Dinamica şi structura cheltuielilor publice ale Uniunii Europene

Universitatea

Facultatea

Dinamica şi structura cheltuielilor publice ale Uniunii

Europene

Disciplina: Finanţe publice europene

Titular disciplină:

Dinamica şi structura cheltuielilor publice ale Uniunii Europene

-2009-

Cuprins

I. BUGETUL UNIUNII EUROPENE – ASPECTE INTRODUCTIVE.................2

II. ANALIZA STRUCTURII ŞI DINAMICII CHELTUIELILOR DIN

BUGETUL GENERAL AL UNIUNII EUROPENE......................................................4

2.1. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii

Europene în perioada 2000-2006....................................................................................4

2.1.1. Analiza cheltuielilor pentru agricultură...........................................................................8

2.1.2.Analiza cheltuielilor cu Operaţiuni structurale.................................................................9

2.1.3.Analiza cheltuielilor pentru Politici interne....................................................................11

2.1.4. Analiza cheltuielilor pentru Acţiuni externe..................................................................11

2.1.5.Analiza Cheltuielilor Administrative..............................................................................12

2.1.6.Analiza cheltuielilor cu Rezervele..................................................................................12

2.1.7.Analiza cheltuielilor pentru Ajutorul de pre-aderare......................................................13

2.1.8.Analiza cheltuielilor privind Compensaţiile...................................................................13

2.2. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii

Europene în prioada 2007-2013.....................................................................................14

2.2.1.Analiza cheltuielilor pentru Creştere economică durabilă..............................................17

2.2.2. analiza cheltuielilor pentru Conservarea şi gestionarea resurselor naturale..................18

2.2.3. Analiza cheltuielilor pentru Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie...........................18

2.2.4. Analiza cheltuielilor din capitolul Uniunea Europeană ca partener mondial................18

2.2.5. Analiza Cheltuielilor administrative şi a celor privind Compensaţiile.........................19

III. CONCLUZII........................................................................................................20

Bibliografie..................................................................................................................21

2


I. Bugetul Uniunii Europene – aspecte introductive

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizează, în fiecare an, finanţarea

ansamblului activităţilor şi intervenţiilor comunitare. Astfel, din perspectiva sa ca instrument

economico-financiar de acţiune, bugetul Uniunii Europene este balanţă financiară operativă

cuprinzând pe deoparte veniturile Uniunii Europene şi pe de altă parte destinaţiile date acetora în

funcţie de priorităţile şi orientările politice.

Bugetul s-a dovedit a fi un instrument esenţial în realizarea obiectivelor politice ale

Uniunii Europene, iar evoluţia sa, de-a lungul timpului, reflectă transformările succesive ale

construcţiei europene. Din acest punct de vedere, evoluţii precum piaţa unică, extinderea,

dezvoltarea unei viziuni globale asupra Europei, au necesitat, de fiecare dată, schimbarea

configuraţiei cheltuielilor Uniunii Europene.

Structura si dinamica cheltuielilor Uniunii Europene s-a schimbat în mod considerabil de-

a lungul timpului: în mod tradiţional, cea mai mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost

concentrată pe un număr relativ mic de domenii politice. De-a lungul timpului însă obiectivele

politice politice au evoluat şi astfel s-au modificat şi priorităţile urmărite în materie de cheltuieli.

Trebuie precizat că indiferent lor de modificările produse în structura cheltuielile UE sunt

limitate prin tratate. Bugetul Uniunii nu trebuie să fie în deficit, ceea ce înseamnă că încasările

trebuie să acopere întregul cost al diferitelor activităţi. Aceste încasări, sau venituri, provin din

trei surse principale: taxele vamale, o parte din baza taxei pe valoarea adăugată (TVA)

armonizate a fiecărui stat membru şi încă o contribuţie de la statele membre, pe baza mărimii

venitului lor naţional brut (VNB).

Structura bugetului, precum şi dimensiunea acestuia, au cunoscut o evoluţie continuă:

La începutul procesului de integrare, fiecare dintre cele trei Comunităţi Europene

dispunea de un buget specific. Primul buget al Comunităţii Economice Europene (CEE) a

fost foarte redus, acoperind exclusiv cheltuielile administrative. Bugetul general din 2007

este în special un buget de funcţionare, autorizând credite de plată în valoare de 115,5

3


miliarde euro destinate creşterii durabile, conservării resurselor naturale, cetăţeniei, libertăţii,

securităţii şi justiţiei, precum şi acţiunii externe a Uniunii.

În 1965, plăţile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) absorbeau 35,7% din buget

şi au crescut până la 70,8% în 1985. La prima planificare multianuala a bugetului UE (1988-

1992), cheltuielile traditionale pentru agricultura însumau 61% din buget. Până în 2013,

proporţia cheltuielilor tradiţionale pentru Politica Agricolă Comună (cu excepţia dezvoltării

rurale) va fi scăzut la jumătate (32%), în urma unei reduceri în termeni reali survenită în

cursul perioadei actuale de finanţare.

Numai 6% din bugetul comunitar era cheltuit pentru politica de coeziune în 1965, o

cotă-parte care nu a cunoscut decât o creştere uşoară până în anii 1980 (10,8% în 1985).

