flBONAŢI-Vfl ACUM la_

v4 a P E ¥ A B | | Lde c lu j s j

'din preţul de chioşc al ziarului. , .

Conştiinţa politică trece

prin stomac-ar putea ca unii oameni să se arate plictisiţi de o nouă avalanşă de comentarii asupra ultimului sondaj

de opinie politică, realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţii (membru al Gallup International) în perioada 6-13 -septembrie, pe un eşantion 1.280 de persoane şi cu o marjă de eroare de 2,7%. Nu are sens să intrăm în polemici cu sociologii şi sociometrii în legătură cu numărul celor anchetaţi, la o populaţie de peste 22-milioane de locuitori, adică în legătură cu şansa ca aceştia să fie reprezentativi cu o marjă de eroare de doar 2,7%. '

Important este că acest sondaj - chiar dacă ar avea o mai mare marjă de eroare - nu contrazice rezultatele unor sondaje anterioare, pentru că arată evoluţia previzibilă' a preferinţelor politice ale electoratului: anume, erodarea tot mai accentuată a imaginii CDR şi a preşedintelui Emil Constantinescu. Faţă de un Barometru de Opinie din luna mai, Emil Constantinescu a scăzut cu 9%, ajungînd la doar 17% din preferinţele electoratului, în timp ce Ion Iliescu a crescut cu 5%, ajungînd la 40%. Mai grav: Emil Constantinescu a pierdut mult din electoratul CDR, care este de 21%, faţă de 40% al PDSR. Asta după ce preşedintele ţării a făcut tot felul de_ încercări facile de a-şi spori publicitatea: - participări la sfinţiri, la un meci de fotbal, la un concert, plimbări pe jos prin Bucureşti, apariţii televizate penibile. Şi toate - cu aceeaşi morgă de mare şef de stat, de părinte al naţiunii, membru în “clubul restrîns al şefilor de state”. Că d-1 Emil Constantinescu nu are simţul ridicolului o ştiam de,m ult. Că acei consilieri şi creatori de “imagine”, din rîndul celor 15.000 de specialişti, nu sînt capabili să-i ofere sfaturile necesare, în lipsa “călugărului Vasile” - iar o ştiam. Dar că nici măcar Alianţa Civică, aceea care l-a propulsat în fruntea CDR, nu-1 mai poate orienta, chiar dacă îl va sprijini la viitoarele alegeri, asta e mai greu de înţeles. (De altfel, analişti “subţiri” din AC nu mai cred în supravieţuirea CDR după viitoarele alegeri - sau chiar în pragul lor).

Desigur, sondajul - indiferent de marja sa de eroare - nu poate fi considerat ca absolut cert . pentru viitoarele alegeri, întrucît 48% dintre persoanele intervievate nu sînt hotărite pe cine să aleagă sau dacă se vor prezenta la vot. Desigur, procentul nehotărîţilor de azi, dar care s-ar hotărî, într-un fel sau altul, va influenţa viitoarele alegeri. Dar în ce direcţie? Chiar dacă, printr-o minune, România ar fi invitată să adere la Uniunea Europeană mai devreme decît speram, o astfel de veste n-ar mpresiona electoratul român. Acesta este ipteresat, la această dată - şi va fi şi în lunile următoare, mai ales în împovărătoarele luni de iarnă -, va fi torturat de problemele traiului zilnic, în faţa căruia toate farafastîcurile cu UE, FMI, BM, NATO, OSCE nu au nici o valoare: conştiinţa politică trece prin stomac. C ît'despre cruciada contra corupţiei, asanarea morală, mentalitatea "europeană” ş.c.l. - la bună vedere, atîta timp cît actuala putere n-a stopat corupţia, ri a îndesit-o şi i-a sporit ferocitatea prin Jepotism, clientelism politici şi ‘algoritmizare”, care au devenit obiect de critică publică chiar din partea unor lideri

PNŢCD a demonstrat o viteză de reacţie surprinzătoare. Miercuri seara, Biroul de Conducere,

ICoordonare şi Control al partidului a decis, în urma raportului lui Ulm Spineanu şi Tănase Barde, suspendarea din partid, pentru un an de zile, a prefectului Clujului, Alexandru Fărcaş. în şedinţa Guvernului de ieri, sra mers pînâ la capăt, hotărîndu-se demiterea lui Fărcaş. Decizia de destituire â lui Fărcaş din funcţia de prefect a fost luată de către primul ministru, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Adriana Săftoiu.

Reamintim că în organizaţia CIuj- Napoca a PNŢCD s-a descoperit, conform vicepreşedintelui partidului, Ulm Spineanu, “un ja f de necrezut în evidenţele filialei”.- Pînă la numirea, de către Guvern, a noului prefect de Cluj (ţărănist, după cum prevede algoritm ul) fotoliul lui Fărcaş va fi ocupat de către subprefectul UDMR-ist Peter Buchwald, care va asigura interimatul. înaintea deciziei lui Radu Vasile, Fărcaş a declarat că

nici măcar nu se consideră suspendat din partid, deoarece nu a primit nici un fel de înştiinţare din partea BCCC. După decizia de demitere şi din funcţia de prefect, Fărcaş nu a mai putut fi contactat.

Deocamdată/cele mai mari şanse de a fi propus Executivului pentru funcţia de prefect le are doctorul Ioan Figan, şeful Casei de Asigurări de Sănătate Cluj. Vom reveni cu reacţii si amănunte.

Titus CRĂCIUN

Fraţii de peste Prut prestează serviciiilegale cătrefirmeleromâneşti

. Fraţii noştri din Republica Moldova s-au remarcat deja prin spiritul lor întreprinzător. Uniţi sau solitari, ei îmbogăţesc economia subterană din ţară, adesea fiind mai inventivi decît românii.

Inspectorii vamali de la Direcţia Regională a Vămilor Cluj au

descoperit un grup de moldoveni care au introdus în ţară două capete de tractor şi trei cisterne. Ansamblate, un cap tractor şi o cisternă, formează o autocisternă de toată frumuseţea (marca IVECO FIAT 190 sau MAN 19462). Ce se poate face în România cu aceste

autocisterne? Multe! în cazul de faţă, moldovenii i-au concurat pe transportatorii autohtoni,. efectuînd, la comandă, prestări de servicii. Mai precis, transporturi cu cisterna de combustibil tip M (un carburant inferior, cu cifra octanică 65, care face praf motorul oricărui

autovehicul). Vameşii clujeni au fost p ro tagoniştii unui film în trei episoade, care au avut acelaşi subiect. T ransporturi ilegale de combustibili, cu autovehicule aduse goale de la fraţii noştri de peste Prut.

Maria SANGEORZANcontinuare în pagina a 13-a

G h e o r g h e F u n a r - l a m î n a l u i B u c h w a l d P e t e r

Primarul municipiului CIuj-Napoca, Gheorghe Funar, este de ieri în pericol real de a-şi pierde scaunul. Se întrunesc două condiţii esenţiale pentru suspendarea atribuţiilor acestuia: noul prefect al judeţului Cluj, Buchwald Peter, are atît posibilitatea, cît şi motivaţia de a-1 suspenda pe Gheorghe Funar, ţinînd cont de şicanele repetate pe care acesta le-a făcut comunităţii maghiare din Cluj, în particular, şi din România, în general. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, emisă cu cîteva luni în urmă, “pentru evitarea situaţiilor cînd primaraî nu acţionează în condiţii de operativitate şi eficienţă maximă”, poate fi desemnat un alt reprezentant al statului care să preia aceste activităţi. Prefectul poate astfel specula prevederile (intenţionat probabil) vagi ale unei ordonanţe de urgenţă emise cu prilejul producerii u ltim elor calam ităţi naturale din România.

BIBLIOTECA

GuvemuFurmează a aproba, într-un asemenea caz^ prin hotărîre, durata pentru care va’" fi suspendat primarul respectiv. Gheorghe Funar declara la vremea respectivă că acest aci normativ “încalcă Legea administraţiei publice locale şi C onstituţia României, perîclitînd integrarea ţării noastre în organism ele europene” . Primarul municipiului CIuj-Napoca facea atunci un apel către federaţiile primarilor de municipii, oraşe şi comune şi către toţi primarii din ţară, pentru a solicita revocarea neîn tîrziată a acestei ordonanţe. El crede că Guvernul a creat un precedent foarte periculos pentm viaţa democratică din România, respectiv ca cei numiţi în funcţia de prefect (pe baza algoritmului politic) să-i poată înlătura, după bunul lor plac, din funcţia de primar pe cei care au fost aleşi în mod democratic.

Dragoş C. POPA

FUNDAŢIA CULTURAL-ECOLOGICĂ "MARAMUREŞ”• i

^\N FR S rT 4 7

O ' A T 7 \

"BOGDAN VODĂ”

O R G A N I Z E A Z Ă

. CONCURS DE ADMITERE sSESIUNEA SEPTEMBRIE 1999

L a u r m ă t o a r e l e f a c u l t ă ţ i :

1. F A C U L T A T E A D E M A N A G E M E N T - A U T O R I Z A T Ă c u s e d iu l în C I u j- N a p o c a , s t r . C l in i c i l o r n r . 6 2 .2 . F A C U L T A T E A D E Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E - A U T O R I Z A T Ă c u s e d iu l în C I u j- N a p o c a , s t r . C l in ic i l o r n r . 623 . F A C U L T A T E A D E A D M I N I S T R A Ţ I E P U B L I C Ă - ÎN C U R S D E A U T O R I Z A R Ec u s e d iu l în C I u j- N a p o c a , s t r . C l in ic i l o r n r . 62

înscrierile în perioada 24.09.1999-29.09.1999

E x a m e n u l v a a v e a l o c î n d a t a d e 3 0 . 0 9 . 1 9 9 9

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la n r . d e t e le f o n : - 064*191.830.

[ http://www. dnîcj, ro/adevanîljANUL IX NR. 2696 ISSN 1220-3203

VINERI,24 SEPTEMBRIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI

• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13^9-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIAGHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991

•INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921

ORA EXACTĂ: 958• R.A, TERMOFICARE: 19-87-48

SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22• SC PRI VAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956 GARA CIuj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern - 43-20-01;Turda-31-17-62; Dej- 21-20-22 ■

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E d in A u to g a ra I I :

• C Iuj-N apoca - B udapesta , cu p lecare d in C Iuj-N apoca în zilele de luni, m arţi, jo i ş i v in e r i la o ra 7 ,0 0 şi în a p o ie re a d in B u d a p e s ta în z ile le d c m a r ţ i , m ie rc u r i , v in e r i ş i s îm b ătă la o ra 11,00.

• C Iuj-N apoca - B udapesta , cu p lecare in z ile le d e jo i ora 2 2 ,00 şi în ap o ie re d in B u d ap es ta în z ilele d e v in eri o ra 16,00. I N F O R M A Ţ I I : 'A u to g a ra 1 : 14-24-26

A u to g a ra 11:43-52-78

T A R Q M : 2 3 .07 .1999 -30 .10 .1999lu n i

C lu j* » Buc. Buc. -» C lu î7.25 8,25 06,30 07,0508,35 1035 07,15 08,1520.45 21,45 19,15 20,1521,00 21,55 - -

m a r ţ i08,45 09,45 07,15 08,1515,50 17,55 10,00 . .11,0020,45 • 21,45 14,30 15,30- - 19,15 . 20,15

m ie r c u r i08.45 09,45 07,15 08,0518,50 19,50 19,15 20,1520,45 21,45 - • -

imU8,4i uy,35 U/,15 U8.UD18,50 19,5020,45 • 2135 19,15 20,05

- v in e ri08,45 9,43 / , 15 8,15 n15,50 17,55 14,15 15,0021,00 21,55 .14,30 1530

- 20.00 21,00sîm b ătă

07,25 0835 06,30 07,0513,30 15,35 12,10 13,10

- 14,40 1530 -d u m in ic ă

- 20.00 21,00 1P re ţ b ilet: 7 0 2 .0 0 0 lei

marţi: Cluj ■» Budapesta 6,30-6,30; J 1,30-11,30 Budapesta^Cluj 1330-1530

miercuri: Budapesta-^Ouj 16,30-18,20 jfli; Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30

Budapesta->C!uj 1330-1530; 1630-1820 sîmhălâ:Cluj -4 Budapesta 6,30-6,30 ;I5.50-16,00

Budapesfa-4CIuj 1330-1530 P r e ţ b ile t: 119$ dus-întors

TELE FO N: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

• F A R M A C I I !F a r m a c i i cu s e r v ic iu p e r m a n e n t :

Farm acia "C O R A FA R .M ", str. Ion M eşter nr. 4, telefon 4 2 -6 5 4 0 .

F a r m a c i i c u s e r v ic iu p r e lu n g i t : F a rm a c ia " I N T E R P I I A R M " . „str. P r im ix c r i i nr. 5 , te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 o rar

-2 2 , F a rm a c ia " C L E M A T IS F A R M " , P ia ţa U nirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a r d a , d e n o a p te :F a rm a c ia n r . 3 J l v g i c i i A escu lap " P -ţa M . V itcazu n r . 36 , te le fon 13-03-64, o r a r 20-8

• 20-24 septembrie • Medicină generală. Dr. M. Suciu - 23 (12-14), dr. S. Loga - 24 (14-16), dr. I. Boilă - 20, 21, 23, 24 (10-12), dr. L. Rasa - 20 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 22 (10-11), dr. V. Tâtaru - 21, 22 (12-14), dr. F. Oros - 21, 22 (14-16); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ - 22,24 (10-12); Interne. Dr. A. Iancu - 21 (11,30-13), dr. D. Pârv - 20 (15-17), dr. Cis. Szakacs - 22 (14-16), dr. N. Pop - 23 (14-16); Ginecologie. Dr. C. Fodor

21, 23 (10-12), Chirurgie. Dr. C. Cosma - 21, 23 (10-12); dr. P .Pitea - 23 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea -21 (13-15), dr. M. Fritea - 22 (11-12), dr. L. Tom a- 23 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 23 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -20 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă - 21 (15,30-17); Ecograf. Dr. I. Ghilean - 24 (12,30-15,30), dr. L. Negru- 22 (15-17); O.R.L Dr. C-tin Râdulescu- 20 (12-14); Reumatologie. Dr.l Alb - 21 (12-14), C.Zotla - 24 (14-16); Urologie. Dr.R. Vidican - 20 (13); C hirurgie estetică ş l reparatorie: Dr.T.Mugea-21-23 (16-20).

Pentru c h iru rg ie e s te tică ş i reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

E O2 4 -3 0 SEPTEMBRIE

Republica - Star Wars, episodul I - Ameninţarea fantomei, SUA - premieră (11; 14; 17; 20); vineri, sîmbâtâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 23 * Victoria: Stare de asediu, SUA (11; 13;

15; 17; 19) • Arta • 24-26.09 Marile speranţe, SUA (12; 14; 16; 18; 20); 27 - 30.09 Mai bine nu se poale, SUA (12; 14,30; 17; 19,30)' Favorit - 10 chestii nu-mi

piac la tine, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Dansează cu mine, SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30).TURDA; Marea lovitură, SUA (13; 15); Mesaj de departe, SUA (17; 19)DEJ: Mumia, SUA (11; 15; 17,15; 19,30)GHERLA: Legionarul, SUA (13; 15; 17; 19)

U N I P L U S R a d i o V ine ri, 24 septem brie ■ P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6,00-6,30:8,00

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s de d im in ea ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a ru l z ile i. M eteo. 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş t i r i lo c a le . 9 ,20 P ro g ra m u l c inem a . 9 ,55 In fo rm a ţi i c u ltu ra le . 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tiri naţiona le s i loca le .10.00-14,00 Punct... ţ i d e la Zece ; 14,30-18,00 U nip lus a lte rna tiv . 18,30- 21,00 T re i ce a s u ri b un e . 19,00 Ş tir i lo ca le . 22,00; Ş tir i n a ţio n a le 21-30- 6,00,00; U nip lus noctu rn .

■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a ” (strada C lin ic ilo r 2 ): O r a r : z i ln ic : 8 -1 2 ,4 5 ; 1 3 ,3 0 -2 0 ,0 0 ; sîm bâtâ: 8 -1 3 ,3 0 .

■ B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S E C Ţ I A A D U L Ţ I (P -ţa Ş tefa n c e l M are n r .l). O R A R : lu n i-v in e r i: 1 0 -1 8 . S E C Ţ IA C O P II , O R A R : îu n i - v in e r i : 1 0 -1 8 F IL IA L E (Z orilor , M ănăştur, M ărăşti, G heorgheni), O R A R : luni, m iercuri, joi: 14-20; m arţi, v in eri: 9 -1 5 . S A L A D E L E C T U R Ă (S tr . M . K o g ă ln ic e a n u nr.7): O R A R : lu n i-jo i: 9 -2 0 ; vineri: 9- 18; s îm b ă tă : 9 - 1 4 . S E C Ţ IA " D E C O L E C Ţ II S P E C I A L E : (str , O bservatorului n r .l , te le fo n 4 3 -8 4 -0 9 ) luni, jo i: 1 4 -1 8 , m arţi, m iercu ri, vineri: 9 -1 3 . M E D IA T E C A , O R A R : lu n i-jo i: 9 -2 0 ; v in e r i: 9 - 1 8 ; s îm b ă t ă : 9 - 1 4 . C E N T R U L D E I N F O R M A R E C O M U N I T A R Ă , O R A R : I u n i- jo i: 9 -1 6 ,0 0 ; v in eri: 9 -1 4 .

B i b l i o t e c a A c a d e m i e i (s tr a d a K o g ă ln ic e a n u 1 2 - 1 4 ) . O rar: lu n i - sîm bătă 8 - 1 2 .4 5 ; 1 4 - 18 .45 .

B i b l i o t e c a G e r m a n ă (s tr a d a U n iversităţii 7 - 9 ): luni - 1 0 -1 4 ; marţi, m iercuri, j o i - 1 2 - 1 6 ; v in er i - 1 0 - 1 6 .

■ B ib l io t e c a A m e r ic a n ă " J .F .K .” (strada U n iv ersită ţii 7 - 9 ) , Orar: lu n i - jo i: 10 - 18; v in e r i; 1 0 -1 4 , p r im a ş i a treia s îm b ă tă d in lu n ă : 9 - 1 4 . O fe r im con su ltan ţă p en tru s tu d ii în U S A .

B i b l i o t e c a B r i t a n i c ă ( s t r a d a A vram Iancu 11). Orar: lu n i, m iercuri: 14 - 19; m arţi, j o i , v ineri: 9 - 14.

B i b l i o t e c a “ H e l t a i ” ( s tr a d a C lin ic i lo r 1 8 ) . O rar: z i l n i c 1 0 - 18; sîm bătă: 9 - 1 3 .

■ B ib l io t e c a C lu b u lu i S t u d e n ţ e s c C r e ş t in (s tr a d a K o g ă ln ic e a n u 7 - 9 ) . Orar: marţi; 18 - 1 9 ; j o i 19 - 2 0 .

B ib l io t e c a C e n t r u lu i C u lt u r a l F r a n c e z (s tr a d a I .I .C . B r ă t ia n u 2 2 ) ; Orar lu n i-v in er i; 1 0 -1 9 .

B ib l io t e c a C e n t r u lu i C u lt u r a l G e r m a n ” H c r m a n n O b e r t h ” (s tr . M em oran d u m u lu i 18). Orar: lu n i, marţi, m iercuri, jo i: o r e le 1 6 -2 0 .

■ B ib l io t e c a “ V a le r iu B o l o g a ” a U n iv ersită ţii d e M e d ic in ă ş i F a rm a cie (Str. A vram Iancu 3 1 ); Orar: lu n i-v in eri 8-20, sîm b âtâ 8 -1 3 .

■ B ib lio te c a S o r o s C lu j (str . Ţ e b e i n r. 2 1 ) . O rar: lu n i 1 2 - 1 9 ,3 0 ; m a r ţi, m iercuri ş i jo i: 1 0 -1 9 ,3 0 , sîm b ătă : 10- 14. Ş tiin ţe s o c ia le ş i com p o rta m en ta le .

■ B ib lio te c a C r e ş t in ă " B ib lo s ” (str. C l in ic i lo r n r .2 8 ) . O rar: lu n i 1 3 -1 7 ; m arţi, m iercu ri, jo i: 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio te c a p u n e la d isp o z iţia c ititor ilor literatură creştin ă în d ife r ite lim b i).

s j \.. • — \ V'-. . ym m

Vineri, 24a iflTt7'00 Matinal iNaţional; 9,30 ^ y f | Mia/ Del’fi şi prietenii săi; 10,30 Poveşti de adormit copiii; 11,00 TVR CIuj-Napoca;12.00 Tenis Cupa Davis, meci de baraj; 16,00 Emisiune în limba germană; 17,00 Preotul şi cîrciumăriţa; 18,00 TVR Info; 18,10 Jumătatea ta; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 20,00 Jurnal; 21,00 Concert extraordinar: Party in the Park 1999; 23,00 Jurnalul de noapte. Sport; 23,15 Cinematograful de noapte: Fără apărare (SUA 1988).

7.00 TVM. flJliffiB Telematinal; I V I S jQ f 8.00 Sailor

' Moon; 8,50 Rumba... Tumba... şi copiii cîntă ce vor ei!; 10,15 Limbi străine. Spaniolă (r); 10,40 O familie ciudată (s/r); 11,10 Stăpînul lumii (s); 12,00 Tezaur folcloric (r); 13,00 TVR Info; 13,15 Dragostea contează;14.00 TVR Craiova; 14,30 TVR CIuj-Napoca; 15,00 Rebelul (s); 15,50 TVR Info; 16,00 Obsesia (s); 16,45 Santa Barbara (s);17.30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Cinematograful vremii noastre; 18,45 Ştiri bancare şi bursiere;19.00 Cu ochii’n.4; 19,55 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă; Telerecital Radu Beligan; 20,55 Metallica în concert (I); 21,55 Lumea vitezei; 22,35 Infidelităţi (s);23.25 Mari actori ai micului ecran: Mitică Popescu; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 Bună 1 dimineaţa, ProTV e al tău!;10.00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 11,00 Jock şi Sarah (f/rO; 12,55 Ştirile pro TV; 13,05 Babylon 5 (s); 13,45 Ani de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s); 14,45 Familia Bundy (s); 15,15 Aripile pasiunii ‘(s); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Rosalinda (s); 18,30 Urmărire generală; 19,00 Reforma la români; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Dosarele X (s); 21,30 Profilet - Psihologia crimei (s);22.25 Ştirile Pro TV; 22,30 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Criminaliştii (s);1.00 Ştirile Pro TV; 1,30 Chestiunea zilei; 2,30 Cine-i şeful?; 3,00 American Gothicc (s); 4,00 Profiler - Psihologia crimei (s/r).

7,00 Observator;. - ,''ffij*8,00 Dimineaţaaiît©fŢ£= devreme; 10,00

Ştiri; 10,15 Colivia de aur (s); 11,00 Damon (s); 11,30 Inspiraţia Carolinei (s); 12,00 Tropical Heat (r);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Viitorul începe azi; 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s); 16,00 Elena, viaţa mea (s); 17,00 Fotbal Divizia A Ursus; 19,00 Observator; 20,00 Film: Văduva neagră (SUA 1994); 22,00 Observator; 22,30

(div.);0,00HienaKong

s e p t e m b r i e

Vitamina V - Veselie23.00 Party Time; Colecţia ‘Jackie Chan: neînfricată (Hong 19179); 1,30 îndrăgostitele (film dragoste Canada); 3,00 Ape liniştite (s/r); 4,00 Damon (s/r).

7.00 Karaoke Shoe; 8,00

rJ ri S £• i i fii Dimineaţa cup rim a; 1 2 ,o oNadine Show (r); 13,00 Politica de mîine; 15,00 Viaţa în direct;16.00 Teîenovelă ; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus;19.00 Tiberiu şi Tibanu; 19,15 Karaoke Show; 20,15 Alegeţi filmul; 21,30 Real TV; 22,00 Tiberiu&Tibanu; 22,15 Focus Plus; 22,45 Revista presei;23.00 Film artistic; 1,00 Film artistic; 2,30 Focus (r).

6.00 Nimic personal (s); 6,50 Acasă la bunica (r); 7,00

Renzo şi Adriana (s/r); 7,50 Preciosa (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s/r); 10,10 Lanţurile iubirii (s/r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,50 Sînge din sîngele meu (s/r); 12,30 Cinemateca de acasă; Modă fatală (r); 14,15 Maria (s);15.00 Viaţa noastră (s); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,25 Vremea de acasă; 171,30 Dragoste şi putere; 118,20 Acasă la bunica; 18,30 Renzo şi Adriana; 19,25 Vremea de acasă; 19,30 Lanţurile iubirii; 20,20 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic; 21,30 Sînge din sîngele meu; 22,30 Cinemateca de acasă: Barul „Titanic” (Iugoslavia ’79).TELET7 7’00 Ştiri; 7-10B u n ăTl / C ă d i m i n e a ţ a ,

România; 9,00Lou Grant (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,10 Secţia .de poliţie (r); 12,00 Linia întîi’(r); 13,00 Iţi mai aduci aminte, doamnă? (r); 14,00 Medici la datorie; 15,00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Lou Grant (s); 19,00 Secţia de poliţie (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Documentar;21.00 Dintre sute de ziare;22.00 Lumea în „Clipa 2000”; 23,20 Tentaţii; 0,00 Ştiri; 0,20 Medici la datorie (r); 1,00 Secţia de poliţie (r); 1,45 Teleshopping; 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Lumea în „Clipa 2000" (r); 4,30 Derrick (r); 5,45 O singură viaţă (s/r);6.30 Concert; ’ 7,35 Teleshopping.*?■>«FS 6,00 Videotext;. 21,00 Dedicaţii0fer«ntri deschlsi spre lume! muzicale - muzică;21.30 Videotext; 3,00 închiderea programului.Redacţia nu iţi asuma responsabili

lalea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

V in e ri, 24 se p te m b rie

6:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06:20 Agenda z i le i , 06:25, 06:40 A zi despre ie ri (ş tir i pe scurt), 06:55 Prima ştire,

‘ ' ' 07:00-10:00 PRIMUL SALUT, 08:00,09:00,10:00,13:00,

P atru la de se rv ic iu . 9,20, 9,50,10,20,10,50,11,20,11,50,12,20, 12,55 - B u le tin ru tie r; 9,30 R evis ta p rese i, 10,05 P unc tu l devedere-, 12,59 Declaraţia zilef, 13,20 -14,00 Ca fă concert, 15,00- 20,00 P rob Noblem: 15,15 P u n c t de vedere: 16,00-17,00 Votaţi! Radio Transilvan ia: 17,05 B B C Education Program m es, 19,05

14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 07:50,08:50 Horoscop, 07:20 Revista p rese i loca le , 07:35,16:40 Plus (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD S pori (Cătălin Berindean).09:20,15:20 Cemaicredelumea, 09:40 Programul cinem atografelor, 11:00-13:00 M ESAJ FM, 10:20 Revista prese i centra le , 10:40 In sănătatea dum neavoastră (CristinaStihi), 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:20 Agenda spectacole lor 14:40 Ziua în cîteva vorbe. 16:20 Vacanţa FM , 18:00 -19:00 Retransmisie RADIO EUROPA UBERĂ, 19:00-21:00 CUIUL L UI PEPELEA (Tudor Runcanu), 21:00 Retrospectiva ş t ir i lo r zilei.

V in e ri, 24 s e p te m b rie 5:00-8:00 B ună d im inea ţa ; 8:00-11:00 Pauzele de

n d it d im in e a ţă ; 11 :00-19:00 C o n ta c t FM ; 19:007HTÂCT 22:00 Seara la C lu j; 22:00-5:00 Vineri nu m i-e

som n.V in e ri, 24 se p te m b rie

ş t ir i : 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.

Ş tir i B B C : 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6:30-9:00 T T ra n s ilv a n ia M a t in a l. 6 ,4 5 , 7 ,20 , 8 ,2 0 -

H oroscope in iţa : 8,30 L in iu ţa de d ia log, 9,00-15.00

D ecla ra ţia z ile i, 20,00-21,00 Fono teca de s u fle t ; 21,30-23,00 Taxi M uzic : 23,00-01,00 P o s t Factum ; 01,00-06,00 M usic Non Stop.

