35
 PROIECT TEHNOLOGIA MORĂRITULUI Coordonator: Simona Man Student: Ciortea Ioan Dan 1

dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 1/35

PROIECTTEHNOLOGIA MORĂRITULUI

Coordonator: Simona Man

Student: Ciortea Ioan Dan

1

Page 2: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 2/35

2

Page 3: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 3/35

1.TEMA PROIECTULUI3

Page 4: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 4/35

  Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnica pentru o moară de grâu cucapacitatea de 215 t /24 h, pentru făină albă extracie !" # , masa hectolitrică a grâului fiind

de !" $g /hectolitru%

.CARACTERI!AREA MATERIEI PRIME

&râul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupă pe glob cele mai marisuprafee, grâul boabe a'ând un coninut ridicat in hidrai de carbon şi substane proteice%

.1.Stru"tura anatomi"# a $o$u%ui de &r'uSeciunea longitudinală si trans'ersală prin bobul de grau pune in e'idenă urmatoarelepări

In(e%ișu% )ru"tu%ui sau pericarpul este alcătuit din trei straturi suprapuse in urmatoareasuccesiune de la exterior la interior( epiderma sau epicarpul )un rând de celule cumembranacelulozică rezistentă*, mezocarpul )celule alungite*, endocarpul )un strat de celulefoarte alungitesi un strat de celule sub forma de tub aşezate perpendicular pe primele celule*%+n'elişul semineisau spermoderma alcatuită din două straturi de celule(

Stratu% $run )pro'ine din celulele o'arului şi care conine substane colorante in

 procentridicat* şi membrana hialină )alcatuită din celule fară culoare, puternic comprimate,cu pereiiingroşai*

Stratu% a%euroni" este alcătuit din celule mari cu perei ingroşai, cu seciune deformaaproape pătrată, reprezintă !-# din bobul .ntreg% cest strat conine( substane proteice)subforma de granule fine, compacte, cu aspect cornos*, substane carotenoide )cu funcii

 biochimice.n procesul de germinare, fiind ultima rezer'ă in materii nutriti'e pentru embrion*,'itamine dincomplexul 0 precum si un ni'el ridicat de ulei )moti' pentru care se numeşte şistrat uleios*% uconine amidon%

Endo*+ermu% sau corpul făinos reprezintă "4# din bob si constituie principala sursădematerii prime nutriti'e pentru dez'oltarea embrionului% ndospermul este alcatuit din celulemari poliedrice cu perei subiri care au in structură cantităi mari de hemiceluloză si granulede amidon%&ranulele de amidon din grâu au mărimi cuprinse intre 2" si 43 mm % ndospermulconine substaneminerale, celuloză, pentozani, 'itamine si enzime% rin măcinare dinendosperm se obine cea maimare cantitate de faină, de aceea se mai numeşte şi corpfăinos%Structura anatomică in # la S )medie / limite de 'ariaie*(

Em$rionu% este aşezat in partea opusă 'ârfului care are perii sau barbă şi conineorganele'iitoarei plante% +n partea endospermei, embrionul este prote6at de un scutişor care estecotiledonul seminei de grâu% rin stratul epitelial se face legătura cu endospermul de unde

4

Page 5: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 5/35

absoarbe materiile derezer'ă hidrolizate .n faza germinati'ă a bobului%mbrionul reprezintă 27# din bobul .ntreg

..Com+o,i-ia "imi"# a $o$u%ui de &r'u

pa este un element important in păstrare% 8acă este sub 17# grâul se păstreaza incondiii bune% este 14# apar procese biochimice de fermentaie care determină alterarea

 bobului de grâu%miditatea influeneaza proprietăile fizice( rezistena la sfărâmare şi plasticitatea .n'elişului%stfel, boabele cu umiditate redusă se mărunesc puternic producândgrişuri şi randamentul .n fainaalba scade, .nrăutăinduse in acelaşi timp şi calitatea făinii, iarcele cu umiditate mare cer un consumde energie mare la măcinare iar curăirea grişului este

ane'oios şi diminuează randamentul in faină%&lucidele reprezintă partea cea mai mare a bobului de grâu şi constituie substane de rezer'ă)amidon, zaharuri, dextrine*, substane deconstituie a .n'elişului celular şi a scheletului .n'elişurilor protectoare ale bobului )celuloză,hemiceluloză*% 8upă structura chimică glucidele sunt(monozaharide, dizaharide, polizaharide%9onozaharidele .n bobul de grâu sunt .n cantităi foarte mici%

:oninutul de glucoză 'ariază .ntre 3,3-3,7#, iar fructoza intre 3%3;3,3"#% Se maigăsesc cantităifoarte mici de( riboză, xiloză, manoză,galactoză%8eşi endospermul conine ceamai mare parte din glucide, coninutul .n mono şi oligozaharideeste infirm comparati' cuembrionul şi .n'elişul%olizaharidele prezente .n cereale sunt(glucofructani cu o masă

moleculară de 2333,solubile inapă,hemiceluloze si pentozani%:eluloza se găseşte .n cantitatemică%midonul este partea cea mai importantă din glucide% +n structura amidonului există douatipuride macromolecule( amiloza si amilopectina% Structura secundară a amidonului estecondiionată deexistena punilor de hidrogen% +n bobul de grâu amidonul se află sub formaunor granule de diferitemărimi şi forme% +n ma6oritatea cazurilor granula de amidon estesferică,o'odoidală cu dimensiuni de21!3 mm%roteinele se găsesc distribuite neuniform .ndi'ersele pări componente ale structurii anatomiceale bobului de grâu( .n epidermă 4#, stratulde celule rotunde 11#, .n'elişul seminal 1"#, stratulaleuronic şi membrana hialină 77#,corpul făinos 11#, germeni 27#%

rincipalele categorii de proteine( albuminele se găsesc .n citoplasma celulelor 'ii, .ncalitate desubstane de rezer'ă, .n stratul aleuronic, .n'elişul bobului şi embrion% :oninutul de

5

Page 6: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 6/35

albumină al bobului de grâu 'ariază intre 3,73,5#%&lobulinele sunt concentrate .n embrionsub formă de nucleat de globulină% &lobulina grâului numită edestină, se găseşte .n proporie

de 3,;#%rolaminele, dintre care gliadina grâului este cea mai importantă< se găseşte .nendosperm şi .mpreunăcu glutenina )zimona*, formează glutenul% &lutelinele au caracter acid%:ea mai importantă esteglutenina grâului, componenta care rămâne insolubilă prin extragereaglutenului cu alcool de!3#%8intre proteine cele mai importante sunt gliadina şi glutenina, care.n prezena apei formează omasă elastico'âscoasă numită gluten, ce conferă aluatului

 principalele .nsuşiri de panificaie%Substanele proteice sunt distribuite neuniform .nendospermul, crescând ca pondere din centru spre periferie% 8upă coninutul de glutenendospermul se poate .mpări .n cinci zone( zona .ntâi conine !,4# gluten, zona a doua ",;#,zona a treia -,5#, zona a patra 17#, zona a cincea 1;%5#% :oninutul .ngluten este influenatde forma si mărimea boabelor% 0oabele de formă alungită şi soiurile de grâu cu bobul mic suntmai bogate .n gluten

