21
1 Preasfințite Părinte Episcop, Preacucernici Părinți, Doresc să urez mai întâi tuturor „La mulți ani!” pentru anul care a început. Î n cele ce urmează voi încerca să vă prezint câteva impresii din cartea despre Botez a părintelui Alexander Schmemann „Din apă și din Duh. Un studiu liturgic al Botezului” . Î nainte de a intra însă în subiect aș vrea să amintim câteva date din biografia autorului. Părintele Alexander Schemamann s-a născut la 13 mai 1921 în actuala capit ală a Estoniei, Tallinn. Tatăl era estonian iar mama rusoaică. Ulterior familia se mută în Franța. Aici, între 1940 și 1945, Alexander a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris. În 1946 se căsătoreşte și este hirotonit preot. După absolvirea institutului devine cadru didactic; predă Istoria Bisericească. În 1951 se mută în Statele Unite şi rămâne aici până la trecerea sa la Domnul în 1983. Î n America continuă să predea Istorie Bisericească dar şi Teologie Liturgică la Seminarul Teologic Ort odox „Sfântul Vladimir” din New York. În 1962 este ales decanul seminarului. Între 1962 şi 1965 participă ca observator din partea Bisericii Ortodoxe la lucrările Conciliului II Vatican. Foarte bun prieten cu dizidentul rus Alexander Solje niţîn, păr intele Schmemann nu împărtăşea totuşi naţionalismul extrem al acestuia. În jurnalul său el nota:  "Discuţiile avute cu Soljeniţîn mi-au evidenţiat diferenţa esenţială dintre noi. Pentru el, există doar Rusia. Pentru mine, Rusia ar putea dispărea, ar putea muri şi nimic nu s -ar schimba în viziunea mea asupra lumii" (Luni, 20 ianuarie 1975); "Comoara lui este Rusia şi numai Rusia, a mea este Biserica" (Luni, 12 mai 1975) 1 . Pe fondul acestor măr turisiri,  părintele evidenţia pericolul identificării etnice a Bisericii, mai ales, pericolul de a considera creştinismul un refugiu al identităţii, închizând astfel Biserica în spatele zidurilor etnice. În acest fel, spunea părintele, Ortodoxia poate deveni, pentru convertiţi, un semn al identităţii, şi în consecinta, să fie redusă la o ideologie. În septembrie 1982 a fost diagnosticat cu cancer. Trece la Domnul la 13 decembrie 1983, ultimile sale cuvinte fiind: „Amin! Amin! Amin!” 2 . Importanţa operei părintelui Schmeman trebuie înţeleasă, aşa cum ne spune traducătorul cărţii, Lect. Dr. Alexandru Mihăilă, în contextul teologiei ruseşti din exil (Serghie Bulgakov, Nicolai Berdiavev, George Florovsky, Vladimir Lossky, John Meyendorf) care îşi propunea o descoperire a izvoarelor patristice şi a practicii autentice în faţa noilor  provocări ale lumii secularizate. Părintele Schmemann încearcă  recuperarea vieţii bisericeşti de la începuturi, când cultul era expresia directă a învăţături, fără osificări în form ule scolastice şi în care simbolul nu rămâne doar o simplă analogie, ci este deschiderea către împărtăşirea reală din ceea ce este simbolizat 3 . 1 Alexander Schmemann, Biografia unui destin misionar, Jurnalul Părintelui Alexander Schmemann (1973-1983), apud. http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htm. 2  Serge Schmemann, “Foreword”, în The Journals of Father Alexander Schmemann, 1973-1983, New York, 2000, p. IX, apud. Alexandru Mihăilă, Părintele Schmemann sau redescoperirea unei viziuni integrale  în Alexander Schmemann, Din apă şi din Duh, un studiu liturgic al Botezului , Editura Sofia, Bucureşti, 2009. 3  Alexandru Mihăilă, op.cit., în Alexander Schmemann, op.cit., Editura Sofia, Bucureşti, 2009, p. 8. 

„Din apă și din Duh”

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    1/21

    1

    Preasfinite Printe Episcop,Preacucernici Prini,

    Doresc s urez mai nti tuturor La muli ani! pentru anul care a nceput. n cele ceurmeaz voi ncerca s v prezint cteva impresii din cartea despre Botez a printeluiAlexander Schmemann Din ap i din Duh. Un studiu liturgic al Botezului . nainte de aintra nsn subiect a vreas amintim cteva date din biografia autorului.

    Printele Alexander Schemamann s-a nscut la 13 mai 1921 n actuala capital aEstoniei, Tallinn. Tatl era estonian iar mama rusoaic. Ulterior familia se mut n Frana.Aici, ntre 1940 i 1945, Alexander a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox SfntulSerghie din Paris. n 1946 se cstorete i este hirotonit preot. Dup absolvirea institutuluidevine cadru didactic; predIstoria Bisericeasc. n 1951 se mut n Statele Unite i rmne

    aici pn la trecerea sa la Domnul n 1983. n America continu s predeaIstorie Bisericeascdar i Teologie Liturgic la Seminarul Teologic Ortodox Sfntul Vladimir din New York.n 1962 este ales decanul seminarului. ntre 1962 i 1965 particip ca observator din parteaBisericii Ortodoxe la lucrrile Conciliului II Vatican.

    Foarte bun prieten cu dizidentul rus Alexander Soljenin, printele Schmemann numprtea totui naionalismul extrem al acestuia.n jurnalul su el nota:"Discuiile avute cuSoljenin mi-au evideniat diferena esenial dintre noi. Pentru el, exist doar Rusia. Pentrumine, Rusia ar putea disprea, ar putea muri i nimic nu s-ar schimba n viziunea mea asupralumii" (Luni, 20 ianuarie 1975); "Comoara lui este Rusia i numai Rusia, a mea este Biserica"(Luni, 12 mai 1975)

    1. Pe fondul acestor mrturisiri, printeleevidenia pericolul identificrii

    etnice a Bisericii, mai ales, pericolul de a considera cretinismul un refugiu al identitii,nchiznd astfel Biserica n spatele zidurilor etnice. n acest fel, spunea printele, Ortodoxiapoate deveni, pentru convertii, un semn al identitii, i n consecinta, s fie redus la oideologie.

    n septembrie 1982 a fost diagnosticat cu cancer. Trece la Domnul la 13 decembrie 1983,ultimile sale cuvinte fiind: Amin! Amin! Amin!2.

    Importana operei printelui Schmeman trebuie neleas, aa cum ne spunetraductorul crii, Lect. Dr. Alexandru Mihil, n contextul teologiei ruseti din exil(Serghie Bulgakov, Nicolai Berdiavev, George Florovsky, Vladimir Lossky, John Meyendorf)

    care i propunea o descoperire a izvoarelor patristice i a practicii autentice n faa noilorprovocri ale lumii secularizate. Printele Schmemann ncearc recuperarea vieii bisericetide la nceputuri, cnd cultul era expresia direct a nvturi, fr osificri n form ulescolastice i n care simbolul nu rmne doar o simpl analogie, ci este deschiderea ctremprtirea real din ceea ce este simbolizat3.

    1Alexander Schmemann, Biografia unui destin misionar, Jurnalul Printelui Alexander Schmemann (1973-1983),

    apud.http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htm.2Serge Schmemann, Foreword, n The Journals of Father Alexander Schmemann, 1973-1983, New York, 2000,

    p. IX, apud. Alexandru Mihil, Printele Schmemann sau redescoperirea unei viziuni integrale n AlexanderSchmemann, Din ap i din Duh, un studiu liturgic al Botezului, Editura Sofia, Bucureti, 2009.3Alexandru Mihil, op.cit.,n Alexander Schmemann, op.cit., Editura Sofia, Bucureti, 2009, p. 8.

    http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-cerurihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-cerurihttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htmhttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htmhttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htmhttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Alexander_Schmemann.htmhttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-cerurihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-ceruri
  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    2/21

    2

    Cartea a fost publicat n 1974, n limba englez fiind tradus n limba romnpentru prima datde Pr. prof. Ioan Buga n 1992 apoi n 2009 de Lect. Dr. Alexandru Mihilde la Facultatea de Teologie a Universitii din Bucureti, ediia pe care am lucrat . Traducereaapare la editura Sofia, cu binecuvntarea Preasfinitului Printe Galaction, EpiscopulAlexandriei i Teleormanului. Are 230 pagini i este structurat n ase capitole prece date de

    o introducere.

    INTRODUCERE

    SPRE REDESCOPERIREA BOTEZULUI

    Pentru redescoperirea Botezului, printele Schmemann spune c trebuie scunoatem legtura acestuia cu Patele. n perioada de aur a Liturghiei cretine, TainaBotezului era svrit n noaptea pascal. Astzi muli cretini nu mai cunosc nsaceastlegtur, fundamental pentru nelegerea Tainei; nu mai tiu c atunci cnd aud n ajunulPatelui citirea biblic despre trecerea prin Marea Roie sau despre cei trei tineri n cuptor saudespre Iona n pntecele chitului, ascult cele mai vechi paradigme ale Botezului i participla marea priveghere pascal. Necunoscnd deci aceast legtur, cretinii nu au cum s tie cslujba nvierii este n primul rnd o Liturghie baptismal; c Patile ca srbtoare liturgics-a dezvoltat iniial din svrirea Botezului iar Postul Mare, din pregtirea dubl acatehumenilor i a Bisericii pentru primirea Botezului n noaptea Sfintelor Pati. Numaicontientiznd aceast legtur putem nelege Botezul n deplintatea lui i bucuria de laslujba nvierii ca fiind bucuria celor carepentru c au muritcu Hristos acestei lumi nviaz cuHristos n mpria Lui.

    Botezul este astzi absent din Liturghia Bisericii. Fiind absent din Liturghie, esteabsent din viaa noastr i firete din spiritualitatea nostr. ncetnd s mai hrneascspiritualitatea cretin, Botezul i-a pierdut n mod evident puterea s modeleze concepiacretin despre lume, adic atitudinile noastre de principiu, motivaiile i hotrrile4. Vedemastfel c, din punct de vedere liturgic, Botezul a devenit o celebrare familial privat,svrit de regul n afara cultului integral al Bisericii, mai exact n afara Liturghiei: cineva

    poate merge regulat la biseric ani de zile fr s participe la niciun Botez.

