DIPLOMELE LEOPOLDINE.docx

8/16/2019 DIPLOMELE LEOPOLDINE.docx

1/24

DIPLOMELE LEOPOLDINE

4 Decembrie 1691,

Prin Diploma Leopoldină din 1691 împăratul Leopold I recunoa te sistemul politic alș

Principatului ransil!aniei, iar el însu i de!ine mai înt"i tutore al lui Mi#ai $pa%i al II&lea, apoi,ș

la ma'oratul acestuia i renun area la domnie în 169(, e% al statului, ca principe al ransil!aniei)ș ț ș

La ba*a Diplomei Leopoldine din 1691 stă ratatul de la +iena din 166 -ratatul .allerian/,

prin care ransil!ania s&a pus sub protec ia +ienei, care l&a recunoscut ca principe pe Mi#aiț

$pa%i al II&lea) 0n acela i timp, 0nalta Poartă l&a numit ca principe al ransil!aniei pe Emericș

#2l3)

Dominaia austriacă determină modi%icări în statutul politic al ransil!aniei5

autonomia a %ost limitată7

politica sa e8ternă a de!enit cea a +ienei7

la ba*a de*!oltării sale a stat Diploma Leopoldină -4 decembrie 1691/

prin cele 1 puncte de%ine:te ransil!ania ca o pro!incie condusă de împărat prin intermediul

unui ;u!ernator7

se recunoa:te e8istena celor trei naiuni pri!ile;iate -un;uri, sa:i, secui/7

erau respectate reli;iile recepte5 catolică, cal!ină, luterană, unitariană7

se recunosc drepturile :i pri!ile;iile nobilimii ma;#iare, patriciatului săsesc :i %runta:ilor secuilor7

se menineau !ec#ile le;i ale principatului5 ripartitum&ul lui


2/24

pri!ile;ii ca i cele ale clerului latin, iar prin cea de&a doua, din 19 martie 1(@1, a recunoscutș

tuturor mirenilor & inclusi! ăranilor & care acceptă unirea cu oma, că nu !or mai %i trata i caț ț

simpli tolera i, ci se !or bucura de toate drepturile ci!ice) $ceastă încercare imperială de a daț

drepturi e;ale rom"nilor, nu a putut %i pusă în aplicare dec"t parial, din cau*ă că rom"nii

ardeleni, nu se ;ăseau la momentul respecti! în situa ia de a o%eri o elită socială consistentă)ț

Ostilitatea nobilimii -ma'oritar cal!ine/ %a ă de Ciserica om"nă Bnită a !enit ca urmare aț

percep iei unirii cu oma ca pe un instrument al politicii +ienei de răsturnare a sistemului politicț

din ransil!ania, posibilitate ancorată 'uridic c#iar prin Diploma din 1691)

2


3/24

Fursa Aeb5 #ttps5GGAAA)%aceboo2)comGtudor)duicaGpostsG(9(9?661691@1H(

$ccesat pe >4G@?G>@16)

3

https://www.facebook.com/tudor.duica/posts/797956616910137https://www.facebook.com/tudor.duica/posts/797956616910137


4/24

E!olu ia Dietei ransil!aniei de la constituire p"nă în secolul al I&leaț

Dieta ransil!aniei este un or;anism repre*entati!, asemănător în anumite pri!in e F%atuluiț

Domnesc, însă cu mult di%erit de acesta) $cest ,,parlamentJ transil!ănean este or;ani*at după

modelul institu iilor asemănătoare din lumea ;ermană i s&a constituit treptat în secolele III&ț ș

+) Noul or;anism se !a de%ini ca o institu ie le;islati!ă si politică unitară comună etniilor ț

transil!ănene) Dieta a e!oluat din =on;re;a iile ;enerale ale ransil!aniei care includeau, peț

l"n;ă un;uri i rom"ni, pe sa i i secui) Or;ani*area Dietei se !a %ace, mai ales dupa 14H , peș ș ș

principiul Bnio rium Nationum, adică ;rup"nd repre*entan ii nobililor ma;#iari , sa i i secui)ț ș ș

Prin impunerea sistemului reli;iei recepte - romano&catolică , luterană , cal!ină i mai t"r*iu, ceaș

unitariană/, Dieta contribuie la eliminarea treptată din !ia a politică a rom"nilor din ransil!ania,ț

ma'oritar ortodoc i) Nobilii rom"ni catolici i ulterior protestan i care se re;ăsesc în cadrul Dieteiș ș țsunt asimila i treptat de ma;#iari sau ;ermani i pierd calitatea de repre*entan i i sus inători aiț ș ț ș ț

intereselor rom"ne ti) Instalarea propriu& *isă a unui nou re;im de stări se reali*ea*ă într&oș

perioada de cri*ă 5 perioada imediat următoare mor ii lui Fi;ismund de Lu8embur; i anumeț ș

14H & 144@) Pe %ondul amenin ărilor interne i e8terne, puterea centrală este ne!oită să î iț ș ș

asocie*e la ;u!ernare dieta, or;anul politic repre*entati! al nobilimii) 0n cadrul dietei se

conturea*ă două ordine distincte 5 ma;na ii -marea nobilime, baronii i înaltul cler/ i nobilimeaț ș ș

mi'locie) 0n împre'urări e8cep ionale, la dietă au participat i repre*entan i ai stăriiț ș ț

oră ene ti,însa rolul acestora este nesemni%icati!) Principalele atribu ii ale or;anuluiș ș ț

repre*entati! al stării nobiliare constau în ale;erea i încoronarea re;elui , le;i%erarea , alături deș

su!eran , ale;erea palatinului , a păstrătorului coroanei , a membrilor scaunului suprem de

'udecată i a membrilor consiliului re;al) 0ncep"nd cu 149? se pronun ă i în ca*urile deș ț ș

in%idelitate) Participarea la dietă era obli;atorie) Fe !a recur;e de timpuriu la dele;a i aiț

comitatelor -nobiles electi/) Odată cu asaltul otoman asupra re;atului un;ar se impun o serie de

modi%icări în politica internă a acestuia i, implicit, cre terea rolului dietei,care !a decideș ș

impo*itele e8traordinare) 0n timpul domniei lui Matia =or!in,!enit la tron in 14?,ca urmare aunui trium% al nobilimii mi'locii asupra ma;na ilor,acesta a promo!at o politică de centrali*areț

statală,lic#id"nd opo*i ia oli;ar#iei,reduc"nd rolul dietei,întărind =onsiliul re;al :i, odată cuț

aceste modi%icări pro!oc"nd o înnoire masi!ă a aparatului de stat, inclusi! a baronilor, cu

elemente ridicate din straturile in%erioare ale nobilimii) =on%orm unei statistici, din 9H de baroni

4


5/24

menionai în perioada 14?&149@, nu mai puin de ?>, adică ??K, pro!enind din H( de %amilii,

erau oameni noiJ) =u toate acestea, re;ele a %ost ne!oit să apele*e la or;anul repre*entati! al

nobilimii, care i&a reamintit de %iecare dată obli;aiile constituionaleJ, temper"ndui tendinele

absolutisteJ) Politica socială a re;elui Matia nu a reu:it dec"t să cree*e un amestec rapid dar

neaderent pe plan politic între noua aristocraie :i cea !ec#e) =u toate acestea, !oina re;elui n&a

%ost contestată p"nă la moartea sa) Perioada ulterioară domniei lui Matia =or!in -149@&1?>6/,

cunoscută :i ca epoca domniei baronilor, este se;mentul de timp cel mai prielnic al aristocraiei,

care !a domina !iaa politică în acest inter!al) Instrumentul de ;u!ernare al noului re;im nobiliar

a %ost Dieta, de!enită plenipotentă, în cadrul căreia se con%runtau două partide, cel al ma;nailor

:i cel al nobilimii mi'locii) $cesta din urmă, condus în %ond tot de ma;nai, din %amilia apol3a,

e8prima interesele nobilimii de %runte din comitate :i a reu:it să&:i impună repre*entani ai săi în

tribunalul suprem -asesori/) 0n ransil!ania, stările s&au constituit într&o măsură importantă pealte criterii dec"t în Bn;aria :i a!eau alte rosturi :i moduri de mani%estare) Dacă în Bn;aria

stările erau clerul :i nobilimea, ultima di!i*ată între ma;nai nobilimea mi'locie, la care se

adău;a cu totul nesemni%icati! oră:enimea, în ransil!ania stările erau entităile sociale

pri!ile;iate, naiunileJ constituite pe criteriu social, în ca*ul nobilimii, :i etnic&pri!ile;ial, în

ca*ul sa:ilor :i secuilor) Fpre deosebire de Bn;aria, nobilimea era unitară ca stare, iar clerul

lipsea cu desă!"r:ire) 0n naiunea săseascăJ rolul preponderent îl a!ea patriciatul urban) 0n

pri!ina atribuiilor, dieta ardeleană era c#intesena promo!ării particularismului :i autonomiei pro!inciale, în raport cu deci*iile %undamentale ale !ieii de stat care se elaborau de instituiile

centrale) 0n anumite ca*uri, in c#estiuni de apărare, ea putea amenda #otăr"rile dietei re;atului)