V ineri, 24 sep tem brieŞ tiri: 8 ,10 , 12 ,14 ,17 ,19 , 2 0 ,6-

i l a d i o S o n i e 10 "Cafeaua de servic iu"(m axim a fm «*.» /■•«* zilei, programul zilei la Radio Sonic,

m eteo, horoscop , in fo rm a ţii u tile , program e TV ,agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Z iua In am iaza m are": Urechile ciulite (comentariul zilei), Basca cu b re te le , M ondo-sport, G ura lum ii, S u rp lus , Ştiri externe, concursuri. 14-15 "N o u tă ţi la R ad io S o n ic " (noutăţi muzicale, c o n c u rs . 15 -1 7 " M c S o n ic " (d e d ic a ţii m u z ica le cu p rem ii McDonald's). 17-19 P o lison ic (caleidoscop, informaţii, concursuri). 19-20 "G reates t H its ” (muzică oldies). 20-24 "Top Sonic Boom ".

Vineri, 24 septem brie6,00 B ună dimineaţa - Un

t*>----------- , ” "V% program matinal de informaţii,( R A D I O C L U J J jfa c tu a lită ţi şi muzică prezentat

ais - r i n a n a Kanya. 8 ,00

t r a n s ilv a n . 12,15 R ub rica M ic r o fo n u l a s c u ltă to r u lu i problemele dvs juridice se pot rezolva sunînd la 42.00.31/064 - Redactor Cristian Zoicaş. 13,00 R a d io ju rn a l Radio Rom ânia A c tu a lită ţ i. 13,15 Para le le m uzica le. 13,50 B u le tin de ş tir i.16.00 Em isiunea in lim ba m aghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan H orea , 18.20 C r o c h iu r i m u z ic a le -Jazz . R edacto r C on s ta n tin C o lohon .19,00 R a d io ju rn a l R ad io R om â n ia A ctua lită ţi. 19,15 Cruda realitate. Realizator Florin Zaharescu. 20,05-21,50 Top 20+1. Muzică uşoară. Prezintă Marius Merca.21.00 Ş tiri. 21,50 Ştiri. 21,58 înch ide rea p rog ram u lu i.

d o IoanaE m is iunea în lim ba m aghiară. 10,00 R a d io c ircu it p rin ţară. Dela Radio Cluj prezintă Dan Moşoiu. 11,00-13,00 Tranzit -amprenta realităţii. Redactori: Anca Bota &Cristian Zoicaş. 12,00 R adiojurnal

RENAŞTEREAV ineri, 24 septem brie

6.00 Ceasurile d im ineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 10.05 S fin ţii P ărin ţi, con tem poran ii n o ş tr i: 10.30 D eis is - emisiune de artă creştină; 11.30 V rem e trece, vrem e v ine - antologia poeziei religioase; 12.00 Z ia riş ti la m ic ro fon : 12.30 B izantion (r); 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 18.05 Social: 19.30 B izan tion (r); 20.30 P ăhăre lu l cu n ec ta r - emisiune pentm copii; 21.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 21.05 D edica ţii de m uzică popu la ră : 23.00 L in iş tea n o p ţ ii - program muzical.

CABINET MEDICAL ONCOlŞ” CLUJ-NAPOCA,

str. PROF CIORTEA rrr.g (cartier Grigorescu)

CONSULTAT!!: i ,

Prof.dr. LUCIAN LAZ(Ginecologie, Chirurgie,

L, Mi: 15-18; Ma, J:Dr. VALENTIN POPESClj

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J: 1430-16; V: 15.,,

S: 9 -11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(U ro lo g ie )

L, Mi: 18-20; M a .J ir;V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionar a cabinetului

^ P O L IC L IN IC A "

IN T E R SE R V ISA Nstr. Pascal)' nr.5, cart. Gheorghsni

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NE*. LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN). LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ECOCSţ. FIE ♦ ALERGOLOGID ♦ DERALATOtO- GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ ONE- COLOCIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACLTUNCTIliRADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOP1E DIGESTIÎA GASTROENTEROLOGIE Eleetroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingofraî pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imuaoliji Parazitologie Determinare Rh - Tott sarcină - Antigen HBS - Elisi Ini Examinări citologice pentra deplini cancerului de col uterin - Investigaţii|tnin sterilitatea feminină $i masculina) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7-21 . Medic dc gardă: orele 21-7- Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63.

s . c D e n t a l R O V A

S O C O L O V

| Calea Moţilor 106, apJ\ T ra ta m e n te stomatologic*

com plexe:O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implant:)

P ro g ra m ări la tel.: 43002? Z ilnic o ra r 9-19

sîmbătă 10-13

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALM® Dr. ANGELA CĂLUGĂRG

S tr . P ra h o v e i nr. 11(lîngă biserica Bob)

L , M i, V -17-20 S - 8-12. I

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.1^J

ALIANŢA ANTISOTCIDUkl _ I F E L I N E L >— --- Sufletul nostru iadispoz*!1*

dumneavoastră. Tele V de noapte, telefonul vig* • j

1 9 1 6 4 7

G a rd ă dc noapte, orele 20f

Linia telefonică dc intervenţie in® şi prevenţie a suicidului ifliM «LAItORATlML DE MIOTAli CLUJ stă la disperi!^dc luni pînă vineri,-între oreleielurill11Vă aşteptăm ap n u m ă ru l 186864.

8 R »Sîmbătă, 25 septembrie

700 Matinal Naţional; 9,00 Mica sirenă [Ha'); 9,30 Tin-Tin (d.a.); 10,00 Cartea de oldo'r; 10,30 Vă place filmul? Războiul stelelor; 11,00 Art-Mania; 12,00 Tenis Cupa pavis; 14,30 Miss Unica; 16,10 Adevărul despre femei (s); 17,10 Teleenciclopedia; 0 5 Farmece (s); 18,45 Sarabanda; 19,30 gg’pal; Carol şi compania; 20,00 Jurnal. Hieteo. Sport; 20,30 Surprize, Surprize; 22,30 pr Quinn (s); 23,20 Jurnal; 23,25 Săptămîna sportivă; 23,50 Film: Florile morţii (SUA

Duminică, 26 septembrie7,00 Ceasul deşteptător.... cu Caria Tompea; 8,00 Universul credinţei; 9,00 Ursuleţul Winnie (d.a.); 9,30 Kiki Riki Miki...;11,00 Viaţa satului; 12,00 Tenis Cupa Davis;14.30 7 zile în România; 15,15 Acum, poţi afla...; 15,40 Lumea bărbaţilor (s); 16,05 Auto Show - Piaţa auto în România; 16,55 glankenese (s); 17,45 Trupa de şoc. Invitat grupul Compact; 18,10 Spectacolul lumii (do);18,40 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc;18.45 Sarabanda; 19,30 21 (div.). Prezintă Ştefan Bănică jr; 20,00 Jurnal. Sport. Meteo;20.30 Duminica sportivă; 20,45 Zodia VIP;21.45 Film: Minciuni adevărate (SUA 1994); 0,00 Jurnal; 0,20 Press Club.

tvr®Sîmbătă, 25 septembrie

7.00 Lumiere şi Compania (do); 7,15 La izvorul dorului...; 8,00 Jo Privat (do, p.l); 8,30 Sailor Moon (d/r); 9,00 Bzz; 10,35 Toate pînzele sus!; 11,30 Pas cu pas; 12,30 TVR Timişoara; 14,00 In spiritul' legii; 14,55 Wdeoclipuri; 15,05 Documente culturale; Cheia viselor (Franţa 1998); 16,00 Obsesia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Cine? Unde? Cum? De ce?; 17,35 S.O.S. la capătul taii!; 18,00 Serial de călătorii; 18,55 RetroIV. Haz cu Stela şi Bănică, de pe vremea lolşevicăl; 19,55 Teatrul Naţional de Bleviziune prezintă: „Idolul şi Ion Anapoda” [fe G.M.Zamfirescu; 22,05 Fotbal' Meci din Campionatul Spaniei; 23,55 Panoramic Jazz; 0,35 TVM. Mesager.

Duminică, 26 septembrie7.00 Pe culmile curajului (r); 8,00 Jo Privat (Io, p.ll); 8,30 Miracol. Meteorele; 9,00 Născuţi prtintre animale sălbatice (do, p.lll);9.30 Arca lui Noe; 10,30 Integrale; 11,20 TVR laşi; 13,20 Ştirile.:. XXL pentru copii şi tineret;13,50 în spiritul legii (s); 14,45 Videoclipuri de... toamnă; 15,00 Tom Jones (s); 15,50 Un cîntec, o glumă...; 16,00 Obsesia (s);16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Alo, tu alegi!;18.30 Poveşti de duminică: Frumoasa adormită (III); 19,05 Timpul trecut (do); 19,55 Un secol de cinema (do); 20,40 Retrospectiva Premiilor APTR '93: 22,40 Sportmania; 22,45 Film: Intrusul (SUA 1993); 0,35 TVM. Mesager.

RADIO CLUJSîmbătă, 25 septembrie6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu

‘"formaţii, actualităţi şi muzică, realizată de “an Horea. 8,00 Em isiu n ea în limba Jaghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 «esam deschide-te. Emisiune pentru copii. JţSa'ntă Ella Dâmbean. 11,00-13,00 Fotbal ;lv B - transmisiune directă. 13,00 'tdiojurnal B u cu reşti. 13,15 Lumea plicii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 fisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. W5 Internet. Redactori: Stela Maria Rareş fSergiu Alex. 19,00 Radiojurnal Radio jnţânia Actualităţi. 19,15 Din grădina cu V/ multe, cîntece şi jocuri populare, muzică ■fPularâ la cererea ascultătorilor. Prezintă elu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea

gramului.Duminică, 26 septembrie a,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt şi dor.

J'câ populară. Prezintă Gelu Furdui. 9,15 Pdrăfor/7 gliei transilvane. Emisiunea toatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată j; Publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Ştiri. j -13 ,0 0 Radioduminica. Emisiune de î/ferment. Redactor Comei Udrea & Fiorin Meanu. 1 3 ,0 0 Radiojurnal Radio România lealităţi; 13,15 Diligenta de Bizanţ. Muzică14,00 Emisiunea in limba maghiară.

, 0 Ştiri. 18,05 B reloc. Divertisment ţ.Jntăt de Anca Mureşan. 19,00 . *0jurnal Radio România Actualităţi. S,'l5-20,00 Focul sacru. Redactor: Lucia C a Sevianu- 20,00 Din grădina cu flori t ;e- Dedicaţii de muzică populară, prezintă C.uta Aroii Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 ./'berea programului.

<„ ■■

Sîmbătă, 25 septembrie7.00 Secolul XX; 8,00 Fir întins; 8,20

Desene animate; 9,00 Morsele, giganţii gheţii;10.00 Casa de piatră; 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Orient Expres (talkshow); 13,00 Cu Ţopescu de la A la infinit (mag.); 16,00 Fotbal Divizia A; 18,00 Elena, viaţa mea (s);19.00 Observator; 20,15 Fotbal Divizia A Ursus; 22,30 Observator; 23,00 Film: Legenda lui Billie Jean (SUA 1985); 0,40 Anatomia unei crime (SUA 1959); 3,10 Puterea banilor (s); 4,10 Secolul XX - Fame (do/r); 5,00 Elena, viaţa mea (s/r); 6,00 Tooth Walker (do).

Duminică, 26 septembrie7.00 Secolul XX (do); 8,00 Spiritualitate şi

credinţă; 9,00 Desene animate; 10,00 Godzilla (d.a.); 11,00 Teo şi Mircea Şou; 13,00. Duminica în familie (mag.); 16,00 Fotbal Divizia A Ursus; 18,00 Elena, viaţa mea (s); 19,00 Observator; 20,00TeleEurobingo Show; 22,30 Meciul meciurilor; 0,30 O şansă pentru fiecare (talkshow); 3,30 Roata de rezervă (r); 4,00 Fir întins (r); 4,30 Casa de piatră (r); 5,00 Elena, viaţa mea (r);6.00 Credinţa şi viaţa (r).

T E L IT / ' " - / / ; * * ----

. l / c t c x z -

Sîmbătă, 25 septembrie8.00 Ştiri; 8,15 Dintre sute de ziare (r);

9.00 Ţara spiriduşilor; 10,10 Tentaţii (r); 11,00 Antistatic; 11,40 Lumea în „Clipa 2000" (r); ■13.00 Studioul Tudor Vornicu; 17,00 Celebritate (s); 18,00 Rendez-vous la Tele 7; 19,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Actualitatea Tete 7; 20,35 Globetrotter; 21,20 Film: Incidentul (SUA 1967); 23,00 Magazinul de sîmbătă seara; 0,00 Ştiri; 0,15 Magazinul de sîmbătă seara (continuare); 1,00 Actualitatea Tele 7 (r); 1,15 Rendez-vous la Tele 7 (r); 2,00 Dincolo de anul 2000 (r);3.00 Studioul Tudor Vornicu /r); 7,35 Teleshopping.3-* Duminică, 26 septembrie8.00 Ştiri; 8,20 Ţara spiriduşilor; 9,30 Film:

Incidentul (r); 11,00 Globetrotter (r); 12,00 Cîntecul şi casa lui; 13,00 Ora unu a venit;15.00 Drumuri printre amintiri; 15,30 Cutia muzicală; 16,00 Celebritate (s); 17,00 Forţa destinului; 18,00 Portretul unui artist; 18,55 Pariu Trio; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do);20.00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Documentar;21.00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariu Trio;21,40 Loto; 21,45 Film; Christiane F (Germania ’82); 0,00 Ştiri; 0,15 Gala Tele 7;1.00 Ora unu a venit (r); 3,00 Actualitatea Tele 7; 3,45 Portretul unui artist (r): 4,45 Forţa destinului (r); 5,45 Cutia muzicală (r);6,15 Clipuri muzicale; 6,35 Teleshopping.

R a d io S o n icFM 68,0 MHa '

Sîmbătă, 25 septembrie7-11 Cafeaua din pat (maxima zilei,

programul zilei la Radio Sonic, meteo, power- play, horoscop, programe TV, revista presei, reţeta de week-end, calendarul zilei, Prietenii omului, comentariul sâptămînii). 11-12 "Sport extrem” (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music” (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui ion”: muzică, lansări artişti (R. Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire”. 18-20 ”Slow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin" (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Duminică, 26 septembrie7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo,'

power-play, horoscop, reţeta de week-end, calendarul zilei). 11-13 "Astromagazin". 13-14 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 ”... şi muzica”; 14-19 "Top Sonic Boom", r. 19-20 "Sonic sport" (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 "La limita exasperării”. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu). J

U N IP L U S R a d ioSîmbătă, 25 septembrie

Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de week-end; 12,00-13,00 Pop-plus; 15,00-22,00 Program m uzical;22.00-23,00 Ritmuri fierbinţi cu RONA;23.00-6,00 PARTY.

Duminică, 26-septembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa; 10,00-14.00 Sindrofia de week-end; 15,00-22,00 Program muzical; 22,00-6,00 PARTY.

C f * ' , -

Sîmbătă, 25 septembrie7.00 Emisiune pentru copii; 12,00 Sport Magazin; 13,00 Motor Plus; 13,30 Apel de urgenţă (r); 14,00 Real TV (r); 14,30 Dosarele Y (r); 15,00 Comisarul Rex (r);

16.00 Telenovelă; 17,00 Nadine Show; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Popular; 21,00 Fiim artistic;22,45 Focus Plus - emisiune de ştiri; 23,00 Show-ul de noapte; 1,00 Film artistic; 2,30 Focus Plus (r).

Duminică, 26 septembrie7.00 Emisiune pentru copii; 11,00 Duminica la prînz; 12,00 Vacanţă a la Petrişor; 12,30 Românie, Românie... - retrospectivă; 13,30 Emisiune de folclor;14.00 Cinemagia; 14,30 Film artistic; 16,00 Telenovelă; 17,00 Sitcom; 17,30 Chic; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Miniserie;20,15 Film artistic; 22,15 Focus Plus; 22,45 Revista presei; 23,00 Film artistic; 1,00 Focus Plus (r); 1,30 Cinemagia (r).

Sîmbătă, 25 septembrie6.00 Nimic personal; 6,50 Acasă la bunica (r); 7,00 Renzo şi Adriana (r); 7,50 Preciosa (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s/r); 10,05 Lanţul iubirii (s/r); 11,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,10 Sînge din sîngele meu (s/r); 13,00 Cinemateca de acasă: Vremea ţiganilor (r); 14,15 Maria (s);15.00 Viaţa noastră (s); 16,00 Preciosa (s);17.00 Căsuţa poveştilor; 17,55 Vremea de acasă; 18,00 Fotbal Premier League - Anglia;19,50 Căsuţa poveştilor; 20,00 Floare de aur (s); 20,50 Micuţele doamne (s); 21,50 Sînge din sîngele meu; 22,40 Vremea de acasă;22,45 Film; Supradoză mortală (Anglia 1992).

Duminică, 26 septembrie6.00 Nimic personal (s); 7,00 Floare de aur (r); 7,50 Preciosa (s/r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s); 10,05

Micuţele doamne (r); 11,00 Acasă la Gheorghe Răcaru cu Ruxandra Sâraru; 11,30 Doctorul casei; 12,00 Sînge din sîngele meu (s/r); 12,45 Film; Supradoză mortală (r); 12,45 Jackie Collins: Hollywood; 15,15 Viaţa noastră (s); 16,05 Preciosa (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,50 Vremea de acasă; 17,55 Fotbal Premier League - Anglia; 19,50 Căsuţa poveştilor; 20,00 Floare de aur (s); 20,50 Micuţele doamne (s); 21,50 Sînge din sîngele meu; 22,40 Vremea de acasă; 22,45 Cinemateca de acasă: Destine (SUA 1986, p.lll).

Sîmbătă, 25 septembrie Ştiri BBC: 8:00-8:30, 14:00-14:30,

18:00-18:30. 8:30-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 10:00-11:00 Country Club. 11:00- 13:00 W eek-end sportiv. 13:00-14:00 Muzlcorama (r). 14:30-17:00 Week-end cu Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania. 19:00-20:00 Vechi şi nou. 20:00-21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30-6:00 Music non-stop.

Duminică, 26 septembrie Ştiri BBC: 8:00-8:30, 11 :0 0 -11:15 , 14:00-

14:30, 18:00-18:30, 21:00-21:30. 8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura Albastră.10:00-11:00 Top şi-aşa - Claudia Palfi. 11:15 -13:00 La sfîrşit de săpţămînă. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez- Vous duminical - Anamaria & Selma. 16:00- 17:00 Country Club - Mărincaş. 17:00-18:00 E bine şi-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non-Stop.

■ I ...... ; . rSîmbătă, 25 septembrie

„ .0* Primul salut 8:00-11:00; Ştiri:T7ĂPA1 8:00' 10;00’ 13;00' 15:00-; KeUsfa \Y-D\ri\ p resej 8:20; Horoscop 8:50, 9:50; A gen da de w e e k e n d 8:40; P rogram ul cinematografelor. 9:20; Muzica 11:00-14:00; Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe terasă de ta trei la şasă; 15:00-18,00; Romanian Top 100 Singles Airplay (Cristi Santu): 19:00 -21:00; Retrospectiva ştirilor zilei: 22:00.

Duminică, 26 septembrie Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 9:00, 10:00,

13:00; Agenda de weekend: 8:20; Horoscop: 8:50, 9:50; Program ul cinematografelor. 9:20; Atenţie, urmează staţia cultura! (Vasile Emu): 9:40; CD Country (Dan Creta) 11:00- 13:00; M iracolu l s u n e te lo r (Cristian Mureşan):14:00-16:00; Divertis Serpentine: 16,20; Romanian Top 100 Singles Airplay (Cristi Santu): 17:00 -19:00; Retrospectiva ştirilor zilei: 21:00.

Sîmbătă, 25 septembrie7 00 Aventurile lui Papirus; 9,00 Povestiri

din Marea Sudului (s); 10,00 Lois şi Ciarck (s); 11,00 Promotor; 11,30 www.apropo.ro;12.00 Profesiunea mea, cultura; 12,55 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Generaţia Pro; 17,30 ProFashion (mag.); 18,00 Super Bingo; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Nisipurile albe (SUA 1992); 22,00 OZ - închisoarea federală (s); 22,55 Ştirile Pro TV/ Ştiri sportive; 23,00 Colombo: Marile decepţii (SUA ’89); 0,30 Amor cu bucluc (serial erotic);1.00 ProMotor (r); 1,30 Buffy, spaima vampirilor (r); 2,30 Cine-i şeful?; 3,00 Acapulco Heat (s); 3,45 Nisipuri albe (r).

Duminică, 26 septembrie7,00 Family Guy (d.a.); 7,20 Mot (d.a.);

7,40 Regele Arthur (d.a.); 8,00 Canon Aventurierul (d.a.); 8,30 Tom şi Jerry (d.a.);9.00 Super Abracadabra; 9,30 Lassie II (s);11.00 Destine celebre (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,25 O propoziţie pe zi - retrospectiva sâptămînii;13,30 Te uiţi şi cîştigil; 18,30 Beverly Hills (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Cupidon (s);21.00 Film: Cei doi Jake (SUA ’90); 23,00 Procesul etapei; 0,30 Magazin Liga Campionilor; 1,30 Amor cu bucluc (s); 2,00 Echipa Mobilă (r); 2,30 Cine-i şeful?; 3,00 Acapulco Heat (s); 4,00 Cupidon (r); 4,45 Beverly Hills (r); 5,30 Nano (s).

0 fereastră deschisă spre lumel

• Sîmbătă, 25 septembrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.Duminică, 26 septembrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Sîm bătă, 25 septem brie 5 :0 0 -8 :0 0 Bună

dimineaţa! 8.00-11:00 Super week-end (meteo, revista presei locale - 8:08; actualitatea locală, recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală - 10:20 Revista presei locale- 9:08, horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:40, sport - 9:40, horoscop -9:50). 11:00- 19:00 Contact FM. 12:00 - 12:55 Contact politic - Roxana Niculescu Costei. 13:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu. 16:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-5:00 Pînă mîine dimineaţă- realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

Duminică, 26 sep tem brie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Super

week-end (meteo - 8:08, recomandări TV - 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10:20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor - realizator Răzvan Mugurescu; 12:00 Hit - interviu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 Seara la Cluj. 21:00-22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport-Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5:00 Discontact.

Sîm bătă, 25 sep tem brie6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea

- buletin de ştiri; 1 0 .0 5 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Mersul pe valuri;11.00 Cărări de taină - emisiune de folclor;11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la microfon;12.30 Musica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Departamentul social; 19.30 Musica sacra;20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţiţ de muzică populară; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

Duminică, 26 sep tem brie6.00 Program special de duminică; 10.00 Sfînta Liturghie în direct de la Catedrala

Ortodoxă; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri;13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri;18.05 Atelier biblic; 18.30 Clasica; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii;21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Muzică populară; 23.00 în direct cu ascultătorii;24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

:■ - y " '

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte to m iz a te d e a g ^

ROMPRES şi MEDlAfi\

:ş~~'

R U S If i IN S T IT U IE O B L O C fiD Ă H I U T f l R f i ÎM P O T R IV A C E C E N IE I

în timp ce premierul Vladimir Puţin şi-a intensificat ofensiva pentru a riposta împotriva celor care se fac vinovaţi, în opinia sa, de atentatele cu bombe soldate cu moartea a 300 de persoane la Moscova şi în sudul ţării, trupele ruse s-au comasat în mare număr de-a lungul frontierei cu Cecenia, pe o lungime de 650 km. Potrivit lui Puţin, forţele ruse au primit ordinul de a-şi continua bombardamentele, pentru a supune Cecenia unei adevărate blocade militare.în cadrul unui interviu acordat televiziunii de

stat, dl Puţin a minimalizat acordurile de pace fragile încheiate la sfîrşitui războiului ruso-cecen din perioada 1994-1996, afirmînd că nu au putere legală. Afirmaţiile sale au evidenţiat perspectiva unei ample ofensive militare ruse. în opinia şa, retragerea militarilor ruşi din Cecenia în 1996 constituie o eroare gravă, care se află la originea anarhiei ce domneşte astăzi în această republică în care Guvernul oficial nu controlează decît o mică parte din teritoriu. Premierul rus nu s-a pronunţat pentru revizuirea acordurilor de pace. Aceste acorduri, care lasă în suspensie pentru o perioadă de cinci ani statutul Ceceniei, prevăd acordarea de către Moscova a unui ajutor economic în vederea reconstrucţiei, plata pensiilor şi acordarea de pensii unor cetăţeni ceceni. - Premierul rus a făcut totodată apel la unitate pentru a combate terorismul şi a declarat că recentele atentate cu bombe sînt în mod clar legate de tulburările din Caucazul de Nord.Intr-un interviu acordat săptămînă trecută

cotidianului francez "Le Monde", preşedintele cecen Aslan Mashadov, care a respins orice supoziţie privind implicarea Guvernului său în recentele atentate teroriste, a declarat că Rusia însăşi le-a provocat şi a criticat Moscova pentru faptul că nu a reuşit să respecte acordurile de pace. La rîndul său, liderul rebel cecen Şamil Basaiev a afirmat, tot cu ocazia unui interviu, că actuala campanie teroristă este riposta la bombardamentele anterioare ale Rusiei In Daghestan.Agenţiile de presă ruse au informat asupra

deplasării unor contingente ruse în apropierea frontierei vestice dintre Cecenia şi Inguşeţia. Potrivit Armatei ruse, un număr de 30.000 de militari federali dotaţi cu blindate şi artilerie au fost comasaţi de-a lungul frontierei dintre Daghestan şi Cecenia. în opinia unor oficialităţi militare, ultimele lovituri aeriene au împiedicat o invazie terestră din Cecenia spre Daghestan, pusă la cale de rebelii islamişti.Se pare că actuala deplasare a unui număr

sporit de militari reflectă obiectivul afirmat de dl Puţin săptămînă trecută de a izola Cecenia de Rusia prin instituirea urfui control sporit la frontiere -şi a unei forme de “carantină" economică. Acest plan de izolare va fi perfectat şi prin încheierea unor acorduri cu unele republici din Caucaz, îndeosebi cu Georgia, care are o porţiune scurtă de frontieră cu Cecenia.Şi Cecenia face pregătiri de război. Şamil

Basaiev a anunţat înfiinţarea unui detaşament de 300-400 de combatanţi "gata sâ îşi dea viaţa - pentru credinţa musulmană”. Potrivit serviciilor de informaţii ruse, omul de afaceri de origine saudită Osşama Ben Laden, bănuit că ar finanţa terorismul islamist, se pregăteşte să trimită pînă la sfîrşitui lunii septembrie circa o sută de combatanţi proveniţi din tabăra de instruire islamistă din Baar-2 din Afganistan şi circa 50 de mercenari din tabăra Bin al-Ansaradion din Pakistan, pentru a întări rîndurile rebelilor ceceni.La 19 septembrie premierul rus a declarat în

interviul televizat că rebelii sînt finanţaţi de interese străine. "Scopul este simplu, în primul rînd economic: preluarea controlului asupra resurselor minerale din această regiune a Rusiei", a afirmat el. Potrivit şefului luptei antiteroriste din cadrul Biroului Federal de Securitate (FSB, fost KGB), statele străine presupuse a fi implicate nu îi finanţează direct pe islamişti, “dar unele persoane care deţin funcţii înalte din aceste state” trag sforile pentru sprijinirea rebelilor ceceni. La 18 septembrie, o oficialitate din cadrul FSB din Daghestan a afirmat că islamiştii ar primi fonduri din "Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Siria şi din partea unor organizaţii radicale islamiste din Pakistan, Turcia şi Afganistan".

