucureşti, lasă să se spere că ea (unirea, n.n.) nu este decât provi‑zorie”... Haida‑de!

15/28 decembrie 1918, Paris: ministrul Afacerilor Externe francez, Paul Hymans trimitea o „telegramă circulară” secretă miniştrilor plenipotenţiari de la Bucureşti, Londra, Washington şi Bruxelles, prin care propunea să trateze România ca putere aliată, calitate în care să participe la ne‑gocierile de pace în aceleaşi con‑diţii cu celelalte „mici puteri”.

„Guvernul român, deşi a sem‑nat cu Germania tratatul [de pace cu nemţii] de la Bucureşti, trebuie să fie din nou considerat ca aliat, datorită participării sale reînnoite la războiul împotriva Imperiilor Centrale.”

„Presa întreagă ne susţine”

12 august 1919, de la Paris, mi‑nistrul Alexandru Vaida‑Voevod scria într‑un raport către Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent al Transilvaniei, despre starea de spirit de la Conferinţa de Pace: „Iubite Iuliu!/ Situaţia a rămas aproape neschimbată de la ex‑pedierea ultimului meu raport încoace. Presa întreagă ne sus‑ţine cu multă căldură, chiar cu îndârjire. Gazetarii de frunte mă asediază spre a afla noutăţi, des‑luşi elemente noi, ca să poată de‑monstra iarăşi şi iarăşi atitudinea dreaptă a Consiliului Suprem faţă de România. Până şi „L Homme Libre”, foaia lui Clemenceau (Georges, premier al Franţei în 1919, n.n.) ne este simpatică în

ton, ceea ce dovedeşte că nici moşul nu e chiar de acord cu atitudinea pe care trebuie să o reprezinte.”

Propagandă: „românce frumoase în costum popular”

20 octombrie 1919: Vaida‑Voievod se plângea în scris unui delegat la Conferinţă, Mihai Popovici, membru al Consiliului Dirigent şi, „strict confiden‑ţial”, Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, de „jocul

duplicitar al Ungariei” care „răs‑pândeşte idei bolşeviste şi răz‑vrătitoare”, organizând „bande ce ucid şi jefuiesc”. Interesante şi recomandările lui Vaida‑Voievod de a se trimite de urgenţă la Paris un arsenal propagandis‑tic: fotografii din timpul turneu‑lui în România al generalului Berthelot, şeful misiunii militare franceze în timpul războiului, fo‑tografii „cu românce frumoase în costum [popular]”, cărţi poştale cu motive de cusături populare româneşti („din toate câteva, cât de multe exemplare”), „portrete bune” ale reginei şi regelui...

Unde dracu´ este Transilvania?

Incisivul istoric Florin Constantiniu, în a sa „O istorie sin‑

ceră a poporului român” de scrie culisele negocierii Tratatului de Pace: premierul britanic, Lloyd George, se întreba: „Unde dracu’ este locul acesta (Transilvania) pe care România este atât de nerăbdătoare să‑l aibă?” – scria ziarul „Daily Mail”. Istoricul con‑semnează eforturile depuse de diplomaţia românească, în spe‑cial de către premierul liberal Ion I. C. Brătianu: „omul politic român care a dovedit cea mai puternică rezistenţă faţă de în‑cercările marilor puteri de a‑şi impune voinţa în dauna inde‑pendenţei României.” El scria pe 3 iunie 1919: „Am moştenit o ţară independentă, şi chiar pentru a‑i întinde graniţele, nu‑i putem jertfi neatârnarea”. Istoricul nu uită însă să consemneze şi că premierul, „stăpânit de marea sa ambiţie, nu a vrut să‑l aibă alături, ca al doilea delegat, pe Take Ionescu, ale cărui întinse relaţii în lumea politică interna‑ţională i‑ar fi fost de cel mai mare folos. (...) (potrivit diplomatului Dimitrie Ghica, premierul român, confruntat cu dârzenia şi agresi‑vitatea lui Clemenceau – „Tigrul”, ar fi încercat să răstoarne guver‑nul francez – după cum susţinea Clemenceau ‑, ceea ce l‑ar fi fă‑cut pe premierul francez să spu‑nă că ar fi putut să‑l expulzeze pe Brătianu din Franţa între doi

jandarmi).”

Decoraţii şi prăjituri

Două „oraşe‑martir” ‑ Bucureşti şi Mărăşeşti ‑ au pri‑mit după război recunoaşterea Franţei, care le‑a oferit în august 1920 „Crucea de război”. Înalta distincţie a fost adusă bucureş‑tenilor chiar de către mareşalul Joffre, „eroul necontestat al bă‑tăliei de pe Marna”, consemnea‑ză Corneliu Radeş („Bucureştii în vâltoarea Primului Război Mondial” ‑ Editura Teora, 1993). Istoricul consemnează şi că a tunci, la „Capşa” s‑a lansat pră‑jitura „Joffre”, care a rezistat… is‑toriei până în timpurile noastre!

Spre aducere-aminte!

Bucureştenii meritau de‑coraţia! Comunicatele seci ale autorităţilor, din timpul retra‑gerii Guvernului la Iaşi sau din timpul ocupaţiei germane a Bucureştiului, vorbesc de la sine. Astfel, „Proclamaţiunea” genera‑lului Mustaţă, prefectul Poliţiei capitalei, anunţa, pe 20 noiem‑brie 1916: „Apariţia oricărui jur‑nal sau publicaţie se opreşte cu desăvârşire. Contravenienţii vor fi executaţi”!!! (punctul 6) „Toţi birtaşii, cafegii şi cârciumarii care vor da de băut oricărui cetăţean sau va provoca scandaluri în ace‑le localuri” urma să plătească amendă şi să li se închidă loca‑lul pe toată perioada războiului. (punctul 8) Punctul 9 interzicea reprezentaţiile teatrale, cinema‑tografice sau de cafe‑concert, iar punctul 10 ameninţa pur şi simplu cu execuţia pe bucureş‑tenii care erau găsiţi pe stradă după ora 9 seara; cu excepţia poliţiştilor sau „fanaragiilor”. Magazinele se închideau până la ora 19,00. „Ordonanţa pentru teritoriile ocupate din România cu privire la săpun”, semnată (era în timpul ocupaţiei) de generalul Mackensen, şeful armatei germa‑ne, interzicea fabricarea săpunu‑lui, prafului de săpun „precum şi de tot felul de mijloace conţinând grăsimi pentru spălat şi curăţat”, sub pedeapsa de doi ani de în‑

chisoare, şi/sau 10.000 de mărci amendă. Adio, spălat! În birturi, numai trei zile pe săptămână se servea carne. „Producţiunea” de smântână şi frişcă era interzisă, (pentru a fi mai mult lapte) sub pedeapsa: amendă sau până la şase luni de închisoare.

„Bătălia” de la Ateneu

Lupta populaţiei împotriva ocupantului german începea cu un incident, pe 3 noiembrie 1918, în urma unui simplu zvon, potri‑vit căruia generalul Berthelot ar trata la Bucureşti capitularea germană. Cum în faţa Ateneului o orchestră germană cânta „Ich bin ein Preusse”, mulţimea i‑a ce‑rut „Marseilleza” – imnul francez. Orchestra a ripostat cu celebrul „Deutschland uber alles”, dar bucureştenii au atacat... la bas‑ton, pumni şi umbrele, punând orchestra pe fugă. În perioada următoare, mulţi bucureşteni au fost împuşcaţi în timpul conflic‑telor de stradă.

Nunţi şi... diplomaţie

După Marea Unire, pentru a întări sistemul de alianţe într‑o lume a forţei marilor puteri, re‑gina Maria a pus la cale o serie de nunţi ale copiilor săi cu re‑prezentanţi ai unor case regale din Europa, motiv pentru care unii au poreclit‑o pe regină… soacră a Balcanilor” ‑ consem‑nează prof. univ. dr. Ioan Scurtu. Principele Carol, viitorul mo‑narh, a fost „desfăcut” din căsă‑toria fără încuviinţare cu Maria Valentina (Zizi) Lambrino, pen‑tru o nuntă cu principesa Elena a Greciei (1921). În 1922, fiica sa Mărioara a fost căsătorită cu re‑gele Alexandru al Iugoslaviei. Principesa Ileana (victimă a unui scandal public, care pretindea – Constantin Argentoianu scria chiar că „fără îndoială” – că este de fapt fiica reginei cu frumosul prinţ Barbu Ştirbey), a fost căsă‑torită cu Anton de Habsburg, în 1931.

Victor Cilincă

Din culisele Marii Uniri

Cum

plac

e... i

stori

a?

Premierul Brătianu

(dreapta) şi ministrul

Justiţiei, Stelian Popescu, alături de preşedintele

Congresului Presei Latine,

Bucureşti 1927

Primul Guvern al României reîntregiteArhi

va "V

.L."

Page 24: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Arte6

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Cine merge la Paris o face pen‑tru a vedea Oraşul Lumină, cu nu‑meroasele lui atracţii: Sena, Turnul Eiffel, Catedrala Notre‑Damme, Place de la Concorde, Opera Garnier, Muzeul Orsay, dar mai ales Luvrul, cu numeroasele capodope‑re, între care cel puţin două stră‑lucesc: sculptura Venus din Milo şi pictura lui Leonardo da Vinci – Gioconda.

Edificiul este un impunător pa‑lat la care şi‑au adus contribuţia nume sonore din istoria Franţei care, în ciuda gusturilor şi a perioa‑delor diferite, degajă o armonie şi o unitate uimitoare: pavilioane, curţi interioare, grădini, fântâni fac din Luvru o creaţie, dacă nu la fel de faimoasă ca Acropole, măcar as‑pirantă la perfecţiune.

Construcţia lui a început pe tim‑pul lui Filip August, în 1204. În sec. XIII‑XV a fost castel fortificat şi în‑chisoare politică. A fost reconstruit în sec. al XVI‑lea de P. Lescot, din ordinul lui Francisc I, ca palat, în stil renascentist, decorat de J. Goujon, a devenit reşedinţă regală.

În sec. al XVII‑lea, J. Lemercier, L. Le Van, Ch. Le Brun şi C. Perrault au mărit palatul în stilul clasicismului francez. În sec. XVIII C. Percier şi P.F. Fontaine adaugă palatului o nouă aripă în stil Empire. Napoleon al III‑lea, în sec. XIX, a încheiat con‑strucţia Luvrului.

În 1793 Luvrul a fost transformat în muzeu, având la început picturi din colecţiile regale, cea mai veche fiind a lui Francisc I, apoi s‑a îmbo‑găţit cu obiecte antice orientale, egiptene, greco‑romane. Muzeul are o bibliotecă de artă şi arheo‑logie şi un laborator, Institutul Manini, fondat în 1931, destinat studiului ştiinţific al lucrărilor, păs‑trării şi restaurării lor.

În prefaţa ghidului, Henri Loyrette, preşedintele director, argumentează necesitatea lui:

„Vizitatorul care abor‑dează Luvrul nu poate să nu rămână impresio‑nat de numărul şi abun‑denţa colecţiilor care i se oferă privirii. Muzeul Luvru este o admirabilă maşinărie de reîntoar‑cere în timp; după un singur pas, de la o sală la alta, el traversează se‑cole şi civilizaţii întregi”.

Ghidul are următoa‑rea structură: De la palat la muzeu, Antichităţi ori‑entale, Antichităţi egip‑tene, Antichităţi gre‑ceşti, etrusce şi romane, Arta Islamului, Pictură, Sculptură, Obiecte de artă, Arta grafică, Arta Africii, Asiei, Oceaniei şi Americii de Nord, Index.

În capitolul „De la palat la muzeu” este prezentat drumul par‑curs de această fostă re‑şedinţă regală, fortifica‑ţie, închisoare politică, până a ajunge muzeu, după care urmează prezentarea exponatelor în ordinea enumerată mai sus.

Antichitatea orientală prezintă piese descoperite de cercetătorii francezi, care au efectuat săpături în teritoriul actualului Irak, în ideea descoperirii legendarului Ninive; sunt statuete din piatră încă din sec. VI înainte de Hristos, vase şi ba‑soreliefuri, Codul lui Hammurabi, statueta zeiţei Iştar, sanctuare etc.

Prezenţa antichităţii egiptene se datorează incontestabil geniu‑lui lui Champollion care a descifrat scrierea hieroglifică. Sunt aici cupe şi efigii aparţinând lui Ramses al III‑lea şi al II‑lea, statuete purtând ofrande, aparţinând unor zeiţe, reprezentând Sfinxul, sarcofage celebre, vestita statuie a scribului,

statuia lui Nefertiti şi o secţiune care comple‑tează colecţia Muzeului Copt din Cairo.

Antichitatea greacă, etruscă şi romană este cea mai veche ca repre‑zentare în muzeu, dacă în 1793 a luat fiinţă Muzeul, iar Napoleon a cumpărat de la prinţul Borghese peste 500 de piese, regele Ludovic al XVIII‑lea a donat celebra statuie Venus din Milo, iar în vremea lui Napoleon al III‑lea, consulul francez la Adrianopol a donat statuia Victoria de la Samothrace. Sunt aici statui din bronz, mar‑mură, metope de pe frizele Pantheonului, statui ale Afroditei, ale lui Apolo, sarcofage etrusce, basoreliefuri romane, capete de îm‑păraţi etc.

Lecţia de artă isla‑mică este poate cea mai tânără, ea fiind creată în 2003, chiar dacă piese din această arie de cultură existau cu mult mai înainte. Sunt expuse piese de o tulburătoare originalitate din Occidentul musul‑man, lumea iraniană, Asia Centrală, India, Mongolia.