=u precădere re*ol!a c#estiuni de 'udecată, prin intermediul scaunului pre*idat de !oie!od sau

!ice!oie!od, în care nobilimea î:i ale;ea 'udecători proprii)După aciunea secesionistă din anul

146(, dieta ardeleană nu s&a mai întrunit) Ftările au re!enit în %oră după moartea re;elui Matia,

c"nd au reu:i în ianuarie 149H, să&l depună pe !oie!odul te%an Cat#ori, acu*"ndu&l în %aa

re;elui de un lun; :ir de ile;alităi) La începutul secolului următor Bnio trium nationum, :i&a

rea%irmat obiecti!ele de apărare a ării ransil!aniei cu oca*ia adunării de la Fi;#i:oara din

%ebruarie 1?@6) =u acest prile' a luat %iină un or;anism 'uridic alcătuit din c"te 14 repre*entani

ai %iecărei naiuni,în !ederea soluionării con%lictelor apărute între ele, care diminua mult

importana scaunului !oie!odal de 'udecată) La ni!el comitatens %uncionau de asemenea

con;re;aiile nobilimii, care se întruneau periodic sub pre:edinia comitelui sau !icecomitelui,

5


6/24

pentru re*ol!area unor probleme administrati!e, %iscale sau militare) Mai %rec!ent se întrunea

scaunul de 'udecată, care a de!enit un or;anism c!asipermanent)$dunarea ale;ea anual 'u*ii

nobiliari, c"te patru în comitatele un;ure:ti :i doi în ransil!ania, :i 'uraii -'urai, assessores/) O

pri!ire de ansamblu asupra raporturilor dintre stări :i autoritatea centrală în re;atul un;ar în

perioada 144@&1?14, scoate la lumină %aptul că !iaa politică a %ost dominată de stări, #e;emonia

în stat %iind disputată între ;rupări oli;ar#ice ale marii nobilimi) P"nă :i a doua parte a domniei

lui Matia =or!in a %ost marcată de consultări ale repre*entanilor nobilimii :i de respectarea

destul de consec!entă a #otăr"rilor elaborate în comun cu ace:tia) Fe pre%i;urea*ă o ;u!ernare

mai de;rabă constituionalăJ dec"t absolutistăJ, iar centrali*area s&a mani%estat mai ales prin

%uncionarea aparatului de stat :i %idelitatea dre;ătorilor :i %uncionarilor, a căror componenă a

%ost masi! împrospătată) $cest ultim %apt n&a împiedicat a%irmarea :i c#iar consolidarea

particularismului :i autonomiilor locale) P"nă la instituirea principatului, Dieta nu pare să %i 'ucatun rol ma'or în !iaa !oie!odatului :i a ransil!aniei dec"t în plan le;islati!) După 1?41 ea

de!ine principalul or;anism le;islati! :i de politică internă :i e8ternă, lu"nd #otăr"ri împreună cu

principele sau independent de acesta, dar pe care el trebuia să le respecte) =u toată dominaia

otomană asupra ransil!aniei, sistemul a %uncionat, Dieta căpăt"nd puteri sporite în secolul

+II după adoptarea le;ilor constituti!e ale Principatului5 $pprobatae :i =ompillatae) După

încorporarea ransil!aniei în Imperiul .absbur;ic :i mai ales după Diploma leopoldină din 1691,

rolul Dietei s&a restr"ns drastic în ciuda protestelor repre*entanilor celor trei naiuniJ)Instituirea =urii $ulice a ransil!aniei, a ;u!ernatorului :i u!erniului a restr"ns :i mai mult

rolul Dietei, care a a'uns doar un or;anism care punea în practică #otăr"rile luate la +iena

!e;#ind la respectarea lor, %ără să poată inter!eni în adoptarea acestora ori în modi%icarea lor

dec"t cu mare ;reutate, situaie care s&a meninut p"nă la 14 c"nd rolul Dietei !a %i cu totul

altul) Dieta ransil!aniei a e8istat p"nă la crearea statului dualist $ustro&Bn;aria-16(/)

Discriminarea rom"nilor i a con%esiunii acestora =#estiunea rom"nilor%ootnotee%5996Qș

răm"ne una dintre marile %isuri ale sistemului transil!an) om"nii nu erau recunoscu i o%icial niciț

ca na iune nici ca reli;i,de i repre*entau între 'umătate i două treimi din popula ia ării i erauț ș ș ț ț ș

răsp"ndi i peste tot)Bnul dintre instrumentele principale pentru păstrarea discriminării era Dieta)ț

=on;re;a iile i dietele nu s&au re%erit dec"t %oarte rar la entitatea rom"nilor, ace tia ne%iindț ș ș

recunoscu i ca stare sau natio) 9965 Ioan&$) Pop, Na iunea rom"nă medie!ală)Folidarită iiț ț ț

etnice rom"ne ti în secolele III&+I, Cucure ti , 199 , p) H( & 1>Q 0n secolul al +I&lea , cîndș ș

6


7/24

na iunile medie!ale încep trans%ormarea treptată spre stadiul de na iuni moderne, mai ales înț ț

epoca e%ormei, în cadrul dietelor transil!ane rom"nii sunt mai des men iona i 5 R Dietă de laț ț

1?4> 5 Bn;urul -.un;arus/ acu*at de t"l#ărie se poate apăra prin 'urăm"ntul 'udelui sătesc i aș

trei oameni cinsti i, dar rom"nul -+alac#us/ are ne!oie de 'urăm"ntul cne*ului sătesc, a patruț

rom"ni i a trei cre tini) R Dietă din 1??> 5 ,,om"nul să nu poată denun a pe un;ur sau pe sa ,ș ș ț ș

dar un;urul sau sa ul sa poată denun a pe rom"n)J R Dietă din 1??4 5 ,,Nici un tăran ma;#iar nuș ț

poate %i acu*at doar cu trei martori, ci este necesară ade!ărata i recunoscuta mărturie a apteș ș

oameni de încredere i ast%el să %ie pedepsit de %acto 7 însă rom"nul poate %i pedepsit prinș

pronun area a trei oameni de încredere)J R Dietă din 1??? 5 ,,De asemenea, omul ăran i cre tinț ț ș ș

poate %i ridicat prin 'urăm"ntul a apte crestini, rom"nul prin 'urăm"ntul a trei cre tini, apteș ș ș

rom"ni trebuind să %ie martori pentru un rom"n)J%ootnotee%5H6>Q H6>5 Ioan & $) Pop ,

Na iunea rom"na medie!ală)))) , p) 61&6>)Q Din cele patru e8emple, putem constata clar ț

dicriminările etnice i reli;ioase 5 rom"nul este contrapus un;urului i tratat mai aspru în 'usti ie ,ș ș ț

este contrapus ,,oamenilor cinsti i,demni de încredereJ) De asemenea, rom"nul este contrapusț

,,cre tinuluiJ , prin urmare , în oc#ii le;islatorului , rom"nul ortodo8 nu era un cre tin) =#emareaș ș

în %a a 'usti iei se %acea in %unc ie de etnia i con%esiunea %ăptuitorului ci nu în %unc ie deț ț ț ș ț

;ra!itatea %aptei comise, iar pedepsele se aplicau di%erit în %unc ie de acelea i criterii) Mărturia aț ș

trei ma;#iari sau ,,cre tiniJ era e;ală cu mărturia a apte rom"ni,ceea ce înseamnă că rom"niiș ș

erau trata i de două ori mai aspru de către 'usti ie) =en*ura etno&con%esională din societate eraț ț

clară i era cons%iin ită prin le;e) De o parte erau stările si con%esiunile pri!ile;iate de către Dietăș ț

i de cealaltă erau ,,!ala#iiJ , ,,sc#ismaticiiJ sau ,,ioba;iiJ) Elita rom"nească, %ormată din cne*i iș ș

nobili în secolele I+&+, denumi i adesea în i*!oare !ala#i -Nobiles +alac#i/ nu mai e8istau înț

secolul la +I&lea)%ootnotee%5>H6>4Q 0n acest conte8t a pătruns în ransil!ania Mi#ai +itea*ul)

>H6>45 Ioan Dră;an, Nobilimea rom"neasca din ransil!ania între anii 144@ & 1?14, Cucure ti ,ș

>@@@Q Dieta ransil!aniei în timpul domniei lui Mi#ai +itea*ul Din punctul de !edere al rela iilor ț

cu $ustria, Mi#ai era loc iitorul împăratului udol% al II&lea, acceptat de către impreiali dreptț