MISIUNEA OSCE DIN CHIŞINĂU;P R E Z E N T A U N O R C A N T I T Ă T I U R I A Ş E Uf

A R M A M E N T I N T R A N S N I S T R I A - U N P E R I C O t G R A V P E N T R U S E C U R I T A T E A T U T U R Q q

S T A T E L O R D I N R E G I U | ("7Radio Europa Liberă) Lucinschi a declarat că o asemenea protţjnu a fost abordată la întrevederea pe cara

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) va trimite o delegaţie de experţi pentru a evalua costurile unei evacuări a armamentului rus din Transnistria. Misiunea OSCE de la Chişinău a anunţat sosirea, în viitorul apropiat, a unei delegaţii alcătuite din experţi militari reprezentînd 10 state donatoare, dispuse să sprijine financiar şi logistic evacuarea şi casarea arsenalului militar al fostei Armate a 4-a ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.După cum a declarat generalul de brigadă Roman Hormoza, membru al Misiunii OSCE de la Chişinău, delegaţia acestor ţări (între care se numără SUA, Franţa, Germania, Olanda, Norvegia şi Danemarca) preconizează să viziteze Transnistria pentru a evalua cantităţile de armament, costurile evacuării şi detonării muniţiei netransportabile (evacuarea urmează a fi încheiată pînă la apropiatul summit al OSCE din luna noiembrie a.c.). Misiunea OSCE de la Chişinău, a mai declarat generalul Roman Flormozan, este îngrijorată de prezenţa în stînga Nistrului a unor cantităţi enorme de armament, reprezentînd un pericol grav pentru securitatea tuturor statelor din regiune.Potrivit sursei citate, Federaţia Rusă a propus să evacueze armamentul depozitat în Transnistria într-un interval de cinci ani, însă experţii Misiunii OSCE consideră că acţiunea se poate finaliza într-un termen mult mai scurt. După cum a informat Agenţia Basa Press, citind surse bine informate din guvern, cu prilejul recentei vizite a preşedintelui Petru Lucinschi la Moscova, ministrul rus al Apărării a propus părţii moldovene să accepte transformarea Grupului’ operativ de trupe ruse dislocat în Transnistria în bază militară. Propunerea, prezentată de şeful Cartierului general al Armatei ruse, Anatoli Kvaşnin, a fost respinsă de omologul său moldovean, Ion CoropceanU. Acesta din urmă a reamintit că Legea fundamentală a Republicii Moldova interzice staţionarea bazelor militare străine pe teritoriul ţării. De menţionatxâ preşedintele Petru

avut-o cu premierul Vladimir Puţin, cu oc vizitei sale la Moscova. Totuşi, aceste dec.. au provocat o reacţie promptă din partea multor lideri politici şi parlamentari, care au as critici vehemente propunerii oficialităţilor Astfel, preşedintele coaliţiei majoritare Parlament, Alexandru Moşanu, a declarat doreşte de mult timp să transforme trupele sae dislocate în prezent în regiunea de est a Repeb Moldova, în baza militară. Această propunere poate fi însă acceptată, deoarece ar influe negativ progresele democratice din zonă şi-, primul rînd, ar susţine, în continuare, regina anticonstituţional de la Tiraspol. Recent, administraţiei transnistrene, Igor Smimov, s.a deplasat la Moscova pentru a discuta cu premier;' Vladimir Puţin problema partajării patrimoniu militar rusesc din Transnistria, fără participarea Republicii Moldova, în acest mod punîndu-s» j, aplicare un acord semnat, în luna martie 1998, Odessa, de către Igor Smimov şi/fostul premier rus Viktor Cernomîrdin. Deocamdată, nu se şt* dacă această întrevedere a avut loc, dat frid programul încărcat a lui Vladimir Puţin, datorita evenimentelor din Daghestan. în cadrul une: conferinţe de presă, şeful Misiunii OSCE de fe Chişinău şi-a exprimat speranţa că negoderite regiunii transnistrene şi evacuarea arsenalului militar din Transnistria vor cunoaşte un program important în această toamnă. Sînt sigur că acordurile privind retragerea armamentului şi a trupelor vor fi realizate. Nu pot spune exact cinj anume, dar aceasta va avea loc cu siguranţă", a declarat şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova. Cît priveşte posibilitatea transform» acestor trupe şi arme în bază militară, şeti Misiunii OSCE în Republica Moldova a dedări că această problemă, dacă s-ar pune, este una de ordin bilateral, ce priveşte Republica Moldova şi Federaţia Rusă. El a ţinut însă, să menţiore decizia Reuniunii OSCE de la Lisabona ’privrt retragerea imediată, totală şi ordonată a tmpeix

ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

C O N SID ER EN TELE G E 0P 0L IT IC E ALE A G R E S IU N II NATO ÎM P O T R IV A IUG O SLAVIE I

(Taniug) 1

Din punct de vedere geopolitic, “pe tabla de şah" balcanică, RF Iugoslavia are o poziţie centrală şi este ţara cea mai atractivă din cauza potenţialelor sale de producţie şi consum, scrie într-un comentariu revista "Area”, organul Alianţei Naţionale din Italia, care - împreună cu alte partide de opoziţie din aşanumitul "Pol al Libertăţii", de centru dreapta - s-a făcut remarcată prin sprijinirea agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei.în ultimul său număr, revista Alianţei

Naţionale prezintă într-o cu totul altă lumină agresiunea brutală a NATO împotriva Iugoslaviei. în textul intitulat ‘Pactul privind in(stabilitatea) Balcanilor", "Area" subliniază că observatorilor atenţi ai reuniunii “mai marilor” occidentali de la Sarajevo (consacrată promovării aşa-numitului Pact de stabilitate pentru reacţia Balcanilor) nu le-a putut scăpa golul imens şi paradoxal creat acolo tocmai prin absenţa Iugoslaviei. Excluderea ' ei de la această reuniune, ca şi bombardamentele NATO, au fost deja decise la Washington, în timp ce europenii au avut rolul de supus cronic care nu face decît să încuviinţeze, scrie publicaţia italiană. Prin Iugoslavia trec principalele căi, reale şi potenţiale, de comunicare terestră şi fluvială, care leagă direct Europa de Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, Marea Nordului de Marea Neagră şi zona caspică, cu cele mai mari zăcăminte de petrol din lume. Prin urmare, excluderea Iugoslaviei din procesul de reconstrucţie a Balcanilor este mai mult în detrimentul Europei decît al Iugoslaviei.Se ştie deja că agresiunea NATO

împotriva Iugoslaviei avea ca scop să realizeze, prin bombardamente, ceea ce diptomaţia americană nu a reuşit să obţină prin presiuni: ocuparea

Iugoslaviei, cum se pretindea în mod făţiş în anexa Planului. B de la Rambouillet. Aici se impune întrebarea: de ce strategii de la Washington încearcă sâ cucerească un teritoriu prin şantaje economice şi mobilizarea opoziţiei interne din Serbia, o opoziţie proamericană şi finanţată de SUA. Această prietenie , este susţinută cu dolari, dar,iluzia infantilă a opoziţiei sîrbe privind “prietenia americană” a fost spulberată de bombardamente NATO, dezvăluind cu totul alte motive ale ostilităţii americane. Anume, că pentru Washington sînt mult mai importante ţelurile strategice bazate pe proprietăţi geopolitice, geoeconomice şi geostrategice ale Iugoslaviei.Obiectivul direct al strategiilor de la

Washington îl constituie Coridorul 10 în direcţia Nord-Sud, de la Budapesta, tranzitînd Belgradul, la Salonic. Aceasta este legătura cea mai scurtă, cea mai firească şi cea mai economică dintre Europa Occidentală şi sud-estul european spre Orientul Mijlociu. Este la fel de importantă şi legătura dunăreană care leagă Marea Nordului de Marea Neagră şi zona caspică. Această cale euro-asiatică, de importanţă vitală, a fost redusă drastic prin sancţiunile impuse Iugoslaviei, iar acum este practic blocată din cauza distrugerii podurilor de lîngă Novi Sad .de către bombele americane în timpul agresiunii NATO.Politica Washingtonului s-a opus de

mult dezvoltării Coridorului 10, îndeosebi proiectului de construire a conductei de petrol dintre Portut românesc Constanţa şi Trieste. Această conductă ar permite Europei aprovizionarea directă din sursele ruseşti, fără medierea americană, iar Rusiei i-ar deschide accesul nemijlocit pe piaţa îndepărtată a Europei, precum şi evitarea singurei uşi disponibile - Strîmtoarea Bosfor - ca şi a restricţiilor

de şantaj pe care le impune Turcia.La Roma şi Paris, prin intermediul

grupurilor de lobby proamericane (şi antieuropene), se fape reclamă strategiei Washingtonului şi este privilegiat Coridorul 8, care, pornind de la portul bulgar Varna, ar trebui să ducă, tranzitînd Skopje. la portul albanez Dures.La Paris, grupurile respective

prezintă doar “avantajele directe ale acestui proiect", alimentînd invidia cronică şi prost mascată antigermană, deoarece orice închidere a Coridorului 10 ar crea mari probleme Germaniei. Astfel, germanii nu se vor extinde spre sud-est, spre Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, cum vizează de mai bine de urr secol. La Roma, însă, aceleaşi grupuri mizează, pe lacune geografice ale interlocutorilor săi din Guvern, explicîndu-le că acest coridor 8 este mai realizabil şi mai profitabil, deoarece din punct de vedere geografic este mai aproape de Italia. Ca şi cum Dures s-ar afla în Italia. Dovezi ale acestei teorii au apărut, purtînd semnăturile “experţilor" guvernamentali anonimi, în paginile revistei "Limes".Ruta Constanţa-Trieste străbate

Cîmpia Panonică, aproape fără nici un fel de obstacole naturale. Această rută dispune deja de o reţea de sisteme locale de conducte şi rafinării de petrol. Ele nu trebuie decît conectate.în lumina strategiei antieuropene,

este clar că pentru economia Italiei are o importanţă vitală deschiderea şi dezvoltarea Coridorului 10 în direcţia Marea Neagră-Marea Adriatică. Această perspectivă necesită ca Guvernul din Belgrad să reziste în continuare presiunilor americane, apărînd astfel interesele care nu sînt numai iugoslave, ci în primul rînd europene. Desigur, aceasta presupune ajutor din partea Europei spre binele europenilor, conchide revista Area.

R A U F D E N K T A Ş :

y m M w m r n M r nCutremurele care au lovit Turcia şi

Grecia au creat o atmosferă constructivă chiar şi pentru cei doi eterni adversari, care continuă sâ fie divizaţi în toate problemele, începînd cu problema Ciprului, insulă divizată din 1974. Preşedintele autoprodamatei republici turco-cipriote, Rauf Denktaş, aflat în vizită la Atena, a acceptat să răspundă la întrebările ziarului "Corriere della Sera", exprimîndu-şi totodată admiraţia faţă de ministrul italian de externe, Lamberto Dini, care, în opinia dlui Denktaş, merită să fie considerat unul dintre cei mai mari lideri europeni. "Merită pentru că are simţul dreptăţii şi este un om curajos, un om de stat care a recunoscut că, în Cipru, există două popoare, două democraţii separate, două administraţii şi două guverne, deşi republica noastră nu a fost recunoscută", a continuat el.

întrebare: V-aţi reîntors recent din SUA, unde aţi avut convorbiri cu re p re z e n ta n ţi ai ad m in is tra ţie i americane şi, mai ales, cu secretarul general al ONU. Ce v-a întrebat Kofi Annan?

Răspuns: Nu m-am dus acolo ca să ascult întrebările secretarului general al ONU. L-am informat pur şi simplu că nu trebuie să dea curs invitaţiei pentru .o întîlnire faţă în faţă între mine şi preşedintele greco-cipriot, Glafoos Clerides, aşa cum au cerut Consiliul de Securitate şi G-8. Şi asta pentru că între noi şi partea greco- cipriotă nu există un echilibru. Atunci cînd ne-am reunit, am intrat în sală ca egali, dar nu am mai ieşit ia fel. Greco- ciprioţii îşi fac un titlu de glorie atunci cînd spun “da" ori de cîte ori noi spunem “nu". Vi se pare constructiv?

î: Nu credeţi că, după cutremurele c a re au lov it T u rc ia ş i Grecia, îm bunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări poate avea efecte benefice şi a su p ra so lu ţionării problemei cipriote?

R: Fireşte, acest nou climat se poale dovedi constructiv, însă el nu constituie cheia soluţionării conflictului nostru. A« spus-o şi o,repet: trebuie să plecăr1 de pe o poziţie de echilibru.Pe de-o parte, nu cred câ, datorid

noului climat, Grecia va fi dispusă A recunoască că, în Cipru, există două popoare şi două democraţii, iar pe de altă parte, nu cred nici că Turcia, care conform amendamentului din 1960 este unul dintre garanţii stabilităţii ir1 Cipru, va renunţa la acest rol fn favoarea Greciei.

î: Dom nule D enktaş, să privim lucrurile în faţă. Republica greco- cipriotă este candidată la aderarea la UE şi probabil, la sfîrşitui anului, la Helsinki,' ş i Turcia va obţine acelaşi statut. Care va fi atitudinea dum neavoastră?

R: Vreau să fac o precizare: atunci cînd greco-ciprioţii au cerut să-şţ depună candidatura în vederea aderării la UE, nici nu ne-au consultat. într-un cuvînt, am fost lăsaţi la o parte, ca şi cum nici n-am fi existat.Totuşi, trebuie sâ recunosc ci

acceptarea candidaturii Turciei ar fi °veste bună.Noi, avem, totuşi, o'poziţie dară. Vom accepte .candidatura greco- ciprioţilor numai atunci cînd Turcia va fi acceptată în Uniunea Europeană, cu drepturi depline şi nu doar printre ţările candidate. în acel moment, garanţii noştri, adică Turcia şi Grecia, se vor situa pe acelaşi plan. Este clar?

terţ

s s s r " ^ }

^darna du m n eavoastră

1992 - S-a încheiat campania electorală pentm alegerilelegislative şi prezidenţiale.

l i d e f i c l u î e n i a i P U N R - î n b a r c a l u i I o n I l i e s c u

m i t v f r negru pentru partidul lui

• preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, V.R. Constantinescu (PUNR/ PAUR) - ales vicepreşedinte ai PDSR Cluj • 17 din cei 18 primari şi 10 din cei 11 viceprimari ai PUNR Cluj aparţin acum principalului partid de opoziţie, PDSR •Consiliul Judeţean Cluj al PDSR a decis ieri încheierea ultimei etape a fuziunii cu PAUR fnartidul desprins din PUNR, o dată cu plecarea lui Gheorghe Funar, şi neconstituit legai). Se apreciază că de la începerea negocierilor de fuziune, numai în judeţul Cluj s-au înscris în i>DSR peste 3.000 de noi membri, susţinători pînâ în acel moment ai PAUR..Conform raportului prezentat ^ j în plenul

Consiliului Judeţean al PDSR, 178 din cei 224 de consilieri locali şi judeţeni ai PUNR (PAUR) s-au înscris în PDSR, alături de 10 din cei 11 viceprimari PUNR (PAUR) din judeţul Cluj, 17 din cei 18 primari, respectiv 7 din cei 9 membri PUNR (PAUR) din 'Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean Cluj. In momentul de faţă, potrivit aceluiaşi raport, 10 din cei 13 membri din Consiliul Local al municipiului CIuj-Napoca aleşi pe listele PUNR (şi care au semnat adeziuni

PAUR) sînt membri ai PDSR.

n de noi posturi peniru foştii lideri PUNRCu acordul Consiliului Judeţean al PDSR,

conducerea acestui organism a fost majorată cu

încă 20 de posturi, acordate în totalitate unora din.foştii lideri ai PUNR (PAUR). Astfel, Liviu Medrea a fost ales secretar al Consiliului Judeţean al PDSR, iar Victor Romulus Constantinescu, Vasile Matei, Alexandru Moraru, Petru Litan şi Liviu Neag au fost aleşi vicepreşedinţi ai PDSR Cluj. Alături fuziunea cu PAUR, s-a discutat ieri fuziunea PDSR cu Partidul Protecţiei Sociale din România şi cu Partidul Automobiliştilor.

Precizăm că la puţină vreme după retragerea calităţii de membru al PUNR lui Gheorghe Funar, consilierii (judeţeni şi locali), viceprimarii şi

.primarii PUNR din judeţul Cluj au semnaţ liste de adeziune la Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR), devenită ulterior PAUR. Neînregistrarea legală a acestei formaţiuni politice şi înscrierea neaşteptată a lui Gheorghe Funar în PRM i-au determinat pe aceştia să se îndrepte spre alte partide.

Principala forţă politică vizată a fost însă, cu care PAUR, prin liderii săi, a încheiat un acord de fuziune.

Dragoş C. POPA

Matei Boilă dă replica ţărăniştilor:

“ N E R U Ş IN A R E!• El a fost acuzat de ţărănistul Tănase Barde de gestionarea jafului din PNŢCD CIuj-Napoca * “Cred că pot să arunce asupra noastră propria murdărie! , spune Matei Boilă • ■

Prezent recent la CIuj- Napoca, alături de vicepreşedintele Ulm Spineanu, pentru a valida sau nu alegerile pentru conducerea organizaţiei municipale CIuj-Napoca a PNŢCD, secretarul general adjunct al partidului, Tănase Barde, a declarat că vinovat pentru jaful din filiala judeţeană este şi fostul preşedinte, senatorul Matei Boilă. Reamintim câ acesta din urmă, fost preşedinte al PNŢCD Cluj, a decis, alături de fratele său, Ioan Boilă, şi de fostul premier, Victor Ciorbea, să constituie o nouă formaţiune politică, Alianţa Naţională Creştin Democrată (ANCD), ca reacţie la politica PNŢCD. Tănase Barde a spus că vinovat pentru măsluirea alegerilor municipale din PNŢCD nu este numai prefectul judeţului

Cluj, Alexandru Fărcaş, lider al organizaţiei CIuj-Napoca a partidului. “Nu este vinovat numai el. Toţi sînt vinovaţi,• evidenţa organizaţiei fiind la pămînt. Vinovat de această situaţie este Boilă şi toţi membrii organizaţiei, pentru că au acceptat situaţia creată de Boilă”, declara pentru cotidianul central “Adevărul" secretarul general adjunct al PNŢCD. “NERUŞINARE!”, a spus ieri senatorul Matei Boilă, preşedintele de onoare al ANCD; ca reacţie la acuzaţiile care i.s-au adus; “Este pur şi simplu o declaraţie neruşinată.. Sînt ridicoli şi cred că pot să arunce asupra noastră propria murdărie. Nu e altceva decît o viclenie murdară!”Senatorul Matei Boilă spune că a părăsit principalul partid de

guvemămînt, PNŢCD, şi datorită practicilor nedemocratice care caracterizau acest partid, la nivel naţional. “Cît am fost eu acolo, ca preşedinte la Cluj, nu a putut fi vorba de nereguli. Acum citesc în presă că au considerat ca membri de partid persoane care au decedat, care au trecut la ANCD sau care nu şi-au mai plătit cotizaţia de mult timp”, spune Matei Boilă. El declară câ aceste “practici absolut nedemocratice" caracterizează PNŢCD-ul nu doar la Cluj, ci în majoritatea forurilor sale de conducere. Precizăm că BCCC al PNŢCD a decis, miercuri seara, suspendarea din partid, pentru un an, a prefectului Alexandru Fărcaş.

Dragoş C. POPA

PNR Clui luptă pentru drepturile

femeilorluliana Comea, liderul PNR Cluj, a declarat ieri că filiala pe care o conduce va înainta Biroului Politic Central propuneri pentru iniţiative legislative privitoare la protecţia femeilor împotriva violenţei conjugale şi a agresiunilor sexuale la locul de muncă. Avocat de meserie, luliana Comea consideră că nu există suficiente prevederi în legislaţia românească pentru protejarea femeilor. Comea speră ca parlamentarii PNR să susţină propunerile făcute de filiala clujeană a partidului. ■ ' •Ideea de a face aceste propuneri legislative a venit conducerii PNR Cluj după publicarea unui raport UNESCO, în care România ocupă primul loc în materie de discriminare a femeilor prin diferenţieri salariale, prin acces .limitat la locuri de muncă şi prin hărţuire sexuală la serviciu.in paralel cu propunerile legislative, PNR Cluj va înainta conducerii centrale a partidului un plan pentru un program educaţional pentru contarcararea acestui gen de mentalitate.

A. M.

C a u r m a r e a r e s p i n g e r i i î n P a r l a m e n t a u n o r p r o ie c t e d e legi

L i d e r i i c o a l i ţ i e i s e v o r î n t î l n is ă p t ă m î n a v i i t o a r e

Liderii coaliţiei se vor întîlni, marţea viitoare, • pentru a analiza cauza disfuncţiilor apărute la nivelul partidelor-din arcul guvernamental, atît la Senat cît şi la Camera Deputaţilor, prin respingerea unor proiecte promovate de Guvern, au precizat pentru MEDIAFAX surse din coaliţie, după întîlnirea de joi dintre liderii PNTCD şi PNL. ;

La această întîlnire au partic ipa t Ion Diaconescu, Ioan Mureşan, Constantin Dudu Ionescu şi Tănase Barde, din partea PNŢCD şi Valeriu Stoica, Decebal Traian Remeş şi Radu Stroe din partea PNL. Ei au analizat problemele apărute în coaliţie, prin respingerea la Senat a proiectului de lege privind înfiinţarea Institutului pentru Combaterea Corupţiei, care, deşi a primit raport favorabil din partea Comisiei juridice, prezidate de ţărănistul Răsvan Dobrescu, a fost respins în plen şi din cauza votului nefavorabil al senatorilor din coaliţie. De asemenea, a fost

Parastas in memoria foştilor deţinuţi politici decedaţi1 1 ! . »La monumentul ridicat în cimitirul de lîngă Penitenciarul Gherla se va oficia

sîmbătă, ora 12,30, un parastas în memoria foştilor deţinuţi politici decedaţi -anunţă Asociaţia foştilor deţinuţi politici din judeţul Cluj. - ‘ ' ' '

analizată respingerea în Camera Deputaţilor, din cauza absenţei deputaţilor m ajorităţii parlamentare, a proiectului de modificăre a legii privind organizarea judecătorească. Cele două partide din CDR au lansat iniţiativa unei dezbateri în coaliţie pe acest subiect, apreciind că există riscul respingerii şi altor acte normative promovate de Guvern, cum ar fi ordonanţa de urgenţă privind fuziunea prin absorbţie dintre Bancorex şi BCR, au precizat sursele citate, care au afirmat că un asemenea eşec ar echivala cu un act de neîncredere faţă de Guvern.' In Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor, care analizează situaţia Bancorex în vederea întocmirii raportului la ordonanţa privind fuziunea cu BCR, atitudinea unor deputaţi din coaliţie ar putea pune în pericol susţinerea actului normativ propus de Guvern. în Comisia de politică economică, unii deputaţi din arcul guvernamental au lăsat să seînţeieagă că, în cazul Bancorex, ar fi fost oportună privatizarea băncii şi nu soluţia fuziiunii prin absorbţie promovată de Executiv.

întrunirea coaliţiei va încerca să lămurească dacă aceste şccidente constituie doar acte de indisciplină sau au cauze mult mai profunde. Surse ţărăniste au precizat că această întîlnire va fi urmată de o şedinţă a grupului parlamentar PNTCD.

PNR Cluj critică acţiunile lui Funar

ş- împotriva lui filfoldi Laszlo

Preşedintele onorific al PNR Cluj, Ioan A lex an d ru C rişa n , condam nă a c ţiu n ile d e m a ra te 1 d e p rim a ru l Gheorghe Funar îm potriva consulului general al U ngariei la CIuj-N apoca, Alfoldi Laszlo. „Prin aceste acţiuni ne facem oraşul de m inune", opinează Crişan, care consideră câ Funar nu are dreptul să se implice în politica externă a R om âniei, în loc sâ se ocupe cu problemele adm inistrative ale Clujului.

Totuşi, liderul PNR crede că numirea unui consul asup ra c ă ru ia p lanează bănuieli că ar fi fost spion este un afront adus de c ă tre U n g a r ia R o m â n ie i, Ardealului şi, în special, C lujului, în cazu l în ca re nu se v a d o v ed i nevinovăţia lui. „M inisterul Ungar de Externe ar fi trebuit sâ ţină cont de sensibilitatea clujenilor cînd a desemnat noul consul” , opinează Crişan.

P reşedintele ono rific al PN R Cluj co n s id e ră că M A E tre b u ie sâ dea publicităţii datele din cariera lui Alfoldi Laszlo şi să precizeze dacă acesta s-a făcut vinovat sau nu de spionaj.

A. M.

ta începutul anilor '90, dorinţa multor âni de a nu-şi "vinde ţara", era luată »derîdere de opoziţia de atunci. Acum statâm cu amărăciune că se vinde, voia maselor! Tot pe atunci, dorinţa

«foştii latifundiari, fabricanţi, bogătaşi, 'Siţi din ţară în primii ani ai unismului (care reuşiseră să ducă '"Portante averi din ţară şi au trăit •"Penii la rînd şi în străinătate ,în %g) să nu se reîntoarcă, dorinţa "selor, luată tot în derîdere de poziţia dd aţunci, iată că acum e "Pălcată şi se petrece tocmai fritrariul.hi răsună în urechi o afirmaţie a Mii rege Mihai, repetată la Ftadio turopa Liberă”, în interviurile ce le ‘5l)ea imediat după Revoluţie, care taa cam aşa: el nu se va reîntoarce !ară DECIT CA REGE şi că el NU j o NIMIC României, el jubeşte ţara (Poporul român... N-a trecut muit şi Tjjn interviu transmis de televiziunea ;Ermanâ spunea că el se simte englez, ntoi câ majoritatea rudeniilor sale au

fost englezi... N-a mai trecut mult şi la un post de radio străin s-a transmis o ştire şocantă: fostul rege Mihai vînduse la licitaţie la Londra nişte picturi de mare valoare, duse de el din ţară. Statul român l-a dat în judecată dar regele a cîştigat procesul, sub motiv că "picturile le avea de la familie...”.Acum, alte veşti uluitoare. Fostul

rege s-a răzgîndit: cere de ia,români nu nimicuri, ci enorm de multe bunuri. Culmea, unii membri ai conducerii ţării consideră aceasta normal. Dar nu se uită la alte ţări ale Europei, unde foştilor regi nu li se restituie nimic. Românii, cu cît sînt mai săraci, cu atît sînt mai darnici. E vorba doar de o categorie de români, care nu suferă de sărăcie.Azi mă întreb cum de am putut să

cred în fostul rege în anii ’70? Pe atunci eram printre puţinii refugiaţi din România în Germania care erau regalişti. încă din 1984 i-am trimis la Versoix cărţile mele de lingvistică şi secretara lui, Lia Constantinescu, mi-a mulţumit în.numele lui. Au trecut alţi

ani şi tot mai mult constatam că fostul rege Mihai spre deosebire de Otto v. Habsburg nu se interpunea pentru interesele României. După 1989, Otto v. Habsburg se oferise să devină ministru în Ungaria, deşi era moştenitor al tronului austro-ungar, dar n-a fost acceptat. Totuşi, nu a încetat să apere

interesele Ungariei, atît la New York, cît şi la Consiliul Europei, fără să primească sume de dolari - cum primise fostul rege de la ministrul Severin, pentru a ne susţine intrarea în NATO. Otto v. Habsburg nu a cerut averi nici în Ungaria, nici în Austria.în 1989, în vară, fostul rege Mihai a

dat un interviu televiziunii maghiare. Interviul a fost publicat în revista ‘.Românul liber” de la Londra, a dlui dr. Ion Raţiu. Citindu-I am rămas şocată: regele nu dovedea doar totală lipsă de

abilitate politică, ci accepta falsificarea istoriei României din anii ’44-’45. Mai întîi a acceptat să fie numit de feporter “marioneta lui Antonescu”, iar apoi a acceptat teză falsă a reporterului cum că în 1944 regele a scos ţara din război. Tocmai regele, care fusese comandantul suprem al armatei, ştergea cu buretele cobeligeranţa românilor cu Aliaţii în ultimii ani ai războiului! Nu e de mirare că fostul rege nu a luptat în 1945 pentru ca la lalta să fie recunoscută cobeligeranţa României, după cum nu e de mirare că apoi s-a înţeles atît de bine cu ruşii, îneît a avut voie să ducă din ţară multe’ vagoane pline de bunuri inestimabile... în 1989 m-a şocat atît de mult atitudinea şi afirmaţiile fostului rege în privinţa cobeligeranţei române, îneît la 29.09.'89 am trimis la Versoix o recomandată care conţinea protestul meu. De data aceasta nu mi-a mai mulţumit şi nici nu a mai venit vreun răspuns. Semn că nu-şi recunoştea ofensa adusă armatei române. Culmea

e că, alături de alţi renegaţi români din străinătate, regele a semnat tot în 1989 un act umilitor la Budapesta. Mitul regelui iubitor de ţară se destrăma. Pentru toate aceste dovezi de lipsă de ataşament faţă de România trebuie ’ acum românii să-l răsplătească, dîndu-i averile pe care familia regală le adunase din sudoarea poporului român?Mă mai întreb însă cum de am crezut

în PNŢCD? Tata, preotul Vasile Tătar, membru în partidul lui Maniu a fost omorît de comunişti, iar eu îmbolnăvită la Securitatea din Cluj în 1958. Totuşi, mie nu mi se restituie cîteva sute de metri pătraţi dintr-o grădină de lă Cluj, pe cînd cei ce au avut mii de hectare sînt trataţi cu hotărîri de urgenţă de restituire. Eu m-am refugiat bolnavă şi doar cu un geamantan şi 10 dolari în 1970, pe cînd foştii bogătaşi au plecat cu milioane de dolari din ţară. lată dreptatea actuală din România.

Dr. A na TĂTAR - Bistriţa (Heidelberg)

G U R S U M ^e lN F O R M A T IfiĂ

O M R O N R S 1 9 6 6 0 D M + O M R O N R S 2 8 9 9 S D M TVA

C L U J -N A P O C A : lu n i- v in e r i 8 -1 6 ; s î m b ă t ă 9 .^t e l / f a x 19-73-o4!

