Aparatul urinar prezinta o structura complexa, in alcatuirea sa intrand organe parenchimatoase (rinichii), tubulare (sistemul pielocalicial, ureterele si uretra) si cavitare (vezica urinara). Imagistica si radiografia conventionala ofera informatii legate de morfologia si functionalitatea lui.

RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA: este o radiografie a regiunii abdominale pe care se proieteaza organele aparatului urinar (mai putin uretra) la care nu se foloseste substanta de contrast.Realizarea ei necesita o pozitionare corecta a regiunii de examinat fata de filmul radiologic, astfel incat pe radiografie sa se vizualizeze:superior: perechile de coaste XI si XIIinferior: simfiza pubianaRRS da relatii despre:morfologia rinichilor (forma, dimensiunile, pozitia si contururile acestora)despre existenta unor elemente anormale ca de exemplu calcificarile cu diferite sedii: parenchim renal, arbore pielo-caliceal, vase pelvine, prostata, uter. Pentru obtinerea unor informatii cat mai complete sunt necesare:buna pregatire a pacientului ce consta in evacuarea colonuluibuna pozitionare a pacientuluiutilizarea unor constante electrice corespunzatoare examenului respectiv.

UROGRAFIA INTRAVENOASA = UIV este tehnica de investigare a aparatului urinar in care se utilizeaza substanta de contrast administrata i.v. Odata introdusa in sistemul circulator, aceasta in mod normal se elimina in totalitate prin rinichi. Astfel se obtine opacifierea urinii, prin aceasta punandu-se in evidenta prezenta si nivelul functiilor de concentratie, secretie si excretie ale rinichiloraspectul morfologic al rinichilormorfologia si tonusul organelor tubulare si cavitare

Substantele iodate utilizate au concentratii de 50-70%. Ele pot da reactii de tip alergic de la prurit la soc anafilactic si exitus.

Trebuie mentionat ca UIV este contraindicata la persoanele cu insuficienta renala si hepatica, in afectiuni cardiace decompensate, in insuficienta circulatorie coronariana si cerebrala, in astm, hipertiroidism si la persoanele alergice.Totdeauna UIV va fi precedata de RRS. Realizarea unei UIV presupune minim 3 radiografii dupa injectarea substantei de contrast, realizate la intervalle de 3, 15 si 30 de minute. Examenul se poate continua cu realizarea de radiografii la 1h, 2h, 4h de la injectare in functie de caz.Radiografia de la 15 minute este de dorit sa se faca dupa utilizarea compresiei (comprimarea regiunii abdominale inferioare imediat dupa realizarea radiografiei de la 3 minute, cu un dispozitiv special). Asfel se pot obtine date utile legate de morfologia APC si bazinetului, bilateral.

UROTOMOGRAFIA implica realizarea unor sectiuni tomografice conventionale la nivelul rinichilor la circa 15-20 de minute de la injectarea substantei de contrast (s.c.)PIELOGRAFIA ASCENDENTA consta in administrarea de s.c. pe calea unei sonde introduse transuretrovezical in ureter si / sau bazinet. Umplerea se face retrograd, nefiziologic, iar imaginile obtinute nu reflecta corespunzator starea morfo-functionala renala. Este o metoda utilizata atunci cand secretia renala este absenta sau insuficienta pentru a produce imagine prin urografie.In prezent se poate realiza si pielografie descendenta prin injectarea de s.c. translombar prin punctie la nivelul APC.CISTOGRAFIA consta in radiografierea vezicii urinare in care exista urina amestecata cu s.c. Variante ale acesteia sunt: POLICISTOGRAFIA SI CISTOGRAFIA MICTIONALA. ECHOGRAFIA RENALA in prezent este un examen de screening al rinichilor si vezicii urinare (VU), ieftin si neinvaziv.Ofera relatii despre parenchimul renal si despre APC ce contin urina care se comporta in mod normal ca un lichid pur. Echografic se pot masura rinichii in toate diametrele si se pot evidentia calculii din arborele pielo-caliceal (APC).Utilizarea echo-doppler-ului poate furniza date valoroase despre circulatia renala.