;u!ernator al ransil!aniei în numele împăratului) De i era trimis o%icial al .absbur;ilor , Mi#aiș

+itea*ul era pri!it cu ostilitate de stări, mai ales de nobilime, care !edea în el un u*urpator,

ast%el, Mi#ai a spri'init na iunile ransil!aniei, mai ales pe secui, dar i pe sa i i pe un;uri)ț ș ș ș

Dietele din timpul domniei lui Mi#ai +itea*ul au luat în de*batere c#estiuni care pri!eau starea

;enerală a ării în condi ii de ra*boi) Nobilimea, sa ii i secuii îl asi;urau pe !oie!od deț ț ș ș

7


8/24

%idelitatea lor, dar cereau cu insisten ă respectarea pri!ile;iilor acestora, acordarea unor ț

a!anta'e,etc) Deci*iile dietale sunt re*ultatul a două ini iati!e , una a domnului Mi#ai i cealaltă aț ș

na iunilor) Domnul a a!ut două cate;orii de cereri 5 cele îndreptate spre binele patriei, pri!itoareț

la o tire i purtarea ră*boiului i cele re%eritoare la soarta rom"nilor) Membrii Dietei s&auș ș ș

preocupat de interesele stărilor) Printre deci*iile Dietei în timpul domniei lui Mi#ai +itea*ul luate

din ini iati!a stărilor amintim Dieta din >@&> noimebrie 1?99, de la $lbaț

Iulia%ootnotee%5>H66Q 5 >H665 Ioac#im =răciun , Dietele ransil!aniei inute sub domnia luiț

Mi#ai +itea*ul -1?99&16@1/ , în ,,$nuarul Institutului de Istorie Na ională =lu'J , !ol) +II, 19H6&ț

19HQ R Deoarece adesea nu se poate încasa darea din pricina sărăciei, :panii -comiii/ să prindă,

în ca*urile acestea, pe ioba;ii nobililor din satul sau de pe mo:ia respecti!ă :i să&i poată ine

prin:i p"nă ce !or ac#ita darea, iar unde ar %i rămas mo:ia nobiliară pustie, %ără ioba;i, :panii să

încase*e darea de pe altă mo:ie a nobilului în cau*ă -art) 4/) R Ioba;ii adu:i de nobili pe mo:iilelor din Fecuime, care nu sunt secui, ci rom"ni, sa:i sau un;uri să răm"nă la !ec#ii lor stăp"ni -art)

1(/) R Ioba;ii care, din cau*a dărilor apăsătoare, ar %u;i între secuii liberi, căut"nd :i ei libertatea

:i re%u*"nd să re!ină la !ec#iul stăp"n, să %ie sp"n*urai -art) 19/) R Deoarece e8istă unii nobili :i

secui care, trec"nd în oas tea Măriei ale au %ăcut pa;ube :i au prădat, decidem ca ei să %ie

'udecai, iar dacă au %ost condamnai :i au %ăcut apel să %ie înc#i:i p"nă la re'udecare7 Măria sa

este ru;ată ca acestor %el de păcăto:isă nu le dea nici o iertare -art) 6/) R Mo:iile, casele :i !itele

unor biei nobili care au de pus 'urăm"ntul de credină în %aa Măriei ale sau care au muritîn ră*boi -elimbăr/ :i au !ădu!e :i or%ani, mo:ii :i bunuri cerute de alii de la Măria a, să nu

%ie date pe m"na altora, ci restituitetitularilor sau mo:tenitorilor le;ali, după le;ile !ec#i ale

ării-art) ,9,11/) R Fer!itorii %u;ii, inclusi! cei intrai în oastea lui Mi#ai +itea*ul, să %ie

restituii stăp"nilor lor, c#iar sub ameninarea pedepsei capitale -art) 1@,1H/) 0n Dieta din 1>&14

martie, de la Cra o!, problema ioba;ilor este din nou amintită 5 R Funt pl"n;eri mari din parteaș

nobilimii că ioba;ii nu !or să mai slu'ească domnilor lor, iar unii au început să&i ucidă :i să le

%acă tot %elul de necu!iine) Decidem ca ioba;ii de pretutindeni să slu'ească :i să asculte de

stăp"nii lor :i de acum înainte ca :i în trecut, să %ie supu:i :i să %ie întru toate în starea lor

anterioară7iar aceia care nu !or %ace ast%el să %ie peste tot urmării :i să plătească cu capul7 dacă

sunt %u;ii de pe mo:ii să %ie restituii-art) ?/) R oi ioba;ii %u;ii de dinaintea dărilor sau din alte

cau*e pe păm"ntul secuiesc să %ie restituii de către o%iciali sub pedeapsa pierderii slu'bei -art) 6/)

R Ioba;ii care s&au înscris între secuii liberi să %ie :i ei restituii -art) 6/) 0n cadrul aceleia i Diete,ș

8


9/24

sunt decise i re;ulile cu pri!ire la e8portul de ;r"ne 5 Deoarece sunt mari lipsuri ale Mărieiș

ale, am decis ca ;r"ul să nu mai poată %i e8portat în alte pări în a%ară de Bn;aria :i de Sara

om"nească, ci numai în Bn;aria :i Sara om"nească-art) 4/)%ootnotee%5664Q 6645 oate

te8tele ce cuprin deci*ii dietale sunt luate din lucrarea citată a istoricului Ioac#im =răciunQ Dieta

din >@&>( iulie 16@@, de la $lba Iulia pre!edea5 R $%l"nd, apoi, că muli oameni lipsii :i neplătii

au trecut între le%e;iii Măriei ale, care ceas de ceas ne pradă :i ne strică satele, ru;ăm pe Măria

a să urmărească prin cei mai mari, %ără înt"r*iere, pe osta:i :i, dacă ar ;ăsi printre ei ast%el de

!a;abon*i :i rătăcitori, să %ie pedepsii7 :i cu asprime să poruncească căpitanilor :i #otno;ilor să

nu mai primească de aici înainte ast%el de oameni-art) 4/) R Nobilii promit :i ei să %ie ;ata pentru

ră*boi, cu condiia ca în nici o casă nobiliară să nu mai sălă:luiască călăra:i sau pedestra:i de&ai

Măriei Fale, art) ?/) R Deoarece a crescut numărul rău%ăcătorilor, domnul este ru;at să

poruncească prin scrisori ;enerale sp"nilor din comitate :i ora:elor să&i alun;e :i pedepsească peste tot pe ace:ti rău%ăcători-art) 6/) R Deoarece, în ciuda deci*iilor luate de dieta de la

Cra:o!,ioba;ii continuă să %ie nesupu:i, ne ru;ăm, ast%el, Măriei ale, să dea Măria a m"nă

liberă tuturor nobililor să&:i poată pedepsi ioba;ii :i pro omnia remedia să&i poată sili la muncă,

cu a'utorul sp"nilor din comitate7 dacă re%u*ă, să %ie aspru pedepsii de :pani,iar dacă nici a:a nu

se îndreaptă, să %ie sp"n*urai -art) 11/) $ctele dietale e!iden ia*ă starea de ră*boi ci!il în care seț

a%la ara a%lată în pre;ătirea unui ră*boi cu otomanii)Obser!ăm că cele mai multe deci*ii %acț

re%erire la situa ia ioba;ilor nesupu i, re!olta i sau %u;i i) Intrarea în ransil!ania a !oie!oduluiț ș ț ț

rom"n a o%erit ăranilor oca*ia ră*!rătirii%ootnotee%519(>Q) $ctele dietale nu spun nimicț

concret despre etnia ioba;ilor , slu;ilor i tăranilor nesupu i) 19(>5 te%an Pascu , Mi cariș ș Ș ș

tărăne ti pre'iluite de intrarea lui Mi#ai +itea*ul în ransil!ania, în ,,Ftudii i materiale de istorieș ș

medieJ , !ol) I , 19?6Q =elelalte #otăr"ri ale dietelor men ionate mai sus, îi pri!esc i peț ș

rom"ni,de i acest lucru nu este mereu preci*at în mod direct) Primele diete !orbesc despre mo iiș ș

ale nobililor cerute de ,,al iiJ de la Mi#ai, ce ar trebui lăsate !ec#ilor proprietari) Dieta din 16@@ț

de*!ăluie ca boierii rom"ni au pus m"na pe unele mo ii ale nobililor) =ăpitanii de cetă i i 'u*iiș ț ș

de la curte reclama i că %ac ,,necu!iin eJ contra nobililor erau, de re;ulă, oamenii adu i de Mi#aiț ț ș

de peste mun i) De asemenea, nobilimea prostestea*ă împotri!a utili*ării în scris a limbilor ț

sla!onă i rom"nă în ransil!ania) E8istă i două deci*ii dietale speciale, luate în %a!oareaș ș

rom"nilor din porunca lui Mi#ai +itea*ul) In dieta din >@&1( iulie 16@@, de la $lba Iulia s&a luat