    Aceasta tragicconsecin, transformarea Botezului ntr-o ceremonie privat i ncetarea de amai fi astfel inima Liturghiei i a spiritualitii Bisericii este vzut ns de unii ca o

    4De exemplu, un cretin din vechime tia c Patele n fiecare an este o prznuire a propriului su Botez, a

    propriei sale intrri n, i participri la viaa lui Hristos celui nviat. Cretinul de azi ns nu se mai pune nici pe e l,nici Biserica n legtur cu Botezul. tie, desigur, c a fost botezat i c acel Botez este o condiie indispensabilpentru apartenena sa la Biseric. Dar aceast cunoatere rmne abstract. Nu este legat de Biseric ncalitate de comunitate a celor care au murit cu Hristos i crora le-a fost dat o nou viaa n El. n consecinnu mai are nici o filosofie de via cretin care s cuprind totalitatea existenei lui (familia, profesia, istoria,societatea, morala, fapta). Un cretin astzi poate fi membru al parohiei n timp ce triete dup standarde

    sau filosofii stranii dac nu chiar opuse cretinismului contrar situaiei din trecut cnd un cretin tia c prinBotez a fost pus ntr-o relaie radical nou cu toate aspectele vieii i chiar cu lumea nsi; c a primit, odatcu credina, o concepie radical nou despre via.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    3/21

    3

    dezvoltare liturgicsecundari pur exterioar. Dintr-un punct de vedere formal-dogmatic icanonic ar prea chiar neimportant. Oare nu este Botezul valid indiferent de ci oameni

    particip, de timpul i locul svririi, de cantitatea de ap folosit? ns tocmai existena unuiasemenea punct de vedere, spune printele, arat ct de profund desprit de adevratul Duhi de Tradiia Bisericii este contiina noastr dogmatic i canonic contemporan. Situaia a

    fost provocat, dup prerea autorului, de acea pseudomorfoz apusean a teologieiortodoxe care a nceput dup ce perioada patristic s-a ncheiat i care a otrvit Biserica cu unduh legalist complet strin Prinilor i Tradiiei primare. Aa s-a ajuns la o ngustare anelegerii Tainelor i n special a Botezului. Astfel, n manualele contemporane de teologieortodox, Botezul este definit aproape exclusiv ca fiind ndeprtarea pcatului strmoesc idobndirea harului, ambele acte fiind necesare ntr-un sens juridic al cuvntului pentrumntuire. Dar Botezul ca tain a regenerrii, ca recreare, ca Pate personal i Cincizecime

    personal a omului, ca trecere de la viaa veche la cea nou i, n sfrit, ca epifanie ampriei lui Dumnezeu: toate aceste nelesuri care faceau Botezul central i esenial pentruspiritualitatea i experiena cretin primar, i nc l fac, sunt practic ignorate.

    De aceea, mesajul autorului la ncheierea Introducerii este c trebuie sredescoperim Botezul, aceast mare Tain, n care Prinii vedeau i slveau cea mai maresrbtoare a Bisericii, o Tain pentru care Biserica se pregtea odinioar timp de 40 de zile de

    post i care constituie nsi esena bucuriei ei pascale dar care astzi dureaz cam 15 minutei se svrete ntr-un col al bisericii alturide un cntre care d rspunsurile.

    CAPITOLUL I

    PREGTIREA PENTRU BOTEZ

    Pentru nceput ar fi pedagocic s ne adresm cteva ntrebri: de ce acest titlu lanceputul crii? Oare se mai poate vorbi de vreo pregtire pentru Botez n zilele noastre? Sau,ar trebui s mai existe aceast pregtire dac, aa dup cum tim, Botezul infantil este celcare predomin astzi? Rspunsul ni-l d printele Schmemann.

    El arat c, dei Biserica a practicat de mai multe secole aproape exclusiv Botezul

    infantil, rmne totui semnificativ c, din punct de vedere liturgic, Taina a pstrat forma istructura pe care o avea cnd majoritatea celor botezaierau aduli.Acest fapt este evident nceea ce numim: Rugciuni la facerea catehumenului sau a celui chemat la Botez. De ce afcut Biserica acest lucru?

    Chiar dac aceast pregtire nu mai este cea din perioada catehumenatului, totui ea are unsens, ne spune autorul. Pregtirea este un aspect constant i esenial al Bisericii ca ntreg.Atunci catehumenii erau introdui progresiv n viaa Bisericii iarpregtirea implica ntreagacomunitate, care astfel se pregtea ea nsi pentru primirea noilor membri. i din aceast

    pregtire dubl, am artat mai sus, s-a dezvoltat perioada prepascal pe care azi o numimPostul cel Mare. Ca i atunci, astzi este imposibil s intrm n duhul slujbei fr s nelegem

    mai nti c este construit n principal pe un ritm dublu, al pregtirii i al mplinirii. Nemicm ntr-o realitate dubl, ntr-o corelare dintre nu nci deja. Noi nu ne-am fi putut

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    4/21

    4

    pregti pentru mpria lui Dumnezeu care nc trebuie s vin, dac mpria nu ne-ar fifost dat deja. Astfel, acest ritm al pregtirii i mplinirii, departe de a fi ntmpltor,constituie chiar esena vieii liturgice a Bisericii. Dac astzi, spune printele, slujba

    Bisericii a ncetat s mai fie pentru muli oameni cea mai profund nevoie i bucurie a vieii,aceasta se datoreaz, nainte de toate, c au uitat sau poate c niciodat n -au tiut legea

    esenial liturgic a pregtirii i mplinirii. Nu experimenteaz nicio mplinire i ignor pregtirea pentru c nu i doresc nicio mplinire. Atunci ntr-adevr slujba paresupravieuirea irelevant a unor forme arhaice, care sunt aduse la via de un concert sau deo solemnitate artificial i fr gust.

    Botezul nu este o excepie de la acest principiu fundamental, pregtire-mplinire.Cere pregtire chiar dac candidatul este doar un copil care nu nelege ceea ce i se ntmpl. Aici intr n scen instituia nailor, att de important n vremea catehumenatului. ntructastzi aceast instituie a devenit practic una doar cu numele, printele spune c trebuies-inelegem sensul i funcia n trecut, pentru a o recupera n prezent. Ne aducem aminte astfel,c n Biserica primar, cel care dorea s devin cretin era adus la episcopul bisericii locale de

    ctre naii si, adic cei care puteau depune mrturie pentru inteniile serioase alecandidatului

    5. Pentru o nelegere mai cuprinztoare, printele Schemamann ne aduce n fa

    termenul grecesc pentru na, . Tradus literal, acesta nseamn nsoitor al unei persoane care mprumut, girant. Este minunat explicat de Sfntul Ioan Gur de Aur nCatehezele Baptismale: naul garanta pentru caracterul, purtarea i viaa candidatului lanscriere i avea un rol important n formarea moral a celui care se boteza n timpulcatehumenatului acestuia i probabil participa la instruirea sa dogmatic i liturgic6.

    Astzi, naii nu au alt rol dect unul liturgic, numai ct dureaz slujba SfntuluiBotez. De asemenea, alegerea lor a devenit o problem pur familial i de cele mai multe orisunt alei din motive care nu au nimic de a face cu Biserica, credina ei i responsab ilitateaduhovniceasc pentru cel care urmeaz s fie botezat. i totui, printele este convins cintituia nailor este necesar n zilele noastre mai mult ca oricnd. Este nevoie s-isupraveghem pe copii, n special atunci cnd, dup ce sunt botezai, pur i simplu dispar dinviaa Bisericii din cauza indiferenei sau neglijenei prinilor. De aceea, printeleSchmemann face urmtoarele sugestii, cu recomandarea c n cazul n carevor fi gsite bune,s fie naintate ierarhiei spre aprobare:

    5 Naii sunt menionai deja n Tradiia apostolic, 15: *...+ iar ei (candidaii pentru Botez) s fie cercetai

    despre motivul pentru care vin la credin. Iar cei care i aducs dea mrturie despre ei, dac sunt potrivii sasculte *cuvntul+. Viaa i purtarea lor s fie examinat.... apud, Alexander Schmemann, op. cit., p. 26.6

    Pr. Finn, The Liturgy of Baptism in the Baptismal Instructions of St John Chrysostom , apud. Alexander

    Schmemann, op.cit., p. 26: Nevoia de nai a devenit extrem de acut ncepnd cu secolul al IV -lea *...+ datoritnumrului foarte crescut de oameni care veneau n Biseric. n marile orae ca Antiohia era pur i simpluimposibil pentru reprezentanii Bisericii s cunoasc purtarea i caracterul att de multor candidai care cutauBotezul i nu puteau nici s acorde atenia individual necesar pentru o formare cretin deplin. Astfel, maimult dect un garant, naul a devenit deopotriv o cluz i un nvtor *...+ (pp. 54 -55).

    Teodor de Mopsuestia scrie: Ct despre tine *...+ cel care vii la Botez, o persoan nsrcinat special i scrienumele n cartea Bisericii, mpreun cu al naului tu, care rspunde pentru tine i care i devine cluzitor n*acel+ ora i conductor al datoriei tale de cetean acolo. Aceasta se face ca s cunoti c eti, nainte chiar inc vieuid pe pmnt, nrolat n ceruri i c naul tu, care este acolo, are mare strduin necesar pentru a

    te nva pe tine, care eti un strin i un nou-venit pentru acel ora mare, pentru toate lucrurile care in de le,nct tu s te obinuieti cu viaa de acolo fr nicio neplcere i team *...+ (Catehez baptismal, 12, citatde Pr. Finn, op. cit., p. 55).

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    5/21

    5

    a) Mcar unul din nai s fie ales nu de familie, ci de preot, dintr-un grup de credincioimai activi.

    b) Naul ales de Biseric s fie nsrcinat cu supravegherea copilului i s raportezepreotului toate problemele.

    c) Pe lng registrele obinuite ale parohiei, s fie inut un caiet special al Botezurilor ncare s fie consemnat viaa religioas a fiecrui copil botezat, astfel nct fiecarepreot nou s fie bine informat.

    d) Pe lng programul obinuit de instruire a convertiilor, s fie aleas o familie din parohie ca nai pentru fiecare convertit, nct s-l ajute pe acesta s se integreze nviaa parohial.

    Concluzia printelui este urmtoarea: nirea este o funcie important duhovniceasc ncadrul Bisericii i de aceea, Biserica, i nu familia, ar trebui s o reglementeze i s ocontroloze.

    Pregtirea pentru Botez sau catehumenatul includea nvturi i exorcisme, care

    n ritualul baptismal actual urmeaz imediatrugciunii de primire7. Pentru omul modern,chiar ortodox, este de-a dreptul surprinztor cnd afl c slujba baptismal ncepe cu cuvinteleadresate diavolului. Pentru unii, diavolul nu mai are loc n ansamblul lor religios: el aparine

    panopliei de superstiii medievale i unei mentaliti fundamental primitive.

