Dictionar Pc

7/22/2019 Dictionar Pc

http://slidepdf.com/reader/full/dictionar-pc 1/40

Scurt dictionar de calculatoare

Alexandru Corlan^0

aprilie 1997 by 1.4in by -0.7in by 1in by -0.5in [Toate drepturile asupra acestui text suntrezervate. Copierea este permisa pentru uz personal, dar distributia nu poat fi facuta

decat cu aprobarea expresa a autorului.] cest text scurt cuprinde o lista de termeni folositi in limba!ul te"nic le#at decalculatoare si retele, mai des intalniti in conversatia obisnuita. $e cat posibil, acestiasunt explicati folosind notiuni din afara calculatoarelor, sau alti termeni #asiti in acelasi#losar.$ractic toate cuvintele de mai !os sunt ec"ivalente %mai mult sau mai putin fericite& aleunor cuvinte din limba en#leza. 'rept urmare, #losarul cuprinde termenul ori#inal intreparanteze patrate (brac)ets*. +nii termeni n-au putut fi tradusi si se #asesc doar informa ori#inala. Termenii in limba en#leza apar si ei in dictionar, separat, cu o referintala cei in limba romana %pentru a putea fi #asiti atunci cand textul pe care incercati sa-ldescifrati este in en#leza&.

emnul este folosit in sensul de vezi si termenul care urmeaza, tot in acest#losar. $entru a mentine textul scurt, explicatiile la notiuni inrudite nu au fost, in#eneral, reluate./xista doua cauze de confuzie in terminolo#ia calculatoarelor

1. Termenii din calculatoare sunt supraincarcati, adica un cuvnt cum ar fi interfata(interface* are sensuri precise dar diferite in contexte diferite si un sens diferit decel pe care-l are in vorbirea obisnuita2 frecvent, termenii din calculatoare sunttermeni din vorbirea obisnuita folositi in alt sens %sau in alte sensuri&.

3. +nele cuvinte sau expresii, care desemneaza notiuni oarecum ezoterice, darcare suna bine sunt folosite fara a fi pe deplin intelese, iar semnificatia lor sedilueaza, a!un#nd uneori c"iar sa devina antonime ale notiunilor initiale2

exemple sunt expresia orientat pe obiecte (ob!ect oriented* sau termenul de"ac)er2 totusi, in unele texte, sensul lor strict corect continua sa fie folosit siacesti termeni nu pot fi declarati indezirabili.

cest fenomen de diluare este accentuat de utilizarea lor abuziva in diversecampanii publicitare.

ista de termeni de mai !os cuprinde cateva din notiunile #enerale le#ate defunctionarea calculatoarelor %procesor , memorie interna, periferie, softare, "ardare,protocol& dar si o serie de termeni le#ati de aspectele practice ale utilizariicalculatoarelor si planificarii utilizarii lor in anul 1667, adica scurte descrieri ale firmelorsi altor institutii influente in domeniu, ale tipurilor de ec"ipamente importante, alec"estiunilor !uridice si strate#ice le#ate de calculatoare. 'in considerente de spatiu am

evitat insa includerea numelui oricarei persoane.

-&

(smiley* Constructie care se foloseste in multe texte, dar in special in mesa!ele deposta electronica cu semnificatia de e o #luma sau mai exact, cu sensul ca ceea ceeste scris, daca ar fi spus, ar fi spus zambind. $rivind cu capul aplecat pe stan#a,



observam ca sunt doi oc"i, un nas si un zambet. e folosesc si multe alte simbolurisimilare, cele mai frecvente %pe care le veti intlni probabil& sunt

& --- zmbet mai trist-&& --- rs z#omotos2-& --- semn cu oc"iul-% --- expresie trista-%% --- tristete mare-& --- limba scoasa-8 --- n-am nimic de comentat9-o --- uimire9-& --- incntare

ACM

(ssociation for Computin# :ac"inery* ;r#anizatie internationala a unui mare numarde profesionisti din domeniul calculatoarelor, si in special din domeniul de softare.Cea mai mare or#anizatie de acest #en din lume.

adresa

(address* <umar, serie de numere sau secventa de cuvinte care identifica unic ocomponenta intr-un calculator sau %mai relevant pentru utilizator& intr-o retea decalculatoare. /xemple

• 301.4=.33.7 adresa de >$ a unui calculator pe reteaua >nternet %un fel denumar de telefon al calculatorului in >nternet&2

• zpop?univermed-cd#m.ro adresa unei cutii de posta electronica2

• univermed-cd#m.ro adresa %sau numele in acest caz& unui calculator de pereteaua >nternet2

• "ttp@@.univermed-cd#m.ro dresa unei pa#ini de Aeb %pa#ina+niversitatii de :edicina Carol 'avila din Bucuresti&2

• ftp@@sunsite.unc.edu adresa unui server de ftp.

administrarea sistemului

(system administration* functia din centrul de calcul indeplinita de administratorul desistem.



administrator de sistem

(system administrator, sysadmin* unctie in cadrul centrului de calcul care consta inasi#urarea bunei functionari a calculatoarelor. Dezi si in#iner de sistem. >n #eneral,administrator de sistem este orice persoana care efectueaza acest oficiu. >n#iner desistem este un in#iner de specialitatea corespunzatoare care rezolva problemeledeosebite %uneori formidabile& care tin de administrarea si dezvoltarea sistemelorcomplexe.

ajutor

("elp* Comanda implementata in ma!oritatea aplicatiilor , care are drept efect afisareaunor lamuriri privitoare la modul de folosire a pr#ramului respectiv. +neori esteimplementat ca a!utor contextual (contextual "elp* adica afiseaza lamuriri specificepentru stadiul problemei pe care tocmai o rezolvam cu pro#ramul respectiv saupentru elementele care se observa pe ecran in acel moment.

analist

(analyst* unctie traditionala in cadrul centrului de calcul cu or#anizare clasica.unctia de analist consta in analiza problemelor, adica in enuntarea functiilor pecare trebuie sa le execute aplicatia respectiva si a modului de implementare.

nalistul nu era de re#ula specialist in calculatoare ci in domeniul pentru care sedezvolta aplicatia respectiva. /xemplu un cardiolo# trebuie sa faca analiza uneiaplicatii de cardiolo#ie cum ar fi stocarea selectiva a electrocardio#ramelor. $e de

alta parte, aplicatia ar fi implementata de in#ineri de sistem si de pro#ramatori.

analogic

$roprietate a unui semnal %de obicei electric& care este reprezentat intr-un fel in careeste posibil ca la un moment dat sa aiba orice valoare dintr-un interval dat. 'eexemplu, tensiunea electrica intre doi electrozi /CE la un pacient este un semnalanalo#ic, pentru ca poate avea orice valoare intre -5mD si +5mD %sa zicem&. $rincontrast cu di#ital.

aplicatie

(application* Componenta softare destinata rezolvarii unor probleme din afaracalculatoarelor. 'e exemplu, un pro#ram de analiza statistica. ntonim softare desistem.



plicatiile calculatoarelor se pot clasifica in aplicatii de prelucrarea datelor, careconstau in a prezenta date obtinute din lumea reala %de exemplu, o serie demasuratori& intr-o alta forma decat cea initiala si aplicatii de modelare care constauin a descrie in calculator conceptia pe care o are cineva %un om& despre realitate2calculatorul este folosit in acest caz pentru a determina care sunt consecintele

teoretice ale conceptiei respective %pentru a vedea in ce masura ele se suprapunpeste realitatea observabila&.

Apple

irma din tatele +nite care a produs primele calculatoare personale. ctualmentefabrica o serie de calculatoare numite :ac>ntos". ceste calculatoare au un pretmediu %relativ dublu fata de preturile calculatoarelor $C de aceeasi putere& darimpreuna cu sistemul lor de operare traditional %ystem 7& se caracterizeaza printr-o fiabilitate si o stabilitate foarte bune. $e de alta parte, pana de curand %166F&

sistemele pple erau sisteme proprietary. ceasta situatie s-a imbunatatit recentodata cu introducerea de catre pple a unei versiuni a sistemului de operare inux pe masinile sale si odata cu adoptarea unor standarde.

proximativ 10Gdin calculatoarele din lume sunt calculatoare :ac>ntos".

backbone

Termen care desemneaza o infrastructura de ec"ipamente si instalatii destinate sadeserveasca pe termen lun# suprastructurile care se vor construi in !urul sau. 'e

exemplu, folosit pentru a descrie o serie de cabluri instalate intr-o cladire sau intr-nucampus, la care se conecteaza ulterior calculatoare si alte ec"ipamente, in functiede nevoi. >n sens mai #eneral, sin. infrastructura.

backup

$rocedura standard in cadrul administrarii sistemului de operare care consta incopierea periodica, de obicei pe o banda ma#netica, dar optional si pe alt mediu destocare in masa a datelor utilizatorilor calculatorului sau retelei de calculatoarerespective. ceata procedura este indispensabila evitarii catastrofelor privind

pierderea datelor.

bait

(byte* stricto sensu un numar de biti %de re#ula de la 3 la F4&2 in vorbirea curenta, 9biti %fiind astfel sinonim cu octet&.



banda magnetica

(tape* 'ispozitiv de stocare in masa sau mediul de stocare in masa corespunzator./ste folosit in special pentru procedurile de bac)up.

bandwidth

Hlar#ime de banda

bit

; cantitate de informatie ec"ivalenta cu un raspuns 'a@<u[ara a pune lasocoteala si intonatia 2-&]

boot

(boot* ;peratiune executata la pornirea calculatorului, sub controlul initial alpro#ramului din I;:, prin care se aduce in memoria centrala, de obicei de pediscul fix sistemul de operare al calculatorului.

bps

(bit per second* bit pe secunda, unitate de masura a vitezei de comunicatie.

browser

$ro#ram de aplicatie care permite utilizatorului sau sa treaca in revista texte, adresesau orice altfel de date.

browser de WWW

broser care permite trecerea in revista pa#inilor de A/B sau a altor colectii de

date accesibile pe server-ele de pe >nternet. 'e exemplu, <etscape.

bte

Hbait

ba!a de date



(database* Colectie de date care respecta o structura si o or#anizare predefinita.