în discu ie problema pă unatului turmelor din satele rom"ne ti 5 din respect penț ș ș tru Măria a :i

9


10/24

din bună!oina noastră %aă de Măria a, încu!iinăm aceasta ca toate satele lă*uite, at"t cele

săse:ti, c"t :i cele un;ure:ti, să dea satelor rom"ne:ti, precum :i satele rom"ne:ti altor sate

rom"ne:ti, pă:unat liber pentru cai, boi, 'unei :i porci, a%ară de oi, %iindcă pentru oi nici p"nă

acum n&a dat nici un !ecin altui !ecin asemenea locuri de pă:une))) 0n cadrul aceleia i dieteș

re;ăsim i a doua cerere a domnitorului 50n ceea ce pri!e:te a doua dorină a Măriei ale, caș

persoanele preoilor rom"ni să nu poată %i silite de nimeni la robotă, am respectat :i în această

pri!ină dorina Măriei ale :i am #otăr"t ca preoii rom"ni să %ie scutii pretutindeni, în persoana

lor,de ast%el de slu'be) $ceste măsuri , luate %or at de dietele transil!ane , la cererea principeluiț

rom"n, constituie primul pas reali*at !reodată spre emanciparea rom"nilor din ransil!ania)

După căderea lui Mi#ai +itea*ul, #otăr"rile puniti!e la adresa rom"nilor continuă i în dieteleș

următoare) 0n plus, se !or lua i măsuri de asi;urare a suprema iei celor trei na iuni) De e8emplu,ș ț ț

Dieta de la =lu' de la începutul anului 16@1 decide 5 să %ie pedepsi i preo ii rom"ni i al ii bănui iț ț ș ț ț

, să %ie pedepsi i cei care mer; sau !in de la Mi#ai i cei care au intrat în oastea lui Mi#ai) Deț ș

asemenea, ara să %ie ;u!ernată de consilieri un;uri)Pre%ec ii de cetă i , căpitanii i al i dre;ători,ț ț ț ș ț

precum i mili ia să %ie de neam un;uresc) +ămile i celelalte surse de !enit !or %i administrateș ț ș

de dre;ătorii un;uri) Principele !a %i ales de dietă strict din neamul un;uresc) De la Principat la

pro!incie .absbur;ică =ucerirea ransil!aniei de către #absbur;i a adus însă, treptat, alterări

masi!e în ceea ce pri!e:te sistemul le;islati! i constitu ional al principatului, ino!a iile %iindș ț ț

adesea implementate c#iar cu aprobarea i concursul Dietei) De i celelalte institu ii centrale aleș ș ț

ransil!aniei au su%erit trans%ormări importante în structura lor, în primii ani după încorporarea

în Imperiu nu acela i lucru se poate spune i despre Dietă) =u prero;ati!ele păstrate intact iș ș ș

;arantate de articolul *ece al Diplomei Leopoldine, aceasta a continuat să se întrunească i săș

de*bată propunerile înaintate de principe) Problema %undamentală cu care s&a con%runtat

or;anismul, în prima parte a secolului al +III&lea, era dată însă de e%icacitatea 'uridică a

acesteia) endin ele de preluare a deci*iei normati!e i de control institu ional mani%estate deț ș ț

împăra ii .absbur;i a însemnat totodată :i demararea unui amplu proces de centrali*areț

administrati!ă) Inter!enia ener;ică a =ur ii în treburile interne ale Principatului s&a mani%estat înț

primul r"nd prin mar;inali*area rolului constitu ional al Dietei, silită să de*bată doar c#estiuniț

%ără importan ă le;islati!ă sau secundare) $cti!itatea acesteia ;ra!ita în 'urul discu iilor ț ț

pri!itoare la cuantumul dărilor i a c#estiunilor militare, care creau numeroase disensiuni întreș

cele trei na iuni constitu ionale) =on tientă la acea dată de pericolul pe care îl putea repre*entaț ț ș

10


11/24


12/24

administrati!&teritoriale locale) Tie că !orbim de comitate, scaune sau districte, la ni!elul

acestora s&a conser!at cel mai bine !ec#ea le;isla ie, constat"ndu&se perpetuarea !ec#ilor normeț

c#iar i în anii absolutismului tere*ian i io*e%in) Dieta rom"nească a ransil!aniei Dieta dinș ș

16H&164 , cunoscută drept dieta rom"nească de la Fibiu, repre*intă momentul %inali*ării luptei

pentru recunoa terea le;islati!ă a na iunii i limbii rom"ne,precum i a con%esiunilor acesteia)ș ț ș ș

Dieta este con!ocată pentru 1 iulie, la Fibiu) I se !or înm"na, după !ec#iul obicei, propunerile

împăratului , în număr de 11 5 înarticularea na iunii rom"ne i a con%esiunilor ei , re;lementareaț ș

%olosirii limbilor patriei în a%acerile publice, întocmirea unei noi le;i electorale, stabilirea

modalită ii ale;erii repre*entan ilor ransil!aniei în senatul imperial, reîmpăr irea politică a ării,ț ț ț ț

re;lementarea administra iei, re;lementarea 'usti iei, în%iin area unui tribunal supremț ț ț

,modi%icarea Patentei urbariale din 1?4, introducerea cărtilor %unduare, în%iin area unei bănciț

ipotecare)%ootnotee%5@49Q @495 ,,ele;ra%ul rom"nJ , nr) H( , din ? + 16H, p)144)Q Printre pre!ederile cele mai importante ale se numără 5 Dieta se !a compune din 4@ de persoane numite

de împărat, ca ,,re;ali tiJ i din 1>? deputa i ale i în localită ile urbane, în*estrate cu dreptul de aș ș ț ș ț

a!ea deputat propriu i în cercuri electorale rurale de c"te H@)@@@ locuitori, arondate pe comitate,ș

districte,scaune) Dreptul repre*entării în dietă îl a!eau localită ile 5 =lu', ;) Mure , $lba Iulia,ț ș

#erla,Dumbră!eni, Fibiu, Cra o!, Fi;#i oara, Media , Cistri a, Febe , Oră tie, e;#in, cu c"teș ș ș ț ș ș

doi deputa i i $brud, Ocna Fibiu, .unedoara, ;) Fecuiesc, .a e;, F%) #eor;#e, Odor#ei,ț ș ț

Ilieni, Miercurea =iuc, Cre cu, +la#i a, Fic, =o'ocna, $iud, urda, De', Tă;ăra , #eor;#eni,ț ț ș

o ia, ă inari, Mociu, De!a i .uedin cu c"te un deputat)ș ș ș

Fursa Aeb5 #ttp5GGdocuments)tipsGdocumentsGdieta&transil!aniei&1)#tml

$ccesat pe >4G@?G>@16)

Istorie i ecumenism la Fibiuș

La mi'locul secolului al II&lea, e;ele e*a al II&lea al Bn;ariei c#eamă peste >?@@ de

coloni:ti ;ermani să de*!olte :i să apere *ona de sud&est a ransil!aniei -ara de dincolo de

păduri/, un podi: roditor încon'urat de munii =arpai, a%lat pe teritoriul om"niei de a*i) $ce:tia

au repre*entat primul !al de coloni:ti ;ermani care s&au stabilit aici, pun"nd ba*ele comunităilor

săse:ti) Imi;ranii c#emai sunt de reli;ie catolică, unul din moti!ele coloni*ării %iind tocmai

sporir ea numărului catolicilor în e;nul ransil!aniaJ) 0n anul 1>>4, sa:ii au dob"ndit prin

12

http://documents.tips/documents/dieta-transilvaniei-1.htmlhttp://documents.tips/documents/dieta-transilvaniei-1.html


13/24


14/24

a!anta'ul Cisericii =atolice, biserică de stat în acea !reme, în ransil!ania) Diploma Leopoldină

din 1(@1, punea în po*iie de e;alitate reli;ioasă rom"nii ;reco&catolici, cu credincio:ii

romanocatolici :i e;alitatea lor în drepturi politice :i ci!ile, cu celelalte trei stări ale

principatului) Dieta ransil!aniei a blocat publicarea Diplomei Leopoldine) Tormarea unei a

patra stări a %ost repetat respinsă de Dietă -1(44&1(91/) otu:i, în 1(44 se recunoa:te Ciserica

Bnită ca o%icială în ransil!ania, urm"nd în 1(91 recunoa:terea Cisericii Ortodo8e transil!ănene

ca o%icială, cu subordonare canonică %aă de $r#iepiscopia din UarloAit*) Episcopia ortodo8ă

rom"nă î:i dob"nde:te autonomia după în%iinarea episcopiei de Fibiu în1(4, iar din 164 sub

conducerea lui $ndrei a;una, Mitropolia $rdealului a %ost în%iinată canonic cu sediul la Fibiu)Ș