    Biserica nu a formulat niciodat sistematic nvtura despre diavol dar ntotdeauna a avutexperiena demonicului. Dac aceast cunoatere nu a ajuns la o doctrin pur i structurateste din cauza dificultii, dac nu chiar imposibilitii, de a defini raional iraionalul. Uniiteologi i filosofi, n ncercarea de a defini experiena i existena rului, l-au explicat printr-oabsen, absen a binelui, a luminii. Aceasta nu este ns nelegerea rului n Biblie i nexperiena Bisericii. Aici rul n mod foarte pregnant nu este numai o simpl absen. Esteexact o prezen: prezen a ceva ntunecat, iraional i foarte real , dei originea acelei

    prezenepoate s nu fie clar i imediat inteligibil. De exemplu, ura nu este numai absenaiubirii; este prezena unei puteri ntunecate care poate fi foarte activ. Rzbunarea nu estenumai absena iertrii, dup cum nici violena nu este numai absena bunei convieuiri.

    De aceea, dac trebuie s nvm un lucru din experiena duhovniceasc este acela c rul nutrebuie explicat, ci abordat i nfruntat. Acest lucru se ntmpl n ritualul baptismal alexorcismelor, care este un act de eliberare i victorie, pentru c pe acest drum de unire cuHristos ne lovim inevitabil de figura ntunecat i puternic ce obstrucioneaz aceast cale.Ea trebuie s fie ndeprtat, izgonit dac vrem s continum. n momentul n care mna

    svritorului a atins cretetul unui fiu al lui Dumnezeu i l-a nsemnat cu semnul lui Hristos,diavolul i apr ceea ce crede c a furat de la Dumnezeu i pretinde ca posesie. Exorcismelesunt astfel nceputul luptei ce constituie dimensiunea prim i esenial a vieii cretine. Prinexorcisme vorbim diavolului. Aici este manifestat nelegerea cretin a cuvntului maipresus de toate ca putere. n concepia despre lumea desacralizat i secularizat a omuluimodern, vorbirea a fost devalorizat, redus la sensul ei raional. Dar n cadrul revelaiei

    biblice, cuvntul este ntotdeauna putere i via. De aceea, exorcismele nu sunt explicaii,

    7Rugciunii de primire de astzi, din Molitfelnic, i corespunde urmtorul ritual din perioada catehumenatului.

    Convertitul era adus la episcop care , asigurndu-se de seriozitatea inteniilor de convertire, i scria numele nregistrul catehumenilor, numit cartea vieii sau cartea Bisericii. Apoi fcea de trei ori semnul crucii pe faa

    catehumenului i i pune mna pe capul lui. Aceste prime ritualuri numite ncorporarenseamn c Hristos ia n stpnire aceast persoan, o nscrie n cartea vieii. Pe timpul Sfntului Ioan Gur de Aur acestncorporareavea loc chiar la nceputul Postului Mare.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    6/21

    6

    nici un discurs cu menirea de a dovedi ceva celui care urte, minte i distruge pentruvenicie. Ele sunt, cu cuvintele Sfntului Ioan Gur de Aur, invocaii nfricoatoare iminunate8, un act de putere groaznic i nfricotoare care dizolv i distruge putereamalefic a lumii demonice.

    Eliberarea de puterea demonic este astfel nceputul restaurrii umane iar mplinireaei este mpria cerurilor. Omul este restaurat ca fiin liber capabil de libertate adevrat-libertatea de a primi iari viaa adevrat care vine de la Dumnezeu i care conduce ctreDumnezeu.

    Dup lepdrile de satana urmeaz unirea cu Hristos. Cuvntul grecesc pentru unireeste i nseamn aderare, ataament, exact opusul lui , folosit pentrulepdare i al crui neles literal este renuare, rupere a legturii cu. Formula implic astfelmai mult dect o form oarecare de unire la nivel psihologic, fr implicri, obligaii sauconsecine pentru cel ce o declar. Este o declaraie de ataament personal fa de Hristos.Este credin. i iar,printele revine la originalul termenului (n greac, n latinfides).

    Credina nseamn credincioie, angajament necondiionat, apartenena total fa de cinevacare trebuie asculat i urmat, indiferent de ce se ntmpl. Catehumenul i mrturisete astfelcredina n Hristos ca mprat i Dumnezeu. Referitor la aceste proprieti ale lui Hristos,autorul spune c nu sunt nici sinonime, nici repetitive: S crezi n Hristos ca Dumnezeu nueste de ajuns, pentru c i demonii nii cred n El (cf. Iac. 2,19). S-L primeti ca mprat

    i Domn nseamn tocmai dorina i hotrrea de a-L urma, de a-i face din ntreaga via oslujire a Lui, de a tri dup poruncile Lui. nseamn c mpria pe care El a artat-o i ainaugurat-o nu este numai o mprie a unui viitor ndeprtat de dincolo i care astfel nuintr niciodat n conflict i nu contrazice toate celelate mpriii orientri lumeti alenoastre. Noi aparinem acestei mprii aici i acum, i aparinem i o slujim nainteaoricror altor mprii. Apartenena noastr, orientarea noastr ctre orice altceva dinlumea aceasta -fie stat, naiune, familie, cultur sau orice alt valoare este valabilnumai atta timp ct nu contrazice i nu mutileaz loialitatea noastr primar fa de

    mpria lui Hristos....Amintirea acestui lucru este importantn mod special acum, cnd nunumai lumea, ci i cretinii nii absolutizeaz att de des valorile pmnteti - naionale,etnice, politice, culturale -, transformndu-le n criteriu pentru credina lor cretin, n loc sle subordonoze singurului jurmnt absolut: cel care l-au fcut n ziua Botezului, alnrolrii lor n rndul celor pentru care Hristos este singurul mprat i Domn.

    Dup acestea, urmeaz rostirea Simbolului de credin. Autorul ne amintete c unadintre cele mai importante pri ale pregtirii catehumenului era nvarea doctrinei care

    ncepea chiar n primele zile din Postul Mare i era ncheiat n Vinerea Mare prin predareaCrezului, reditio symboli. n aceast mare zi catehumenii trebuiau s rosteasc Crezul n faaepiscopului. Acest moment emoionant era precedat de o ceremonie de primire a Crezului,traditio symboli care avea loc n sptmna a cincea a Postului Mare9.

    8Sf. Ioan Gur de Aur, Cateheze Baptismale, 2, 14, apud. Alexander Schmemann, op. cit., p. 38.

    9

    n studiul su, pr. Alexander Schmemann puncteaz n linii mari acest moment, fr s arate exact timpulprimirii i predrii Simbolului de credin. Detaliat l ntlnim la Agustin Arce, Itinerario de la virgen Egeria (381-384), Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid, 1996, p. 317.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    7/21

    7

    CAPITOLUL II

    BOTEZUL

    n textele noastre litugice, rubrica tipiconal de la nceputul slujbei, n care ntlnimvemintele albei lumnrile n sfenice, ne amintete de caracterul pascal al Botezului. Deiastzi este imposibil s reintegrm Botezul n Pate, totui legtura dintre Botez i Paticaracterul pascal rmnenu numai cheia pentru nelegarea Botezului ci i pentru ntreagacredin cretin. Ceea ce nseamn, nainte de toate, svrirea Botezului de ctre Biseric,deci cu participarea poporului lui Dumnezeu, ca un eveniment n care ntreaga Biseric serecunoate pe sine ca trecere Paschade la lumea aceasta spre mpria lui Dumnezeu,ca participare la evenimentele hotrtoare ale Morii i nvierii lui Hristos. Svrireacorespunztoare a Botezului este ntr-adevr izvorul i punctul de plecare pentru ntreaga

    rennoire i renviere liturgic. Aici i arat Biserica siei adevrata fire, se rennoietepermanent ca o comunitate a celor botezai. i n lumina acestei funcii eseniale a Botezului,spune autorul,de a rennoi Biserica mereu ct de neadecvate i greite din punct de vedereliturgic apar botezurile noastre private, svrite n absena Bisericii!

    Botezul ncepe cu o solemn binecuvntare a apei. Acum este exorcizat apai apoisfinit. De ce se sfinete apa? n concepia cretin despre lume, materia nu este niciodatneutr.Dac nu este raportat la Dumnezeu, adic vzut i folosit ca mijloc de comuniunecu El, ea devine chiar purttoare i loc al demonicului. Prin nrobirea fa de lume i demateria ei, omul a devenit astfel rob al puterilor demonice. De aceea, eliberarea lui ncepe cueliberarea, adic purificarea i rscumprarea materiei; restaurarea ei la funcia iniial: de a fi

    un mediator al prezenei lui Dumnezeui de aceea, de a fi paz i aprare mpotriva realitiidemonice distrugtoare. Acesta este nelesul binecuvntrii baptismale a apei. Esterecrearea materiei, i astfel a lumii, n Hristos. Autorul se arat ntristat de decandenaliturgic contemporan, care se vede i n aceea c unii preoi pur i simplu omit aceast

    binecuvntare a apei nlocuind-o cu turnarea n apa botezului a ctorva picturi din aghiasm.

    Dup Ecteniile de la binecuvntarea apei, sau n timpul lor dac sunt rostite dediacon, preotul rostete Rugciunea pentru sine.Importana acestei rugciuni, este vzut deautor, n aceea c respinge i corecteaz tendina de a nelege Tainele oarecum magic.Dei, dup nvtura Bisericii, validitateaTainei nu depinde n niciun caz de sfinenia sau delipsurile svritorului, s-a ajuns treptat ca Tainele s fie vzute i definite exclusiv n termenide validitate, ca i cum nimic altceva nu ar mai conta. ntreaga problem, spune printele,const n faptul c Biserica nu separ validitatea de deplintatei mplinire. Validitatea estedoar o condiie pentru mplinire, dar abia aceasta din urm conteaz. Printele vine i cu unexemplu: Botezul unui om ca Stalia a fost probabil unul valid. De ce ns nu a fost mplinitn viaa lui? Dac milioane de oameni botezai prsesc Biserica oare nu este din cauzanoastr, a lipsurilor i slbiciunilor noastre, din cauza trdrii noastre continue a Botezului,redus la cteva obligaii i care nu mai reflect i comunic puterea rennoirii i a sfineniei?Toate acestea se aplic, desigur, n primul rnd clerului, preotului. Dac el nsui nu estechipul lui Hristos unde ar mai putea omul s-L vad pe Hristos i cum l mai poate urma? Deaceea, concluzioneaz autorul, reducerea Tainelor doar la principiul validitii nseamn sfaci o caricatur a nvturii lui Hristos. Pentru c Hristos nu a venit n lume pentru ca noi ssvrim Taine valide; ne-a dat Taine valide pentru ca noi s ne mplinim ca fii ai luminii.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    8/21

    8

    Dup binecuvntarea apei, ea este uns cu untdelemn. Ca i apa, untdelemnul a fostntotdeauna un simbol religios fundamental. n lumea antic el era folosit ca medicament,surs de iluminare i deci de bucurie i nu n cele din urm era un simbol al mpcrii i al

    pcii: ramura de mslin adus lui Noe. n ungerea prebaptismal a apei i a trupuluicatehumenului ns, untdelemnul este mai presus de toate simbolul vieii, dar al vieii nu ca

    simpl exixten, ci ca deplintate, bucurie. Astfel, odat cu ungerea preba ptismal, creaiaeste svrit nc o dat, este mplinit i fcut desvrit. Aceasta este recrearea omului: atrupului su, a membrelor sale, a simurilor sale. Prin pcat omul i-a ntunecat n el chipul islava nespus a lui Dumnezeu. De aceea, Botezul este mai presus de toate, tocmai restaurareaomului ca ntreg, mpcarea sufletului i a trupului.