INVESTIGAREA RADIOIZOTOPICA utilizeaza emitatori de radiatii (I131, Tc99m) si studiaza in special functia rinichilor (nefrograma izotopica).

COMPUTERTOMOGRAFIA (CT) este o metoda deosebit de valoroasa in investigarea aparatului urinar. Da relatii despre morfologia si functionalitatea rinichilor. De asemenea permite studierea raporturilor lor cu organele vecine. Se obtin imagini in sectiuni axiale. Investigarea CT a rinichiului presupune realizarea de sectiuni native si de sectiuni dupa s.c.INVESTIGAREA prin REZONANTA MAGNETICA este utilizata deoarece ofera imagini foarte apropiate de anatomia reala. Utilizand secventele de puls se pot obtine detalii de structura normale dar si patologice ce pot fi deosebit de utile diagnosticului clinic si imagistic.HISTEROSALPINGOGRAFIA este o metoda conventionala folosita pentru studiul morfologiei organelor tubulare si cavitare ale aparatului genital feminin. Presupune injectarea de contrast cu ajutorul unui dispozitiv aparatul Schtze prin colul uterin in uter si trompe.

RINICHII: conturul lor poate fi urmarit pe o RRS bine efectuatala adult ei sunt situati de-o parte si alta a coloanei lombare in loje renale, avand axul lung orientat oblic dinspre medial spre lateral asfel incat intre polii renali superiori distanta este de 6-8 cm iar intre cei inferiori de 10-12 cm.Dimensiunile rinichiului adultului sunt de aprox. 12/6/3 cm.Contururile trebuie sa fie nete, la periferie existand o zona radiotransparenta data de grasimea perirenala.Sectiunile CT renale evidentiaza structurile parenchimatoase, APC si bazinetul, hilurile renale, spatiile peri si pararenale.Echografia diferentiaza corticala renala - care este slab ecogena - de medulara a carei echogenitate este crescuta. De asemenea se poate evidentia capsula renala sub forma unei hiperecogenitati atunci cand aceasta este perpendiculara pe directia fascicolului de ultrasunete.IRM da relatii in legatura cu structurile parenchimatoase pe care le prezinta diferentiat (corticala / medulara) si cu vasele renale.

CAILE DE EXCRETIESunt foarte bine sutudiate cu ajutorul UIV.Caliciile apar la 3-5 de la injectarea s.c. Tijele sunt liniare, iar cupele caliciale: semicirculare. De remarcat numarul mare de variatii individuale ale acestora.Bazinetul este de forma aproximativ triunghiulara si are un contur superior rectiliniu sau usor convex si unul inferior concav. Cele doua bazinete se inscriu in mod normal in patrulaterul Bazy-Moyrand. Acesta este delimitat de patru linii, doua orizontale si doua verticale. Liniile verticale sunt dispuse astfel: una uneste apofizele spinoase al;e vertebrelor lombare, iar cealalta este paralela cu prima, fiind situata la circa 6 cm de ea. Liniile orizontale sunt de asemenea paralele si trec prin mijlocul corpurilor vertebrelor L1 si L2.Ureterele se prezinta sub forma unor opacitati in banda cu largime variabila, dispuse lateral de coloana vertebrala. Fiecare ureter are o portiune lombara, iliaca, pelvina si vezicala. De asemenea, trebuie stiut ca ele prezinta ingustari fiziologice:la emergenta din bazinet = jonctiunea uretero-bazinetalala marginea superioara a osului iliacin portiunea intramuralaVezica urinara: aspectul ei morfologic depinde de gradul de umplere si de sex (are forma relativ rotunda si arie de proiectie mai redusa la barbat si este ovalara, usor turtita la polul superior la femei)

