13
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Dinamica contului general al trezoreriei statului Stavre Ioan Gabriel Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul II [email protected] Coordonatorul lucrării Conf.univ.dr. Câmpeanu Emilia Rezumat. Lucrarea de faţă descrie principala problemă a Trezoreriei Statului (TS) în gestionarea lichidităţilor, respectiv ecartul permanent dintre încasări şi plăţi, conturat prin deficitul de cont curent. De asemenea, accentul cade şi pe instrumentele folosite pentru acoperirea golurilor temporare de casă. Pentru înţelegerea acestei dinamici, respectiv a planificării soldului să se situeze peste limita 0, s-a apelat la un caz concret de gestionarea al Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS), prin urmărirea principalelor evenimente ce au contribuit la excedent de sold final. Cuvinte cheie: plăţi, încasări, deficit, finanţare, echilibru. Clasificare JEL: H50, H63. Clasificare REL: 8K, 10B, 13Z. 1. Introducere În ideea armonizării unor rezultate, atât pe parte de încasări, cât şi pe parte de plăţi, administraţia centrală trebuie să aloce acest atribut unui entităţi specializate pe domeniul de gestionare al lichidităţilor. Acest rol îl are Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin Trezoreria Statului. Trezoreria Statului reprezintă un sistem unitar prin care statul, la modul generic asigură efectuarea angajamentelor, dar şi a necesităţilor, alături de alte operaţiuni în condiţiile legii şi a siguranţei. Dacă facem referire la contabilitate, Trezoreria Statului, prin conceptele generale de plăţi şi încasări îndeplineşte funcţia de Casa în lei şi în valută a statului.

Dinamica contului general al trezoreriei statului

  • Upload
    vophuc

  • View
    253

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul II

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Conf.univ.dr. Câmpeanu Emilia

Rezumat. Lucrarea de faţă descrie principala problemă a Trezoreriei Statului (TS) în

gestionarea lichidităţilor, respectiv ecartul permanent dintre încasări şi plăţi, conturat prin

deficitul de cont curent. De asemenea, accentul cade şi pe instrumentele folosite pentru

acoperirea golurilor temporare de casă. Pentru înţelegerea acestei dinamici, respectiv a

planificării soldului să se situeze peste limita 0, s-a apelat la un caz concret de gestionarea al

Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS), prin urmărirea principalelor evenimente ce

au contribuit la excedent de sold final.

Cuvinte – cheie: plăţi, încasări, deficit, finanţare, echilibru.

Clasificare JEL: H50, H63.

Clasificare REL: 8K, 10B, 13Z.

1. Introducere

În ideea armonizării unor rezultate, atât pe parte de încasări, cât şi pe parte de plăţi,

administraţia centrală trebuie să aloce acest atribut unui entităţi specializate pe domeniul de

gestionare al lichidităţilor. Acest rol îl are Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin

Trezoreria Statului.

Trezoreria Statului reprezintă un sistem unitar prin care statul, la modul generic asigură

efectuarea angajamentelor, dar şi a necesităţilor, alături de alte operaţiuni în condiţiile legii şi

a siguranţei.

Dacă facem referire la contabilitate, Trezoreria Statului, prin conceptele generale de plăţi

şi încasări îndeplineşte funcţia de Casa în lei şi în valută a statului.

Page 2: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

29

Contul General al Trezoreriei Statului cuprinde absolut toate încasările instituţiilor, cât

şi plăţile acestora, deoarece toate operaţiunile se realizează printr-o trezorerie locală, urmând

apoi a fi armonizate în cadrul trezoreriei centrale.

Problema care se pune este următoarea: pot eu ca stat să îmi achit obligaţiile? Am

disponibil în cont? Această problemă de gestionare a lichidităţilor o pun cheltuielile, deoarece

cuantumul este extrem de rigid în sensul că nu pot flucta (cel puţin nu fără o rectificare), în

schimb, veniturile pot suferi variaţii majore de la o zi la alta.

Trebuie avute în vedere situaţii ipotetice, dar nu ireale, prin care să testăm

flexibilitatea CGTS. Adică: 4 zile la rând am avut încasări de 15% din totalul veniturilor pe

care trebuia să le realizez, iar cheltuielile au rămăs conform programului (la fel de constante).

De unde obţin aceea lichiditate pentru a asigura fluxul? De toate aceste probleme se ocupă

Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică prin Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, alături de Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică.