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i- v in e r i 8 -1 4 ; t e l / f a x 3 1 -4 3 ^ , S U B R E D A C Ţ IA D E J : l u n i - v in e r i 8 -1 6 ; t e l / f a x 21-60.^ '

• ' „4 . i': ..

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOLCURSURI INTENSIVE

• OPERATOR CALCULATOARE60h - 550.000 lei

•INIŢIERE OPERARE - 40h - 350.000 lei

• CONTABILITATE COMPUTERIZATĂ75h - 550.000 lei iC-

• LIMBI STRĂINE S70h - 550.000 lei §

dotare modernă preţuri minime plata 4 ratesuport curs+test grilă inclus în preţ

RELAŢII LA TEL.: 19.65.29,43.03.45 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

P O L I C L I N I C AS P E C I A L Ă

CIVICET - AracetO F E R T E L O C D E M U N C Ă P r o d u c ă t o r : C I V I C S .A .

A p l i c a ţ i i :gresie, faianţă, parchet

str. L. R o tit (fosta M âloasa )

Contract înPolonia şi Austria,O F E R Ă Z IL N IC

C O N SU L T A Ţ II o re le 7-19

la toate specialităţile + examinări de laborator,

radiologie.

IN F O R M A Ţ II Ia telefon 130.330

cel m a i m ic

p re ţ

C O R A M E T S .R .L . - C l u jT el.: 0 6 4 -1 9 .9 8 .3 3

0 9 4 -6 6 .4 0 .6 1I n f o r m a ţ i i ş i în s c r ie r i î n l i m b a r o m â n ă la t e l e f o n 0 9 2 - 9 8 1 . 5 2 6 , în tr e o r e le 9 - 1 8 .

C o o p e ra tiv a d e C red it L ^ a S.C. BINGO MĂRĂŞTI S.R.L,cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 13

„4F înregistrată ©(Registrul Comerţului cu nr. j ţ j6 Hau d l 2141/1994, avînd cod fiscal JR-6O22024,

« prezentantă prin administrator CÎMPEAN ANAL is ta c îş t ig ă to rilo r de la ex tragerea jo c u lu i de "TELEBINGO

M ărăşti" te lev iza t care a avut loc în data de 11.09.1999:- cartoanele cîştigâtoare de p re m iu l de lin ie . 970 .- cartonul cîşligâtor de p re m iu l de b ingo : 1.512- cartoanele cîştigâtoare de p rem iu de s u pe r-lin ie : 970 din seria

113 în valoare de 5.176.400 lei;- cartonul cîştigător de super-b ingo : 1.512 din seria 112 în valoare

de. 15.000.000 leiAu cîştigat premii specia le în valoare de 2 m ilio a n e la carloa-ţ

gratuite următorii jucători: Pop Bogdan (Cluj-Napoca) - b ile t nr. 1.291, 1.292 din seria 97, Suciu Ioan (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1 .563, 1.564 din seria 112, Blaga Ionuţ (Cluj-Napoca) - bilet nr. 943, 944 d in seria 122, Aşchilean Ioan (Cluj-Napoca) - bilet nr. 299, 300 din seria 111, Iclodean Maria (Cluj-Napoca) - biiet nr. 797, 798 din seria 97, P ăcura r Ioan (Cluj- Napoca) - bilet nr. 1.045, 1.046 din seria 114, Jeflea Lucreţia (Cluj-Napocaj- bilet nr. 1.065,1.066 din seria 112.

La extragerea biletelor cu numere norocoase au c îş tiga t următoarele persoane: Flep Ioan (Cluj-Napoca) - nr. norocos 1 - 1.000.000 lei, Soporan Ioan (Cluj-Napoca) - nr. norocos 24 - 1.000.000 lei, D ijm ărescu loara (Cluj-Napoca) - nr. norocos 24 - 1.000.000 lei, Feher Ios if (Cluj-Napoca)- nr. norocos 47 - 2.000.000 lei. Toşa Ioan (Cluj-Napoca) - nr. norocos 30- 1.000.000 lei.

C îm p e a n G rig o re -

. Vă inv ită m la extragerea de "B in g o M ărăşti” televizată, care va avea loc în data de 25 septembrie 1999, o ra 20.00, la care se vă o fe r i la e x tra g e re a cartoanelorgra tu ite 3 5 .0 0 0 .0 0 0 le i .

VĂ DORIM MULT SUCCES I (5716261)

OFERTE SPECIALE !!! PREŢURI MINIMEO F E R T E S P E C I A L E !M P R E T U R I H E

* *

N u m a i p r in B IH TA T0UESS —S E C R E T A R A L O R G A N I Z A Ţ I E I M O N D IA L E D E T U R IS M §M e m b r u a l o r g a n iz a ţ i i l o r tu r is t ic e : A N A T , IA T A , U F T A A , P A T A

^ A g e n t A U T O R I Z A T : L U F T H A N S A , B R I T IS H A IR W A Y S , K L M

Sejur în staţiuni montane f i balneoclimaterice: Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Păltiniş, Beliş Fîntînele, Băişoara, Slănic Moldova, Balvanyos, Sovata, Vatra Dornei, Felix, Tuşnad, Herculane, Covasna, Călimăneşti-Căciulata.Excursii şi sejur: Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt, Italia, Spania, Franţa, Anglia, Malta, Ungaria, Elveţia, Olanda, Belgia, Germania, Thailanda;

Bilete de avion. Reni a carSenzaţia zilei: Muntele Semenic - „Vilele Birta”, Pelerinaj în Ţara Sfântă ISRAEL Informaţii suplimentare la AGENŢIA DE TURISM BIRTA TOURS - TEL. 19.6351/19.63.52 (P-ţa ştefan cel Mare nr. 5, Cluj Napoca)

BIRTA G R O U P S .A . - noi nu sîntem doar cei mai mari, noi sîntem şi cei mai buni i

I M 31membră a BURSEI M0NETARE-

FINANCIARE Şl DE MĂRFURI SIBIU oferă următoarele dobînzi pentru

depuneri la termen D epozite

1 lu n ă 6 7 %-3 luni 7 2 %6 luni 7 5 %1 a n 7 5 %

L a c e re re a c lien tu lu i dobînzile se po t cap italiza .

B anca a co rd ă îm p ru m u tu ri p e n tru p e rso an e fizice în c ad ru l PR O G R A M U L U I

D E ÎM P R U M U T PE N T R U P E R S O A N E F IZ IC E

(P .I.P .) ÎN S IS T E M C.A.R. C U D O B ÎN Z I D E 22% /AN Depozitele sînt asigurate 100% dc cătreASIGURAREA NAŢIONALĂ ROHM S.A.

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ A D E V Ă R U Ld e C lu j ziar independent(576367)

COMPANIA de INFORMATICĂ APLICATĂ(CENTRUL de CALCUL ELECTRONIC)

cu acreditare G .P .I. B u cu reşti ş i M inisterul E d u caţiei N aţion a le

GEHETYP IMPEX SRLTel/Fax:064-190787,198802, 19 1374 Case de marcat fiscale, OMOLOGATE

Vânzări, instalări şi serviceMADB

O S T I R O H(5716256)

ADEVARULde Cluj .CEL MAI PERFORMANT MEDICAMENT CONTRA FUMATULUI!

AMTTABAGIOO)' extract din plante, fără nicotină. 3

: nu are contraindicaţii sau efecte secundare. S>renunţarea la fumat se face în mai puţin de 7 zile, fiind definitivă.

REDUCERE 5% PÂNĂ LA 15 SEPTEMBRIE

NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ A ÎNCEPUTPRETURI PROMOTIONALE ÎN LUNA SEPTEMBRIE

D e p o z i t d e m a t e r i a l e : s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 2 0 ( i n c i n t a A L C O M )

R e l a ţ i i l a t e l e f o n 0 9 2 - 2 2 . 4 1 . 7 0 , t e l e f o n / f a x 0 6 4 - 1 5 6 . 0 7 3 . - HI0ROIZOLATII BITUBANDI ©aaafeg,® s i

• CU NISIP 3 mm =21.400 LEt/MP•CU NISIP 4 mm * 25.800 LEI/MP ~~7•‘CU ARDEZIE 4,2 mm = 32.200 LEI/MP

• HIDR0IZ0LATIIVILAS Gaâ333d(&('8f• CU ARDEZIE 4,2 mm = 34.200 LEliMP

f Accesorii pentru hidroiiolatii. CALITATE Şl PREŢ FĂRĂ CONCURENŢĂ

ATENŢIE! O doză (20 ml) este suficientă pentru o persoană ce fumează circa 10-15 ţigări/zi. Preţul unei doze este de 160.000 lei. Medicamentul are avizul M.S.

F i r m a d a d i f u z a r e p re s a c a r teUnic distribuitorul România:

S.C. EVICOM S.R.L„ Cluj-Napoca, O.P. 13-911, Tel. /Fax: 431.405,

S.C. METALO-CHIMICE S.A PRIN

Depunerea cererilor se va face la sediul firmei, P-ţa Unirii n r.2 1.

Societate comercială cu capital austriac, de import şi distribuţie produse alimentare

angajează:

A G E N Ţ I C O M E R C I A L I P E N T R U

Z O N A C L U J

Inform aţii suplim entare Ia tel. 196.858ITI OFERĂ(5716377)

Produse cosmetice, papetărie, vopsea, chimicale la:- M a g . N A R C IS A şi P A P IR U S - B -d u l E ro ilo r 34- M a g . P A P E T A R IE ' - Str. Islazliii 18- M a g . B IG -S O M E Ş / i

C ond iţii:- e x p e r ie n ţ ă î n d o m e n i u- p o s e s o r p e r m i s c o n d u c e r e c a t e g . B

P e n t r u v a l o r i m a i m a r i d e 1 m i l i o n ,p o s ib i l i t ă ţ i d e r a te , c u f o r m a l i tă ţ i m in im e la a d re se le |

d c m a i s u s . J

S.C. METALO-CHIMICE S A . B-dul Eroilor 21-23, Tel: 198415]T r im ite ţ i C V . Ia tel./fax: 415 .665 ,415 .654 ,

r

■Cîmpia Turzii, slr. N. Titulescu nr. 2

A N G A JE A Z Ă

pentru lucrările Şantierului din C luj următorii.- I n g i n e r i c o n s t r u c ţ i i :

- in g in e r i sa u s u b in g in e r i , s p e c ia l i t a te a c o n s tru c ţ i i

c i v i l e , in d u str ia le ş i a g r ic o le .- v e c h im e în e x e c u ţie m in im 3 a n i

- M a i ş t r i i c o n s t r u c ţ i i :- m a iş tr i i sp e c ia li ta te a c o n s t r u c ţ i i c iv i le , i n d u s t r ia le

: : ş i a g r ic o le- v e c h im e în e x e c u ţie m in im 3 a n i • g-

A v a n t a j e ; |- salarizare deosebită _- transport g ratuit la/de Ia dom iciliu- posibilitatea de a lucra în G erm ania pe şantierele firm ei

In te rv iu la se d iu l s o c ie tă ţ i i în d a ta d e 3 0 s e p te m b r ie ş i

1 o c to m b r ie o ra 10.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e I a b i r o u l P . I . S . , t e l e f o n 064-368.090; 368.091 i n t . 146. _____

ATICO INTERNATIONAL VETERINARY SRLPunct de lucru Cluj

: § A N G A J E A Z Ă . ■ 1

Primăria comunei Mihai Viteazu, jud Cluj, organizează în data de 6 octombrie 1999, orele 10.00, concurs pentru ocuparea

următoarelor posturi:I. Birou impozite şi taxe: rf '

a) -1 post - OPERATOR ROL (pe calculator); condiţii: - studii medii economice■ " . - cunoştinţe operare pe calculator

- vechime minimum 3 ani în specialitate

. b)-1 post-INSPECTOR cu IMPUNEREAv - condiţii: - studii medii economice

: - cunoştiinţe de operare pe calculator-vechime minimum 5 ani în specialitate

1. Medic veterinar pentru dep. de m arketing ; ■ 'ICondiţii: .

- experienţă în domeniu, carnet de conducere categoria ”B”, persoană dinamică,

2. GestionarCondiţii:

- ex p e rien ţă m in im 2 an i, cu n o scă to r de contabilitate prim ârâ

C.V. se trim it Ia fax nr. 01-221.58.65.

c) -1 post -AGENT FISCAL condiţii: - studii medii

- vechime minimum 3 ani în gestiune

Dosarele pentru concurs se depun la Primăria corn. Mihai Viteazu, pînă ce! târziu în data de 5 octombrie 1999, orele 15.00.

Relaţii suplimentare privind tematica şi concursul se pot obţine la sediul Primarei sau la nr. de telefon 098-594.830, zilnic între orele 8-15.

Universitatea „Spiru Haret” din cadrul „Fundaţiei România de mîine”, Institutul de Cercetare şi Învăţămînt Superior în Domeniul Religiilor, organizează concurs de admitere pentru COLEGIUL UNIVERSITAR PEDAGOGIC, specializarea „Institutor-religie”, cursuri cu durata de 3 ani, respectiv 4 ani f.f. şi COLEGIUL DE INSTITUTORI - o limbă străină cu'durata de 2 ani, pentru absolvenţi ai Şcolii normale/Liceu pedagogic, în centrul CIuj- Napoca, în perioada 20 septembrie -15 octombrie 1999.

S o c ie t a t e d e c o n s u l t a n ţ ă în a s ig u r ă r i a n g a j e a z ă u n

D IR E C T O R D E V 1N Z A R ICerinţe: ‘•vîrstă maximă 35 ani; • experienţă în vînzări (produse de asigurare) cel puţin un an;• abilităţi de comunicare;• capabil pentru efectuarea muncii în mod independent;• organizarea şi conducerea unei echipe de succes.

advertising(5716389)Angajează

agenţi pub lic itari.pentru campanie naţională.

Experienţa în publicitate constituie un avantaj considerabil.

Salarizare avantajoasă pe bază de comision.

Nu ezitaţi să ne trimiteţi C.V.-ul dvs:

Admiterea în anul I se face pe baza mediei obţinute la examenul de bacalaureat.

Dosarul de înscriere va cuprinde: §.- cerere î i- diplomă de Bacalaureat, în original- copie legalizată după certificatul de naştere şi de căsătorie

(daca este cazul) .

Taxa de înscriere este de 200.000 lei, iar taxa de şcolarizare anuală, care se poate achita integral sau în trei rate, este de 6.600.000 lei pentru cursuri de zi şi 5.100.000 lei pentru cursuri fărăfrecvenţă.

Pentm examenele programate în cele două sesiuni ale anului universitar, nu se plătesc taxe.

Pentru centrul CIuj-Napoca, înscrierile se fac în perioada mai sus menţionată, între orele 9-13, la Colegiul Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, str. Tineretului nr. 55, CIuj-Napoca, telefon 414.4942

Oferta societăţii: • salarizare stimulativă (200 USD+comisioane)• posibilităţi de avansare în carieră.

O . P . IV C . P . 1 0 0 4 C I u j - N a p o c a , 3 4 0 0 ţ

Relaţii se pot obţine la telefon 094-290.675. Fax: 064-430058

R O M E X T E R R A flDM INISTRfîŢlflFINflNCIflRflflM tJNICIPI(JL(JI

C L U J - N A P O C A

O R G A N IZ E A Z Ă

BANCA DE CREDIT Şl DEZVOLTARE, SUCURSALA CLUJ-NAPOCA

CIuj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 3, Telefon 064-19.68.17, Fax 064-19.24.79

VÂ O F E R Ă : • D E P O Z IT E P E T E R M E N D E 7 Z IL E

ÎN U R M Ă T O A R E L E C O N D I Ţ I I :D o b în z i: -• 4 5 % în c a z u l p e r s o a n e lo r f iz ic e• 4 5 % în c a z u l p e r s o a n e lo r ju r id ic e P la fo n minim:- 1 0 m il io a n e le i p e n tr u p e rs o a n e f iz ic e '- 5 0 m ilio a n e le i p e n tr u p e rs o a n e ju r id ic eC U P O S I B I L I T A T E A C A P I T A L I Z Ă R I I D O B Î N Z I L O R 5

• C E R T IF IC A T E D E D E P O Z IT E ÎN L E I C U |S C A D E N Ţ A L A : * "

1 L U N Ă - C U D O B Î N D Ă D E 5 6 % P E A N3 L U N I - C U D O B Î N D Ă D E 5 7 % P E A N6 L U N I - C U D O B Î N D Ă D E 5 8 % P E A N9 L U N I - C U D O B Î N D Ă D E 5 5 % P E A N12 L U N I - C U D O B Î N D Ă D E 5 0 % P E A N

V A L O R I L E N O M I N A L E A L E C E R T I F I C A T E L O R S Î N T :SOO.OOO Iei; 1 .0 0 0 .0 0 0 le i; 5 .0 0 0 .0 0 0 Iei şi 1 0 .0 0 0 .0 0 0 lei.

________ VĂ AŞTEPTĂM!_______________

în data de 11.10.1999, ora 10.00 la sediul din P-ţa Avram Iancu nr. 19

(2943344)

Pentru comenzile ferm e se asigură toa tă gam a dc m aşini, su ban sam ble, accesorii şi piese de schimb.

pentru ocuparea a 2 posturi vacante în cadrul Serviciului informatic, astfel:

• l post analist-programator sau inginer de sistem (administrator de reţele)• 1 post analist programator sau inginer de sistem (administrator aplicaţii şi

asistenţă tehnică aplicaţii)

Telefon: + 4 0 /5 7 /2 5 9 4 3 1 0 9 4 /1 5 9 5 3 8

2900 ARAD - ROMÂNIA str. Dreptăţii nr. 23,Bl. 717, ap. 17 cartier MICALACA • abslovenţi aiînvăţămîntului superior economic sau universitarcu examen de licenţă în specialitatea matematică, cu specializare în informatică, sau• absolvenţi ai învăţămîntului superior tehnic de specialitate cu examen de licenţă

SOCIETATEA COMERCIALĂ "TRANSILVANIA CONSTRUCŢII” S.A.cu sediul în CIuj-Napoca, str. Deva nr. 1-7. telefon/fax: 192.952

VINDE PRIN LICITATĂ PUBLICÂ CU STRIGARE ÎN RATE PE 5 ANI DE ZILE t. Activul "ORGANIZARE CENTRALIZATĂ MĂRĂŞTI (O.C.M.) str. Ioan Oarga F.N., compus din:

suprafaţă teren: 18.906,98 m.p., front la stradâ193 m. suprafaţă construită: 256,17 m.p. ,

Amplasament: str.' Ioan Oarga F.N., lîngă podul I.R.A.Utilităţi: telefon, apă, curent, canalizare, reţea de gaz-în zonă. . i Platformă betonată: 9.616.m.p..Posibilităţi de parcelare în funcţie de solicitări.PREŢ DE PORNIRE: 3.750.00b.000 lei/total' &2.-CANTINĂ Şl CASĂ POARTĂ, str. Taberei nr. 4 ; . " 8Suprafaţă teren: 1.828 m.p. ■ \ . : 3 'Suprafaţă construită: Cantină 1.034,56 m.p. si casă poarta 5 m.p. ' 51. PREŢ DE PORNIRE: 3.500.000.000 lei ’3- • SPĂLĂTORIE Şl ANEXA str. Taberei nr. 4 Suprafaţă teren: 996 m.p.Suprafaţă construită: 237,90 m.p.PREŢ DE PORNIRE: 865.000.000 lei ' ~ /A-GARSONIERĂ : ' . ; .Amplasare: str. Parîng nr. 35, ap. 48,Camera; 18 mp, Dependinţe: 18 mp Preţ de pornire: 100.000.000 lei

Pentru prezentele active deţinem: :- '■■Extras C.F.; - Certificat de atestare a 'dreptului de proprietate

ÎA PREŢURILE PREZENTATE SE VA ADĂUGA T.VrA.

Licitaţia va avea loc în data de 11 octombrie 1999, ora 10.00 la sediul Pietăţii, în caz de neadjudecare se va repeta periodic, la interval de 7 zile calendaristice.

Relaţii suplimentare la telefon: 192.952.

Tematica şi bibliografia pot fi consultate zilnic, în sala nr. 1 (parter), la ghişeul nr. 1 (INFORMAŢII), între orele 13.00-15.00, pînă la data de 7.10.1999, ultima zi de înscriere la concurs.

Apelaţi la firma Hda prestaţii medicale |

L L U L L m L h L l j din Debreţini şi uă veţi recăpăta vedereaperf ectăfP en tru In form aţiisuplim entare sunap ia te i: I(52)426.007, (52) 411 .600 / 4813, (52)329.400/4813, o re le 8-14, fn O radea 0 9 4 / 876 .354 , tei. m obii 003.620 - 9227 .062 (dr. Hassan)

S e d iu l : F acu lta tea d c Ş ti in ţe M edica le d in D e b re ţin , C linica d c O fta lm o log ie . 4 0 1 2 D eb re ţin , s lr . N a g y o r d c l nr. 98.

P ro g ra m ă ri, te le fo n ic s a u p e rs o n a l fun l-v Inert, o re le 9 -1 4 , fn Ib . m aghiară.

(CC

6CP6

Z),

fevăruhd

C L U J -N A P O C A : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă t ă 9 -1 4te l /f a x 1 9 -73 -04 :

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i- v in e r i 8 -1 4 ; te l /f a x 3 1 -4 3 -2 3 : S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; te l / f a x 2 1 -6 0 -7 5 .

S o c ie ta te p ro d u c ă to a re im p o r ta to a re d u lc iu r i a n g a je a z ă lucrători depozit pentru pregătirea comenzilor şi deservirea clienţilor.Cerinţp-

- Bacalaureat- Disponibilitate ore 2

suplim entare 8CiA ştep tăm C.V. la:

tel. 414.242, s tr . A urel .V laicu 186, fax. 152.804.

CONCDRS DE ADMITEREU n iv e rs ita tea C re ş tin ă "D im itrie C a n te m ir" B ucureşti

F A C U L T A T E A DE Ş T IIN Ţ E E C O N O M IC E CLUJ-NAPOCA

(facultate autorizata cf. HG. 568/16 august 1995) str. PAVLOV nr. 47-49, telefon 19.39.60

a n u n ţă o rg a n iz a re a co n cu rsu lu i de a d m ite re p e n tru an u l u n iv e rs ita r 1999-2000 în ziua de 29 se p te m b rie 1999 p e n tru u rm ă to a re le spec ia lizări şi lo cu ri

W PR 0D IM P E X S R L ^ |

CALEA BACIULUI NR.39TEL.064-436 I I 7

COLECTEAZĂ DEŞEURI NEFEROASE DE

IA PERSOANE F E E S SOCIETATI

COHDm£UWIUFOARB£PRETUa

ALUMINIU-7.000 lei/kg ALAMA-7.500 lei/kg CUPRU-II.000lei/kg s PLUMBMOAlf-1500lei/kg §Z IN C -3 .500 lei/kg &PENTRU SOCIETATI COMERCIALE LAPRETSEADAUGASnVA-UL

Număr de locuriS p e c i a l i z a r e a

M a n a g e m e n t tu r is tic şi c o m erc ia l

M a n a g e m e n t f in a n c ia r -b a n c a rC o n ta b ilita te

mmmmm

SOCIETATE COMERCIALĂ CU CAPITAL MAJORITAR AMERICAN

A N G A J E A Z ĂSECRETARĂCondip'i:• cunoaşterea limbii engleze (vorbire fluentă), o a doua limbă de circulaţie internaţională (mediu) '• cunoştinţe de corespondenţa afacerilor• cunoştin e de operare pe calculator• abilitâţioe comunicare• vîrsa max, 45 ani ■ -

2 AGENŢI DE VÎNZÂRI §Condiţii: 3• studii medii sau superioare St• permis de conducere categoria B• disponibilitate de deplasare.• abilităţi de comunicare, dinamism• vîrstă maximă 35 ani

Curriculum vitae se va depune pînă la data de 05.10.1939 la secretariatul societăţii prin fax nr. 064-433.316

sau va f i trim is pe adresa: Ciuj-fiapoca, str. Treboniu Laurean nr. 1.

C a l c u l a t o a r e H e w l e t t - P a c k a r d

Soluţiecompletă

t i r B r i O c u procesor Intel® Pentium® III

la 4 5 0 M H z : C ach e 5 1 2Kb, 8 .4 G b Ultra Sm art

A T A / 3 3 H D D , 6 4 M b RAM , Subsistem v id e o

M a t ro x 2 D / 3 D G 2 0 0 A G P cu 8 M b V id e o

R A M , re zo lu ţie m axim ă 1 6 0 0 x 1 2 0 0 x 2 5 6 ®

8 5 H z , C D R O M 4 8 X , p la c ă s u n e t P C I

C ry s ta lC le a r 18 b it in te g ra tă ,M ic ro to w e r,

W in d o w s 9 8 preinstalat, M o n ito r 1 5 " HP 5 0 0

S o c i e t a t e r o m â n ă c u c a p i t a l m a j o r i t a r a m e r i c a n , cu sediul în CIuj-Napoca, caută spre a n g a j a r e

D IR E C T O R M A R K E T IN Gîn următoarele condiţii:

• vîrstă m axim ă 45 ani;• min. 3 ani într-o poziţie similară, de dorit într-un mediu internaţional de afaceri;• fluenţă în limba engleză (scris, vorbit), o a doua limbă este un avantaj;• cunoştinţe de operare pe calculator;• excelente abilităţi de comunicare şi negociere; 2• flexibilitate de deplasare în străinătate şi ţară; |• dinamism, creativitate, perseverenţă. .

S e o f e r ă c o n d i ţ i i d e s a l a r i z a r e m o t i v a t e . C a n d id a ţ i i i n t e r e s a ţ i v o r t r i m i t e C V p î n ă l a d a t a d e

1 5 .1 0 .1 9 9 9 , l a f a x : 0 6 4 -4 3 .3 3 .1 6 .

pentium*/#242Z4ZZZZZZZZZZZ!

H E W L E T TP A C K A R D

’Pfelul nu include TVA.

B U C U R E Ş T I: M A T C O S E R V 2000 - tel: 252 59 16 • P R O D U C T O N - tel: 410 80 70 • TA P E C O M P U TE R PR O D - tel: 330 23 92 • A L B A IULIA:

X E R O M S E R V IC E S R L - tel: 058-834 173 • A R A O : IN F O G O S R L - tel: 057-281 836 • B A C Ă U : M ID O IM P E X S R L - tel: 034-171 060 • B R Ă ILA :

P R O C O N S -tel: 039-612 230 • B R A Ş O V : S IS T E M - tel: 068-318 663 • 2 N E T C O M P U TE R S R L - tel: 068-418 OOO* C L U J N A P O C A : A T C O M P U T E R S R L - tel: 064-194 213 • M IC R O IN F O R M A T IC A - tel: 064 - 438 328 • C O N S T A N T A : F O R T E S Y S T E M S S R L -

tel: 041 -698 103 • F O C Ş A N I: Q U A T T R O IM PEX S R L - tel: 037-236 821 • M IE R C U R E A C IU C: N E T C O M P S R L - tel: 066-171 181 • O R A D E A :

K E Y S IS G R A F IX S N C - tel: 059-436 281 • P IA T R A N E A M Ţ : S E T S E R V IC E - tel: 033-217 207 • P L O IE Ş T I : P L A TIN S IS T E M -

tel: 044-118141 - S A T U M A R E : PEN TIU M S R L -te l: 061-710 075* S IBIU : D A TA P R O S R L-te l:. 069-210 140 • T G -S E C U IE S C : D A TA S S R L

- te l: 0 6 7 -3 6 2 199 • T G M U R E Ş : ElectroOrizont S R L - tel: 0 6 5 -1 6 8 807 « T IM IŞ O A R A : E T A 2 U S R L - tel: 056-220 287

Dacă d o r iţ i să d is tr ib u iţ i ca lcu la toare H ew le tt Packard, contacta ţi AGIS 'C om p u te r la (1 ) 3129768

COMPUTER

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 ,

p r e ţ u l u n u i a b o n a m e n t p e o l u n ă f i i n d d e 2 0 . O O O l e i . d e C luy

fLUJ'i NAPOCA: lun i-v ineri 8-16;-sîm bătă 9-14;

tel/fax 19-73-04

IBREDACŢIA T U R D A : lu n i- v in e r i 8 -1 4 ; te l /fa x ^R E D A C Ţ IA D E J : lu n i - v in e r i 8 -1 6 ; te l /fa x 21

I; | y ^ < ‘y iy -Ţ ţ3 1 -4 3 -2 3 ; “2 1-60 -75 .

a! -,-v*vasT>

, Vînd apartament 3 camere, Mănăştur, nefinisat, etaj 4/10, Ijlefon, preţ: 160 milioane Sociabil. Telefon: 196262, $302. (Ag.i.), vînd apartament 3 camere, lorilor, str. Dima, nefinisat, telefon, preţ: 190 milioane sociabil. Telefon: 196262, 81302. (Ag.i.), \rind hală Mărăşti , 250 mp, :irent trifazic, acces auto, ^compartimentata, pret neg. îlefon: 196262,431302. (Ag.i.)