Pictura este, fără îndoială, par‑tea de cel mai mare interes din mu‑zeu ca şi din ghid, atât ca număr de piese, dar mai ales ca valoare. Sunt reprezentaţi mari maeştri ai picturii universale, repartizaţi pe ţări, un loc important ocupând pictura italiană şi în special Mona Lisa, mai cunoscută sub numele de Gioconda. Între pictori ante riori lui sunt Fra Angelico, Pisanello, Piero della Francesca, Uccello Bellini, Mantegna, Leonardo da Vinci este

supranumit „geniu universal” şi este prezentat alături de Botticelli, Ghirlaudaio, Carpaccio, cu câteva tablouri: „Fecioara între stânci”, „Fecioara cu copilul Iisus şi Sf. Ana” „Sf. Ioan Botezătorul” şi, bineînţe‑les, nepreţuita Giocondă, portretul Lisei Gerardini, soţia florentinului Francesco Bartolomeo di Zanoli del Giocondo. Urmează Rafael, Tiţian, Corregio, Veronese, Caravagio, Tiepolo, cu nimic mai prejos decât marele lor înaintaş.

Pictura franceză e reprezenta‑tă de Şcoala de la Fontainbleau, de aşa‑numitul caravagism fran‑cez, dar şi de nume de rezonan‑ţă ca George de la Tour, Nicolas Poussin, Lorrain, Charles Le Brun, Anroine Watteau, Honoré Fragonard, François Boucher, Jaques Louis David, Dominique Ingres, Theodore Gericault, Eugène Delacroix, Camille Corot şi să nu ui‑tăm că multe tablouri ale impresio‑niştilor fac faima celuilalt muzeu al Parisului, vecin cu Luvrul, Orsay.

Pictura spaniolă, cu subiecte cu‑tremurătoare este reprezentată de El Greco, Zurbaran, Murillio, Goya

şi alţii.Pictura germană numără, prin‑

tre alţii, pe Dürer, Cranach cel Bătrân, Hans Holbein, Caspar David Friederich.

Arta flamandă cuprinde câte‑va nume de notorietate în pic‑tura mondială: Jan van Eyck, Hieronymus Bosch, Antoon van Dyck, Rubens, Rembrandt, Vermer.

Nici pictura Marii Britanii nu‑i lipsită de nume celebre: John Constamble, William Turner.Sculptura franceză este mai pa‑lid reprezentată decât la Muzeul Orsay, totuşi sunt câteva opere aparţinând lui Germain Pilon şi Jean Goyon. În schimb, Italia e pre‑zentă cu Michelangelo, Benvenuto Cellini, Lorenzo Bernini, Antonio Canova.

Secţiunea „Obiecte de artă” ofe‑ră vizitatorului opere din Bizanţ, din epoca Carol cel Mare, arta go‑tică, Renaşterea italiană, franceză şi în Flandra, stil Ludovic al XV‑lea, al XVI‑lea, într‑o paletă largă de obiecte, cu o risipă de imaginaţie, forme şi culori.

Arta grafică impune în prim‑plan nume precum Pisanello, Corregio, Delacroix, Rembrandt.

Arta Africii, Asiei Orientale şi Americii, deşi cu mai puţine expo‑nate, nu e mai puţin interesantă. Predomină sculpturile cu figuri halucinante, în viziuni apocalipti‑ce, prefigurând curentele din arta secolului XX din Europa. Dacă ci‑neva afirmă că, dacă ai zăbovi, fie şi numai două minute, în faţa fiecă‑rui exponat, ţi‑ar trebui an să poţi spune că ai văzut Luvrul, cert este că sunt funcţionari ai acestui lăcaş care nu ştiu nici măcar câte săli cu exponate are. Impresia este cople‑şitoare de la început, când străbaţi curtea interioară, la o coadă ce se mişcă anevoie, „târâtă” de miile de vizitatori ce‑şi aşteaptă rândul şi până la ieşire când, ameţit, îţi dai seama că n‑ai văzut decât o infimă parte a comorilor pe care le adă‑posteşte acest poate cel mai mare muzeu al lumii. Indiferent care ar fi preţul plătit, merită văzut.

Ioan Rusu

Ghidul Luvrului[ Autori:

Anne Seferioni, Bérénice Geoffroy

Schneiter, Manuel Jover

Rafael: Sf. Familie

Rembrandt: Bethsabée la baie

Rubens: Sosirea Mariei de Medicis în Marsilia

Venus din Milo

Arhi

va "V

.L."

Page 25: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Viaţalamaxim7

-

10 - 11 decembrie 2005

Angela [email protected]

Tranzitprinadolescenþã

Acum câteva zile, cu prilejul Cercului metodic al directorilor de li-cee, care a avut loc la Colegiul Tehnic ˝Traian , membrii Clubului de Cultură Generală “Leonardo Da Vinci” au pre-zentat un spectacol dedicat aminti-rii poetului Serghei Esenin. Acţiunea de suflet a avut loc în sala clubului într-o ambianţă adecvată temei propuse, totul amintind de un salon aristocratic din Sankt Petersburg-ul de odinioară, unde se întâlneau oamenii de spirit ai acelor vremuri de mult apuse. Profesorul Achim Ermil, unul dintre invitaţii de onoa-re ai clubului, un mare şi pasionat cunoscător al literaturii ruse, a evo-cat cu multă căldură figura tragică a marelui poet, de la a cărui naştere s-au împlinit anul acesta 110 ani. Elevii Andra Ioan, Raluca Grozavu, Mirela Stanciu, Roxana Tiron, Violeta Zamfir şi Nicu Scânteianu au recitat câteva dintre cele mai frumoase poezii ale marelui artist. Momente de o mare frumuseţe au realizat prin piesele muzicale interpretate, conturând şi mai mult atmosfera universului esenian, alţi doi invitaţi ai clubului, pianista Tatiana Zaharova şi basul Ieremia Manole de la Teatrul Muzical ˝Nae Leonard˝ Galaţi. Cunoscutul artist liric a interpretat convingător, cu multă nobleţe şi emoţionantă trăire două arii din creaţia compo-zitorilor P.I.Ceaikovski şi M.Glinka şi

un lied de Ceaikovski pe versuri de L.N.Tolstoi. În final, la aceleaşi cote înalte de profesionalism s-a situat şi Tatiana Zaharova interpretând un fragment din Concertul pentru pian nr. 2 de S.Rachmaninov. La acest spectacol au asistat, alături de elevi, directori din liceele judeţului nostru iar din partea ISJ Galaţi, in-spectorul general adjunct, profesor Gelu Coadă care, apreciind această activitate şi dovedind că Esenin are un loc în inima sa, a recitat spre surpriza plăcută a întregii asistenţe câteva strofe din creaţia eseniană. Ceaiul cald servit invitaţilor dintr-un

vechi samovar după obiceiul rusesc a încălzit şi mai mult atmosfera. În organizarea acestei emoţionante manifestări s-au implicat profeso-rii Cerasela Chirilă, Adriana Giart, Elena Boros, bibliotecara şcolii – ing.Carmen Costea, informaticianul Ionel Grosu şi nu în ultimul rând di-rectorul Colegiului Tehnic ˝Traian , prof. ing. Camel Gabriel Gogoncea care a asigurat condiţiile optime rea-lizării acestui eveniment artistic din viaţa şcolii noastre.

Prof.drd.Mihai Moraru

Deşi Iarna şi-a intrat de ceva vreme în drepturi, nu ne-a cuce-rit. Mai bate încă pe la porţi doar de ea ştiute. Pare a fi îngrijorată de rezistenţa fortului sudic.

Pe aici, pe la miazăzi, Toamna încă mai hălăduie, pare un ac-tor nu prea grăbit care nu şi-a

terminat rolul. Şi-a improvizat chiar şi un decor, un decor miri-fic pentru cine ştie să-l priveas-că. Prim-planul e dominat de apă. Apă în picuri nanometrici urziţi într-o pâclă lăptoasă, apă în şiraguri translucide pe ramuri scheletice, apă în şuvoaie, viituri,

Tranzit şi Angela pentru Melody şi Dana: „La mulţi ani, dragelor! Să fiţi iubite şi respecta-te, fericite şi împlinite!”

Fluturash pentru Tranzit: „Dragilor, mi-e dor de voi! Aş vrea să vă revăd dar timpul nu îmi per-mite. Promit că voi reveni printre voi... cândva.”

Fluturash pentru Eagleman: „Dragă sufleţel, nu mă uita! Scuze sincere pentru faza cu telefonul.”

Fluturash pentru Valy E.: „Te

rog iartă-mă! Ştii tu de ce! Pupici dulci!”

Fluturash pentru Sora ei: „Sărbători fericite! Oare ce-ar fi viaţa fără tine? Mulţumesc lui Dumnezeu că exişti. Pupici!”.

B.E. pentru Copila: „Salutare! La mulţi ani! Să ai parte de tot bi-nele din lume!”.

Eagleman pentru Ana: „Am sperat că te voi găsi aici dar... Am rămas totuşi cu amintirea chipului tău drag.”

Emma pentru Tranzit: „La mulţi ani şi sărbători fericite! Sper să ne întâlnim şi la anul... poate mai sănătoşi şi mai voinici decât acum”.

Kat pentru Tranzit: „Mi-aş dori din suflet să ne întâlnim şi să facem câteva repetiţii la colindele pentru Crăciun. Aştept un răspuns de la cei care sunt interesaţi (şi aş vrea să fiţi în număr mare).”

Copila pentru Delia: „Articolul tău de sâmbătă m-a copleşit!”

Dana Capotă. ˝De ce să nu scriu despre oamenii buni pe care i-am întâlnit într-o singură săptămână? Se apro-pie sărbătorile şi unii dintre noi dăruiesc cu naturaleţe. Îţi zâmbesc de fiecare dată când îi întâlneşti. Sunt blânzi, au răbdare şi trec peste greşelile tale. Lor, celor care reuşesc să fie aşa cum tu ai uitat să fii, le dăruiesc aceste cuvinte . Ce bine ar fi dacă ne-am gândi mai des la astfel de lucruri…

Little Clopoţel. ,,Cine mai crede azi în Moş Niculae? Oare el chiar aduce beţişoare copiilor obraznici? Eu, deşi sunt mai măricică, încă cred în el. Cred în puterea pe care o are pentru cei bolnavi. Moş Niculae este ocrotitorul copiilor deoarece ei cred în el. Oamenilor mari li se par de cele mai multe ori absurde aceste cuvinte. Cu trecerea timpului au pierdut copilul din ei din cauza vieţii monotone pe care au ales să o ducă”.

Lipici: „Timpul a alunecat în ochii tăi mari ca două nopţi şi s-a târât singur şi trist. Pe străzi pustii, înecate de curiozitate, se nasc pomi sfioşi şi singuratici. Doi câte doi valsează-n noapte. Lumini surde păşesc amorţite pe asfalt. Zboară, plutesc şi ajung departe, spre alte zări, adânc vi-sate… Luna desenează o boltă argintie şi conturează linii de cărbune. Cu braţele deschise, cu buzele chemând, te aş-tept… şi lacrimile-mi sunt izbite frivol de obraji…”

Victoria Dicu: “N-am făcut nimic astăzi, Doamne, iar ce se presupune că am făcut e numai un capriciu al sorţii – ideea este netrebnică, dar poate sunt doar eu, eu cu mine… În afara contingentului umil exişti doar Tu – un macrouni-vers într-unul micro. Ideea de solitudine mă înconjoară şi mă străpunge mai groaznic decât un pumnal – cât mi-aşi dori să fiu înconjurată de oameni ! (Rara avis!) – lucru inex-istent sau egoist… În ceea ce priveşte viaţa, ea nu-I decât o cârpă pe care, fiecare dintre noi are grijă să o murdărească cu superstiţii şi cu ˝esenţe˝ - crudă şi usturătoare reali-tate… Realitatea asta nu o ştie, însă, nimeni! Şi, oricât ne-am strădui, n-o putem încadra în soluţiile noastre pripite şi atât de… omeneşti”. (Cândva şi Realitate)

Tess. “Cred că pentru nimeni nu e simplu să stea departe de cei pe care îi iubeşte. Simţeam că viaţa mea se schimbă, percepeam cu adevărat aspecte la care până atunci doar mă gândeam, simţeam o dulce teamă că mă maturizam, că gustam în fiecare zi din fericire – o fericire constructi-vă. Pentru patru oameni se întâmpla ceva nou, toţi patru îi mulţumeau lui Dumnezeu că vieţile lor s-au intersectat, simţeau nevoia de unitate. Unul dintre cei patru sunt eu”.

Sufleţel. ”Trebuie să mă salvez, altfel galbenul şi rugi-niul mă vor înghiţi, îmi vor anihila simţurile şi vor rămâne într-o stare de paralizie ciudată a gândurilor. Oare fieca-re organ al meu are câte un colţ ce refuză să fie luminat? Nu cred, e doar afurisitul de suflet care acum m-a părăsit; de fiecare dată o face, aproape calculat şi nu-mi dă voie să mă împotrivesc. Zâmbetul îmi dispare subit, pofta de viaţă – parcă nu am avut-o vreodată şi ochii privesc spre un abis înfiorător. E ca într-o poezie bacoviană, când te pierzi în întuneric şi îi înţelegi esenţa poetică atunci când descoperi acel… neexplorat din tine”.

Să vă faceţi timp pentru a vă explora, din când în când, lăuntrul, aşa cum spunea Sufleţel.

Copilul din noi

Când ştii pentru ce şi mai ales pentru cine, tot ce faci pare mult mai uşor. Nu simţi nici oboseala, nici efortul dacă ai o motivaţie. Nimic nu e greu când ştii că la capătul drumu-lui te aşteaptă cineva.

