Diagnosticul Financiar Si Evaluarea

8/3/2019 Diagnosticul Financiar Si Evaluarea

http://slidepdf.com/reader/full/diagnosticul-financiar-si-evaluarea 1/73

Universitatea BANATULUI TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINtE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANtE - contabilitate

lUCRARE DE LICENtaDIAGNOSTICUL FINANCIAR SI EVALUAREAS.C. EUROCONSTRUCT S.A.

Timisoara2002





4.5. SOLIVABILITATEA .................................................... 27

5. DIAGNOSTICUL GESTIONĂRII FINANCIARE ................ 28

5.1. GESTIUNEA STOCURILOR ..................................................... 28

5.1.1. Structura stocurilor ............................. 28

5.1.2. Rotatia stocurilor ........................... 28

5.2. GESTIUNEA CLIENŢILOR ....................................................... 32

5.3. GESTIUNEA FURNIZORILOR ..................................................... 32

5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII ................................................. 33

6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR ............... 35

6.1. RATA RENTABILITĂŢII COMERCIALE ......................................... 35

6.2. RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE .......................................... 36

6.3. RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE ........................................... 38

6.1. RATA RENTABILITĂŢII RESURSELOR CONSUMATE ..................................... 39

7. RISCUL DE FALIMENT ........................... 40

7.1. MODELUL CONAN-HOLDER .............................................. 41

7.2. MODELUL ALTMAN ..................................................... 42

8. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII ...................... 44

8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE........................... 46

8.1.1. Metoda actualizarii profitului ............................... 49

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului ....................................................... 50

8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE........................... 54

8.2.1. Valoarea de randament ............................. 54

8.2.2. Valoarea de rentabilitate .............................. 55

BIBLIOGRAFIE ............................... 57

ANEXE



CAP. 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A.

1.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. este persoana juridica româna ce îsi desfasoara activitatea pe raza judetului Timis si partial Arad, cu scopul de arealiza lucrari de constructii - montaj, de a aproviziona, produce si desface materiale si prefabricate pentru constructii.Societatea îsi are sediul în Timisoara, str. General Dragalina nr. 27, având subunitati de productie si în municipiul Lugoj, judetul Timis, si în satul Milova, judetul Arad. Societatea este înmatriculata la Camera de Comert si Industrie Timisoara, sub Nr.J35/705/1991 si la Ministerul Economiei si f inantelor la Cod f iscal Nr. 18347484. Societatea are contul nr.251100910902303 deschis la Banca Româna de Dezvoltare, sucursala Timis . Forma juridica a societatii este societate pe actiuni, iar forma deproprietate este privata.

1.2. MOD DE CONSTITUIRE. SCURT ISTORIC

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara a fost înfiintata în 1991 prin Hotarârea GuvernuluiRomâniei nr.1334/1990, prin dezmembrarea fostului Trust de Constructii Industriale Timisoara.

În zona de sud-vest a tarii, profund implicata în dezvoltarea acesteia, a functionat una dintre cele maireprezentative unitati de constructii din zona, Trustul deConstructii Industriale Timisoara. Pentru realizarea investitiilor în zona Banatului, în anul 1966,sunt infiintate 2 importante santiere de constructii- montaj, respectiv santierul nr. 615 Banat alÎntreprinderii nr. 6 Constructii Craiova pentru constructii industriale si santierul nr.3 alI.S.C.M. Craiova pentru constructiile de chimie.

santierul nr. 615 Banat devine în 1967 Grupul de santiere Banat.

În 1969, când a luat fiinta Ministerul Constructiilor Industriale, cele doua unitati sunt comasate încadrul Întreprinderii nr. 13 Constructii Timisoara , care în anul 1971 devine Trustul de ConstructiiIndustriale Timisoara, forma organizatorica sub care functioneaza pâna în anul 1990, fie sub aceastadenumire, fie sub aceea de Trustul de Antrepriza Generala de Constructii Industriale Timisoara.

Trustul de Constructii Industriale Timisoara a realizat cele mai importante investitii din judetele dinzona, respectiv Timis, Arad, Caras- Severin si Hunedoara.

Dupa 1989 T.C.I. Timisoara s-a împartit în mai multe societati : Societatea "EURO-CONSTRUCT",Societatea "TRAIAN" , Societatea "ALFA", Societatea "INCONSTRUCT", Societatea"INPROIECT"( proiectare) si Societatea "INVEST" (izolatii, înainte numindu-se B.M.P.I.).

În anul 1990, când societatea s-a înfiintat ca societate pe actiuni, conform Hotarârii Guvernului nr.1334/ 21.12.1990, capitalul social în valoare de 138 827 mil . lei era detinut integral de catre stat.

La înfiintarea S.C. "EUROCONSTRUCT"S.A., preponderenta era activitatea de contractare a lucrarilor de constructii- montaj si de asigurare a bazei materiale pentru societatile desprinse din vechiul trust,activitate insuficienta pentru nivelul si capacitatea colectivului. Acest lucru, baza tehnico- materiala, cade altfel si activitatea de marketing desfasurata pentru testarea cerintelor pietei de constructii, au impusreconsiderarea situatiei si reorientarea activitatii catre activitatea de constructii- montaj.

Hotarârea luata s-a dovedit a fi corespunzatoare, societatea devenind cea mai bine situata în zona,realizând lucrari si prestatii a caror cifra de afaceri a crescut în valori comparabile de la circa 300

mil. lei anual la peste 40395 mil. lei în 1998.