=ipidele sunt răspândite .n mod deosebit .n embrion, stratul aleuronic şiendosperm%=ipidelesunt combinaii chimice uşor oxidabile,putând determina alterarea

 proprietăilor organoleptice alefăinurilor%8in totalul lipidelor trigliceridele reprezintă ;7!3#%+n compoziia trigliceridelor .ntra o seriede acizi graşi%=ipidele complexe sunt scindate defosfataze, cu punerea .n libertate de fosfai acizi şiacid fosforic%cizii graşi, fosfaii acizi,acidul fosforic determină creşterea acidităii grâului şi făinii%Substanele minerale suntrăspândite neuniform .n pările componente ale bobului% :antitateacea mai mică se găseşte .n

endospermul 3,7# .n zona centrală, crescând către periferie la 3,4"#% +nstratul aleuroniccantitatea de substane minerale creşte la !#, iar .n spermodermă şi pericarp scade la7,5#%mbrionul are 5# substane minerale%:oncluzia este că straturile periferice care de regula se.ndepărtează .n procesul tehnologic demăcinare sub formă de tărâe, sunt bogate .n substaneminerale%

nzimele reprezintă o clasa importantă de substane ce catalizează o seriede react ii biochimice% 0obul de grâu conine un număr mare de enzime din claselehidrolaze, transferaze,oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze% nzimeledetermină procesul de germinaie şimetabolismul componentelor chimice alebobului, pe care le transformă .n stare asimilabilă de

către noua plantă.n procesul de dez'oltare

>itaminele existente .n bobul de grâu constituie o sursă importantă pentru necesităilecatabolismului şi anabolismului uman% 8istribuia 'itaminelor este diferită .n pările anatomiceale boabelor% +n bobul de grâu se găsesc urmatoarele 'itamine( 01 )tiamina*, 02)ribofla'ina*, )niacina*, )tocoferol*, , acidpantotenic, acid folic, biotina%+nainte demăcinare grâul curaat trebuie să corespundăpre'ederilor din tabelul de mai 6os .n pri'inaconinutului de corpuri străine )impurităi*(

Condi-ii de "a%itate:

6

Page 7: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 7/35

?puritate biologică( --,3# --,5# --,"#

?puritate fizică( -"--#

?capacitatea de germinaie -3# ) "5 # *

Condi-i minime de "a%itate +entru &r'u% de +ani)i"a-ie:

?umiditate max% 15,5#

?masa hecolitrică min !3 $g/hl

?impurităi max%15#, din care ( boabe sparte, max%!# boabe şişta'e, max "# boabea'ariate, max% 1# boabe atacate, dăunători, max% 2# boabe .ncolite, max 1# alte cereale,

max% 7# corpuri străine, max% 2# gluten umed, min 22# indice de deformare a glutenului,max% 15mm

/.CARACTERI!AREA PRODUSULUI 0INIT

@ăina albă de tip 333,tip 533,tip 553,tip ;33,tip ;53 extracie directă se foloseşte lafabricarea pâinii albe și la produsele de patisserie%a reprezintă făina cea mai albă și cea maides utilizaa la fabricarea pâinii si a produselor de panificație%@aina alba este faina cu cel mai

mare conținut de gluten de aceea este cea mai des intalnita la fabricarea painii%:onținutul decenusa al fainii albe este redus acesta nu depaseste 3,;5#% @ăina alba de grau conține doarendospermul curat al bobului de grâu restul par țiilor care intră in compoziția bobului de grâufiind eliminate%

/.1 Pro+rietați Or&ano%e+ti"e

@aina alba de grâu 'a a'ea urmatoarele proprietati organoleptice(

a "u%oare2a*+e"t( albgalbui cu nuanta slabcenusiu si cu particule fine de tarâte<

 b miro*( placut, specific fainii, fara miros de mucegai, de .ncins sau alt miros strain<

c &u*t( normal, putin dulceag, nici amar, nici acru, fara scrâsnet la mestecare )datoratimpuritatilor minerale( pamânt, nisip, etc*%

7

Page 8: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 8/35

  /. Pro+rietați 0i,i"o2Cimi"e

Caracteristicile fzice:Acestea sunt:

-masa hectolitrica -masarelativa a 1000 de boabe

 -masa absoluta -masaspecica

-marimea!"orma si uni"ormitatea boabelor -culoareaboabelor

-maturitatea!prospetimea si uni"ormitatea boabelor -duritateaboabelor

 -stico#itatea boabelor -compo#itia#ica a masei de cereale

 Masa hectolitica: repre#inta $reutatea e%primata in &$ a unuivolum de boabe e$al cu 0!1m3 echivalenta cu capacitatea de 100l'

Masa relativa a 1000 de boabe:repre#inta $reutatea a 1000 de

boabe la umiditatea care o contin in momentul determinari'

(

Page 9: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 9/35

Masa absoluta:repre#inta $reutatea a 1000 de boabe raportata lasubstanta uscata')ubstanta uscata se re"era la $reutatea produsului ramasdupa scaderea $reutati apei pe care o contine')e determina cu "ormula:*+,100-u.100/$

 unde!-*:$reutatea absoluta

-u:umiditatea in

-$:$reutatea a 1000 de boabe

Sticlozitatea boabelor de grau: se re"era la boabele care in sectiunetransversala acestea se pre#inta sub "orma side"ata!translucida'

Maturizarea graului :dupa recoltare $raul este incomplet maturi#atde aceea se recomanda pastrarea lui pentru 0 de #ile inainte de a introdus in "u% tehnolo$ic-in ca# contrar se va obtine o "aina de calitatein"erioara'

 Masa specifca:repre#inta raportul dintre masa a o mie de boabe in$rame sivolumul a o mie de boabe in cm3

Culoarea boabelor de cereale: indica vechimea acestora!pre#enta sau absentaluciului caracteristic etc'

  Marimea, orma si uniormitatea boabelor :dau masa de cereale

care estedeosebit de importanta pentru morar deoarece in "unctie deaceste caracteristiciacesta ale$e uitilaele de curatat si srotat'

 Prospetimea cerealelor : este data de aspectul boabelor! depre#enta sau absentaluciului caracteristic! de $ustul si mirosul placut sauneplacut in "unctie de prospetimea acestora'

Taria si duritatea cerealeor :repre#inta un indiciu importantpentru procesul demacinare'n "unctie de taria boabelor se aprecia#aconsumul de ener$ie lamacinare'

Caracteristicile chimice:)e re"era la:

-umiditatea boabelor de $rau -aciditatea

-proteinele si calitatile acestora -$rasimea

Umiditatea-umiditatea $raului in conditii normale de temperatura siaerisire estede apro%imativ 13'data depasita aceasta valoare au locanumite procese biochimice care duc la deteriorarea cerealelor din silo#uri'

  Proteinele si calitatile acestora-constitue un procedeu modern deapreciere aclitati cerealeor! cu cat procentul de proteina este mai ridicat cu

ata si continutulde aminoaci#i si ast"el creste apreciabilitateacerealei'ontinutul de proteine dincereale este inuentat de sol!in$rasaminte! soi!vrietatea! clima! etc'

Page 10: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 10/35

 Aciditatea-cerealele proaspat recoltate au aciditatea sca#uta!pe masurainvechirilor aceasta creste prin urmare aciditatea da indici asupra conservabilitaticerealelor'

Grasimea-$rasimile se $asesc cu precadere in stratul aleuronic si in$ermene'Acestea sunt usor o%idabile ceea ce conduce la rance#irea"ainurilor'n procesul de macinis acestea sunt indepartate in mare parteprin indepartarea stratului aleuronic si a $ermenilor'

3 SPECI0ICITATEA 0A4RICAȚIEI

  Produ*u% )init +e "are dorim *a i% o$tinem e*te )aina a%$a.