    Dei Botezul a fost acceptat i practicat de ctre toi, ntotdeauna i pretutindeni,explicaiile i intrepretrile lui au nceput de la o dat timpurie s difere unele de altele. Astfelau aprut unele discrepane ntre Botezul nsuislujba sa, textele, ritualurile i simbolurilesalepe de o parte, i diferitele explicaii i definiii teologice ale Botezului pe de alt parte,ntre act i interpretare. Acest fapt este ngrijortor, pentru c, dac ntreaga noastr via de

    cretini depinde, aa cum credem, de Botez, ne este dat prin Botez i trebuie s fie raportatmereu la Botez, atunci nelegerea potrivit a acestei Taine nu este doar o necesitateintelectual, ci i una existenial pentru noi.

    Aspectul cel mai evident al acestei discrepane, spune printele, este incapacitatea teologieimoderne sau postpatristice de a explica relaia dintre Botez i Moartea i nvierea lui Hristos,o relaie clar afirmat att de slujb, ct i de Tradiie care o fac chiar coninutul i sensulTainei. Vedem totui c aceast afirmaie clar nu a rmas central, cnd teologia a nceput sse fie neleas i s se dezvolte ca o explicaie i o interpretare raional a credinei cretine.S-a continuat s se mrturiseasc simbolismul morii i nvierii, dar nelesul real a fostmutat n alt parte. n manualele de teologie cele dou referine eseniale n explicareaBotezului suntpcatul originari harul. Ni se spune c Botezul terge pcatul strmoesc ine acord harul necesar pentru viaa cretin.Este absolut fundamental, cu siguran, pentrumntuirea noastr; dar n aceste definii i explicaii Botezul nu mai este prezentat ca fiind nmod realn esen, i nu doar n simbolism exteriormoartei nviere. Aceasta este atuncintrebarea la care trebuie s rspundem: la ce se refer Tradiia cnd afirm c Botezul este nasemnarea i dup modelul Morii i nvierii lui Hristosi de ce n teologia modern se parec aceast afirmaie i-a pierdut poziia central?

    Avem astfel, ceea ce printele numete pcatul originar al teologiei moderne:dihotomia dintreformisubstan, adic ntre ceea ce este fcut, i ceea ce Biserica crede c

    se ntmpl n Tain. n Biserica primar aceast dihotomie nu exista. n Botez, forma isubstana, ceea ce este fcut i ceea ce se ntmpl, semnul i sensul coincid, pentru cascopul unuia este tocmaisfiecellat, s-l reveleze i s-l mplineasc. Termenii asemnarei model se refer foarte evident la formaBotezului, adic la scufundarea catehumenului nap i la ridicarea acestuia din ea. Botezul, fiind svrit nasemnarea i dup modelulMorii invierii lui Hristos prin scufundare, estede aceea moarte i nviere. Biserica primar,nainte s explice de ce, ce i cum referitor la moartea i la nvierea baptismal, a tiut

    pur i simplu c, pentru a-L urma pe Hristos, omul trebuie mai nti s moar i s nvieze dinnou cu El i n El.

    Se poate spune fr nici o exagerare, arat printele, c un nou capitol a nceput n

    istoria Bisericii cnd teologia a rupt ntregul viziunii i experienei sale sacramentale iniiale ia fcut aceasta tocmai prin considerarea drept condiie preliminar pentru o nelegere

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    9/21

    9

    potrivit a Tainelor a distinciei din cadrul lor ntre form i substan; adic, ahotrt c substana unei Taine, adic ceea ce credem noi c se ntmpl n Tain,poate ichiar trebuie s fie cunoscut i definit separat de forma sa, adic de slujba Tainei. Astfel,forma nu mai este epifanie, ci doar semnul exterior i astfel garantul c o anumitsubstan a fost oferit i comunicat n mod coerent. Ct despre substana nsi, ea

    poate i trebuie s fie cunoscut i definit separat de form i chiar nainte de aceasta,pentru c altfel nu s-ar putea cunoate ceea ce este semnificat i garantat prin intermediulformei. Mai exact, n noua teologia sacramental influenat de cea apusean, forma este ceacare face validTaina i nu revelaia a ceea ce este fcut validn Tain.

    O consecin a acestei noi abordri este aceea c substanaa fost definit har. La prima vedere nu era nimic nou, termenul fiind ntr-adevr scripturistic i tradiional. nrealitate ns, printele afirm c termenul primete noi conotaii i un fel de suficien desine; i le-a primit exact din cauza identificrii sale cu substana, ca ceva separat deform. n Biserica primar harul era chiar acest eveniment, spune autorul: un om caremoare i care nvie iari n asemnarea i dup modelul Morii i nvierii lui Hristos; era

    darul fcut lui, nu a ceva care rezulta din aceste evenimente. Acesta este harul,, acea posibilitate unic i cu totul nou ca cineva s moar cu adevrat mpreun cu Hristos, snvie cu adevrat mpreun cu Hristos, nct s umble ntru nnoirea vieii.Treptat totui,aceast nelegere a harului a nceput s se schimbe. Odat ce distincia dintre form isubstan dintre Tain ca mijloc al harului i har n sine a nceput s fie acceptat canatural i evident, substana a ncetat s mai fie neleas ca nsi mplinirea iactualizarea mijlocului, ca vzutul celor nevzute. A nceput s fie interpretat, definit ianalizat ca substan n sine, ca ceva dat i primit prin tot felul de mijloace ale harului,distincte totui unul de cellalt. Astfel, spune autorul, un har abstract a nlocuitevenimentul concret ca centru al explicaiilor teologice ale Tainelor, lsnd formei lorfuncia, la fel de abstract, de a asigura validitatea.

    n continuare, printele trage o concluzie tragic: pentru muli oameni de azi,Tainele au devenit obligaii nenelese pe care foarte puini le experiaz ca izvor de bucurie,hrana vieii lor de cretini. Muli se ntreab pur i simplu la ce bun Tainele? i caut s lerevalorizeze cu tot felul de nelesuri i simboluri noi. i acesta din cauza faptului c mainti de toate, teologia nsi le-a transformat n asemenea obligaii, n cu dezamgirespune autorulmijloace nenelese ale harului la fel de neneles. Ca rezultat al acestui fapt,att credina, ct i spiritualitatea au ncetat s le cunoasc i s le experieze ca evenimenteadevrate ale acelei nnoiri a vieii n Hristos, care este harul. Ct despre Biserica primar,acesta tia, c n Botez noi murim cu adevrat i nviem cu adevrat cu Hristos, pentru c

    experia aceasta n Taina baptismal. Ctre acest cunoatere sacramental trebuie s nentoarcem i noi dac dorim ca Botezul s-i recapete locul i funcia esenial din Biseric.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    10/21

    10

    CAPITOLUL III

    TAINA SFNTULUI DUH

    Imediat dup tripla afundare, cel nou-botezat este mbrcat ntr-un vemnt alb, caren textele liturgice i patristice se numete vemnt luminat, hain mprteasc, hainanemuririi

    10. Acesta este unul din cele mai vechi ritualuri ale Botezului i tlcuirile lui ocupauun loc destul de important. n ncercarea de a recupera adevratul neles al lucrurilor, cel din

    perioada Bisericii primare, printele Schmemann ne arat c n ziua de azi nelegerea acestuiritual a fost redus la un simplu simbolism exterior, ceea ce nu era atunci. Vemntul alb, nise spune, simbolizeaz curirea spiritual i dreptatea pentru care fiecare cretin trebuie s

    se lupte n via11. Nimic ru n acest explicaie. Totui, amintete printele, ine chiar deesena slujbei, chiar de ritualul i lucrarea acesteia, faptul c ele nu doar simbolizeaz ceva,

    ci sunt deopotriv revelaiai darula ceea ce simbolizeaz. Astfel ritualul vemntului alb nueste doar o aducere aminte i o chemare la viaa curat ci el arat noutatearadical a aceleicurii i drepti, a acelei viei duhovniceti noi pentru care neofitul a fost renscut nscufundarea baptismal i care i va fi acum acordat prin pecetea darului Sfntului Duh.Mai exact, mbrcarea postbaptismal (ne aducem aminte c dezbrcarea catehumenuluininte de Botez semnifica respingerea de ctre el a omului vechi, a pcatului i stricciunii)n haina luminoas semnific rentoarcerea omului la curia i la nevinovia pe care leavea n Rai, recuperarea de ctre el a adevratei naturi ascunse i mutilate de pcat. ntr-adevr, pcatul este cel care le-a revelat lui Adam i Evei goliciunea. De ce nu se ruinau degoliciunea lor nainte de pcat? Pentru c erau mbrcai n slava i lumina dumnezeiasc. Peacest vemnt ei l-au pierdut atunci i pe acest vemnt l recupereaz cel botezat.

    Recuperarea lui deschide urmtorul act al slujbei iniierii: ungerea cu Sfntul Mir.