"S#

(Ber)eley oftare 'istribution* istem de operare, dezvoltat la +niv. Ber)eley, aflatsub o licenta oarecum asemanatoare %dar nu identica& licentei E<+. /ste o forma de+nix. unctioneaza si pe calculatoare cu ar"itectura de >B:-$C. fost primul sistemde operare care a implementat retele de calculatoare si te"nolo#ia deinternetor)in#, protocoalele TC$@>$ si alte te"nolo#ii din domeniu. /xperimentelerespective au permis aparitia si dezvoltarea retelei >nternet.

cablu torsadat

(tisted pair, +T$* Te"nolo#ie de implementarea a /t"ernet care foloseste cate o

perec"e de fire rasucite %torsadate& pentru a conecta fiecare calculator la un "ub. ceste fire, impreuna cu "ub-ul alcatuiesc impreuna mediul /t"ernet, analo# unuisin#ur cablu coaxial. iecare distanta de la "ub la fiecare calculator este de pana la100m %la una din varietati&. si#ura o mai mare flexibilitate in amplasareacalculatoarelor decat cablul coaxial, dar este o solutie putin mai scumpa.

calculator

(computer* un aparat dotat cel putin cu un procesor si cu memorie centrala, care prinprezenta acestor doua subansamble are proprietatea de a fi pro#ramabil. >n ordinea

aproximativa a intrarii in scena, clasele de calculatoare sunt calculatoarelemainframe, supercalculatoarele, minicalculatoarele si, dupa aparitiamicroprocesoarelor , calculatoarele incluse, calculatoarele personale si statiile delucru.

calculator inclus

(embedded computer* Calculator care se #aseste montat in interiorul unui alt aparat,asi#urand functionarea acestuia. Calculatorul este format de exemplu dintr-unmicroprocesor si o cantitate de memorie I;: si I:, precum si niste dispozitive

periferice specifice aparatului respectiv. 'e exemplu, intr-un ecocardio#raf modernexista un procesor %sau mai multe&, memorie I;: care stoc"eaza un sistem deoperare specific eco#rafului, dispozitive periferice specifice cuplor pentru sonda,cuplor #rafic pentru ecran, cuplor pentru dispozitivele de comanda ale eco#rafului.

ceste calculatoare incluse se #asesc in nenumarate ec"ipamente %telecomanda dela televizor, televizorul, aparatul cu microunde, comanda in!ectorului de la masina,monitorul de la pacient, unele serin#i automate, multe din telefoanele moderne,satelitii de telecomunicatii, rac"etele strate#ice, modulele Jolter solid state sau de



tensiune arteriala, toate masinile cu comanda pro#ram, si in #eneral in aproapeorice lucru facut de om si care are un comportament mai complicat&. <umarulcalculatoarelor incluse la ora actuala este probabil de ordinul a cateva zeci demiliarde %numarul tuturor microprocesoarelor cu aceasta destinatie produse vreodataa atins de curand 3000 de miliarde&.

calculator personal

(personal computer* Calculator destinat utilizarii de catre o sin#ura persoana, in#eneral acasa. Dezi si statie de lucru. Cele mai raspandite calculatoare din aceastacate#orie sunt astazi cele cu ar"itectura >B:-$C si cele din seriile :ac>ntos".

C'-I;:

(C'-I;:* mediu de stocare in masa cu o capacitate de circa F00 :b care seinscriptioneaza cu un aparat special sau din fabrica, informatia pe care o contine

nemaiputand fi modificata ulterior %de unde particula I;:&. Constituie o modalitatefoarte fiabila si, pe termen lun#, foarte ieftina de stocare a unor volume mari de date.'e asemenea se caracterizeaza printr-o portabilitatea deosebita, ma!oritateacalculatoarelor actuale putand sa citeasca aceste dispozitive. 'in aceasta cauza,stocarea pe C'-I;: a fost adoptata in cadrul standardului '>C;:-= pentrustocarea tuturor datelor di#itizate de ima#istica in cardiolo#ie.

ceas de sistem

(system cloc)* 'ispozitiv intern al calculatorului care #enereaza un numar deimpulsuri in fiecare secunda pentru sincronizarea activitatii circuitelor din procesor.a fiecare bataie a ceasului de sistem procesorul executa %in mare& cate ooperatiune2 astfel, viteza cu care functioneaza procesorul este determinata intr-obuna masura de viteza ceasului de sistem. +n alt factor este complexitatea acestorinstructiuni, care variaza de la procesor la procesor. <umarul de impulsuri pesecunda ale ceasului intern variaza la procesoarele moderne intre ==--FF milioane%la >ntel 49F& si 500 milioane %la unele procesoare '/C lp"a&.

ceas de timp real

(real time cloc)* 'ispozitiv din interiorul calculatorului care tine socoteala datei si oreicurente. >ntre doua opriri ale calculatorului aceasta informatie este stocata in I: static %vezi si C:;&.

cla$iatura



()eyboard* 'ispozitiv care are aproximativ 100 de clape, prin care se introduc incalculator texte si comenzi. Claviatura care s-a impus in ultima vreme la ma!oritateacalculatoarelor de toate cate#oriile este claviatura calculatorului >B:-$C.'ispunerea tastelor la claviatura de >B:-$C este rezultatul experientei a milioane deoameni pe parcursul a aproape 100 de ani, fiind expresia unui numar incredibil de

mare de decizii !udicioase. $e de alta parte, ea in#lobeaza si unele deficiente dedesi#n, care odata intrate in fluxul obisnuintei n-au mai putut fi excluse. ceasta areurmatoarele #rupuri de taste

H0ptH0pt

• Erupul principal, cu litere si cifre, care sunt replici ale claviaturii masinilor descris. cest #rup prezinta, pe lan#a litere si cifre, o serie de taste importante,descrise in lista de mai !os. >n diverse pro#rame, oricareia dintre taste i sepoate teoretic asocia orice semnificatie %nimic nu trebuie sa ne surprinda la oadica&, dar de re#ula obiceiurile sc"itate mai !os sunt respectate

H0ptH0pt

• /<T/I numita si I/T+I< care este ec"ivalentul manetei de trecerela randul urmator de la masina de scris2 se foloseste pentru a terminaun rand sau nu para#raf, si pentru a confirma terminarea introduceriiunei comenzi in calculator.

• Bara de spatiu care se foloseste pentru a introduce un spatiu intrecuvinte, dar uneori si ca o comanda treci mai departe.

• J>T care este ec"ivalentul tastei de ridicare temporara %pe durataapasarii& a carului de litere mari la masina de scris

• C$ ;CK este ec"ivalentul mecanismului de blocare a tastei J>Tin pozitia apasat %care face sa scriem ulterior numai cu literema!uscule, pana apasam pe C$ ;CK din nou&

• Bac)pace este tasta cu care ster#em ultima litera scrisa

• CTI %numit si control& si T %numit si meta& sunt taste careadau#a inca doua serii de semnificatii literelor, si a caror functiei#enerica este de a transmite unele dintre comenzi calculatorului.

stfel, exista comenzile CTI-, CTI-B, CTI-L si de asemenea

T-, T-B, T-L. emnificatia acestor comenzi depinde deaplicatia folosita.

• Tasta /C folosita de obicei fie pentru ca prefix pentru diverse comenzi%formate din mai multe apasari pe taste& fie pentru a intrerupe executia uneialte comezi %in anumite aplicatii&



• Tastele de functii %1--13& se folosesc, uneori impreuna cu tastele "ift, Ctrlsi lt pentru diverse comenzi

• Tastele de deplasare apar in doua #rupuri sa#eti (cursor )eys, arro )eys* sitastele >ns, 'el, /nd, Jome, $a#e+p, $a#e'on---acestea se folosesc de

re#ula pentru deplasari de anver#ura mai mica sau mai mare prin colectiile deinformatii sau comenzi optionale de pe ecran, cu exceptia tastei 'el care sefoloseste pentru ster#erea unora din informatii %de obicei&

• Erupul de control al ecranului contine $rint creen %tipareste continutulecranului in unele aplicatii&, croll oc) %opreste defilarea informatiilor peecran& si $ause %opreste executia aplicatiei curente&.

• Erupul numeric (numeric pad* se foloseste pentru a introduce numere sioperatii matematice folosind o sin#ura mna, procedeu care este mai rapiddect folosirea rndului cu cifre din partea de sus a #rupului principal.

client

+n calculator sau un pro#ram care foloseste serviciile unui alt calculator saupro#ram %de obicei in cadrul unei retele&. 'e exemplu, un calculator numit server arestocate pe disc o mare cantitate de fisiere. 'e pe un alt calculator, numit client, unutilizator trece in revista aceste fisiere si ale#e unul pentru a-l copia pe calculatorulclient. >ntr-o utilizare mai ri#uroasa a termenului, server este pro#ramul de pecalculatorul server care raspunde la solicitarilor pe care le face pro#ramul de pecalculatorul utilizatorului, pro#ram numit client, pentru a executa comenzileutilizatorului. Cele doua pro#rame, client si server, comunica pe baza unor re#uli decomunicare cuprinse intr-un protocol. $entru aplicatia descrisa mai sus, protocolul arputea fi un protocol de ftp, clientul se numeste client de ftp iar server-ul server deftp. $rin extensie, si calculatorul pe care functioneaza server-ul de ftp se numesteserver de ftp %cand este in aceasta postura&.

clock

ceas de sistem (system cloc)*, ceas de timp real (real time cloc)*.