Cara"teri*ti"i%e )i,i"o2"imi"e

+nsuşirile fizice ale făinii depind de materia prima folosita si de calitatea acesteia,fineea sau granulaia şi proporia particulelor pro'enite din diferitele părianatomice ale

 bobului de grâu%

?Cara"teri*ti"i%e )i,i"e

:uloarea făinii este determinată .n cea mai mare măsură de culoarea albgălbuie a particulelor pro'enite din miez, datorită prezenei pigmenilor carotenici, cât şi deculoarea mai .nchisă atărâelor prezente .n făină datorită pigmenilor fla'onici%:uloarea făinii este influenată şi demărimea particulelor cat şi de prezena mălurii sau tăciunelui%

Gradu% de )ine-e a% )#inii are o importană deosebită pentru că ea influenează .nmaremăsură 'iteza proceselor coloidale şi biochimice şi deci .nsuşirile de panificaie ale aluatului

 precum şi proprietăile fizice şi digestibilitatea pâinii%

Umiditatea )#inii pro'ine atat din materia prima utilizata cat si din procesul de prelucrarea a acesteia%@ăina este un produs foarte higroscopic şi, din această cauză, coninutulsău .numiditate se modifică .n timpul depozitării%

Continutu% de im+uritati sunt considerate impuritati doar particulele care nu pro'indin bobul de cereala%

Cara"teri*ti"i%e "imi"e

Proteine%e care se găsesc .n făina de grâu sunt de două feluri(

1%generatoare de gluten)se găsesc .n endosperm*

2% negeneratoare de gluten10

Page 11: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 11/35

 G%u"ide%e reprezintă "3# din masa făinii

Li+ide%e 'ariază cu extracia, mergând de la 3,; A 3,!# până la 2# la făinurile deextraciemare%

5itamine%e principale din făina de grâu sunt cele din complexul 0)01, 02, 0;, 012, biotinaetc%*%8intre 'itaminele liposolubile se găsesc 'itaminele şi %

A"iditatea )#iniise datorează fosfailor acizi rezultai din hidroliza fitinei subaciunea enzimeifitază%

Pro*+etimeafaini se apreciaza prin obser'area modificarilor de culoare cat si prinapreciereamiriosului%Bn cazul in'echiri faini poate aparea mirosul de mucegai%

Con-inutu% de "enu6# a% )#iniie'ideniază gradul de participare al tărâei laformarea tipuluirespecti'%

Gra*imea din faina se datoreaza prelucrari unor parti componente ale bobului decereala cumar fi germenele%:ontinutul de grasime influenteaza periada de pastrarea faini%

Hidratii de "ar$on constituie "3# din masa de faina%rincipali hidrati de carbon prezenti infaina sunt(amidonul si celuloza%

G%utenu% din )aina este format din doua fractiuni si anume gliadina si glutenina, proteine care

in prezenta apei formeaza o masa coloidala cu proprietati elastico'ascoase%

  3.1 0ELUL M7CINI8ULUI

entru transformarea cerealelor de grâu .n făină albă extracie !"# ,.n industriamorăritului se folosesc următoarele sisteme de măciniş(

 măciniş scurt <

măciniş repetat care constă .n obinerea făinii ca urmare a mărunirii succesi'e a boabelor şi a produselor intermediare ,rezultate prin trecerea lor prin mai multe utila6e demăcinat % :iclul de măcinaresortare se repetăde 512 ori <

măciniş simplu constând .n procese de şrotuire şi măcinare%8upă fiecaremărunire produsul obinut se cerne pentru separarea făinii de restul particulelor, operaie carese repeată până la obinerea cantităii de făină dorită<

măciniş pe o extracie datorită faptului că se obine un singur sortiment de făina .nurma măcinării grâului cu un coninut de cenuşă de 3,453,;5#% >erificarea extraciei se face

.n flux continuu, prin căntărire automată şi re'erificare prin captarea făinii la sac timp de 513min% :antitatea de făină obinută se raporteaza la cantitatea de grâu măcinată .n aceeaşi unitatede timp sau la totalul de produse%

11

Page 12: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 12/35

3. REGIMUL DE MĂCINI8 ADOPTAT

roducerea a diferite tipuri de făină necesită pentru fiecare din ele un regim propriu de

măcinare% =a producerea făinii pentru panificaie se desfăşoară un proces de măcinare intens prin aciuni de presare şi frecare a suprafeelor de lucru ale maşinilor de măcinat obtinânduse particule fine%:u cât regimul de măciniş e mai dez'oltat, urmărinduse realizarea unuirandament ridicat de făină de calitate superioară, cu atât trebuie realizată mai bine curăirea şicondiionarea cerealelor%Candamentul şi calitatea produslor finite, morile care trebuie să obinăfăină pentru paste trebuie să realizeze o pregătire foarte bună a grâului, cu o schemătehnologică capabilă să asigure prelucrarea grâului dur, a cărui umectare trebuie realizată .n 2sau 7 trepte, respectând durata de odihnă,corespunzatoare dupa fiecare treaptă%

9. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGIC7

9.1. Dimen*ionarea teno%o&i"# a uti%ae%or din *e"-ia de +re&#tire a &r'u%ui+entru m#"ini6

 entru a face o dimensionare tehnologică a instalaiei este necesar a se stabili factoriide fundamentare a acesteia, adică (

durata de exploatare

capacitatea

bilanurile energetice

bilanurile demateriale

utilităile

8urata de exploatare este timpul de lucru normal al instalaiei .n condiiile acoperirii

capacităii nominale şi de calitate corespunzătoare a produsului%

  ? Bnstalaii commune

Se consideră că durata medie anuală de funcionare este de 773 zile, restul de zilecalendaristice este rezer'at lucrărilor de re'izie, reparaiilor etc% Bnstalaiile de mare capacitate,moderne pot a'ea durata de exploatare anuală de 753755 zile, chiar 7;5 zile,cu o oprire

 planificată pentru re'izii şi reparaii pre'ăzute la 27 ani% =a stabilirea duratei de exploatare seare .n 'edere studierea pentru fiecare aparat, a necesarului de re'izii şi reparaii, funcie decaracteristicile procesului, natura aparatelor )statice, speciale, cu piese .n mişcare%

• Bnstalaii discontinue

12

Page 13: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 13/35

Se pre'ede o durată de exploatare de 773753 zile pe an, funcie de specificul fabricaiei%Dprirea utila6elor se face conform unor grafice de oprire,care se respectă depinzând de alte

faze de fabricaie a căror capacitate echi'alentă este coordonată de acestea%:apacitateainstalaiei este capacitatea de produs care se fabrică .n unitatea de timp )zi sau an*şi sestabileşte prin tema de proiectare% ceste capacităi nominale diferă de capacitatea reală dincauza utila6elor tip% :apacitatea minima reală a unei instalaii este determinate de utila6ul cucapacitatea cea mai mică% 8eci, fiecare utila6 se alege astfel .ncat capacitatea lui reală să fieegală sau puin mai mare decât cea nominală% entru stabilirea coeficientului de rezer'ă semontează utila6e suplimentare sau de rezer'ă care formează rezer'a funcională%Se analizeazafoarte atent capacitatea optima care trebuie realizată de instalaie%

 Se consideră că productia este mai economică dacă se ia .n considerare că instalaia

 produce la capacitatea maxima care corespunde capacităii de producie%

9.1.1. Ca%"u%u% "a+a"it#-ii de +rodu"-ie a *e"-iei de +re&#tire a &r'u%ui +entru m#"ini6

:apacitatea morii ( E9F215 t / 24h

:apacitatea curăătoriei( EcFE9G )13 23#* x E9

EcF215 G 13# x 215F 27;%5t / 24hF27;533$g / 24h

:apacitatea orarăa curăătoriei( Ec/hF Ec/ 24h

Ec/hF27;533 / 24F-"54 $g / h

0i&. 9.1 Schema tehnologica de curatire a graului

1 A buncăr< 2, 11 A ele'ator< 7 A separatoraspirator< 4 Aseparator magnetic<5 A trior principal<

 ; A trior de repriză< ! Adeco6itor< " 'entilator<- Aciclon<13 A ecluză

9.1. Sta$i%irea *"emei teno%o&i"e +entru +re&#tirea &r'u%ui +entru ma"iniș

13

Page 14: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 14/35

14

Page 15: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 15/35

15

Page 16: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 16/35

9.1./Ca%"u%u% 6i a%e&erea uti%ae%or din *e"-ia de +re&#tire a &r'u%ui +entru m#"ini6

  ecesarul utila6elor din secia de pregătire pentru măciniş se calculeaza .n funcie decapacitatea de producie a morii,de caracteristicile tehnice ale utila6elor, .ncărcarea specifică autila6elor%

9.1./.1 Ca%"u%u% "'ntaru%ui automat

  Se calculeazâ .n funcie de capacitatea orară a curăătoriei şi de numărul de răsturnări pe care le realizează cupa cântarului%entru cereale se construiesc cântare de capacitatea cupeiintre13 si ;33 $g%