La Fibiu a %iinat, potri!it Edictului de olerană Vose%in, o sina;o;ă a cărei edi%iciu baroc

sub*istă nealterat :i în pre*ent, dublată de un nou edi%iciu de %actură neo;otică în secolul I)

Prin le;islaia e;atului om"niei după alipirea ransil!aniei la re;at -191/, con%esiuniledi!erse bene%icia*ă de e;alitate :i autonomie în ba*a =onstituiei moderne a re;atului om"niei,

ca :i în pre*ent, cu două episoade de recul după cedarea nordului ransil!aniei, Bn;ariei -prin

Dictatul de la +iena, în inter!alul 194@ W 1944/ c"nd Ciserica Ortodo8ă :i Ciserica reco&

=atolică din teritoriul cedat su%eră persecuii, iar populaia iudaică deportare :i e8terminare :i

implicit des%iinarea reli;iei mo*aice) 0n perioada 194&199@ a statului socialist P&F,

ideolo;ic ateu, toate cultele su%eră mar;inali*are :i în;rădire, Ciserica reco&=atolică %iind în

inter!alul de timp 194&199@ scoasă în a% ara le;ii) 0n anul >@@(, anul =apitalei =ulturaleEuropene, a a!ut loc la Fibiu cea de&a treia $dunare Ecumenică Europeană la care au participat

repre*entani aparin"nd aproape tuturor con%esiunilor cre:tine) $ce:tia au discutat despre marile

pro!ocări în %aa cărora se a%lă bisericile europene) ema $dunării Ecumenice din >@@( a %ost5

Lumina lui .ristos luminea*ă tuturorJ)

Fursa Aeb5 #ttp5GGbaroc)sibiu)roG4Ginde8)#tml

$ccesat pe >HG@?G>@16

2014-04-27 by berciumihai

Cum apare în documentele vremiiunirea !i"ericii #rtodo$e din %ran"ilvania cu

!i"erica unit& cu 'oma

14

http://baroc.sibiu.ro/4/index.htmlhttps://aurelciceoan.wordpress.com/2014/04/27/cu-apare-in-documentele-vremii-unirea-bisericii-ortodoxe-cu-biserica-catolicanita/https://aurelciceoan.wordpress.com/author/berciumihai/http://baroc.sibiu.ro/4/index.htmlhttps://aurelciceoan.wordpress.com/2014/04/27/cu-apare-in-documentele-vremii-unirea-bisericii-ortodoxe-cu-biserica-catolicanita/https://aurelciceoan.wordpress.com/author/berciumihai/


15/24

(!unul simț,care face noblețea omului,la semidoct nu există”

pro%)Ioan Cerciu,cercetător -19@4 &196/

Episcopul Ioan Cob,a ocupat scaunul episcopal 46 ani- 1(4 &1H@/ i a trăit între anii 1(H9ș

&1Ho,un %iu al satului Orman

Ep)Ioan Cob-episcop unit cu oma între anii 1(4&1H@,a ocupat scaunul episcopal/

Bnele i*!oare ma;#iare atestă pre*en a în număr mare a ortodoc ilor în ransil!ania, numindu&iț ș

ca sc#ismaticiJ) In anul 1>H4, în numele re;elui&re;ilorJ, Papa ri;ore al I&lea, porunce teș

principelui Cela, al Bn;ariei ,să alea;ă un episcop catolic i să&l trimită în episcopiașcumanilorJ) $cesta să&i silească pe !ala#i să se unească cu oma, prin pedepse biserice ti %ărăș

drept de apelJ)

In anul 1H66,re;ele Ludo!ic cel Mare,a Bn;ariei,a ordonat e8pul*area din Canat a preo ilor ț

ortodoc i cu %amiliileș lor)In anul 14>,re;ele Fi;ismund ,al Bn;ariei ,inter*ice acordarea de

proprietă i i titluri nobiliare celor care nu sunt uni i cu oma, din districtele =aransebe ,ț ș ț ș

Me#adia i .a e;) e;ele Fi;ismund spunea5 este catolic ade!ărat i ine credin a pe care oș ț ș ț ț

mărturise te Ciserica omanăJ, are dreptul să ină,păstre*e i stăp"ni mo ie cu titlu nobiliar oriș ț ș ș

cne*ialJ)Dacă un catolic !a a'uta un preot sc#ismaticJ -ortodo8/ î i !a pierde moș șia)La %el era

pedeapsa i căsătoria între catolici i sc#ismatici)ș ș

Ca*a 'uridică a unirii între Ciserica Ortodo8ă din ransil!ania

i Ciserica unită cu oma a %ost pusă la Tloren a în anul 14H&14H9)In anul 14?6,+lădicăș ț

-episcopul/ Ioan ,este ridicat de inc#i*itoriul papei Ioan =apistrano, dus la stăp"nire să&i

15


16/24

nimicească pe sc#ismaticiiJX-ortodoc i/)ș

Minuta întocmită după #otăr"rea luată în pre*en a papei,în 1 iunie 16HH,de a numi un episcopț

care să se ocupe de or;ani*area catolică a !ala#ilor-rom"nilor/,-Doc)I din 1 iunie 16HH/)

In anul 16 , ransil!ania este ocupată de #absbur;i i inclusă în Imperiul $ustriac)eli;iaș

ortodo8ă din ransil!ania,nu era recunoscută ca reli;ie de stat, era o reli;ie toleratăJ) La

'umătatea secolului al +I&lea, sa ii transil!ăneni erau catolici i au trecut la luteranism iar ș ș

secuii i o parte din un;uri au trecut la cal!inism i unitarism) Din a doua 'umătate a secolului alș ș

+I&lea ,cal!ini tii a'uta i de principii un;uri au des%ăsurat o puternică ac iune de lămurire aș ț ț

rom"nilor,pentru a acti!a a a numi ii episcopi romano&cal!iniJ) Impotri!a acestor nedreptă i aș ț ț

luptat Ilie Iorest i Fa!a Cranco!ici care au %ost înlătura i de pe scaunele episcopale ,întemni a iș ț ț ț

i omor" i ) Preotul Ladislau Caran3,călu;ăr ie*uit,a încercat să&l lămurească pe episcopulș ț

eo%il,de la $lba Iulia ,că oma a #otăr"t prin instruc iunile date =on;re;a iei Tide,în 1669 căț ț

orientalii pot re!eni la Ciserica =atolică, păstr"ndu& i ritul i tradi iile,accept"nd numai docmaș ș ț

catolică, Xcele 19 puncte cal!ine XJIn luna %ebruarie 169( se întrune te Finodul de la $lbaș

Iulia,despre care preotul $lbu ,spuneaXepiscopul eo%il a amintit soborului toate abu*urile pe

care le&a suportat biserica din partea cal!inilorXJ In anul 169(, moare episcopul ortodo8 de

$lba Iulia, eo%il,care a tot am"nat deci*ia de unirea Cisericii Ortodo8e cu Ciserica unită cu

oma,c#ear dacă a inut i un Finod la $lba Iulia) Fe presupune că episcopul eo%il ar %i %ostț ș

otră!it) Fe întrune teș

F%)Finod i ale; pe $n;#el $tanasie , !iitor episcop ortodo8 de $lba Iulia )ș

In anul 169 , $tanasie este #irotonit la Cucure ti, de Mitropolitul Cucurestiului i aș ș reciei)=u

această oca*ie semnea*ă o mărturisire că !a respecta credin a ortodo8ă,în cele >>ț puncte)Prin

aceasta se an;a'a*ă să respecte tradi iile,obiceiurile Cisericii Ortodo8e)ț

După ocuparea ransil!aniei, împăratul Leopold I, recunoa te drepturile5un;urilor,sa ilor iș ș ș

secuilor) espectarea celor 4 con%esiuni reli;ioase5catolică,luterană,cal!ină i unitariană)Peș

ortodoc i îi consideră tolerati,-lipsi i de drepturi i îna%ara le;ii/ cu toate că era populatia cea maiș ț ș

numeroasă) Impăratul Leopold I,%iind catolic ,urmărea unirea ortodoc ilor cu catolicii, pentru aș

rupe le;ăturile acestora cu ara om"nească i Moldo!a) Damasc#in , =#esarie,ri;ore,=#iriacș

i Naum, prin intrarea lor în r"ndul clerului,cunoscători temeinici a mai multe stiin e auș ț

trans%ormat "mnicu& +"lcea,-cetatea căr ii/ într&un loc de con%runtare a ortodoc ilor cu catoliciiț ș

care nu era de loc mică) Pentru a împedica circulatia căr ilor în spatiul rom"nesc,tem"ndu&se deț

comunitatea spirituală a !ala#ilor,curtea de la +iena caută să reali*e*e o i*olare completă a