In UIV vom urmari intotdeauna momentul, simetria si gradul de eliminare a s. c. In mod normal, secretia apare in primele 3-5 de la injectare in calea de excretie, intensitatea imaginii este maxima la 12-15 de la injectare, scade progresiv astfel ca la 20-30 este relativ slab perceptibila, dupa care dispare.Concentratia s.c. trebuie sa aiba aceeasi intensitate bilateral atunci cand opacifiaza caile urinare.Intensitatea comparabila sau egala se apreciaza ca fiind semnul Lichtenberg.Excretia: Prezenta ei pe UIV permite evaluarea starii de functionare a cailor de excretie. Putem aprecia tonusul si contractilitatea lor. Tonusul este cel care permite largirea cavitatilor comparabil in mod normal de ambele parti. Tonusul este asigurat de starea de contractura permanenta a musculaturii parietale a cailor de excretie.Contractilitatea realizeaza deplasarea coloanei radioopace de la caliciile minore pana in vezica urinara, sub forma de unde peristaltice.

Modificarile secretiei:tulburari ale secretiei renaleintarzierea aparitiei s.c. pana la 20 de la injectareabsenta secretiei lipsa ei dupa 30 de la injectare. Ea poate traduce: absenta chirurgicala sau congenitala a rinichiuluiexcluderea lui din functiunein mod reflex dupa colici renale recenteprin alterare de parenchim datorita unor tumori, infectii sau traumatismeModificari ale concentratiei renale traduse urografic prin imagini pielo-caliciale cu intensitate si netitate reduse. Sunt usor de evidentiat in afectari unilaterale renale (exemplu: tuberculoza renala)tulburari ale excretiei renalehipertonia reprezinta o crestere a tonusului organelor cavitare si tubulare care se prezinta urografic diferit in functie de segmentul afectat (caliciile isi reduc aria de proiectie unele pana la disparitie, ureterele au un aspect exagerat al segmentatiei fiziologice, vezica urinare devina mica si rotunda)hiperchinezia se constata o exagerare a peristaltismului evidentiata cinematografic sub forma unui numar crescut de undespasmul este urmarea unei contractii exagerate si de durata a organelor tubulare. Coloana opaca din UIV poate stationa persistand deasupra regiunii spastice. Se poate asocia cu distensie suprajacenta.hipotonia si atonia constau in reducerea pana la disparitie a starii de contractie fiziologica a organelor tubulare. Ca urmare, fibrele musculare se alungesc, iar segmentul unde au loc aceste modificari se dilata. Forma diferitelor regiuni se modifica: calicile devin rotunde; bazinetul isi mareste aria de proiectie si poate avea conturul intern placat pe psoasul de aceeasi parte = semnul Hutter; ureterele se vizualizeaza pe tot traiectulStaza reprezinta incetinirea pana la oprire a scurgeii urinii si stagnarea ei la nivelul unui segment al aparatului uinar. Staza poate fi:renala prin obstacol organic sau functional. Se recunoaste urografic prin prezenta nefrogramei (s.c. in parenchimul renal) fara pielograma( absenta contrastului in APC).pielocaliciala caracterizata prin imagini nete, persistente asa zisele imagini foarte frumoase (Colliez)ureterala totala in care ureterul, bazinetul si caliciile au o reprezentare persistenta si neta.vezicala reprezinta cantitatea de urina restanta postmictional.