În prezent, actiunile societatii sunt detinute, astfel:



INTERFINANCIAR HOLDING LUXEMBURG - 81,23 %

NOVA PRECOMPRESIV ALSUGANA - 12,58 %

Persoane fizice si FPS - 6,19 %

1.3. OBIECT DE ACTIVITATE. REALIZARI. EVOLUTIA ACTIVITATII

Obiectul de activitate de baza al societatii este:

a) realizarea si comercializarea de produse pentru constructii

b) executarea lucrarilor de constructii- montaj

Realizeaza de asemenea:

a) aprovizionarea si desfacerea de materiale de constructii

b) servicii de cazare si de cantina pentru constructii

c) proiectarea de lucrari pentru constructii

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, îsi realizeaza obiectul de activitate prin urmatoarelesubunitati în activitatea industriala :

- Baza de productie Timisoara cu:

. 3 statii de betoane si mortare Timisoara

. Atelier confectii metalice Timisoara

. Poligon de prefabricate Timisoara

. Sector Mecanizare

- Baza de productie Lugoj cu:

. Statia de extragere- sortare agregate din râul Timis

. Statia de betoane si mortare

- Baza de productie Milova cu:

. Statia de extragere - sortare agregate din râul Mures

. Statia de betoane si mortare

- Balastiera Jena

- Depozitul central

- Laboratorul de încercari- atestat de catre Autoritatea în domeniu

Activitatea preponderenta a societatii este activitatea de constructii- montaj, sector în care în cursul anului1998, s-a realizat un volum de lucrari de constructii- montaj de 2-3 mld. lei/luna, materializat în lucrari de



constructii industriale, constructii social- culturale, drumuri, platforme, piste de aviatie, lucrari edilitaresi altele.

Societatea a realizat , în sfera sa de activitate, lucrari de mare importanta pentru viata economica si social-culturala a judetului Timis, astfel: Fabrica de Îmbuteliere Coca-Cola Ti-misoara, Fabrica de vitrinefrigorifice Frigorex Timisoara, hala de prese si modernizari platforme la Electromotor Timisoara, Fabricade vata Timisoara, modernizare piste de aviatie si cladire Aeroport International Timisoara , Fabrica deŢigari Timisoara, Antene Telefonie mobila Timisoara, Uzina de apa nr. 5 si nr. 2 - 4 Timisoara, Bara de

întretinere si deszapezire din Timisoara, Sala de sport - complex Rudolf- Walter Timisoara, ComplexComercial Metro Timisoara, Facultatea de stiinte Economice la Universitatea de Vest Timisoara,Centrala digitala MobiFon GSM Timisoara, Sediul Bancii Române de Dezvoltare Sucursala Timisoara,Crown Pack Romania, Billa 1( zona Soarelui ), Billa( zona Circumvalatiunii), Solectron Timisoara.

Sunt în curs de realizare: spitalul Municipal Timisoara, Lotizare Zona Industriala Monlandys Timisoara,Facultatea de prelucrare a produselor alimentare la Universitatea de stiinte Agricole a BanatuluiTimisoara, Sectia de întretinere si deszapezire Savârsin.

Societatea "EUROCONSTRUCT" S.A. Timisoara, realizeaza o gama larga de produse pentru constructiifolosite atât pentru nevoile proprii , cât si pentru necesitatile pietei mate-rialelor de constructii din zona.

Realizeaza si desface întreaga gama de agregate minerale de balastiera, necesare prepararii betoanelor simortarelor, precum si pentru executia drumurilor si platformelor, în cadrul statiilor de sortare-spalare agregate Lugoj si Milova. Realizeaza curent betoane de marci B50- B500 pentru structuri,drumuri si platforme, precum si mortare de marci M4-M100 pentru tencuieli si zidarie. Realizeaza oricetip de prefabricate din beton si beton armat, carcase si armaturi din otel pentru betoane în cadrulPoligonului de prefabricate Timisoara si în noua fabrica de prefabricate. Realizeaza de asemenea,confectii si constructii metalice ( tâmplarie metalica, grilaje, rezervoare metalice si altele). Produsele serealizeaza la un înalt nivel calitativ determinat si de introducerea pentru fiecare lucrare ce urmeaza a seexecuta , a Programului calitatii, bazat pe Manualul calitatii, introdus în cadrul S.C. "EURO-CONSTRUCT" S.A.

Îndeplinirea acestor deziderate este demonstrata de prestigiul capatat de firma, de locurile fruntase pe cares-a situat societatea în anii anteriori si de aprecierile date de beneficiari pentru activitatea prestata:

- diploma si locul I în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert siIndustrie Timisoara pe anul 1993

- diploma si locul III în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert siIndustrie Timisoara pe anul 1996

- diploma si locul I în topul firmelor de profil din judet, acordat de Camera de Comert si

Industrie Timisoara pe anul 1997- diploma si locul IV în topul national al firmelor de profil din tara pe anul 1993, date de Consiliul deCooperare al Camerelor de Comert si Industrie din România

- trofeul calitatii pe anul 1995 si diploma pentru executia lucrarilor de la Compania Coca-Cola, acordatade Asociatia Româna a Antreprenorilor din Constructii

- atestarea si aprecierea deosebita pentru calitatea lucrarilor executate acordata de ADOQ Paris ,Republica Franceza

- certificatul de autorizare pentru efectuarea lucrarilor în domeniul infrastructurilor destinatetransporturilor, eliberat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna



- aprecieri pentru calitatea deosebita a lucrarilor si pentru reducerea duratelor de executie, acordate decatre Compania Coca-Cola, R.A. Aeroport International Timisoara , firma Bosch-Temeco Timisoara,S.C. I.M.P. România Industrial C.O. SRL Timisoara, Italian Knitwer Craiova, Banca Româna deDezvoltare , MobiFon Bucuresti, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a BanatuluiTimisoara, DRDP Timisoara, Frigorex Timisoara, s.a. Realizarile actualizate din ultimii 4 ani , au avut oevolutie în general ascendenta (tabelul nr. 1.1)

Dimensiunea si tendinta afacerii

Tabelul 1.1.

Indicatorul UM An 1997 An 1998 An 1999 An 2000Cifra de afaceri mii lei 30710838 40395050 80453122 150.778.120

Numar personal

Pers.398 347 354 340

Productivitate mii lei/ pers. 77.162,91 116.412,24 227.268,7 443.465,06Profit brut mii lei 4.043.689 -724.418 4.119.854 6.578.949Marja de profit % 13,17 -1,79 5,12 4,36Indicele CA

cu baza în lant

-

1,71 1,32 1,99 1,87

Figura nr. 1.1.