CM%S

(C:;* te"nolo#ie folosita pentru implementarea unor tipuri de memorie I:. >n !ar#onul calculatoarelor compatibile >B:-$C termenul desemneaza o componentade I: static dotata cu un acumulator electric2 aceasta permite calculatorului satina minte data curenta si tipurile de periferice care sunt montate la el de la o pornirela alta.



coa&ial

:ediu de comunicare care implementeaza protocolul /t"ernet si care consta intr-uncablu aflat intr-o camasa izolatoare care uneste calculatoarele din reteaua localarespectiva ce apar ca mar#elele insirate pe ata. /xista doua varietati coaxialsubtire (t"in* care poate avea o lun#ime de pana la 150m si coaxial #ros (t"ic)*---pana la 500m.

communication media

Hmediu de comunicare

comanda

(command* ormula codificata prin cuvinte sau prin #esturi cu mous-ul sau prin tastede control %claviatura& care declanseaza o anumita actiune a calculatorului---in

principiu dorita de utilizator .

communication speed

Hviteza de comunicatie

computer

Hcalculator.

computer network

Hretea de calculatoare

cone&iune

(connection* tare in care doua pro#rame au posibilitatea de a comunica unul cucelalalt in conformitate cu un anumit protocol.

cracker

+tilizator malevolent de pe retea %de re#ula de pe >nternet& care incearca sadobandeasca prin diverse artificii drepturi de acces necuvenite pe un "ost, sieventual sa produca distru#eri pe acel "ost. ie un spion, fie un infractor careincearca sa obtina informatii sau avanta!e, fie---cel mai adesea---un copil cu orelativa dexteritate in folosirea retelei, care este fascinat de ideea de a obtine unrezultat spectaculos %pentru el& ce-i da o iluzie copilareasca de putere si performantapersonala %asa cum altuia, sa spar#a #eamul unei masini ii da iluzia ca intra, intr-unfel, in aceeasi cate#orie cu constructorul sau proprietarul masinii&.



>n vorbirea obisnuita s-a folosit uneori termenul de "ac)er in locul celui de crac)erspre a-i desemna pe acestia din urma. olosirea, mai ales publica, a termenului de"ac)er pentru a desemna infractori sau alte persoane rau voitoare poate fi o insulta#ratuita la adresa unor comunitati distinse, influente, valoroase si foarte bineintentionate din lumea calculatoarelor si trebuie evitata.

cuplor

interfata "ardare cu un periferic. 'ispozitivul prin intermediul caruia procesorul controleaza un periferic %dispozitiv ce interpreteaza comenzile primite de la procesorca si combinatii de biti si le transforma in combinatii de tensiuni variabile pentruproducerea fenomenelor fizice specifice perifericului respectiv&.

database

Hbaza de date

data processing

Hprelucrarea datelor

date

(data* >nformatii, provenind in senul strict din lumea externa calculatoarelor,destinate prelucrarii de catre un pro#ram.

#'C

'i#ital /Muipment Corporation. ; firma din tatele +nite care a detinut cndva oparte importanta din piata de minicalculatoare. ctualmente este a doua firma deminicalculatoare, statii de lucru si calculatoare personale din lume %dupa >B:&,fabricnd si o serie importanta de microprocesoare performante %lp"a&.

'>C;:-=

tandard adoptat de ocietatea /uropeana de Cardiolo#ie, merican Colle#e ofCardiolo#y si cei mai importanti producatori pentru reprezentarea ima#inilordi#itizate din cardiolo#ie %ima#ini eco#rafice, an#io#rafice&.

digital



Care este reprezentat printr-un set de numere %privitor la un semnal sau o ima#ine&.>ntr-un sens mai lar#, un dispozitiv a carui functie este indeplinita prin manipulareaunor numere.

digiti!are

(di#itization* $roces de transformare a unui semnal analo#ic intr-unul di#ital. Dalabilsi pentru ima#ini.

director

(directory* Colectie de fisiere pe un mediu de stocare in masa din calculator. +ndirector este la randul sau un fisier %care contine in principiu numele altor fisiere&,deci poate fi si el referit dintr-un alt director.

disc (i&

("arddis), fixed dis)* 'ispozitiv ma#netic %materialul ma#netic este depus pe osuprafata dura, de exemplu din aluminiu& cu capacitate de stocare de la 40[a anul1667, cam de la 400:o]:o--1F Eo %dar si mai mult la calculatoarele mari&. 'iscul fixse #aseste in calculator si nu poate fi in mod obisnuit scos de acolo. $e el suntstocate toate pro#ramele care au fost instalate in calculatorul respectiv si toatedatele curente folosite de utilizatorii calculatorului. /c"ivaleaza oarecum cumemoria de lun#a durata a creierului uman.

discheta

(dis)ette* dispozitiv ma#netic, in forma de disc intr-o camasa patrata, pe care se potstoca in !ur de 1.5 :o2 disc"etele pot fi folosite pentru a transfera informatii de la uncalculator la altul.

disc (le&ibil

(floppy dis)* sin. disc"eta

dispo!iti$ de stocare in masa

(mass stora#e device* /c"ipamentul cu care se citesc %de catre calculator& si sescriu medii de stocare in masa discurile fixe, discurile C'-I;:, benzile, disc"etelesi altele pe care se pot memora volume mai mari de date %unitati, zeci, sute de :o



sau mai mult& pentru termene mai indelun#ate decat pana la inc"idereacalculatorului. +neori folosit si pentru a desemna un mediu de stocare in masa.

dispo!iti$ peri(eric

(perip"eral device* >n sens lar#, orice dispozitiv din calculator care este controlabilde catre procesor , in afara de procesor si memorie, adica unitatile de disc fix,imprimantele, unitatile de disc"ete, monitorul si altele. 'ispozitivele periferice suntcontrolate de procesor prin intermediul unui cuplor numit si interfata.

documentatie

(documentation* Totalitatea textelor care descriu functionarea si utilizarea unuipro#ram. >n #eneral, consta in instructiuni de instalare, un #"id al utilizatorului si

eventual un manual al pro#ramatorului %cand este vorba de un sistem de operarepentru care se pot scrie pro#rame, sau de un pro#ram care implementeaza unul saumai multe limba!e de pro#ramare&. >n functie de destinatia pro#ramului respectiv,documentatia mai poate include, fireste, si alte capitole sau volume.

domeniu

(domain* Totalitatea "ost-urilor dintr-o portiune a retelei >nternet al caror nume estetinut pe acelasi 'omain <ame erver. 'e exemplu, ro este domeniul Iomaniei, u)este domeniul :arii Britanii, pub.ro este domeniul retelei din +niversitate $olite"nica

Bucuresti, univermed-cd#m.ro din +niversitatea de :edicina Carol 'avila.

e-mail, electronic mail

Hposta electronica

'thernet

Te"nolo#ie de interconectare a calculatoarelor in cadrul unei retele locale, in carefiecare calculator poate emite mesa!e care sunt receptionate simultan de toatecelelalte conectate cu acela %ca cei care stri#a sau emit in eter&. >n practica,implementat prin +T$ sau prin cablu coaxial. Toate calculatoarele conectate intre

ele printr-un mediu /t"ernet alcatuiesc o retea. Ietelele pot fi conectate intre eleprin ec"ipamente ce indeplinesc functia numita #ateay, te"nolo#ie numitainternetor)in# %interconectarea retelelor&. C"iar o retea locala poate fi formata dinmai multe retele conectate prin #ateay-uri.

Ca mediu de comunicare, /t"ernet permite viteze de comunicare de la 10 :bps la100 :bps %o te"nolo#ie mai recenta numita fast-/t"ernet&.



(iabilitate

(reliability* $roprietatea unui sistem de a functiona de o maniera in care ne putembaza pe el %are o probabilitate mica de a se defecta&.

(ibra optica

(optical fibre* :ediu de comunicare axat fibre de sticla cu o anumita structuracristalina, care permit transferul foarte rapid al unor volume mari de date, c"iar ladistante foarte mari. $ermite viteze de comunicatie de pana la F00 :bps. $oate fifolosita pentru conexiuni la foarte mare distanta %zeci de mii de )m&.

(ile

Hfisier(irewall

/c"ipament similar unui #ateay %vezi /t"ernet& care are insa proprietatea ca lanivelul sau se poate face un control foarte strict al accesului, implacabil la actiuneaunui crac)er . /ste folosit pentru a asi#ura securitatea %in principiu absoluta a&datelor si ec"ipamentelor din reteaua locala pe care o conecteaza cu restul retelei>nternet.

(isier

(file* +nitatea de or#anizare a datelor pe un dispozitiv de stocare in masa. /ste maiusor sa exemplificam aici, decat sa dam o definitie exacta %care ar implica multitermeni de specialitate prea abstracti& reprezentarea unei scrisori, a unei eco#radii,a datelor despre pacienti culese in cadrul unui studiu, a unui #rafic, a unui diapozitivsau %daca s-a ales asa& a diapozitivelor dintr-o prezentare, a unei carti, etc.

flopi

(floppy (dis)** sin. disc"eta

(lopp disk

Hdisc"eta

)S)

(ree oftare oundation* ;r#anizatie a unui numar relativ mare de pro#ramatori,care are drept obiectiv dezvoltarea unei #ame lar#i de softare de sistem sau deaplicatie, care sa fie superior din punct de vedere te"nic alternativelor comerciale



dar care sa poata fi folosit fara a plati o taxa de licenta. ceste pro#rame suntreunite in cadrul proiectului E<+. undamentarea !uridica ce permite utilizareaacestor pro#rame este exprimata in licenta E<+. a fost fondat in urma cuaproximativ 30 de ani, dar softare-ul dezvoltat in cadrul acestui proiect au dobandito raspandire si o recunoastere internationala abia in ultimii =--4 ani odata ce au fost

completate cu sistemul de operare inux.