1353$gHHHHHHHH7 rasturnari / min

53133$gHHHHHHH%%2 răsturnări / min

I133$gHHHHHHHH%1 răsturnare / min

:cupeiFEhc/ nr% rasturnari

:cupeiF-"54/2 J ;3F"2%1$g >om alege un cantar cu capacitatea cupei de 133 $g%

9.1./. Ca%"u%u% *e+aratoru%ui a*+irator

  Se calculează .n funcie de .ncărcarea specifică a separatorului şi de capacitatea orarăacurăătoriei pentru a afla lăimea separatorului aspirator%

EsSF 55 $g / cm x h

lSF :ch/ EsS

lSF -"54 / 53 F 1-!,3"cm,>om alege 2 separatoare aspiratoare cu latimea sitei de 123cm%2J2F4 separatoare aspiratoare

9.1././ Ca%"u%u% trioru%ui "i%indri"

  Suprafaa necesară de triorare se calculează .n funcie de .ncărcarea specifică asuprafeeide triorare%

EsK:F ;33 $g / cm x h

SK:F :dc/ E8c

SK:F-"54 /;33 F 1;,42 m2

 Krior cilindric 9'm 523

16

Page 17: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 17/35

=ungimeF2"53 hF1-"5 KuratieF43rot/min

=ătimeF1333 r%cilindri ( 2 EF2333$g

  umărul total de trioare cilindrice necesare se calculează .n funcie de suprafaanecesarăde triorare şi suprafaa determinată din relaia(

S F L x 8 x =

 KF SK:/ S

S F 7,14 x 3%5 x2F 7%14 m2

 KF 1;,42/ 7,14 F5,22 FI 5 triore cilindrice

9.1./.3 Ca%"u%u% trioru%ui *+ira%

  Se calculează numărul necesarului de trioare spirale .n funcie de .ncărcarea specifica șicantitatea de deşeuri rezultată la triorul cilindric%

EsKSF123153 $g / h

:antitatea de deşeuri ( -"54 x 5 # F 4-2,! $g

 umărul de trioare spirale ( KF42-,!/153 F7,2" FI 4 triore spirale

>om alege 4 trioare spirale tip S9 A M 2333

9.1./.9 Ca%"u%u% a+arate%or ma&neti"e

  Se foloseşte .ncărcarea specifică pe un magnet potcoa'ă şi capacitatea de lucru .nraportcu capacitatea orară a curăătoriei, pentru a afla necesarul de aparate magnetice şinecesarul demagnei care corespund lăimii ciurului de la separatorul aspirator%

EF 153 $g/ h

 K1F -"54 / 153F ;5,;- FI ;; magneti

l F 133 mm F 3,1 m

=magnetiF ;; x 3,1 F ;,; m

9.1./.; Ca%"u%u% de"oitoru%ui

  Se exprimă prin raportul dintre capacitatea orară a curăătoriei şi .ncărcarea specifică a

deco6itorului%Es8F "33-33 $g / m2

17

Page 18: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 18/35

S8F :hc/ Es8

S8F -"54 /-33 F 13,-4 m2

Suprafata unui singur deco6itor(

8 F 3%! =F1%2 m LF7%14

S F L x 8 x =

S F 7,14 x 3%! x 1%2 F 2,;7 m2

 KF S8/ S

 KF 13,-4 / 2,;7 F 4,15 FI 4 deco6itore  8eco6itoarele se utilizeazăn .n procesele de desprăfuire,deco6ire umedă şi periereFIsunt necesare 4 deco6itoare pentru aceste 7 etape%

4J7F12 deco6itoare

9.1./.< Ca%"u%u% ma*ini%or de *+a%at

  Se calculează numărul necesar de masini de spalat .n funcie de capacitatea de lucruaaparatului folositşi capacitatea orarăa curăătoriei%

E9SF ;333 $g / h

 KF Ehc/ Ems

 KF -"54/ ;333 F 1,;427FI 2 masini de spalat tip 9S;

9.1./.= Ca%"u%u% *e+aratoru%ui "a*"ad#

Es9SF5333 $g/h

 r% Separatoare cascadăFEhc/EscF-"54/5333F1,-!3"FI 2 separatoare cascadă

Se utilizează 2 separatoare cascadă model S: 13

9.1./.> Ca%"u%u% a+arate%or de ume"tat

 r% parate de umectatF Ehc/EuF-"54/5333F1%-!3"FI2 aparate de umectat

  ste ne'oiae de 2 aparate de umectat pneumatic tip model 1

9.1./.1? Ca%"u%u% "e%u%e%or de odin#

  +n secia de pregătire a grâului pentru măciniş se utilizează 7 tipuri de celule( celule deodihnă pentru siloz, celule de odihnă pentru odihna primară ) B *şi celule de odihnă pentruodihna secundară) BB *%

1(

Page 19: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 19/35

  ceste calcule se realizează .n funcie de timpul .n care este supus grâul odihnei,capacitatea orară a curăătoriei, 'olumul celulelor, masa hectolitrică% 8e aici 'a rezulta

numărul de celule necesare pentru fiecare proces .n parte% 8imensiunile celulelor ( lungime2m, lăime 2m, .nălime 12m%

a*:elule de odihna B

:grauJ 24F-"54x24F27;4-; $g

:apacitatea de grau dintro celula%

9hF !"3 $g / m7

>cJ 9hF 4" J !"3 F 7!443 $g

 cF 27;4-; / 7!443 F ;,71 celule% FI! celule

:alculul numărului de celule pentru odihna B ( se recomandă ca timpul utilizat pentru acest proces să fie de 24 ore%

 b*:antitaea de grau care trebuie tinuta la odihna timp de 73N%

:&rauFEhcJ3%5hF-"54J3%5F4-2! $g

>F4" m7

 r%celule F4-2!/7!443F3%17 O1 celula%

9.1./.11 Si%o,u% de "erea%e

  :alculul numărului de celule de siloz ( normele recomandă ca celulele de depozitareamorilor să asigure o rezer'ă tampon de minim 23 de zile capacitate, pentru a e'ita oprireafluxuluitehnologic din diferite moti'e%8imensiunile celulelor ( lungime 2m, lăime 2m,.nălime 12m%

:apaciatea de depozitare trebuie sa fie corelata cu capacitatea de productie %

:grauF EmJ 23 zileF 215 J 23 F 4733t

:grau1F> J 9hF 7"4 J !"3 F 2--523

> F = J l J h

>F7"4

= F 4m l F 4m h F 24m

 r% celule F 215333J23/2--523F14,75; % FI 15 celule

1

Page 20: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 20/35

9. Uti%ae teno%o&i"e ne"e*are

  legerea tipului de utila6 la alegerea tipului de utila6 se ine seama de următoarelecriterii(necesităile procesului tehnologic< ni'elul tehnic al utila6ului,caracterizat prin(

producti'itate mare la dimensiuni mici, cu in'estiii reduse<

consumuri specifice de material şi utilitare reduse<

sigurana .n exploatare<

durata de funcionare lungă, fără .ntreruperi<

posibilitate de automatizare<

.ntreinere uşoară, re'iziişi reparaii scurte<

securitate .n muncă<

preferina pentru producia de serie sau catalog%

C'ntaru% automat ti+ CHRONOS

Ca+a"itatea de +rodu* in "u+# @& Ca+a"itatea de %u"ru tB Greutatea "antaru%ui &1?? 1? ;=9

Se+aratoru% A*+iratorCara"teri*ti"i teni"e Ti+u% Con*tru"ti(

SA211Produ"ti(itatea tB 3@=Dimen*iunea *ite%or@mm 1??1??Su+ra)ața *ite%or @ m @3Cantitatea de aer ne"e*ar# m/B min 9?2;9Turația au%ui @ rotBmin /9?Dimen*iuni de &a$arit@ mm2%un&ime2%ațime

2na%țime

139?1/;9

19<9Puterea in*ta%at# @ 1@1Ma*a@& 9<?Mașina de *+a%at

Cara"teri*ti"i teni"e Ti+u% "on*tru"ti(MS2;

Produ"ti(itatea @n tB ;Dimen*iuni%e de &a$arit@ n mm2%un&ime2%#țime2n#%țime

/31913=?/;9

Puterea in*ta%at# @n 1?Ma*a @ n & /19?