Figura nr. 1.2.

Din ceea ce rezulta din figura anterioara, putem spune ca firma a trecut printr-o faza de recesiune ( anul 1998) urmata de dezvoltare, în prezent mai existând unele probleme de mentinere a echilibrului.



1.4. PREZENTAREA GENERALA A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE

S.C. "EUROCONSTRUCT" S.A. dispune în prezent de urmatoarele capacitati impor-tante de productie(Tabelul 1.2.).

Capacitatile de productie

Tabelul1.2.

Activitate UM Capacit. Grad deutilizare

Graduzura

Fabricarea betoanelor si mortarelor mc/an 80000 45% 40%

Extragerea si prelucrarea agregatelor de râu mc/an 120000 30% 50%

Realizarea confectiilor si constructiilor metalice to/an 500 55% 56%Realizarea de carcase si armaturi pentru betoane to/an 900 100% 100%Realizarea prefabricatelor din beton si beton armat mc/an 1200 25% 30%Transportul betoanelor si mortarelor (10km/cursa) mc/an 30000 100% 30%Transport auto agregate sortate ( 70 km / cursa) mc/an 30000 100% 10%Transport agregate pe calea ferata mc/an 24000 85% 85%Realizarea lucrarilor de constructii montaj mil lei/an 25000 100%

Gradul de utilizare înregistrat este înca o consecinta a cererii destul de reduse pe piata de constructii.

Dotarea tehnica cu utilaje corespundea, pâna în urma cu câtiva ani, anilor 1970-1980 însa în ultimultimp au început sa creasca investitiile , ceea ce va duce tot mai mult , în viitor, lacresterea capacitatii de productie.

Gradul de uzura înregistrat, a impus dirijarea eforturilor de investitii spre asigurarea u-nui minim necesar de dotare, respectiv spre îmbunatatirea în special a capacitatilor de transport beton si agregate de

balastiera, spre modernizarea activitatii de realizare a lucrarilor de betoane în drumuri si platforme betonate, precum si spre îmbunatatirea micii mecanizari si a sistemului informational.

1.5. PIATA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

În raza de activitate a societatii exista o cerere de produse pentru constructii, cu precadere în zonaTimisoara ,în principal pentru:

- realizarea lucrarilor contractate si în curs de executie necesita un volum important deagregate de balastiera si betoane precum si de armaturi pentru betoane, confectii siconstructii metalice

- lucrarile de modernizare a drumurilor nationale vor consuma de asemenea un marevolum de betoane si agregate de balastiera

- realizarea lucrarilor ce urmeaza sa fie contractate în viitorul apropiat vor fi de asemeneamari consumatoare de produse de balastiera si de betoane



- cererea de produse pe piata de constructii este si ea în crestere

Toate acestea duc la concluzia ca în anii urmatori cererea pe piata de constructii va creste substantial. Odata cu aceasta va creste în mod corespunzator si concurenta. Firme pre-cum: S.C. CONSTRUCTIM S.A., ITALROM CONSTRUCŢII SRL, S.C. ALFA S.A., S.C. IC IM S.A., S.C. RIPS SRL, S.C. CONARS.A. Arad si multe altele vor actiona pentru îmbu-natatirea activitatii si reducerea costului materialelor si în consecinta a valorii constructiilor supuselicitatiilor.

Licitatia lucrarilor noi s-a facut si se face cu o concurenta deosebita. Câstigarea licita-tiilor la multelucrari a avut ca principala motivatie seriozitatea colectivului si calitatea lucra-rilor executate si mai putin

pretul produselor, mai ales când diferentele nu erau semnificative. În noile conditii, când preturile aucrescut în mod deosebit, licitatiile se vor adjudeca în prin-cipal pe baza preturilor practicate, de aceea în

perioada urmatoare, este imperios necesar ca eforturile sa fie dirijate spre modernizarea activitatii, cuconsecinte în reducerea preturilor.

Uneori preturile au fost superioare celor practicate de firmele concurente datorita folo-sirii de mijloace de productie ale unor firme de prestari care practica preturi superioare pretu-rilor mijloacelor proprii. Acestaa fost motivul pentru care efortul de investitii a fost îndreptat spre îmbunatatirea si modernizarea unei

parti a dotarii cu utilaje si mijloace de transport per-formante.

Cea mai mare parte a activitatii de constructii- montaj se realizeaza pentru terti. Principalii beneficiari

ai societatii au fost si sunt:a)pentru activitatea de constructii-montaj: Compania Coca- Cola, Directia Sanitara Judeteana Timis,directia Regionala Drumuri si Poduri Timis, Universitatea de Vest Timisoara, Aeroportul InternationalTimisoara, Universitatea de stiinte Agricole Timisoara, Solectron Timisoara, Metro Timisoara, CrownPack Romania, Billa

b)pentru activitatea de productie industriala: S.C. ITAL-ROM CONSTRUCŢII Timisoara, S.C.MECTRANS S.A. Timisoara, S.C. DIPENTA Timisoara si altii

Cresteri importante ale volumului lucrarilor de constructii- montaj se prevad si în urmatorii ani.



CAP. 2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ

2.1. BILANŢUL CONTABIL

Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privindstarea, dinamica si perspectivele unui agent economic. Cuvântul "diagnostic" este de origine greaca si înseamna "apt de a discerne". El are în economieaceeasi acceptiune ca în medicina. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare simodificare a fenomenelor specifice.

Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte, tehnici si instrumente care asigura tratareainformatiilor interne si externe, în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unuiagent economic, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurentialextrem de dinamic. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatiesociala cu o structura specifica, dinamica si complexa. De aceea, analiza financiara studiaza mecanismulde formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în

parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Descompunerea se face în trepte, de la complex lasimplu în vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de

performanta sau o anumita evolutie a lor, dupa mecanismul clasic.

Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata sitransformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese.

Punctul de pornire al unei analize financiare, informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.

Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii realea patrimoniului, prezentând interes pentru actionari, dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind ogarantie a drepturilor lor). Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt:

- institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitareaveniturilor;

- salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste.

Dar, persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati, care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.

Pentru a efectua analiza financiara a S.C. EUROCONSTRUCT S.A. am grupat informatiilecuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 - 2000 în anexe.

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, prezentând o situatie defapt, fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente siviitoare decât probleme trecute.

Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.

2.2. BILANŢUL FINANCIAR

Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial, prin agregarea anumitor date sau divizarea altora, astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.

Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa aparadistorsiuni. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabileastfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate, respectivexigibilitate.



Bilantul "lichiditate-exigibilitate" urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-sionora angajamentele asumate fata de terti. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizeistructurii financiare, analizei echilibrului financiar, analizei rentabilitatii financiare, a riscurilor si a

bonitatii financiare.

Construirea bilantului financiar al S.C. EUROCONSTRUCT S.A. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere.

Corectiile aplicate bilantului contabil, privesc:

a) retratarea bilantului care presupune:

- eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocaziona-te de majorarea sau reducerea capitalului, cheltuieli de cercetare - dezvol-tare, decontaricu asociatii privind capitalul, cheltuieli înregistrate în avans, diferente de conversie activ,

prime de rambursare a obligatiunilor). Aceste elemente deactiv fictiv se scad atât din activul bilantului, cât si din pasivul bilantului,cu aceeasi suma;

- retratarea grupei " Conturi de regularizare - pasiv";

- veniturile înregistrate în avans, având un termen de exigibilitate mai mic de un an ,se înregistreaza la " Datorii pe termen scurt";

- reclasificarea participarii salariatilor la profit.

Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului, se clasifica astfel:

- în capitalurile proprii,daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma actiunilor atribuite salariatilor;

- în datorii pe termen scurt, daca participarea este destinata sa fie varsata într-o perioada mai mica de un an;

- reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . Provizioanele pentru riscuri sicheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii, ele neaco-perind ,în fapt,riscuri si cheltuieli.

b) regruparea elementelor bilantiere. Activul cuprinde activele imobilizate, activele circulante

(stocuri, creante , disponibilitati), conturi de regularizare si asimilate. Pasi-vul cuprinde:capitalurile proprii , datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt

c) înregistrarea datoriei fiscale

2.3. BILANŢUL FUNCŢIONAL

Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni,luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii, ci saprezinte nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea derularii diverselor cicluri.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupaapartenenta la un ciclu sau altele. Astfel, se disting:

- ciclul de investitii, caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv,resursele stabile;



- ciclul de exploatare, caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurtade exploatare;

- ciclul de finantare, caruia îi corespunde ansamblul resurselor.

Prin felul cum este conceput, bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare, deoarece pleaca de la premisa de continuitate aactivitatii, iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si, în acelasi timp, face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.



CAP. 3. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A PATRIMONIULUI

3.1. ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza structurii pasivului urmareste aprecierea principalelor strategii si politici financiare ale firmei, privind modul de formare al resurselor financiare pecategorii de surse si pe termene de exigibilitate.

3.1.1. Analiza structurii resurselor financiare pe termene de exigibilitate

3.1.1.1. Analiza stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune întreprinderea în mod stabil (pe o perioada de 1 an) si patrimoniultotal.Se calculeaza astfel:

Preponderenta capitalului permanent în resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii conferind un grad ridicat de siguranta prinstabilitate în finantare.

Stabilitatea financiara

Tabel 3.1.

Nr.crt. Specificatie UM

Perioada de analiza1997 1998 1999 2000

1Capital permanent mii

lei9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432

2 Pasiv totalmiilei

16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Rata stabilitatiifinanciare

% 56,02 62,80 85,58 68,66

4Valoare minimacceptabila

% 50,00 50,00 50,00 50,00

Pe întreaga perioada de analiza firma dispune de un grad ridicat de stabilitate financiara. Situatiaeste favorabila chiar daca în ultimul an aceasta înregistreaza o reducere datorata ritumului mai ridicat decrestere a pasivului total (152%) decât ritmul de crestere a capitalului permanent (122%). În ultimul an alanalizei firma îsi finanteaza peste 68,66% din necesarul de resurse din capitalurile permanente,

beneficiind de o buna stabilitate financiara.

3.1.1.2. Analiza gradului de finantare curent

Gradul de finantare curent reflecta masura în care resursele curente participa la formarea resurselor totalesi la finantarea activitatii. Acesta se calculeaza astfel:

Întreprinderea analizata prezinta urmatoarea situatie:

Gradul de finantare curent

Tabel 3.2.

Nr.crt.

Specificatie UMPerioada de analiza

1997 1998 1999 2000



1Datorii pe termen scurt mii

lei7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513

2Pasiv total mii

lei16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Gradul de finantarecurent

%43,98 37,20 14,42 31,34

4 Val.maxim acceptabila % 50,00 50,00 50,00 50,00

În primii 3 ani ai perioadei de analiza tendinta indicatorului este de scadere, adica scade ponderearesurselor curente în totalul surselor de finantare. În ultimul an de analiza însa, indicatorul înregistreaza ocrestere brusca. Cu toate acestea nivelul indicatoului se afla înregistreaza un nivel acceptabil, fapt careasigura întrepriderii un nivel ridicat al stabilitatii financiare.

3.1.2. Analiza structurii resurselor financiare pe surse de provenienta

3.1.2.1. Analiza autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare globalearata cât din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii:

Întreprinderea analizata prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Autonomia financiara globala

Tabel 3.3.