(tp

+n protocol de aplicatie care asi#ura transferul fisierelor intre calculatoare conectatein retele ce folosesc protocolul TC$@>$. Dezi si client pentru un exemplu.

(urni!or de ser$icii *nternet

(>$, >nternet ervice $rovider* ;r#anizatie comerciala sau non-comerciala careofera clientilor sai %alte or#anizatii, sau persoane& posibilitatea accesului de ladistanta %prin conectarea la >$ a calculatoarelor sau retelelor locale ale clientuluifolosind diverse medii de comunicatie& la reteaua >nternet. ceste or#anizatii mentinin functiune instalatii de ec"ipamente complexe, care asi#ura conectivitateacontrolata a numarului mare %de obicei de la sute la milioane& de calculatoare pecare le deservesc.

>n Iomania exista mai multi furnizori de servicii >nternet Io/du<et, /u<et, print,>C>, undatia oros, Kappa si altii.

ga!da

("ost* un calculator este numit #azda cnd este conectat intr-o retea.

E, Eb, Eo

(#i#aoctet* Circa 1.000.000.000 de octeti, aproximativ informatia cuprinsa intr-obiblioteca avand 30 de rafturi cu cate 50 de carti a cate =00--400 de pa#ini fiecare%numai text, fara ima#ini&. /xact 1.07=.741.934 octeti -&.

gigaoctet

E, octet

+,- .icence

Hlicenta E<+



%t"e& E<+ pro!ect

Hproiectul E<+

hacker

$ersoana pasionata sau fascinata de rezolvarea unor probleme caracterizate princomplexitate[Termenul de complexitate este folosit aici in sensul deC;:$/N>TT/], practic intotdeauna le#ate de calculatoare. >n special, termenulse foloseste pentru a desemna membrul uneia din comunitatile de pro#ramatorisi@sau administratori de sistem care isi exercita profesia cu mare pasiune, comunitatice se formeaza de obicei in universitati, institute de cercetari, firme de calculatoaresau de inalta te"nolo#ie. ceste comunitati prezinta din punct de vedereantropolo#ic fenomene de enculturatie specifice, destul de similare %si destul de binestudiate&. Termenul a fost initial folosit pentru a desemna comunitatea de cercetatoridintr-un anumit laborator %laboratorul de inteli#enta artificiala de la :>T&. +neori,termenul este folosit pentru a desemna pur si simplu un pro#ramator sau un

administrator de sistem foarte pasionat. Cateodata termenul este folosit #resit %vezicrac)er&.

"ard, "ardare

$arte fizica %palpabila& a unui calculator, adica procesorul, memoria si periferia.unctionarea calculatorului presupune si existenta unor componente softare.

help

Ha!utor

host

H#azda.

/0M.

tandardul de reprezentare a documentelor, care este conform cu E:, ce sefoloseste pentru toate documentele stocate pe AAA. <umele este acronimul de laJyperText :ar)up an#ua#e. olosind JT: se pot reprezenta documente carecontin texte, referinte la alte documente inrudite---referinte ce apar pe ecran ca nistebutoane ce pot selectate cu a!utorul unui maus pentru a a!un#e la acele

documente---ima#ini, filme, secvente sonore, elemente de interactiune cuutilizatorul, etc.

http

protocolul de comunicatie folosit pentru accesul cu broser-e de AAA %pro#rameclient& la server-e de AAA pe >nternet.



hub

'ispozitiv folosit impreuna cu cable torsadate pentru a implementa unele retele/t"ernet.

*"M

>nternational Bussiness :ac"ines. Cea mai mare corporatie din lumeacalculatoarelor %cu o cifra anuala de afaceri de 90--100 mld. O&. >n perioada 16F0--1695 detinatorul unui cvasimonopol international asupra tuturor tipurilor decalculatoare. >n urma, probabil, a amenintarilor cu le#ea antitrust din tatele +nit, lainceputul anilor 90 >B: a proiectat un calculator personal numit >B:-$C, folosind unmicroprocesor de la >ntel al carui proiect a fost publicat---putand fi replicat de oriceintreprindere sau persoana fara a plati o taxa de licenta. ceasta a dus la aparitia

industriei de calculatoare compatibile >B:-$C, in care >B: mai are doar un rolsecundar. $e de alta parte, monopolul >B: in calculatoare mainframe si rolulimportant in piata de minicalculatoare s-au accentuat substantial in ultimii ani.

>B: poseda un numar mare de institute de cercetare foarte avansate, unde au fostdezvoltate cele mai multe concepte fundamentale din calculatoare %procesor , multedin tipurile de memorie centrala, conceptul de sistem de operare, disc fix, floppy disc, baza de date&.

>B: produce impreuna cu pple si cu :otorola o serie de microprocesoareimportante numite $oer-$C si %sin#ura& o serie de calculatoare cu aceste

procesoare.>B:-$C

(>B: $ersonal Computer* Calculator proiectat la >B:, desi#n care a devenit structurastandard pentru o clasa lar#a de calculatoare numite compatibile >B:-$C sauclone >B:-$C. <umeric, aceste calculatoare reprezinta astazi cca 90Gdin toatecalculatoarele existente %fiind instalate de ordinul a 300 de milioane de bucati&. 'esifabricate de nenumarate firme, ele sunt aproape identice din punct de vederefunctional.

plicatiile $C-urilor au avut un impact important in propa#area utilizarii si in

acceptarea calculatoarelor in viata de zi cu zi, dar nu la fel de importante---inindustrie, cercetare, medicina si alte domenii---in raport cu celelalte cate#orii decalculatoare %mainframe, minicalculatoare, statii de lucru, calculatoare incluse&.;data cu atin#erea unor niveluri de performanta comparabile cu ale statiilor de lucru%de unde si denumirea de $C or)station& si odata cu aparitia pe acestecalculatoare a unor sisteme de operare destinate initial pentru statii de lucru %inspecial sisteme desc"ise compatibile +nix& importanta aplicatiilor calculatoarelorcompatibile >B:-$C este in crestere.



*'''

>nternational /lectric and /lectronic /n#ineers. ocietatea profesionala a in#inerilorelectronisti. ceasta or#anizatie are o subsocietate importanta numita Computer

ociety. 'e asemenea, este un corp foarte important de elaborare si validare a unorstandarde. +n exemplu de standard >/// este /t"ernet.

imprimanta

(printer* 'ispozitiv periferic cu care se realizeaza tiparirea informatiilor %texte sauima#ini& provenite din calculator. Cele mai noi te"nolo#ii folosite sunt cele cu !et decerneala %mai ieftina dar mai putin precisa& si cu laser %mai scumpa dar maiprecisa&.

inginer de sistem

(system en#ineer* unctiune standard in centrul de calcul care consta in rezolvareaproblemelor complexe ce apar atunci cand un numar mai mare de utilizatori incearcasa rezolve un numar de probleme pe calculatoare mari sau pe retele locale decalculatoare de oarecare intindere. >n#ineria de sistem este arta %ce apeleaza launele stiinte& de a rezolva problemele ce apar cand diverse componenteinteractioneaza de o maniera complexa intr-un sistem.

instalare

(installation* ;peratiune prin care o aplicatie este transferata de pe suportul sau dedistributie %disc"eta, C'-I;:& pe discul fix, si este confi#urata %daca este cazul& safunctioneze impreuna cu celelalte aplicatii si pro#rame de sistem de pe calculatorulrespectiv.

instructiune

(instruction* +na din comenzile care alcatuiesc un pro#ram, exprimata in forma detext. Termenul folosit este de comanda cand este adresata calculatorului pentru a fiexecutata pe loc si de instructiune atunci cand mai multe comenzi sunt reprezentatein forma textuala pentru a fi executate %rulate& in succesiune sau cu repetitie. :aimulte instructiuni alcatuiesc un pro#ram. Compunerea pro#ramelor, din secvente deinstructiuni, reprezinta mi!locul prin care se poate obtine un supliment deproductivitate---ce se poate in principiu repeta la nesfarsit---in utilizareacalculatoarelor.



*ntel

Companie din tatele +nite in cadrul careia a fost inventat micropocesorul. $roduceo #ama lar#a de componente pentru calculatoare, in special o serie de

microprocesoare cu care sunt dotate toate calculatoarele >B:-$C si compatibile909F, 9019F, 9039F, 90=9F, 9049F, $entium, $entium $ro si $entium >> %primele 4din serie au stat la baza calculatoarelor compatibile >B:-$C din anii 1693--1663 sinu se mai folosesc actualmente in aceste tipuri de calculatoare&.

inter(ata

(interface* >n sens "ardare, sinonim cu cuplor . >n sens softare, interfata cuutilizatorul este acea parte a unei aplicatii care realizeaza interactiunea cuutilizatorul %preia comenzile acestuia, eventual datele de la utilizator si prezinta

rezultatele&. /ste foarte importanta pentru a asi#ura o utilizare facila.

intranet

<otiune care desemneaza de obicei un server de documente JT: accesibilenumai din interiorul unei or#anizatii %si clientii acestui server de la la nivelulor#anizatiei, de obicei broser-e de AAA folosite insa numai local&. +n intranetpoate fi implementat si pe o retea locala neconectata la >nternet, dar si pe o retea metropolitana %:<, de exemplu a administratiei locale& sau c"iar A< %deexemplu, reteaua unei firme cu filiale in multe orase&. ceste retele pot sa fie sau nuconectate la >nternet, termenul de intranet desemneaza folosire datelor in interiorulretelei. +neori termenul este folosit pentru a desemna utilizarea similara a unuiserver de ftp, sau c"iar posta electronica.

internet

Ietea formata din mai multor retele. Dezi explicatiile de la /t"ernet.