Vînd apartament 3 camere, str. [acu Roşu (Mărăşti central), illrafmisat, cu modificări iderne, eventual mobilat, preţ

0 USD, tel. 193.048 ’ ijişi.)

în chirie pentru locuinţă au sediu de firmă, apartament 2 umere, str. Republicii, :e)mobilat, preţ 200 USD/lună,1.193.048, 193.049. (Ag.i.)Vînd garsonieră conf. 1, în Mştur, etaj 2 din 4, îngrijită^ ion închis, telefon, eventual iilată, ocupabilă imediat, preţ3mii. neg. Tel. 193.048, 049. (Ag.i.) ;ind apartament 2 camere, foit mărit, bun şi pentru sediu » , str. Pata, parter înalt, isat, cu telefon, preţ 29.000

tel. 430.259. (Ag.i.)Vînd urgent apartament 3

:, confort 1, Zorilor, etaj din 4, finisat, parchet, gresie, ianţă, telefon, preţ 245 ilioane uşor negociabil, tel. 11048. (Ag.i.)Vind sau închiriez casă în cierul Andrei Mureşanu, IE, compusă din 3

îWamente de cîte 3 camere, ■niSate, ev. mobilată, teren font 400 mp, încălzire utrală, preţ 200.000 USD neg.,1193.048, 193.049. (Ag.i.) i”d pentru sediu de firmă sau Wâ casă mare compusă din ■îartamenteMe 4 respectiv 2 ®te, 2 spaţii comerciale cu ''nâ la stradă, depozit, teren

mp, zona M ărăşti (str. ®cii) preţ 90.000 DM, tel. !'®48, 193.049. (Ag.i.)®d apartament 4 camere, str. victorilor, et. intermediar,* (parchet, gresie, faianţă, hficări), preţ 320 mii. neg. -193.048, 19.049. (Ag.i.)

în' chirie , numai pentru ■W, casă compusă din 4 'tre (living, birou şi 2 ^toare), baie, bucătărie; tfnisată şi mobilată, zona Atrgheni preţ 700 USD/lună, 193.048, 193.049. (Ag.i.)!,(1 apartament cu 2 camere, !°nă centrală (str. Paris), liat cu sobe de teracotă, ^tat, tel. internaţional, bun ;«nj sediu de firmă, preţ 200 leg. Tel. 193.048,193.049.

*)-•

BANKCOOP-BANCAGENERALĂ DE CREDIT Şl PROMOVARE S.ASucursala Ju d e ţea n ă Cluj

scoa te la licitaţie publică cu strigare, fără preselecţie, prin executori judecătoreşti u rm ătoarele:1. Fabrică d e bere Saula, loc. Izvorul Crisului nr. 50, pret d e strigare 4 .050.000.000 lei. Licitaţia v a avea

loc în data d e 30.09.1999 la Tribunalul Cluj,’ ora 10. ’2. Imobil+teren în suprafaţă de 1.020 mp, situat în CIuj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 118, p re ţ d e strigare

930.000.000. Licitaţia va avea loc în data de 30.09.1999, la Tribunalul Cluj, cam . 10, ora 10.00.3. Ferm a Băi S ăra te Turda, com pusă din 5 grajduri şi teren în suprafaţă de 68.587 m p. P re ţ d e strigare

2.227.000.000 lei şi Ferm a Luncani compusă din 3 grajduri si te ren în suprafaţă d e ’î 1.484 m p, p re ţ d e strigare500.000.000 lei. Licitaţia va avea loc în data d e 05.10.199’9, ora 13.00, la Judecătoria Turda.

4. Imobil Turda, str. Zambilelor, nr. 6, ap. 49, pret de strigare 47.000.000 lei. Licitaţia va a v e a loc în data d e 30.09.1999, la Judecătoria Turda, ora 13.00.

5. Imobil Turda, str. Ş tefan cel Mare nr. 20, ap . 8, pret d e strigare 44.000.000 lei. Licitaţia v a a v e a loc în d a ta de 30.09.1999, Judecătoria Turda, ora 13.00.

6. Imobil Turda, str. Zambilelor nr. 8, ap. 14, pret d e licitaţie 107.000.000 lei. Licitaţia va a v e a loc în data d e 05.10.1999, la Judecătoria Turda, ora 120.00

7. Imobil Turda, str. Poiana Nuferilor nr. 15, ap . 4, pret d e licitaţie 36.000.000 lei. Licitaţia v a a v e a loc înd a ta de 05.10.1999, la Judecătoria Turda, ora 12,30.

8. Autocam ion 7 tone, m arca IVECO, an fabricaţie 1984, pre ţ de strigare 90 mii. lei. Licitaţia v a a v e a loc în d a ta de 05.10.1999, la Judecătoria Turda, ora 1§.

9. Autoutlitară OPEL COMO Diesel, an fabricaţie 1986, preţ d e strigare 40 mii. lei. Licitaţia va av e a loc în d a ta de 05.10.1999, ora 13.00, la Judecătoria Turda.

10. Moară cu ciocane, preţ d e strigare 8,5 mii. lei. Licitaţia va avea loc în data d e 30 .09 .1999, ora 10.00, la Judecătoria Cluj.

11. Imobil Turda, str. Macilor nr, 20, bl. S, ap. 33, preţ d e strigare 11,5 mii. lei. Licitaţia va av e a loc în data d e 05.10.1999, la ora 13.00, Judecătoria Turda. . ’

12. Imobil G herla, str. Fagului nr. 8, ap. 4, preţ d e strigare 100 mii. lei. Licitaţia va av e a loc în d a ta de 08.10.1999, o ra 10.00, la Judecătoria Gherla. ’ /

Garanţia d e 10% din preţul de strigare se va depune în num erar în contul 35660888001642, desch is la Bankcoop BGCP S.A. Cluj, ’str. Matei Corvin nr. 4 sau la executorii judecătoreşti.

(2943407)

Relaţii su p lim e n ta re la te le fo n 198.857.

• î n c h i r i e z a p a r t a m e n t 3 c a m e r e , b a i e , b u c ă t ă r i e , g a r a j , u l t r a f i n i s a t , so b e d e t e r a c o t ă , t e l e f o ni n t e r n a ţ i o n a l , u l t r a c e n t r a l . I d e a l p e n t r u b i r o u . T e l. 4 3 - 1 4 -5 7 d u p ă o r a 18 . (5 8 5 8 4 0 )

A N I V E R S Ă R I ,

M U L Ţ U M I R I

• Medicii şi farmaciştii din Promoţia 1959 a I. M. F. Cluj întîlnindu-se azi 24 septembrie 1999 pentru aniversarea a 40 ani de la absolvirea facultăţii, aduc un pios omagiu dascălilor şi colegilor decedaţi şi un gînd plin de căldură prietenească pentru colegii care nu au putut fi prezenţi la acest unic eveniment. (588369)________'

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

• V în d s a u în c h i r ie z v ilă , c o n s tru c ţ ie n o u ă , 5 c a m e r e , g a r a j , m a g a z i n d ep r e z e n t a r e 3 4 0 m pc o n s t r u i ţ i . T e l . 0 9 4 -7 7 - 3 8 - 36. (58 58 69 )

• V în d u r g e n t 2 5 r a t e a c h i t a t e l a C a r i o n d in s o c ie ta te a A u to m o b i l 1. T e l. 0 9 4 -7 8 -6 7 -6 6 . (5 8 8 3 3 3 )

• Vînd în satul Băbuţiu nr. 35 casă cu grădină şi curte mare, zonă liniştită (lîngă şcoală) ideal privatizare. Eventual închiriez pentru spaţiu depozitare. Informaţii în fiecare sîmbătă la faţa locului. (588367)

• Vînd apartament 3 camere, semidecomandat, etaj 1/9, finisat, zonă liniştită, Grigorescu. Informaţii tel. 18-08-88 sau 092- 59-37-58. (588376)

• Vînd aragaz, frigider, dulapuri, canapea, mobilă de bucătărie si Cavinton. Tel. 18- 38-23. (581219)

• Vînd urgent dulap, vitrină furnir nuc, covoare, mobilă bucătărie, aragaz 4 ochiuri, maşină de spălat. Tel. 14-46-55. (588310)

• Cumpăr aparat foto tip Fed în stare bună. Tel. 13-37-62. (588354)

• Vînd ceas bărbătesc “Doxa” funcţionare perfectă. Tel. 15-27- 03. (588375)________________

Î N C H I R I E R I

• Dau în chirie 2 camere ultracentral şi vînd 3500 mp teren, 4 parcele, Calea Turzii. Tel. 19-98-28. (581236)

• Dau în chirie 2 camere, str. Bucureşti şi 3 camere str. Aurel Vlaicu, nemobilate. Tel. 094-15- 2480 ş i-092-72-43-72, la orice oră. Plata anticipat pentru un an. (581242)

• închiriez apartament două camere pentru familişti. Tel. 15- 73-13, (588285)

• Dau în chirie garsonieră mobilată cu telefon, în Zorilor. Plata în avans. Tel. 12-46-97. (588364)

• Dau în chirie una cameră la una sau două studente. Tel. 16- 82-48. (588383)

-• închiriez casă mobilată, dotată, 3 camere. Tel. 43-07-44. (585791)

• Dau în chirie una cameră la o studentă. Tel. 17-78-05. (585861)

•’ închiriez garsonieră zona Cipariu. Tel. 092-60-36-82. (585865)_____________ -

D I V E R S E

• Vînd urgent spaţiu comercial zonă zero, 46 mp. Tel. 092-51- 31-16. (585833)

• Vînd grădină 1650 mp în str. Viilor. Tel. 092-72-45-46 sau 12-88-24 după ora 20. (585798)

• Vînd apartament o cameră, Calea Mănăştur, et. 1, la preţul pierii. Tel. 42-62-94 după ora 19. (588370)

• V î n d V W G o l f I I , 1 9 9 0 ,1 8 0 0 c m c , s y n c r o , ABS, c e n t r a l , s t a r e b u n ă . T e l. 0 9 4 -6 9 -1 0 -1 1 ; 4 3 -1 4 -6 5 . (58 83 74 )

• V în d R a b a c a r o s a t ă cu r e p a r a ţ i e c a p i t a l ă , a n f a b r i c a ţ i e 8 8 ,1 0 t o n e . T e l. 0 9 4 -5 4 -7 6 -2 6 . (5 8 5 8 0 3 )• Vînd Dacia 1300 culoare

roşie, an fabricaţie 1982, stare bună. Tel. 092-27-01 -89,14-74- 82 după ora 19. (585858)

AGENŢIA DE PUBLICITATEC E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală m a is i m p l u

n u se p o a t e

ADEVĂRUL de Cluj,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

• î n c h i r ie z m a g a z in în P - ţa M ih a i V ite a z u n r . 5 . P la ta a n t ic ip a t p e 6 lu n i . R e la ţ ii la t e l . 0 9 2 -2 1 1 .8 9 5 . (5716361)

• D a u în c h i r ie g a r s o n ie r ă c o n f o r t , m o b i l a t ă , c u t e l e f o n , M ă n ă ş t u r . I n f o r m a ţ i i la te l . 1 6 -8 6 -4 4 în t r e o re le 1 '3-16. (5 8 1 1 2 6 )

• în c h i r ie z a p a r t a m e n t 5 c a m e r e , u l t r a c e n t r a l , 178 m p , o p t i m p e n t r u b i r o u f irm ă , p o z iţ ie i d e a lă f a ţă d e I n s t i t u ţ i i F i n a n c i a r - B a n c a re , C o m e r c ia le , v ita le . A v a n s m in im 6 lu n i . T e l. 13- 68-08 . (5 8 1 2 3 9 )

• î n c h i r ie z a p a r t a m e n t 2 c a m e r e , s t r . G o d e a n u n r . 12-21, a p a r t a m e n t 8 8 . T e l. 0 9 4 -6 3 -8 4 -5 8 . (5 8 1 2 4 0 )

• D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t lu x c u g a r a j în v ilă s t r . R e p u b l ic i i . T e l . 0 9 4 - 2 1 -66 -61 . (5 8 8 2 6 3 ) ‘

• î n c h i r i e z a p a r t a m e n t d o u ă c a m e r e z o n ă u l t r a c e n t r a l şi a p a r t a m e n t 2 c a m e r e î n M ă n ă ş t u r . I n f o r m a ţ i i t e l . 1 6 - 1 4 - 0 1 . (5 8 8 2 9 9 )

• î n c h i r i e z g a r s o n i e r ă c e n t r a l , î n c ă lz i r e g a z . T e l . 1 9 -47 -81 . (5 8 8 3 6 2 )

• D a u î n c h i r i ea p a r t a m e n t 120 m p în p - ţ a U n i r i i . T e l . 1 9 - 0 1 - 5 2 .( 5 8 5 5 2 3 ) .

• . A n g a j ă m i n s t r u c t o r i a u t o r i z a ţ i , se o fe r ă 9 000 lei/ o r ă . R e la ţ i i la te l . 4 1-67 -73 . (5 8 1 1 9 9 )

• A u t o r i z a t , e x e c u t c o n s t r u c ţ i i f u n e r a r e , c a v o u r i , c a p a c e , p lă c i g r a n i t . T e l. 1 4 -9 7 -30 ,09 2-2 5 - 18-29 (5 8 1 2 2 1 )

• S o c ie ta te C o m e rc ia lă , a n g a j e a z ă p e n t r u c h io ş c a l i m e n t a r , o d o a m n ă cu p r e g ă t i r e î n d o m e n i u a l im e n ta ţie i p u b lic e . T e l. 18- 0 2 -1 6 . (58 12 35 )

• Z e p te r I n t e r n a ţ io n a l R o m â n i a o r g a n i z e a z ă în d a t a d e 2 8 s e p t e m b r i e - 1 o c to m b r ie 1 9 9 9 , la s e d iu l f ir m e i d in C lu j , s t r . H o re a n r . 1 0 /5 , c u r s g r a t u i t d e t r a i n i n g p e n t r u n o i c o la b o r a to r i . R e la ţ i i te l . 43- 2 6 -1 3 . (5 8 5 7 1 6 )

• D i g - m o b i l i e r Ia c o m a n d ă . D i g - m o b i l i e r u l c a r e î ţ i p la c e . T e l . 19-92 -70 s a u 1 9 -0 8 -3 6 . (5 8 5 8 3 4 )

• S C M o a r a B a c iu SA a n g a je a z ă c o n s i l i e r j u r id ic . D e p u n e r e a C V , p în ă la d a ta d e 0 1 .1 0 .1 9 9 9 , l a s e d iu l f i r m e i d in C Iu j- N a p o c a s t r . C a l e a B a c i u l u i n r . 2 -4 . I n f o r m a ţ i i la te l . 4 3 -5 1 -3 9 . (5 8 5 8 4 5 )

1 G r u p Ş c o la r I n d u s t r i a l M a t e r i a l - R u l a n t , C I u j - N a p o c a , s t r . M a x im G o rk i , n r . 8 9 /9 1 , te l . 4 3 -5 0 -7 9 , fa c e î n s c r i e r i p î n ă l a d a t a d e 3 0 . 0 9 . 1 9 9 9 l a Ş c o a l a P o s t l ic e a lâ d e M a iş t r i , c u r s s e r a l , î n s p e c i a l i t a t e a M a is t r u m e c a n ic ş i M a is t r u m a ş in i ş i a p a r a t e e le c tr ic e . (5 8 5 8 6 6 )• SC Dalia SRL angajează

şofer. Informaţii la tel. 42-55- 97. (581229) ’ .

• SC H afa Cluj do reşte angajarea unei persoane cu pregătire tehnică, specializată în automatizări pentru conducerea com partim entului de service. Este necesară cunoaşterea limbii germ ane sau engleze. C unoaşterea lim bii germ ane poate constitui un avantaj. CV se depune în termen de cinci zile de la data publicării, prin fax: 41-54-78,41-56-62 sau la sediul firmei Bd. Muncii nr. 12 (incinta Mafir). (585847)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Efem er SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Hală, gater, atelier reparaţii” situat în Someşul Rece f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM C luj, C alea Dorobanţilor nr. 99. (585851)

• Ilyes Laszlo şi alţii anunţă vînzarea la licitaţie publică a imobilelor din CIuj-Napoca str. Maşiniştilor nr. 76 casă şi teren cu suprafaţa 511 mp şi teren cu suprafaţa 792 mp, la preţul de strigare de 469129121 lei. Licitaţia va avea loc joi 30 septembrie la Tribunalul Cluj, camera 10 executori Judecătoreşti. (585849)

• Studentă, îngrijesc copil. Tel. 13-01-2, după masa. (581237)

• Numiţii M olnar Carol, Molnar luliana pîriţi în dosar nr. 13572/1998, sîn t citaţi la Judecătoria Cluj pe data de 8 octombrie 1999, în proces cu reclamanţii Lucaciu lovian şi soţia. (588363)

• Reclamantul Dejeu Gh. cu ultimul domiciliu în CIuj-Napoca este chem at în instanţă în procesul civil dosar nr. 8450/99 cu Chiş Aurelia. (588368)• Numiţii Pop Maria şi Gugura

Ioan sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca în dosar 5440/1999 avînd ca obiect uzucapiune pe data de 29 septembrie 1999 cu Buţi Nicolaie. (588378)

• Numiţii Creţ Ileana, Creţ Dochia, Creţ Todor, Petrişor Ana, -Petrişor Vasile, Petrişor Ioan, Petrişor Tanasie, sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca în dosar 3438/1999 pe data de 29 septembrie 1999 avînd ca obiect prestaţie tabulară. (588379)

• Numiţii Hyefalvi Farcas Pal, H yefalvi Farcas Rozalia, Hyefalvi Farcas M argareta, Hyefalvi Farcas Berza, Hyefalvi Farcas lu liana, sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca în dosar 6398/1999 pe data de 01 . octom brie avînd ca obiect uzucapiune. (588380)

• în conformitate cu Legea - nr.137/1995 Princo Beton Prod S.R.L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru . obiectivul platform ă turnare bolţari de zidărie din beton spumant situat în Dej, str. Cîlcele - f.n, E ventualele, sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4918209)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Ganea Cornel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Casă familială şi anexe gospodăreşti” , situat în satul S înn icoară jud . Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585872)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Albuş Grigore anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă familială şi anexe gospodăreşti”, situat în sa tu l S înnicoară jud . C luj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (585873)• Numiţii Balla Maria măritată,

Fustos Arpad, Ioo Martin a lui loan, Ioo Martin a lui loan, Fustos Maria născută Balla sînt citaţi la Judecătoria Dej, în Dosar nr. 1772/1999 în data de

’ 21.10.1999 în proces cu Arcsa" Falvi Francisc şi M argareta

avînd ca obiect acţiune în constatare şi întăbulare. (4918211)

• Numiţii Hatzel Francisc şi soţia, născută Krenek Maria cu ultimul domiciliu în Turda,- str. Teilor nr. 1 sînt chemaţi să se prezinte în data d e '15.09.1999 la Judecătoria din Turda unde au calitatea de pîrîţi în procesul prom ovat de reclam anţii Măricean loan şi soţia Viorica în Dosarul Civil nr. 3007/1999. (4918257)

C u a d î n c ă d u r e r e a n u n ţă m în c e ta r e a d in v ia ţă a d r a g u l u i n o s t r u t a t ă , s o c ru ş i b u n ic col. în r e z e r v ă D U M I T R U S U L I Ţ E A N U . în m o r m î n t a r e a v a a v e a Ioc s îm b ă tă 25 s e p te m b r ie , o r a 1 2 , la C i m i t i r u l C r i ş a n ,

| C I u j- N a p o c a . G e lu , I o a n a , P a u l, B ia n c a . (5 8 1 2 5 0 )

C o le c tiv u l d e C o n t r o lo r i d e T r a f i c A e r i a n d e l a R o m a t s a - A e r o p o r t C l u j , s î n t a l ă t u r i d e c o l e g u l şi p r ie te n u l l o r D ir e c to r D S N A C l u j , G e lu S u l i ţ e a n u , în m a r e a d u r e r e p r i c in u i tă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . T r a n s m i t e m s i n c e r ec o n d o l e a n ţ e f a m i l i e iîn d o l ia te . (5 8 1 2 5 1 )

S î n t e m a l ă t u r i d e c o le g u l ş i p r i e t e n u l n o s t r u p ro f . d r . in g . D a n M ic u , în m a r e a d u r e r e p r i c in u i tă d e m o a r te a m a m e i s a le . S in c e re c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e iî n d u r e r a t e . C o l e c t i v u l C a t e d r e i d e B a z e l eE le c tr o te h n ic i i . (5 8 1 2 3 3 )

P I E R D E R I- Pierdut carte de identitate

cu nr. A-42285, pentru autoturismul Honda Civic, cu nr. B-55-SAM. O declar nulă. (581243)

• Pierdut legitimaţie veteran de război şi legitimaţie RATUC pe numele Matei Petru. Le declar nule. (588366) .

• Pierdut carte de identitate a maşinii cu seria B439871. O declar nulă. (585839)

• Pierdut carte de identitate a autoturismului Dacia cu nr. cărţii B-569111. O declar nulă.(585862)

• Pierdut carte de identitate a autoturismului.ARO 243 cu seria cărţii A-O 178237. O declar nulă.(585863 ) _

D E C E S EC O M E M O R Ă R I

• A v o c a ţ i i d in B a r o u l C l u j , s în t a l ă t u r i d e f a m il ia

- î n d u r e r a t ă , d e d i s p a r i ţ i a c e l u i c a r e a f o s t a v o c a t C I U L E A N U E L I A D E . S in c e r e c o n d o le a n ţe fa m il ie i în d o l ia te . (5 8 1 2 3 4 )

• î n v e c i v o m f i n e c o n s o l a ţ i d e p i e r d e r e a c e le i c e a f o s t D O R U Ţ I U

• A U R E L I A , d a t o r i t ă b u n ă t ă ţ i i ş i d r a g o s t e i 'd e c a r e a d a t d o v a d ă f a ţă d e n o i . D o r in , L u c ia , D o r ia n a , R a d u . (5 8 1 2 3 8 ) ~

• U n u l t im o m a g iu iu b i te i n o a s t r e s u r o r i ş i m ă t u ş i , D O R U Ţ I A U R E L I A . D o i n a , M o n i c a , R a d u , C la u d ia . (5 8 1 2 4 1 )

1 U n u l t im o m a g iu d r a g e i m e l e s u r o r i ş i m ă t u ş i , L E L I A D O R U Ţ I U . V io re l , I o a n a ş i C ă t ă l i n . (5 8 1 2 4 4 )

• M u l ţu m im c e lo r c a r e a u f o s t a l ă t u r i d e n o i c u p r e z e n ţ a ş i c u s u f l e t u l în d u r e r e a n o a s t r ă , p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a s c u m p u l u i t a t ă , D A J B U K A T I O A N . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (5 8 1 2 4 8 )

• C u d u r e r e în s u f le t n e d e s p ă r ţ im d e d r a g a n o a s t r ă so ţie , m a m ă , s o a c r ă , b u n ic ă ş i s t r ă b u n ic ă P L Ă C I N T A R M A R I A d i n A r u n c u t a . Î n m o i 'm în ta r c a v a a v e a lo c s îm b ă tă 2 5 .0 9 .1 9 9 9 , o r a 12 d e la d o m ic i l iu l d e f u n c te i . D o r m i î n p a c e s u f l e t b u n . N u te v o m u i t a n ic io d a t ă . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (5 8 8 3 6 5 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e fa m ilie i D a ib u c a t d in p a r t e a c o le c t iv u lu i C l in ic i i O R L (5 8 8 3 8 1 )

S în te m a l ă t u r i d e c o le g a n o a s t r ă S z i la g y i S t e lu ţa în d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e t r e c e r e a în n e f i in ţă a t a t ă lu i d r a g . M a r t a , R o d i c a ş i S im o n a . (5 8 8 3 8 2 )

* S în te m a l ă t u r i d e d l d i r e c t o r P e t r e l o a n d i n H u e d in , în a c e s te c l ip e g re le c a u z a te d e d e c e s u l t a t ă l u i . C o le g ii d e la S C P a s c o S R L d in C I u j- N a p o c a . (5 8 5 8 4 3 )

• 'S î n t e m a l ă t u r i d e C a r m e n , Ţ u ţu şi f a m i l ia în a c e s te c l ip e g r e l e . C o le g i i U M 5 N e d e r la n d e n . (5 8 5 8 4 8 )

• U n u l t im o m a g iu v e c in e i n o a s t r e R A C O V I Ţ Ă A R E T A . A s o c i a ţ i a d e lo c a ta r i B d . 21 D e c e m b r ie n r . 19 C lu j . (5 8 5 8 5 0 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a C i u c ă , în g r e a u a în c e r c a r e p r i n c a r e t r e c , la m o a r te a s c u m p e i l o r m a m e . F a m ili ile L e o v e a n u , C r i ş a n , P o p e sc u . (5 8 5 8 5 2 )

• M u lţu m im t u t u r o r c e lo r c a r e p r in p r e z e n ţă , f lo r i şi c u v in te d e î n c u r a j a r e a u f o s t a l ă t u r i d e n o i Ia p ie r d e r e a s o ţu lu i , t a t ă lu i şi b u n i c u l u i d r a g C R I Ş A N I O A N . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă şi s ă - i f ie ţ ă r î n a u ş o a r ă . F a m i l i a î n d o l i a t ă . (5 8 5 8 4 1 )

• D r a g ă L i l i a n a , în a c e s te c lip e t r i s t e s în te m a l ă t u r i d e t in e ş i c o p i i i t ă i . S i n c e r e c o n d o le a n ţe . G e ta ş i N e lu L ă p u ş te . (5 8 5 8 6 4 )

• C a d r e l e d i d a c t i c e , s tu d e n ţ i i , î n t r e g u l p e rs o n a l

| a d m in i s t r a t iv a l A c a d e m ie i d e A r t e V i z u a l e “ l o a n A n d rc e s c u ” C lu j s în t a lă tu r i

I d e d o a m n a R a c o v i ţ ă , în | m a r e a d u r e r e p r i c in u i tă de

d i s p a r i ţ i a f i i c e i s a le I A R E T A , d i s t i n s c a d r u ' d i d a c t i c u n i v e r s i t a r la [ A c a d e m i a n o a s t r ă .

D u m n e z e u să o o d ih n e a s c ă !| (5 8 5 8 5 9 )

C u a d în c ă d u r e r e ne | lu ă m u n u lt im r ă m a s b u n

d e la s c u m p a n o a s t r ă s o ră j B L A G A N IN U C A . F r a te le

V asile c u fa m ilia . D u m n e z e u s -o o d i h n e a s c ă î n p a c e .

I (5 8 5 8 6 0 )

S în te m a l ă t u r i d e naşii n o ş t r i d r a g i , f a m i l ia L u n g lo a n ş i N u ţ i , în m o m e n te le

' g r e l e p r i n c a r e t r e c , la p ie r d e r e a m a m e i l o r d ra g i . F i n i i C a m e l i a ş i V i o r e l (5 8 5 8 7 0 ) •

j • V

■ - >< . *~ ~ ~ — —

m e n t m m d l i m i t a d c d a r i e “ c o n v e n i t a c a F M I

U n u l t im o m a g iu d ra g e i m e le s u r o r i L E L I A

| D O R U Ţ I U . V e i r ă m î n e v e ş n ic v ie î n i n i m a m e a .