Nr.

crt. Specificatie UM

Perioada de analiza

1997 1998 1999 20001 Capital propriu mii lei 9.432.879 21.500.371 75831664 816766562 Pasiv total mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Rata autonomieifinanciare globale

%56,02 62,80 77,18 54,66


% 33,00 33,00 33,00 33,00

În ultimul an firma îsi finanteaza activitatile într-o proportie de 54,66% din resurse proprii adica cu22,52% mai putin decât în anul anterior. Acest fapt s-a datorat cresterii mai rapide a resurselor totale

(152%) decât a resurselor proprii (108%). În primii 3 ani ai analizei tendinta a fost de crestere, dupa carescade în ultimul an, dar fara a ajunge sub nivelul minim acceptabil.

Indicele autonimiei financiare globale arata raportul de finantare între resursele proprii si celestraine. Arata si masura în care datoriile totale pot fi acoperite din capitaluri proprii.

Indicele autonomiei financiare globale

Tabel 3.4.

Nr.crt.


1997 1998 1999 2000



1 Capital propriu mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.6562 Datorii totale mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289

3Indicele autonomieiglobale

%127,36 168,79 338,17 120,53

4 Val. minim acceptabila % 55,00 55,00 55,00 55,00

Pe parcursul întregii perioade de analiza, firma a fost capabila sa-si acopere mai mult decât integral datoriile totale pe seama capitalurilor proprii. Înultimul an capitalurile proprii au fost cu 20,53% mai mari decât cele împrumutate si atrase, fapt datorat :

- cresterii capitalurilor proprii cu 7,71%;

- cresterii datoriilor totale cu 202,19%.

În primii 3 ani tendinta a fost de crestere a nivelului ratei, pentru ca în ultimul an situatia sa prezinte o tendinta de scadere, ceea ce conduce la concluziaca mentinerea tendintei indicatorului va avea consecinte negative asupra autonomiei financiare globale.

Autonomia financiara la termen reflecta proportia în care capitalurile proprii participa la formareacapitalurilor permanente.

Valoarea minim admisibila a indicatorului este de 50%, sub aceasta limita firma se afla într-osituatie nefavorabila în ceea ce priveste riscul de insolvabilitate.

Valorile indicatorului la SC Euroconstruct SA sunt:

Autonomia financiara la termen

Tabel 3.5.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Capital propriu mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.6562 Capital permanent mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432

3Autonomia financiarala termen

% 100,00 100,00 90,18 79,60

4Valoarea minimacceptabila

% 50,00 50,00 50,00 50,00

Pe întreaga perioada firma se încadra într-un grad ridicat de autonomie financiara, desi tendinta

indicatorului în ultimii doi ani este de scadere. Astfel, în ultimul an, capitalurile proprii ale firmeireprezinta peste 79,86% din cele permanente, cu 10,58% mai putin decât în anul precedent. Acest fapt s-adatorat cresterii într-un ritm mai rapid al capitalurilor permanente (22,02%) decât cele proprii (7,71%),ceea ce înseamna ca datoriile pe termen mediu si lung au avut o dinamica mai accentuata decât resursele

proprii.

Indicele autonomiei financiare la termen reflecta masura în care datoriile pe termen mediu si lung pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii.

Firma analizata prezinta urmatoarea situatie:

Indicele autonomiei financiare la termen



Tabel 3.6.

Nr.crt.


1997 1998 1999 2000

1Capital propriu mii

lei9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

2Datorii pe termenmediu si lung

miilei

0 0 8.253.927 20.927.776

3 Indicele autonomieifinanciare la termen % - - 918,73 390,28


% 100,00 100,00 100,00 100,00

În ultimul an de analiza capitalurile proprii ale firmei acopereau de peste 3,9 ori valoarea datoriilor pe termen mediu si lung, aceasta valoarea fiind favorabila întreprinderii. Pe de alta parte, tendintaînregistrata de indicele autonomiei financiare în ultimiul an este de reducere semnificativa (135,4% învalori relative), fapt ce indica o potentiala problema. Aceasta s-a datorat cresterii foarte rapide a datoriilor

pe termen mediu si lung (202,19%) fata de capitalurile proprii (7,71%). Firma se afla într-o situatieconfortabila, însa trebuie sa acorde o atentie deosebita ritmului rapid crescator a datoriilor.

3.1.2.2. Analiza îndatorarii

Rata îndatorarii globale masoara ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei. Arata în ce masura sursele împrumutate si atrase participa la finantareaactivitatii.

Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura. Îndepartarea de valoare de sigurantasemnifica o reducere a îndatorarii firmei, respectiv o crestere a autonomiei financiare.

Îndatorarea globalaTabel 3.7.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Datorii totale mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.2892 Total pasiv mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Rata îndatorariiglobale

% 43,98 37,20 22,82 45,34

4Valoare maximacceptabila % 66,00 66,00 66,00 66,00

Din acest punt de vedere firma se afla într-o situatie favorabila, pe întreaga perioada de analiza aflându-se sub valoarea maxim admisibila a indicatorului.Tendinta indicatorului a fost favorabila (de reducere) în primii trei ani, pentru ca în ultimul an al perioadei de analiza sa întregistreze o crestere brusca(98,69%), ceea ce reprezinta un semnal de alarma privind tendinta îndatorarii.

Indicele îndatorarii globale masoara raportul capitalurilor împrumutate si atrase fata de capitalul propriu.

Valoarea maxim admisibila este de 200%. Peste acest nivel, firma se afla în pericol deinsolvabilitate.



Indicele îndatorarii globale

Tabel 3.8.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Datorii totale mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.2892 Capital propriu mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

3 Indicele îndatorariiglobale

% 78,52 59,24 29,57 82,97

4Valoare maximacceptabila

% 200,00 200,00 200,00 200,00

Din acest punct de vedere firma se afla în siguranta, pe întreaga perioada analizata aflându-se subvaloarea maxim admisibila a indicatorului, manifestând în primii 3 ani o tendinta de reducere a acestuia,datorita cresterii între-un ritm mai rapid a datoriilor totale fata de capitalurile proprii. În ultimul an deanaliza capitalurile proprii sunt doar cu aproximativ 17% mai mari decât datoriile totale, valoareaindicatorului rescând cu 180,56% (în valori relative) fata de anul precedent.