    Niciun act liturgic, spune autorul, nu a primit o mai mare diversitate de interpretri.Catolicii au transformat-o n confirmaie i au desprit-o de Botez iar protestanii aurespins de tot caracterul ei sacramental, pentru a nu diminua suficiena de sine a Botezului.Aceste deviaii apusene au influenat la rndul lor teologia academic ortodox. Astfel, eas-a limitat la a fi preponderent polemic, ns prin adoptarea chiar a presupoziiilor i acontextului teologic care au dus la aceste erori. n Apus, controversa a fost rezultatul unuifenomen mai larg: acela al divorului dintre lex orandi, tradiia liturgic a Bisericii, i teologie

    pe care autorul l-a denunat ca fiind pcatul originar al ntregii scolastici teologice. n locs primeasc nelesul Tainelor din tradiia liturgic, teologii i-au creat propriile lor definiiiale Tainelor i apoi, n lumina acestor definiii au nceput s interpreteze Liturghia Bisericii.

    S-a spus deja c aceste definiii sunt nrdcinate ntr-o nelegere special a harului i amijloacelor harului; de aici definiia Mirungerii ca Taina care acord noului botezat darurile() Duhului Sfnt, adic harul necesar pentru viaa cretin o definiie, spuneautorul, dat aproape n toate manualele, att rsritene, ct i apusene.ns nimeni, n timp

    10Sf. Ioan Gur de Aur, op. cit., apud. Alexander Schmemann, op. cit., p. 107.

    11

    Dei n manualele noastre de Liturgic (cf. Pr. Prof. Dr. Ene Branite, Liturgica Special, Editura LumeaCredinei, Bucureti, 2008, p. 303) vemntul alb nchipuie vemntul luminat i nestriccios al celor splai icurii de pcate.., se nelege c n manualele consultate de autor aceast explicaie nu mai exista.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    11/21

    11

    ce se polemizeaz cu protestanii i catolicii, nu-i pune ntrebarea dac aceast definiie esteuna suficient sau chiar adecvat12.

    n ce privete formula Tainei pecetea darului Duhului Sfnt printele revine laexplicaia Bisericii primare. Foarte semnificativ, spune autorul, c n timp ce formula

    sacramental este i a fost ntotdeauna la singular, darul (), teologii cnd definescaceast Tain vorbesc de daruri () la plural; Taina, spun ei, i confer neofituluidarurile Sfntului Duh. Problema este c, n limbajul i experiena Bisericii, termenii serefer la realiti diferite. Termenul (daruri ale Duhului Sfnt, daruriduhovniceti) apare frecvent n Noul Testament, precum i n Tradiia cretin primar.ntr-adevr diversitatea darurilor care vine de la Duhul cel Unul constituie unul dintreaspectele cele mai importante i mai pline de bucurie din experiena primar a Bisericii. ns,aa cum vedem din formula Tainei care este la singular, noutatea i unicitatea radical constaun faptul c Mirungerea acord omului, nu vreun dar special sau darurile Duhului Sfnt, ci pe

    Duhul Sfnt nsui ca dar().

    Darul Duhului Sfnt Duhul Sfnt ca dar! Unicitatea imposibil a acesteiCincizecime personale st n faptul c l primim ca darpe Cel pe Care Hristos i doar Hristosl are prin fire. i astfel, n aceast ungere unic, minunat i cu adevrat dumnezeiasc,Duhul Sfnt, pentru c este Duhul lui Hristos, ni-L d pe Hristos, iar Hristos pentru c DuhulSfnt este Viaa Sa, ni-L d pe Duhul. Este clar acum de ce pecetea darului Duhului Sfnteste deopotriv mplinirea Botezului, dar i o nou Tain, care l duce pe neofit dincolo deBotez: fcndu-l hristos n Hristos, ungndu-l cu Ungerea Celui Uns, i deschide omuluipoarta spre theosis, spre ndumnezeire.

    Acesta este nelesul acestei Taine de negrit, a peceii. n Biserica primar,termenul (pecete) avea multe conotaii. Dar semnificaia lui esenial, artat i nungerea cu Sfntul Mir, este clar: este imprimarea asupra noastr a Celui care ne are n

    posesie. n Hristos aparinem Tatlui, suntem adoptai cafii. n Hristos, Care este mprat,Preot i Profet, devenim mprai, preoii profeii, dup cuvintele Sfntului Ioan Gur deAur: le deinem din plin nu doar pe unul, ci pe toate aceste trei demniti 13.

    MPRATUL

    Cnd vorbete de cele trei slujiri, autorul arat ct de mare este nstrinarea noastrde Tradiia primar, prin aceea c n mintea noastr niciuna dintreaceste demniti nu esteasociat cu concepia i coninutul vieii noastre cretine. Ele sunt aplicate lui Hristos, dar

    cnd vine vorba de viaa noastr pe care o afirmm ca fiind viaa lui Hristos n noi, a noastrn Hristos sunt practic ignorate. Aceast eroare face ca Taina Duhului Sfnt s fie vzut dectre unii ca un act auxiliar, fie subordonat Botezului, fie n totalita te distinct de el, deci ca

    12Pentru c aa cum se nfieaz face n mod clar dilema apusean inevitabil. ntr -adevr, fie harul primit

    la Botez face orice alt druire a harului prisositoare (soluia protestant), fie harul acordat la a doua Tain esteun har cu totul diferit, iar acordarea sa, n virtutea acestei diferene, trebuie s fie separat de Botez (soluiacatolic). Teologia ortodox poate arta c aceast dilema este una falsa numai dac se elibereaz dereducionismul sacramental apusean i se ntoarce la izvorul ei fundamental i autentic: realitatea liturgic,care ntruchipeaz i transmite credina i experiena Bisericii. Iar dovezile liturgice sunt clare. Pe de o parte,Mirungerea nu este o parte organic din Botez; ea se svrete ca mplinire a Botezului. Pe de alt parte, nu

    exist niciun fel de discontinuitate ntre scufundarea baptismal, ritualul vemntului alb i ungerea cu SfntulMir. Catehumenul primete vemntul alb pentru c este botezat i pentru a fi uns.13

    Omilii In II. Corinth., 3,4; PG, 41, 411, apud. Alexander Schmemann, op. cit., p. 121.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    12/21

    12

    o confirmaie catolic. De aceea, se cere recuperarea pe ct posibil a nelesului real alacestor trei dimensiuni eseniale ale vieii cretine.

    Cu privire la demnitatea mprteasc, printele afirm c omul a fost creat ca regeal creaiei: acestaeste adevrul prim despre om. Al doilea adevr const ns n faptul c el

    este un mprat czut. n loc s fie rege al creaiei, el devine rob al ei. i devine rob pentru crespinge puterea de Sus, prin autoritatea creia era rege, i prsete ungerea. Respingndu-i puterea de Sus, ncetnd s mai fie unsul lui Dumnezeu, el nu mai este

    binefctorul creaiei; n loc s o conduc la mplinire el vrea s beneficieze de pe urma ei. i,pentru c nici el, nici creaia nu are via n sine, cderea sa inaugureaz mpria morii. Deaici al treilea adevr esenial: necesitatea rscumprrii omului ca mprat. i aceastrscumprare esterevelati mplinitn Taina Botezului: renscndu-l pe om, ea l recreazca rege, pentru c a fi rege este adevrata natur a omului.

    Astfel, dac viaa i spiritualitatea cretin i au izvorul n renaterea baptismal , atunci baza prim i esenial a acestei spiritualiti sunt stabilite n restaurarea omului ca mprat al

    lumii; al unei lumi creaie a lui Dumnezeu. Restaurarea omului ca mprat nseamn, nti detoate i mai presus de toate, eliberarea de lumea acesta ca fiind sensul i valoarea ultim aexistenei umane i apoi puterea de a o recrea permanent ca urcu ctre Dumnezeu.De aceasteliberare are nevoie omul modern i secularizat mai mult dect de orice; pentru c, dei el tiedin ce n ce mai bine cums fac lucrurile s mearg, i-a pierdut orice cunotin despre cesuntacele lucruri, a devenit robul idolilor pe care el nsui i-a adus la existen. De aceastlibertate, provenit din cunoaterea i experina mpriei care nu este din lumea aceastaare nevoie omul. Doar cnd omul a gustat mpria pe buzele sale, totul din lumea acestadevine iari un semn, o promisiune, o sete i o foame de Dumnezeu. Doar cnd cutm

    mpria mai nti de toate ncepem cu adevrat s ne bucurm de lume, s avem cuadevrat stpnirea asupra ei adic s fim mprai.

    PREOTUL

    n ceea privete demnitatea Preoeasc a vieii cretine, autorul spune c a fost chiarmai mult uitat dect cea mprteasc. Cauza este c a fost absorbit n vechea dihotomieprecretin dintre cler i laicat, care se mai menine i astzi sub anumite forme. Pentru a orecupera, trebuie s redescoperim semnificaia autentic a preoiei lui Hristosvzut uneorica surs doar pentru preoia instituional. i aceasta o facem dac nelegem mai nti detoate, c cele trei demniti ale lui Hristos sunt nrdcinate n firea Lui omeneasc, sunt o

    parte integral i o expresie a umanitii Lui. Pentru c El este Noul Adam, Omul Perfect,

    Restauratorul lumii n ntregul i totalitatea ei, de aceea Hristos este mprat, Preot i Profet.Aceasta nseamn c natura omului are o dimensiune sacerdotal, care, pentru c este trdati pierdut prin pcat, este restaurat i mplinit n Hristos preoia mprteasc. Daceste propriu mpratului s aib putere i stpnire, preotului i este propriu s aduc jertf,adic s fie un mijlocitor ntre Dumnezeu i creaie, s sfineascviaa prin includerea ei nvoina i ordinea divin. Aceast funcie dubl i aparine omului de la bun nceput. El areputere i stpnire peste lume, dar i mplinete aceast putere prin sfinirea lumii,transformnd-o n comuniune cu Dumnezeu. De aceea, aceast putere este mplinit n

    jertf, care, cu mult nainte s devin aproape sinonim cu ispire, era i nc este expresiaesenial a dorinei omului de comuniune cu Dumnezeu, a creaiei care dorea mplinirea sa nDumnezeu i care este n principal un act de laud, de mulumire i de unire. Astfel omul este

    mpratipreotprin fire i chemare.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    13/21

    13

    PROFETUL

    Pe lng demnitile de mprat i Preot, firea uman se mplinete cu ultima slujire,cea Profetic. Creat ca mprat ipreot, omul este de asemenea chemat s fie profet.Dac nVechiul Testament acest titlu era rezervat doar pentru unii oameni, chemai special de

    Dumnezeu i nzestrai de El cu daruri i funcii extraordinare aceasta este pentru c npcat omul a respins i i-a pierdut darul su natural, al profeiei.