1 S ilv ia . (5 8 8 3 7 1 )

L a c u m p ă n a d e lu m in ă a a n o t im p u r i lo r , ce i c a r e 1- a u c u n o s c u t ş i î n d r ă g i t pe S E R G IU P O P C I A C O I îşi a d u c a m in te c ă a u t r e c u t 4 a n i d e c în d t r u p u l s ă u t în ă r s - a a p l e c a t s u b f l o r i l e c î m p u l u i . î l p u r t ă m în i n i m i l e n o a s t r e ş i a z i la p o m e n i r e a C are v a a v e a loc la o re le 19 ,00 în B is e r ic a Sf. D u m i t r u d i n c a r t i e r u l c lu je a n G h e o rg h e n i . P ă r in ţi i A m e l i a ş i M i r c e a P o p C ia c o i. (5 8 5 8 3 0 )

• A u t r e c u t 4 a n i d e Ia t r a g i c a d i s p a r i ţ i e a z i a r i s t u l u i M I R C E A Z E I C U . C e i c a r e l - a u c u n o s c u t ş i p r e ţ u i t s în t n v i t a ţ i Ia s l u j b a d e

p o m e n i r e c a r e se v a o fic ia la B is e r ic a S f . D u m i t r u d in c a r t i e r u l G h e o r g h e n i , în d u p ă a m ia z a a c e s te i z ile la o r e l e 1 9 ,0 0 . F a m i l i a . (5 8 5 8 3 1 )

F ie c a r e d in c e le a p r o a p e 1500 d e z ile c a r e a u t r e c u t d e la p le c a r e a d in t r e n o i a Iu i S E R G I U P O P C IA C O I n u a f ă c u t d e c î t s ă r e c re e z e în u n i v e r s u l a m i n t i r i l o r , f e r ic i te c lip e d e v ia ţă t r ă i te v re m e d e a p ro a p e " 3 d ecen ii a l ă t u r i d e a c e s t s u f le t n ob il. M a n u e la , C l a r a ş i M a r iu s L i ţ iu . (5 8 5 8 3 2 )

1 S e îm p lin e s c 7 a n i d e c în d a t r e c u t î n n e f i in ţă d r a g a n o a s t r ă m a m ă , b u n i c ă ş i s t r ă b u n i c ă A N D R E I C A L U C R E Ţ I A . S lu jb a d e p o m e n i r e v a av ea lo c s îm b ă tă , 2 5 s e p te m b r ie 1 9 9 9 , o r a 18 l a B i s e r ic a S f in ţ ii A r h a n g h e l i M ih a i l şi G ă v r i l d in D îm b u l R o tu n d . N u t e v o m u i ta n ic io d a tă . F a m i l i i l e C ă t ă l i n o i u şi A lb u ţ iu . (5 8 5 8 5 4 )

L a 6 a n i d e la t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a s c u m p i l o r n o ş tr i fii ş i f r a ţ i A D R IA N , S O N Y şi O N U Ţ R A R E Ş , cu a c e e a ş i d u r e r e ş i v e ş n ic ă i u b i r e , î i a d u c e m în a m i n t i r e a c e lo r c a r e i -a u c u n o s c u t şi iu b it . D u m n e z e u să-i o d ih n e a s c ă în l in iş te şi p a c e ! F a m i l i i l e î n d o l i a t e : R u ja N . , M e n i h a r t A . , S u ta I . (5 8 5 8 5 5 )

Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă Naţională de Asigurări de Sănătate beneficiprivind modificarea Legii bugetului de stat pe acum de 17.114 miliarde de lei, faţă de "•1999, care permite ca deficitul bugetar să rămînă miliarde prevăzute iniţial,în aceste condiţii cel stabilit în Parlament şi în “Nici unul din colegii mei de Cabinet m, discuţiile cu FMI, respectiv 3,9-4,1% din P1B, fost mulţumit de rectificare. Nici eu nu si,în funcţie de varianta de calcul, cu sau fară mulţum it de banii ce rev in Ministerul,garanturile acordate de către Uniunea Europeană Finanţelor”, a spus Remeş, referindu-se la fşypentru copiii instituţionalizaţi. că suma care revine Ministerului-9.819 mili

Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, de lei - este folosită de întregul sistem, ^a declarat că rectificarea bugetului înseamnă un .pentru plata datoriei publice şi a diferenţelor4 plus de 17.305 miliarde de lei, din care 9.819 miliarde reprezintă acţiuni generale ale Ministerului Finanţelor, respectiv dobînzi la datoria publică şi diferenţe de curs valutar.

Bugetele unor ministere vor fi suplimentate astfel: Ministerul Educaţiei Naţionale primeşte 2.436 miliarde de lei; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - 1.473 miliarde de lei; Ministerul Apărării Naţionale - 885 miliarde de lei; Ministerul de Interne - 866 miliarde de lei; Departamentul pentm Protecţia Copilului - 674 m iliarde de lei; M inisterul Industriei şi Comerţului - 741 miliarde de lei; Secretariatul de Stat pentm Culte - 54 miliarde de. lei.

Au fost reduse bugetele următoarelor ministere: Ministerul Culturii - cu 2 miliarde de lei, m otivaţia fiind că în ansamblu, cultura beneficiază în plus de 160 miliarde (prin. intermediul sumelor alocate pentm Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul pentru Protecţia Copilului şi Radiodifuziunea Română); Ministeml Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriului - cu 395 miliarde de lei, dat fiind că ministeml avea iniţial o sumă prevăzută pentm începerea activităţii Agenţiei Naţionale pentm Locuinţe şi că din motive independente de Ministeml Finanţelor, nu a utilizat integral în acest an această sumă; Ministerul Sănătăţii - cu 201 miliarde de lei, dat fiind că acest sector are plusuri substanţiale, prin existenţa şi funcţionarea mai multor case de sănătate (a Ministerului Transporturilor, a Justiţiei, a Internelor şi a Apărării).

Remeş spune că este o falsă alertă că Ministeml Finanţelor a luat bani de la Sănătate. Casa

curs.Remeş crede că Ordonanţa de Urgenţa o

apărea în Monitorul Oficial la sfîrşitul săptămâni. Veniturile bugetului consolidat s- de 175.2.70 miliarde de lei, în rectificarea t buget, faţă de suma iniţială de 161.000 miliaafe de lei prevăzută în legea bugetului. Cheltuielile bugetului consolidat sînt de 187.706 miliardei lei, faţă de 165.683 miliarde în legea buget*.

Veniturile bugetare se modifică astfel: fy impozitul pe profit - cresc la 16.296 miliarde* lei, de la 11.275 miliarde de lei; din impozitu!| pe salarii - cresc lâ 26.850 miliarde de lei, deli 22.966 miliarde de lei; din contribuţia pentm asigurări de sănătate - cresc la 47.164 miliari de lei, de la 43.097 miliarde de lei; din TVA cresc la 30.711 miliarde de Iei, de la miliarde de lei; din taxe vamale - scad dtil 9.077 miliarde de lei la 8.109 miliarde defel din accize - scad de la 17.613 miliarde deltiif 17.463 miliarde de lei; din alte impozite şi t - scad de la 15.960 miliarde de lei la ilf’j miliarde de lei; veniturile nefiscale - creskj 9.182 miliarde de lei, de Ia 8.143 miliarde 4j lei; veniturile din privatizare - cresc la 41 mijiarde de Iei, de la 4.748 miliarde de Iei.

în cazul veniturilor din privatizare, Remşi precizat că valoarea a fost convenită cu FM! nu include totalitatea veniturilor din privaţi» care nu trebuie “să se ducă pe consum’ . Mini.*! Finanţelor a spus că la sfîrşitul lunii septetul» din privatizare vor fi obţinute 8.900-9.W miliarde de lei, diferenţa faţă de suma prevăd în buget urm înd să fie folosită pets împrumuturi, în locul împrumuturilor banc®

Cursuri pe piaţa valutară & anunţate de BNR

în data de 23.09.1999I D E N U M I R E A

V A L U T E ISimbol

Variaţie : faţă de ziua precedentă (% )

C U R S U L ÎN LE I

I DOLAR AUSTRALIA AUD 0.57 i 10622

I DOLAR CANADA CAD 0.19 T 11142

I FRANC ELVEŢIA CHF 0.45 i 10682

ICOROANA DANEMARCA DKK 0.39 J. 2305

I URA STERLINĂ GBP 0.05 4. 26739

Ty EN JAPONIA JPY 0.38 î 157.21

[COROANE NORVEGIA NOK 0.10 4.. 2090

COROANE SUEDIA SEK 0.20 4. 1990

[DOLAR SUA ‘ . USD 4 0.03 t , : ? 16385

DST DST 0.34 t 22674EURO EUR.;;: ■ 0.42 4. 17136

Ratele anuale ale dobinz® acordate de unele băi»]

cu activitate în judeţul Cil, la depozitele în Ş

persoane fizice - %

SHB.NG AUSTRIA

FRANC BELGIA

MARCAGERMANĂ

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANŢA

LIRĂ IRLANDA

LIRĂ ITALIA

GULDEN OLANDA

ESCUDOS PORTUGHEZ

1 g AUR (preţ în lei)

0.43 UI

0.43 l

0.41 l

0.42 J,

0.43 i

0.45 i

0.42 l

0.43 i

0.34 î

87611

102.99

2882 j

26121

21758

7776]

85.47

138756

Case de schimb valutar CIuj-Napoca 23.09.1999

{ Casa de schimb valutar

MACROGROUPPLATINUMCAMBIOPRIMA

USD- le i -

1628016.28016.30016.300

V16.36016.36016.35016.360

DEM - Ici -

8.6608.6508.6508-650

8.7208.720 \.\ZZ

8.7008.720

Notoi Cursuri afişate la ora 1500. La aceeaşi casă de schimb valutar,-cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* dobînda se capitalizează '** cu plata dobînzii la expirare ... ,_Notă: Modificarea dobînziior se cobu^lli redacţiei, pînă la ora 12“ prin fax: 19.74.t8'

M a c f m S F O J 1 T V

W M ' X J \

o s a b ă tu t p a l m a c u G h e o r g h e F u n a rm

Amicalul dintre “U” şi Rapid wreşti disputat miercuri pe “Ion Hniua” şi încheiat la egalitate, 0-0, este jja exclusivă a lui Mircea Lucescu, Jtrtnor devenit la gruparea tcureşteană un adevărat manager al jmţeior magnatului George Copos şi jK parte dintr-un turneu al formaţiei pioane în toate oraşele transilvănene

jt au avut formaţii în primul eşalon, ye, deci, lesne de înţeles că obiectivul Ridului nu vizează numai folosirea şi Sservarea propriilor produse interne, «seu şi Copos sînt artizanii unui ugram de investiţii de mare anvergură i totodată, deosebit de îndrăzneţ, ale ini costuri se exprimă în milioane de olari.Ca cîteva ceasuri înaintea începerii cuini, George Copos, la invitaţia lui laja şi Lăzăreanu, a vizitat cîteva baze ţorlive, iar la nici o jumătate de oră

după fluierul de final, împreună cu Lucescu şi Ovidiu Sabău, au fost oaspeţii primarului Gheorghe Funar. Preşedintele executiv loan Maja ne-a declarat, în exclusivitate, că discuţiile purtate între “doisprezece ochi” au avut ca subiect studierea bazei unei viitoare colaborări de lungă durată dintre “U” - Primăria Cluj cu Grupul'de firme ANA şi UFC Rapid Bucureşti. Bucureştenii doresc să investească în infrastructura clubului unde deja au acumulat suficientă experienţă. S-a vehiculat ideea construirii unei baze sportive copie ă celei din Bucureşti si care ar urma să se numească “PRO - “U” - ANA”.

Opinia lui Lucescu a cîntârit deosebit de mult în influenţarea şi canalizarea discuţiilor. Despre actualul lot al “Şppcilor-roşii” antrenorul Rapidului a avut numai cuvinte de laudă, considerînd că pentru o medie de vîrstă atît de mică

(20 âni) pretenţiile au dreptul să apară doar peste doi-trei ani. Pînă atunci este nevoie de răbdare, stabilitate şi de noi căutări în propria ogradă., Lucescu nu a omis sâ adauge că pentru o cît mai bună comportare în Divizia B, “U” este obligată să transfere un- mijlocaş cu experienţă şi un vîrf de atac percutant, întrevederea s-a încheiat cu promisiunea fermă din partea rapidiştilor de a pune pe hîrtie viitorul plan de bătaie, în timp ce “U” şi Gheorghe Funar să reglementeze juridic, într-un timp cît mai scurt, situaţia Stadionului “Ion Moina” şi a bazei sportive “ochită” de George Copos şi ţinută (deocamdată) în mare secret de Maja şi Lăzăreanu.

Astăzi, de la ora 14,00, Gheorghe Funar se va întîlni - de această dată într-un cerc şi mai restrins - cu' loan Maja si Marcel Lăzăreanu.

Codin SAMOILĂ

Remus Cîmpeanu şi Ovidiu Sabău au rememorat în cinci minute o

colaborare de... vis. Sînt mari şanse ca aceasta să prindă din nou

rădăcini adînci.

Champions League ■ Champions League ■ Champions League ■ Champions Leaguee yjfercuri s-au disputat restul

partide din cadrul etapei U a celei mai importante ompetiţii de club de pe ătrînul continent, Champions .eague.

• Arsenal Londra - AIK Stockholm 3-1. Partida s-adisputat pe miticul “Wembley" şi a fost urmărită de 65.000 de “huligans”. “Tunarii” au fost la un pas de semieşec. în. minutul 28, suedezul Ljungberg

Luis Enrique şutează puternic din interiorul suprafeţei de pedeapsă trimiţîndu-l “după ţigări” pe Toldo. După pauză, în minutul 51, în urma unei “libere” de la 20 m “şomerul” Batistuta reduce din. diferenţă. în minutul 68 şi 70 iese la rampă Rivaldo, care măreşte avantajul catalani­lor (primul gol din penalty). Cu zece minute înainte de final, proaspătul introdus, Chiesa, reduce din nou din handicap.

CLASAMENT1. FC Barcelona 2 2 0 0 6-3 62. Arsenal 2 1 10 3-143. AC Fioren. 2 0 1 1 2 - 4 14. AIK Stockh. 2 0 0 2 2-5 0 Următoarele partide: AIK

Stockholm - Fiorentina şi Barcelona - Arsenal.

1

Lazio Roma - Dinamo Kiev Stadionul “Olimpico" din a găzduit miercuri seara din partidele de foc ale etape. Peste 60.000 de au asistat la succesul al “bianco cele’-ştilor. în 68, centralul spaniol Diaz Vega acordă uşor penalty elevilor Ipi

Rebrov transformă '■O pentru Dinamo. Bucuria

este de scurtă durată, Paolo Negro egalează 70, iar noul intrat, Salas, stabileşte final două minute mai

Maribor Teatanic - Bayer 0-2. Doar 10.000

suflete au asistat pe ţfcnul “lutki" la duelul dintre -Sidera grupei, Maribor, şi “ampioana Germaniei. r,,in?i în campionat; dar nici '3, elevii lui Christoph Daum lj onorat blazonul adueîn- gazde cu picioarele pe după succesul de la Cele două goluri au căzut de tîrziu. Mai întîi Boris

îl execută pe în minutul 82, iar Ulf

completează succesul în minutul 90.

confruntare au fost nu mai puţin , de galbene.

CLASAMENTtyerLevk. 2 1 1 0 3-14

Roma 2 1 1 0 3-2 4T. 2 1 0 11- 2 3K. 2 0 0 2 1-3 0

partide ale Lazio - Maribor Teatanic Leverkusen - Dinamo

deschide scorul după o pasă primită de la olandezul Bergkamp. Imediat după pauză, oaspeţii izbutesc egalarea, graţie lui Nordin (aflat într-o suspectă poziţie de ofside). Wenger îi aruncă în teren, pe . final, pe Henry, Kanu şi Suker. Tripleta din atacul “tunarilor” aduce succesul în prelungirile unei partide de infarct. în minutul 89, Kanu pivotează în careul

• Borussia Dortmund - Boavişta Porto 3-1. Elevii lui Michael Skibell au punctat prin Moeller (40), Bobic (53 şi 70), oaspeţii, lipsiţi de aportul lui Timofte 11, au marcat golul de onoare în minutul 44 prin Rui Bento.• Rosenborg - Feyenoord

2-2. Stadionul “Relkendal'’ a fost plin ochi. Rezultatul disputei a fost echitabil. în minutul 12, elevii lui Leo Benhacker izbutesc să deschidă scorul prin Tomasson. în minutul 21, gazdele, puternic încurajate, reuşesc egalarea prin John -

• Sturm Graz - Manchester United 0-3. “Diavolii” lui Sir Alex Ferguson au reuşit să repare acel semieşec de acum o săptămînă, depăşind fără probleme pe “Cenuşăreasa” grupei. Au marcat Roy Keane (16), Yorke (31) şi Andy Cole (33). . Vastic, căpitanul austriecilor, a ratat un penalty.• Croaţia Zagreb

Olympique Marseille 1-2. Gazdele, antrenate de argentinianul Osvaldo Ardiles, au pierdut nemeritat disputa. Bakayoko (12) a deschis scorul pentru oaspeţi. Croaţii au dominat prima repriză, rînd pe rînd Cvitanovic, Simic, Biscan şi

Rukavina nereuşind să introducă balonul în poarta lui Poratto. Egalarea este reuşită de Sokota, dar bucuria este de scurtă durată, ex-atacantul Bastiei, Sebastien Perez, îngenunchind defensiva gazdelor printr-un voie din marginea careului mare, şi stabilind totodată scorul final.

CLASAMENT1. Marseille 2 2 00 4-1 62. Manchester 2 1 1 0 3-0 43. Zagreb 2 0 1 1 1 - 2 14. Sturm Graz 2 0 02 0-5 0Următoarele partide:

Manchester - Marseille şi Croaţia Zagreb - Sturm Graz.

Cristian FOCŞANU

advers, îl serveşte ideal pe Henry, care cu un şut plasat îl învinge pe goal-keeper-ul advers. Un minut mai tîrziu pe un contraatac clasic, londonezii mai punctează o dată prin croatul Suker.• FC Barcelona - AC

Fiorentina 4-2. Partidă considerată derby-ul etapei. Numai pe hîrtie, în teren existînd, practic, o singură echipă FC Barcelona. Figo a deschis scorul repede, în minutul 7, după o acţiune individuală, trei minute mai tîrziu,

Carew. Un minut mai tîrziu, oaspeţii preiau din nou conducerea prin cjocolatiul Bonaventure Kalou. în minutul 24 asistăm la ultima reuşită a partidei, acelaşi Carew deviază cu noroc un trasor al micuţului Mini Jakobsen.

CLASAMENT1. Rosenborg 2 1 1 0 5-3 42. Borussia 2 1 1 0 4-2 43. Feyenoord 2 0 2 0 3-3 24. Boavişta 2 0 02 1-6 0Următoarele partide: Boavişta

Porto - Feyenoord şi Rosenborg - Borussia Dortmund.

AVANCRONICA. SUBIECTIVĂ

lată-ne în faţa etapei cu numărul 10. Ea debutează, astăzi cu o partidă devansată pentru că echipa Steaua va susţine, marţea viitoare, în deplasare, partida retur din cadrul primului tur al Cupei U.E.F.A. începem prezentarea etapei cu partida de azi şi continuăm cu restul disputelor.• STEAUA - ASTRA. în

ediţia trecută, în toamnă, victorie la limită (1-0) pentru stelişti şi “remiză” 1-1 în primăvară. în actuala ediţie sînt vecine pe scara clasamentului, Steaua 6 şi Astra 7. Merg pe unu solist.• GLORIA - FARUL. în

ediţia trecută s-au întîlnit în ultima etapă, dar pe malul mării, şi au cîştigat “marinarii” cu 3-1, bistriţenii revanşîndu-se în primăvară cu 4-2. Miercuri ambele au evoluat în Cupă şi au intrat în prelungiri. Depinde cum a reuşit recuperarea. Avantaj bistriţenii, deoarece evoluează în ograda proprie.• PETROLUL - F.C.

NAŢIONAL. Dublă victorie a "bancarilor” în ediţia trecută cu 3-1 şi 2-0. Meci greu pentru ambele echipe, amîndouă cointeresate de un rezultat favorabil. Deci meci de 1, X sau 2.• F.C. EXTENSIV - F.C.

ONEŞTI. Partidă cheie pentru craioveni dacă s-au resemnat sâ nu rămînâ departe de “graniţa" salvatoare a locului 14. Oneştenii se vor baricada în defensivă şi vor sta la pîndâ pentru a ţîşni pe contraatac. Miercuri, ambele au cedat deliberat în Cupă. Un plus de şanse pentru craioveni, deoarece evoluează acasă.• ROCAR - RAPID. Chiar

dacă rapidiştii sînt doar pe drumul spre forma ce le-a adus anul trecut titlul, le acord, totuşi, prima şansă. Dar dacă se vor revolta rocariştii?• DINAMO - F.C.

BRAŞOV. "Cîinii roşii” au de pierdut. doar timpul în compania braşovenilor. Victorie Dinamo.• OŢELUL - C.S.M.

REŞIŢA. Dublă victorie Oţelul în ediţia trecută cu 4-0 şi 3-2. Victorie a gălăţenilor şi acum, dar nu ştiu să vă spun scorul.• F.C. ARGEŞ - UNIV.

CRAIOVA. Victorii cu scorul de 2-0 pentru ambele echipe în ediţia trecută, fiecare cîştigînd acasă. Acum un duel, undeva, inegal în privinţa poziţiilor ocupate în clasament: locul secund pentru piteşteni, cel penultim pentru craioveni. Asta nu înseamnă că piteştenii au victoria în degetul cel mic. Dimpotrivă, consider că va fi un meci deschis oricărui rezultat - favorabil gazdelor sau oaspeţilor, ori unul de egalitate.• CEAHLĂUL - F.C.M.

BACĂU. în ediţia trecută nemţenii au luat băcăuanilor 4 puncte prin egalul 0-0 în. tur şi victoria 4-1 în retur. Avantaj pentru trupa nemţeană.

Victor E. ROMAN

S A I C I ar putea fi . -reclama dumneavoastră

R e c f e e t f a S F O R T V ^ y

1 9 ,2 0 7 * * ,

r p f P î T T F T ......- ' ;

• Adnotări la faza “16”-imilor •• DIN CELE 18 divizionare “A” intrate în competiţie, 15 s-au

calificat pentru “optimi”. Au ratat calificarea F.C. Extensiv şi F.C. Oneşti care s-au confruntat cu surate din “A”, respectiv F.C. Farul, eliminată de divizionara “C” Petrolul Berea (singura din eşaloanele inferioare rămasă în cursă).

• DOAR ZECE PARTIDE s-au încheiat în timpul regulamentar de joc. Şase au necesitat prelungiri, în cinci din ele calificarea, fiind asigurată prin “golul de aur”, iar în una s-a ajuns la “loteria" loviturilor de la 11 metri.

• A SURPRINS oscilaţia campionilor, care au reuşit să se califice în faţa necunoscutei divizionare “C” Handor Agigea. După golul lui Dăscălescu (24) se părea că'drumul spre calificarea rapidiştilor este liber. Numai că replica anonimilor “tîmplari” din-Agigea a fost peste aşteptări şi după egalarea reuşită de Ciobanu (54) partida a mers de la egal la egal pînă în minutul 120. Noroc au avut campionii şi la “loteria” penalty-urilor, unde “tîmplarii” au ratat două lovituri prin Gheorghiu şi Clae, în timp ce rapidiştii doar. una, prin maestrul Dănuţ Lupu.

• CHINUITĂ a fost şi calificarea Stelei în faţa formaţiei ‘de “C” West Petrom Arad, prin golul marcat de Dânciulescu (27). Ex-campionii au aliniat una dintre cele mai bune formaţii la ora actuală, dar superioritatea tehnico-tactică a fost contracarată de lipsa de decizie a steliştilor în fazele de finalizare.

• “CÎ1NII ROŞII” au efectuat un reuşit joc-şcoală la Braşov în compania “tractoriştilor”, punctînd prin Ciobotariu (37), Vlădoiu (55 şi 90, ultimul din 11 metri) şi Florentin Petre (88). De remarcat finishul bun al “cîinilor roşii”. Golul “tractoriştilor” l-a marcat Ciolânel (79).

• TREI PARTIDE încheiate cu scorul de 1-2, în prelungiri, prin “golul de aur”: Foresta Suceava - F.C. Argeş (goluri date de Păcurar 4, respectiv Radu 38 şi Diţă 100); Cimentul Fieni - Oţelul (Gînju - 28 din 11 metri, respectiv Maleş 4 şi Baştină, ex-cimcntist, 97; gâlâţenii au terminat partida în nouă oameni, Haraga 75 şi Mihalache 85 recepţionînd cîte două “galbene”, transformate în “roşii”); Pandurii Tg. liu - Gloria (Balaci 60, respectiv Oană 11 şi 94).

• SCORURI SIM ETRICE cu 4-1 în partidele d in tre divizionarele A: Ceahlăul - Extensiv şi F.C. Braşov - F.C. Oneşti. O subliniere: ambele formaţii vizitatoare s-au prezentat cu... multe rezerve şi întăriri din echipele de tineret-rezerve. De reţinut, de asemenea, pofîa de gol a braşovenilor prin trei reuşite ale lui Marian Ivan (8, 42 şi 55) şi una a lui Cosma (6). De reţinut şi faptul că Extensivul s-a prezentat pe stadionul de sub Pietricica fără Sorin Cîrţu, rămas acasă, asistenţa tehnică fiind asigurată de Mircea Irimescu.

• “LUPII GALBENI”, alias “găzarii” cei mari ai Ploieştiului, au marcat un gol prin Orlando (4), reuşită ce s-a dovedit singulară în disputa cu modesta formaţie Metalul Filipeştii de Pădure.

• “GOLUL DE AUR” al băcăuanilor, în partida cu Progresul Şomcuta Mare, a fost marcat în minutul 107.

■ Victor E. ROMAN

P .S . Facem cuvenita rectificare: la meciul Oţelul Stei - Rocar 0-3 (şi nu 0-1 cum a apărut).

D ar am luat de bune spusele prim arului din Stei, “colaboratorul" Iui Octavian Vintiiă, moderatorul emisiunii “Fotbal, minut cu minut".

Kf M JLJU"|

SEMICERCLiga feminină şi-a derulat, miercuri, runda cu nr. 4, soldată cu

rezultatele:

Oţelul Sidex Galaţi - Hidrotehnica Constanţa 23-22 Oltchim Rm. Vîlcea - Remin Deva 29-13 Silcotub Zalău - Rulmentul Braşov 28-21

• Dorobanţul Lubrifin Ploieşti - Ciserom Sebeş 22-28• Fibrex Săvinesti - CSM XXI Iasi 28-26• Rapid CFR Bucureşti - “U” URSUS CLUJ 27-23. • ■ ■ ■ < .. • . ■ • •

2

.

Aşadar, o etapă fară surprize, singura victorie în deplasare, cea a “Sebeşului” la -Ploieşti, apărînd ca firească în criza de personal pe care o traversează . team-ul din cetatea petrolului, Dorobanţul pierzînd 8 dintre piesele care trăgeau, anul trecut, pentru un loc de cupă europeană, inclusiv vedetele Monica lacob şi Cristina Dogaru, transferate la Rapid, adversara de m iercuri a clujencelor. De altfel cele două au şi fost artizanele victoriei rapidiste, lacob înscriind 12 goluri, iar mai vechea noastră

Iiicunoştinţă Cristina Dogaru acoperind foarte bine poarta.-

Soarta Dorobanţului (4 înfringeri în tot atîtea partide) o împărtăşeşte şi proaspăta promovată din Iaşi, CSM XXI, exilată în coada plutonului. Condus, senio­rial, de campioana en-titre, Oltchim Rm.Vîlcea. Care, duminică 26 sept., vine la Cluj pentru confruntarea din etapa cu nr. 5. Care mai programează partidele:Hidrotehnica - F ib r e x , C is e r o m - R a p id ,C S M X X I I a ş i -

D o r o b a n ţu l , R e m in - S ilc o tu b , R u lm e n tu l - O ţe lu l. Precizăm că după această etapă, Liga intră în pauză (reclamată de acţiunile reprezentativei) pînă în 8 ianuarie 2000. De unde şi jnvitaţia: nu pierdeţi ultima partidă oficială programată, la Cluj-Napoca, în acest an. Mai ales că partida “U” Ursus- Oltchim se constituie într-un derby. (Reamintim că restanţa Silcotub - “U” Ursus se va derula în 29-sept. a.c., evident, la Zalău).