Rata îndatorarii la termen reflecta masura în care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarearesurselor permanente.

Valoarea maxim admisibila este de 50%. Peste acest nivel firma se afla în pericol deinsolvabilitate:

Îndatorarea la termen

Tabel 3.9.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Datorii pe termen mediu si lung mii lei 0 0 8.253.927 20.927.7762 Capital permanent mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432

3Rata îndatorarii latermen

% 0 0 9,82 20,40

4

Valoare maxim

acceptabila % 50,00 50,00 50,00 50,00

Pe întreaga perioada analizata firma a înregistrat un grad redus de îndatorare la termen, situându-se limita maxima admisa. În ultimul an aproximativ 20,4% din resursele permanente proveneau dindatorii pe termen mediu si lung, adica cu 10,58% mai mult fata de anul precedent. Aceasta s-a datoratcresterii foarte rapide a împrumuturilor pe termen mediu si lung, crestere mult mai accentuata decâtcresterea capitalului permanent.

Indicele îndatoririi la termen reflecta raportul în care se afla datoriile pe termen mediu si lung fatade capitalurile proprii.



Valoarea maxim admisa este de 100%.

Indicele îndatorarii la termen

Tabel 3.10.

Nr.crt.


1997 1998 1999 2000

1Datorii pe termen mediu si lung

miilei 0 0 8.253.927 20.927.776

2Capital propriu mii

lei9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

3Indicele îndatorarii latermen

% 0 0 10,88 25,62

4Valoarea maximadmisibila

% 100,00 100,00 100,00 100,00

Pe întreaga perioada analizata firma a beneficiat de un grad redus de îndatorare la termen (gradridicat de autonomie financiara la termen). În ultimul an datoriile pe termen mediu si lung reprezentau

25,62% din valoarea capitalurilor proprii cu aproximativ 14,74% mai putin fata de anul anterior. Acestfapt s-a datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor pe termen mediu si lung fata de crestereacapitalurilor proprii.

Concluzie:

Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta formarea, sursele sitermenele de exigibilitate ale resurselor financiare, conchide ca firma se afla într-o situatie favorabilacaracterizata printr-un grad ridicat de autonomie financiara, grad redus de îndatorare si o sigurantaridicata. Cu toate acestea, tendinta indicatorilor din ultima perioada a fost nefavorabila, semn ca structurafinanciara a întreprinderii s-a deteriorat.

3.2. ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Analiza structurii activului urmareste sa reflecte modul de construire al patrimoniului concret-real, modulde grupare pe termene a utilizarilor de resurse financiare si gradul de lichiditate al acestor elemente.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor,gradul de lichiditate al capitalului, capacitatea întreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmarea schimbarilor conjuncturale.

3.2.1. Analiza ratei activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând sigradul de investire al capitalului în firma. De asemenea, reflecta gradul de imobilizare al activului.

SC Euroconstruct SA prezinta urmatoarele valori ale ratei:

Rata activelor imobilizate

Tabel 3.11.

Specificatie UM Perioada de analiza



Nr.crt.

1997 1998 1999 2000

1 Imobilizari nete mii lei 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.6902 Activ total mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Rata activelor imobilizate

%47,41 70,28 79,21 64,33


%60,00 60,00 60,00 60,00

Rata activelor imobilizate a avut o evolutia oscilanta, existând o tendinta de crestere în primii 3atingându-se un maxim de 79,21% în 1999, dupa care rata a înregistrat o reducere în 2000.

Astfel, în ultimul an aproximativ 64% din total active erau imobilizate, ceea ce reprezinta un gradsemnificativ de investire a capitalului. Situatia poate fi considerata normala, având în vedere domeniul deactivitate al firmei.

3.2.1.1. Analiza ratei imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale în total imobilizari. Indicatorulreflecta si ponderea investitiilor materiale în total investitii. De asemenea, indica si flexibilitatea firmei laschimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

În cazul firmei analizate, valorile ratei sunt:

Rata imobilizarilor corporale

Tabel 3.12.

Nr.crt.


1997 1998 1999 2000

1Imobilizari corporale nete mii

lei7.334.347 23.108.788 74.900.357 92.550.007

2Active imobilizate nete mii

lei7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690

3Rata imobilitarilor corporale

%91,86 96,04 96,24 96,27

4

Valoare minim

acceptabila

%

85,00 85,00 85,00 85,00

Valoarea ratei pe parcursul ultimilor trei ani este foarte mare (peste 96%) aratând o conversie maidificila a activelor în disponibilitati. Faptul ca celelalte categorii de imobilizari nu detin ponderi relevantesemnifica o activitate nesemnificativa de portofoliu financiar si inexistenta activitatilor de cercetare-dezvoltare, fapt ce în mare parte este justificat de obiectul de activitate al întreprinderii.



3.2.2. Analiza ratei activelor circulante

Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic total în patrimoniu.Masoara indirect si gradul de lichiditate al patrimoniului.

Rata activelor circulante

Tabel 3.13.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Active circulante mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.2552 Activ total mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

3Rata activelor circulante

% 52,59 29,72 20,79 35,67

4 Val.minim acceptabila % 40,00 40,00 40,00 40,00

Nivelul ratei este oscilant pe parcursul orizontului de analiza, astfel încât în primii trei ani aceastacunoaste o reducre constanta de la 52,59% în 1997 la 20,79% în 1999, pentru ca în ultimul an rata saînregistreze o crestere brusca, situându-se la un nivel de 35,67%. Situatia este considerata normala din

punctul de vedere al structurii activului, fiind justificata din perspectiva obiectului de activitate alsocietatii.

3.2.2.1 Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide în total active circulante.