16


17/24

ransil!aniei) +a men ine !ec#ea stare a !ala#ilor,să e8iste numai ca o masă de mane!ră %ără a leț

permite să se de*!olte unitar,%ără a le încura'a cultura unică)

In 14 au;ust 169 , apare Diploma Impăratului Leopold I ,prin care se men ionea*ă 5ortodoc iț ș

care se unesc cu una dintre cele patru con%esiuni reli;ioase ,!or a!ea acelea i drepturi cuș

con%esiunii respecti!e, cu condi ia să recunoască pe papa W capul Cisericii ) In > iunie 169 ,ț

ar#iepiscopul Bn;ariei, Es*ter;om ,dă un mani%est prin care arată că ortodoc i care se !or uni cuș

catolicii,trebuie să respecte patru puncte 5

1)Papa este capul Cisericii

>)F%)împărtă anie să se %acă i cu p"ine nedospită -a*ima/)ș ș

H)Du#ul F% purcede i din Tiul)ș

4)Ina%ară de rai i iad mai este un loc numit pur;atoriu ,unde se %ace puri%icarea)-.otăr"reaș

Finodului de la Tloren a din 14H4/) O in%luien ă la adoptarea #otăr"rii a a!ut i propa;andaț ț ș

a;resi!ă a cal!inismului care amenin a Ciserica rom"nilor cu dispari iaJ a a sus in ;reco&ț ț ș ț

catolicii în !ersiunea lor) reco &catolicii sus in că ortodoc i s&au unit cu oma de bună !oie,%ărăț ș

să se %acă presiuni asupra lor ) Dar sunt contra*i i, de oamenii de seamă din r"ndulș

rom"nilor,care au %ăcut memorii,pl"n;eri i peti ii adresate 5 papei, împăratului, Dieteiș ț

ransil!aniei,mitropolitului Bn;ariei i ransil!aniei prin care arătau că nu se respectă celeș

pre!ă*ute în Diplomele leopoldine i repetatele re!olte a ortodoc ilor trecu i la cei uniti cuș ș ț

oma)-Doc)II din >9 octombrie 1(4(/ $r#idiaconul de la Fcaunul din =si2-Fic/ po!este te căș

au ie it anumi i %unc ionari un;uri din re edin ă să întrebe pe !ala#ii din acele păr i cu ace tiș ț ț ș ț ț ș

termeni cate;orici7 dacă sunte i uni i sau nu ,dacă ei cred în poticele roman,în purcedere ,înț ț

pur;atoriu,etc) i în termen de *ile să dea seama de credin a lor W alt%el ei îi !or pune în lan uriș ț ț

si&i !or dspuia de tot ce auJ sau oamenii %u;ind,*ic"nd că le&a spus sa ii misionari din Febesulș

săsesc,că dacă nu !or %i uni i !or !eni asupra lor ;ermanii i&i !or despuia i&i !or tăia pe to i înț ș ș ț

bucă i7 i a a lăsau toate lucrurile nenoroci ii în m"inile sa ilor,cum încă i noi i&am !ă*ut cuț ș ș ț ș ș

m"#nire i cu lacrimi în oc#iJ)ș

La ( octombrie 169 &H de protopopi ortodocsi, se întrunesc i redactea*ă în limba rom"nă unș

act al unirii Cisericii Ortodo8e din ransil!ania cu Ciserica unită cu oma)$ctul a!ea 6

pa;ini)Pe prima pa;ină este men ionată #otăr"rea de unire în condi iile men ionate maiț ț ț

'os)Pa;ina a >&a a %ost lăsată liberă pentru traducerea în limba latină)$lte trei pa;ini cuprind

condi iile în care se %ace unirea i semnăturile celor H de protopopi) Printre condi ii eraț ș ț

17


18/24

men ionat5respectarea calendarului sărbătorilor,tradi ia !ec#e a bisericii i să răm"nă episcopț ț ș

$tanasie , e%ul lor) raducerea s&a %ăcut la prima pa;ină, inten ionat eronat,că sunt de acord cuș ț

unirea,%ără să traducă i condi iile ) Nicolae Densu anu ,a ini iat contestarea autenticită iiș ț ș ț ț

documentului unirii reli;ioase a rom"nilor din ransil!ania cu oma) $ contestat identitatea

te8tului rom"nesc cu cel latin al Mani%estului uniriiJ din ( octombrie 169) Densu anu arată căș

te8tul rom"nesc consemnea*ă numai o alian ă reli;ioasă ,nu una do;matică cum arată te8tulț

latin) Mani%estul de unire a %ost %alsi%icat de ie*ui i) -Ordinul Ie*ui ilor catolici a %ost întemeiat deț ț

papă în anul 1?4@ ,,pentru a lupta împotri!a e%ormei Protestan ilor/) $u;ustin Cunea este deț

altă părere,pri!ind alian a reli;ioasă i unirea do;mătică,dar recunoa te că Mani%estul unirii aț ș ș

%ost tradus cu eronări de ie*ui i)La împărat i la papa a %ost pre*entate copii a documentuluiț ș

%alsi%icat) Ori;inalul actului unirii nu a mai %ost ;ăsit p"nă în anul 1(9,în Ciblioteca

Bni!ersită ii din Cudapesta) De %alsul din actul unirii a a%lat re;ele si a solicitat Dietei deț

ransil!ania să !eri%ice ) In plenul Dietei,Ladislau Caran3, -călu;ăr ie*uit / pre*intă actul i nu&iș

dă cre*are nimeni) Fe decide să %ie !eri%icat sat cu sat, pentru a !edea ade!ărul) Dieta nu dorea

unirea bisericiilor pentru %aptul că !ala#i !or a!ea acelea i drepturi cu un;urii,sa ii i secui) Inș ș ș

ianuarie 1699 se dă re*ultatul5 nici un sat nu !rea unirea, doar c" i!a preo i sunt de acord cuț ț

conditia dacă este de acord i !lădica -episcopul/) Bltima pa;ină de pe actul unirii este liberă, peș

care episcopul $tanasie aplică tampila mitropoliei după uni i semnătura i %ace uneleș ș ș

mențiuni)In luna %ebruarie 1699, se în%in ea*ă Ciserica Bnită i sunt scuti i de dări,to i cei care

ț ș ț ț

cunosc tradi ia Cisericii unite cuț oma)In >4 martie 1(@1 apare a >&a Diplomă leopoldină, prin

care se recunosc drepturile celor care se unesc cu una din con%esiunile men ionate mai sus i !or ț ș

a!ea acelea i drepturi, a con%esiuniiș respecti!e)In ( octombrie 169,episcopul $tanasie con!oacă

Finodul de la $lba Iulia si împreună cu cei H de protopopi aprobă actul unirii sub numele de

Mani%estul unirii) In anul 1(oo se întruneste Finodul la $lba Iulia i !alidea*ă unirea) Inș

ransil!ania au %ost episcopii ortod8e în5 Dăb"ca,+ad,Teleac,eoa;iu,Căl;rad -$lba Iulia/

=aransebe ,$rad,Oradea i Fi;#etul Marma iei) Mitropolia Ortodo8ă din ransil!ania a %ostș ș ț

des%in ată în anul 1(@1 si reîn%in ată în 1(61,episcopie la ă inari i pe urmă la Fibiu)-ț ț ș ș Doc)II

din >9 octombrie 1(4(/ Fec#estarea bunurilor episcopale -ortodo8e/ a mi cat clerul i poporul)ș ș

Pe bună dreptate ,acum,du manii,mai ales acei ai s%"ntei noastre credin e catolice,bat dinș ț

palme,î i r"d i î i bat 'oc de ei W moti! si;ur de a&i îndepărta cu totul de la unire)J In perioadaș ș ș

1(@1&1(61, ortodoc i nu au a!ut un conducător du#o!nicesc-ortodoc i care nu s&au unit cuș ș

18


19/24

oma/) Pentru apărarea ortodo8iei s&au ridicat o serie de călu;ări,preoti i credincio i,cum ar ș ș

%i5ieromonar#ul +isarion Farai-1(44/ care a %ost înc#is la +iena unde a murit7ieromonar#ul

Fo%ronie de la =ioara,care s&a ră*!rătit împreună cu ăranii,-1(?9&1(61/7credinciosul Opreaț

Miclău din Făli tea Fibiului7ș ș pr)Moise Maciuc din Fibiu7Ioan din ale 7 ieromonar#ulș

Nicodim7protopopul Nicolae Pop din Calomir7Ioan Oancea din Tă;ăra ,ănase odoran ,toti auș

s%"r it în puscăriile din $ustria i Bn;aria,a a s&a %ăcut unirea de bună !oie cum sus in uniX Laș ș ș ț

H iulie 1(@>, Patriar#ul Doso%tei i Mitropolitul eodosie , îl critică pe $tanasie mincinosulș

mitropolit i !"n*ătorul de credin ăXal doilea IudaJ) Nicolae Ior;a spunea5 din umilin a a luiș ț ț