Nu mi-a reuşit niciodată să lupt pentru mine şi atât. Să ţin în mine totul şi să-mi fiu eu mie de-ajuns. Chiar dacă se spune că ne naştem şi murim singuri, viaţa nu e o sumă de destine paralele. Nu trăim cu ochii închişi. Sufletul nostru, dacă e singur, se-nchide şi nu mai tresare. Dar dacă simte re-zonanţa unui alt suflet, ia via-ţa în piept, respiră şi simte că trăieşte deplin.

Angela RibinciucDesen de Cătălin Zisu

CUBUL DE AER

Spaţiul celor care nu mai sunt singuri

Toamnă târzie

Ceai cald pe versuri de Serghei Esenin

bulboane, ochiuri tremurânde pe scena Toamnei. Apa, acest miracol incolor, inodor, insipid, revarsă peste tot culoare, tonuri suprarealiste de alb-gri-negru. Se întrece pe sine şi umple văz-duhul cu miresme purificatoa-re. Miroase a cer, a lună, a stele. Pentru o clipă ai strania viziune a unei constelaţii telurice.

Grăbeşte-te, tranzitarule, şi culege ultimele ofrande ale Toamnei. Peste puţin timp, poate chiar în clipa aceasta, o baghetă magică va transforma totul într-un cristal uriaş. Mai puţin inimile noastre.

Mai puţin aplauzele noastre la scenă deschisă.

Prof.Ioana Stoian

Arhi

va "V

.L."

Page 26: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Lumeavedetelor8

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Lume multă s‑a adu‑nat la uşa discotecii Club S. Motivul? – concert cu Florin Chilian. Cu ce ocazie ? Casa de Cultură a Studenţilor a împlinit zece ani de la înfiinţare. La mulţi ani! Cu exact un sfert de oră mai târziu a apărut pe scenă un simplu om. Un om comun. Cu o chitară, la fel de simplă. Se aşază pe un scaun înalt. Şi cântă. Despre via‑ţă, despre politicieni, despre «Iubi», de‑spre termopane şi despre 1989. Florin Chilian a cântat foarte frumos despre totul şi despre... nimic.

‑ De ce ai venit în Galaţi? ‑ Pentru că am o datorie vizavi de

muzica pe care o fac. Pentru că îmi respect propria muncă, încercând să pun pe primul plan calitatea şi nu imaginea. Iar eu este unul. Nu este mulţi. (râde)

‑ (râd şi eu, bineînţeles) Pentru cine faci muzică?

‑ Numai pentru mine. ‑ Ce cauţi tu în viaţa ta? ‑ Nu prea ştiu. Încerc să aflu. Sunt

viu. Şi ca orice lucru, care nu e plantă, am probleme.

‑ Ce părere ai despre cei ce‑ţi ascultă muzica?

‑ Sper că avem o comunicare la un nivel mental superior. Genul de mo‑bilier care‑ţi permite acest lucru, nu se găseşte decât la comandă, vorbim de mobilarea la nivel de mansardă. După mintea mea, n‑am fani, ci oameni cu care comunic. Cu siguranţă, n‑am cretini în jurul meu, am oameni isteţi, oameni încă vii, oameni care n‑au renunţat!

‑ Ce părere ai despre tine?‑ Sunt foarte talentat. ‑ Şi în acelaşi timp modest?‑ Nu. Modestia este pentru imbecili.

Punct. ‑ Ai duşmani?‑ Sper că da. Duşmanii îţi dau

adevărata măsură a valorii, şi nu prie‑tenii care, din nefericire, de foarte multe ori sunt făţarnici.

‑ De ce nu apare artistul Florin Chilian, mai des, pe micul ecran?

‑ Pentru că am păreri şi opţiuni. Şi îmi exercit dreptul de a alege. Este o instituţie în România folosită suficient de mult, se cheamă: NU ! «Nu vreţi să veniţi?» NU! «Nu?» NU! Nu vreau să apar la toate emisiunile.

‑ Cum te‑ai caracteriza, printr‑un singur cuvânt?

‑ (prompt) Viu.‑ Ai timp pentru toate?‑ Nu. Şi nici nu încerc să‑mi fac.

N‑am de ce! Nu duc o bătălie cu tim‑pul, nici cu toate. Dacă vin, ok! Dacă nu, le mai aşteptăm.

‑ Cine eşti tu ?‑ Eu însumi. ‑ Până când vei visa?‑ Până‑n cele din urmă. ‑ Crezi în Dumnezeu?‑ Uneori, da. Când n‑am de ales. Ca

orice cocomârlă, când ajunge la strân‑soare, zic: Doamne ajută! Dar nu cred în religie… «Popii au conturi în bancă/ cerurile nu‑i încap/ oficiază cununia între Dumnezeu şi drac/ nu ne mai bo‑tează pruncii/ mortu’n casă ţi‑a rămas dacă/ nu le bagi degrabă în sutană un plic gras/ Puţini au rămas cu harul/ de‑a ţi‑l da pe Dumnezeu».

(va urma)Un interviu de Daniel Lungu

La un moment dat în viaţă, fiecare dintre noi începe să se gândească ce cale să urmeze. Unii visează,

încă din copilărie, să devină astronauţi sau actori, alţii îşi găsesc menirea unde se aşteaptă cel mai puţin.

George Răzvan, un tânăr gălăţean de 18 ani, intră în categoria celor care s‑au îndrăgostit iremediabil de muzică: „Ea mă linişteşte şi se numără printre puţinele lucruri care îmi creează buna dispoziţie. Pur şi simplu, prima dată când am mixat am văzut că iese ceva şi mi‑am zis că trebuie să încerc”. Cunoscut sub pseudonimul Umbra, George recunoaşte că a ales acest stil, hip‑hop‑ul, pentru că „spre deosebire de house, care nu reprezintă mai mult decât o înşiruire de beat‑uri, puţini D.J. îl practică în Galaţi. În plus, melodiile hip‑hop beneficiază şi de un mesaj care înfăţişează realitatea, fie ea tristă sau fericită, şi nu transmite doar un bass continuu, cum se întâmplă în cazul house‑ului.” George recunoaşte că are o mare satisfacţie atunci

când vede că ceilalţi se simt bine pe muzica pusă de el: „Am o senzaţie mai deosebită în momentele în care observ că pun «stăpânire» pe cei din jur, prin intermediul muzicii.” Dar nu poate nega faptul că se confruntă cu situaţii în care nu are timp să se concentreze asupra trăirilor interioare: „De obicei, în clipele când mă aflu la pupitru îmi este foarte cald şi nu mă pot gândi la sentimente prea profunde, însă am încredere că totul va ieşi bine.” Persoanele care îi cunosc modul de a mixa, spun despre el că „este o persoană care ştie să facă atmosferă şi reuşeşte să le trezească celorlalţi apetitul pentru distracţie, dar beneficiază şi de un atu prin care se face plăcut de cei din discotecă, chiar dacă ei nu sunt adepţi ai genului pe care‑l abordează Răzvan.” „Îmi doresc să devin independent din punct de vedere muzical, pentru că numai aşa mă pot detaşa de realitate”, conchide D.J.Umbra.

Text şi foto: Raluca Mihai

Puţini îl cunosc cu adevă‑rat dar mulţi se grăbesc să‑l judece! În pofida

popularităţii de care se bucură, Tudor Chirilă a rămas acelaşi tip rebel şi sincer care provoacă prin atitudinea sa noncomformis‑tă. Pe scenă, însă, găsim artistul boem care simte muzica şi tră‑ieşte cu intensitate fiecare clipă alături de publicul său.

‑ Ai spus foarte bine “Noi nu suntem Tudor Chirilă şi Vama veche, noi suntem Vama ve‑che”. De ce oamenii nu vă per‑cep ca un tot? Să fie din cauza notorietăţii tale ca actor?

‑ Mi se pare absolut firesc să fim percepuţi ca o trupă, căci asta suntem. Eu fac parte din Vama veche, sunt solist, nu co‑laborez cu Vama veche! Dar… poate sunt eu mai carismatic şi de aceea ies în evidenţă mai mult decât colegii mei. Sunt puţini cei care cunosc câte ceva despre ac‑tivitatea mea ca actor aşa încât este exclus să credem că aş fi mai popular din acest motiv.

‑ Colegii tăi nu se simt eclip‑saţi de popularitatea ta în rân‑dul fanilor Vama veche?

‑ Nu i‑am întrebat… dar mă îndoiesc că şi‑au pus vreodată problema. Fiecare îşi ştie foarte bine rolul în trupă şi cred că nu se gândesc niciodată la chestii de genul ăsta.

‑ Înainte să ajungi la Galaţi, ai jucat într‑un spectacol la Teatrul de Comedie. Ce poţi să ne spui despre cariera ta de actor şi totodată solist la Vama veche. Cum reuşeşti să

le contopeşti?‑ Da, am jucat într‑o piesă

la care ţin foarte mult şi care m‑a epuizat! Din păcate, timp de o lună o să mă retrag, dacă pot spune aşa, din activitatea de actor şi o să mă concentrez pentru lansarea noului material Vama veche. În această seară, la Galaţi, am cântat două din piese‑le pe care le va conţine albumul. “Zmeul (eu ţi‑am alergat prin vene)” este deja cunoscută în rândul fanilor.

‑ Teatrul nu îţi oferă satis‑facţie financiară, din câte ai declarat până acum…

‑ Da, numai că pentru mine nu contează acest lucru atât de mult. Ţine de sim‑ţul valorii, e ade‑vărat şi… atunci când eşti plătit prost te gândeşti că valorezi puţin. La mine lucrurile nu stau aşa. Eu iubesc scena şi toată activi‑tatea pe care o depun la teatru şi nu mă simt frustrat. În plus, vreau să apuc vre‑mea când actorii de teatru vor fi plătiţi aşa cum merită!

‑ Acum sunt în v o g ă piesele de tea‑tru care a c c e n ‑

tuează mesajul prin trivialita‑te şi vulgaritate. Ce părere ai despre acest lucru?

‑ Nu sunt de acord cu triviali‑tatea sub nicio formă. Asta cu… mesajul susţinut de trivial şi vul‑gar este o chestie de suprafaţă şi vine din partea unor oameni frus‑traţi. Nu poţi să susţii un mesaj cu nişte vulgarităţi. Dimpotrivă! Să nu uităm că teatrul a fost din‑totdeauna un mijloc de educare a maselor. (va urma)

A consemnat Aura Dajbog

Foto: Aura Dajbog

Florin Chilian este viu

D.J. Umbra

Un actor grãbit...“Când eşti plătit prost, te gândeşti că valorezi puţin”

] interviu cu Tudor Chirilă (I)

Arhi

va "V

.L."

Page 27: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Itinerarii9

-

10 - 11 decembrie 2005

Plutind pe laguna sa paşnică cu labirintul de canale, podurile şi străzile înguste (uneori prea înguste pentru câţi turişti trec pe aici) – Veneţia este un oraş cap-tivant, de o frumuseţe greu de exprimat în cuvinte. După cum

spuneam şi în materialul trecut, Veneţia este şi va rămâne unul dintre cele mai romantice oraşe ale lumii, iar plimbările cu gon-dola pe celebrele canale sunt un vis dorit atât de îndrăgostiţi cât şi de turiştii atraşi de istoria acestui oraş.

100 de insule, un singur oraş

Construit pe mai mult de 100 de insule, arhitectura oraşului este un amestec fantastic de stiluri renascentiste, bizantine şi gotice. În Veneţia, ca în niciun alt oraş din lume, veţi desco peri că realitatea întrece de multe ori publicitatea. Cei romantici trebuie doar să călătorească în vaporetti, hidrobuzele oraşului, sau, dacă îşi permit, să închirie-ze o gondolă pentru a traversa

lăţimea Marelui Canal într-un stil cu adevărat romantic. Sunt aici multe atracţii de care vă pu-teţi bucura: muzee, concerte, piaţa San Marco şi Carnavalul Veneţian. Talente precum Marco Polo, Vivaldi, Tizian, Caneletto şi

Casanova şi-au adus contribuţia la bogata moştenire artistică, muzicală şi romantică a Veneţiei.

Locuri ce merită văzute

Dacă aveţi ocazia să mergeţi în Veneţia, nu ezitaţi să vizitaţi Piaţa San Marco, Basilica San Marco, Muzeul Marciano, Muzeul Correr, Palatul Mocenigo, Santa Croce, Dorsoduro, Palatul Dogilor, Basilica Santa Maria della Salute sau insula Murano.

Între Piaţa San Marco şi zona Rialto, străzile Mercerie şi Calle dei Fabbri au fost zonele comer-ciale în Veneţia de sute de ani, atrăgând foarte mulţi cumpără-tori. Există, de asemenea, unele magazine interesante şi neo-bişnuite la vest de San Marco, în Frezzeria. Centrele comerciale

mari se găsesc aliniate între pia-ţă şi Podul Academia. Pentru ca-douri, unele dintre cele mai bune locuri de vizitat sunt străzile la nord de Campo Santo Stefano. O gamă variată de mărfuri pentru cei cu buget redus este disponi-bilă în magazinele de pe străzile înguste din zona Rialto şi San Polo, peste Marele Canal. Aceste magazine sunt pline de persona-litate, atmosferă plăcută. În aces-te magazine unele preţuri sunt chiar surprinzător de mici. Din câte ni s-a povestit în frumoasa Veneţie, localnicii tind să îşi facă cumpărăturile din aglomerata Lista di Spagna şi de pe Strada Nova.