0he *nternet

; anumita retea planetara, care conecteaza un numar de calculatoare aflat increstere exponentiala %actualmente de ordinul a 100 de milioane&, formata dinnenumarate retele /t"ernet care comunica folosind protocolul TC$@>$. >nitial, a fosto retea A< care conecta niste universitati din tatele +nite.



internetworking

te"nolo#ia de interconectare a mai multe retele intre ele. Dezi explicatiile de la/t"ernet.

*

TC$@>$

*S

(>nternet ervice $rovider* Hfurnizor de servicii >nternet

K, Ko, Kb, ), )b

()ilooctet* 1.034 de octeti, volumul de date dintr-o !umatate de pa#ina de carte.

keboard

Hclaviatura

kilooctet

K

.A,

Hlocal area netor)

largime de banda

(bandidt"* limita maxima a vitezei de comunicatie printr-un canal de comunicatie2se foloseste atunci ca in sensul de resursa %capacitate, masura in care se poateasi#ura comunicatia pentru toate aplicatiile---mai corect conexiunile---care folosesccanalul&.

leased line

Hlinie %telefonica& inc"iriata

licence

Hlicenta

licenta



(licence* Conditie contractuala pentru folosirea unui pro#ram %sau a unui desi#n&.>mportanta in primul rand pentru utilizarea pro#ramelor de calculator, fie pro#ramede sistem, fie pro#rame de aplicatie. flarea exacta a conditiilor de licenta specificefiecarui pro#ram pe care intentionam sa-l folosim este foarte importanta inplanificarea utilizarii calculatoarelor.

Cele mai raspandite cate#orii de licente %cu diverse variatii in interiorul cate#oriei&sunt

• icenta comerciala limitata. +tilizatorul are dreptul sa folosesca o sin#uracopie a pro#ramului, pe un sin#ur calculator, pentru o durata limitata %deexemplu, un an& dupa care trebuie sa renunte la folosirea acelui pro#ram.

ceasta modalitate este putin raspandita, numai la pro#rame cu un numarrestrans de utilizatori, sau pro#rame de anver#ura.

• icenta comerciala definitiva. +tilizatorul are dreptul sa foloseasca o sin#uracopie a pro#ramului, pe un sin#ur calculator, pe o durata oricat de lun#a.

Copierea pro#ramului pe un alt calculator, desi accesibila te"nic utilizatorului,presupune plata unei noi licente. ceasta modalitate este proprie ma!oritatiipro#ramelor comerciale %produse in #eneral de firme ca :icrosoft, >B:,

pple, Computer ssociates, <ovell, Corel, dobe, Borland si multe altele& depe calculatoarele compatibile $C si :ac>ntos", sau de pe statiile de lucru.

• icenta comerciala s"areare. +tilizatorul poate folosi oricate copii alepro#ramului fara a plati nici o taxa de licenta, dar numai pentru un timp limitat,sau pe timp nelimitat daca utilizatorul este necomercial. 'upa =0 de zile, sau60 de zile, utilizatorul trebuie fie sa plateasca o licenta similara celeidefinitive fie sa renunte la a mai folosi pro#ramul. ceasta licenta este

considerata de unii a fi mai corecta deoarece utilizatorul stie ce cumpara./ste licenta care prote!eaza de exemplu utilitare foarte populare cum suntp)zip sau ar!.

>ncalcarea prevederilor unei licente comerciale este asimilata in codul penalal ma!oritatii tarilor %mai recent si in al Iomaniei& cu diverse varietati aleinfractiunii de furt si se pedepseste cu amenda sau inc"isoare. Companiile desoftare au format asociatii %cum ar fi Bussiness oftare ssociates, caredesc"ide un oficiu si in Iomania---format de :icrosoft, <ovell si alte firme&care sa urmareasca in !ustitie pe cei care incalca aceste licente.

• icenta public domain. +nele pro#rame sunt declarate de autorii lor a fi in

domeniul public. Cu alte cuvinte, dreptul de a folosi, vinde, copia, si modificaaceste pro#rame este nein#radit. >n speta, aceasta licenta permite efectuareaunei modificari minime la un pro#ram si plasarea rezultatului sub orice licenta%de obicei comerciala&. 'in acest motiv probabil, aceasta forma este relativputin folosita.

• icenta E<+ pune pro#ramele respective in conditii !uridice de utilizaresimilare conditiilor de licenta ale descoperirilor stiintifice. >n speta, pro#ramele



aflate sub licenta E<+ pot fi folosite fara a plati nici o taxa de licenta de catreorice utilizator. +tilizatorul are dreptul sa copieze pro#ramele respective si sale foloseasca pe oricate calculatoare si le poate de asemenea distribui.+tilizatorul este obli#at insa, daca distribuie pro#ramul, sa o faca tot sublicenta E<+ si impreuna cu sursa pro#ramului adica acea forma in care

pro#ramul poate fi modificat %adaptat sau imbunatatit& de catre un altutilizator.

cest tip de licenta, introdus de , acopera o clasa importanta depro#rame care includ proiectul E<+, sistemul de operare inux, oimplementare a sistemului de interfata cu utilizatorul N Aindo, pro#ramulTeN si altele.

.imbaj de programare

(pro#rammin# lan#ua#e* Colectie de re#uli sintactice si semantice privindreprezentarea pro#ramelor in forma textuala. imba!ele de pro#ramare pot fiuniversale %datorita formei lor #enerale, orice problema se poate descrie in oricaredintre ele---ce-i drept mai indirect& sau dedicate %care se pot folosi numai pentruprobleme de specialitate---de exemplu, pentru descrierea modelelor de circuiteelectrice&. 'e asemenea, pot fi de nivel inalt %mai apropiate ca forma de vorbireaobisnuita& sau de nivel !os %mai apropiate ca forma de limba!ul codificat alprocesorului&.

linie %telefonica& comutata

(sitc"ed line* inie telefonica obisnuita, folosita si pentru comunicatiile prin voce.

e#atura intre apelant si apelat se face ca urmare a apelului telefonic de catre nistecomutatoare %automate& din centralele telefonice si dureaza doar pe durataconvorbirii. 'eseori sunt folosite pentru comunicatii intre doua calculatoare %cuplatela telefoanele respective prin intermediul cate unui modem& la viteze de pana la39000bps %in Bucuresti cam pana la 6F00bps -%&.

linie %telefonica& inc"iriata

(leased line* inie telefonica ce asi#ura conexiunea permanenta intre abonati %intredoua puncte din teritoriul deservit de compania de telefonie respectiva&. si#uraviteze de comunicatie de la 6F00bps in sus.

.inu&

istem de operare similar cu +nix aflat in intre#ime sub licenta E<+. $ro#ramelecare alcatuiesc sistemul de operare inux si aplicatiile sale au fost dezvoltate prindiverse proiecte de cercetare din ultimii 30--35 de ani ale unor universitati %Ber)eley,Carne#ie-:ellon, tanford, :>T& sau ale unor institute de cercetari %de ex. ><I>&,



prin proiectul E<+, si prin efortul unui mare numar %cateva mii& de pro#ramatoriindependenti. ;data cu recenta extindere exploziva a retelei de calculatoare>nternet, toate aceste proiecte au putut fi inte#rate intr-un sistem unitar, in !urul unuinucleu dezvoltat la universitatea din Jelsin)i.

local area network

Hretea locala %de calculatoare&

:, :b, :o

(me#aoctet* Circa 1.000.000 de octeti, informatia cuprinsa intr-o carte de =--400 depa#ini %fara desene&. :ai precis, 1.049.57F de octeti. /ste cea mai folosita unitatepentru masurarea capacitatii de memorare a memoriei centrale, discurilor fixe,disc"etelor si altor dispozitive de stocare in masa.

Mac*ntosh

erie de calculatoare personale simpatice, produse de firma pple. Dersiunile mainoi cu $oer$C %>B:& se numesc $oer-:ac si sunt de forta unei statii de lucruperformante.

main memor

Hmemorie centrala.

main(rame

(mainframe* Calculator de foarte mare capacitate %dar nu neaparat de foarte mareviteza& care poate fi folosit de mii de utilizatori simultan, care alcatuieste de obicei,c"iar sin#ur, infrastructura unei corporatii sau or#anizatii medii sau mari, sau carerezolva o problema ma!ora cum ar fi controlul traficului intr-o #ara, sau unrecensamant. 'atorita caracterului critic al problemelor pe care le rezolva,mainframe-urile au o fiabilitate cu totul deosebita. >n unele aplicatii, ele sunt formatedin trei sau mai multe calculatoare care se pot inlocui reciproc in caz de defectiune.

$iata acestor calculatoare a sta#nat in perioada 1690--1665, dar cunoaste recent oreinvi#orare importanta.