20

Page 21: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 21/35

Trioru% Ci%indri"

Cara"teri*ti"i teni"e Ti+u% "on*tru"ti(

M5M29?Dimen*iuni a%e "i%indru%ui n mm2diametru2%un&imea

9?????

Dimen*iuni de &a$arit n mm2%un&ime2%#țime2ina%țime

=91???1>=9

Numaru% de "i%indrii Turația in rotBmin 3?Ca+a"itatea de %u"ru@ &B ???Ptere in*ta%at# n 1@9Ma*a n @& 2

Trioaru% *+ira%

Ti+u% *e+aratoru%ui Diametru 5aria$i%

SEM2H ???

Cara"teri*ti"i teno%o&i"e2na%țime2diametru

???1@9B;??

Cote de &a$arit

2%un&ime2%ațime2na%țime

;9?;9????

Produ"ti(itate &B 19?In"ar"area *+e"i)i"# @&B <9A*+irație2F@ m"Bmin2H@mmCA

1=

De"oitoru%

Cara"teri*ti"i teni"e Ti+u% Con*tru"ti(DD <1

Produ"ti(itatea @tB @9Turația tam$ur@ rotBmin <9Dimen*iunea tam$uru%ui@mm2%un&ime2diametru

1??<??

Dimen*iuni de &a$arit @mm2%un&ime2%#țime2na%țime

1<<?1?3=?/?

Ma*a @& 1?

21

Page 22: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 22/35

Mașina de ume"tat

Cara"teri*ti"i teni"e Umidi)a"atoru% +neumati" UPPMode%u% 1

Produ"ti(itatea @tB 9Turația tam$ur@ rotBmin /?Dimen*iuni de &a$arit @mm2%un&ime2%#țime2na%țime

1;?<<?1//?

Ma*a @& 1?Puterea @ 1@1

9..1 Sta$i%irea *i de*"rierea )%uu%ui teno%o&i" ado+tat +entru *e"tia de +re&atire a"erea%e%or +entru ma"ini*

:a orice sectie si in aceasta se doreste sa producerea unor cantitati mari decereale pregatite din punct de 'edere al calitati si cantitati lor dar costurile sa fieminimale%regatirea cerealelor cuprinde mai multe etape%D prima etapa o constitue recepţia şi

depozitarea cerealelor .

Cecepia grâului se face cantitati' şi calitati'% Ceceptia cantitati'ă constă .ncantarirea masei decereale cu a6utorul cantarului bascula%Cecepia calitati'ă trebuie săe'identieze indicii calitati'iai lotului de cereale, indicicare trebuie să se .ncadreze .n limitele standardului sau a unorcondiii speciale lacare au cazut deacord beneficiari cu furnizori%8epozitarea grâului se facedupă nişte criterii de calitate, .ntregul proces purtând numele de compartimentare.

 

22

Page 23: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 23/35

+n funcie de destinaia cerealelor se stabilescşi criteriile de compartimentare astfelcomaprtimentarea se realizeaza in primulrand dupa continutul in gluten al acestora deoarece

cele cu continut ridicat in glutense utilizeaza in procesul de panificatie%n al doilea criteriu decompartimentareeste cantitatea de impuritati continuta%xista mai multe criterii unu din elefiind sicel care se bazeaza pe umiditatea cerealelor ceea ce presupune existenta unuisistem de'entilatie% Ceelele de 'entilaie din curăătorie sunt formate din'entilatoare sau filtre cuciorapi textili şi conducte%

doua etapa o constitue precuratirea si curatirea cerealelor %tila6ul care realizeazăsepararea impurităilor .n precurăătorie este separatorulaspirator de siloz care acionează pe

 baza principiilor de curăire după mărime cua6utorul sitelor şi după proprietăile aerodinamicecu a6utorul curenilor de aer%mplasarea curatatoriei se face in fata silozului%Bnurma proceselor de precuratire sicuratire trebuie sa se obtina cereale cu un grad de curatireridicat %:uratatoria este pre'azuta cu doua ramuri si anume curatatoria alba si curatatorianeagra%:urăătoria neagra pre'ede eliminarea corpurilor străine mai mari, mai mici şimaiuşoare faă de cereala de bază după 'iteza de plutire şi după dimensiuni<eliminarea

 pietrelor prin separarea pe baza diferenei de densitate si eliminarea prafului şi a bărbiei de pesuprafaa:erealele trec prin separatorul de pietre ,deorece in masa lor ar putea sacontina pietricele sau bulgri de pamant%rmatorul aparat prin care trec cerealele in timpuloperatiei de curatire este triorul cilindric care a6ută la pregătirea cerealelor pentrumăciniş prinsepararea impurităilor cu formă sferică sau apropiată de aceasta, cumsunt< măzărichea,neghina şi spărturile% +n general se folosesc trioare cilindrice demare capacitate%Separatorul

magnetic este urmatorul utila6 de curatire prin care treccerealele datorita posibilitati de aa6unge in masa acestora a unor impuritati denatura fieroasa%8upă trecerea prin toate acesteaparate de eliminare a impurităilor, grâul 'a trecela etapa următoare de curăire şi anume ladescojire şi periere , deoarece pe lângăimpurităile libere din masa de cereale, grâul conine pesuprafaa boabelor, .nşănule şi .n bărbiă, praf şi microorganisme%Dperaia de desco6it seefectuează trei treptermătoarea etapă o reprezinta spălarea grâului care realizează.ndepărtarea impurităilor existente pe suprafaa boabelor de grâu, care nu au fost .ndepărtatecuaparatele anterioare%Spalarea graului este importanta deoarce se indeparteazaaproximati'toate impuritatile ramase pana la acest punc al operatiei de curatire% meaza condiţionarea

 grâului  prin care se .nelege tratarea grâului cu apă sau cuapă şi căldură% rin aceastăoperaie se influenează .n mare parte procesultehnologic de măciniş, gradul de extracie,coninutul .n substane minerale alefăinii şi .ntro anumită măsură .nsuşirile de panificaie alefăinii%:ondiionarea cu apă se realizează .n una sau două trepte% Dbişnuit, prima treaptădeumectare se face după prima treaptă de desco6ire, iar ultima .nainte de intrareagrâului lamăciniş%:ontrolul efectului de curăire a grâului se face după fiecare utila6 .n parte, precumşiun control final, toate acestea a'ând un caracter permanent% 

fectul de curăire al .ntregului proces se stabileşte calculând diferena dintreconinutuliniial de impurităi şi cel de la sfârşitul procesului%8upa acest proces deconditionare a materiei

 prime)graul*urmeaza macinarea lui%

23

Page 24: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 24/35

9./. Dimen*ionarea teno%o&i"# a uti%ae%or din *e"-ia de m#"ini6

  entru dimensionarea tehnologicăa utila6elor din secia de măciniş se iau .n 'edere(

capacitatea de producie a morii ( 215 t / 24 h < felul măcinişului ( grâu <

destinaia pe care trebuie sa o aibăf ăina ( pentru obinerea de făina albă<

calitatea grâului ( !" $g / hectolitru%  extracia de realizat ( !" # <

  +n funcie de aceste date, stabilirea lungimii 'alurilor, a suprafeei de cernere şidistribuirea acestora pe pasa6e se face .n conformitate cu anumii indici orientati'i, folosii .n

 proiectarea diagramelor de măciniş%tila6e care intră .n partea de măciniş)măcinarea propriuzisă* ( 'aluri, site plane, sPstem de perii şi finisare%

9./.1 Ca%"u%u% (a%-uri%or

entru a determina lungimea totală a tă'ălugilor trebuie stabilită .ncărcarea specificăpe 'al%

Es'F 53 $g / cm

=ungimea totală de 'al se obine din .mpărirea .ncărcării morii la .ncărcarea specifică pe 'al%

:9F 215 t / 24 h F 215333$g / 24 h

=tF :9/ Es'

=tF 215333 / 53 F 4733 cm

  =a extracia de !"# se aleg ; pasa6e de şroturi şi - pasa6e de măcinare cu a6utorultabelului pri'ind normele tehnologice pentru stabilirea pasa6elor la măcinarea grâului%

=9/=Sr F1%5 respecti' =9F1%5 și =Sr F 1

=9/=Sr F1,5/1F1,5G1F 2,5 par ți din lungimea totala de 'alț

4733(2%5F1!23

entru linia de macinareF1!23x1,5F25"3 QcmR

entru linia de șrotuireF1!23x1F1!23 QcmR

9./. Ca%"u%u% %un&imii tota%e a %iniei de șrotuire.

rot B F1!23x14/133F243," QcmR rot BB F1!23x23/133F744QcmR

rot BBB F1!23x27/133F7-5,;QcmR rot B> F1!23x23/133F744QcmR

rot > F1!23x14/133F243,"QcmR rot >B F1!23x-/133F154,"QcmR

24

Page 25: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 25/35

9././ Ca%"u%u% %un&imii tota%e a %iniei de de*)a"ere.