Mâncare în stil veneţian

Bucătăria veneţiană este un amestec al diferitelor stiluri culi-nare, precum rio al cavroman, o metodă de a găti mielul cu scor-ţişoară şi cuişoare, transformat

în faimosul lor risotto. Mămăliga este, de asemenea, un ingre-dient de bază, ce se regăseşte în multe feluri de mâncare locale. Specialişti în fructele de mare, veneţienii pot găsi numeroase feluri de a le găti. Ficatul şi cea-pa (fegato alla veneziana) sau orezul cu mazăre (risi e bisi) sunt, de asemenea, specialităţi vene-ţiene.

Frumuseţe şi romantism

E o întreagă poezie, un basm, e ireal de frumoasă. Fascinantă aş putea spune. Romantică. E adevărat că am avut şi avantajul de a petrece aici două zile în-sorite (trebuie să recunosc că a fost cam puţin), ceea ce conferă şi mai mult farmec lagunei. Cu o jumătate de oră înainte de a pă-răsi Veneţia a început să plouă. Parcă erau lacrimile noastre. Sau

am fost, pur şi simplu, norocoşi. Nu pot să spun ce anume

mi-a plăcut mai mult în Veneţia - Basilica San Marco (o adevărată bijuterie arhitectonică, încărcată de istorie, de unde se poate ve-dea piaţa în toată splendoarea ei), Piaţa San Marco, plină de po-rumbei graşi şi frumoşi şi de tu-

rişti curioşi), Canal Grande, plin de ambarcaţiuni de toate felurile, canalele înguste pe care circulau gondolele negre şi lu cioase con-duse de gondolieri care cântau arii din opere sau cântece italie-

neşti, Basilica Santa Maria de la Salute (ridicată în 1563 după ciuma care a ucis jumătate din locuitorii Veneţiei, în semn de mulţumire şi veneraţie pentru Fecioara Maria), casele colorate şi roase de vreme şi apă, înghe-ţata senzaţională din care nu te mai poţi opri din mâncat, cele-bra pizza italiană, magazinele superbe cu măşti veneţiene sau cu cristale de Murano, vânzătorii amabili şi zâmbitori (îţi arată tot ce vrei chiar dacă îi spui de la în-ceput că nu vei cumpăra nimic), lumea detaşată şi relaxată...

Aş putea scrie pagini în tregi despre Veneţia, dar nimic nu se poate compara cu realitatea. Deşi văzusem sute de poze, de vederi, filme, documentare de-spre minunatul oraş, nimic nu m-a pregătit pentru emoţiile pe care le-am trăit atunci când am păşit în Veneţia.

Veneţia nu poate fi relatată sau povestită, ci doar trăită. Te simţi cu adevărat împlinit în mo-mentul în care vezi atâta frumu-seţe. Atâta istorie şi muncă de veacuri, păstrată cu grijă de sute de generaţii.

Text şi foto:Teodora Miron

Veneţia - un oraş de suflet

Bise

rica

San

Mar

co

Piaţa San MarcoArhi

va "V

.L."

Page 28: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Cutiacuvise10

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Povestea vulturilor aurii e deosebită… nu toate penele lor au această culoare nobilă, ci numai o aripă. An de an, pe ma‑sură ce puii cresc, părinţii pleacă în ultima călătorie: zboară spre Muntele Liniştii, unde şi‑au găsit sfârşitul şi părinţii lor. Dar, într‑o noapte, nişte oameni au tăiat frumoasele aripi, cu gândul să se îmbogăţească. Vulturii au fost cuprinşi de durere, dar se încă‑păţânau să zboare cu o singură aripă; sprijinindu‑se unul de altul şi gândindu‑se la urmaşii rămaşi acasă, doi vulturi au simţit cum suferinţa li se preschimbă în pu‑tere. Pe măsură ce se ridicau, de jos se vedea un singur trup, cu două aripi. Se vedea o singură cruce…

Această frumoasă povesti‑re face introducerea la „Cartea nunţii”, al cărei autor este Danion Vasile. Cartea este scrisă, în spe‑

cial, pentru cei care vor să‑şi înte‑meieze o familie. Interesant este că Danion Vasile scrie într‑o ma‑nieră atentă, pedantă, dar caldă, vie în acelaşi timp. Subiectele tratate sunt de actualitate: influ‑enţa pe care o pot avea prietenii asupra noastră atunci când do‑rim să luăm o decizie importantă pentru viitorul nostru, părinţii priviţi din perspectiva celor mai apropiaţi prieteni sau a celor mai de temut duşmani. Autorul oferă un răspuns concret la întrebarea multor tineri din ziua de astăzi „De ce să mă căsătoresc?”, ofe‑rind numeroase sfaturi acelora care doresc să‑şi unească desti‑nele în faţa lui Dumnezeu.

Danion Vasile li se adresea‑ză direct tinerilor secolului XXI, invitându‑i la o discuţie ca în‑tre vechi prieteni; spun aceasta deoarece autorul se adresează cititorilor mai degrabă ca un

bun prieten decât ca un scriitor. Problema egalităţii dintre bărbat şi femeie este expusă civilizat, fiind găsită chiar şi o soluţie cu privire la aceasta. Un subiect de‑licat îl reprezintă mirajul sexuali‑tăţii, dragostea trupească a celor care vor să se căsătorească, dar, iarăşi, autorul vorbeşte cu ele‑ganţă despre lucruri ocolite, dar de maximă importanţă. Mai mult decât atât, cartea oferă câteva sfaturi utile şi celor care inten‑ţionează să se recăsătorească. La final, Danion Vasile îi învaţă pe tineri cum trebuie să se pre‑gătească pentru căsătorie, astfel încât să poată primi binecuvân‑tarea lui Dumnezeu. Aşa cum spune şi Constantin Necula, un adevărat „ghid pentru sănătatea trupească şi sufletească a fami‑liei, Cartea nunţii te pune măcar pe gânduri…”.

Adelina Culache

Viaţa e doar un joc. O simulare a unei lupte adevărate. Un teatru de măşti. Asta îmi spun în fi‑ecare dimineaţă. Dar cu toate astea, pun în teacă o sabie adevărată. Câtuşi de puţin trucată. Gata să lovesc puternic, în pieptul oricui m‑ar ataca. Şi cred în continuare că alţii n‑au decât arme de lemn… Sunt doar cuvinte naive, născute prema‑tur, care se prăvălesc cinic în colţii erodaţi ai con‑ştiinţei. O realitate absurd de concretă… gânduri gingaş mutilate, vise goale, ciobite, mâini încru‑cişate febril, de fapt sunt un om ce a căzut pra‑dă verticalului albastru şi lumii inocent ignorată. Oameni buni, în sinea mea mă întreb de ce nu în‑văţăm, odată cu abecedarul, adevărurile simple de care viaţa noastră nu se poate lipsi şi cărora, tot mai des, le face loc în ecuaţia ei? De ce cădem neajutoraţi în faţa unor lucruri atât de nesemnifi‑cative? Doar aşa, pentru că destinul ne‑a promis

o înfrângere… şi ce dacă? Totul e să ştiu să fiu om, chiar şi un om cu eşecuri, dar unul care ştie să se bucure de viaţă, căci persoanele cele mai fericite nu au tot ce este mai bun, însă se bucură la ma‑xim de tot ce apare în drumul lor. Într‑o continuă mişcare, la tot pasul văd oameni desprinşi de ruinele unui colaj de vicii. Îngenunchează în faţa vieţii. Toate iluziile lor sunt sfâşiate brutal. Mâinile lor sunt goale. Să‑i ajute cineva să le umple cu… lumină! Un pumn de lumină… de asta aş avea şi eu nevoie, dar nu mă luaţi în seamă, sunt doar un călător de cale lungă, am văzut multe… aşa că nu m‑ar mira ca fiecare dintre noi să‑şi găseas‑că propria modalitate de a prinde… scânteia de speranţă. Poate, cine ştie, într‑o zi vom realiza cât de simplu e să fii un om adevărat.

Iulia Cuarente

„Nu mai are niciun rost să ne ascundem după minciuni de ge‑nul: ne e bine dacă ştim că avem un acoperiş deasupra capului sau că ne ducem, zi de zi, în acelaşi loc (in)stabil de muncă, ce ne creează iluzia unei vieţi decente”. Astfel de cuvinte aud foarte des, fie din par‑tea părinţilor, a bunicilor care au obosit să mai spere sau a prietenilor

de vârsta mea care, din motive mai mult sau mai puţin economice, aleg să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. De ceva vreme, mă întreb din ce cauze au renunţat românii să mai zâmbească sau să mai râdă din toată inima. Copleşiţi

de grijile cotidiene gen lipsa bani‑lor sau datoriile de tot felul, uităm parcă să ne oprim şi să ne întrebăm dacă merită să ne afundăm în aces‑te găuri negre. În fiecare zi obser‑văm inevitabil neputinţa vârstnici‑lor în faţa farmaciilor, tristeţea tine‑

rilor care nu îşi găsesc un serviciu, lacrimile unor copii care au intrat prea devreme în vârtejul vieţii, dar şi indiferenţa fiecăruia dintre noi. Am impresia că ne încăpăţânăm în faţa unor realităţi care pot deveni din amare mai dulci doar printr‑un

simplu zâmbet. Nu mai ştim să fim sinceri cu noi înşine, ne minţim cre‑zând că dacă sărim peste partea cu sentimentele va fi mai bine. Din păcate, oameni buni, ziua de mâi‑ne se va transforma într‑un coşmar dacă nu ne corectăm. Începând din această clipă şi nu atunci când poa‑te va fi prea târziu.

Raluca Mihai

Vă propun un exerciţiu de fante‑zie. Uitaţi‑vă la o corabie şi imagi‑naţi‑vă cum mii de valuri se sparg sacadat de pereţii aparent fragili ai acestei ambarcaţiuni. Acum în‑cercaţi să treceţi de acei pereţi şi imaginaţi‑vă sufletele care fac acea corabie să spargă valuri, să parcur‑gă mile, să învingă marea.

Povestea mea nu vrea să aducă în prim‑plan meseria de navigator,

ci doar să vă propună o temă de meditaţie: merită sau nu să fie iubiţi aceşti oameni ai mării?

Ei întâmpină mii de pericole materializate în furtuni care îi fac puternici, reci dar îşi păstrează sensibilitatea, dragostea, iar când păşesc pe plaiuri mioritice redevin taţi, fraţi, soţi. Sunt oameni care ştiu mai bine decât oricine ce înseamnă sacrificiul personal, singurătatea.

În această cursă a fericirii întrerup‑te sunt atraşi toţi cei care îi iubesc; ine vitabil sunt transpuşi într‑un univers propriu şi se înţeleg reci‑proc. „Intruşii”, cei care nu înţeleg această meserie, o pot subestima. Greşeală fatală!

Ei poate sunt mai liberi decât ori‑care dintre noi: înving moartea şi au un orizont larg, special deschis doar pentru ei şi la propriu şi la figurat.

O persoană care iubeşte un navi‑gator este condamnată să iubească pe viaţă, nu se poate plictisi; e mai mereu singură şi este condamnată la incertitudine. Dintr‑un sentiment uşor masochist am putea spune că e frumos să visezi la dragostea veş‑nică; totuşi putem gândi că avem o viaţă şi doar una. În aceste condiţii vă întreb: destinul îţi dă voie să iu‑beşti un navigator?

Eu spun DA.Elena Alexandru Crăciun

(pentru Tatăl meu)

Cea mai frumoasă scrisoare

Un punct de plecare pentru viitorSăptămâna trecută nu

am lansat nicio temă nouă deoarece am primit foarte multe scrisori despre aminti‑ri. Alina ne‑a scris şi este câş‑tigătoarea din această săptă‑mână. „Amintirile sunt cele mai de preţ bijuterii pe care le poate avea un om. Şi unde mai pui că nu costă niciun ban. Nu pot fi cumpărate sau vândute, nu reprezintă mare lucru pentru ceilalţi. Dar, pentru tine, ca om, sunt o pia‑tră de temelie pentru viitor. Deşi nu sunt foarte în vârstă, pot să afirm că am amintiri cât pentru toată viaţa. Chiar dacă mai există pe lume şi clipe neplăcute, pe acelea am încercat să le uit şi să păs‑trez în sertarul minţii mele doar ce a fost frumos. Ori de câte ori mă simt singură, tristă sau am un moment de melancolie îmi aduc aminte cu drag de clipele frumoase petrecute alături de prieteni, de familie. Clipe care mi‑au încântat viaţa la momentul respectiv şi care, şi aici vă rog să mă credeţi, mă mai bucură încă. Nu vreau să vă povestec nicio amintire, nu are impor‑tanţă pentru niciunul din voi. Şi mai ocup şi spaţiul. Tot ce pot să spun, chiar ca o con‑cluzie, e că amintirile sunt un punct de plecare pentru viitor şi nu un impediment al trecutului”. O aştept pe Alina la redacţie, marţi între orele 12,00 şi 14,00 pentru a‑şi ridica premiul – o invi‑taţie pentru două persoane la Patinoar. Programul de la Patinoarul gălăţean este ur‑mătorul: marţi, miercuri şi joi – 17,00 – 19,00; vineri – 19,00 – 21,30, 21,30 – 23,30 şi 00,00 – 2,00; sâmbătă şi duminică: 9,00 – 11,00, 11,30 – 13,30, 14,00 – 16,00, 16,30 – 18,30, 19,00 – 21,00. Sâmbăta este şi program nocturn: 21,30 – 23,30 şi 0,00 – 2,00.

Teodora Miron

Destul... pentru a fi om„Tu ai destulă fericire pentru a fi bun, suficiente dovezi pentru a fi puternic, suficientă durere pentru a fi uman, suficientă speranţă pentru a fi fericit…”

De când n‑aţi mai citit o carte bună?

„Cartea nunţii” de Danion Vasile

Destinul îţi dă voie să iubeşti?