MA,

Hmetropolitan area netor)



mass storage de$ice

Hdispozitiv de stocare in masa

maus

(mouse* 'ispozitiv prin deplasarea caruia se poate indica calculatorului deplasareaunui cursor pe ecran, pentru a indica diverse entitati reprezentate acolo sau pentru adesena.

mediu de comunicare

(communication media* :i!loc prin care se poate realiza fizic comunicare intre douacalculatoare. Cele mai folosite medii terestre sunt cablul coaxial, fibra optica, cablul torsadat, linia telefonica comutata, linia telefonica inc"iriata. e mai folosesctrasmisii radio directe, prin satelit, prin fascicul laser %intre calculatoare intre care

exista vizibilitate directa& si alte mi!loace. Dezi si /t"ernet.

mediu de stocare

(stora#e media* uport al informatiei, in #eneral termenul fiind folosit in sens desuport amovibil %care se poate deplasa de la un calculator la altul, sau care se poatedepozita separat de calculator&. >n speta disc"eta, disc fix, C'-I;:, banda ma#netica %si multe altele&. +neori, in locul acestui termen se foloseste dispozitiv destocare %in masa daca are capacitate mai mare& care alteori desemneaza aparatulcu care se scrie si se citeste pe mediul de stocare. Termenul de mediu de stocare

se foloseste si pentru a desemna cate#oria de dispozitive de stocare de un anumittip sau de o anumita natura.

megaoctet

:, octet

memorie

(memory* stricto sensu, orice dispozitiv capabil sa pastreze informatie codificata

binar care sa poata fi citita %sa declanseze un proces pornind de la codurilerespective& ulterior2 deseori sinonim cu memorie centrala.

memorie centrala

(main memory* ; componenta a calculatorului care stoc"eaza date si pro#rame,codificate in combinatii de valori binare. :emoria este alcatuita practic din niste



structuri microscopice care au proprietatea ca pot fi incarcate sau nu cu electroni.tarea de incarcare poate fi citita electronic de un dispozitiv extern memoriei---adica transformata in combinatii de semnale electrice '@<+---si modificata%scrisa& din exterior, dar se pastreaza in lipsa acestor actiuni.

Continutul memoriei centrale se pierde la oprirea calculatorului %sau cand este stersin mod explicit&.

Capacitatea de stocare a memorie centrale se masoara in octeti (octet*---sinonim[>nvorbirea informala, la anul de #ratie 1667] cu baiti (byte* sau, mai adesea, inmultiplul :o sau :b % 1.000.000 octeti&.

memorie secundara

(secondary memory* dispozitivele de stocare a datelor si pro#ramelor dintr-uncalculator, mai lente decat memoria centrala. >n mod obisnuit, sinonim cu disc fix,

dar poate desemna si disc"eta sau C'-I;:-ul.

metropolitan area network

Hretea metropolitana

microcalculator

(microcomputer* >n principiu, calculator cu un sin#ur utilizator %prin contrast cuminicomputer , si cu mainframe&. :ai putin folosit in ziua de azi.

microprocesor

(microprocessor* $rocesor realizat intr-o sin#ura componenta %procesoarele dincalculatoarele mainframe si din unele microcalculatoare erau traditional realizate dinmai multe componente conectate intre ele&. ctualmente, principalul mod deconstructie a procesoarelor .

Microso(t

+nul din cei mai mari producatori de softare din lume %probabil pe locul >> ca cifrade afaceri din softare, dupa >B:& si cel mai mare producator de softare pentrucalculatoare personale. Dezi si :-Aindos, Aindos-65, Aindos-<T, :-';.

migrare



(mi#ration* $rocedura, deseori costisitoare, de a sc"imba platforma folosita de unutilizator . Dezi si stabilitate.

minicalculator

(minicomputer* Calculator mai mic decat un mainframe, dar care are in principiuaceleasi aplicatii. 'e obicei are 3--100 de utilizatori.

modelare

(modelin#* plicatie a calculatoarelor care consta in reprezentarea in calculator aunei explicatii date de cineva realitatii %model al realitatii& in scopul explorariiconsecintelor teoretice ale acelei explicatii.

modem

(modem* 'ispozitiv periferic care conecteaza calculatorul la unele din mediile decomunicatie %de exemplu, la o linie telefonica&. <umele vine de lamodulare@demodulare.

monitor

(monitor* parat similar unui televizor care afiseza rezultatele prelucrarii sau datele

folosite de un calculator.

mouse

Hmaus

:-';

istem de operare simplu, produs de :icrosoft de la inceputul anilor 90, pentrucalculatoare personale cu ar"itectura >B:-$C. 'atorita unor limitari in desi#n-ul sau

initial, odata cu cresterea deosebita a capacitatii acestor tipuri de calculatoare, dupa1660 a fost necesara mi#rarea ma!oritatii utilizatorilor sai catre alte sisteme deoperare.

:-Aindos

/xtensie #rafica a sistemului de operare :-';, produsa de :icrosoft %aproximativ din 1697&, foarte populara printre utilizatorii calculatoarelor cuar"itectura >B:-$C, pentru care s-au dezvoltat un mare numar de aplicatii---in



special de uz personal. Dersiunile sale mai recente, care elimina unele din limitarile:-Aindos, sunt Aindos-<T %aparut aproximativ in 1663& Aindos-65 %din 1665-&&.

network

Hretea %de calculatoare&

,etscape

Cel mai raspandit broser de AAA, disponibil pe un numar mare de platforme.

netware

istem de operare dezvoltat de firma <ovell, destinat conectarii unor calculatoarecare folosesc sistemul de operare :-'; sau :-Aindos intr-o retea locala.

octet

(octet* 9 biti, cantitatea de memorie necesara stocarii informatiei ec"ivalente unuicaracter %litera, cifra, semn special&. re urmatorii multiplii, foarte folositi Ko%)ilooctet&, sin. Kb %)ilobyte& 1.034 octeti2 :o %me#aoctet&, sin. :b. %me#abyte& 1034Ko2 Eo %#i#aoctet& sin. Eb %#i#abyte& 1034 :o2 T %Teraoctet& sin. Tb %terabyte& 1034Eb.

off-line

orma de realizare a unei operatiuni intre client si server la care rezolvarea uneisolicitari este amanata pana la realizarea ulterioara a conexiunii. +n protocol specificacestui mod de comunicare este ++C$. /ste o forma de comunicare mai putinrapida dar mai economica, si preferabila si atunci cand timpul de raspuns al server-ului este oricum mare. Termenul mai este folosit si pentru a desemna absentaconexiunii la un moment dat.

on-line

orma de realizare a unei operatiuni intre client si server la care conexiunea esteprezenta dinainte de emiterea solicitarii si pana dupa executarea ei. /ste specifica

operating sstem

Hsistem de operare

open sstem



Hsistem desc"is

optical (iber

Hfibra optica

;@3

istem de operare pentru calculatoare cu ar"itectura >B:-$C, produs de >B:,capabil sa execute, pe lan#a aplicatiile dezvoltate special pentru ;@3, atataplicatiile de :-'; cat si aplicatiile de :-Aindos.

pagina de Web

'ocument JT: care poate fi citit de pe alte calculatoare. Termenul de pa#ina deAeb desemneaza in principiu partea de inceput %introducerea, tabla de materii& de la

care se poate a!un#e urmand referintele %numite si "iperlin)-uri& la toatedocumentele JT: de pe server-ul care o contine, precum si la documente inruditede pe alte server-e.

paralela

(parallel* :odalitate de comunicatie prin care un numar de biti %de exemplu 9& sunttransmisi simultan pe mai multe fire ce formeaza un cablu. Cel mai adesea folositapentru le#aturi pe distante foarte scurte %in interiorul calculatorului sau de lacalculator la imprimanta&.

parola

(passord* Combinatie de litere, cifre si alte semne cunoscuta de obicei numai deun utilizator , care este solicitata si verificata de calculator pentru a permite accesulutilizatorului la folosirea anumitor resurse.

password

Hparola

peri(eric

(perip"eral* forma prescurtata pentru dispozitiv periferic.

peri(erie



(perip"ery* totalitatea dispozitivelor periferice ale unui calculator.

peripheral de$ice

Hdispozitiv periferic

plat(orma

(platform* +n set de componente "ardare si softare necesare pentru a folosi oaplicatie data %de exemplu, un pro#ram&.

portabilitate

(portability* $roprietatea unui pro#ram, sau a altor resurse %se foloseste uneori sipentru o dexteritate a utilizatorului& de a functiona pe multiple platforme.

posta electronica

(e-mail, electronic mail* plicatie cu extindere mare in special pe >nternet, carepermite compunerea si transmiterea unor mesa!e scrise, la care se pot atasaima#ini, filme, documente complexe, sunete, intre oricare doi utilizatori ai unorcalculatoare conectate la retea. Transmiterea se face off-line. Constituie un mediufoarte util si foarte folosit de comunicare, asi#urand un volum si o precizie ainteractiunii intre utilizatori incomparabil mai mare decat alte mi!loace.

$rotocol de comunicatie on-line, folosit mult pentru comunicarea pe o linie telefonicacomutata intre un calculator izolat si un furnizor de servicii >nternet.

prelucrarea datelor

(data processin#* Cate#orie de aplicatii care consta in transformarea datelor din

lumea reala, prin contrast cu modelarea %vezi aplicatie&.

printer

Himprimanta

procesor



(processor* componenta electronica definitorie pentru functionarea calculatorului,care executa pro#ramele aflate in memoria centrala. $rocesorul este un dispozitivfoarte complex, alcatuit in esenta din cca 1.000.000 de comutatoare electronice,conectate intre ele intr-un mod anume. $rin executia pro#ramelor se intele#eurmatorul proces secvente succesive de biti din memorie, numite cuvinte, sunt

aplicate pe intrarile procesorului. cestea produc o succesiune de comutari incircuitele sale interne, comutari care se reflecta in cele din urma, in mod mecanic [insensul de determinist---fenomenele care au loc fiind electrice si cuantice] inmodificarea continutului memoriei si activarea dispozitivelor periferice. Cuvintele dememorie aplicate la intrarile procesorului[Termenul este de fapt impropriu, dar estefolosit pentru simplificarea expunerii] sunt codurile unor instructiuni care alcatuiescun pro#ram. cesta fie este nu pro#ram din I;:, fie a a!uns in memorie dinmemoria secundara in timpul secventei de boot, fie a fost adus in memorie desistemul de operare tot din memoria secundara. ceste coduri alcatuiesc impreunapro#ramele executabile. /fectele parcur#erii succesive a procesorului de catreaceste coduri apar macroscopic[termenul este informal] ca reactii ale calculatorului

la folosirea claviaturii, maus-ului, reactii care se pot observa pe monitor , peimprimanta sau in modificarea continutului memoriei centrale sau secundare.