$tanasie a ie it m"ntuirea noastrăY Tără unirea în credin ă cu oma ,nu era coli mari dinș ț ș

străinătate pentru ucenici rom"ni,aspre în ale în!ă ăturiXJ $tanasie este #irotonit preot romano&ț

catolic în 14 martie 1(@1 i în 1? martie 1(@1, este #irotonit episcop i i se acordă unele distinc iiș ș ț

de împărat i de!ine consilier a împăratului) $tanasie semnea*ă un document cu 16 puntcte prinș

care se an;a'a*ă-Doc)II,!ol)>,%ila >?4&>6>/5Xeu mă an;a'e* i %ă;ăduiesc,pe credin a meaș ț

preo ească i episcopalăXele să se în%ăptuiască i să %ie inute at"t de mine c"t i de cei care îmiț ș ș ț ș

sunt mie supu i si uni i cu mine în cele spirituale,în orice condi ie ar %i ei,să nu le !iole*e i să leș ț ț ș

urme*e în mod e8actXPromit solemn că !oi împăr i preo ilor i laicilor cate#ismul drepteiț ț ș

credin e în limba !ala#ăXeu nu sunt nici instruit, nici e8permentat primesc pe cel recomandatț

mie în c#ip părintesc si cu un s%at în elept drept eolo; i =onsilier al meu, un preot romano&ț ș

catolicXcu începere de a*i i pentru todeauna rup orice rela ie de coresponden ă i deș ț ț ș

comunicare i %amiliaritate cu to i sc#ismaticii i ereticii c#ear i cu principile +ala#ieiXJș ț ș ș

Episcopul $tanasie nu i&a respectat promisiunile cînd a %ost #irotonit la Cucuresti ca episcop iș ș

nici c"nd a %ost #irotonit ca episcop ;reco&catolic ,deoarece în iunie 1(11, împreună cu protopopi

care au întocmit actul unirii,au #otăr"t întocmirea unui act prin care ab'urau-nu mai erau de

acord/ unirea cu omaJ pe moti!ul că nu se respectă drepturile %ă;ăduite ortodoc ilor ,%iindș

considerati tolera iJ)$cest lucru !a persista tot timpul,!ala#i %iind considera i tolera i)In anulț ț ț

1(1H,episcopul unit cu oma,$tanasie $n;#el,moare si scaunul episcopal răm"ne !acant

aproape H ani i este numit episcop Ioan iur;iu Patac#i,preot romano& catolic de ritș

bi*antin,loial împăratului iș papei)In Doc)III din mai 1(H45Doc)I+ din >4 mai 1(H4 5 Doc,+ din

11 iunie 1(H4 iș Doc)+I din 6 iulie 1(H4,Ioan Inocen iu =lain, episcopul ;reco&catolic aț

Tă;ăra ului, se adresea*ă cu di%erite memorii împăratului , mitropolitului Bn;ariei i aș ș

ransil!aniei i la papa ,prin care arată că nu se respectă pre!ederile cuprinsă în Diplomeleș

19


20/24

leopoldine,!ala#i să aibă acelea i drepturi ca sa ii ,secuii sau ma;#iarii )-ș ș Doc)+I din 6 iulie 1(H4

,ep)Ion Inocen iu =lain ,spunea/X acolo unde slu'esc preo i !ala#i uni i să perciapă *eciuială deț ț ț

la locuitorii !ala#iX!ala#ii laici ,care prin unire au intrat în s"nul bisericii romane,să %ie

adău;a i la starea catolicăXnu %acem nici un pro;res5 înaintăm cu pas de broască estoasă sauț ț

suntem da i înapoi de&a binelea ca racuXJ In lupta în%lăcărată pentru drepturile rom"nilor,dupăț

unirea cu oma,a %ost episcopul Inoc#en ie Micu,înscăunat în anul 1(H>)Pentru memoriileț

lui,prin care apăra drepturile rom"nilor,a %ost c#emat la +iena în anul 1(44 i amenin at,pentruș ț

%aptele sale că !rea să strice unirea) Este c#emat la oma în anul 1(?1 si este silit să renun e laț

scaunul de episcop)In anul 1(?o în ransil!ania erau ?4H6H( uni i cu oma i >?16? care auț ș

re%u*at unirea cu oma) După tulburările pro!ocate de trimi ii mitropolitului s"rb Uartto!it* -deș

care apartinea ortodoc i din ransil!ania ne uni i cu oma/ numărul uni ilor cu oma scadeș ț ț

%oarte mult i în anul 1(?9 &1(61 are loc răscoala ăranilor ortodoc i sub conducerea călu;ăruluiș ț ș

Fo%ronie de la =ioara i la presiunea maselor !ala#e se ia #otărîrea re"n%in ării în anul 1(61 aș ț

episcopiei ortodo8e la ă inari i pe urmă la Fibiu , a rom"nilor ortodoc i care nu doreau unireaș ș ș

cu oma,dar depindea de mitropolitul Ualo!it*,păstor a!"nd pe episcopul Dionise No!aco!ici

,impus de +iena i papa) In anul 164 Episcopia Ortodo8ă din Fibiu a %ost ridicată la ran; deș

Mitropolie a a cum este i acum) ri;ore Maior ,episcop unit cu oma i consilier ș ș ș

;ubernial,între anii 1(6H&1(6?,spunea ette;i circul în toată ara în toate păr ile,îndemn peț ț

rom"ni să primească unirea căci se !or elibera de iobă;ie i ara întrea;ă !a %i a lor,precum a %ostș ț

în timpul !ec#ilor romaniJdar într&un memoriu din 1(4 spunea cu totul alce!a) -Doc)LIII din 6

decembrie 1((4/ W un raport de anali*ă trimis din ermania, $ulei Imperiale/ ,în raport este

descrisă starea de tensiune din ransil!ania ,pro!ocată de re;imul di%eren iat al ortodoc ilor iț ș ș

catolicilo)-Doc)LI din @ iunie 1(((,episcopul unit cu oma,ri;ore Maior/ XNun u $postolicț

să %acă demersuri pe l"n;ă $ula Imperială de la +iena ,ca sc#ismaticul Fo%ronie să %ie

îndepărtatJ)-Doc)L+I din H mai 1(((, trimis din =lu', $ulei Imperiale/ Prin acest raport sunt

descrise disputele dintre ritul ;recesc-ortodoc i/ i celelalte con%esiuni,men ion"nd că unirea ar %iș ș ț

%ăcută u or dacă nu ar %i opo*i ia ereticilorJ ) Ne"n ele;erile dintre ortodoc i -care au trecut laș ț ț ș

;reco&catolici/ i ;erco&catolici auș persistat)In anul 1(>,episcopul unit cu oma ,ri;ore

Maior ,este silit să dimisione*e i în locul lui,a %ost ales episcop al Episcopiei unite cu oma aș

Cla'ului i Tă;ăra ului Ioan Cob ,care a scris di%erite memorii adresate Dietei ransil!aniei iș ș ș

împăratului ,prin care arăta situatia rom"nilor ortodoc i uni i cu oma,dar Petru Maior spuneaș ț

20


21/24

le %ace de oc#ii lumiJ)In anul 1(4 -Doc)LIII &ar#i!a +aticanului/,episcopul ri;ore

Maior,raportea*ă tensiunile dintre ortodoc i care nu au adreat la unire i ;reco catolicii dinș ș

ransil!ania, spun"nd că Diace*a este prea mare i nu poate %i bine controlată)=ei care nu auș

recunoscut unirea se reor;ani*ea*ă cu a'utorul mosco!i ilor) #eor;#e Fincai spunea5ț

-Doc)=I din 1@ decembrie 1(?/ Xde i nu sunt ecle*iastic,în calitate mea de director alș

tuturor colilor !ala#e,%ac totu i ceea ce socotesc că duce la propa;area s%intei uniri i,într&ș ș ș

ade!ăr,cu mult mai mare în u in ă dec"t dacă a %i ecle*iasticJ) In ransil!ania, episcopiiș ș ț ș

ortodocsi, erau impu i de stăp"nirea de la +iena i oma, de abia în anul 11@ ortodoc i si&auș ș ș

ales un episcop rom"n,pe ep)+asile Mo;a,care a luptat pentru drepturile ortodoc ilor i în ;eneralș ș

al rom"nilor) Ortodocsi c#ear dacă au trecut la ;reco&catolici i&au pastrat credin a,do!adă aș ț

situa iei din 1919 ,după în%ăptuirea Bnirii din 1 Decembrie 191, i&a re!enit în număr mare laț ș

!ec#ea lor credin ă) Dar din anul 1(@@ au contribuit la construc ia i între inerea bisericilor uniteț ț ș ț

cu oma)$ctualii ;reco&catolici au preten ii că bisericiile sunt a lor i nu in cont că înainta iiț ș ț ș

ortodocsilor de a*i ,au %ost sili i să treacă la cei uni i cu oma i să contribuie la construc ia siț ț ș ț