De ce nu mai zâmbim?Arhi

va "V

.L."

Page 29: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Generaţia înblugi11

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Suntem înconjuraţi de oa­meni pe care, intenţionat sau nu, îi închidem pe teritoriul ale cărui limite externe sunt conceptele de „frumos” şi „urât”. Raportăm frumuseţea fizică la absolut şi o egalăm cu un vis suprem, fară să ştim că nimic nu e mai înşelător decât aceasta.

Astăzi, frumuseţea a deve­nit ceva comercial; se vinde şi se cumpără, se admiră, dar în momentul când timpul îşi pune amprenta, odată cu frumuseţea fizică, dispare şi omul, intră din nou în anonimat, făcându­le loc altor chipuri să intre în competi­ţie. O replică dintr­un film spune că „frumuseţea ne este impu­să de ceea ce vedem în presă. Aspirăm la nişte măsuri ale cor­pului pe care ALŢII le consideră ideale”. Astfel, ne putem întreba: cât la sută gândim noi şi cât la sută gândesc alţii pentru noi? Ne considerăm frumoşi când ne privim în oglindă sau când spun alţii că suntem frumoşi?

Ochii sunt făcuţi pentru a ve­dea suprafaţa. Ne trebuie mult mai mult decât o privire, care dă o notă aparenţelor, ca să desco­perim adevărata frumuseţe – cea interioară.

Dacă oamenii s­ar transforma fizic în funcţie de frumuseţea sufletului, am vedea cum mulţi

dintre cei care au fost, înainte, frumoşi devin persoane urâte şi invers.

Să ne întrebăm ce e frumos? Doi bătrâni, a căror dragoste a învins barierele timpului, plim­bându­se şi acum prin parc ţi­nându­se de mână, sau un cuplu tânăr, amândoi beneficiind de frumuseţe fizică, dar în care pre­domină lipsa de respect? E fru­mos un tânăr sărac, cu un suflet bun, dar care nu este considerat de societate ca având un aspect fizic plăcut, sau un alt tânăr care are bani şi renume, dar care nu ştie ce înseamnă bunătatea? În foarte multe cazuri, banii oferă iluzia frumuseţii. Mulţi tineri sunt atraşi de ei şi renunţă până şi la demnitate în favoarea banilor. De ce? Pentru că banii, printre al­tele, pot spori frumuseţea fizică cu ajutorul ştiinţei şi a îmbrăcă­minţii scumpe. Aceşti tineri nu ştiu că, atunci când ţi­ai pierdut inocenţa şi frumuseţea sufletu­lui, cea fizică e nulă.

Asta nu înseamnă să respin­gem frumuseţea fizică, ci dimpo­trivă să o apreciem, dar dincolo de ea, să nu uităm ce e mai im­portant: frumuseţea interioară. Pe cea fizică o putem pierde într­o clipă, cu cea interioară ră­mânem toată viaţa.

Cristina Ghiorghiu

Un mai vechi prieten al rubricii noastre, profesorul Ioan Rusu, reîn­tors din Franţa ne scrie: “Parisul nu în­seamnă numai Arcul de Triumf, Notre Dame, Muzeul Luvru, Turnul Eiffel şi multe alte locuri demne de vizitat şi de admirat, ci şi Palatul şi grădinile de la Versailles, care încântă ochiul şi rea­minteşte românilor de momente im­portante din istorie”. Fotografia este făcută de domnul Tudorache Coja, un alt împătimit al călătoriilor.

Ne puteţi trimite prin poştă – pe

adresa Redacţia „Viaţa liberă”, strada Domnească nr.68, cod 800215 sau prin e­mail: redactie@viata­libera.ga­lati.ro o fotografie amuzantă sau, pur şi simplu, frumoasă, pe care o revedeţi atunci când vă este dor de vacanţă. Nu uitaţi să menţionaţi pe verso numele fotografiei şi să precizaţi pe plic (sau în mesaj): Pentru concursul “Vacanţă fără frontiere”. Cele mai reuşite vor fi publicate. Toate fotografiile vor fi re­turnate.

Angela Ribinciuc

Ce frumos este să iubeşti! Să faci o declaraţie de dragoste, să ai alături un înger gata să se sa­crifice oricând pentru tine, dar mai ales, mereu atent la ceea ce spui, la ceea ce faci! Unii râvnesc la acest sentiment, alţii îl trăiesc din plin. Însă azi nu voi vorbi despre iubire, ci despre cei care vor să iubească şi, din anumite motive, nu au cu cine să împartă acest sentiment minunat.

Care sunt oare criteriile prin care sunt aleşi partenerii noştri, ce ne atrage mai mult la cei pe care îi iubim? De multe ori ne în­trebăm cu ce suntem mai (dez)a­vantajaţi faţă de aşa­zisul parte­ner al persoanei pe care ne do­

rim să o (îl) iubim. Şi tot de­atâtea ori nu ne alegem decât cu nişte lacrimi. Sunt momente când în­cercăm să răspundem singuri la întrebări, să căutăm în imaginea reflectată de oglindă defecte care ne despart de ea (el), dar de fiecare dată răspunsurile nu ne mulţumesc, iar oglinda ne minte. Ce ne rămâne de făcut în astfel de situaţii? Poate, mai bine spus sigur, trebuie să sperăm că dragostea va veni mai târziu, că trebuie să mergem mai depar­te indiferent de drumul pe care l­am ales căci... jumătatea există pentru fiecare, doar trebuie des­coperită.

Gabriel Vidu

Purtător de cuvânt (al generaţiei mele)

Când plouă în mine...

Bună ziua, dragi prieteni, ci­titori, oameni, trecători, dragi observatori ai vieţii. Chiar dacă a trecut Moş Nicolae, îmi permit, ca să zic aşa, să le spun un sin­cer „La mulţi ani!” celor ce şi­au serbat ziua onomastică pe 6 de­cembrie, dorindu­le un an bogat în speranţă şi putere de muncă. Şi acum, când am isprăvit cu ură­rile de bine, vom poposi (pentru câteva rânduri de ziar) la obişnui­tul purtător de cuvânt. „Păi... bun găsit!” Păi... bun venit. „Îmi puteţi scrie despre viaţa asta de...”. Aşa încheiam articolul apărut săp­tămâna trecută... „Când eşti tâ­năr, ori te miri prea mult, ori nu te miri deloc. Când te mai coci, altfel vezi lucrurile şi până şi rău­tăţile le tratezi mai cu blândeţe, cu mai puţin patos. Sau poate e doar resemnarea luptei cu morile de vânt. Am impresia că u neori nu poţi să accepţi că­n lumea asta plină de josnicii, de abjecţii şi în cel mai bun caz, de platitu­dini, există şi sublim. Nu ştiu de ce. Poate pentru că nu suntem mulţumiţi întotdeauna. Dar mul­ţumirea e un lucru relativ, până la urmă.” Ce să înţeleg? Vrei să­mi ţi­i morală? „Nu, nu te cert. Nu eşti singurul scârbit. Pe mulţi ne încearcă (chiar de foarte multe ori) contrarierea tristă a omului care se vede pedepsit, fără nicio vină ­ ba de o situaţie tâmpită, ba de­o emisiune idioată, ba de câ­te­un seamăn, pe care până mai ieri îl considerai aproapele tău, iar azi, azi când ai atâta nevoie de el, ţi se măresc pupilele ur­mărind felul lui concesiv în care te priveşte când vorbeşti, nerăb­darea de­a te vedea terminând cât mai repede ce ai de spus, ţi se încleştează gura, descoperind cât e de superficial şi vanitos. Eu am avut fericirea de a cunoaşte în viaţa asta ˝atât de˝... şi oa meni care prin delicateţea lor m­au fă­cut să mă ruşinez de mine, care m­au angajat la o decenţă pe care nici în mine însămi n­o pot călca, oameni de un echilibru înspăimântător şi, deşi nu am fost în stare să­i imit, m­am simţit bo­gată că i­am cunoscut. Poate asta îmi dă putere să nu mă simt sin­gură când plouă în mine şi să nu mă simt nenorocită când porto­felul mi­e prea subţire pentru N motive”. Îi mulţumesc din suflet Ioanei B. pentru mail­ul trimis pe adresa electronică a ziaru­lui: redactie@viata­libera.galati.ro. Cred că e prima scrisoare pe care am citit­o dintr­o răsuflare. Aşteptăm şi altele pe adresa Str. Domnească, nr. 68 sau pe cea amintită – specificând: Pentru rubrica Purtător de cuvânt al ge­neraţiei mele. Pa(pa)!

Daniel Lungu

Fie că vrem, fie că nu vrem, viaţa ne oferă câte o lecţie la orice pas, prin intermediul di­

feritelor întâmplări cărora trebuie să le facem faţă aşa cum ştim mai bine. Cu alte cuvinte, omul din greşeli în­vaţă. Şi oricât de multe sfaturi ţi­ar da unele persoane, până nu greşeşti şi nu simţi consecinţele alegerii tale, nu în­ţelegi cât de mult îi poţi răni pe ceilalţi şi chiar pe tine prin ceea ce faci.

Şi atunci? Ce rămâne de făcut dacă ai greşit şi regreţi? Eşti condamnat să îţi petreci viaţa în remuşcări, să ai su­fletul împovărat, să te gândeşti că to­tul s­a sfârşit pentru tine? Nu cred că te­ar încânta aceste variante. Atunci îţi propun altceva. Decât să fii trist şi cu ochii în lacrimi, mai bine fii vesel şi plin de speranţă. Decât să te învino­văţeşti mereu pentru ce ai făcut, mai bine gândeşte­te la ce vei face. Decât să fii nefericit, mai bine învaţă să fii fe­ricit. Poate vei spune: ”Da, nimic nou sub soare. Vorbele astea le ştiu deja. Ceea ce nu ştiu, însă, este modalitatea prin care pot depăşi aceste momente ca să fiu fericit”… Ai dreptate…La teo­rie suntem cu toţii buni, practica, însă, ne omoară. Dar eu nu sunt unul dintre

aceia care îşi ghidează existenţa după modelele cărţilor de tip: ”Cum să re­uşeşti în viaţă” sau „Ce să faci pentru a fi fericit?”. Recunosc, şi eu am greşit de multe ori, aşa că ştiu foarte bine cum te simţi. Şi pentru că eu am de­păşit aceste momente, îmi doresc să te ajut şi pe tine să faci acelaşi lucru. Poate crezi că e greu, că numai cei cu adevărat puternici reuşesc…De fapt, toată veselia, speranţa şi fericirea ta stau într­un singur cuvânt: în a şti să spui, atunci când trebuie, „iartă­mă!”... Pentru că nu oricine are curajul să îşi recunoască greşelile, să le îndrepte, să îşi asume responsabilitatea faptelor sale. ”E omeneşte a greşi, dar e dum­nezeieşte a te ridica”, spune o vorbă. Fireşte, pentru asta trebuie să renunţi la orgoliu, ceea ce puţini oameni sunt dispuşi să facă. Dar e alegerea lor. E mult mai important să ai sufletul îm­păcat şi conştiinţa curată decât să te zbaţi într­o mândrie stupidă.

Nu ezita să­ţi ceri iertare de fieca­re dată când ştii că ai greşit. Pentru că aşa cum doar un cuvânt îţi poate aduce liniştea sufletească, lipsa lui îţi poate pricinui multă suferinţă…

Adelina Culache

Filă de jurnal (XXXIX)

Oglinda care minte

Iluzia frumuseţiiSă ştii să spui „iartă‑mă”...

Vacanţă fără frontiere

Parisul văzut prin ochi de român

Arhi

va "V

.L."

Page 30: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Restituiri12

-

10 - 11 decembrie 2005

Ne place sau nu, vă place sau nu, domnilor, asta este situaţia de la 1819!

Era cel mult unul de teleguţe ori harabale doar pe două roţi, şerpuind printre grindurile Bada­lanului. Legătura, care desigur ar fi existat, se făcea înainte, ori cu bărcile pe întinsul de apă, sau vara, de prin luna lui Cuptor, când mai secau ghiolurile şi gârlele dintre ele, cu mijloacele de locomoţie terestre. Dar chiar dacă exista, era tot degeaba, deoarece, la 18 luni de la încheierea infamei păci din 16 mai 1812, stil nou, de la Bucureşti, ruşii instituiseră cordonul caran­tinal, pe motiv de boala ciumei, cel principal fiind de fapt depopularea provinciei de ţăranii ce fugeau cu miile în principatul Moldovei, acasă, şi care preferau să suporte, mult mai uşor, taxele fiscale turco­greco­fanariote, decât jugul de fier financiar, al hrăpăreţilor asiatici ortodocşi.

Astfel urmând descrierea căilor de transport, în „lipsa” celui spre soare răsare, prilej de invocare a astrului, pentru ideologia de stepă importată a anilor 1944­1965, şi a lansării tembele a axiomei neaoş­brukăneasco­româ neşti de către puiul de “Iskrasionist internaţionalist ”, adică “Scânteia“ cum că “Lumina vine de la răsărit “ar fi fost mai întâi drumul spre amiazănoapte, care traversa cam la jumătate, în lung, moşia târgului.

S­ar fi numit Drumul Ieşilor, desigur! Acest drum vestit, spre capitala principatului, conform situaţiei din plan, pleca din malul lat al Dunării de atunci, în linie dreaptă, până la vadul prin care urca pe platou şi care va purta pe viitor numele, probabil, de Vadul lui Raşcu, râpa prin care se prăvălea, fiind proprietatea acestuia, adică a lui Kiriak. Malul, repetăm, era lat de 118,518 stânjeni, echivalent a 272,117 metri. Zona aceasta de ţărm, se zice ca va fi fost supusă continuu, eroziunii fluviului, constituind ceea ce se va numi ulterior “malul despre mâncătura apei” ‚ care va fi asigurat deabia după 1851, prin începerea construcţiei cheiului sub pârcălăbia lui Costachi Negri.