Actul Unic European a pus un accent deosebit pe coeziunea economică şi socială şi a fost

urmat de o majorare semnificativă a cheltuielilor pentru coeziune. Suma consacrată acţiunilor

structurale crescuse deja până la 17,2% în 1988 şi va reprezenta 35,7% din bugetul Uniunii

Europene în 2013, cu cel puţin două treimi destinate competitivităţii, creşterii şi locurilor de

muncă.

Finanţarea pentru alte politici (în special, competitivitate, acţiuni externe şi

dezvoltare rurală) a fost iniţial deosebit de limitată. În primul cadru financiar, numai 7,3%

din buget a fost rezervat acestor domenii. Cu toate acestea, noua importanţă acordată

dezvoltării şi competitivităţii va conduce la majorarea cotei-parte a acestor politici până la

26% în 2013, dintre care 10,2% pentru competitivitate, 6,3% pentru acţiuni externe şi 7,3%

pentru dezvoltare rurală.

II. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al

Uniunii Europene

În scopul asigurării unei funcţionări optime a bugetului comunitar şi pentru a elimina

posibilitatea apariţiei unor noi crize, precum cele din anii '80, sistemul bugetar actual este bazat

pe programarea pe termen mediu a cheltuielilor.Comisia, Parlamentul şi Consiliul European

stabilesc împreună detaliile cheltuielilor aferente fiecărui capitol esenţial pe o perioadă de 6 ani.

Această manieră de abordare reflectă priorităţile politice ale instituţiilor pentru perioada

respectivă.

Prin acest proiect va fi analizată evoluţia bugetul Uniunii Europene din în conformitate cu

datele cuprinse în cadrul financiar 2000-2006 şi cel 2007-2013 precum şi a celor rezulate în urma

4


execuţiei bugetului europena, pe baza unor criterii precum modificări ale structurii clasificaţiei

bugetare, modificări ale procentajului fiecărui capitol de cheltuieli în total, modificări ale

cuantumului cheltuielilor şi ale capitolelor în PIB al Uniunii Europene.

2.1. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii2.1. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii

Europene în perioada 2000-2006Europene în perioada 2000-2006

Începând cu anul 1988, cheltuielile Uniunii au fost incadrate în cadrul unui program

financiar multianual denumit perspectiva financiară. Perspectiva financiară stabileşte plafoanele

pentru cheltuielile totale şi pentru fiecare categorie de cheltuieli în parte. Începând din 1988 s-au

definit perspective financiare care fixează un plafon şi compoziţia plăţilor pentru o perioadă

plurianuală: pachetul Delors I (1988-1992), pachetul Delors II (1993-1999), Agenda 2000 pentru

perioada 2000-2006 şi Perspectiva financiară 2007-2013.

În martie 1999, Consiliul European de la Berlin a adoptat “Agenda 2000”. Obiectivele

principale ale Agendei 2000 au fost reprezentate de consolidarea politicilor comunitare şi de

dotarea Uniunii Europene cu un cadru financiar – “perspectivele financiare” – pentru perioada

2000 – 2006. Astfel, se avea în vedere lărgirea Uniunii Europene, respectând un cadru financiar

riguros.

Plafonul resurselor proprii a fost menţinut la 1,27% din produsul naţional brut (PNB),

respective 1,24% din venitul naţional brut (VNB) al Uniunii Europene. Mijloace suplimentare

au fost prevăzute în interiorul acestui plafon pentru a finanţa o Uniune lărgită la 25 de state

membre, inclusiv sub forma ajutoarelor de preaderare.

Priorităţile stabilite prin Agenda 2000 a fost:

reforma politicii agricole comune,

reforma politicii de coeziune economică şi socială,

strategie consolidată de pre-aderare şi extinderea Uniunii Europene.

Din acest motiv, conform Agendei 2000, cheltuielile bugetare pentru

cadrul financiar 2000-2006 au fost structurate astfel:

1. Agricultura (46% din total cheltuieli)

1.1 Politica Agricolă Comună (plăţi directe şi măsuri de piaţă)

1.2 Dezvoltarea rurală (introduse prin Agenda 2000)

2. Operaţiuni structurale (34% din total cheltuieli)

2.1 Fondurile structurale

5


2.2 Fondul de coeziune

3.Politici interne (7% din total cheltuieli)

4. Actiuni externe (5% din total cheltuieli)

5. Administratie (5 % din total cheltuieli)

6. Ajutor pre-aderare (3% din total cheltuieli)

7. Rezerve (1% din total cheltuieli)

8.Compensaţii (aproximativ 1% din totalul cheltuielilor)

Tabelul nr.1: PERSPECTIVA FINANCIARĂ 2000-20061

Milioane EURO

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. AGRICULTURĂ 41738 44530 46587 47378 49305 51439 51587

Cheltuieli efective pentru agricultură 37352 40035 41992 42680 42769 44598 44610

Dezvoltare rurală 4386 4495 4595 4698 6536 6841 6977

2.OPERAŢIUNI TRUCTURALE 32678 32720 33638 33968 41035 42441 43701

Fonduri structurale 30019 30005 30849 31129 35353 37247 37768

Fonduri de coeziune 2659 2715 2789 2839 5682 5194 5933

3.POLITICI INTERNE 6031 6272 6558 6796 8722 9012 9138

4.ACŢIUNI EXTERNE 4627 4735 4873 4972 5082 5119 5130

5.CHELTUIELI ADMINISTRATIVE 4638 4776 5012 5211 5983 6185 6356

6.REZERVE 906 916 676 434 442 446 446

7.AJUTORUL DE PRE-ADERARE 3174 3240 3328 3386 3455 3472 3472

8.COMPENSAŢII 1410 1305 1046

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT 93792 97189 100672 102145 115434 119419 120876