    Pentru autor, profeia trebuie privit nu ca abilitatea misterioas de a preve deaviitorul, ci aa cum Scriptura o arat c este: puterea dat omului de a discerne ntotdeaunavoina lui Dumnezeu, de a auzi glasul Lui i de a fi martor i lucrtor al nelepciuniiDumnezeieti. Profetul este cel care l ascult pe Dumnezeu i de aceea poate transmite voiaLui lumii, cel care citete toate evenimentele, toate situaiile cu ochii lui Dumnezeu i deaceea poate s ndrepte tot ceea ce este uman i temporar la ceea ce este dumnezeiesc iveniccel pentru care, cu alte cuvine, lumea este transparent ctre Dumnezeu. i aceasta,spune printele, este adevrata chemare a omului, adevrat lui fire.

    La fel ns cum a respins mpria sa i Preoia, tot astfel omul a respins i darul Profeiei. nmndria sa, omul a crezut c poate s cunoasc lumea i s o posede fr profeie, adic frDumnezeu. Faptul trist i ironic este c, negnd i respingnd darul profeiei n numelecunotinei adevrate i a libertii adevrate, omul s-a nrobit pe sine fa de o armat defalse profeiidintre care prima este credina n cunoaterea obiectiv i n capacitatea ei dea transforma i mntui lumea. Cnd, n sfrit, a vzutc aceasta nu este calea, a trecut sprecutarea iraionalului, a pseudoprofeiei pseudoreligioase, acror semne este reapariia nsocietatea noastr teologic i raional a unor fenomene precum magia, ezoterismul etc.,toate acestea demonstrnd doar c profeiafiind natural omuluieste indestructibil n

    el i, cnd este distrus n esena ei pozitiv, dat de Dumnezeu, reapare inevitabil ca oobsesie czut, ntunecat i demonic.

    Restaurarea de ctre Hristos a omului ca Profet este de aceea inerent ideii cretinede mntuire. Darul profeiei pe care l primimn Taina Mirungerii nu este darul vreunei puteristranii i miraculoase, al vreunei cunoateri supranaturale ci darul trezviei, aldiscernmntului i al nelegerii. S discerni i s nelegi nseman s cunoti totul. Darul

    profeiei, restaurat n noi de ctre Hristos, ne aduce cunoaterea adevrului despreDumnezeu i om, despre lume i destinul ei ultim.

    DUHUL SFNT

    Ungerea cu Sfntul Mir este ridicarea noastr la mprie, hirotonia noastr caPreoi i acordarea harismelor Profetice. i toate acestea se primesc pentru c Duhul Sfnt

    nsui este darul lui Hristos ctre neofit. n Taina Mirungerii l primim deci pe nsui DuhulSfnt, i nu doar harul: aceasta a fost ntotdeauna nvtura Bisericii, arat printeleSchmemann. Duhul Sfnt, i nu vreo putere divin, este Cel care S-a pogort peste Apostoli nziua Cincizecimii. Duhul Sfnt, i nu harul, este Cel pe care l invocm n rugciune i ldobndim prin efortul duhovnicesc. Astfel, n mod evident, taina ultim a Bisericii const ncunoaterea Duhului Sfnt, n primirea Lui, aa cum mrturisea i Sfntul Serafim de Sarov.

    n continuare, printele se ntreab: ce nseamn s-L cunotipe Duhul Sfnt, s-L aiis fii

    n El? Pentru a gsi un rspuns, spune autorul, cea mai bun cale este s comparmcunoaterea Duhului Sfnt cu cea a lui Hristos. Nimeni nu poate crede n Hristos fr s fi

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    14/21

    14

    auzit ceva despreEl. Nu este este exagerat s spunem c prin Duhul Sfnt aceast ordine cunoatere despre, cunoatere a, i comuniune cueste inversat. Nu putem cunoate nimicdespre Sfntul Duh. Cnd un prieten l-a rugat pe Sfntul Serafim s i-L explice pe DuhulSfnt, sfntul nu i-a dat nicio explicaie, ci l-a fcutprta la o experien, pe care prietenul adescris-o ca fiind dulcea nemaintlnit, bucurie nemaintlnit n ntreaga mea inim,

    cldur nemaintlnit i mireasm nemaintlnit, i care esteexperina Duhului Sfnt.Toate acestea arat c l cunoatem pe Duhul Sfnt doar prin prezena Lui n noi, prezenmanifestat nti de toate prin bucurie nespus, pace i deplintate14. Nu exist nicio icoan,nicio reprezentare a Lui, pentru c nu S-a ntrupat, nici nu S-a fcut om.Totui, cnd vine ieste prezent n noi, totul devine icoana i revelaia Sa, comuniune cu El, cunoatere a Lui.

    Ca mplinire a lucrrii Sale mntuitoare, Hristos a fgduit pogorrea, venireaDuhului Sfnt. Hristos a venit s ne rennoiasc viaa pe care am piedut-o prin pcat iarconinutul acestei viei i astfel al mpriei lui Dumnezeu este Duhul Sfnt. Pe El, Hristosl are din venicie ca Via a Sa i ni-L d nou ca via a noastr. Dei rmnem n lumeaaceasta, totui, pentru c l-am primit pe Duhul Sfnt suntem deja i acum, prtai la

    mpria Venic a lui Dumnezeu. Cnd vine Duhul Sfnt El ne unete cu Hristos. Acestaeste nelesul Cincizecimei noastre personale din Taina Sfintei Mirungeri. El pecetluiete,adic ne face, ne reveleaz, ne confirm ca membri ai Bisericii, Trupul lui Hristos. i prinaceast pecetene transform n noi nine, ne hirotonete pe fiecare dintre noi s fim i sdevenim ceea ce Dumnezeu din venicie ne-a dorit s fim, revelndu-ne adevrata noastr

    personalitate i astfel propria noastr mplinire de sine. Sfinenie Lui este cea pe care amprimit-o drept coninut nou al vieii noastre n ungerea cu Duhul Sfnt nsui; i prinsfinenia Lui, crescnd mereu n ea, putem cu adevrat s ne transformm i s netransfigurm s ne facem ntreag i sfnt viaa pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Astfel,scopul vieii cretine este dobndirea Duhului Sfnt.

    CAPITOLUL IV

    INTRAREA N MPRIE

    PROCESIUNEA

    n acest capitol, autorul face iari o incursiune n timp i ne amintete c n Bis ericaprimar, Botezul i Mirungerea erau administrate nu n biseric, ci ntr-o loc special amenajatnumitbaptisteriu. De aceea, imediat dup ungere, noii botezai, mbrcai n veminte albe icu lumnri n mine, erau condui ctre biseric, unde comunitatea i atepta nainte de ancepe svrirea Euharistiei pascale.

    Vechile comentarii, arat printele, explic aceast procesiune ca epifanie final asensului Botezului. n practica liturgic actual, dac ne gndim la legtura Botezului cu

    14

    Sfntul Serafim de Sarov spunea: cnd Duhul Sfnt coboar peste om i l umbrete cu plintatea revrsriiSale, atunci sufletul omului se inund de o bucurie negrit, pentru c Duhul lui Dumnezeu transform nbucurie orice ar atinge, apud. Alexander Schmemann, op. cit., p. 154.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    15/21

    15

    prznuirea pascal,aflm o procesiune n jurul cristelniei la sfritul slujbei baptismale iaralta n jurul bisericiila nceputul prznuirii pascale. Ceea ce nu tiu credincioii este c iniialaceste dou procesiuni erau una i aceeai: c intrarea n biseric a noului botezat inaugura

    prznuirea nvierii, era nceputul acesteia nu numai cronologic, ci chiar duhovnicesc. Astfel,cheia nelesului procesiunii postbatismale trebuie gsit n legtura ei cu Patile, dup cum i

    cheia prznuirii nvierii trebuie gsit n nceputul acesteia n Botez.

    Aici, arat autorul, odat ce nelesul originar s-a pierdut, apar explicaii noi, artificiale. De pild, procesiunea circular din jurul cristelniei este explicat ca simbol al bucurieiduhovniceti iarprocesiunea pascal a devenit reprezentarea simbolic a femeilor mironosie

    pe drumul lor ctre Mormnt. Dificultatea acestor explicaii este c ele acoper i mutileazchiar nelesul slujbei, al actelor liturgice. Prin ele, actele liturgice nu mai sunt vzute caevenimente n adevratul sens al cuvntului, adic ceva ce ni se ntmpl nou i vieii noastreci devin simple reprezentaii care ne rmn exterioare. Mai exact. n ceea ce priveteprocesiuneapostbaptismal, ncetnd s mai fie procesiunea ctre Biseric i ctre Euharistie,ea a devenit, n mintea multora, o simpl anex a ritualului baptismal, care nu mai adaugnimic la sensul Botezului.

    n perioada primar, uile principale ale bisericii erau numite ui mprteti,pentru c ntreaga biseric, nu numai altarul, era pentru credincioi simbolul i expresia

    mpriei lui Dumnezeu. Iar renaterea baptismal i Mirungerea sunt cele care deschid uilectremprie, uile nchise prin pcatul i nstrinarea omului de Dumnezeu. Fiind darul iexpresia nvierii, Botezul este confirmarea nvierii lui Hristos, singura dovad existenialcHristos a nviat ntr-adevr i i mprtete viaa nou celor care cred n El. Astfel c de lacei nou- botezai, de la procesiunea care ajunge la uile nchise din noaptea pascal suntprimite vestirea i proclamaia plin de bucurie: Hristos a nviat! Aceast vestire, aceastmrturisire a ceea ce s-a petrecut n Botez, este cea care deschide uile nchise i inaugureaz

    prznuirea de ctre Biseric a nvierii lui Hristos. Astfel Botezul se mplinete cu adevrat caprocesiune ctre biseric i spre Euharistie.

    BOTEZUL I EUHARISTIA

    Numai structura tripartit iniial Botez, Mirungere i Euharistie evideniat attde clar n tradiia liturgic primar dar abandonat mai trziu, este singura n care, sensuldeplin i original al Botezului poate fi neles. Atunci, cele trei Taine formau o singursuccesiune liturgic, pentru c fiecare era mplinit n cealalt ntr-o aa manier, nct eraimposibil s fie neleasuna izolat de celelate dou. Dac Mirungerea mplinete Botezul,

    Euharistia este mplinirea Botezului15

    . n Botez suntem nscui din nou din ap i din Duh, iaraceast natere este cea care ne face capabili s primim darul Duhului Sfnt. i, n sfrit,Duhul Sfnt este Cel care ne deschide calea ctre Biseric, spre masa lui Hristos din mpriaLui.