În timp ce prin Legea Bugetului de Stat sunt specificate toate cheltuielile, defalcate pe

zile şi ordonatori de credite, veniturile se dovedesc cel mai greu de realizat, în sensul

execuţiei. Altfel pusă problema, cheltuiala trebuie să o plăteşti, iar venitul nu întotdeauna îl

încasezi.

În ideea stabilirii unor legături, performanţa ANAF-ului este direct corelată cu

capacitatea Trezoreriei de a gestiona lichiditatea şi de a asigura un cash flow constant, fără

riscuri de neacoperire a deficitului curent.

2. Managementul CGTS

În orice pregătire a managementului unei situaţii avem nevoie de planuri, analize şi un

cadru relativ stabil. Mai exact avem nevoie de o prognoză a acelei situaţii. De ce avem nevoie

de prognoză pentru gestionarea CGTS?

Prioritatea prognozei o reprezintă deficitul bugetului general, în sensul că avem nevoie

de informaţii cu privire la data şi suma necesară finanţării acestuia. Trebuie previzionate acele

goluri temporale de casa.

Trebuie îndeplinite cheltuielile bugetului general în condiţiile finanţării la costuri

minime. Asta înseamnă acoperirea din timp a posibilului gol, având astfel posibilitatea de a

alege o rată de dobândă avantajoasă dintre cele practicate pe piaţă.

Nu trebuie neglijat faptul că Trezoreria acţionează în baza unor legi şi urmăreşte la

rândul ei alte legi pentru a asigura o sustenabilitate a plăţilor.

Pentru stabilirea necesarului de finanţat se face apel la deficitul bugetului general

anual aprobat prin lege, se face o trimestrializare, apoi o defalcare lunară, urmând a fi finanţat

intern sau extern, în funcţie de condiţiile de creditare.

Page 3: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

30

metode de finanțare

utilizarea echivalentului

în valuă

atragerea de depozite pe termen scurt

emisiuni certificate de

trezorerie operațiuni repo

Pentru stabilirea unei prognoze lunare se pleacă de la un sold iniţial real (provenit din

luna precedentă) şi se aşează toate veniturile şi cheltuielile ce urmează a fi realizate conform

planificării; la sfârşit se observă soldul final al CGTS. Soldul nu trebuie niciodată să fie

negativ, întotdeauna trebuie ţinut la o valoare peste zero.

În situaţiile (cele mai des întâlnite) în care volumul cheltuielilor îl devansează pe cel al

veniturilor, deci intrăm în sfera contului negativ şi trebuie să apelăm la anumite operaţiuni de

acoperire a golului temporar, după cum se pot observa în figura 1:

Figura 1. Metode de echilibrare a soldului CGTS

sursa: OUG 142/ 2002

Deşi rare, există situaţii în care contul nu necesită intrumente de calibrare şi se pot

folosi aceste resurse ale Trezoreriei pentru a genera plus valoare. Metodele de fructificare sunt

cele prezentate în figura 2:

Figura 2. Fructificarea disponibilităţilor existente în contul TS:

sursa: OUG 146/ 2002

fructificarea disponibilităților existente în

contul Trezoreriei

acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor

de casă temporare ale bugetelor locale/ fonduri

speciale

acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea

titlurilor de stat

efectuarea de plasamente prin operațiuni specifice la bănci și instituții financiare garantate cu titluri de stat

efectuarea de cumpărarări reversibile repo

acordarea de împrumuturi pe baza HG

efectuarea de plasamente în tiluri de valoare cu risc 0

Page 4: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

31

0

10

20

30

40

50

60

70

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

(%) Grafic 1. Ponderea disponibilităților în pasivul BNR

Disponibilități TS

Rezerve minime ale

instituților de credit

3. Disponibilităţile Trezoreriei Statului

Asemeni oricărei instituţii de credit, Trezoreria are cont deschis la Banca Naţională a

României, contul fiind structurat în RON şi valute.

Revenind la figura 1, termenul de utilizare a echivalentului în valută face referire la

bufferul Trezoreriei1, adică parte a contului deschis la BNR care cuprinde doar valută şi care

este folosit pentru operaţiuni de acoperire a deficitului curent.

Întrucât BNR se ocupă de gestiunea acestor conturi, adică foloseşte resurse străine,

regăsim disponibilul Trezoreriei, dar şi a instituţiilor de credit, pe partea de pasiv a bilanţului.

Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii

După cum se poate observa în primul grafic, evoluţia disponibilului Trezoreriei a avut

variaţii minore, aflându-se în permanent în intervalul de 10 – 15 puncte procentuale, iar

maximul fiind atins în anul 2012, respectiv o pondere a disponibilului la 31 decembrie de

14%.

La polul opus, instituţiile de credit au avut o evoluţie preponderent ascendentă,

aflându-se în permanenţă peste nivelul Trezoreriei. După o serie de creştere constantă a

disponibilului în pasivul BNR, la debutul şi pe tot timpul crizei, acest disponibil a avut o

cădere semnificativă, apropiindu-se de valoarea anului 1998. Maximul acestei serii fiind de

61% (în perioada de boom economic).

Ţinând cont de faptul că disponibilul este structurat pe RON şi valute, graficele 2 şi 3

prezintă evoluţia ponderilor în perioada 2005 – 2012, structură la finele anului financiar.

1 Aceste rezerve provin din încasările în valută care au loc ș i care sunt vândute BNR-ului contra echivalentului

în lei.

Page 5: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

32

0 2 4 6 8 10 12

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

(%)

Grafic 2. Ponderea valutelor în totalul disponibilului Trezoreriei

Valută

RON

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

(%)

Grafic 3. Structura valutelor în totalul disponibilului instituților de credit

Valută

RON

Trebuie remarcat faptul că, pe fondul reducerii lichidităţii din sectorul privat, disponibilul

în RON a devansat ponderea valutelor, iar pe contul Trezoreriei se remarcă acelaşi trend de

creştere. În cazul Trezoreriei, acest trend indică o sustenabilitate mai mare a plăţilor, dar şi

posibilitatea de acoperire a deficitului curent prin buffer.

Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii

Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii

Din aceste 3 grafice observăm că dinamica CGTS are modificări relativ uşoare, poate

chiar line şi se bazează foarte mult pe elemente de prognozare a plăţilor. Resursele pe care le

regăsim în cadrul contului sunt un reminder al faptului că această evoluţie este în permanent

monitorizată.

4. Cum ajustăm necesarul de lichiditate?

Pentru o mai bună înţelegere a conceptului de echilibrare a CGTS vom apela la un

exemplu din luna martie a anului 2007, în care vom aborda toate operaţiunile întreprinse în

Singurul an în care ponderea

valutelor este depăș ită.

Ponderea valutei RON

începe să crească.

Ponderea valutei RON

începe să crească.

Singurul an în care ponderea

valutelor este depăș ită.

Page 6: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

33

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

(mil RON) Grafic 4. Evoluția încasărilor și a plăților totale

Încasări totale

Plăți totale

acea lună. Vom porni de la un sold iniţial aferent soldului final al ultimei zile lucrătoare din

luna februarie 2007, vom analiza veniturile prognozate, cheltuielile programate, conform legii

bugetare şi vom jongla cu operaţiuni de cash management.

Legea bugetului de stat conţine aproximări zilnice ale încasărilor şi plăţilor totale ce

trebuie efectuate, astfel sunt luate în calcul la începutul prognozei, pe lângă soldul iniţial,

contribuţiile către bugetul UE, Serviciul Datoriei Publice şi alte restituiri de titluri de stat,

inclusiv veniturile şi cheltuielile bugetare. Astfel rezultă graficul 4:

Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, calcule proprii

După cum se poate observa la începutul lunii Trezoreria trebuie să onoreze

angajamentele statului, astfel trebuie să facă plăţi într-un volum foarte mare, iar veniturile se

redresează începând cu ultima săptămână a perioadei pe care se face prognoza.

În perioada analizată cheltuielile depăşesc în medie veniturile cu 150%, iar acest lucru

se poate evidenţia cel mai bine pe graficul 5 care prezintă acest trend descrescător.

Page 7: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

34

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000(mil RON) Grafic 6. Evoluția soldului pe fiecare zi (echilibrat)

Sold inițial

-12.000

-10.000

-8.000

-6.000

-4.000

-2.000

0

2.000

4.000(mil RON) Grafic 5. Evoluția soldului pe fiecare zi (fără ajustări)

Sold inițial

Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, calcule proprii

Analizând disponibilul după primele plăţi ale lunii intrăm în zona contului negativ

după doar primele 2 zile în care ne fundamentăm plăţile doar pe seama unor încasări, care la

rândul lor nu sunt cu o probabilitate de 100% de a se realiza. Nici după avântul provenit din

parte încasărilor nu putem duce mai departe activitatea de trezorerie, implicit cea de plată. Pe

scurt, în 19 din cele 22 de zile lucrătoare, Trezoreria nu-şi poate opera activitatea2.

Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, calcule proprii

2 Soldul CGTS se compune din valori cumulative pe fiecare zi.

Page 8: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

35

62% 29%

9%

Grafic 7. Ponderea fiecărui instrument de finanțare

Titluri de stat

Depozite

Buffer

Ceea ce trebuie făcut este o echilibrare a CGTS prin operaţiuni de împrumuturi din

titluri de stat, atragere de depozite şi finanţare din buffer, respectiv folosirea echivalentului în

lei. Astfel după aplicarea lor, evoluţia contului să fie una echilibrată şi cu un sold pozitiv după

cum se poate observa în graficul 6.

CGTS începe să funcţioneze pe excendent continuu spre sfârşitul lunii, după 20

martie, astfel se are în vedere pregătirea soldului iniţial al lunii următoare. Totuşi, această

lichiditate poate fi fructificată pentru a genera un surplus, în ideea că va putea fi folosit pentru

viitoare acoperiri de deficit curent.

5. Cum s-a echilibrat CGTS?

CGTS a fost echilibrat şi adus pe exedent folosind toate operaţiunile de finanţare

menţionate în figura 1.

În decursul lunii martie au fost organizate o serie de licitaţii pe titluri de stat pe 2, 5,

respectiv 10 ani, dar şi pe certificate de trezorerie de 6 şi 12 luni. Volumul total anunţat a fost

de 6.250 milioane RON, iar volumul adjudecat a fost de 1,41 ori mai mare, însumând

8.781,98 milioane RON.

Este o situaţie care avantajează la momentul actual Trezoreria, deoarece îşi poate

desfăşura activitatea la costul îndatorării pe perioada următoare; cu menţiunea că datoria

publică trebuie să se afle în limita impusă de lege.

Cu toate că finanţarea din titluri de stat a fost într-un volum mai mare decât se

prognozase pe acest intrument, CGTS a mai fost finanţat şi prin alte intrumente.

Depozitele atrase din partea instituţilor de credite, pentru suplimentarea eventualelor

goluri s-au situat la nivelul de 4.060 milioane RON. Particularitatea acestor depozite este că

pe parcursul lunii ele trebuie restituite, plus dobândă (4.064,355 milioane RON).

La evoluţia crescătoare a CGTS a mai contribuit şi finanţarea din buffer cu suma de

1268,95 milioane RON.

Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, calcule proprii

Page 9: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

36

-12.000

-10.000

-8.000

-6.000

-4.000

-2.000

0

2.000

4.000

Grafic 8. Operațiunile de refinanțare folosite pentru echilibrarea soldului

Titluri de Stat FX echivalent RON Finantare DEPO Sold inițial (fără ajustare)

Contribuţiile principalelor instrumente de finanţare folosite pentru echilibrarea şi

crearea execedentului CGTS se poate remarca în graficul 7.

Sinteza lunii martie 2007 o putem recapitula pe seama graficului 8.

Operaţiunile de gestionare a CGTS sunt evidenţiate prin pătratul punctat şi se observă

cu uşurinţă că intrumentele de finanţare s-au folosit exact când soldul intra pe o traiectorie

negativă.

Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea

Lichidităţilor, calcule proprii

Se pune totuşi întrebarea de ce a fost nevoie de o asemenea finanţare a CGTS? O

posibilă explicaţie constă în faptul că pe baza unor analize întreprinse s-a ajuns la concluzia că

luna aprilie poartă cheltuieli foarte mari, altele decât defalcate pe fiecare lună, în principal

titluri de răscumpărat sau dobânzi, respectiv comisioane de plătit. Astfel se poate justifica o

astfel de pregătire pe partea de lichiditate.

6. Alte influenţe

În cadrul acestei secţiuni, vom prezenta elemente ale cadrului macroeconomic care pot

avea o contribuţie, atât pozitivă, cât şi negativă asupra dinamicii CGTS. Astfel, în primă fază

vom urmării evoluţia raitingului de ţară al României, dat de către cele mai puternice agenţii de

Page 10: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

37

raiting: Moody`s, S&P şi Fitch. După cum reiese din graficul 9, România a înregistrat o

stabilitate de grad mediu; cele mai importante salturi în raiting au fost făcute în perioada 2005

– 20063. O situaţie mai neobişnuită a fost înregistrată în anul 2002, când agenţia Moody`s a

acordat calificativul WR4 (coloana verde din graficul 9).