8esfacator BF25"3x"/133F23;,4QcmR 8esfacator BBF25"3x4/133F137,2QcmR

9./.3 Ca%"u%u% %in&imii tota%e a %iniei de ma"inare.

9ăcinator BF25"3x15/133F7"!QcmR 9ăcinator BBF25"3x14/133F7;1,2QcmR

9ăcinator BBBF25"3x13/133F25"QcmR 9ăcinator B>F25"3x!/133F1"3,;QcmR

9ăcinator >F25"3x-/133F272QcmR 9ăcinator >BF25"3x!/133F1"3,;QcmR

9ăcinator >BF25"3x!/133F1"3,;QcmR 9ăcinator >BBF25"3x;/133F154,"QcmR

9ăcinator >BBF25"3x;/133F154,"QcmR 9ăcinator >BBBF25"3x5/133F12-QcmR9ăcinator BF25"3x4/133F137,2QcmR

9./.9 Ca%"u%u% %in&imii tota%e a %iniei de ma"in#toare de re)u,.

9ăcinatoare de refuz BF25"3x;/133F154," 9ăcinatoare de refuz BBF25"3x5/133F12-

Re+arti,area %un&imii +e *roturi *i ma"inatoare

Pa*au% Lun&imea deta(a%u& )aț# de

%un&imeatota%a

Lun&imeare,u%tat# in

"i)re a$*o%ute"m

Lun&imea rea%ain "are *e +oate

 n"adra "m

Lun&imea rea%a)ața de tota%

Numaru% de(a%țuri $u"

mm

Șrot I 13 3?@= 1???? 1 11???Șrot II ? /33 31??3?? 1???Șrot III / />9@; 31??3?? 1???Șrot I5 ? /33 /1??/?? 1; 1J1B1???Șrot 5 13 3?@= /1??/?? 1; 1J1B1???Șrot 5I > 193@= 1???? 1 1???Tota% Șroturi 1?? 1<? 1=?? 1?? 1?1???

De*)a"#tor I = ?;@3 1???? <@;> 11???Ma"in#tor I 19 /=< 31??3?? 19@/ 1???Ma"in#tor II 13 /;1@ 31??3?? 19@/ 1???Ma"in#tor III 1? 9= /1??/?? 11@9 1J1B1???Ma"in#tor I5 < 1=?@; 1???? <@;> 11???De*)a"#tor II 3 1?/@ 11??1?? /@=3 1B1???M#"inatoare dere)u, I

; 193@= 1???? <@;> 11???

Ma"in#tor 5 > / 1???? <@;> 11???Ma"in#tor 5I < 1=?@; 1???? <@;> 11???Ma"in#tor 5II ; 193@= 11??1?? /@=3 1B1???Ma"in#tor 5III 9 1> 11??1?? /@=3 1B1???M#"inatoare dere)u, II

9 1> 11??1?? /@=3 1B1???

Ma"in#tor IK 3 1?/@ 11??1?? /@=3 1B1???

Tota%ma"inatoare

1?? 9=? ;?? 1?? 11???

25

Page 26: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 26/35

Tota% &enera% 3/?? 33?? 1???+n total este ne'oie de 22 de 'alțuri tip >81325

Cara"teri*ti"i%e teni"e a%e (a%țuri%or

Ti+u% "on*tru"ti( 5DA21?9Ma*a & />??Dimen*iuni de &a$arit@ mm2%un&ime2%#țime2na%țime

?1?1;91=/?

Dimen*iunea ta(a%u&i%or mm

2%un&ime2diametru

1???9?

Turația ta(#%u&u%ui )i rotBmin2%a (a%țu% de șrotuire2%a (a%țu% de de*)a"ere2%a (a%țu% de m#"inare

/9?23??9??

9?2/??5ite,a +eri)eri"a a t#(#%u&u%ui )i mB*2%a (a%țu% de șrotuire2%a (a%țu% de de*)a"ere2%a (a%țu% de m#"inare

3@;29@9;@99

/@/2/@>Ra+ortu% turații%or t#(#%u&i%or

2%a (a%țu% de șrotuire2%a (a%țu% de de*)a"ere2%a (a%țu% de m#"inare

1:.91:1.>1:1.

Dimen*iunea roții de "urea @mm2diametru2%#țimea

39?19

  8upa efectuarea calculului se 'ede că lungimea totală de tă'ălugi a crescut cu 133 cm,ceea ce duce la reducerea incarcaturii specifice pe 'alțuri%

=ungimea totală de 'alțFE9/Ts'alțF4433 QcmR

Ts'alțFE9/='alțF215333/4433F4",;" QUg/cmR  >alul de moară este un utila6 modern, complet mecanizat şi automatizat,constituind

 principalul utila6 tehnologic folosit pentru operaiile de mărunire%Drganele de lucru leconstituie tă'ălugii care se rotesc .n sensuri contrare%Suprafaa tă'ălugilor poate fi (

?rifluită pentru sfaramarea boabelor<

?netedătransformarea particulelor de endosperm in faina<

  >alturile pot indeplini mai multe functii si anume functie de desfacator, srot sau

macinator%supra 'alturilor actioneaza anumiti factori care pot influentacapacitatea de lucru aacestora%@actorii cei mai importani sunt(

26

Page 27: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 27/35

Gradu% de m#run-ire&radu% de m#"inare

  ste .n funcie de caracteristicile tehnice ale tă'ălugilor şi de modul .n careestecondusă operaia de măcinare de către morar% Strângerea sau .ndepărtareată'ălugilor ducela reducerea sau mărirea spaiului dintre tă'ălugi, ceea ce permitetrecerea unei cantităi maimari sau mai mici de produs prin zona de măcinare astfelgradul de maruntire aeste mai micsau mai mare%

Ti+u% de +rodu*e

  @iecare 'al macină o anumită categorie sau un anumit tip de produse%

Umiditatea +rodu*e%or

  :oninutul de umiditate al produselor supuse măcinării influenează capacitateade producie al 'alurilor% :u cât produsele sunt mai umede, cu atât acestea trec maigreu

 printre tă'ălugii măcinători, se lipesc de suprafaa acestora şi se reduce efectuldemăcinare%>alturile se curata cu un sistem pe care acestea le prezintasisteme de perii sau decutite%entru a se realiza o macinare buna a produselor este necesar cagaraul sa aiba o anumitaumiditate%

Uni)ormitatea &ranu%a-iei

  8acă se introduc .ntre tă'ălugii măcinători, produse cu mărimea granulelor diferită, se'or măcina numai cele cu granulaie mare şi mi6locie pentru care sareglat distana dintretă'ălugi%

Starea *u+ra)e-e%or de %u"ru a t#(#%u&i%or

  Suprafaa de lucru a tă'ălugilor trebuie să se afle .ntro stare bună, caresă permitădesfăşurarea fără nici un fel de probleme a acti'ităii urmărite%