RENALEde dimensiunerinichi mic (atrofic, hipoplazic)rinichi marepatologic in tumori, hidronefroza, pionefroza, rinichi polichistichipertrofiat compensator ca rinichi unic congenital sau chirurgicalde formain anomalii (rinichi sigmoid, rinichi in potcoava)in procese patologice (tumori)de conturboseluri unice sau multiple congenitale sau dobanditede pozitiedeplasari in toate sensurile (rinichi ectopic, rinichi ptozat)de axrinichi sagitalizatrinichi rotat 180ALE CAILOR DE EXCRETIEdilatatia este frecvent intalnita si este urmarea unor procese patologice de tip inflamator si stenozant.Ea poate interesa:caliciile hidronefrozabazinetul in obstructii ureterale cu staza pielicaureterul care are asociat dilatatiei, alungirea si traiectul sinuosvezica urinara cauzele pot fi functionale (disectazia de col) sau organice (stenoza uretrala, hiperplazia de prostata)stenoza reprezinta reducerea ireversibila a calibrului cailorde excretie in grade diferite si pe intinderi diferite. Poate fi de cauze extrinseci si intrinseci. Se intalneste in procese tumorale, inflamatorii sau poate fi congenitala.dezorientarea reprezinta devierea tijelor caliciale si dispunerea caliciilor a urmare a existentei unor formatiuni chistice si / sau tumorale in vecinatatea acesteia. Aspectul tipic il intalnim pe secventele urografice din rinichiul polichistic.ulceratia este recunoscuta sub forma unei opacitati aditionale ca urmare a unor pierderi de substanta din parenchimul renal prin necroza inflamatorie sau tumorala asociata unei cai de comunicare cu APC.ulceratiile situate in APC sunt superficiale si se mai numesc si eroziuni marinale. Pe UIV ele produc neregularitati de contur ale APC.lacuna reprezinta lipsa de umplere a unei cavitati naturale (caliciu, bazinet, ureter, vezica urinara) datorita existentei unor procese expansive sau unor corpi straini. Lipsa de umplere poate fi situata central sau marginal.amputatia poate fi definita ca disparitia partiala sau totala de pe secventele urografice a unui segment al caii de excretie. Ea poate fi consecinta unor procese patologice de tip inflamator si / sau tumoral.

De numarrinichiul supranumerar este un rinichi complet izolat de rinichiul existent de partea respectiva, situat de obicei mai jos decat acesta, mai aproape de linia mediana si mai mic ca dimensiuni.Agenezia renala consta in lipsa rinichiului atat in loja renala cat si-n tot restul abdomenului. Este mai frecventa de partea stanga si se asociaza cu hipertrofia rinichiului controlateral.De dimensiunihipertrofia renala poate fi congenitala de obicei este bilateralaunilaterala in agenezia sau aplazia rinichiului controlateralaplazia renala unilaterala in care in loja renala unde ar trebui sa fie rinichiul exista o asa zisa fantoma a rinichiuluihipoplazia renala organica uni sau bilaterala se caracterizeaza prin rinichi a caror lungime este sub 8 cm, cu structura normala si armonioasa. Se poate asocia cu elemente displazice de tip chistic sau solid. Elementele de tip solid uneori echografic pot genera con de umbra posterior.

De pozitie si rotatiemalrotatie uni sau bilaterala. Ea poate consta in sagitalizarea organului sau in rotarea lui astfel incat bazinetul poate ajunge sa priveasca spre lateral. Pe echografie in sectiunile sagitale, hilul se vede anterior (la rinichii normali aceasta pozitire o gasim pe sectiunile frontale).ectopia renala se caracterizeaza prin prezenta unei loji renale vide in timp ce rinichiul este situat pelvin, iliac sau, mult mai rar, intratoracic. Ectopia cunoaste doua forme:Ectopie directa cand rinichiul ectopic este de aceeasi parte a lojei renale videEctopia incrucisata cand rinichiul ectopic este situat de partea opusa a lojei renale vide.In ambele forme de ectopie se asociaza malrotatie si dilatare pielocaliciala, ureterul este scurt si vasele rinichiului sunt abusate ectopic in iliace,aorta etc.ptoza renala sau rinichiul mobil se caracterizeaza prin marirea distantei dintre polul renal superior si hemidiafragm asociata cu pedicul vascular lung si abusare normotopica a vaselor renale. Este frecvent intalnit de partea dreapta unde in mod natural nu exista o loja renala reala.De fuziunerinichiul in potcoava este anomalia in care cei doi rinichi sunt uniti prin polul lor inferior printr-un istm. Este usor de recunoscut pe UIV si CT. Echografic diagnosticul este posibil daca unirea polilor inferiori se face printr-un istm cu aspect hipoecogen, cu structura de tesut renal, acesta fiind situat anterior de aorta. Daca acest istm este format din tesut fibros el este greu evidentiabil echografic.