TOTAL CREDITE DE PLATĂ 91322 94189 100078 102767 111380 114060 116555

EXECUTIA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE IN PERIOADA 2000-20062

Milioane EURO

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. AGRICULTURĂ 40505 41533 43520,6 44379,2 43579,4 48465,8 49798,8Cheltuieli efective pentru agricultură

36328,6 37169,2 39171,2 39699,6 38221,5 42154,9 42089,2

Dezvoltare rurală 4176,4 4363,8 4349,4 4679,6 5357,9 6310,9 7709,62.OPERAŢIUNI STRUCTURALE

27590,8 22455,8 2349928527,6

34198,3 32763,2 32399,3

Fonduri structurale 25905,6 20472,4 20351 26332,5 31555,5 30526,9 29381,3Fonduri de coeziune 1685,2 1983,4 3148 2195,1 2642,8 2236,3 3018

1 Sursa datelor : http://ec.europa.eu/budget/library/publications/budget_in_fig/syntchif_2005_en.pdf2 Sursa datelor: http://ec.europa.eu/budget/library/publications/fin_reports/allocrep_data_2006_en.pdf

6


3.POLITICI INTERNE 5370,8 5303,1 6566,7 5671,8 7255,2 7972,1 9013,74.ACŢIUNI EXTERNE 3841,4 4230,6 4423,7 4285,8 4605,8 5013,1 5186,25.CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

4751,1 4855,1 5211,6 5305,2 5856,4 6191,4 6699,7

6.REZERVE 186,3 207,2 170,5 147,9 181,9 140,1 127,67.AJUTORUL DE PRE-ADERARE

1203,7 1401,7 1752,4 2239,8 3052,9 2984,6 2276,7

8.COMPENSAŢII 0 0 0 0 1409,5 1305 1073,5TOTAL CHELTUIELI 83450 79987,3 85144,5 90557,5 100139,4 104835,3 106575,5

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Graficul nr.1: EXECUTIA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL GENERAL AL UNIUNII EUROPENE IN PERIOADA 2000-2006 8.COMPENSAŢII

7.AJUTORUL DEPRE-ADERARE

6.REZERVE

5.CHELTUIELIADMINISTRATIVE

4.ACŢIUNIEXTERNE

3.POLITICIINTERNE

2.OPERAŢIUNISTRUCTURALE

1. AGRICULTURĂ

Din datele cuprinse în cele două tabele înfăţisând cuantumul cheltuielilor în conformitate

cu perspectiva financiară 2000-2006 şi respectiv cu Execuţia bugetului centralizat al Uniunii

Europene pe aceeaşi perioadă rezultă, pe ansamblu, o supraevaluare a sumelor alocate pentru

realizarea cheltuielilor. Totuşi, cheltuielile administrative sunt singurele care au înregistrat o

creştere faţă de previziuni ca urmare a înfiinţări de noi instituţii sau agenţii şi în consecinţă

directă a acestei şi din cauza creşterii personalului.

Iniţial, în 1999, când a fost stabilită perspectiva financară 2000-2006, s-a convenit şi asupra

unui cadru financiar indicativ realizat pornind de la ipoteza unei Uniuni cu 21 de membri (o

extindere a Uniunii cu încă şase ţări). Acesta a fost anexat Acordului şi includea valorile

anticipate, defalcate pe patru rubrici (agricultură, acţiuni structurale, politici interne şi

7


administraţie), solicitate de procesul extinderii. Acest cost varia de la 6,45 miliarde euro în 2002,

la 16,78 miliarde euro în 2006. Ulterior, în 2003 perspectiva financiară a fost modificată pentru a

răspunde extinderii cu zece state.Astfel, a apărut şi un nouă rubrică de cheltuieli,Capitolul 8,

Compensaţii, în care au fost incluse compensaţiile bugetare pentru cele zece noi state membre,

aşa cum au fost ele stabilite în Consiliului European de la Copenhaga, din 12-13 decembrie

2002.

2.1.1. Analiza cheltuielilor pentru agricultură

Politica agricolă comună (PAC), din perspectiva dinamicii şi structurii cheltuielilor a fost

în perioada 2000-2006 politica comunitară care a consumat cele mai multe resurse.

Deşi de la sfârşitul anilor 1980 cheltuielilor agricole a prezentat diminuare în cuantumul

cheltuielilor din bugetul Uniunii Europne , acesta încă mai consumă în medie 45% totalul de

8


fonduri disponibile având totodată şi ponderea cea mai mare în Produsul intern brut al

Comunităţii. Procentul din buget alocat pentru agricultură este justificată de obiectivele Politicii

Agricole Comune :creşterea competitivităţii agriculturii, garantarea unui nivel de trai echitabil

populaţiei angajate în sectorul agricol, stabilizarea pieţelor, asigurarea securitatea aprovizionării,

garantarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori.

Majoritatea obiectivelor enumerate anterior au fost atinse, dar pentru acest lucru s-a

desfăşurat un proces constant de adaptare, de reformare pentru a ţine seama de noile norme

internaţional pentru protecţia mediului, precum şi de valurile de extindere.