între inerea bisericilor) In perioada interbelică (,9@ K din popula ie era ;reco&catolică %iindț ț

răsp"ndită prin ransil!ania,Canat i Cucureș ști)După Marea Bnire ,1919 uni ierar#i ortodoc i ,înș

special Mitropolitul Canatului ,Nicolae,au militat pentru ruperea unirii cu omaJ în !ederea

re"ntre;irii Cisericii) 0n %ebruarie 19H9 la $lba Iulia a a!ut loc o adunare a credincio ilor ș

ortodoc i i ;reco&catolici-uni i cu oma/ în %runte cu Mitropolitul Fibiului ,Nicolae Călanș ș ț

-ortodo8/ i episcopul $le8)Niculescu de la Cla',-;reco&catolic/unde s&a discutat despre unireaș

celor două bisericii rom"ne ti i s&a #otăr"t să înceapă tratati!ele de unire ,dar din păcate nu s&aș ș

mai putut a început ră*boiul)In anul 194 prin Decretul H?6G194,;reco&catolicii sunt sco iș

îna%ara le;ii) Preo ii ;reco&catolici care doreau să treacă la ortodoc i ,erau primi i,toate bunurileț ș ț

bisericilor au trect la alte con%esiuni recunoscute de le;e,au %ost întemni a i cei 6 episcopi iț ț ș

preo ii care s&au opus) -$ a au %ăcut i cei uni i cu oma împreună cu cal!inii si ie*ui ii, dupăț ș ș ț ț

anul 1(oo, bisercile ortodoc ilor au %ost luate de ;reco&catolici i preo ii care au re%u*at să treacăș ș ț

la ;reco&catolici au %ost presecuta i,al ii au %ost întemni a i i i&au pierdut !ia a prin înc#isorileț ț ț ț ș ș ț

din $ustria i Bn;aria/)După anul 199 ,s&a re!enit i s&a recunoscut con%esiunea ;reco&catolică)ș ș

ertulian &marele scriitor bisericesc -16@Z&>>@Z/ spunea5

()artirii "unt "emin*a cre"tini"mului+

21


22/24

Pr)pro%)Nicolae Teier , în lucrarea estrea strămo ascăJ spunea5ș

,(!&trnul timp + a trntit .erea"tra /i a/a de"tul de opac&prin care priveam în

trecut .r&mi*nd-o în eci de mii de buc&*iCercet&torul "e "ile/te "& recon"truia"c&

realit&*ile vechi ca pe un (moaic-pule+ din care lip"e"te uneori chiar pie"ele deba&"te nece"ar "&-*i a"umi erorile inerente unui a"t.el de demer" /i "& "ocote/ti

propria lucrarede tip (C'##'# +doar ca ba& de di"cu*iinicidecum ca

realitate i"toric& "u:cient probat&+

Furse5Documente din $r#i!ele +aticanului, !ol)Ierar#i i Mitropolia bisericii ortodo8e dinș

ransil!ania i Bn;aria,de +)Man;ra,19@ 7 !ol)Mitropolia om"nilor ortodoc i din Bn;aria iș ș ș

ransil!ania,de +aleria Foro tineanu,19167 !ol)Istoria Cisericii rom"ne ti,!ol)I,N)Ior;a7ș ș

!ol)=estiuni din dreptul i istoria Cisericii Bnite &19H,$u;ustin Cunea7ș !ol)Fate i preo i dinș ț$rdeal , Nicolae Ior;a7!ol)om"nii în ar#i!ele omei,a lui I)Dumitru&Fna;o! 7 !ol) Ftudii de

literatură,19(1,Iosi% Per!ain)

Fursa Aeb5 #ttps5GGaurelciceoan)Aordpress)comG>@14G@4G>(Gcu&apare&in&documentele&!remii&

unirea&bisericii&ortodo8e&cu&biserica&catolicanitaG

$ccesat pe >HG@?G>@16

Diploma leopoldină din 1691, promul;ată de împăratul Leopold I în data de 4 decembrie 1691, a

%ost actul prin care Principatul ransil!aniei a %ost subordonat direct =ur ii de la +iena în urmaț

succeselor militare i politice în contra Imperiului Otoman, care din 1?>9 i p"nă la acea dată aș ș

de inut su*eranitatea politică asupra principatului) La ba*a Diplomei Leopoldine din 1691 stăț

ratatul de la +iena din 166 -ratatul .allerian/, prin care ransil!ania s&a pus sub protec iaț

+ienei, care l&a recunoscut ca principe pe Mi#ai $pa%i al II&lea) 0n acela i timp, 0nalta Poartă l&aș

numit ca principe al ransil!aniei pe Emeric #2l3) Prin Diploma Leopoldină din 1691

ransil!ania a ob inut un statut politic separat de cel al e;atului Bn;ariei) Le;isla ia impusă deț ț=urtea de la +iena e;atului Bn;ariei -$pprobatele, =ompilatele i =odul lui


23/24

de #otăr"rile Dietei de la Po'on din 16@ i 164( -!alabile în Bn;aria/, unde erau recunoscuteș

doar trei con%esiuni recepte -con%esiunea romană, cea au;ustană, respecti! cea #el!etică/) 0n

ransil!ania e8ista a patra con%esiune receptă, anume cea a Cisericii Bnitariene din ransil!ania)

Practicarea reli;iei ;rece ti, a *Ain;lianismului, anabaptismului i a reli;iei mo*aice era toleratăș ș

deopotri!ă în Bn;aria i în ransil!ania) =ultul antitrinitarian, recept în ransil!ania, a!ea înș

Bn;aria statutul de cult tolerat, ca i cele patru culte tolerate în ransil!ania)ș

=urtea de la +iena a %olosit concomitent unirea reli;ioasă a rom"nilor transil!ăneni ca pe un

instrument de dislocare a autar#iilor medie!ale, în e%ortul ei politic de spar;ere a monopolurilor

istorice)

0n acest conte8t, prin prima diplomă leopoldină le;ată de c#estiuni con%esionale, împăratul

Leopold I a recunoscut clerului unit acelea i pri!ile;ii ca i cele ale clerului latin, iar prin cea de&ș ș

a doua, din 19 martie 1(@1, a recunoscut tuturor mirenilor W inclusi! ăranilor W care acceptăț

unirea cu oma, că nu !or mai %i trata i ca simpli tolera iJ, ci se !or bucura de toate drepturileț ț

ci!ice)

$ceastă încercare imperială de subminare a pri!ile;iilor nobililor, sa ilor i secuilor nu a putut %iș ș

pusă în aplicare din cau*ă că rom"nii nu se ;ăseau la momentul respecti! în situa ia de a o%eri oț

elită socială consistentă)

Ostilitatea nobilimii -ma'oritar cal!ine/ %a ă de Ciserica om"nă Bnită a !enit ca urmare aț

percep iei unirii cu oma ca pe un instrument al politicii +ienei de răsturnare a sistemului politicț

din ransil!ania, posibilitate ancorată 'uridic c#iar prin Diploma din 1691)

sursa5 Ai2ipedia care citea*ă

O!idiu #itta, Na terea unei Ciserici, Presa Bni!ersitară =lu'eană >@@1)ș

Fursa Aeb5 #ttp5GGAAA)timisoarastiri)roGacum&H>>&ani&transil!ania&a&%ost&smulsa&turcilor&si&subordonata&!ienei&prin&diploma&leopoldinaG

$ccesat pe >4G@?G>@16

23

http://www.timisoarastiri.ro/acum-322-ani-transilvania-a-fost-smulsa-turcilor-si-subordonata-vienei-prin-diploma-leopoldina/http://www.timisoarastiri.ro/acum-322-ani-transilvania-a-fost-smulsa-turcilor-si-subordonata-vienei-prin-diploma-leopoldina/http://www.timisoarastiri.ro/acum-322-ani-transilvania-a-fost-smulsa-turcilor-si-subordonata-vienei-prin-diploma-leopoldina/http://www.timisoarastiri.ro/acum-322-ani-transilvania-a-fost-smulsa-turcilor-si-subordonata-vienei-prin-diploma-leopoldina/


24/24

$i ai rămas5 #ttps5GGAAA);oo;le)roGsearc#Z

[\6]decembrie]1(44]dieta]ransil!aniei^ei\[F+D+?eiLIU[s;u4U64DA^start\1@ ŝa\N

^biA\1>@^bi#\6H9

24
https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639https://www.google.ro/search?q=6+decembrie+1744+dieta+Transilvaniei&ei=qSVDV5eiLIKqsgGu4K64Dw&start=10&sa=N&biw=1280&bih=639

Documents

DIPLOMELE LEOPOLDINE.docx