rinichiul dublu (impropiu denumit asa) este rinichiul cu arbore pielocalicial si bazinet duble; uneori ureterul este dublu pana la nivelul vezicii urinare, situatie in care unul din uretere se implanteaza ectopic. De multe ori cele doua uretere se unesc la nivelul uneia din regiunile anatomice (lombara, iliaca, pelvina) ale ureterului normal.bifiditatea bazinetului reprezinta o anomalie vizibila ecografic. Bazinetul prezinta doua compartimente de obicei inegale, separate de o banda transversala de parenchim cu structura normala.diverticulul paracalicial se prezinta sub aspectul unui chist atasat sinusului renal.[Sindromul de jonctiune pielo-ureterala care consta in prezenta unei zone de ingustare situata intre varful bazinetului si jonctiunea lui cu ureterul. Acest aspect poate avea mai multe cauze ca: fibroza retroperitoneala, bride, hipoplazia intrinseca a peretelui, pensa vasculara prin anomalii vasculare.]

Ureter supranumerar asociat rinichiului dubluMegaureter congenital ureter de dimensiuni considerabileUreter retrocav prezent de partea dreaptaUreterocelul reprezinta o dilatatie chistica a portiunii intramurale a ureterului. Este frecvent intalnit in implantarile ectopice ale ureterului supranumerar.

= caracterizat prin rinichi mare bilateral, cu contururi neregulate si aspecte radioimagistice caracteristice.UIV se constata alungire de tije caliciale si dezorientare a acestora , iar CT aspect de dezorganizare a structurilor renale cu aspect descris de unii autori ca schweitzer. Clinic totdeauna sunt asociate: retentia azotata si hipertensiunea arteriala. Aspectul chistic este prezent si la nivelul ficatului si uneori al pancreasului.

Calculii renali se gasesc cantonati in APC. In aparitia lor sunt incriminati mai muli factori ca: predispozitia genetica, factori de mediu, anomalii pieloureterale. In functie de compozitia chimica:CALCULI RADIOOPACICalculi alcatuiti din oxalat si fosfat de Ca. Ei sunt variabili ca forma, numar si marime, sunt intens radioopaci, cei mai mari fiind numiti calculi coraliformi.Frecventa aparitiei lor este crescuta cand urina este alcalina (sindromul bautorilor de lapte)cand dieta este bogata in nuci, ceai si ciocolatain conditii de mediu ce induc deshidratarea sau cresterea concentratiei uriniiin caz de hiperoxaluria din afectiunile intestinului subtire, rezectii etc.Calculii alcatuiti din fosfat de magneziu si amoniu. Acestia sunt neomogeni ca structura, se asociaza frecvent cu infectiile urinare si au opacitatea mai redusa comparativ cu cei de oxalat si fosfat de calciu.Calculii din cistinurie; sunt intalniti ca urmare a insuficientei absorbtiei tubulare a cistinei, argininei si lizinei.Calculii de precipitare sunt micsti, fiind alcatuiti dintr-un miez de mucoproteine acoperit cu un strat subtire de fosfat de magneziu si amoniu, fosfat de calciu.CALCULII RADIOTRANSPARENTICalculi alcatuiti din acid uric; apar in hiperuricemie cu hiperuricurie. Sunt frecvent prezenti in diareile cronice.Calculii xantinici sunt consecinta insuficientei in oxidarea purinelor.