Era erodată, e drept, dar nu chiar aşa de tare, cum şi­o imaginează unii, dacă avem să coroborăm distanţele rezultate de pe plan cu imaginea de sfârşit de secol a Galaţilor, după litografiile veacului 18, lucru pe care­l vom face mai departe, aproape de finalul poveştii. Vă promitem!

La 1819, Drumul, aşadar al Ieşilor

urma direcţia NNV, pe distanţa de 41,444 stânjeni, adică 102,043 metri, după care pe una aproape dublă, dar schimbând macazul pe NNE pe 81,481 stânjeni, respectiv 187,080 metri. Iar mai apoi, aproape pe aceeaşi distanţă, olecuţă totuşi mai mare, de 88,888 stânjeni, măsurând în vremea noastră de la reforma sistemului european de măsuri 204,080 metri, reluându­şi direcţia sa de început. Această cale importantă de comunicaţie schimba apoi ferm direcţia, spre soare apune, trecând prin spatele Mavromolului, pe lângă zidul gros şi desigur înalt, de incintă al mănăstirii ridicate pe la 1669­1670 zice­se de Gheorghe Duca şi terminată de fii­su Constantin Duca la 1702, pe o distanţă de 162,962 stânjeni, adică 374,160 metri. Apoi cotea la 90 şi în sfârşit urma numai direcţia amiazănoapte. Urmând curgerea firească a drumului pe direcţia Nord, putem confima că acesta va reprezenta, mai târziu, e drept, chiar şi astăzi, o parte din strada Frumoasă şi strada Traian, mai aproape de vremea de atunci, Uliţa Lungă. Drumul la 488,888 stânjeni, respectiv 1122,486 metri, se despărţea în două mari ramuri, una de est şi alta de vest, mergând paralel care se uneau, chiar la podul aruncat peste pârâul izvorând din via de pe stânga. Podul se afla în preajma satului Vadul Ungurului, cu casele lui răsfirate şi biserica ridicată din nou, la 1840 prin truda a 2 hagii, plerini la Ierusalim, anume Hagi Nicolae Gheorghiu şi Hagi Ion Bogdan şi un lumânărar după porecla transformată în nume, Vasile Mumgiu, închinată sărbătorii Naşterea Maicii Domnului. Probabil cu acelaşi hram înainte, biserica exista la 1819, conform planului lui Mihalake Mavrodin.

Podul se afla la o distanţă de 111,111 stânjeni, respectiv 255,110 metri, faţă de limita moşiei târgului, iar drumul continua, lăsând pe dreapta cele 5 vii cu case pe ele, sau crame cu pivniţe, iar pe stânga, acelaşi număr. De la despărţirea sa în două, drumul, cel de răsărit avea 962,962 stânjeni, 2210,960 metri, iar cel de vest, soare apune cel principal, era mai lung, măsurând 1007,407 stânjeni, respectiv 2313,006 metri.

Cele două ramuri se mai uneau totuşi, ca şi cum s­ar fi răzgândit să rămână singure, o singură dată însă, la 555,555 stânjeni, 1275,554 metri de prima despărţire, dar cel de răsărit îşi continua netulburat calea până la pod.

Distanţa medie dintre cel două ramuri rutiere era de 37,037 stânjeni, adică 85,037 metri, parcă lăsând înadins o asemenea distanţă, spre a nu se încurca între ele, coloanele de care şi căruţe, care mergeau spre port, încărcate cu grâne, în lungi caravane, cu cele care veneau dinspre schele cu mărfuri de import.

Ulterior, odată cu evoluţia urbană, având în vedere distanţa dintre ele, cel de răsărit avea să fie transformat în uliţă, cuvânt intrat în limbaj, în urma deselor ocupaţii ruseşti şi folosit mai des după ultima, 1828­1834 şi “modernizarea “principatelor da­torată Regulamentului Organic. La început o uliţă paralelă cu Uliţa Lungă. Nenumită fiindcă nu avea sens, fiind în afara limitei de locuire a târgului. Ar fi astăzi strada Carnabel, care porneşte şi acum din strada Primăverii, din spatele Farmaciei Ţinc şi se uneşte cu Strada Traian în dreptul Spitalului Militar şi porneşte mai departe continuând cu strada Alexandru cel Bun, ce a fost botezată deabia la 1884. Înainte de asta nici ea nu a avut nume, fiind înţesată de grădini, desigur pe o parte şi pe alta, până spre Barieră, trecând atunci, ca şi astăzi, pe lângă Vadul Ungurului.

În total drumul de amiazănoapte avea o lungime, cu tot cu cotituri, din malul Dunării până în hotarul moşiei de 2103,694 stânjeni adică 4830.082 metri.

Era Drumul Iaşilor care trecea prin Siviţa­Folteşti­Oancea­Cârja­Făl­ciu­Stănileşti­Huşi­Iaşi. Mai adăs­tând o clipită, vom spune că un punct de reper, care ne­a ajutat desigur în identificarea acestui drum cu o parte din ceea ce avea să fie cunoscută sub numele de strada Frumoasă şi Calea Traian, fusese tocmai construit. Biserica Sfântul Spiridon refacută din temelii, în locul celei de lemn şi terminată la anul 1817, luna decembrie, ziua întâi, fiind sfinţită la 29 decembrie, care după poziţia sa, se afla în linie dreaptă cam în dreptul Râpei.

La acest lucru, adăugându­se desigur şi scara planului lui Mihalake Mavrodin. Drumul stră­vechi spre Tighina­Bender, prin Reni, urma aceeaşi cale, ocolind Balta Brateşului şi trecea Prutul, prin celebrul şi nu de puţine ori blestematul, Vad al lui Isac, aflat în vecinătatea Folteştilor, folosit ultima oară de cele 3 hoarde unite ale tătarilor din Bugeak, la 1758. De atunci, le luaseră locul, cu înmiit succes altele, cele asiatice

ale moscoviţilor. E vremea să facem doar o mică acoladă şi să spunem că în ultimele decenii ale veacului 18, urmare a înteţirii relaţiilor comerciale spre Ţarigrad, s­au luat măsuri administrative, organizatorice, înfiinţându­se un serviciu permanent de transporturi, „harabagialâcul” care oferea negustorilor turci, greci,evrei,armeni şi .....moldoveni, mult mai multe garanţii de securitate. Pe drumurile bântuite de diverşi răzvrătiţi ori dezertori, nesupuşi în faţa boierilor greci şi a fiscului, numiţi generic haiduci.

Această tagmă care­şi trăgea numele de la vestita harabă turcească, se afla sub supravegherea unui vătaf, în faţa căruia trebuiau să se facă toate “tocmelele“. Plata lui era “din 10 lei – galbini nn. – unul, adică 10%, celebra zeciuială, pentru orice drum făcut de şiragul lung de căruţe, domneşti, la mărime – precum din vechime s­au urmat „ Într­un aşezământ din anul 1776, de pe vremea domnitorului Grigore III Ghika, perioada de cârmuire 28.09.1774­01.10.1777, venitul vătafului este de 3 bani “de tot leul„. Valoarea îi era plătită de vistierie în contul transporturilor domneşti de zaherea, constituind probabil leafa sa.

Mai aproape de anul nostru de reper, 1819, pe vremea războiului de la 1806­1812 şi a ocupaţiei ruseşti, o carte către Pârcălăbia de Galaţi, din data de 30 mai 1809, aminteşte pe Iancul Ungurian, harabagiu de meserie, care făcea transporturi şi spre Galaţi.

Venitul Vătăfiei harabagiilor din Galaţi, slujbă care se cumpăra, ca de altfel toate, de la domnie, se încasa “după obicinuinţă...di către Pârcălăbia Galaţi “până la 10 noiembrie 1814, dată când domnitorul pomenit deja, de fericită amintire, anume Scarlat Callimaki, hotărăşte ca acest venit să fie dăruit Casei dohtorilor din Iaşi. Hotărârea a fost luată, în urma cererii pentru acordarea acestui nou venit, casei amintite, de către vistiernicii, adică miniştrii de Finanţe, Grigorie Sturdza şi Iordaki Roset, care constataseră lipsa în care se află Casa dohtorilor din Iaşi, la vremea ciumei blestemate.

Transporturile, la acea vreme, se făceau cu unicul mijloc universal de transport cunoscut în Europa, carul, dar de trei capacităţi distincte, şi anume, “care mari“ cu nu mai puţin de şase boi, „care mocăneşti” care erau trase de patru boi sau câte opt cai, după care urmau la rând în ceea

ce priveşte capacitatea, carele doar cu doi boi, obişnuite ale satelor şi oamenilor ca şi căruţele cu doi cai.

Însă dacă doream să mergem mai comod, fără a ne mai încurca cu caravanele de harabagii şi eram pentru prima oară în principat, ceea ce se întâmpla cu noi de fapt, dar numai cu gândul, ne­am fi tocmit cu capitanul de poştă şi am fi apucat, evident la sfatul sau...

Drumul cel Mare zis şi Drumul Galaţilor, sau Drumul Poştei, cel principal la 1819, pornea şi el din Apa Dunării, împărţindu­şi direcţia un timp la început cu Drumul Iaşilor. Urcând ambele acelaşi vad al Râpei lui Kiriak. Însă Drumul cel mare păstra direcţia nord­vest pe o distanţă din mal de 222,222 stânjeni, adică 510,221 metri. Apoi cotea spre sud­vest pe o distanţă de 111,111 stânjeni corespondentul a 255,110 metri. După care iarăşi o apuca spre nord­vest, pornind din jos de Sfântul Spiridon şi tot urca, pieziş, traversând moşia spre culme şi trecea printre movile marcând hotarul dinspre apus al moşiei. A doua şi a treia, venind pe direcţia nord dinspre Apa Dunării pe muchia dealului reprezentată astăzi aproximativ de străzile Morilor şi Coşbuc. Repere străvechi ca existenţă, care ar fi purtat numele probabil de Movila Mireii şi Movila Ciumaţilor. Până la hotarul moşiei, din Apa Dunării cu toate coturile de rigoare erau 1007,407 stânjeni, adică 2313,006 m.

Pornind de la hotarul moşiei târgului, această cale importantă de comunicaţie terestră traversa Moşia Ţiglina aparţinând Mănăstirii Mavromol, în continuare pe direcţia nord­vest trecând pe lângă o movilă, lăsând­o pe stânga, până la hotarul vornicului cu nume de post turcesc, Ramadan. Distanţa sa, dintre cele două hotare, era de 1311,111 stânjeni adică 3010,310 m.

De la hotarul moşiei Ţiglinei, Drumul cel Mare pătrundea pe moşia vornicului Ramadan,despărţindu­se în două şi se unea iarăşi în preajma unui podeţ, în apropierea căruia se afla o fântână, de adăpat călătorii şi dobitoacele care trăgeau la jug sau ale poştalioanelor, dar la ceva distanţă, aflată între nişte vii, patru la număr. De cum traversa podeţul drumul cel mare se desfăcea în două, iar apoi o ramură a sa încă o dată, toate trei intrând apoi pe moşia Foleştilor­Feleştii­Fileştii de astăzi.

Tudose Tatu

Galaţii la 1819[ Târgul Galaţilor în vara zurbaliei de la 1819,

dar şi oraşul mai vechi......la 10 zile după vremea domniei principelui Callimaki,

o treime moldovean, o treime român şi o treime, dar mai mică, pricepută la limbi străineşti, că doar fusese tergiman, adecă tălmaci grecizat şi cu casa în cartierul

rezidenţial al Fanarului, din capitala împărătească, de‑i zice Islambol

Arhi

va "V

.L."

Page 31: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Buzunar13

-

10 ‑ 11 decembrie 2005Nr. 819

Vine Băiatu!Copil vigilent‑ Hai Dănuţ, la culcare! Trebuie

să te găsească Moşul dormind!‑ De ce să mă găsească dor‑

mind? Ca să‑mi dea iar, ca anul trecut, o cutie de bomboane în loc de bicicletă?!

La o bere‑ Hai noroc! Bă, Vasilică, tu

ai găsit ceva în ghete de la Moş Nicolae?

‑ Oho! Am găsit o sticlă de „matrafox” şi un pachet de „Kent”!

‑ Bravo!‑ Dar tu?‑ Eu am găsit doar un simplu

bileţel.‑ Un bileţel? Şi ce scria în el?!‑ Scria: „Bă nesimţitule! Nu‑ţi

mai lăsa ghetele pe hol! Omori tot cartierul!!”

Nu săriţi peste calUn copil îi scria lui Moş

Nicolae: „Dragă Moşule. Aş vrea să‑mi aduci: un căluţ de lemn, o cutie cu bomboane de ciocolată, o trotinetă, un căţeluş...

Tatăl copilului, din spatele uşii, şopteşte disperat:

‑ Şi‑atât!!Liniştit, piciul, auzindu‑i gla‑

sul, încheie amărât: „Şi... atât”.Amor, amor‑ Draga mea, mi‑ai intrat în

suflet... în sânge, în inimă, până şi în căile respiratorii!

‑ Hai, iubiţel, mă faci să mă simt prost! Ce sunt eu... gripă aviară?

Gest final‑ Suntem de atâţia ani împreu‑

nă, Mişule, şi tu nu mi‑ai adus ni‑ciodată un buchet cu flori!

‑ Am să mă revanşez, Miţo! Cu prima ocazie îţi voi cumpăra o ... coroană!

Ştefan Băiatu

Să‑i declarăm repetenţi pe guvernanţiNu‑i lăsaţi să se îmbeteCu favoruri de doi baniEi preferă să repeteChiar şi... doisprezece ani.