    Dac muli oameni par s nu mai neleag rostul acestei interdependenesacramentale este din cauz c nu mai neleg sensul real al Euharistiei pentru Biseric iviaa ei. Pentru ei, Euharistia, sub influena teologiei apusene, a devenit una dintre Taine, unmijloc al harului printre multe altele. nelesul ei a fost redus la o singur realitate:transubstanierea elementelor i distribuirea lor drept comuniune personal i individual

    15mplinire aici, arat printele, nu nseamn validitate, fiecare Tain fiind valid prin propria funcie, ci

    corelare duhovniceasc, dinamic i existenial a acestor Taine n noua viaprimit de la Hristos.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    16/21

    16

    celor vrednici i dornici s o primeasc, excluzndu-se toate celelate aspecte i dimensiuni.Astfel, Euharistia a ncetat s fie ceea ce era pentru Prini: miezul, izvorul i mplinirea vieiiBisericii ntregi - i nu doar liturgice Taina n care i pentru care Biserica devine ceea ceeste, se manifest ca Trup al lui Hristos i Templu al Duhului Sfnt, ca actualizarea nlumea aceastaa mpriei lui Dumnezeu. Adic, Euharistia nu mai este vzut ca atunci:

    punctul culminant i elul ntregii slujbe euharistice, al crei sens este tocmai c actualizeazBiserica drept noua creaie, rscumprat de ctre Hristos, rempcat cu Dumnezeu, cu accesspre ceruri, sfinit de ctre Duhul Sfnt i de aceea capabil i chemat s participe la Viaadumnezeiasc, la comuniunea Trupului i Sngelui lui Hristos.

    n mod clar, spune autorul, doar o asemenea nelegere i experiere a Euharistiei o arat camplinirea evident i necesar a Botezului care ne integreaz n Biseric. Dac Euharistiaeste Taina Bisericii i nu numai una dintre Taine, dac fiina i esena ultim a Bisericii suntrevelate n i prin Euharistie, atunci este necesar pentru a intra n Biseric s intrm nEuharistie, atunci Euharistia este cu adevrat mplinirea Botezului. i cea mai bun cale ca snelegem aceasta este s-i urmm pe neofii cnd intr n biseric n procesiune, se altur

    credincioilor i mpreun ncep participarea la prznuirea euharistic. Prima lor experien n privina Bisericii nu este a unei ideii, ci a unei uniti reale i concrete de persoane care, pentru c fiecare dintre ele este unit cu Hristos, sunt unite i unele cu altele, constituie ofamilie. Euharistia, nainte s fie altceva, este astfel adunare sau, mai bine spus, Bisericansica unitate n Hristos i care apoi se mplinete n anaforaua ei.

    Se poate nelege acum, concluzioneaz printele, de ce divorul progresiv alBotezului de Euharistie, att teologic, ct i liturgic, este mai mult dect o deprtare purexterioar de la Tradiia primar. De fapt, el mutileaz ambele Taine, desigur nu ndeplintatea lordat, care nu este afectat de erorile i deficienele noastre, ci n nelegerea ireceptarea de ctre noi a acelei deplinti. Transformat ntr-un ritual autonom i suficient desine, Botezul nu mai este experiat ca intrareareal n Biseric, izvorul permanent al vieii eii al vieii din ea. Ct despreEuharistie, acest divor, aceast rupere a ei de celelate Taine afost responsabil pentru reducerea Euharistiei la stadiul de slujb oarecare, de mijloc alharului printre altele, pentru ncetarea ei de a fi neleas i experiat drept Taina Bisericii.

    RITUALURILEZILEI A OPTA

    Astzi, ultimele ritualuri ale Botezului tergerea Sfntului Mir i tunderea suntsvrite n cadrul aceleiai slujbe. n rubricile tipiconale ns, ele sunt numite Ritualurile zileia Opta; n Biserica primar, cnd Botezul era nc legat de Pate, erau svrt ie n ziua a opta,

    adic n duminica urmtoare. Dei astzi nimeni pare s-i mai dea atenie, referirea la ziua aopta este ceacare ne ofer cheia pentru nelegerea potrivit a acestor ritualuri.

    n tradiia liturgic primar, noaptea pascal nu era sfritul slujbei baptismale.ntreaga sptmna care urma, neofiii se adunau zilnic n biseric pentru aa-numitamystagogia, adic pentru cateheza postpabtismal, centrat pe explicaia Euharistiei.Aceastsptmn mistagocic este la originea Sptmnii Luminate pascale a noastre. Sptmnaaceasta ns, nu era doar vremea pentru nvturile depline; ea eraparte din acea nvtur,epifania a ceva esenial din nelesul Botezului i a nnoirii vieii primite n el. i pentruc aceast epifanie privete chiar timpul, este fcut posibil prin intermediul timpului, adicprin intermediul acelui simbolism numeric biblical timpului.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    17/21

    17

    n Revelaia biblic, numrul apte este simbolul lumii. Ziua a aptea msoartimpul lumii i i organizeaz viaa. Ca zi n care Dumnezeu S -a odihnit de ntreaga Luilucrare i pe care a binecuvntat-o, ea este ziua bucuriei omului n Dumnezeu i n creaia cai comuniune cu Dumnezeu. Ca ntrerupere doar a muncii ns i nu ca sfrit real al acesteia,este chiar expresia nrobirii omului fa de lume. i, n sfrit, pentru c i amintete omului

    de Dumnezeu i n plus i reveleaz nstrinarea lui de Dumnezeu i nrobirea fa de lume,aceast zi este ziua ateptrii, a ndejdei omului pentru rscumprare i eliberare, pentru ziuade dincolo de apte, dincolo de repetiia fr sens a timpului al crui singur orizont lreprezint moartea i distrugerea. Aceast nou zi este inaugurat cu nvierea lui Hristos.Dup ce a mplinit istoria mntuirii, dup ce a recreat n El omul i lumea, dup ce S -a odihnitn Sabatul binecuvntat (Smbta Mare), Hristos S-a ridicat iari din mori n prima zi dupSabat. n acea zi a nceput un nou timp, care dei a rmas la exterior n cadrul timpuluivechi al lumii acesteia i este nc msurat de numrul apte este cunoscut de ctrecredincioi ca fiind cu adevrat nou: deschis veniciei, transparent pentru mpria luiDumnezeu, ale crei prezen i putere i bucurie le manifest n lumea aceasta. n Biserica

    primar, n scrierile Prinilor i n tradiia liturgic, simbolul acestui nou timp este numrul

    opt. Pentru c, pe de o parte, nu exist ziua a opta n timpul lumiiacesteia, pe de alt parte,ea exist n experiena Bisericii i este cu adevrat miezul acestei experiene.

    Aceast experien a timpului deci, dorea Sptmna postbaptismal, Luminat, s oacorde neofiilor. n ziua a opta ns, aceast experien trebuia s se ncheie: nou-botezaiitrebuiau s se ntoarcn lume. Pentru c dei Biserica nu este din lumea aceasta, Hristos aaezat-o n lumea aceasta ca s mrturiseasc pentru El. Dac nu s -ar ridica din lumeaaceasta la cer, Biserica n-ar avea ce s mrturiseasc i dac nu s-ar ntoarce n lume, nui-ar ndeplini misiunea. De aici ritmul dublu al vieii Bisericii n care neofitul intr: acela alretragerii din lumea aceasta spre ziua a opta a mpriei lui Dumnezeu i acela alrentoarcerii spre realitatea i timpul celor apte zile. Acesta este nelesul ncheieriiBotezului la opt zile dup Pati: dup o perioad n care experimenteaz venicia, timpul cu in Dumnezeu,neofitul se ntoarce n lumea aceasta pentru a mrturisi pentru a duce o lupt culumea aceasta.

    Primul ritual care i pregtete pe neofii pentru lupt este tergerea Sfntului Mir. n practica primar, acest ritual era precedat de altul, punerea minilor episcopului pe capulneofitului, iar acest ritual este nc menionat n prima rugciune a slujbei de a opta zi. Noulcretin urmeaz s fie trimis n lumepentru a fi un martor al lui Hristos, un lupttor mpotrivastpnitorului lumii acesteia. ntr-adevr, asemenea unui general care i asum comandarecruilor, episcopul i abordeaz i i ntrete acum pe cei nou - botezai. Acetia i poart

    nc uniformele noi i strlucitoare, sunt plini de entuziasm, gata s se lupte i s fie ncercai.Acestea ns, semnele i simbolurile exterioare, pot fi terse, pentru c de acum nainte nimicexterior nu mai poate fi de vreun folos; doar mproprierea interioar de ctre om a druriiharului, credinei i credincioiei l va susine. Cnd lupta adevrat va ncepe, uniformastrlucitoare nu mai este de niciun folos i este nlocuit cu oboseala luptei. De aceeavemntul alb este scos i Sfntul Mir ters, pentru c ele au fost date s fie nu semne, cirealitatea nsi, s fie transformate n viaa nsi.

    Ultimul ritual este cel al tunderii. Tunderea a fost ntotdeauna unul din ritualurilereligioase fundamentale: simbolul ascultrii i al jertfei. Din timpuri strvechi omul a avutexperiena faptului c prul are are o mana (un duh), ca o concentrare n om a puterii, forei

    i frumuseii. Prin ritualul tunderii, noua via ncepe cu jertfirea pentru Dumnezeu, cupredarea ctre El ntru bucurie i mulumire a ceea ce n lumea aceasta a devenit simbolul

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    18/21

    18

    frumuseii czute a omului, frumusee care a fost resturat tocmai prin slujba baptismal cares-a ncheiat. Acesta este nelesul tunderii postbaptismale: este prima jertf de sine liber i

    bucuroas a omului ctre Dumnezeu. Cnd un copil nou-nscut este botezat, acest nelesdevine n mod special viu: copilul, neputnd s-I ofere ceva lui Dumnezeu, i ofer celecteva fire de pr pe care le are.

    ncheind aceste rnduri despre Taina iniierii cretine, printele Alexander exclam:ct de radical diferit de normalitatea predicat nou i impus de lumea aceasta trebuies fie i poate fi viaa noastr, dac Botezul va rmne izvorul i puterea ei ascuns, i totuireal!

    CAPITOLUL V

    MBISERICIREA

    Muli preoi i chiar teologi, spune printele, pun sub semnul ntrebrii ritualurile dembisericire. Sunt considerate c exprim o concepie arhaic i demodat despre lume, unvestigiu nejustificat n Biseric al ideilor i credinelor primitive ofensatoare n special laadresa femeilor i, la modul general, chiar pentru natura uman. n ele, fenomenele naturalesunt prezentate ca necurie, maternitatea nsi ca pcat care trebuie iertat i curat, iarfemeia ca membr de nivel secundar al Bisericii.