În cadrul capitolului de cheltuieli pentru agricultură s-au alocat parte reusă dar în continuă

creştere dezvoltării rurale (creşterea cuantumului pe care în deţine dezvoltarea rurală în

detrimentul cheltuielilor efective pentru agricultură de la 5 % în 2000 la 7.26 % 2006 din totalul

cheltuielilor.), în special prin promovarea unor metode de producţie ecologice, precum şi

utilizarea eficientă a resurselor. Reformele majore în domeniul dezvoltării rurale care întreprinse

în anii 1992, 1999 şi 2003, au avut scopul de a conserva mediului, de a garanta securitatea

aprovizionării cu alimente, de a asigua o bunăstare a animalelor şi a calităţii, de a dezvolta de noi

activităţi, de a asigura pe viitor a zonelor rurale o dezvoltare socio-economică prin sprijinirea lor

şi, prin urmare, să favorizeze coeziunea economică şi socială în cadrul Uniunii Europene.

2.1.2.Analiza cheltuielilor cu Operaţiuni structurale

Aceste cheltuieli sunt pentru ajutoare structurale ca măsuri pentru promovarea unei mai

bune coeziuni economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene. În ciuda procentului important

alocat acestor cheltuieli(în medie 30% din total), disparităţile economice şi sociale între statele

membre şi regiunile pe care aceste le cuprinde, încă persistă şi continuă să crească prin fiecare

extindere.

Politica de coeziune economică şi socială vizează reducerea inegalităţilor în distribuirea

bogăţiei în cadrul regiunilor, pentru a îmbunătăţi situaţia ocupării forţei de muncă, să favorizeze

dezvoltarea armonioasă a diferitelor regiuni din Europa, precum şi protecţia şi îmbunătăţirea

mediului. În acest scop, începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht în 1993,

Uniunea Europeană şi-a consacrat aproape o treime din bugetul total pentru dezvoltarea

regională şi de coeziune economică şi socială prin intermediul fondurilor structurale şi de

coeziune. În structura acestor cheltuieli ponderea cea mai mare a deţinută de Fondurile

structurale(în medie de peste 60% din sumele alocate operaţiunilor structurale) a căror valoare a 9


crescut de la 25905,6 în 2000 la 29381,3 în 2006 dar procentul pe care acestea l-au reprezentat în

totalul cheltuielilor a scăzut de la 31,04% la începutul perioadei analizate la numai 27,57% la

încheierea exerciţiului financiar în anul 2006.

Cele patru fonduri structurale :

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR –sprijină regiunile mai puţin

dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate,

dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi la conversia economică şi socială

pentru zone în declin, care şi-au pierdut gradul de industrializare, cele aflate în criză, precum şi

regiunile dependente de servicii sau de pescuit. Prin acest fond se finanţează proiecte de

infrastructură, investiţii care crează locuri de muncă, investiţii în tehnologia informaţiei şi în

comunicare, proiecte locale de dezvoltare, IMM-uri etc. Prin acest fond se pot finanţa şi proiecte

de sănătate şi învăţământ.

Fondul Social European (FSE) – înfiinţat prin Tratatul de la Roma in 1957 - este

fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a

forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane. Încă de la început a fost creat ca un instrument

al politicii sociale comunitare. FSE vizează îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare a şomerilor

şi a muncitorilor în Piaţa Comună.

Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) –

secţiunea „Orientare” – înfiinţat în 1964 - este fondul structural destinat politicii agricole

comune a Uniunii Europene, care sprijină măsuri pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltare

rurală.

Secţiunea „Garanţii” a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurală in cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultăţi structurale.

Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP) – creat în 1993 - este

fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri

pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil

între resurse şi capacitatea de exploatare.

Sprijinul financiar, în aceste fondurile structurale se concentrează pe obiective prioritare:

Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor slab dezvoltate (FEDR,

FSE, FEOGA Secţiunea Orientare şi IFOP) (69,7% din asistenţa alocată prin Fondurile

Structurale)

Obiectivul 2 - sprijinirea conversiei economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu

dificultăţi structurale (FEDR si FSE ). Populaţia din aceste zone nu poate depăşi 18% din

populatia totala a Comunităţii.

10


O zona nu poate fi eligibilă pentru asistenţa concomitent sub Obiectivul 1 si Obiectivul 2.

Obiectivul 3 - sprijinirea adaptării şi modernizării politicilor şi sistemelor de învaţământ,

instruire şi ocupare a forţei de muncă (FSE) Zonele eligibile pentru finanţare sub Obiectivul 3

vor fi cele care nu sunt acoperite de Obiectivul 1.

Fondul de coeziune este o altă componentă a Operaţiunilor structurale având un procent

în medie de 12% din sumele alocate acestei categorii de cheltuieli şi a permis de asemenea

ajutorarea regiunilor afate în cea mai mare nevoie printr- o serie de contribuţii financiare pentru

realizarea de proiecte majore în domeniul mediului şi reţelele transeuropene de transport. În

cadrul perioadei analizate se constată o creştere semnificativă a ponderii

Ultimele două componenete ale Operaţiunilor structurale sunt Iniţiativa comunitară

alături de Alte operaţiuni structurale.

2.1.3.Analiza cheltuielilor pentru Politici interne

Politici interne au crescut ca şi importanţă şi pondere în structura cheltuielilor Uniunii

Europene odată cu extinderea competenţelor Comunităţilor Europene(în perioada analizată de la

6.43% în 2000 la 7.56% în 2006).