Secvenţa logică pe care dorim să mergem este următoarea: raitingul de ţară

influenţează curba randamentelor, mai exact dobânda sau preţul titlurilor de stat; astfel, dacă o

ţară este privită de către investitori ca având o bonitate sau solvabilitate ridicată, riscul este

diminuat, dar în acelaşi timp şi câştigul este pe măsura acestui profil. Această siguranţă se

materializează într-o dobândă mică şi poate permite Trezoreriei un spaţiu mai mare de

manevrare al lichidităţilor.

De asemenea, în ultimii ani, această curbă a urmat trendul descendent impus de Banca

Naţională a României (potrivit graficului 10); astfel eşti mai tentat să te împrumuţi pentru aţi

acoperi necesarul de fonduri la Bugetul de Stat sau pentru a putea face faţă plăţilor (elementul

pe care noi îl urmărim). Acest mod de gestionare al plăţilor, în care preferi să te împrumuţi

pentru a face rost de bani rapid, are influenţe negative pe termen lung, materializate într-un

stoc de datorie publică mare (graficul 115).

După cum am remarcat din studiul nostru de caz, titlurile de stat au avut ponderea cea

mai semnificativă în atragerea resurselor de finanţare (grafic 7). Acest titluri sunt puse în

circulaţie prin procedura de licitaţie, prin care Ministerul Finanţelor Publice comunică suma

de bani de care are nevoie, respectiv prospectul. După ce ofertele sunt analizate (din punct de

vedere al sumei şi al cuponului) se decide cantitatea de monedă ce va fi adjudecată, astfel se

poate ca MFP să atragă mai mulţi bani din licitaţie decât a comunicat iniţial.

În situaţia în care costul capitalului este prea mare sau băncile nu vor să te crediteze, te

afli în situaţia în care atragi din licitaţie un volum de lichidităţi mai mic decât cel pe care ţi l-

ai fixat. În final va trebui să apelezi la un alt intrument pentru a-ţi calibra soldul.

Exemplificarea acestor două situaţii s-a făcut pe analiza emisiunilor pe piaţa primară

în perioada ianurie 2013 – 31 martie 2014, pe obligaţiuni de stat şi titluri de stat (vezi

graficele 13 şi 14).

Pe perioada analizată se observă faptul că Trezoreria a avut parte de toate cazurile

menţionate, astfel: la începutul lui 2013 a atras un volum mult mai mare, iar în aceeaşi

perioadă a anului următor a avut un scor negativ la licitaţii6. Între aceste situaţii extreme s-a

menţinut o valoare netă echilibrată7.

3 În graficul 9, raitingul maxim primit este trecut în casetă, iar culorile, aferente fiecărei valori, corespund

fiecărei agenț ii de raiting, potrivit legendei din grafic. 4 Corespunde situaț iei de retragere de raiting pentru motive precum: maturitatea datoriei, probleme de business

sau probleme de default. 5 Datoria publică este calculată ca pondere în PIB.

6 Acest lucru poate fi explicat prin graficul 12 privind evoluț ia curbei randamentelor.

7 Valoarea netă reprezintă diferenț a dintre suma adjudecată ș i suma din prospect.

Page 11: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

38

201120102009200820072006200520042003200220012000

Grafic 9. Evoluția raitingului de țară

Moody`s S&P Fitch

Observaţie: suma subscrisă de către bănci este semnificativ mai mare decât cea din

prospect sau cea adjudecată; ceea ce ne arată că băncile sunt dispuse să ofere lichiditate peste

nevoile de finanţare ale statului. Totuşi, acest gând nu trebuie să relaxeze poziţia Trezoreriei,

în sensul că are bani oricând la dispoziţie, totul vine cu un cost suplimentar.

Sursa: http://www.mbuget.gov.ro/, calcule proprii

Concluzii

În această ultimă secţiune vom pune accentul pe câteva concluzii esenţiale de pe urma

analizei noastre.

În primul rând, activitatea de trezorerie implică o prognoză detaliată a evoluţiei CGTS,

în sensul că fiecare zi pleacă cu acelaşi obiectiv de a menţine fluctuaţiile şi de a asigura un

sold pozitiv.