Diteza cu care se executa instructiunile din pro#ramul masina este proportionala cufrecventa ceasului de sistem, fiind la calculatoarele personale moderne de 100--=00:Jz %adica, viteze de ordinul a 100--=00.000.000 operatii pe secunda&.

/xista zeci de tipuri de procesoare, unele dintre ele aparand in serii de modele, totmai perfectionate %cate un model nou la fiecare 3--= ani&. ceste serii de modelesunt mentionate la firmele producatoare de procesoare mai raspandite >ntel,:otorola, un microsystems, >B:.

program

(pro#ram* ecventa de instructiuni %vezi si comanda&, exprimate in forma textuala,destinate a fi executate de un calculator. i#ura 1 prezinta un exemplu, in limba!ul de pro#ramare isp. $ro#ramarea calculatorului poate fi facuta de pro#ramatori profesionisti, dar poate fi facuta, pe o scara mai restransa, si de utilizatori maiavansati. +tilizarea calculatoarelor prin scrierea de pro#rame poate cresteproductivitatea prelucrarii datelor sau modelarii de mii de ori, mai ales cand acelproces presupune repetarea unor proceduri asupra unei cantitati mari de date.

$ro#ramele, impreuna cu documentatia, alcatuiesc componenta soft a calculatoruluisi se impart in pro#rame de sistem si de aplicatie.

%defun Basett %& %princ P>ntroduceti lun#imea intervalului QT in ms P& %setM Mt %read&& %princ P>ntroduceti lun#imea intervalului II in s P&



%setM rr %read&& %setM Mtc %@ Mt %sMrt rr&&& %format nil P>ntervalul QT corectat are RmsP Mtc& &

i#ura 1 $ro#ram pentru calculul intervalului QT corectat folosind contestataformula a lui Bazett

programator

(pro#rammer* >n sensul clasic, functia din centrul de calcul care se ocupa cutraducerea solutiei oferite de analist intr-un pro#ram, scris intr-un limba! depro#ramare. Cu timpul, limba!ele de pro#ramare devenind mai usor de invatat,

functia de pro#ramator a fost preluata de multi dintre analisti, termenul a!un#andastazi sa desemneze pe oricine scrie pro#rame %ma!oritatea dintre acestia fiind inprincipal analisti sau in#ineri de sistem&. unctia de pro#ramator pur si simplu tindesa dispara.

programming language

Hlimba! de pro#ramare

proiectul +,-

(E<+ is <ot +nix[ cesta este un exemplu de acronim recursiv. lte exemple suntpine %$ine is not /lm&, /lle %/lle loo)s li)e emacs&. /ste de asemenea o #lumadeoarece E<+ nu difera de +nix decat intr-un anumit sens, oarecum ezoteric2aceeasi relatie exista intre pine si elm sau intre elle si emacs.]* $roiect al deconstruire a unui sistem de operare si a unei colectii de aplicatii care sa poata fifolosita fara taxe de licenta---mai exactu sub licenta E<+---si, mai ales, care sa fieaccesibila oricui in text sursa asa incat oricine sa poata intele#e in oricat de maredetaliu cum este construit si cum functioneaza un sistem de operare de mareperformanta.

Dezi si +nix, inux.

protocol

(protocol* Colectie de re#uli %prestabilite& care sunt respectate de doua calculatoaresau pro#rame pentru a comunica intre ele. >n sens mai lar#---respectate de oricedoua enetitati care comunica.



$entru a ilustra acest concept sa examinam comunicarea verbala intre douapersoane. >n primul rand, intre cei doi trebuie sa existe un mediu de comunicare%aerul---la o distanta suficient de mica&. 'aca de exemplu unul dintre ei se afla inapa---nu vor putea comunica. poi, fiecare emite si receptioneaza sunete cufrecventa cuprinsa intre 1000 si 5000Jz. ceste sunete fac parte dintr-un alfabet

limitat de sunete articulate. $entru a putea comunica, sunetele trebuie sa fiecombinate in constructii %cuvinte& dintr-un set limitat %limba respectiva&, acelasipentru emitator si receptor. >ar o alta conditie este sa vorbeasca pe rand. Cuvinteletrebuiesc sa respecte anumite re#uli sintactice si trebuie sa aiba aceeasisemnificatie pentru amandoi participantii la comunicare.

>ata ca avem o conventie formata din mai multe niveluri, care trebuiesc toaterespectate pentru a obtine o comunicare un nivel fizic %aerul&, unul le#at de naturasemnalului %sunete 1000--5000Jz& unul de transport %cuvantul&, unul de aplicatie%limba!ul cu sintaxa si semantica lui&.

Conditii similare trebuiesc respectate si la calculatoare, existand si aici diverse

ierarhii de protocoale care incep cu mediul de comunicare %ce fire, cum sa fiedispuse&, cu re#uli ce privesc semnalele care circula %ce tensiune electrica au, cefrecventa, in ce succesiune apar&, cu modul in care sunt impac"etate mesa!eletransmise si apoi cu semnificatia continutului mesa!elor functie de aplicatiacomunicarii respective.

>erar"iile de protocoale mentionate in acest #losar sunt TC$@>$, ++C$, $$$, >$.

2AM

(I:, Iandom ccess :emory* o varietate %cea mai folosita& de memorie centrala.+neori, termenul este folosit ca sinonim al celui de memorie centrala.

2AM static

un tip de memorie I: care consuma putin curent electric si se foloseste cu obaterie electrica pentru a stoca unele date de la o pornire a calculatorului la alta %deobicei de 3--4Kb&.

reliabilit

Hfiabilitate

retea de calculatoare

(computer netor)* >nstalatie formata din cel putin doua calculatoare conectate intreele printr-un mediu de comunicare oarecare.



retea locala

(local area netor), <* Ietea care conecteaza calculatoare aflate in interiorul uneicladiri sau al unui #rup de cladiri. 'e exemplu, reteaua dintr-un spital.

retea metropolitana

(metropolitann area netor), :<* Ietea ce conecteaza calculatoare aflate peintinderea unui oras. 'e exemplu, reteaua universitatilor din Bucuresti.

retea cu intindere larga

(ide area netor), A<* Ietea ce conecteaza calculatoare aflate pe o zona#eo#rafica mai mare decat un oras. 'e exemplu, >nternet.

2o'du,et

Ieteaua educatiei nationale, cel mai mare furnizor de servicii >nternet din Iomania,care conecteaza aproximativ 90 de retele ale unor institutii de invatamant, cercetaresi altor or#anizatii.

2%M

(I;:, Iead ;nly :emory* o varietate de memorie centrala, al carei continut nupoate fi modificat din exterior si se pastreaza si dupa inc"iderea calculatorului. 'eobicei are o capacitate limitata %de exemplu, F4Ko&. >n mod obisnuit, memoria I;:contine nu pro#ram care lanseaza secventa de boot.

secondar memor

Hmemorie secundara

securitate

(security* 'omeniu al administrarii de sistem care consta in doua cate#orii deactivitati prevenirea efectelor dezastrelor ce pot duce la pierderea datelor %vezi sibac)up& si prevenirea accesului neautorizat al unor persoane din afara reteleiadministrate %vezi crac)er , fireall&.



seriala

(serial* Caracterul unei conexiuni de a efectua transferul datelor bit cu bit. $ractic,toate le#aturile care se fac la distante de peste 10m sunt seriale.

ser$er

Calculator sau pro#ram care asi#ura servicii %executa solicitarile& unui client.

S+M.

tandard Eeneralized :ar)up an#ua#e. tandardul international %>;& dereprezentare a documentelor %in vederea transmiterii lor si in vederea stocarii petermen lun#&. Dezi si JT: %un format foarte popular de reprezentare conform cu

E:&.

sistem de operare

(operatin# system* Colectie de pro#rame de sistem %vezi softare de sistem& caresimplifica utilizarea calculatorului, atat de catre utilizator cat si de catre pro#ramelede aplicatie. >n #eneral, notiunea---mult folosita---de platforma se refera fie la un tipde calculator cand e vorba de platforma unui sistem de operare, fie la un sistem deoperare cand e vorba de o aplicatie.

+nele sisteme de operare mai folosesc si pentru a face posibila utilizarea unorcalculatoare de cate#orii diferite %calculatoare personale, statii de lucru,minicalculatoare, mainframe& si de tipuri diferite in acelasi fel, asi#urand in acestmod portabilitatea cunostintelor si deprinderilor in utilizarea calculatoarelor. cestesisteme de operare se mai numesc si sisteme de operare multiplatforma.