Uniunea Europeană acoperă o gamă largă de domenii, cum ar fi reţelele trans-europene,

energie, industrie, cercetare şi dezvoltare tehnologică, pe piaţa internă, concurenţa, sănătatea şi

protecţia consumatorului, educaţie, cultură, mass-media, mediul înconjurător, politica socială şi

ocuparea forţei de muncă.

Pe baza principiului subsidiarităţii, politici interne ale Uniunii Europene contribuie la

susţinerea eforturilor făcute în conformitate cu politicile naţionale în aceste domenii.

Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică şi transportul trans-europen, reţele de furnizare a

energiei şi cele de telecomunicaţii au absorbit cea mai mare parte a acestor cheltuieli şi, prin

urmare, cea mai mare parte din finanţare.

Uniunea Europeană a dedicat de asemenea, o sumă considerabilă de bani pentru a

diferitelor acţiuni în domeniile educaţiei, formării profesionale şi tineretului.

2.1.4. Analiza cheltuielilor pentru Acţiuni externe

11


Acţiunii externe se referă la toate acţiunile întreprinse de către Uniunea Europeană în

raport cu state terţe, din restul lumii. Cheltuielilor cuprinse în acest registru li s-a alocat în medie

până la 5% din totalul finfurilor bugetului european.

Unele din acţiunile Uniuni Europene întreprinse pe plan extern sunt în domeniul

financiar, tehnic şi de cooperare economică, împărţite în zone geografice, în timp ce alte

constituie cheltuieli pentru cooperarea orizontală şi sunt definite în funcţie de subiect sau

obiectiv politic la care se referă.

Cheltuielile realizate în divese domenii (financiar, tehnic, economic, cooperare) au

scopul de a ajuta în procesul de restructurare economică şi de dezvoltare ţările terţe.

În special aceste cheltuieli s-au efectuat în procesul de cooperare a Uniunii Europene cu

ţările din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucaz, în republicile din Asia Centrală, America

Latină, Asia, Orientul Mijlociu şi sudul Mediteranei.

Alte măsuri de cooperare includ ajutorul umanitar şi de ajutorul alimentar, iniţiative

pentru susţinerea şi dezvoltarea democraţiei şi a drepturilor omului, de reabilitare şi de

reconstrucţie, măsuri pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi intervenţii în conformitate cu

politica externă şi de securitate (PESC), cum ar fi prevenirea şi rezolvarea conflictelor sau suport

pentru procese de pace.

2.1.5.Analiza Cheltuielilor Administrative

Din perspectivă financiară această rubrică acoperă toate cheltuielile de funcţionare ale

Comunităţii Europene, ale instituţiilor acesteia, şi anume: Comisia, Consiliul, Parlamentul,

Avocatul poporului, Curtea de Justiţie, Curţii de Conturi, Comitetul Economic şi Social şi a

Comitetului Regiunilor. Dacă în urma comparaţiei perspectivei financiare pentru perioada 200-

2006 s-a constatat, pe ansamblu, o supraevaluare cheltuieli din acest capitol au fost singurele

care au avut un trend ascendent (4638 previzonat în 2000(4,94% din totalul cheltuielilor)- 4751,1

realizat în 2000(5,69% din total)).

Alte organisme europene, în special de agenţii comunitare, primesc subvenţii în cadrul

bugetului Comisiei, cele mai multe ori, de la rubrica de cheltuieli referitoare la politicile interne.

Cheltuieli administrative includ cheltuielile pentru clădiri, echipamente şi diverse

cheltuieli de funcţionare, precum şi cheltuielile de personal.

Cheltuieli administrative au crescut după fiecare extindere, şi după înfiinţarea de noi

instituţii sau agenţii şi în consecinţă directă a acestei - creşterea personalului. Aceastea au

12


reprezentat în perioada analizată între 5.69% în 2000 din totalul veniturilor din bugetul general al

Uniunii şi 6.29% în 2006.

2.1.6.Analiza cheltuielilor cu Rezervele

Începând cu anul 2003 cheltuielile cu rezervele monetare au fost suprimate, iar cele

pentru împrumuturi şi cele pentru urgenţe au fost reduse la un nivel mai mic de 200 milioane de

euro ca urmare a necesităţilor din ce în ce mai mari de resurse pentru realizarea tuturor

obiectivelor Uniunii Europene.

2.1.7.Analiza cheltuielilor pentru Ajutorul de pre-aderare

Extinderea Uniunii Europene este o problemă majoră în procesul de integrare europeană. În

consecinţă, începând cu anul 1998, Uniunea Europeană s-a propus urmărirea unei strategii de

preaderare pentru a pregăti terenul pentru aderarea a zece Centrală şi de ţările Europei de Est

iniţiând trei programe de pre-aderare. Acestea sunt foduril agricole SAPARD, ISPA precum şi

programul PHARE. Ajutorul de pre-aderare a consumat aproximativ 3% din bugetul total al

Uniunii (atingând nivelul cel mai ridicat în 2004 -3.05% din total).

SAPARD (Program Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), care a

intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000. Scopul său a fost acelade a pregăti ţările candidate pentru

punerea în aplicare a politicii agricole comune, precum şi în ceea ce priveşte problemele asociate

de ajustări structurale în sectorul agricol şi în zonele rurale.