C la s a m e n t ■1.Oltchim 4 4 0 0 125-81 122.Fibrex 4 3 0 1 105-101 103.Otelul 4 3 0 1 101-97 104.Ciserom 4 2 0 2 99-95 '85.Remin 4 2 0 2 83-99 86.Rapid . 3 2 0 1 81-70 77.Silcotub 3 2 0 1: 71-60 78.“U” URSUS 3 2 0 1 75-73 79.Rulmentul 4 1 0 3 88-106 610. Hidroteh. 3 10 2 73-76 511. Dorobanţul 4 0 0 4 77-102 412. CSM laşi 4 0 0 4 93-121 42© : uşu 2; -nş d-

2 4 septembrieAcum 95 de ani, în

luat sfîrşit la Liceul “Gheoj Lazăr” din Bucureşti-ptiţ. conferinţă pc ţară a profeso^ de gimnastică din Român;, organizată din iniţiativa [„■ S p i r u H a r e t . Lucrările au f0j} prezidate de profeso^ universitar ieşean, Paul Bnj#t

• încă un “moment”^ cronica anului 1904: a curadecenii şi jumătate s-a la Bucureşti prima cirsj automobilistică din Rbnî^ organizată de recent înfiinţa “Automobil Club Regjj. România” (A.C.R.R.). Cjis s-a desfăşurat pe ruta Buc» - Giurgiu - Bucureşti şi a am cîştigător în persoana |,j George Valentin Bibescit), a realizat o m edie orari, “fantastică” pe atunci - de66j km/oră, cea mai mare vitea obţinută la acea dată nu n®j în România, dar pe întregul nostru continent, într-o cursa 4 regularitate pe şosele publice

LÂSZLOFv

BRQGm mm VIPEr

• B A S C H E T . Divizia A feminină programează mîine, sîmbătă 25 septembrie, de la ora 10,00, în Sala sporturilor “Horia Dcmian” partide “U” ACSA - B.N.R. Bucureşti.

• H A N D B A L . Două dispute divizionare în Sala sporturilor “Horia Demian”: mîine, sîmbătă 25 septembrie, de la ora 11,30, întîlnirea masculină de Divizie A dintre Armătura Cluj-Napoca şi Phoenix Bucureşti; duminică 26 septem brie, de la ora 11,00, Liga fem inină programează întîlnirea “U” Ursus - Oltchim Rîmnicu Vîlcea, partidă ce merită a fi vizionată, iar echipa noastră de suflet susţinută moral de o galerie frenetică.

• F O T B A L . Etapa cu numărul nouă a Diviziei B, seria a ll-a , programează mîine, sîmbătă 25 septembrie, la ora 11, pe Stadionul “Ion Moina”, partida “U” - .JIUL PETROŞANI. Urăm succes “Sepcilor-roşii”.

V; (v.e.r.)

T Ă C E R E A Z M E I L O RC lu j” - “ C u r ie ru l P r im ă r ie i ” 1 -2 (O-l)*

Orice s-ar zice, sîntem cu un picior în groapă şi nici celălalt nu e prea sănătos. Altă înfrîngere, aceiaşi vinovaţi. Nimeni nu-şi poate explica cum o echipă alcătuită exclusiv din vedete a ajuns ciuca bătăilor într-un campionat pe care îl amanetase înaintea primului meci;

Mesteacănul amărăciunii l-a gustat pentru prima dată Marius Focşanu, cel care are o măsea pe cerul gurii şi una între degetele de la picioare şi cu amîndouâ mestecă finul de pe gambele adversarilor. Mariusică a frînt la mijlocul terenului orice acţiune periculoasă..; a coechipierilor. Al doilea ţap ispăşitor se numeşte Florin Moruţan, un jucător polivalent precum o vitamină administrată de veterinarul cartierului

unei vaci cu probleme la coadă. Ultimul viwî al înfrîngerii de miercuri se numeşte Florii Cherteş, care e un băiat de treabă, dar fiindjra gras e reticent la efort.

Ne pregătim acum sâ ne luăm adio dela competiţia pe care am făcut-o celebră,!? regretele noastre sînt cu atît mai mari cod eventuala noastră eliminare va comproiii definitiv Cupa Presei care fără genul lui Focşe platfusul lui Moruţan, înjurăturile lui Sarwiii gingăşia lui Bara sau nereuşitele lui Blaga» degenera într-o întrecere aşa cum şi-o dors mulţi: cu fotbal frumos şi de calitate, fai aranjamente si eludări de regulament.

Mihai HOSSU

A V A N C R O N I C Ă .. . S C U R T A• F.C. D r o b e t a - G a z

M e t a n . Conform “algoritmului”: victorie acasă, înfrîngere în deplasare, acum ar fi rîndul victoriei. Rămîne ca şi me'dieşenii sâ fie de acord.

• E l e c t r o B e re - U.T. A r a d . “Bătrîna doamnă” în postura de lider poposeşte în Bănie pentru a înfrunta nou-promovata, care

' to t acasă a cedat în faţa orâdenilor şi sibienilor. De-o vor face şi acum înseamnă că Electro Bere se circumscrie în contex tu l devalorizării fo tbalu lu i din B ănie (vezi Universitatea şi Extensivul). Meci de 1, X sau 2.

• A .S .A . - C o r v i n u l . Ar fi derby-u l etapei, în tre două vecine de clasament (locurile 3 şi 4), aflate la egalitate de puncte (cîte 16), departajarea fiind dată de golaveraj (superior

. al mureşenilor; 17-5 faţă de

17-8). Gazdele, cu excepţia primei etape cînd au remizat cu sătm ărenii, şi-au etala t invincibilitatea acasă. Vor reuşi şi în faţa hunedorenilor? Greu de spus răspicat DA. Corvineştii trag şi ei tare la promovare, aşa că semnele de întrebare sînt fireşti.

• C h i m i c a T î r n ă v e n i - F l a c ă r a R m . V îlc e a . La Satu Mare, sîmbătă trecută vîlcenii au fost la un pas de victorie. Dar “chimiştii’ ştiu să se bată acasă pentru victorie.

• U .M . T im iş o a r a - M i n e r u l M o t r u . Va reuşi nou- promovata, care a debutat frumos şi cu multe.speranţe pe scena Diviziei “B”, să stopeze pasa neagră ce-o urmăreşte de trei etape în care a încasat 9 goluri şi a marcat doar unul? Poate că da, fiindcă în vizită vine trupa "ortacilor" motreni,

vecinii de pe palierul clasamentului (locul 16, gazdele fiind pe 15). Poate că nu, deoarece motrenii ştiu să se bată în deplasare.

• “U” - Jiul. Altădată derby de tradiţie, dar pe scena Diviziei “A”! Acum un derby între două echipe care trăiesc din frumoase amintiri. Avantaj “U”.

• F .C . A p u l l u m - I n t e r * S ib iu . Albaiulienii ştiu să se folosească de avantajul terenului propriu, mai ales că alta este la ora actuală valoarea colectivă a echipei. Sibienii, cocoţaţi pe treapta secundă a ierarhiei, vor trage însă şi ei tare, mai ales că jilţul şefiei este în pericol de a deveni vacant. Deci un meci de 1, X sau 2.

• P o li T im iş o a r a - O lim p ia . Grea osîndă pentru sătmăreni •această deplasare. Poli are toate şansele de a acumula 12 puncte după această etapă.

• F . C . B i h o r - A R O . Bihorenii contra muscelenilor. Merg cu bihorenii.

Victor E. ROMAN

C (IP fîM O N D IA L Ă LA CRAP

Cupa Mondială, competiţie ce are loc la noi în ţară pe cunoscutul lac Săruleşti şi la care participă 207 echipe de pe diferite meridiane ale Europei şi chiar de mai departe, se află în plină desfăşurare. Deocamdată din cele văzute pe micul ecran o singură captură ceva mai babană, de aproape 20 kg, eliberată imediat după ce a fost imortalizat pe peliculă evenimentul. S-a încetăţenit şi la noi moda pescuitului ecologic, atît de des etalată în poveştile australiene ale lui Rex Hunt. Pînă miercuri seara la Săruleşti au fost capturaţi crapi în greutate totală de peste 800 kg. Toate capturile au fost eliberate! Tot pînă miercuri cei mai pricepuţi - ca să nu zic norocoşi - s-au dovedit a fi concurenţii italieni.

SOLUNARELEînainte de a vă prezenta prognoza solunarelor pentru

săptămînă 25 septembrie - 1 octombrie o scurtă atenţionare: nu uitaţi că am intrat sub incidenţa echinocţiului de toamnă, că treptat ziua scade ca durată iar vremea şi apele se răcesc şi ca atare şi capturile se împuţinează. Să trecem la solunare: sîmbătă 25, duminică 26 şi luni 27 - “trei ceasuri rele”, adică trei zile “negre” cu şanse schimbătoare (mai bine staţi acasă); urmează marţi 28, o zi “albastră” cu şanse bune şi apoi miercuri 29 o zi "roşie"-, cu şanse foarte bune; din nou o zi “neagră” joi 30 septembrie, respectiv una “albastră” pentru 1 octombrie. Sînt curios, totuşi, ce zile îşi va alege pentru ieşit în decor de ape bunul meu amic Marius. Lui şi tuturor celor ce vor poposi pe mal de ape clasica urare “Fir întins!”.

Victor PESCARII

m

•U ; p ta iiifn

ai li

j j

La . sfîrşitul acestei săptămîni reiau întrecerea şi echipele divizionare “A”< popice. Printre formaţiile care evoluează în primul eşalon competiţional al ţării se , - află şiC O N S T R U C T O R U L Gherla. Echipa antrenată de Iosif Nagy a fost întărită în cursul acestei veri cu două popicârese talentate: Erika Fiilop (transferată de la campioana naţională pe echipe, Electromureş Tg. Mureş) şi Plăian. Ambele vor întări lotul formaţiei gherlene, care mai cuprinde pe iudita Berciu, Ana Barta, Eva Ambrus, Romina Mureşan şi LauraOlteanu. -. ■

Popicăresele din Gherla susţin prima etapă a campionatului la Braşov încompania echipei Rapid.

SZ. Cs.

A IC I ar putea fireclama dum neavoastră

1997 - în cadrul unei conferinţe de presă televizate preşedintele Emil Constantinescu a anunţat reiansarea

luptei împotriva corupţiei. El a afirmat că se vor lua masun drastice împotriva mai multor întrepnnden cu capital de stat

sau privat, implicate în acte ce pnveau marea corupţie.

m m m m .

•IMim.HIUU.MI. IU III, ţ J) l,H! 4',. m v m m m .t i f lm m m*******

În austeritatea anului 1999, introducerea gazului în cea de-a 15-alocalitate este o performanţă

Comuna Gilău a fost racordată, de ii, la reţeaua de distribuţie a gazului, şă cinci ani de zile s-a reuşit, în irşit, punerea în funcţiune parţială a

reţelei, urmînd ca lucrările să fie finalizate pînă de sărbătorile de iarnă. Primarul comunei, Gavril Cordoş, a subliniat că întîrzierea foarte mare a

lucrărilor a fost cauzată de ritmul foarte încet în care s-au colectat banii de la populaţie. Un rol im portant în realizarea investiţiei a avut-o executantul - Societatea Proinstal Bistriţa, care a prestat lucrările în avans fară plată. '

Lungimea totală a conductei este de 43 km, din care 31 km pe raza comunei. Din cele 1.680 gospodării, doar 1.100 au reuşit să plătească total sau parţial lucrările. Iosif Abrudan, preşedintele, comitetului de gaz din comună, a precizat câ preţul iniţial pentru introducerea unui foc de gaz a fost de 400.000 de lei, odată cu devalorizarea acesta/a ajuns astăzi la 3 milioane de lei. Pentru a acoperi costurile întregii investiţii - 4,8 miliarde de lei - pe lîngă fondul strîns de la populaţie - 800 milioane de lei - au mai fost alocate de la

bugetul local un miliard de lei şi de la bugetul central încă trei miliarde de lei. Pînă în prezent, începînd din 1990, în judeţul Cluj au fost racordate 15 localităţi, ultima fiind Luna de Sus în octombrie 1997. în aceste condiţii, consumul de gaz în mediul rural, raportat la întreg judeţul, este foarte redus, respectiv de 5-6 la sută. Directorul Distrigaz Sucursala Cluj, Eugen Felezeu, ne-a declarat că ău mai obţinut aprobări pentru racordare Ia reţeaua de gaz încă 70 de localităţi, din care în 40 au început lucrările de execuţie. în luna septembrie, în întreg judeţul, consumul de gaze a fost de 36-40 milioane de metţfccubi, din care 40 la sută este deţinut de populaţie, ceea ce situează Clujul pe locul al doilea din cele 22 de judeţe aflate în Distrigaz Nord.

Luminiţa PURDEAI ■Wţ!il| ............................... .f i L ■ 111 rt. l r . M11 rt. I L*J r m

k o m T e l e c o m m a j o r e a z ă c u 8 , 1 9 p r o c e n t e t a r i f e l e

Ieri au fost prezentate noile tarife jevor fi practicate de RomTelecom

1 octombrie 1999. Directorul Welecom Cluj, Valentin Cristea,' directorul comercial, Rodica Maria lin, au afirmat că aceste ajustări

se datorează inflaţiei, evoluţiei rsului de schimb leu-dolar şi, nu în imul rînd, indicelui stabilit de istitor pentru dezvoltare. Baza da a acestei majorări o constituie j. nr. 670 din 1998 şi H. G. nr. 793 11998.Managerii RomTelecom Cluj au

• La sfîrşitul acestui an vor fi desfiinţate toateŞSK f concentratoarele şi liniile cuplate •specificat faptul că erau preconizate majorări de tarife cu 12, 7 la sută, dar „avînd în vedere situaţia economică precară”, preţurile au crescut numai cu 8,19 la sută.

Ca noutate în privinţa serviciilor oferite de RomTelecom a apărut „egalizarea în drepturi a abonaţilor”, ceea ce înseamnă posibilitatea ca abonaţii cuplaţi sâ opteze pentru cele trei variante de abonament (ca şi pentru

V i " j* 'AŢ

liniile individuale) cu 100, cu 50 şi 0 impulsuri incluse, care vor trebui

să-şi aleagă varianta dorită în luna octombrie.

De la 1 octombrie, un impuls va costa 500 lei, un abonament individial cu 100 impulsuri gratuite - 82.000 lei, cu 50 impulsuri incluse -61.000 lei, fară nici un impuls -39.000. Pentru liniile cuplate, cele trei tipuri de abonamente vor costa 46.000, 34.000,

respectiv 23.000. Tarifele pentru o sumă de servicii rămîn nemodificate: factura detaliată, trecerea de la linie cuplată la individuală şi invers etc.

Pentru abonaţii din M ănăştur, Grigorescu, Mărâşti şi Baciu care „beneficiază” de serviciile concentratoarelor, RomTelecom Cluj promite că, pînă la sfîrşitul anului curent, acestea vor fi desfmţate şi înlocuite cu centrale digitale sau reţele de cablu.

Alin RAT

O persoana din trei are probleme

psihice

Conform statisticilor, în România, unul lb trei adulţi are probleme de sănătate

^mintală. Principala cauză este stresul cotidian, dar se adaugă şi schimbările din wcietate, cum ar fi pentru mulţi pierderea Iwului de muncă sau lipsa de informare Kupra acestui subiect.Fundaţia Estuar este. singura organizaţie m-guvemamentală. din.judeţ care are ca

jomeniu de activitate sănătatea mintală, “crsoanele. care au deja probleme psihice, •ar şi cele care suferă doar de depresii •mporare pot merge zilnic la sediul fundaţiei '*■ Paris, nr. 35), unde beneficiază de «erse servicii gratuite; posibilitatea de a

presa, cercuri recreative de pictură, limbă 'ngleză sau calculator, audiţii muzicale, :°nsiliere juridică, servirea de ceaiuri, cafea J" o anumită terapie în cadrul grupurilor

suport.n această perioadă a început derularea

proiect care se va extinde.şi în anul. "®ător, pe baza căruia se amenajează ■ere bazate pe principii de autoajutorare.

J£tasta este o primă fază pentru înfiinţarea :lc“rilor de muncă protejate, unde vor munci goanele cu probleme mintale, consideră j'na Vancia, preşedinta Estuar Cluj. ideile vor putea croi, iar bărbaţii pot să :teze la traforaj, sau să repare diverse

tete.Jentru 10 octombrie - Ziua Mondială a p tâ ţii Mintale - Estuar pregăteşte ‘"furaşi şi pliante care vor fi împărţite pe

pentru o mai bună informare a . “linului. Tot beneficiarii de la Estuar vor“Ta, probabil, chestionare pe care clujenii v°r completa în aceeaşi zi.

Dana TIUCA

Program prelungit pentru fonduri PHAREAgenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest anunţă câ pentru programul PHARE pentru Politici

'Regionale şi de Coeziune - componenta Restructurare Industrială şi Dezvoltarea Resurselor Umane se primesc cereri de finanţare, în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile, inclusiv în zilele de sîmbătă 25.09.1999 şi duminică 26.09.1999 între orele 9-17 (termenul limită fiind 27.09.1999), la sediul nostru din CIuj-Napoca, str. Aurel Vlaicu nr. 180.

ficcleaşi burse, dar preţuri duble la

cămineStudenţii de la Universitatea

„Babeş-Bolyai“ nu vor sta prea bine în primul semestru al acestui an universitar la capitolul burse şcolare. în timp ce cuantumul burselor va rămîne acelaşi ca în anul trecut, costurile locurilor din cămine aproape câ se dublează.

în ultimele trei luni ale acestui an, a declarat prorectorul Simion Simon, alocaţia de Ia buget pentru burse va răm îne la suma de140.000 de lei / student. în aceste condiţii, este foarte probabil ca bursele să răm înă aceleaşi:

. 500.000 de lei - bursa de merit,400.000 de lei - cea de studiu şi300.000 - bursa de ajutor social. Beneficiarii reprezintă, ca şi în anul ce s-a încheiat, aproape 30 de p ro cen te din totalul studenţilor la locurile fară taxă, adică aproape 6.000 de studenţi. Aceste date se pot modifica în eventualitatea unor cereri din partea organizaţiilor de studenţi. Dacă vor creşte bursele , va scădea, oricum, numărul celor care Ie primesc.

în semestrul al doilea există şanse ca bursele studenţeşti să crească, după stabilirea noului buget.

Dimpotrivă, costurile unui loc în căm inele studenţeşti nu stagnează, la fel ca bursele. Astăzi, Biroul de Senat al UBB va hotărî taxele exacte percepute pentru cazare. Sum ele propuse sînt120.000 de lei / lună pentru un joc în cameră de cinci persoane (anul trecut, un astfel de loc a costat 65.000 de lei), şi 240.000 de lei pentru un loc în garsonieră.

Copiifcadrelor didactice cazaţi în camere de cinci persoane nu

. vor plăti această chirie. în schimb, cei care vor locui în garsoniere vor achita diferenţa dintre preţul total şi dublul subvenţiei, adică140.000 de lei.

Dana TIUCA

P r e z e n ţ ă c l u j e a n ă l a T I B ‘ 9 9în perioada 12-16 octombrie va avea loc, în cadrul complexului expoziţional Romexpo,

Tîrgul Internaţional Tehnic Bucureşti (TIB '99), unul din cele mai importanţe evenimente expoziţionale de la noi din ţară. La fel ca în ultimii ani, CCIA Cluj va fi prezentă la această a 25-a ediţie cu uh stand de grup. Din acesta fac parte 10 societăţi clujene printre care: Electroceramica, ICPIAF, Sieta, Tehnofrig şi Tehnostar. Standul clujean, cu o suprafaţă de 178 mp, se va afla la parterul pavilionului central, zonă în care afluxul de vizitatori este cel mai mare) .. C . B E R IN D E A N

§ C o n n e x a d u c e l a C l u j T u r n e u l C a m p i o n i l o r ^ #

în perioada 25-26 septembrie, Connex organizează la Cluj-„Turneul Campionilor Connex". Acesta include nu-mai puţin de patru sporturi - baschet (Adidas Streetball Challenge), tenis de cîmp şi de.masă, inlinp-skating - alte concursuri/întrebări şi, mai ales, multe premii. Evenimentul va avea loc în Piaţa Unirii sau, în caz de vreme nefavorabilă, în Sala de Sport a Armatei din Cluj. în paralel Connex organizează un turneu de baschet pentru presă. Se vor oferi premii tuturor participanţilor la această competiţie, echipa cîştigătoare urmînd să primească patru telefoane mobile. O.C.B.

I N a p o l a c t ş i- a î m b o g ă ţ i t o f e r t a j I . d e î n g h e ţ a t ă || Napolact a lansat în ultima lună patru noi sortimente | de îngheţată. Acest lucru a fost posibil datorită

I achiziţionării în acest an a unei performante linii de I I îngheţată, investiţie în valoare de peste un milion de I dolari. Cele patru sortimente se numesc; Scufiţa Roşie, .

I Tropical, Serena şi rulada Regina. Conducerea societăţii I 1 clujene speră, ca anul acesta producţia de îngheţată I . să depăşescă 2.000 de tone. Potrivit lui Călin Gîrbuţan, . I şeful Biroului de marketing şi export, Napolact şi-a I | propus ca la anul să atingă o cotă de 30 la sută din I . piaţa acestui produs. în 1998 societatea clujeană a , I vîndut 1.560 tone, ceea ce reprezintă 17 la sută din l | îngheţata care s-a vîndut în ţară. Această performanţă | I a plasat-o pe primul loc în rindul producătorilor şi . I importatorilor de îngheţată. C. BERINDEAN I

Fraţii de peste Prut prestează servicii ilegale către firmele româneşti■ i rm a ro rlm no/lina 1 AJAXT .i_1 t_i. rv . . . 1.1’ •. t f 1 1 i “ , o < • & . „ « *

E p i s o d u l

urmare din pagina 1

în 28 mai 1999, la Tîrgu Mureş, cu ocazia unei verificări de rutină, a căzut în plasa vameşilor autotrenul compus din cap tractor marca DAF şi semiremorcă cisternă, înmatriculate în Republica Moldova cu numărul de înmatriculare HNPJ 140, respectiv HNAP - 641. Moldoveanul Moruz Victor transporta 26,12 tone combustibil tip M, de la firma arădeană Aproved Construct către Aprocom Impex Satu-Mare. Capul de tractor era în proprietatea firmei SOVTRANS AUTO EXPRES, iar cisterna, marca TS 36 B, era proprietatea lui Cotovanu Gheorghe. S-a dat amenda de un milion de lei şi s-a reţinut cisterna în vederea confiscării.■rg 'fHf Ţ'Wţll

în 18 iunie 1999, în Apahida, a fost descoperită autocisterna compusă din cap tractor

MAN 19462 înmatriculat în Republica Moldova cu numărul HHAI 838* an de fabricaţie 1990, şi semiremorca tip cisternă marca TSA 38, înmatriculată cu nr. HHAA 675.

Roşea D um itru, cetăţean m oldovean, transporta 22,2 tone hidrocarburi de la CAROM Oneşti către LEMAROM SA Bacău, pentru Satu- Mare. Sancţiunea vameşilor a fost aceeaşi: amenda de un milion şi reţinerea autocis­ternei în vederea confiscării. Răspunzători pentru abaterile de la legislaţia românească au fost declaraţi Cotovanu Gheorghe şi Munteanu Gheorghe.

Cele trei autovehicule stau cuminţi la Van Wijk Ş( aşteaptă sentinţa judecătorească. Scoase la vînzare, acestea pot ajunge ia suma totală de1,5 miliarde de lei.

Life!:Episodul

In data de 18 iulie, la un control ce a avut loc în Apahida, a fost depistată autocisterna compusă

din cap-tracor IVECO, fabricat în anul 1990, cu număr de înmatriculare HHAI 593, înregistrat în Republica Moldova şi semiremorca tip cisternă marca KASSBOHER T 536 B, fabricată în 1987, înmatriculată tot în Moldova, sub numărul HHAA 845.

Conducătorul autovehiculului era Prozorovski Ştefan, cetăţean moldovean, care efectua o cursă internă de hidrocarburi de la CAROM Oneşti la LEMAROM Bacău, pentru Satu Mare.

Fiind încălcate H.G. 626/1997 şi Regulamentul de aplicare a Codului Vamal din România, s-a dat o amendă de un milion de lei, iar autocisterna a fost reţinută în vederea confiscării. în răspundere a fost atrasă firma SOVTRANS AUTO EXPRES din Chişinău, reprezentată de Munteanu Gheorghe, din Chişinău. „Partea moldovenească” susţine că a început demersurile pentm înfiinţarea unei firme mixte, maşinile fiind aduse „pentm începerea formalităţilor de vămuire şi înregistrare”.

I A iniS ar putea fi

reclama dumneavoastră

1939 - S-a nâ- Manfred WqJI

fost secretar g6r)r

C ongr^uL-oatLcm a^ oncologică, 2 2 -2 5 septembrie

C i iv în t u l S p e c ia liş t i lo rm o î 11 * . .....................................

Nu în fiecare an ne întîlnim cu o manifestare de o asemenea ţinută şi reprezentare. Mai ales că domeniul vizat este cel al c h i r u r g i e i ; chirurgiaoncologică a căpătat în ultimii ani valenţe diferenţiate faţă de ceea ce în mod obişnuit se numeşte c h i r u r g ie g e n e r a lă .* Sesiunile şi şedinţele de consens au cuprins, nu exagerez cu nimic, întreaga problematică a cancerului, de la cancerul gastric, genital, urologic, de colon, rect şi anus, de sin, capului şi gîtului, sistemul nervos ia chirurgia toracică oncologică, la tumorile oaselor, la chirurgia p lastică reconstructivă în oncologie. Sînt lucrări ce deschid noi căi şi perspective de intervenţie şi tratam ent oncologic, toate numai în slujba şi ajutorul bolnavului.

tot mai afirmată în ultimele decenii, o specialitate cu un specific foarte bine definit. în primul rînd este practicată de oameni foarte, foarte bine pregătiţi pentru acest tip de intervenţii. Este normal să fie aşa atîta timp cît rata cancerului este în creştere în întreaga lume. Mortalitatea, cel puţin în ţările slab dezvoltate, este destul de crescută şi singura metodă de tratament rămîne chirurgia, indiferent de localizare. Succesele depind de tratamentul complex aplicat, dar şi de c u m şi c în d se prezintă bolnavul la doctor • Este o supraspecialitate, pentru că nu orice chirurg poate opera cancere. th ir u rg ia cancerului are anumite reguli, ele trebuie respectate, cere imperios o anumită tehnică şi dotare, lucru în echipe pluridisciplinare. Diferenţa între noi şi alte ţări dezvoltate este foarte mare. Nu sub raportul cunoştinţelor teoretice sau practice, ci sub cel al dotărilor, al tehnicii în sine. Noi recurgem încă la nişte operaţii mutilante şi nu putem ţine pasul cu vesticii aşa cum ar trebui”.

ultimii ani, în încercarea noastră de ,a ne apropia de şcolile europene şi americane de profil. Manifestarea susţine societatea de chirurgie oncologică, susţine pregătirea medicilor în acest domeniu atît de delicat. Este delicat deoarece chirurgia oncologică estemultidisciplinară, în ea intră diferite alte specialităţi, oncologie medicală, chirurgie ginecologică, chiar şi oncopediatria, toate concurînd la tratamentul bolnavilor. Ideea este de, a asigura o pregătire a rezidenţilor de chirurgie, cu noţiuni de chirurgie oncologică dar şi de pregătire- a supraspecialiştilor. Congresul în sine deschide drumuri către supraspecialişti. Considerăm că ne apropiem, încet, încet, de ceea ce se face în lumea bună a oncologiei mondiale.”

duc la faze imposibil de tratat sau de intervenit • La nivelul feţei în România, cancerele se cifrează la 8-10% din totalul cancerelor. Este o cifră ridicată, care trebuie să dea de gîndit. în momentul de faţă ne confruntăm cu faze avansate de tumori maligne, dificil către imposibil de tratat”.

“Rata cancerului este în creştere în întreaga lume...”

P r o f . d r . N i c o l a e A N G E L E S C U ( C l i n i c a d e c h i r u r g i e C o l ţe a , B u c u r e ş t i ) : “Primul Congres naţional de chirurgie oncologică este un lucru foarte important pentru activitatea chirurgicală din România. El pune în drepturile fireşti şi naturale o specialitate

“Congresul deschide drumuri cătresupraspecialişti”

P ro f . d r . Io n B A L A N E S C U ( I n s t i t u t u l O n c o l o g i cB u c u r e ş t i ) : “Este uneveniment, pentru că ne aflăm în faţa primului congres de acest gen din şi în România, lucru datorat modificărilor apărute în

“La nivelul feţei, în România, cancerele se

.cifrează fa 8-1 0%"P r o f . d r . A l e x a n d r u

R O T A R U ( C l i n i c a d e c h i r u r g ie b u c o -m a x ilo - fa c ia lă C Iu j-N a p o c a ) : “La nivelul feţei există mai multe manifestări ale tum orilor m aligne. Ele au punctul de plecare în piele, în structurile osoase, în sinusurile maxilare,...

Există tot felul de tumori, şi mai m aligne, şi mai puţin maligne, ele puţind fi depistate ia timp doar dacă bolnavii îşi înving teama şi apelează la specialişti din timp. Amînările

“Congresul este o cinste pentru dvs.”