Gradu% de n"#r"are a (a%-uri%or

  +ncărcătura specifică este mult mai redusă .n cazul obinerii de făină albă decâtatuncicând se urmăreşte obinerea de făină integrală sau faina neagra%&raul supus macinari esteintrodus in primele pasa6e de macinare si anume lasroturi%>alturile realizeaza o macinare careare ca rezultat faina de la faina de ceamai fina granulatie pana la sfarmaturi mari%mesteculobtinut este supus operatieide cernere%D parte din produsele obtinute in urma cerneri suntdiri6ate spre alte operatii de prelucrare%

9./.; Ca%"u%u% *ite%or +%ane

Suprafata totala de cernere (

StF E9/ TsSF215333/553F7-3%-3 m2

27

Page 28: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 28/35

S9/SSr F1%7/1F2%7 par ți

7-3,-3/2,7F1;-,-5

1;-,-5x1,7F223,-7 m2I pentru pasa6ele de măcinare

1;-,-5x1F1;-,-5 m2I pentru pasa6ele de şrotare

Re+arti,area *i+ra)eței de "ernere +e +a*ae

Pa*au% Indi"iorientati(i de*u+ra)ața de"ernere )aț#

de tota%

Su+ra)ațare,u%tat# in"i)re a$*o%utem

Su+ra)ața rea%#m

Su+ra)ațda)ața de tota%

Numaru% de *ite+%ane $"

Șrot I 1/ 39@9 1@> 3B3Șrot II 1 ? 39@9 1@> 3B3Șrot III 1/ 39@9 1@> 3B3Șrot I5 1/ 39@9 1@> 3B3Șrot 5 > 1; 1; /9@9 >@;< /B3Șrot 5I = 13 119@9 ;@39 B3Sortir ; 1? 119@9 ;@39 B3Sortir ; 1? 119@9 ;@39 B3Sortir 9 = 119@9 ;@39 B3Si*te de +erie > 1; 119@9 ;@39 B3Re"ernereR0 ; 1? 119@9 ;@39 B3

Tota% Șrotri 1?? 1<? 1<?@9 1?? <J/B3De*)a"#tor I ; 1/ 119@9 3@=; B3M#"in#tor I 1 ; 39@9 >@</ 3B3M#"in#tor II 1/ /? 39@9 >@</ 3B3M#"in#tor III 11 3 39@9 >@</ 3B3M#"in#tor I5 = 1= 39@9 >@</ 3B3De*)a"#tor II ; 1/ 119@9 3@=; B3M#"in#tor de re)u,I

; 1/ 39@9 >@</ 3B3

M#"in#tor 5 = 1= 39@9 >@</ 3B3M#"in#tor 5I ; 1/ 119@9 3@=; B3M#"in#tor 5II 9 11 119@9 3@=; B3

M#"in#tor 5III 3 > 119@9 3@=; B3M#"in#tor de re)u,II

3 > 119@9 3@=; B3

M#"in#tor IK 3 > 119@9 3@=; B3Si*tem de +erie 9 11 119@9 3@=; B3Re"ernere R0 3 9@919@9 @3/ 1B3

Tota% m#a"inatoare 1?? 1 ; 1?? 1?J1B3

Contro% )#ina 1= ;; 19@9;; 1<@>> J

2(

Page 29: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 29/35

Cara"teri*ti"i%e teni"e a%e *ite%or +%ane

Cara"teri*ti"i%e teni"e Ti+u% *itei +%aneC%a*i" "u 3 +a*ae

Su+ra)ața net# de "ernere in m Num#ru% +a*ae%or 3Num#ru% rame%or "u *ita intr2un +a*a 1E"entri"itatea in mm 39Turația @n rotBmin ??

Diametru% roții de a"ționare@n mm /9?Dimen*iuni%e de &a$arit@n mm2%un&ime2%#țime2na%țime

=??1>1?/=;?

Puterea in*ta%at#@in 1@9Ma*a net# @in & 39?

  rin cernere se .nelege separarea cu sita, dintrun amestec de produse măcinate,aunor fraciuni compuse din particule cu granulaia cuprinsă .ntre anumite

limitedimensionale%Sita formată din esătură de sârmă, fire sintetice din material plastic saumătasenaturală%:ernerea are loc datorită mişcării .n plan orizontal a suprafeei cernătoare%=a

 punerea sitei .n funciune şi la alimentarea ei cu un amestec de produs măcinatse 'or separadoua fraciuni si anume(cernutulfractiunea care trece prin ochiurile siteirefuzulfractiuneacare ramane pe sita:apacitatea de cernere a sitelor este influenată de următorii factori(

?suprafaa utilă a sitei<

?numărul sitei A desimea acesteia<

?.ntinderea sitei pe ramă<?curăirea sitei<

?.ncărcătura cu produs<

?umiditatea produsului de cernut<

?diferenierea granulometrică<

?temperatura produsului cernut<

?starea de uzură a sitelor<

?mişcarea produsului pe suprafaa sitei%

2

Page 30: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 30/35

  @iecare din acesti factori influenteaza in mod diferit functionarea sitei astfelcasuprafata utila a sitei este cu atat mai mare cu cat numarul ochiurilor este mai redusiar firul

tesaturi mai subtire%8esimea sitei deasemenea influenteaza procesul decernere%ceasta estedata de numarul de ochiuri pe cm2%

  Sita pe rama trebuie sa fie bine intinsa%Cama sitei deobicei este confectionata din lemnmoale%:uratirea sitelor se realizeaza cu perii de par aspru sau moale%D buna curatire a sitelorrealizeaza o buna cernere%Bncarcarea sitei cu produs pentru cernere trebuie astfel realizataincatsa nu duca la ruperea ei%D incarcatura mai putina duce la o cernere mai rapida%miditateamare a produsului are o influenta negati'a asupra cerneri%zura sitelor isi spune si ea cu'antudaca sunt foarte uzate deasemenea influenteaza in modnegati' procesul de cernere%8upa cum'edem fiecare factor influenteaza intrunmod sau altul procesul de cernere%entru o cernere

eficienta este ne'oie de sitenoi,umiditate scazuta,sita sa aiba dimensiunea ochiurilor adec'ata produsului pecare dorim sal obtinem, sa fie in permanent curatata.

9./.< Ca%"u%u% ma*ini%or de &riș

=ățimea totala de cernereFE9/Ts9&F215x133/25F";33 )mm*

 r mașinii de grișF=totală/lsiteiF";33/7x453F;,7!

Cara"teri*ti"i teni"e a%e mașimi%or de &riș

Cara"teri*ti"i teni"e Ti+u% mașiniiGD2/93

Num#ru% randuri%or de *ite *u+ra+u*e /Numaru% de *ite /3Dimen*iunea *ite%or mm2%un&ime2%#time

9>?39?

Turația @rotBmin 39?Dimen*iuni de &a$arit2%un&ime

2%#țime2na%țime

/1<?