Fotbaliştilor oţelari bătuţi zdravăn în turul campionatuluiO bătaie când o daiCu nuiaua sau araculCică‑ar fi ruptă din Rai,Doar la ei e... mai a dracu’.

Importurile bat exporturileE de comă‑o spun pe buneŢara asta blestematăDacă s‑au pornit , nebune,Şi acestea... să se bată.

În Postul Crăciunului se consumă mult peşteSe mănâncă‑n post doar peşte,Personal, şi‑n anturaj,Dar atenţie, fireşte,Nu cumva... din braconaj.

Preţuri mari pe TAROMPreţul l‑au mărit, e drept

Dar îi paşte ghinionul,Ca sărac, îi trag în pieptNu mai merg... cu avionul.

De Revelion, Sinaia mai scumpă decât VeneţiaCine poate să priceapăE uşor de constatat,Că Veneţia‑i pe apăIar Sinaia... pe „uscat”.

Soţi închiriaţi cu oraTreaba asta nu‑i minoră,Şi e foarte democrată,De‑l închiriază‑o orăN‑are timp s‑o... mai şi bată.

„Tâlcuri la pachet” de la Anton StanciuDacă e cu muc şi sfârc,Fă‑mi te rog, o bucurie;Aş pofti şi eu un tâlcDa‑l prefer... la farfurie.

Bilanţ epigramistic„Buzunaru”‑i la putere,Chiar dacă mai rabd de foameAm tot strâns în el avere:Patru mii... de epigrame.

Constantin Cristian

(sonet)La Alba Iulia, la Bucureşti,În ţară a Unirii sărbătoare,A demonstrat că obştea noastră areTreaz simţul naţiunii româneşti.

Armata‑n uniforme legendare,Prin defilarea‑i demnă s‑o priveşti,Ne‑a oferit emoţiile fireştiCe merită‑a rămâne‑n neuitare.

Ca Preşedinţi de ţară, contemporan,Trei au vorbit la un ceas tradiţional,Redemonstrându‑ne ceea ce rămân:

I. Iliescu, ca politician.Constantinescu un intelectual Şi Băsescu a vorbit ca un român!

Paul Dumitrescu

Singurătatea intră liniştită pe geamÎn cetate seara este în metastazăPe cutia poştală numele încă îl amPantofii cu tristeţea mi se asortează.

Tata mă salută dintr‑o fotografieŢine acolo o armă lângă piciorDegetele mi le înmoi în melancoliePe covor petele de ulei fac amor.

Caut ritmul şi pătrund în curcubeuÎmi poftesc duşmanul la masa bogatăDin ceruri plânge hohotind DumnezeuÎn amintire se lasă frig deodată.

Pe tine te simt ostenită şi tristăFrica s‑a cuibărit la mine sub pieleNevoie de încă puţină ploaie existăPentru ca noroiul din cuvinte să‑l spele.

N‑am ajuns prea departe niciodatăMai sunt speranţe care mă fac să visezÎnsă port cămaşa asta de sârmă ghimpatăPe care nu mai pot nicicum s‑o abandonez.

Ilie Matei

De‑aveam carismă şi talent...SurprizăCercetând o nouă pistă,Psihologul pare mut:A zărit o pacifistă,La războiul ... de ţesut.

Rugă zadarnicăL‑am rugat frumos pe tata,Dar nu vrea‑ncăpăţânatulSă îmi lase pe de‑a gataMoştenire... doctoratul!

Relicve arheologice feminineVârsta ce‑o au la activCercetată în cetateCu carbon‑radioactiv,A ieşit... pe jumătate...

CiudăţenieTrecut‑a suta,‑mpovărat,Nu simte ce‑l mai înconjoarăE un erou, e decorat,Dar n‑a avut curaj să moară...

Omagiu sponsorilor viitoarei mele cărţiNu‑i mănăstire sau cetate,De fală mare s‑aveţi parteDe vreţi cu amabilitate,Să ctitoriţi măcar... o carte!

Nod în papurăDe‑o văd, ţin mâinile cuminţi,Încerc să am închisă guraDar ea reclamă la părinţi,C‑o agresez cu... uitătura!

„Pretinul”La vorba mea el e imun,Arareori îi intru‑n voieE totuşi prieten foarte bun,Când îl împinge vreo nevoie...

Repudiat de BachusM‑am străduit suficient,Da‑n breaslă nu am fost primitDe‑aveam carismă şi talent,Aş fi ajuns beţiv vestit...

Dan Căpruciu

Golicel Limbriceanu: Ce mai tura‑vura?! La noi în Grancariciu va fi ca la nimeni, un viespar de cumetri, un guvern democratic semănând ca două picături de apă cu un muşuroi de cumetri sau cu o cocină de lux pentru cumetrii!...

Parpanghel Haită: Treci la subiect, că avem treabă, Golicele, spune ce vrei, că ai calitatea de cumătru, de când ne jucam cu sexu‑n praf!...

Golicel Limbriceanu: Aş vrea să ocup funcţia de Cumătru‑Di‑rector la Televiziune, ca să pre‑zentăm lumii imaginea noastră adevărată, că altfel ne manipu‑lează duşmanii, care interpretea‑ză cifrele ca pe litere şi viceversa, aduc monitorii de la OTC, vin ăia ca zmeii controlori, ne dau jos nădragii la acte şi documente şi ne găsesc incoruptibili şi ies vorbe pe toate orificiile. Dacă in‑tru la Televiziune, totul va fi O.K., ştiu să fac omletă fără să sparg ouăle şi să lupt eroic în costum de gală... Cauza Cumetriei va fi frumos ambalată în principii, fru‑moasă şi devreme acasă!...

Gudurel‑Arc‑de‑Triumf: Se vede cu ochiul liber că ai inimă de cumătru. Ca indicaţii ge‑nerale, ţi‑aş zice Gudurele să faci lumea întreagă să stea cu Grancariciu în gură, în ochi şi în urechi... De tine depinde cum îţi vinzi marfa, da’ ştiu că ai stofă! Hai, băieţi, înainte, spre noi vic‑torii imperialiste!...

Secretarul Zărzărel: În calitate de nepot al dumnea‑voastră, unchiule Gudurel, am carnet de cumătru din naştere, dar profesia mea neadormită şi competenţa de rudă devotată cred că mă recomandă pentru funcţia de Cumătru‑Cancelar, purtător de Cumetri în relaţia cu Grupurile de Interese ale între‑gului Sobor...

Dulcineea Spanac: ... iar eu să fiu agenda lui în care să‑şi bage toate datele necesare pentru ba‑calaureat, carnet de şofer şi am‑basadori prin alte judeţe!!...

Gudure l ‑Arc‑ de ‑Triumf : Mult îmi sunteţi dragi, copii de bătătură nouă, harnici şi excitaţi de carieră şi de binele poporu‑lui!...

Făniţa Felinar: Ca cadru uni‑versitar cu studii fără scrupule, cumătră de cumetre şi cumetri, cu certificat şi cupon de cumătră în prima linie prin telefon, solicit postul de ministru‑cumătră la tă‑iat frunza Mediului Înconjurător pentru Câinii Comunitari. Aici avem un cuvânt internaţional de spus care să refacă pătura de ozon că nu mai avem cu ce să ne învelim, în anumite momente...

Gudure l ‑Arc‑ de ‑Triumf : Uşurel, dragii mei, ca la moară, că aşa‑i la democraţie, alegerile sunt libere, iar mălaiul ajunge pentru toţi ai noştri care meri‑tă!...

(va urma)Th. Parapiru

Una pe săptămânăÎn dragosteDebutul lui a fost la‑nsurătoare;Cât despre dânsa, când se măritase,Nu poţi să zici că n‑a fost fată mare,Doar măsura ... 1,76!

Foileton/ Naşterea unui sat imperialist (171)Muşuroiul de cumetri

După 87 de ani de la Unire

Paul Dumitrescu

Căm

aşa

Din presă şi din... Buzunar

Arhi

va "V

.L."

Page 32: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Divertisment14

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Sim

ulaţ

ieG

h. G

urău

Triunghiul magic

ARITMOGRIF

Rondelul unei soţiiBărbate, îţi sunt soţie,Asta s‑o ţii minte bine!Tu m‑ai ales dintr‑o mie,Iar eu nu‑s o oarecine.

Salariul să mi‑l dai mieSă cumpăr din magazine,

Bărbate, îţi sunt soţieAsta s‑o ţii minte bine!

Alta de‑o să‑ţi placă ţieO să fie vai de tine,Tot pământu‑o să te ştie,Trai bun nu mai ai cu mine.Bărbate, eu ţi‑s soţie!...

Ionel Jecu

Mândru‑s Doamne şi săracca un fiu, străfiu de dacca un înger pe pământhăruit să fiu cuvântde iubireşi de urăpentru cei cu raţa‑n gurăpentru cei loviţi în spate

care fac ce nu se poatecare ştiu ce nu se ştiecă prostia‑i tot prostiede‑o susţine‑o babă surdăori de înţelepţi o ciurdă!Doamne, fă ceva cu noişi ne dă cioban la oi!

Anton Stanciu

DistihuriNu orice nas pe susRezistă la produs.

]Nu orice comandirÎl prinde în mundir.

]Să nu daţi vina numai pe bandiţi,Mai sunt şi printre ei... oameni cinstiţi.

]Gârla se certa cu mareaFără ca să‑i guste sarea.

]Gluma e o artă,Nu produce ceartă.

]Nebunia din născareNici în Parlament leac n‑are.

]Nu te‑ntinde cât infernulSărăcind de tot guvernul.

]Dinţii mei mă dor de boale,Dinţii lor... de pâine moale.

Vasile Plăcintă

De la Traian citireUn cântăreţ se plânge medi‑

cului:‑ Sunt foarte neliniştit, ori

de câte ori cânt, îmi lăcrimează ochii, ce să fac?

‑ Foarte simplu, puneţi‑vă vată în urechi.

]‑Da, doamnă, ce vă aduce la

mine?, zice psihiatrul.‑ Doctore, soţul meu se crede

câine. Nu aveţi ceva împotriva puricilor?

]‑ Bulă, cum stai cu banii?‑ Înainte eram în pom, acum

sunt la pământ.]‑ Câinele dumneavoastră a

muşcat‑o ieri de trei ori pe soa‑cră‑mea!

‑ Şi ce vreţi? Despăgubiri?‑ Nu, aş vrea să cumpăr câi‑

nele!]‑ Acasă, relatează Gheorghe,

cam scoţian de felul lui, servim în fiecare joi supă de peşte.

E ziua în care nevastă‑mea schimbă apa din acvariu!

]Un crocodil purtând o vali‑

ză, soseşte la aeroport şi vrea să urce în avion. Un steward îl opreşte:

‑ Valiza la bagaje!‑ Pardon! Acolo în ea e nevas‑

tă‑mea!]Două femei povestesc:‑ Soţul meu e un tip norocos.

Ieri şi‑a făcut asigurare pe viaţă, iar azi l‑a lovit o maşină!

]‑ M‑am adresat unui doctor

pentru că m‑a părăsit memoria!‑ Şi ce ţi‑a făcut?‑ M‑a pus să plătesc înainte.]‑ Măi, Vasile, tu te ocupi cu

studiul chimiei?‑ Nu, mă ocup cu studiul ne‑

vesti‑mii .‑ Cum aşa?‑ Păi, de atâta studiu a mai fă‑

cut un copil!Culese de Traian Vasiliu

• Blestemul săracului şi pumnul avarului, două trăsnete greu de pre‑văzut.

• Cu voia lui Dumnezeu şi astăzi am murit puţin pentru dumneavoastră!

• Nu gardurile delimitează suflete, ci gândurile.

• Femeia frumoasă nu are păcate, poate doar vagi mustrări de conştiin‑ţă.

• De la o vârstă cel mai mare duş‑man al femeii devine oglinda.

• Şi moartea respiră, altfel n‑ar exis‑ta.

• Nu‑i da fericirii povara inimii, că o prinzi rar pe acasă.

• Femeia doare mai ales când o mângâi.

• Numai o inimă de bătrân bate mai ales pentru alţii.

• Cuvântul este durerea pe care o întinzi zilnic pe pâine.

V. Sevastre Ghican

Î n l o c u i n d numerele cu litere cores‑punzătoare se va afla pe spa‑ţiul marcat prin raster, citind din colţul stân‑ga‑sus, o noţiu‑ne din armată definind carac‑terul dârz al mi‑litarilor în lupta cu inamicul, iar pe orizontală alţi termeni mi‑lităreşti.

Gheorghe Gurău

Tehnică mi‑litarăChiuituri

ORIZONTAL şi VERTICAL (la

fel): 1) Care pot provoca daune, pă‑

gubitori. 2) Felul de a se purta cu cineva, atitudine,

comportare faţă de cineva. 3) Care a ieşit din pământ, încolţi‑

tă. 4) Caractere cursive, cu trimitere la statul într‑o cizmă. 5) Animal marin

asemănător cu racul, căutat pentru car‑nea lui gustoasă; crevetă. 6) Femeia care

îţi e aproape la bine şi la rău. 7) Muscă africană, supranumită musca vânatului, care transmite

boala somnului. 8) Tonaj mediu! 9) Curte... la parter! 10) Singură!

Gheorghe Gurău

Soluţiile jocurilor publicate în ziarul de ieri.Diferenţe de opinii: Orizontal: PREPARATII; AERA; ATASE; CLOCOTITOR;

TUI; TAPINA; EA; ORNIC; R; RACAIT; PH; JILAV; ASI; U; CIUF; TAP; NEO; RAVENA; CUVIINCIOS.