/xemple de sisteme de operare multiplatforma sunt sistemele de operare +nix %carefunctioneaza pe toate tipurile de calculatoare, de la calculatoare personale lasupercomputer-e& ele facand aceste masini sa apara utilizatorului ca foarteasemanatoare.

in#urul sistem de operare care functioneaza identic pe toate tipurile raspandite de

calculatoare personale si de statii de lucru este inux. +n alt sistem de operaremultiplatforma, care functioneaza pe o #ama mai limitata de calculatoare esteAindos <T.

sistem deschis



(open system* istem de pro#rame sau desi#n de "ardare, dar de obicei sistem deoperare la care exista o documentatie accesibila public ce descrie toatecomponentele sistemului, in cel mai mic detaliu. cest fapt permite intele#erea siexploatarea extensiva a sistemului de catre %sau cu a!utorul a& orice specialist indezvoltarea aplicatiilor. ; trasatura importanta a unui sistem desc"is este sa fie

bazat pe standarde. ntonim sistem proprietary.sistem proprietary

istem %softare sau "ardare, dar in #eneral este vorba de un sistem de operare&ale carui principii de functionare sau mod de implementare tinute secrete depersoana sau firma care l-a creat. ceasta asi#ura pentru producatorul respectiv unavanta! in raport cu alti producatori de softare %in cazul sistemelor de operare&2 deasemenea face dificila pentru utilizatori mi#rarea catre aplicatii produse dealtcineva---din cauza ca datele utilizatorului respectiv sunt codificate intr-un formatnedocumentat, accesibil in #eneral numai aplicatiilor acelui producator. ntonimsistem desc"is.

site

Termen informal care desemneaza un server pe >nternet, cel mai adesea un serverde documente JT:.

S.*

erial in) >nternet $rotocol, protocol care implementeaza le#aturi >$ peste unmediu de comunicare serial.

stabilitate

(stability* Calitatea unui pro#ram sau a unui desi#n "ardare, in sensul uneiplatforme, de a nu se modifica in timp sau de a nu disparea de pe piata, obli#and totiutilizatorii sa mi#reze catre o platforma noua.

standard

Colectie de re#uli, publicata si oficializata de o or#anizatie nationala %<> in +,>I in Iomania de exemplu& sau internationala de standardizare %>;--->nternational tandards ;r#anisation, >///& privind o maniera de rezolvare sau deprezentare a solutiei unei probleme. +neori, termenul este folosit informal pentru adesemna o trasatura a unor produse %platforme& mai lar# raspandite, dar care defapt nu implementeaza nici unui standard.



+n exemplu de standard este '>C;:-=, un standard pentru stocarea si transmitereaima#inilor di#itizate din cardiolo#ie.

soft, softare

Termen #eneric care desemneaza pro#ramele si documentatia. <u suportul lor fizic

%disc"ete, "artie& ci informatia in sine. a inceput %anii 50& acest termen desemnanumai sistemul de operare al calculatorului, dar ulterior a fost %pe drept cuvant&extins la tot ce nu este palpabil intr-un calculator.

so(tware de sistem

(system softare* Componenta softare %pro#ram& destinata rezolvarii unorprobleme care tin de calculator---cum ar fi realizarea efectiva a comunicatiilorindiferent de natura lor, alocarea spatiului in memoria centrala sau pe discul fix,asi#urarea securitatii datelor indiferent de natura lor. ntonim softare de aplicatie.

statie de lucru

(or)station* Calculator de capacitate mai mare decat a unui calculator personal, side obicei cu performante deosebite intr-o anumita privinta %cel mai adesea #rafica,alteori viteza de comunicatie pe retea, capacitate de a executa cu performantedeosebite o anumita clasa de aplicatii&. proape toate statiile de lucru functioneazacu un sistem de operare +nix. tatiile de lucru cele mai raspandite suntparctation---produs de un microsystems, care ruleaza o versiune de +nixnumita olaris sau alta numita un;, sau inux, seria de statii de la Jelett-$ac)ard, care ruleaza J$-+N sau inux, I>C@F000 si $oerI>C de la >B:, cusistemul de operare >N, sistemele cu procesor lp"a de la '/C sau de la altiproducatori, care pot functiona cu 'i#ital-+N, inux, ;@1, ;penD: sauAindos-<T si o multime de alte calculatoare cu functii si mai specializate %cu esteE>S>rix de la ilicon #rap"ics pentru #rafica&.

Iecent, termenul este tot mai des folosit pentru a desemna un calculator care estefolosit de o sin#ura persoana, dar considerabil mai performant decat un calculator personal obisnuit, de obicei un calculator rapid cu ar"itectura de >B:-$C si cu unsistem de operare +nix sau similar adaptat la aceasta ar"itectura %inux, olaris,C;, <exttep&. +neori termenul este folosit si pentru $C-uri cu alte sisteme de

operare %;@3 or)station, <T or)station, Aindos or)station si c"iar ';-or)station -&&.

>n #eneral, sensul de or)station su#ereaza un calculator de folosit intr-un scopprofesional in vreme ce termenul de calculator personal semnifica de folositacasa, sau in timpul liber.



Sun microsstems

$roducator foarte important de statii de lucru, compania care a introdus aceastacate#orie de calculatoare %asa cum >B: a introdus mainframe-urile iar pple aintrodus calculatoarele personale&.

supercalculator

(supercomputer* Termen #eneric care desemneaza calculatoare cu viteza de calculfoarte mare, in special in ce priveste operatiile matematice. ceste calculatoare aude obicei mai multe procesoare %de la cateva zeci la cateva mii& care executasimultan aceeasi operatie pe volume imense de date. e folosesc pentru modelarea unor fenomene cum sunt cele atmosferice, oceanice, exploziile nucleare, proceseeconomice si altele. Cu astfel de calculatoare s-a putut rezolva problema /CEinversa si unul dintre ele incearca sa-l invin#a actualmente pe domnul Kasparov lasa". Cei mai mari producatori sunt firmele Cray Iesearc", Cray Computers si a fostT"in)in# :ac"ines. :ai sunt produse de >B: si >ntel. istemul de operare este deobicei un +nix.

switched line

Hlinie %telefonica& comutata

ssadmin

Hadministrator de sistem

sstem administrator

Hadministrator de sistem

sstem administration

Hadministrarea sistemelor

sstem engineer

Hin#iner de sistem

sstem so(tware

Hsoftare de sistem

streamer

; cate#orie de unitati de citire si inscriptionare a benzilor ma#netice.



tape

Hbanda ma#netica

TC$@>$

>erar"ia de protocoale care realizeaza comunicarea pe >nternet. TC$ inseamnaTransmission Control $rotocol iar >$ inseamna >nternet $rotocol.

terminal

'ispozitiv periferic dotat cu claviatura si ecran ce se conecteaza la un calculatorconstituind un post de lucru. a calculatoarele >B:-$C exista de obicei un sin#urterminal inte#rat in calculatorul respectiv. <otiunea este importanta pentru caputem transforma calculatorul nostru, temporar, intr-un terminal al altui calculator---folosind anumite aplicatii %telnet& permitand mai multor persoane aflate pe retea sa

lucreze simultan pe un sin#ur calculator %unde se afla, de exemplu, pro#rame saudate importante pentru toti&. /ste de asemenea una din modalitatile importante deconectare la un furnizor de servicii >nternet.

telnet

$rotocol %si aplicatie& care permite unui calculator %client& sa se comporte ca terminal al altui calculator %server&. >n #eneral acesta din urma trebuie sa functioneze sub unsistem de operare +nix.

twisted pair

Hcablu torsadat

user

Hutilizator

-ni&

istem de operare dezvoltat initial la Bell aboratories in anii 70, ulterior perfectionat

la numeroase universitati %mai ales la Ber)eley---vezi si B'& de diverse firme % >B:,un :icrosystems si Jelett $ac)ard in special& si de alte institutii. ctualmente, celmai raspandit sistem de operare in mediile stiintifice, universitare si in industrie,precum si cel mai raspandit sistem de operare pe calculatoarele cu ar"itecturi maicomplexe decat >B:-$C. 'iversele versiuni de +nix de pe calculatoare diferitepoarta nume diferite.



>ntrucat Bell aboratories era un institut de cercetari al TT %compania americanade telefoane& sub sistemul de operare +nix s-au dezvoltat cele mai avansateaplicatii de telecomunicatii, initial pentru centrale telefonice. +lterior, a devenitsistemul de operare pe baza caruia s-a dezvoltat reteaua >nternet. ctualmentema!oritatea server-elor conectate la >nternet ruleaza +nix.

istemul de operare +nix sta la baza standardului pentru sisteme de operare, numit$;>N %care este un standard >///&.

Cea mai recenta dezvoltare in acest domeniul este sistemul de operare inux.

Dezi si N Aindo.

utili!ator

(user* Cel care foloseste o aplicatie.

-0

Hcablu torsadat %uns"ielded tisted pair&

--C

+nix to +nix Co$y. protocol de comunicatie folosit initial pentru a conecta douasisteme +nix, de obicei pe linii comutate. ctualmente se foloseste frecvent si pentrua conecta un calculator sub un alt sistem de operare cu un server +nix folosind untelefon obisnuit. cest protocol asi#ura o implementare foarte eficienta de posta electronica pe linii comutate.

$ite!a de comunicatie

(communication speed* <umarul de biti pe secunda transferate printr-o conexiune.

WA,

Hide area netor)

Web

Colectie de documente reprezentate in formatul JT:, aflate pe servere Aeb de pe>nternet, care sunt referite unele de altele permitand unui utilizator sa a!un#a pe acelserver si la acel document de care nevoie folosind un broser Aeb.

Web page



Hpa#ina de Aeb

wide area network

Hretea de intindere mare

Windows

:-Aindos

Aindos-65

Dersiune recenta a sistemului de operare :-Aindos.

Aindos-<T

Dersiune mai avansata a sistemului de operare :-Aindos dezvoltata de:icrosoft aproximativ din anul 1663.

workstation

Hstatie de lucru

WWW

Aorld Aide Aeb---vezi Aeb.

3 Window

istem de ferestre standard, dezvoltat la :>T in colaborare cu '/C, ce permite, pelan#a realizarea interfete #rafice cu utilizatorul, accesul #rafic la aplicatiile unuicalculator de pe retea de pe oricare alt calculator %care are N Aindo&. /stemodalitatea obisnuita de realizare a aplicatiilor #rafice in +nix.

Documents

Dictionar Pc