119?13</

Con*um aer@m/Bmin 392;?Puterea 1@1Ma*a & 1??

  mestecul de produse rezultat la măcinarea cu 'aluri este sortat cu sitele plane.ngrupe cu calitate şi granulaie cuprinsă .ntre anumite limite%na dintre aceste grupe caretrebuie supusă unei noi sortări este grişul% Dperaiarespecti'ă se realizează cu utila6e specialenumite maşini de griş% +n funcionarealor, acestea combină cernerea prin site cu curentul de

aer, care a6ută produsul lastratificare şi antrenează particulele uşoare de tărâă şi făină%ărilemari componente ale maşinii de griş sunt(

30

Page 31: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 31/35

? batiulsusine tot ansamblul de piese al utila6ului<

?cadrulcare sustine sitele

?cilindru de alimentare

?ti6e de sutinere si colectoare pt produsele cernute

? palnie de e'acuare a refuzurilor

&rişul intrat .n maşină prin sistemul de alimentare este repartizat .n strat uniform pe.ntreaga lăime a sitei%

  8atorită mişcării rectilinie alternati'ă imprimată de mecanismul cu excentriccadrului

cu site, grişurile .naintează pe suprafaa cernătoare, iar particulelecorespunzătoare ca mărimetrec prin orificii ca cernut%8atorită mişcării greutăii specifice a produsului şi a curentului deaer, se produce ostratificare, astfel că particulele grele se lasă la baza stratului, iar cele uşoarese plasează la suprafaă% :ele mai uşoare particule sunt antrenate de curentul de aer%roduselecare nu trec ca cernut şi nici nu sunt antrenate de aer, alunecă pesuprafaa sitei şi se e'acuează

 pe la capătul opus celui de alimentare%+ncărcătura specifică a maşinilor de griş condiionează buna lor funcionare%ceasta se calculează de obicei .n $g/cm lăime de sită receptoare%nimportant efect .n funcionarea maşinilor de griş .l au şi periile care curăă permanent sitele%

9.3. De*"rierea )%uu%ui teno%o&i" +entru *e"-ia de m#"ini6

  8rin "a#a tehnolo$ic9 de m9cini se ;n<ele$e o anumit9 etap9 dinprocesul de trans"ormarea$r=ului i a produselor intermediare ;n "9in9' Aacum s-a ar9tat anterior procesul de m9cini al $r=uluiconst9 ;n principiu dinciclul "ormat din m9cinare-sortare'

  >9ciniul scurt se caracteri#ea#9 printr-o repetare aciclului m9cini-sortare de 2 p=n9 la (ori! m9ciniul mediu de la (-14 ori!

iar cel ;nalt de la 14-30 ori'

  >9ciniul repetat cuprinde mai multe "a#e numiteast"el: rotuirea! sortarea $riurilor!cur9<area $riurilor! des"acerea$riurilor i m9cinarea lor'

  ?a#ele tehnolo$ice sunt constituite din mai multe trepte deprelucrare' 8entru reali#areaunei trepte sunt necesare una sau mai multep9r<i dintr-un utila' Aceste p9r<i poart9 numele de pasae',e%' pereche det9v9lu$i dintr-un val<! un compartiment dintr-o sit9 plan9'

  )chema "a#ei de rotuire este "ormat9 din pasae de m9cinare-sortare'

31

Page 32: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 32/35

  8rimul re"u#,re"u#ul mare ;ncepand de la @r la @r se diriea#9de la un rot la altul'8rimul re"u# de la roturile !! se diriea#9 pentru

terminare la pasae de dislocatoare,nisoare de t9r=<9' Be"u#ul al doilea ;iurmea#9 drumul de rotuire treapt9 cu treapt9 p=na laterminarea "a#ei'elelalte re"u#uri si cernuturi sunt diriate ;n "unc<ie de $ranula<ie i calitatesprealte "a#e tehnolo$ice'

  8articulele mari de ;nveli re#ultate ca re"u#uri de la roturile!! mai con<in p9r<i dinendosperm care pot e%trase! dar nu prinm9cinare cu val<uri! ci cu autorul nisoarelor de t9r=<e'8rodusele ob<inuteca cernut de la nisoare con<in o importanta cantitate de "9in9 de calitateadoua care se adau$9 la cresterea e%trac<iei totale'

  )ortarea $riurilor i dunsturilor se e"ectuea#9 cu site plane alec9ror pasae! poart9 numele de sortire '8rimele dou9 sortire primesc$riurile i dunsturile de la @r !! care produc $riuri idunsturi cal ! iarsortirul trei sortea#9 dunsturile de cal de la @r '?rac<iunea de dunsturide la@r se poate diria i direct la m9cinat! la unul din pasaele cuproduse de cal '

  ?iecare pasa e prev9#ut i cu site pentru "9in9! deoarece"rac<iunile de $ri antrenea#9 cuele i o anumit9 cantitate de "ain9'

  Ces"acerea $riurilor se reali#ea#9 printr-o ac<iune uoara at9v9lu$ilor asupra $ranulelor de $ri' Dndep9rtarea ;nveliurilor prindes"acere are la ba#a di"eren<a de re#isten<a ce e%ist9 ;ntre$ranula de $riprovenit9 din endosperm i ;nveliul rupt din bob odat9 cu "ra$mentuldeendosperm' Catorit9 acestei di"eren<e de re#isten<9! partea dinendosperm se "ra$mentea#9 d=ndnatere la $riuri mici i dunsturi!iar p9r<ile provenite din ;nveli r9m=n ;n marea maoritate ladimensiunileini<iale' dat9 cu producerea celor trei componente principale E $riuri

mici!dunsturi i "ra$mente de ;nveli apare i o mic9 cantitate de "9in9')epararea dup9 m9rime aec9rei componente se "ace prin cernere'

  Dn dia$ramele clasice des"9c9toarele prelucrea#9 $riurile maride calitatea provenite dela roturile !! '

  >9cinarea $riurilor mici i a dunsturilor constituie "a#atehnolo$ic9 de m9cini ;n care se produce trans"ormarea total9 a acestora ;n "9in9! iar resturile de ;nveli r9m=n sub "orma de t9r=<e'Aceast9trans"ormare se "ace ;n mod treptat aplic=nd un num9r de 4-( opera<ii la

m9ciniulsemi;nalt'

32

Page 33: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 33/35

  >9cinarea se produce datorit9 pres9rii produselor ;ntre t9v9lu$ii ;ntr-o mic9 m9sur9 idatorit9 "rec9rii ;ntre t9v9lu$i i produse'

)upra"e<ele t9v9lu$ilor sunt netede! iar vite#a di"eren<ial9 alor este "oarteredus9 ;ntre 1: 1'2-1'5 '

4I4LIOGRA0IE

1% Simona 9an, FDndrum9tor de proiect pentru tehnolo$iamor9rituluiF Gditura Academic8res! lu-Hapoca 20122% :onstanța ir$inia >odoran! F Iehnolo$ia mor9ritului și

panicațieiF Gditura Bisoprint lu-Hapoca 20077% :ostin B%, 1-"7,Kehnologii de prelucrare a cerealelor .n industria

morăritului, dituratehnică, 0ucureşti%4% 0anu :% și colab%, 1--- V 9anualul inginerului de industrie alimentarW,

'ol B, BB ditura KehnicW, 0ucurești5% 8anciu, B%, 1--!, Kehnologia Xi utila6ul industriei morWritului, , 'ol% B,

ditura=ucian 0laga, Sibiu%

;% http(//YYY%naturalia%ro/catalog/grau%phpZpagFalimentatie!% http(//Yebbut%unitb'%ro/teze/rezumate/2311/rom/Sorica:ristian9arian%pdf "% Kehnologii si utila6e in industria moraritului % :onf%8r%Bng%e

9ihai=eonte,dit%9ilenium iatra eamt,2332

33

Page 34: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 34/35

Anee

pentru o moara cu capacitatea de prelucrare mai de 215 t/24h

1 E autobasculant 9J 2 E va$on '?'J 3! 4! 7 E buncreJ 5! 1! 31!37elevatoareJ 6! ! 20! 3( E distribuitoare cu dou9 c9iJ (! 37 E c=ntare automateJ 10E tarar de precurireJ 11! 22 E ma$neiți permanenițiJ 12! 2(! 44E ventilatoareJ 13 EciclonJ 14! 1(! 34! 36 E transportoare elicoidaleJ 15Ecelule de depo#itareJ 16 Ecelule de amestecJ 17 E aparat de procentaJ 21 Eseparator-aspiratorJ23 Eseparator de pietreJ 24 E baterie de trioareJ 25 E trior spiralJ 26! 3 E decoitoareintensiveJ 27! 40 separatoare cascad9J 2! 45 E baterie de cicloaneJ 30! 46 E

buncre de pra"J32 E aparat automat de umectareJ 33 Eomo$eni#ator intensivJ35 Ecelule de odihn9J 41 E umidicator pneumaticJ 43 E bunc9r de odihn9'

34

Page 35: dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

7/21/2019 dimensionarea capacitatii unei mori de grau.docx

http://slidepdf.com/reader/full/dimensionarea-capacitatii-unei-mori-de-graudocx 35/35