În al doilea rând trebuie să avem o serie de instrumente pe care să le folosim în

eventualitatea susţinerii plăţilor, adică elemente cât mai diversificate pe care să ne putem baza

în situaţia în care un instrument este limitat; din punct de vedere al lichidităţii pe care o poate

furniza.

În final, nu trebuie să ne hazardăm la cheltuieli pe care nu le putem onora. De

asemenea, nu trebuie să luăm decizii pe fond de panică şi să ne împrumutăm la nişte costuri

sau în condiţii total dezavantajoase. Echilibrul, alături de planificare sunt cheia succesului şi a

bunei gestiuni.

BBB- Baa3 BBB

(2005) (2006) (2006)

Page 12: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Stavre Ioan – Gabriel

Dinamica contului general al trezoreriei statului

39

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

31.m

ar.1

412

.mar

.14

24.f

eb.1

412

.feb

.14

27

.ian

.14

13

.ian

.14

16.d

ec.1

327

no

v.20

13

11 n

ov.

201

321

.oct

.13

07.o

ct.1

31

8.s

ep

.13

21.a

ug.

1329

.iul.1

315

.iul.1

319

.iun

.13

31.m

ai.1

315

.mai

.13

24.a

pr.

1310

.ap

r.13

20.m

ar.1

325

.feb

.13

11.f

eb.1

32

4.ia

n.1

31

6.ia

n.1

3

(mil.

RO

N)

Grafic 13. Piața primară a titlurilor de stat

Prospect Adjudecată

Subscrisă

-1.500

-1.000

-500

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

(mil. RON) Grafic 14. Valoarea netă a licitațiilor

Valoare netă

Sursa: BNR, calcule proprii

Sursa: MFP, http://www.mbuget.gov.ro/, calcule proprii

0

2

4

6

8

10

12

D E C . . 0 9 D E C . . 1 0 D E C . . 1 1 D E C . . 1 2 D E C . . 1 3

(%) Grafic 10. Evolu ț ia randamentelor pe diferite

maturită ț i ș i rata dobânzi i de pol i t ică monetară

6M

12M

2Y

3Y

4Y

5Y

7Y

10Y

15Y

Rata dobanzii de politica monetara

2,12

3,22 3,34

4,02

4,37 4,63

4,91

5,19 5,34

2,002,252,502,753,003,253,503,754,004,254,504,755,005,255,505,75

< 1 Y 1 Y 2 Y 3 Y 5 Y 6 Y 7 Y 9 Y 1 3 Y

(%) G r a f i c 1 2 . C ur ba r a nda me nt e l o r

( i a nua r i e 2 0 1 4 )

13,4

23,6

30,5

34,7

38 38,2 39,8

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014.01

(%) G r a f i c 1 1 . E v o l u ț i a d a t o r i e i

p u b l i c e

Sumă pozitivă din

licitaț ie

Sumă negativă din licitaț ie

Page 13: Dinamica contului general al trezoreriei statului

Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 2/2014

40

Bibliografie

Iulian Văcărel (2007): Finanţe Publice. Ediţia a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

Tatiana Moşteanu (2000): Buget şi Trezorerie Publică, Editura DU Style, Bucureşti

Tatiana Moşteanu, Emilia Câmpeanu, Alice Ileana Panaite, Andreea Stoian (2008): Finanţe

Publice, Editura Universitară, Bucureşti

Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu, Gyorgy Attila (2003): Buget şi

Trezorerie Publică, Editura Universitară, Bucureşti

Moody`s Investor service: Moody`s Rating System in Brief – informaţii privind sistemul de

raiting Moody`s

http://www.standardandpoors.com/ratings/definitions-and-faqs/en/us - informaţii privind

sistemul de raiting S&P

https://www.fitchratings.com/jsp/general/RatingsDefinitions.faces?context=5&detail=507&co

ntext_ln=5&detail_ln=500 – informaţii privind sistemul de raiting Fitch

Rapoarte anuale BNR

Rapoarte lunare de ţară MFP

http://www.mbuget.gov.ro – site-ul MFP pentru Buget, Trezorerie şi Datorie Publică

http://www.standardandpoors.com – Site-ul agenţiei de raiting S&P

https://www.fitchratings.com – Site-ul agenţiei de raiting Fitch

https://www.moodys.com – Site-ul agenţiei de raiting Moody`s

www.bnr.ro – Site-ul Băncii Naţionale a României

www.mfinante.ro – Site-ul Ministerului de Finanţe Publice