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), care a intrat în vigoare în

2000 pentru a acorda statelor aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană să aducă

infrastructura de transport şi de mediu, investiţii în concordanţă cu cele ale Comunităţii.

Programul PHARE a fost înfiinţat în 1989 pentru a sprijini procesul de reformă şi tranziţie

politică şi economică în Polonia şi Ungaria, şi a devenit principalul instrument de sprijin pentru

ţările candidate. Obiective sale s-au încadrat în două mari categorii: consolidarea capacităţii

instituţiilor publice, astfel încât ţările candidate să fie în măsură să pună în aplicare acquis-ul

13


comunitar şi de investiţii pentru a le ajuta să îşi aduce industriilor şi infrastructura de bază până

la standardele comunitare.

Deoarece aderarea după valul de extindere din 2004, noile state membre din Europa

Centrală şi de Est au încetat să mai fie beneficiari ai noilor angajamente în cadrul acestor

programe, dar continuă să primească plăţi efectuate în conformitate cu angajamentele anterioare.

Numai România şi Bulgaria, care au devenit ţările în curs de aderare în aprilie 2005, au mai

beneficiat şi ele de programele de ajutor reînnoite până la aderarea din 2007.

2.1.8.Analiza cheltuielilor privind Compensaţiile

Compensaţiile, ca şi capitol de cheltuieli apare în structura Bugetului General al Uniunii

Europene în urma modificării perspectivei financiare 200-2006 în anul 2003. În acest registru

de cheltuieli care a reprezenatat aproximativ 1% din totalul cheltuielilor Bugetului General al

Uniunii Europene incluse compensaţiile bugetare pentru cele zece noi state membre, aşa cum au

fost ele stabilite în Consiliului European de la Copenhaga, din 12-13 decembrie 2002.

2.2. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii2.2. Analiza structurii şi dinamicii cheltuielilor din bugetul general al Uniunii

Europene în prioada 2007-2013Europene în prioada 2007-2013

Prin documentul intitulat -Building our common future – Policy challenges and

budgetary means of the enlarged Union 2007-2013” COM(2004) 101 final, Comisia Europeană a

lansat spre dezbatere perspective financiară asupra bugetului Uniunii Europene pentru următorii

şapte ani. Ceea ce trebuie remarcat în noua structură a bugetului comunitar conform perspectivei

financiare 2007-20133 este reducerea de la opt la numai şase a capitolelor de cheltuieli:

1.Creştere economică durabilă, componentele:

1.1. Competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă;

1.2. Coeziune pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă;

2. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

3.Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie

4. Uniunea Europenă ca partener mondial

5. Administraţie

6. Compensaţii.

3 Adoptată prin decizia Consiliului 14/15 December 2005

14


TABELUL NR. 3 :PERSPECTIVA FINANCIARA 2007-2013

Milioane euro 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20131.CRESTERE ECONOMICĂ DURABILĂ 54905 57275 59700 61782 63601 66604 69621Competitivitate pentru crestere economică si ocuparea forței de muncă 9418 10386 11272 12388 12987 14203 15433Coeziune pentru crestere economică si ocuparea forței de muncă 45487 46889 48428 49394 50627 52401 541882. CONSERVAREA SI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE 58351 58800 59252 59726 60191 60663 61142Plati de piata si plati directe 45759 46217 46679 47146 47617 48093 485743. CETĂȚENIE, LIBERTATE, SECURITATESI JUSTIȚIE 1273 1362 1523 1693 1889 2105 2376Libertate, securitate, justitie 637 747 872 1025 1206 1406 1661Cetatenie 636 615 651 668 683 699 715

4. UNIUNEA EUROPEANĂ CAPARTENER MONDIAL 6578 7002 7440 7893 8430 8997 95955.ADMINISTRAȚIE (1) 7039 7380 7699 8008 8334 8670 90956. COMPENSAȚII 445 207 210 0 0 0 0Total Credite de angajament 128591 131487 135824 139102 142445 147039 151829

TABELUL NR. 3 :EVOLUŢIA CHELTUIELILOR UNIUNII EUROPENE IN PERIOADA 2006-2009

Milioane euro

2006*) 2007**) 2007*) 2008**) 2008*) 2009**) 2009*)1.CRESTERE ECONOMICĂ DURABILĂ 47514,8 54905 54854,33 57275 58337,9 59700 60195,88Competitivitate pentru crestere economică si ocuparea forței de muncă 7897 9418 9367,54 10386 11082 11272 11768,99Coeziune pentru crestere economică si ocuparea forței de muncă 39617,75 45487 45486,78 46889 47255,94 48428 48426,882. CONSERVAREA SI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE 55690,7 58351 55850,23 58800 55559,7 59252 56121,43

*) Credite pentru angajamente în Bugetele Uniunii Europene din anii 2006, 2007, 2008,2008,2009.**) Credite pentru angajamente în perspectivele financiare ale Uniunii Europene din anii 2006, 2007,

2008,2008, 2009.