    Denunnd aceast atitudine, printele Schmemann consider c eroarea se aflntr-o anumit nelegere a continuitii instituiilor i Liturghiei Bisericii cu instituiileVechiului Testament, care, ntr-adevr, constituie originea i forma esenial a tradiieiliturgice cretine. Dac aceast continuitate ns, nu este vzut, privit i neleas n egalmsur n lumina unei discontinuitiradicale i eseniale, atunci ea nate erori. Noi trebuie snelegem c n pofida continuitii, aceste instituii ale Vechiului Testament, cnd au devenitcretine, au primit un sens cu totulnou, fiind cu adevrat nnoite (cf. Mt. 5,17).Aplicat laritualurile de curire, aceasta nseamn, n primul rnd, c nsei categoriile de pur iimpur, care sunt ntr-adevr centrale nainte de Hristos, sunt transformate radical prinvenirea lui Hristostrasformate, i nu pur i simplu abolite. Dar fr deosebirea dintre pur

    i impur caracteristic omului vechi i religiei sale vechi , chiar noiuneai percepiacuririi nu ar fi existat i de aceea nu ar fi putut fi revelate omului n nelesul lor ultim.Totui, odat ce acest neles ultim este revelat n Hristos, vechea distincie este artat cafiind nu ontologic, ci pedagogic.Toate lucrurile sunt curate pentru c toate vin de laDumnezeu. Toate lucrurile sunt necurate pentru c omul le-a deviat de la ceea ce Dumnezeule-a creat s fie. Cunoaterea acestui adevr ne deschide ochii i vedem c natura omului estecaracterizat printr-o ambiguitate tragic.

    Cele trei rugciuni ale zilei nti16 arat tocmai bucuria pentru acest eveniment,intrarea unui nou fiu al lui Dumnezeu n lumea minunat a lui Dumnezeu, i totui de

    16n nota 1 (p. 191) ni se spune c ele lipsesc din Molitfelnicul romnesc. Cu adevrat, ele nu se gsesc ca

    rugciuni ce trebuie citite n prima zi. Le gsim ns n Rugciunile la femeia luz, n a opta zi.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    19/21

    19

    aceea tristee pentru pervertirea lumii prin pcat.i dac aceste rugciuni sunt, nainte detoate, un strigt de iertare, aceasta este pentru c doar iertarea divin dat i mplinit nHristos i n venirea Lui poate curi aceast bucurie, o poate restaura n deplintatea ei,poate face acest nceput de via un nceput al salvrii i al izbvirii n acelai timp. nc odat viaa omeneasc este artat n slava i n frumuseea sa dumnezeiasc adevrat, dar i

    n dependenainevitabil de legile czute ale lumii acesteia. Zmislirea nunumai c nueste pcat; este cu adevrat mplinirea celui mai minunat dintre darurile dumnezeieti: putereade a da via. Totui suntem zmislii n pcat, pentru c plcerea a devenit un elementinevitabil al zmislirii. Naterea este bucurie, totui este i neputin i slbiciune, suferin idurere. Toate acestea sunt contemplate de ctre Biseric i revelate cnd ea st, n persoan a

    preotului, naintea mamei i pruncului i le d prima ei binecuvntare. Iertarea cerut deBiseric, n aceste rugciunipentru mam, nu este decipentru actul nateriica pcat, ci pentru

    pcatca realitatea nsi a lumii acesteia.

    Cu privire la ritualurile din ziua a patruzecea, printele arat c s-a format nBiseric o confuziecare trebuie eliminat dac se dorete ca aceste ritualuri s-i dobndeascfuncia lor proprie n viaa Bisericii. La rdcina acestei confuzii st o nenelegere a noiuniide mbisericire. Ne putem ntreba: cineeste mbisericit? Pe de o parte, avem aici clar un ritualal revenirii mamei i astfel este mbisericirea ei. Pe de alt parte, ritualul are rugciuni pentru

    pruncul care este prezent, dar, dup cum chiar cuvintele acestor rugciuni o arat, nc nu afost botezat

    17 i astfel aceast aducere a pruncului nebotezat este cea la care se refer

    mbisericirea. n fine, lucrurile se complic, cnd la sfritul ritualului gsim o altmbisericire, care trebuie s fie svrit ns, dac pruncul este botezat.

    ntrebarea la care printele Schmemann ncearc s rspund este: Ce s-a ntmplat?Dei pareuna dificil, rspunsul este unul simplu: ceea ce s-a ntmplat este c dou ritualuri iniialtotal distincte i independente unul fa de cellalt s-au confundat ntre ele, sub influenaunei teologii deficitare a Tainelor. Aceste ritualuri sunt: mbisericirea prebaptismala mameii a copilului i aducereapostbaptismala copilului n biseric. i pentru c doar prima este,i ar trebui s fie numit mbisericire, de fapt cea de-a doua este cea care a monopolizatacea denumire, ducnd astfel la confuzia de care am vorbit.

    Acest ritual special de mbisericirenu exista n perioada catehumenatului dintr-unmotiv destul de evident: Botezul nsui este mbisericire n sensul cel mai profund. Ritualulacesta a aprut i s-a dezvoltat n Biseric doarn contextul Botezului infantili tocmai ca unritual prebaptismal. Explicaia este urmtoarea: ritualul are la baz practica obinuit dintrecut, a mamelor, de a-i aduce pruncii la biseric, chiar nainte de a fi botezai. Acest fapt

    deci, aceast practic este ceea ce Biserica a instituit n ritualul mbiserici rii. n concluzie,ceea ce noi numim astzi mbisericire ritualul postbaptismal al aducerii pruncului nbiseric nu este mbisericirei nu ar trebui numit astfel.

    nelegem din acest ritual, c pruncul i aparine Bisericii chiar nainte de a fi botezat, pentru c mai nti aparine familiei, care la rndul ei, aparine marii familii aoamenilor, Biserica. Numai pentru c aparine Bisericii deci, el este adus n Biseric i oferitlui Dumnezeu, dup cum Hristos nsui a fost dus la Templul legii de Preasfnta FecioarMaria i Dreptul Iosif.mbisericirea este astfel nceputul procesiunii pruncului ctre Botez.

    17Din textele rugciunilor se nelege c pruncul nu a fost botezat, nu ns i din anexa titlului ritualului: Iar

    cnd se mplinesc 40 de zile, se aduce pruncul n biseric, ca s se mbisericeasc, adic s fac nceput intrriin biseric. El este adus de maica sa, fiind curit, i fiind de fa i naul cel ce l-a botezat, Molitfelnic, EdituraInstitutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2006, p. 52.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    20/21

    20

    n ceea ce privete ritualulpostbaptismal, definit nc incorect mbisericire, autorulspune c este de fapt ncheierea special a Botezului infantil, distinct de Liturghia baptismal

    pentru aduli. Atunci neofiii veneau n procesiune de la baptisteriu la biseric iar acumcopilul vine n procesiune luati adusde familie n biseric.

    CONCLUZII

    n ncheiere studiului despre Botez, printele Schmemann se ntreab cum pot fitoate acestea experiate i practicate astzi? El susine c scopul acestei lucrri a fost acela de acontribui la gsirea i nsuirea iari a ceea ce n nvtura i viaa Bisericii este cu adevratvenic, a ceeace transcende categoriile trecutului, prezentului i viitorului i are puterea s netransforme vieile n toate vremurile i n toate situaiile. Liturghia baptismal, spune

    printele, nu trebuie reinventat. Ea este aici coninut, integrat n ritualuri, cernd s fie

    restaurat, fcut reper n nelegerea Botezului ca baza vieii cretine. Pentru c, dei este,evident, imposibil s ne ntoarcem pur i simplu la svrirea Botezului odat cu Patile ,credina pascal a Bisericii este nc cea care se descoper i se mplinete n Botez i caretrebuie restaurat prin recuperarea unitii ei organice cu participarea euharistic.

    n acest sens, printele Alexander Schmemann propune urmtoarea soluie: reinstaurareaLiturghiilor baptismale, adic svrirea Botezului nainte de Liturghie, dar n strns legturlitugic cu ea. Aceasta trebuie s se fac ns numai dup aprobarea din partea ierarhiei. Dupce propune aceast soluie, el vine i cu unele sugestii despre felul cum ar putea s fie integratiar Botezul n Dumnezeiasca Liturghie:

    a) Partea prebaptismal a Botezului, adic Rugciunile la primirea catehumenilor,exorcismele, lepdarea de satana, supunerea fa de Hristos i mrturisirea de credincare aveau loc, aa cum tim, fie n timpul ntregii perioade a catehumenatului fientr-o slujb separat de Botezul propriu-zis, s fie svrit nainte de Liturghie.

    b) Atunci cnd este precedat de Botez, binecuvntarea mare de la Liturghie s fie fcutdin faa cristelniei i s fie urmat de Ectenia mare, cu includerea n aceasta acererilor pentru binecuvntarea apei.

    c) S fie apoi svrit ritualul baptismal: binecuvntarea apei, ungerea apei i a celui carese boteaz cu untdelemnul bucuriei, scufundrile baptismale, ritualul vemintelor albei Mirungerea

    d) Imediat dup Mirungere, preotul s-l conduc pe noul botezat ntr-o procesiune njurul cristelniei, n timp ce adunarea cnt Ci n Hristos v-ai botezat... i, dup atreia nconjurare, s-l conduc la treptele amvonului, unde va atepta cu naii pn lamprtire. Corul: Slav....Ci n Hristos.... Apoi Ci n Hristos.... de final, ntimp ce preotul intr n altar.

    e) Dou prochimene: al Botezului i al zilei; dou citiri din Evanghelie: a Botezului i azilei.

    f) Apoi Liturghia continu ca de obicei.Ziua cea mai potrivit pentru svrirea Liturghiei baptismale ar fi smbta. Aceasta zi,spune printele, ar trebui s fie anunat ntregii parohii, pentru ca pe ct posibil ct maimuli membrii ai ei s vin i s participe la Taina naterii din nou.

  • 8/4/2019 Din ap i din Duh

    21/21

    21

    O asemenea restaurare liturgic nu ar aduce ns roade dac nu va fipregtitn mod cuvenit prin nvtur i predic potrivit, adic prin aprofundarea contiineiBisericii. Printele Alexander Schmemann rmne absolut convins c doar printr-oredescoperire comun a nelesului adevrat a Botezului, al deplintii, frumuseii,

    puterii i bucuriei lui, putem s ne transformm credina n biruina care a biruit lumea

    (I Ioan 5,4).