A c a d e m i c i a n G h e o r g h e A n d r e i Ţ Ă B Â R N Ă ( I n s t i tu tu l O n c o l o g ic C h i ş i n ă u , R e p u b l ic a M o ld o v a ) : “Ideea de a organiza un asemenea congres este extraordinară prin actualitate şi implicaţii sociale. D intre toate metodele de tratament existente, cea mai eficace răm îne chirurgia. Trebuie îndeplinită o singură condiţie, cea a intervenţiei la timp.

De la pacient pornesc toate,- el este singurul răspunzător de

soarta sa, de viaţa sa. El trebuie ' să-şi domine boala şi frica,

aceasta este prima cheie a succesului în intervenţie • în Moldova, anual, se înregistrează circa 8.000 de bolnavi de cancer de diferite localizări şi ei sînt, consider eu,. trataţi corespunzător, la înalte standarde tehnice. 80 la sută din pacienţii care sînt în stadiile

' 1 şi 2 sînt vindecaţi chirurgical, lucru important şi de ţinut de mulţi minte • Congresul în sine este o cinste pentru dvs. şi nu pot decît sâ fiu fericit că mă aflu în mijlocul dvs.”.

Demostene ŞOFRON

Zilele Europena 0 dinamică J{ valorilor europene în Români^ "

. înscris şi cuprins de foarte mult timp în dinamica manifesta ştiinţifice, CIuj-Napoca este începînd de astăzi, 24 septem0' gazda unui colocviu ce-şi depăşeşte cu mult menirea. Atît j5 tema abordată, O dinamică a valorilor europene în Român;aj cît şi prin valorile prezente în decursul celor trei zile, nume tjj mediatizate în ţară şi peste hotare. Este suficient să aminw1 nume precum Andrei Marga, lon Caramitru, Raymond WeţC Fokion Fotiadis, Doina Cornea, Nicolae Păun, Virgil CiornCs' Laurenţiu Ulici, Gilles Roussel, Eugen Uricariu, Ioan Popa, J6a"; Pierre Colin, Christian Bonneville, Oyidiu Pecican, Ladisk, Gyemant, Daniel Kientzy, Reina Portuondo, păstrînd regretul (je nu-i putea aminti pe toţi.Programul zilei de vineri, 24 septembrie, cuprinde vernisau

expoziţiei de fotografii Mircea Cantor, deschisă în spaţiul Facufc; de Studii Europene (ora 17), concertul META DUO (Daniel Kient?- - Reina Portuondo), în Sala Studio a Academiei de Muziri “Gheorghe Dima” CIuj- Napoca, ora 19. Programul £ J X 4 ,ş t i i n ţ i f i c i ) debutează în I Aula Magna a |jdebutează m «t

rUniversităţii ! —c l u j e n e , sîmbătă, 25 septembrie, începînd cu ora 9. Şi tot de la ora 9, şi tot în Aula Magna se vordesfăşura şi lucrările ultimei zile, duminică,26 septembrie.Intervenţiile vizează teme majore, de la Europa, istorie ţi

contemporaneitate sau Spaţiul cultural şi ideea europeani (ambele sîmbătă) la Istoria europeană între mit şi realitate. Sensibilităţi. Mentalităţi. Idei europene, Experienţe şi mode1! europene, duminică.Mai sînt de amintit în acelaşi context, vernisajul expoziţiei de

stampe Robert Christien, Kenneth Alfred, Christine Crozatj Luis Da Rocha, la Galeriile UAP, sîmbătă, 25 septembrie,® 19.30, lansarea proiectului Fresque de l'Europe al artistului Z« Milshtein (tot sîmbătă, ora 18,30, în cadrul Centrului Culte Francez şi al Facultăţii de Studii Europene), repetiţia coproducţie europene de operă-teatru Oreste & Oedip, libretul Olivier Apert muzica Cornel Ţăranu, regia Mihai Măniuţiu, dirijor Seimeczi Gyogy spectacol prezentat în Sala Studio a Academiei de Muzică’Dta'. duminică, 26 septembrie, ora 15.

Demostene ŞOFRON

Concursul naţional de proza scurta "PfiVEL DfîN"

Ajuns la cea de a V-a ediţie, concursul naţional de proză scurtă "PAVEL DAN” şi-a desemnat laureaţii. Ei vor fi premiaţi astăzi, 24 septembrie, în manifestarea ce va • debuta la ora 11.30, la Turda, organizată din nou cu profesionalism de Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Creaţiei Populare Cluj, Primăria municipiului Turda - Consiliul local şi Casa municipală de cultură Turda.Programul zilei cuprinde

depunerea de coroane la bustul scriitorului, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda (ora 11.30), evocarea scriitorului de către Constantin Cubleşan, lon Mircea Casimcea, Cristian Micu, Octavian Bulgaria (orele 12-14), momentul literar prezentat de actorii Teatrului

Municipal Turda: Maria Voronca şi Radu Botar, expoziţia de carte Scriitori turdeni, organizată de Biblioteca municipală şi Biblioteca C.N. "Mihai Viteazul” Turda.Juriul concursului - Petru Poantă/

preşedinte, Victor Cubleşan, Tudor Dumitru Savu/membri, Ionel Andraşoni/secretar - a hotărît acordarea următoarelor premii: Premiul special “Pavel Dan”, secţiunea proză scurtă - Doina Cetea (CIuj-Napoca); Premiul “Pavel Dan” - Pavel Azap (CIuj- Napoca), Petre Bucşa (CIuj-Napoca, Margareta Peli (Timişoara), Laura Angelescu (Piteşti), Costache Tudor (Constanţa); Premiul special “Pavel Dan”, secţiunea eseu - Cristian Micu (CIuj-Napoca).

JU H ACentrul Cultural SINDAN prezintă

astăzi, 24 septembrie, ora 17, la sediul centrului din strada luliu Maniu

nr. 6, în cadrul programului FINLANDA, filmul Juha, în regia semnată de , Aki Kaurismaki, Prezentarea filmului îi aparţine regizorului lonuţ Totu Angelescu, subtitrarea este în limba engleză, iar intrarea este gratuită.

S p e c t a c o l e l e

Teatrului de Păpuşi

"Puck"Duminică, 26 septembrie,

spectacolele Teatrului de Păpuşi “Puck” CIuj-Napoca se derulează după următorul program: Turnuleţul (ora 10, spectacol al secţiei maghiare, în curtea Muzeului Naţional de Artă Cluj); Capra cu trei iezi (ora 12, spectacol al secţiei române, în sala de spectacole a Casei municipale de Cultură, Piaţa Unirii 24).

Demostene SOFRON

Serial muzical

(A u m d ăVX ss

m u j ic a , • 44

CARNET CULTURALA r t i ş t i i a m a t o r i d i n G h e r l a l a

î n c e p u t d e . . . s t a g i u n eNoua stagiune teatrală a început şi pentru artiştii amatori din oraşul Gherla. Nu face excepţie nici

Ansamblul de operetă al Casei de Cultură, una din cele mai vechi formaţii artistice din localitate. (Toamna trecută a împlinit... 100 ani!). Cei 30 de membri ai ansamblului se pregătesc pentru o nouă premieră, titlul piesei fiind ţinut în “secret” (deocamdată) de regizorul Horvâth Lajos. Dar, pînă la începerea repetiţiilor, artiştii amatori din Gherla se vor deplasa la Huedin, unde în sala Casei de Cultură vor prezenta un spectacol cuprinzînd selecţiuni din cele mai reuşite premiere ale ultimilor ani. Pe scenă vor evolua soliştii, balerinii şi instrumentiştii ansamblului de operetă. în anii trecuţi, deplasările artiştilor gherleni au avut mare succes în urbea de la poalele Vlădesei. Au fost ani cînd formaţia artistică de pe Someş a prezentat chiar şi două spectacole la Huedin, sălile fiind pline de fiecare dată._ Paralei-cu repetiţiile ansamblului de operetă, au

început pregătirile pentru stagiunea de toamnă, dansatorii şi soliştii de muzică populară ai Ansamblului de cîntece şi dansuri “Ardealul” din cadrul Casei de Cultură. Deci, vom avea o toamnă bogată în evenimente culturale la Gherla.

Folclorul somesean va răsuna si in... Braziliai »Mesagerii folclorului de pe valea Someşului Mic nu se dezmint nici în acest an. După succesele obţinute în această vară în Franţa şi Elveţia, trioul “Ardealul" ai Casei orăşeneşti de cultură Gherla se va deplasa în... Brazilia, unde va susţine 15 spectacole. Va fi un turneu lung, care însă constituie punctul culminant al unei cariere, care durează de peste 20 de ani. Cei trei membri ai formaţiei - Emil Mihai, Aladar Pusztai şi Kalman Urszuly - se pregătesc cu multă ambiţie în vederea deplasării, ei îmbogăţindu-şi repertoriul cu noi melodii populare. Instrumentişii gherleni vor pleca în Brazilia sub egida Ministerului Culturii, care organizează turneul de_ peste Ocean.în această toamnă, la Gherla va avea loc cea de a

Vll-a ediţie a Festivalului instrumental “Trioul transilvan”, la care vor fi invitate formaţii din mai multe judeţe transilvane. SZ. Cs.

Pentru melomanii cu o frecvenţă susţinută în sălile de concerte şi la recitaluri, muzica poate avea un efect asemenea unei dezlănţuiri a naturii căreia fiinţa umană nu i se poate împotrivi. Muzica poate .învinge în acest caz stările de nelinişte ale sufletului uman, dîndu-i însă o altă "nelinişte"... cea a dorinţei de a cuceri adîncurile sonorităţilor. Dacă în muzica clasicismului vienez, melodia este principalul stimulent al reacţiilor interioare ale omului, în ceea ce va urma după muzica lui Haydn şi Mozart, armonia, ritmul şi coloritul orchestral par a-şi aduce o contribuţie semnificativă în declanşarea stărilor de spirit umane. Asemenea vieţii oamenilor, muzica însoţeşte “Timpul”, adaptîndu-se simţirii naturii umane. Toate artele frumoase au realizat în timp acest curs, unele mai devreme, altele mai tîrziu, sau uneori într-o sincronizare de concepţie. Literatura ultimilor ani ai secolului alXVIII-lea, dar mai ales cea a secolului alXIX-lea, reflectă, asemenea unui ecou, frămîntârile şi aspiraţiile oamenilor şi ale societăţii. în temele literaturii acestui timp se confruntă poziţiile umanist-pozitive cu cele ale decepţiei umane. Asistăm la crearea unor noi linii de forţă, antagoniste, aspiraţiile generoase ale vieţii se întîlnesc cu forme morbide ale existenţei umane. Zorii romantismului ridică arta spre poetica iubirii.Dimensiunea artistică fundamentală a

noului curent şi stil pe care-l va promova romantismul este subiectivitatea, esenţă sensibilă care va putea merge pînă la hipertrofia eului. Ordinea clasică prin echilibrul părţilor componente ale unei opere de artă este înlocuită cu supremaţia pasiunii pînă la extazul desfătării. Nici chiar estetica unor geniali filosofi, ca Hegel, nu a putut opri dezlănţuirea sentimentului asupra raţiunii. Temperatura creaţiei artistice va creşte mereu în anii secolului

\m

cte

al XlX-lea, atingînd starea de febrilitate la exprimarea unui fond sufletesc c®l porneşte chiar şi din inconştient. Imagira/jtpfl umană îşi derulează în artă toate resurs:-'- Filosoful Fichte spunea chiar: “ImaginaSl este o forţă miraculoasă, fără de cai: nimic nu poate fi explicat în spirit11 uman”. Poate tocmai de aceea, a# romantică a trecut, barierele naţionala- cultivînd gustul pentru exotic, fantasii supranatural. Chiar şi visul pare a fi în ace timp o sursă a creaţiei artistice romantic®Ce putea face muzica în această

ambianţă socială şi artistică a secolului* XlX-lea? Să rămînă la simetria formală® echilibrului clasic pe care însuşi Beethoven . clasicul l-a “alterat”, sau să cucerească expresia timpului, pulsînd în adine®1 sonorităţilor ideea poetică, aşa W “romanticul” Beethoven a încercat, c® reuşită, în ultima perioadă de creaţie de 6 început de secol XIX? Reflectarea în at» a contrastelor dramatice ivite în viata d® toate zilele ale oamenilor devenise jj1 imperativ. A învins desigur “Spiritul vremii, care va proiecta creaţia muzicală pe culmi ® subiectivităţii umane. Sentimentul cel P* covîrşitor a fost infuzia literaturii romană® în ţesătura sonorităţilor. Muzica secolul1® al XlX-lea priveşte tot mai mult sP[® literatura timpului pe care o va îngloba j® frumuseţile melodiilor, armoniilor şi a’e culorilor instrumentale. Marile pee,r; simfonice îşi vor trage seva din subiect® [j literaturii romantice. Prin această inii® muzica se apropie tot mai mult de via!

placi'■ici’fori6lat afor

R

aşa cum este ea..RobertCompozitorii Franz Schubert, . ,

Schumann, Frederic Chopin. Heo|Beriioz, Richard Wagner etc. îşi vor. - talentul creator dînd omenirii marile lucră® ale stilului romantic.

(Va urma)

Emiliu DRAGEI

dumneavoastră

• s m r rFA!"‘ V!t 'IpL O C A L N I C I I D I N H A R C A N A

S - A U S U P Ă R A T P E A R U T A

Mayr Dorina Florentina, în vîrstă de 37 ' de ani, din Cîmpia-Turzii, a încercat să facă

o “afacere” ilegală, desigur (câ altfel nu apărea în pagina noastră). în data de 13 septembrie, M.D.F. s-a prezentat la sediul firmei Euro GSM- Dialog din CIuj-Napoca, unde a încheiat un contract prin care a achiziţionat trei telefoane mobile, două marca Alcatel, unul - Motorola. Toate trei telefoanele au fost cumpărate cu abonament. M.D.F.,' în calitate de asociat unic şi administrator al firmei Sorandra din Cîmpia- Turzii, cu sediul la domiciliul patroanei, a cumpărat celularele în numele firmei. A prezentat buletinul de identitate şi un act care dovedea că firma este la domiciliul său, documente necesare pentru încheierea contractului cu Euro-GSM Dialog. A doua zi, Dialog B ucureşti a com unicat reprezentanţei din Cluj faptul câ telefoanele achiziţionate de Mayr Dorina nu pot fi activate din cauza unor creanţe mai vechi ale firmei Sorandra. Angajaţii Euro GSM au încercat să dea de M.D.F. la adresa din buletin. Ei au avut surpriza sâ constate că femeia nu mai locuia acolo din 1997, cînd, datorită, faptului că firma a cărei patroană era, nu şi-a plătit creditele pe care le- avea la Bankcoop, banca i-a vîndut apartamentul la licitaţie. Totodată, anul trecut, Dorina mai fusese cercetată de Poliţie pentru o evaziune fiscală de 52 de milioane, făcută între anii 1994-1995. Mayr Dorina, căsătorită, mama unui copil, este cercetată, în stare de libertate, pentru înşelăciune.

C. GĂMAN

Şeful Serviciului Direcţiei de Radio-Televiziune Clui este

cercetat de Politie• lovan Teodor este acuzat de fals, uz de fals, abuz în

serviciu şi delapidare • Prejudiciul cauzat: 42 milioane lei •

lovan Teodor (în vîrstă de 48 de ani din Gluj-Napoca), şef serviciu la Direcţia de Radio-Televiziune Cluj, este cercetat de ofiţeri ai Serviciului de combatere a criminalităţii economico-financiare pentru un cumul de infracţiuni. în luna ianuarie a anului 1998, lovan a ridicat de la magazia Direcţiei mai multe piese de la aparate elecrotehnice pe care le-a depozitat într-o baracă gestionată de el. Din verificările poliţiştilor, a reieşit că piesele nu figurau în evidenţele contabile. Contravaloarea pieselor, adică aproximativ 42 milioane de lei, a încasat-o lovan. în toamna anului 1998, acelaşi lovan a pretins colegilor de serviciu, în timpul orelor de lucru, prestarea unor servicii în interesul său personal: repararea unor maşini de spălat, pe care lovan le achiziţionase din Germania. Ca şi cînd n-ar fi fost completă lista infracţiunilor, lovan a întocmit un ordin fals de deplasare, pe patru zile, pe numele unui coleg de serviciu, deşi deplasarea n-a avut loc, de fapt. Contravaloarea ordinului de deplasare a încasat-o lovan. El este cercetat pentru fals, uz de fals, abuz în serviciu, delapidare, în stare de libertate. Pentru recuperarea prejudiciului se vor lua măsuri asigurătorii, iar dacă lovan Teodor este găsit vinovat de instanţă, el poate primi pînă la 15 ani de închisoare.

Corina GĂMAN

l I C T I f V I E S I G U R E A L E U N O R

I N F R A C T O R I N O T O R I I

Modav J • - -

in Occident

Autorităţile iugoslave ar trebui să condiţioneze restabilirea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Franţa de plata unor despăgubiri pentru distrugerile provocate de bombardamentele NATO, a afirmat ieri, vicepremierul sîrb, Vojislav Şeşeli.

Cel puţin cinci persoane şi-au pierdut viaţa în urma atacurilor lansate de aviaţia rusă as'Jh

unui cartier al capitalei cecene, Groznîi, au ^-------------a— i_ «Ireprezentanţi ăi Poliţie*

■ Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte modul de calcul al accizelor în euro ar putea antrena modificări de preţuri pentru alcool, tutun, cafea, produse petroliere, după 25 octombrie, dată la care agenţii economici plătesc accizele.Actul normativ adoptat joi de

Guvern va intra în vigoare la 1 octombrie, valorile în euro fiind stabilite în funcţie de un curs de 117.000 lei/euro, iar plata se va face la 25 octombrie, în funcţie de cursul euro la data de 30 septembrie.în prezent, acciza la alcool

etilic alimentar, băuturi alcoolice- şi orice alte produse care conţin alcool etilic alimentar cu o concentraţie mai mare de 0,5% în volum, precum şi la vinuri, produse pe bază de vin cu o

concentraţie de peste 22% ţn volum, ia coniac şi vin ars este de 3,432.000 lei/hectolitru alcool pur (echivalentul a 202 euro, valoare stabilită în ordonanţă).Acciza la băuturi alcoolice

naturale este de 2.340.000 lei/ hl alcool pur. Acciza la vinuri nespumoase este de 9.360 lei/ hl/1 grad alcoolic, la vinuri spumoase acciza este de 15.600 lei/hl/1 grad alcoolic, la vin spumant acciza este de46.800 lei/hl/1 grad alcoolic, la vermuturi şi produse pe bază de vin cu o tărie de pînă la 22% acciza, este de 39.000 lei/hl/ 1grad alcoolic. La bere, acciza este de 24.960 lei/hi/1 grad alcoolic.La ţigarete acciza este de

124.800 lei la 1.000-ţigări plus 20% din baza de impozitare, la

■ ţigări şi ţigări de foi acciza este de 109.200 lei la 1.000 de bucăţi, la tutun destinat fumatului acciza este de234.000 lei/kg, aceeaşi şi Ia tutunul de prizat şi tutunul de mestecat.La cafea verde acciza este

de 14.040.000 lei/tonă. La cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori acciza este de18.720.000 lei/tonă. La cafea solubilă acciza este de 78.000 lei/kg.La ape, ape minerale şi ape

gazoase, cu conţinut de zahăr sau alte produse de îndulcit şi cu substanţe aromatizante, acciza este de 31.200 lei/hl.Impozitele la ţiţeiul şi gazele

naturale din producţia internă sînt 67.100 lei/tonă, respectiv 125.814 lei/1.000 mc.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, proiectul Legii privind statutul poliţistului şi cel al Legii privind organizarea Poliţiei, care conferă poliţiştilor calitatea de funcţionari publici civili cu statut special şi care îi protejează din punct de vedere

Vameşii au virat la buget

759,5 miliarde de iei

Direcţia Regională a Vămilor Cluj a contribuit la veniturile statului cu suma de 749 miliarde de lei, bani proveniţi din taxe, accize, TVA ş.a. încasările au fost făcute pînă la data de 31 august 1999.

Din controaleleulterioare au fost stabilite sume care se ridică la 20,5 miliarde de lei, din care s-au încasat 9,5 miliarde de lei. A.V.

social şi juridic, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Adriana Săftoiu.

Statutul po liţistu lu i precizează că statul are obligaţia să asigure po liţiştilo r un standard de viaţă conform responsabilităţilor, riscurilor şi importanţei sociale a profesiei acestora. Totodată, este prevăzută înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Poliţiştilor (ANP) care are rolul de a-1 proteja, în general, pe poliţist. Asociaţia este autonom ă,neguvemamentală şi nonprofit, modul de' organizare şi funcţionare ai ei urmînd a fi stabilit printr-un regulament aprobat prin H otărîre de

Guvern. Proiectul stipulează ca promovarea poliţiştilor să fie făcută la propunerea ANP.

Denum irea funcţiilo r şi gradelor po liţiş tilo r va fi schimbată, subofiţerii urmînd sâ se numească secundari de poliţie, agenţi de poliţie, agenţi principali de poliţie, agenţi superiori de poliţie şi agenţi şefi de poliţie. Ofiţerii de poliţie vor fi clasificaţi astfel: subinspector de poliţie, inspector de poliţie, inspector principal de poliţie, subcomisar de poliţie, comisar de poliţie, comisar principal de poliţie, chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor şef de poliţie şi chestor general de poliţie.

Ziua în care poţi intra în puşcărie de bunăvoie şi nesilit

de nimeniOricine doreşte să intre

în puşcărie şi sâ iasă în aceeaşi zi o va putea face duminică, 26 septembrie, cu ocazia “ Z IL E I PO R Ţ IL O R D E SC H I­S E ” a P enitenciarulu i Gherla.

Pe baza acte lor de identitate, cetăţenii români au posibilitatea să intre în puşcărie, între orele 9 şi 14, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. C. BARA

M inistrul C ulturii, Ion Caramitru, l-a anunţat, ieri, pe premierul Radu Vasile că va demisiona din funcţia pe care o deţine pentru că nu a primit nici un ban în plus la rectificarea bugetului.

Ion Caramitru a explicat că, la rectificarea bugetară, ministerului i-au fost reduse cheltuielile cu 2 miliarde din fondurile destinate personalului. ministerului. “Erau economii care s-au făcut prin posturile rămase vacante la Biblioteca Naţională, inspectoratele de cultură, Centrul de perfecţionare a cadrelor” , a precizat Caramitru.

Ministrul Culturii a solicitat ministrului Finanţelor ca la rectificarea bugetului să primească 340 miliarde de lei.

“Neacordarea acestor fonduri

va avea implicaţii foarte grave în sistem”, a arătat Caramitru. El spune că a prezentat Guvernului o notă referitoare la acţiunile care se vor anula ca urmare a refuzării suplimentării bugetului. Printre acţiuni se află săptămînile culturale de la Budapesta şi Bratislava, precum şi expoziţia Ţuculescu de la Budapesta.

Purtătorul de cuvînt al Guvernului, Adriana Săftoiu, a declarat, ieri, că premierul Radu Vasile i-a cerut ministrului Culturii “să se mai gîndească” şi a adăugat că aceasta este o decizie unilaterală.

ion Caramitru şi-a mai anunţat intenţia de a demisiona iama trecută, cînd Guvernul a discutat despre modificarea Legii 42, referitoare ia statutul revoluţionarilor.

Salariile dia MI vor creste din luna decembrie

L id e r i i s i n d i c ^

d i n î n v d ţ d m î n t o u

t r e c u t î n r e v i s t q

d i f i c u l t ă ţ i i *

c u c a r e î n c â s *

c o n f r u n t *Lidera sindicatului dja

învăţăm întul clujean preuniversitar, Staşcj Constantinescu, a participa] în aceste zile la Colegiuj L iderilor din F$li (Federaţia Şindicate!0r Libere din Învăţămînt). Dînsa ne-a informat că, in j pririeipal, s-a discutat ftcţ m ăsură G uvernul şi-i | respectat promisiunile pj care le-a făcut, acuij aproape un a n , la încheierea protocolului g r e v iş t i i . .....................

Toată lumea s-a .arata nemulţumită de faptul ca, din lima decem brie a anului trecut, salariile au întîrziat aproape de fiecare dată, „lucra care afectează buzunarele şi aşa destul de goale ale ce lo r din învăţămînt“. N ecazul şi mai mare este că profesorii trebuie să-şi cum pere ei înşişi manualele după cate vor preda, al căror pret echivalează, după spusele d-nei Constantinescu, ca un avans de plată. Sindica­liştii au concluzionat ca starea învăţămîntului din mediul rural ţj dezavantajează pe elev» care învaţă la ţară. in ptoban ii de navetă cheltuiţi dtcadrele care predau la_ţa nu sînt decontaţi decît n puţine cazuri. r Cu toate aceste nemulţumiri, sindicalişti din învătâmîntnuşi-aups problema protestelor, eh® dacă conflictul de munci nu este stins, iar greva generală rămmţsuspendată. Se aşteaptaj rezultatele rectificăm bugetului şi Ordonanţa T Urgenţă a Guvernului privind modificarea modului de finanţare a învăţămîntului.

D ana TIUCA

Salariile lucrătorilorMinisterului de Interne vor creşte din luna decembrie, fără ca ei să' primească majorările care fuseseră anunţate de la 1 august, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul de Interne, Constantin ' Dudu Ionescu.Ionescu a arătat că Ml a

primit, la rectificarea de buget, 900 de miliarde de lei, apreciind că solicitările instituţiei au fost acoperite de Guvern în proporţie

de 40 la sută. Ministrul de Interne a spus că a constatat, în rîndul lucrătorilor Ml, o stare de nemulţumire, generată tocmai de lipsa fondurilor. Dudu Ionescu a afirmat că, din aceeaşi cauză, Ml nu poate finaliza anumite programe şi nici nu poate avea echipamente performante."Din cauza banilor, probabil că

intervenţiile noastre vor fi mai puţin eficiente”, a declarat ministrul de Interne.

Deputatul Lăpuşan sare în “ a ju to ru l” prem ierulu i

Deputatul PDSR de Cluj, Alexandru Lăpuşan, preşedinte al Departamentului pentru agricultură al partidului, “într-un gest de personală simpatie”, i-a transmis premierului Radu Vasile "Programul anticriză pentru agricultură al PDSR". în scrisoarea care însoţea documentul se spunea că “din păcate, Guvernul nu a făcut mai nimic pentru desfăşurarea campaniei de primăvară (aprox. 1,5 mii. ha abandonate), nu a făcut nici pentru valorificarea producţiei din 1999 (grîu, floarea-soarelui, porumb, struguri etc.) şi acum, în mijlocul campaniei de toamnă nu există nici un act normativ pentru sprijinirea agricultorului român, ceea ce creează premize pesimiste în legătură cu producţia anului 2000”. Deputatul clujean spune că “promovînd o astfel de politică agricolă, coaliţia se va îndepărta tot mai mult de societatea românească, din care PDSR face parte”. “Aceasta să fie forma de izolare la care - în glumă - vă refereaţi?”, îl întreabă Lăpuşan pe premierul Vasile. -Titus CRĂCIUN

~n."rdŢ*Ţ>iŢ7

Valeriu Stoica precizează că procesul pe caifi i I-a intentat preşedintelui PRM, C o rn e liu

. _ Vădim Tudor, va conţinu*înaintat Tribunalului Bucure j o acţiune civilă împotriva

Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că procesul pe care i l-a intentat preşedintelui PRM, Corneliu Vădim Tudor, va continua, deoarece acesta din urmă a refuzat să publice o dezminţire la acuzaţiile de corupţie făcute la adresa sa.

Stoica a precizat că a convertit cu Vădim Tudor un text al acestei dezminţiri, pe

care preşedintele PRM urma să o publice în revjsta pe care o conduce. “Dezminţirea nu a apărut şi, ca urmare, procesul continuă”, a spus ministrul Justiţiei. Stoica anunţase anterior câ, la cererea lui Vădim Tudor, îşi va retrage plîngerea penală împotriva acestuia, dacă liderul PRM îşi cere scuze pentru afirmaţiile calomnioase făcute la adresa sa. La data de 12 februarie, Valeriu Stoica a

Corneliu Vădim Tudor, în aff]afirma că, în ultimii doi : senatorul PRM, în calitate director al revistelor “Romani Mare” şi “Politica , i~a a* prejudicii grave prin publicări- unor informaţii defăimătoare Stoica solicită ca Vădim Tudo să-i plătească, în solidar cu ce două reviste, două miliarde d- lei despăgubiri.

t f f] CASA DE EDtTURĂ

-/S.R.L.«UWJI IZUUU pi II < w.w. . ■ —w, , _______________t

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 2 04469

ILIE CĂLIAN (redactor şef); ŢVALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; .E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro-publicitateSecretar de redacţie: ; Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ 19.74.18

REDACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Cultură,Eveniment, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

v.uV-:, n u *

iM iip p l l i f e p ş