15


Plati de piata si plati directe 42460 45759 42311,66 46217 41006,49 46679 41131,353. CETĂȚENIE, LIBERTATE, SECURITATESI JUSTIȚIE 1165,98 1273 1443,63 1362 1634,91 1523 1514,88Libertate, securitate, justitie 553,18 637 623,82 747 731,77 872 863,92Cetatenie 612,81 636 819,79 615 903,13 651 650,96

4. UNIUNEA EUROPEANĂ CAPARTENER MONDIAL 8520,77 6578 6812,46 7002 7551,21 7440 8130,935.ADMINISTRAȚIE (1) 6604,07 7039 6977,86 7380 7279,2 7699 7700,736. COMPENSAȚII 1073,5 445 444,64 207 206,63 210 209,11Total Credite de angajament 120569,7 128591 126383,15 132026 130569,6 135824 133872,96

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2006*) 2007**) 2007*) 2008**) 2008*) 2009**) 2009*)

Graficul nr. 3:EVOLUŢIA CHELTUIELILOR UNIUNII EUROPENE IN PERIOADA 2006-2009

6. COMPENSAȚII

5.ADMINISTRAȚIE (1)

4. UNIUNEA EUROPEANĂ CAPARTENER MONDIAL

3. CETĂȚENIE, LIBERTATE,SECURITATESI JUSTIȚIE

2. CONSERVAREA SIGESTIONAREARESURSELOR NATURALE

1.CRESTERE ECONOMICĂDURABILĂ

Perioada 2007-2013 reprezintă prima planificare multianuala, în care state precum

Franţa, unde agricultura reprezintă o parte substanţială din economie şi, deci, a beneficiat mult de

prevederile Politicii agricole comune (PAC), au fost de acord să micşoreze semnificativ

procentul alocat cheltuielilor agricole traditionale. Aceasta permite să le fie acordate fonduri

unor politici noi, precum creşterea competitivităţii economice, crearea de noi locuri de muncă

sau Acţiunilor externe ale Uniunii Europene, politici carora înainte de 2007 li se acordau până la

5% din bugetul anului respectiv. Astfel, până în 2013 conform perspectivei financiare,

cheltuielile pentru dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii vor creşte până la 45.85%

fondurile bugetulului Uniunii Europene

16


2.2.1.Analiza cheltuielilor pentru Creştere economică durabilă

Bugetul din 2007 este primul din cadrul financiar plurianual al Uniunii Europnene având

în componenţă 27 de state. Primul capitol de cheltuieli, conform noii structuri, este reprezentat

de Creştere economică durabilă care are ca şi componente:

1.1. Competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă;

1.2. Coeziune pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.

Prima componentă, având o ponedere de 7.32% din veniturile bugetului european şi

estimată a ajunge la 10.16 la finele acestei perspective financiare, are ca obiective:

Promovarea competitivităţii firmelor în cadrul unei pieţe unice integrate şi în special a

competitivităţii industriale, a antreprenoriatului, creşterea importanţei IMM-urilor, creşterea

potenţiaului inovativ etc.;

Conectarea Europei prin intermediul unor reţele trans-europene; costul reţelei trans-

europene este estimat la circa 600 miliarde euro. A fost stabilită o listă cu 26 priorităţi până în

anul 2020, la un cost de 220 miliarde euro;

Îmbunătăţirea strandardelor din domeniul educaţiei şi trainingului, cu accent pe

mobilitate; scopul este ca 3 milioane studenţi să beneficieze de acest lucru până în 2010, circa

150 000 persoane să fie pregătite în programe de training până în 2013, circa 10% din populaţia

şcolară să fie implicată în scheme de mobilitate până în 2013 etc.;

Realizarea agendei sociale, parte a strategiei Lisabona, prin utilizarea metodei deschise

de coordonare şi a dialogului social.

Cea de-a doua componentă, avânf şi cuantumul cel mai mare de fonduri alocate (35% cu variaţii

minime până în 2013) presupune realizarea unei Coeziuneeconomice şi sociale la nivel

european prin oferirea de asistenţă în special regiunilor mai puţin avantajate, în vederea

transformării economiei acestora pentru a face faţă competiţiei globale. Inovarea şi economia

bazată pe cunoaștere oferă oportunităţi nemaiîntâlnite pentru stimularea creşterii în aceste

regiuni.

17


Acestă subfiviziune a capitolului de chetuieli are ca obiective realizarea unor activităţi, ca

de exemplu:

Coziune – eforturile trebuie să se concentreze pe cele mai puţin dezvoltate ţări şi

regiuni;

Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă – obiectivul are în

vedere în special statele membre şi regiunile care nu sunt afectate de convergenţă, dar

care vor continua să prezinte diferite nevoi specifice;

Cooperare territorial programe transfrontaliere şi transnaţionale.

2.2.2. analiza cheltuielilor pentru Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

Acest capitol de cheltuieli a cărui pondere în totalul sumelor bugetului Uniunii Europene

se află în scădere(de la 45.38% în 2007 la 40.27% la Sfârşitul perioadei previzionate) cuprinde

defapt, sub altă denumire, majoritatea cheltuielilor de realizare a reformei Politicii Agricole

Comune: dezvoltare durabilă, noua politică în domeniul pescuitului, protejarea madiului.

2.2.3. Analiza cheltuielilor pentru Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie

Acest capitol, reprezentând 1% din totalul veniturilor la bugetul european (dar aflat în

continuă creştere )presupune finanţarea de acţiuni în vederea garantării libertăţilor fundamentale,

a solidarităţii securităţii şi justiţiei.. Astfel,lupta împotriva terorismului, a crimei organizate și a

imigraţiei ilegale este mult mai eficientă atunci când statele Uniunii Europene conlucrează şi fac

schimb de informaţii. Uniunea Europeană doreşte de asemenea realizarea unei piltici comune în

privinţa azilului şi imigraţiei.