Fente: Orizontal: S; M; P; SEMINAR; NETOTI; L; CAN; TEM; VITALITATE; TEMERARI; SERA; ER; CC; RISC; CS; R; CALARE; OLE; TE; ITALIA; TONT; INERT; RATACI; EA.

Zece de la Ghican

Rugăciune de lup blând ‑ aproximativ sonet ‑

1 5 10 2 11 5 12

1 2 6 11 2 10 7

1 5 3 5 11 5 13

1 2 3 4 5 11 5

6 11 5 14 5 1 7

2 11 7 9 15 6 5

10 11 9 14 5 6 7

11 9 16 9 11 8 5

6 2 11 10 7 12 5

17 1 18 6 7 9 11

6 11 5 14 9 11 9

17 6 11 5 6 9 14

9 17 5 12 2 15 5

StridenţiCuvios

E tot un dracGenă!

NeprihănităGloabe

Notă muzi‑calăArestaţi

SălaşeA prelucra mătasea

AleanRitual

DragosteMaşină din Maroc!

ReluareTipsie

MacagiiInestetică

ApropiatNouă roman

Ridică tonul

SuzetăCopiator

RisipitE de apucat

Ultima la masă

DodăFaţă de om

NereuşităA brăzda

Frig tareRăutăcioase

ÎmbrăcăminteUncie!

Animal!Vlad Munteanu

MortăciuneŢinute în cont!

De la întoar‑cere!

Premiul cu coroniţă Rea de gurăArhi

va "V

.L."

Page 33: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Jocuri15

-

10 ‑ 11 decembrie 2005

Pe lângă jucătorii autohtoni, cei născuţi ori stabiliţi la Galaţi în urma unor decizii personale, profesionale sau familiale, au mai evoluat aici şi alte nume ilus­tre, bine cotate pe eşichierul na­ţional şi internaţional. Mă refer aici la Victor Ciocâltea, Volodea Vaisman, Emilia Chiş, Alexandra Nicolau, Mircea Pavlov, Eugen Găureanu, un gălăţean de Focşani ­ Regiunea Galaţi, şi, evi­dent, Monel Tratatovici, primul tânăr maestru gălăţean care a pătruns în finala României, direct de la Tecuci! Lui, dar şi celorlalţi le datorăm evoluţia spectacu­loasă a „epigonilor de aur” care au adus Galaţiului titluri multe de candidaţi de maeştri şi maeş­

tri FIDE. E drept că datorită com­binatului siderurgic, un adevărat Mecena pentru toate activităţile cultural­sportive, şahul a huzurit la Galaţi. Două echipe divizio­nare, Oţelul şi Universitatea, ac­tivau cu succes, în campionatul republican, fiind subvenţionate din fondurile lui! Dar a meritat. Iată: Cosmin Cozianu, maestru, Marius Manolache, maestru, Cătălin Cârmaciu, maestru, Mihai Tufă, maestru, Ion Teodorescu, maestru, Lucian Gâlea, maestru, Cătălin Ciucă, candidat maestru, Gheorghe Racoviţă, candidat maestru şi alţii care vin vijelios din urmă îşi au startul în anii di­nainte de `89. Au fost în combi­nat, la vremea aceea, oameni cu

deschidere spre sport şi cultură, dar şi spre alte activităţi care s­au dezvoltat concomitent. Poate încă, nu­i timpul pierdut şi până vom in­tra în Europa, va avea şi Galaţiul un Şah‑Club municipal. Măcar unul!

Problemă:Alb: Rc1, Df2, Td1, Tf1,

Ce2, Nb3, Ne3, a2, b2, c2, e4, h4, total 12 piese;

Negru: Rg8, Db5, Ta8, Tc8, Ce5, Ce8, Ng7, a7, b7, d6, e6, g6, h5, total 13 piese

Albul mută şi câştigăAnton Stanciu,

candidat maestru

Înscrieţi în cele 24 de casete toate cuvintele de mai jos, por­nind din locul indicat de săgeată şi ţinând cont de literele ajută­toare. La o dezlegare corectă, pe cele trei coloane marcate prin raster se va putea citi numele unui poet român, titlul poeziei de debut, titlul unei reviste la care acesta colaborează, precum

şi titlul unui volum de poezii din scrierile acestuia: ABĂTUT, ASANAT, ATUURI, AVIARĂ, CIRIPI, CUBURI, CUNUNI, DEMONI, ETILIC, FLAGEL, GRIVEI, HAŞURI, INTUBA, ÎNTREG, LEGUME, MESEAN, OFILIT, OŢELAR, PINION, PUTINĂ, SCUTEC, SIRENĂ, STRÂMB, TREZIT.

Gheorghe Gurău

La masăORIZONTAL: 1) Unul care a stat la masă

– Servire ireproşabilă... la masă! 2) Întinse la o masă de peşte ­ Servită la masă de sete. 3) Aflat la comanda unei mase de oameni în alb – Element de masă cu pu­ţină experienţă. 4) Plătit pentru ucidere în masă – Încadrată la patron. 5) Usturoi la maioneză! – Organizaţie de masă cu caracter familial ­ La un pic de licoare! 6) Ţuici! – Mămăligă moale. 7) Nu are trecere – Valoarea iaurtului (simb.). 8) Locul feri­cirii de la masa Domnului – Au o valoare morală (fem). 9) Mămăligă... moale (var.)

– Bucate alese dintr­un lan lucrat. 10) Provoacă o mâncărime greu de suportat ­ Mărar cu mere rase!

VERTICAL: 1) Felul unu la masă ­ Ridicată de la masă! 2) Acrituri... de dulce ­ Schimbul în natură. 3) Serveşte pentru o masă de bătrâni – O „pungă” de fasole boabe. 4) Acrituri la masă. 5) De la mază­re la cârnaţi! – Sunt în cură! ­ Cap de gi­rafă! 6) Prinde bine la foi ­ Miez de pită! ­ Un timp la perete! 7) Tratată la ochi. 8) Hrănită de la centru! ­ Casa pentru o masă de oameni nevoiaşi. 9) Nu are niciun inte­res – Albastrul zilelor de vară. 10) O masă de oameni nevoiaşi.

Gheorghe Gurău

Vă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cuvintele de mai jos, astfel încât să re­zulte o încrucişare corectă:

• AR, SA, SL, SO;• AUT, IVI, LEŢ, MIM, MIT,

NEA, OPT, PIC, SAT, STA;• ALIA, ALTA, ARIE, PLIA,

TALC;• AREAL, ARIMA, CĂŢEA,

NUNŢI, OTITĂ, RAŞCĂ, STENI, TAINĂ;

• ÎNTREG, RALURI;• FUCSINĂ;• FUMAROLĂ;• CIMILITURI, UNILATERAL,

ARUNCĂTORI, UNIOVULATE,

LEGĂTURICĂ.Gheorghe Gurău

AmestecateUn băutor pe masa de operaţieChirurgul spune: parolPoate­acum fi operatAre­n el atât alcoolCă cert e­anesteziatEscaladare grea (parafrazând pe Eminescu)La un nivel de trai mai bunE­o cale atât de lungăCă pensionarii, sincer spun,Nicicând n­or să ajungăUnui nedreptăţit după decesL­au dus la EternitateaA fost ţelul lui supremA biruit nedreptateaCa să devină etern!AdevăruriUn adevăr colindă ţara,Că iarna nu ar fi ca vara,Un altul ce­mi provoacă sila,E că nici blocul nu­i ca vila!Se extind greveleTot iadul e în grevă­acumFiindcă­au aflat, nu prea

ştiu cumCă le­ar fi fost trimisă lor,Pe soacră­mea şi ei n­o vor.Controversă bahicăZice unul ameţit:­ Înc­o sticlă şi plecăm.Altul şi mai cherchelit:­ Încă una şi... mai stăm.

Gh. Enăchescu

Epigrame... de culturăAvantaje şi dezavantajeS­a luptat, înfruntând greulSă dispară... „ceapeul”Azi tot dânsu­i bosumflat...Nu mai are de furat!

Peisaj rural modernLa ţară viaţa­i minunatăŞi e un obicei străvechiSă vezi căruţa încărcată...Mai nou... cu tone de fier vechi!

Avantajele gazelor la ţarăNu mai cari lemne cu carulSalvezi pomii din liveziNu mai scuturi cenuşarul...Da’ nici cald nu prea te vezi!

Epitaful ţăranului săracŞi­a dorit ca tot „păţitul”Să aibă pământ de plugAstăzi stă ca „nesimţitul”Când îl are din belşug!

Gheorghe Gurău

„Moş Crăciun către Varvara:­ Babo, ia să­mi spui tu mie,Cine mai conduce ţara?­ Nimeni... e democraţie!”De o lună de zile şi mai bine, la baza

unuia din P­urile de pe str. Domnească, stau bine mersi două gropi pe care nimeni nu le ia la întrebări. Un grup de „muncitori” a ve­nit înarmat cu târnăcoape, hârleţe şi securi, a distrus arborii din jur şi a săpat cele două gropi la temelia blocului. „Conţinutul” lor l­au aruncat în rigolele de scurgere a apei de ploaie, înfundându­le. Ploile toamnei şi ale iernii vor umple gropile, săpând în­cet, dar sigur, la structura de rezistenţă a blocului. Dar să nu fim ironici şi cârcotaşi, căci în grija faţă de trecători „muncitorii” au montat deasupra celor două gropi, un lam­padar, care funcţionează pe timpul nopţii, să nu cadă cineva în ele!

Nepăsarea şi prostiaConlucrarea îşi arată,Inventând în RomâniaPrima groapă... luminată!

Patina vremii, poluarea şi păsările cerului şi­au pus amprenta pe statuia scriitorului şi omului politic Costache Negri, aflată pe str.

Domnească, în faţa Complexului „Spicul”. Privindu­şi parcă mâ­neca mâinii drepte, statuia pare nemulţumită de „ţinuta” sa.

Atins de­a urbei poluare,Costache Negri­i supărat,Că nimeni „hainele­i”

murdareNu i le dă la curăţat!

Iulian Bostan

Secvenţe cu motto

Legendele şahului gălăţean

Monel Tratatovici‑ gălăţeanul de Tecuci ‑

Exerciţii de încrucişare

Reconstituire L P

N

T M N

H E

Z

F

T B

B

L G

S C

C

D

R N

U G

A

Arhi

va "V

.L."

Page 34: DIRECTOR GENERAL RADU MACOVEI adresa redacţiei: Publicaţie ... · portcontainer din „seria germană” În siderurgie Promisiuni pentru condiţiile speciale In memoriam Constantin

Timpliber16

-

Diva americană Eva Longoria, devenită cele‑bră graţie rolului Gabrielle Solis din serialul „Desperate Housewives”, se teme pentru

imaginea sa.După cum informează cotidianul german Bild,

vedeta americană a mărturisit că nu vrea să ajun‑gă ca Jennifer Aniston, care, indiferent de succe‑sele sale pe marele ecran, va rămâne pentru toţi iubitorii de film doar Rachel Green din serialul „Prietenii tăi”.

Pentru a nu avea parte de aceeaşi soartă, Longoria ţine morţiş să îşi facă şi o carieră în ci‑nematografie. „Nu vreau să fiu apreciată doar drept o păpuşă sexy, este aşa de greu să scapi de această imagine”, a spus vedeta.

Click News/G.C.

Superstarul Eminem a anunţat pe postul de ra‑dio din Detroit că s‑a îm‑păcat cu fosta soţie şi că se va recăsători cu ea, infor‑mează site‑ul Yahoo!News. Eminem, de 33 de ani, pe nu‑mele său adevărat Marshall Mathers, şi soţia sa Kimberly,

de 30 de ani, s‑au căsătorit în 1999 şi au divorţat în 2001. „Ne‑am împăcat şi probabil că ne vom recăsători”, a de‑clarat el pe postul de radio WKQI‑FM. Eminem a vorbit puţin despre sănătatea sa şi despre viitorul nesigur, după ce a fost spitalizat, în august,

pentru o cură de dezintoxica‑re de somnifere şi după anu‑larea turneului său european.

Astronomii au avertizat guvernele mai multor state să se pregătească pentru a face faţă ameninţării unui asteroid care ar putea lovi Pământul în 2036. Specialiştii au moni‑torizat evoluţia lui Apophis, un asteroid cu diametrul de 390 de metri, încă de anul trecut, când a fost descoperit. NASA estimează că impactul lui Apophis va elibera o ener‑gie de 100.000 de ori mai mare decât cea produsă de bomba nucleară de la Hiroshima. Mii

de kilometri pătraţi ar putea fi afectaţi în mod direct de o astfel de explozie. Astronomii susţin că trebuie acţionat cât mai curând posibil, pentru că va fi nevoie de câteva decenii pentru dezvoltarea unei teh‑nologii care să modifice tra‑seul asteroidului. “Este doar o problemă de timp până când un asteroid va lovi Pământul. Majoritatea obiectelor mici se dezintegrează atunci când pătrund în atmosferă, astfel că nu mai are loc un impact.

Cu toate acestea, este ştiut faptul că un asteroid cu dia‑metrul mai mare de un kilo‑metru loveşte Pământul oda‑tă la câteva sute de mii de ani şi unul cu diametrul mai mare de şase kilometri, care poate provoca o explozie în masă, se ciocneşte cu Pământul odată la o sută de milioane de ani. Cred că trebuie să ne aşteptăm la un astfel de eve‑niment”, a declarat Monica Grady, expert în meteoriţi la Universitatea “Open”.

În 2036, asteroidul Apophis ar putea lovi Pământul

Eminem se însoară cu fosta nevastăEva Longoria,

nu doar o păpuşă sexyAr

hiva

"V.L

."