În anul 2009 o importantă sumă din acest capitol de cheltuieli (651 milioane de euro) sunt

fisponibile pentru domeniul cetăţenie, în principal prin stimularea tinerilor şi a culturii.

2.2.4. Analiza cheltuielilor din capitolul Uniunea Europeană ca partener mondial

Uniunea Europenă ca partener mondial (acoperă acţiunile externe, inclusiv instrumentele

de pre-aderare, încorporarea Fondului European de Dezvoltare în bugetul Uniunii Europene,

rezervele pentru ajutoare de urgenţă şi garanţii la împrumuturi). În acest registru de cheltuieli

accentul este pus pe o serie de activităţi vozând promovarea stabilităţii, prevenirea conflictelor şi

18


managementul crizelor. În acest scop ca partener mondial, Uniunea Europeană va dispune de trei

instrumente financiare:

Instrumentul de pre-aderare;

Parteneriatul de vecinătate (European neighbourhood)

Instrumentul de dezvoltare a cooperării şi de cooperare economică, cel din rezentând modalitatea de cooperare cu state terţe, aflate pe alte continente şi neacperite de primele două instrumente.

Dintre subdiviziunile acestui capitol (care reprezentă 6% din veniturilor Uniunii Europene)

se regăsesc şi subcapitolele „Ajutor umanitar”, şi „Ajutoare de urgenţă” reprezentând fonduri

alocate pentru întajutorarea unor persoane ca urma unor dezastru naturale, conflicte armate etc..

Pentru alţii, acestea reprezintă asistenţă pe termen lung pentru asigurarea prosperităţii, stabilităţii

și securităţii.

2.2.5. Analiza Cheltuielilor administrative şi a celor privind Compensaţiile

Cheltuielile administrative şi cele pentru compensaţii sunt singurele capitole de chletuieli

care se regăsesc sub aceeaşi denumire şi în cadrul financiar 2000-2006 dar şi în cel pentru

perioada 2007-2013. Totuşi începând cu 2010 fondurile pentru compensaţiile vor fi suprimate, în

timp ce cheltuielile administartive se majorează în mod continuu fără a depăşi însă pragul de 6%

din totalul cheltuielilor la bugetul comunitar.

19


III. Concluzii

Bugetul Uniunii Europene este principalul instrument prin care se realizează obiectivele

comunităţii. În consecinţă, structura dar şi nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetare evoluează

de la un cadru financiar la altul, fiecare dintre aceste cadre fiind la rândul său caracteriza de a o

anumită flexibilitate.

În timp ce unele programe de cheltuieli beneficiază de continuitate, schimbările

survenite în situaţia politică pot testa, de asemenea, capacitatea bugetului Uniunii Europene de a

se adapta pentru a produce rezultate optime şi pentru a spori capacitatea de reacţie politică.

Astfel, aşa cum am prezentat şi în cadrul acestui prouect, dacă în perioada 2000-2006 ponderea

cea mai mare în totalul cheluielilor era deţinută de capitolul acoperind costurile pentru

agricultură şi promovarea dezvoltării rurale, după adoptarea cadrului financiar 2007-2013

acestea au fost reduse în mod semnificativ. Ca urmare a acestei măsuri s-au alocat sume

imporatnte pentru o serie de noi politici europenen, precum creşterea competitivităţii economice,

crearea de noi locuri de muncă sau Acţiunilor externe ale Uniunii Europene, politici cărora

înainte de 2007 li se acordau până la 5% din bugetul anului respectiv. Astfel, până în 2013

conform perspectivei financiare, cheltuielile pentru dezvoltarea economică şi creşterea

competitivităţii vor creşte până la 45.85% din fondurile bugetulului Uniunii Europene devenind

principalul capitol de cheltuieli, urmat, ca şi procentaj, de cel intitulat „Conservarea si

gestionarea resurselor naturale” cuprinzând majoritatea cheltuielilor de realizare a reformei

Politicii Agricole Comune: dezvoltare durabilă, noua politică în domeniul pescuitului, protejarea

madiului.

În se poate afirma că nou structură a cheltuielilor, aşa cum a fost concepută prin

perspectiva financiară 2007-2013, având mai puţine elemente oferă o mai mare flexibilitate

pentru a obţine cele mai importante obiective politice sau economice care nu pot fi întotdeauna

anticipate cu acurateţe, în măsura în avans. Prin urmare, este mai uşoară şi mai puţin rigidă

20


Bibliografie

Brezeanu, Petre, Finanţe europene, Ed. CH. Beck, Bucureşti,2007.

Ovidiu Stoica, Integrare financiar-monetară europeană, Ed. Junimea, Iaşi, 2002.

Ovidiu Stoica, Mecanisme şi instituţii ale Uniunii Europene, suport de curs pentru

Master Administratie publice, Iaşi, 2008

Webografie

http://www.financiarul.com/articol_3144/reforma-bugetului-comunitar.html

http://ec.europa.eu

http://www.ena.lu/

http://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-en.htmhttp://www.biblioteca-

digitala.ase.

http://europa.eu/

http://en.wikipedia.org

http://www.ier.ro/documente/formare/manualul_afacerilor_europene.pdf

21

http://en.wikipedia.org/

http://europa.eu/

Documents

Dinamica şi structura cheltuielilor publice ale Uniunii Europene