Rata stocurilor

Tabel 3.14.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Stocuri mii lei 2.006.062 3.396.900 5.340.311 15.990.076

2 Active circulante mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.2553 Rata stocurilor % 22,65 33,38 26,14 30,00

4Valoare maximadmisibila

% 50,00% 50,00% 50,00% 50,00%

Ponderea stocurilor în cadrul activului circulant au o tendinta contradictorie pe parcursul întregii perioade de analiza, astfel, încât în ultimul an aceasta are o valoare de 30%, considerata normala pentru oîntreprindere din domeniul constructiilor

3.2.2.2. Analiza ratei creantelor

Rata creantelor arata ponderea creantelor pe care le are firma în total active circulante. Gradul lor delichiditate este mai mare decât cel al stocurilor.



Rata creantelor la SC Euroconstruct SA se prezinta astfel:

Rata creantelor

Tabel 3.15.

Nr.crt. Specificatie UM

Perioada de analiza1997 1998 1999 2000

1 Creante mii lei 4.106.917 4.769.903 10.051.016 24.856.8752 Active circulante mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.2553 Rata creantelor % 46,38 46,88 49,20 46,64

În ultimul an ponderea creantelor în total active circulante era de 46,64%, mai redusa cu 3,44% fata deanul precedent, fapt datorat cresterii mai rapide, ca ritm, a stocurilor, ceea ce înseamna reducerea graduluigeneral de lichiditate a activelor circulante.

Totusi nivelul acesteia poate fi considerat rezonabil deoarece societatile de constructii îsiîncaseaza foarte dificil creantele din activitatea de exploatare.

3.2.2.3. Analiza ratei disponibilitatilor

Rata disponibilitatilor arata pondere activelor celor mai lichide în total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente.

În cazul SC Euroconstruct SA se înregistreaza urmatoarea situatie:

Rata disponibilitatilor

Tabel 3.16.

Nr.crt.


1997 1998 1999 20001 Disponibilitati mii lei 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.3042 Active circulante mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.2553 Rata disponibilitatilor % 30,97 19,74 24,65 23,36

4

Valoare minim

acceptabila % 5,00 5,00 5,00 5,00


% 25,00 25,00 25,00 25,00

Pe întreaga perioada analizata nivelul ratei a fost cu mult peste valoarea minima acceptabila (de5%), în primul an al perioadei de analiza depasind chiar plafonul maxim admisibil (de 25%). În ultimul ans-a ajuns sa fie de 23,36%. Din acest punct de vedere situatia este satisfacatoare, deoarece o întreprinderedin sfera constructiilor are nevoie de un importante rezerve de numerar pentru a face fata fluxului denumerar specific domeniului constructiilor, care genereaza în unele perioade (început si vârf de sezon deconstructii) iesiri masive de numerar.

Concluzie:



Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta utilizarea, termenele sigradul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete, putem conchide ca societatea se afla într-osituatie favorabila, analiza reflectând o structura adecvata a activelor imobilizate si a activelor circulante,în special daca se are în vedere obiectul de activitate al întreprinderii.



CAP. 4. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR.

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare.Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori:fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria, lichiditatea si solvabilitatea.

4.1. FONDUL DE RULMENT

Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finanta-rea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente, rezultat din partea de sus a bilantului,este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilan-tului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante.

Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment, cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.

Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme:

4.1.1. Fondul de rulment net

Se calculeaza pe baza bilantului financiar, ca diferenta între capitalul permanent (CP)si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile)sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.1).

Figura 4.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net

ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate

(AI)

Capital permanent

(CP)

FRNActive circulante

(AC)Datorii pe termen scurt

(DTS)

Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant.Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-

pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate).

Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri:

FRN= CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FRN= ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT

Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S.C. EUROCONSTRUCT S.A. ,se prezinta conform tabelului 4.1.



Fondul de rulment net [mii lei]

Tabelul 4.1.

Specificatie 1997 1998 1999 2000

Capital permanent 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432Active imobilizate nete 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Active circulante 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Datorii pe termen scurt 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742

În anii 1997, 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung, capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte dinresursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

În anul 1998 fondul de rulment net este negativ , situatie nefavorabila de deze-chilibru financiar datorat nerespectarii principiuluide finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor,cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.2.):

- rata fondului de rulment net ( "marja de securitate a firmei")

r FR = (FRN / CA) * 360

- rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment

r fAC = (FRN / AC) * 100 , AC- active circulante

- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment

r fNFR = (FRN / NFR) * 100

Analiza fondului de rulment net

Tabelul 4.2.Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000FRN Mii lei 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742CA Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120AC Mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255

NFR Mii lei -1.293.336 -4.570.812 916.371 -5.988.562r FR Zile/an 16 -22,84 27 15r fAC % 16,36 -0,25 30,63 12,13r fNFR % -1,12 56,06 682,77 -107,95

Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.



Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima ,variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma,între 20% si 45%, astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment, din fondul de rulmentasigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate.Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de

fond de rulment din fondul de rulment, valoarea optima a acestei rate fiind r fNFR > 100% .

4.1.2. Fondul de rulment propriu

Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii sireprezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete. Sedetermina pe baza relatiilor :

FRP= Capitalul propriu - Active imobilizate nete

FRP= FRN - Datorii pe termen mediu si lung

Fondul de rulment propriu [mii lei]

Tabelul 4.3.

Specificatie 1997 1998 1999 2000Capital propriu 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

Active imobilizate nete 7.983.997 24.062.783 77.828.909 96.139.690FRP 1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034

FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Datorii pe termen mediu silung

0 0 8.253.927 20.927.776

FRP 1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034

Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu,ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.

4.1.3. Fondul de rulment strain

Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calculeaza cu relatiile:

FRS = FRN - FRP

FRS = Capital permanent - Capital propriu

Fondul de rulment strain [mii lei]

Tabelul 4.4.

Specificatie 1997 1998 1999 2000FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742



FRP 1.448.882 -2.562.412 -1.997.245 -14.463.034FRS 0 0 8.253.927 20.927.776Capital permanent 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432Capital propriu 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

FRS 0 0 8.253.927 20.927.776

4.1.4. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment

Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment sivaloarea activelor circulante de finantat.

Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR

Tabelul 4.5.

Specificatie 1997 1998 1999 2000FRN (mii lei) 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Active circulante

(mii lei)

8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255

r FRN/AC (%) 16,36 -25,18 30,63 12,12

4.1.5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment

Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.

Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN

Tabelul 4.6.

Specificatie 1997 1998 1999 2000FRN ( mii lei) 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Stocuri ( mii lei) 2.006.062 3.396.900 5.340.311 15.990.076r FRN/St ( % ) 72,22 -75,43 117,16 40,43

4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare , sunt acoperite, în cea mai mare parte, din

surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori, creditori etc). Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului deexploatare si datoriile de exploatare. Altfel spus, reprezinta partea din activele curente caretrebuie finantata din pasivele curente.

NFR= Active curente - Pasive curente

NFR = (AC - Disp.) -( DTS - CBTS)

AC- active circulante

Disp.- disponibilitati

DTS- datorii pe termen scurt



CBTS- credite bancare pe termen scurt

Necesarul de fond de rulment [mii lei]

Tabelul 4.7.

Specificatia 1997 1998 1999 2000AC 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255

Disp. 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Active curente (AC-Disp.) 6.112.979 8.166.803 15.391.327 40.846.951DTS 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513CBTS 0 0 0 0Pasive curente (DTS-CBTS) 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513

NFR -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562

Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare, înraport cu sursele temporare, situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitiiîn domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.

În ceilalti ani, respectiv , 1997, 1998, 2000 , nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa , ceea ce înseamna un surplus de surse temporare înraport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor, structura exploatarii,volumul de activitate, valoarea creantelor, sezonalitatea activitatii, natura secto-rului de activitate,durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.

Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri,înregistrând tendinte similare (Figura 4.2.)

Figura 4.2. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment

Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general , prin metoda ratelor.

- rata necesarului de fond de rulment

r NFR = NFR / CA * 360

- rata de acoperire a necesarului de fond de rulment r fNFR

- rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie

r T = T / NFR * 100



analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 4.8.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000 NFR Mii lei -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562CA Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120r NFR Zile/an -4,2 -11,3 5 -3,9

T Mii lei 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304r T % -212,02 -43,94 412,37 -207,95

Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%. Scade-rea acestei rate este benefica pentrufirma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.

.

4.3. TREZORERIA

Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.

Se calculeaza astfel:

T= FRN-NFR sau

T= Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie

T - trezoreria

Trezoreria [mii lei]

Tabelul 4.9.

Specificatia 1997 1998 1999 2000FRN 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742

NFR -1.293.336 -4.570.812 1.221.119 -5.988.562

T 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Disp. si plasamente 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Credite de trezorerie 0 0 0 0T 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304

Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani , înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta aactivitatii de exploatare ci, mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente , fara a afecta continuitatea activitatii. Otrezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor , care trebuie sa asigurerentabilitatea, siguranta si lichiditatea optima.



Figura 4.3. Evolutia trezoreriei.

4.4. LICHIDITATEA

Lichiditatea, ca forma a echilibrului financiar, se defineste ca fiind capacitatea unor active de afi transformate la un moment dat în bani. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o areîntreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante, obligatiile pe termen scurt.

Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori:

1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de naturaactivelor circulante în disponibilitati

AC AC - active circulante

lc = ---PC PC - pasive circulante ( datorii pe termen scurt )

Valoarea optima se situeaza în intervalul [1,2 ; 2]

2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante li-chide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt)

ACl ACl - active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si

lr = -- plasamente)

PC

Valoarea optima apartine intervalului [0,6 ; 1]

3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onoraobligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculându- se cu relatia :

Dp Dp - disponibilitati si plasamente

lfr = --

PC



Valoarea optima se înscrie în intervalul [0,3; 1]

Lichiditatea firmei

Tabelul 4.10.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Active circulante Mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513Lichiditatea curenta 1,20 0,80 1,44 1,14Active circulante lichide Mii lei 6.849.135 6.778.303 15.086.579 37.310.179Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513Lichiditate rapida 0,92 0,53 1,06 0,8Disponibilitati si plasamente Mii lei 2.742.218 2.008.400 5.035.563 12.453.304Datorii pe termen scurt Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513Lichiditate foarte rapida 0,37 0,16 0,36 0,27

Din tabelul prezentat anterior se constata în generalo tendinta normala a celor trei indicatori, exceptie facând anul 1998 când , atât lichiditatea curenta,lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima. Valorile ridicate ,din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare decreante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.

Figura 4.4. Lichiditatea firmei.

4.5. SOLVABILITATEA

Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. În functie de nivelul la care se considera obligatiile petermen lung, se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate:

• solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperireaobligatiilor de plata pe termen lung, determinându-se cu relatia:

CS CS- capital social

SP = ――--- * 100

ÎTML+CS ÎTML - împrumuturi pe termen mediu si lung

Nivelul sau optim este cuprins între [40%; 60%], limita minima fiind 30%



• solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti , încazul falimentului, din activele totale, calculându-se cu relatia :

AT AT - activ total

SG =------ DTS - datorii pe termen scurt

DTS+ÎTML+DT DT - dobânzi totale aferente

Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.

Solvabilitatea firmei

Tabelul 4.11.

Specificatia U/M 1997 1998 1999 2000CS Mii lei 5.357.359 17.402.359 68.223.728 71.710.728ÎTML Mii lei 0 0 6.528.689 16.532.943

ÎTML+CS Mii lei 5.357.359 17.402.359 74.752.417 88.243.671SP % 100 100 91,27 81,26AT Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945DTS Mii lei 7.406.315 12.737.615 14.170.208 46.835.513ÎTML Mii lei 0 0 6.528.689 16.532.943DT Mii lei 0 0 1.725.238 4.394.833DTS+ÎTML+DT Mii lei 7.406.315 12.737.986 22.424.135 67.763.289SG 2,27 2,68 4,38 2,21

Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% , ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediusi lung. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproapeinexistent, în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.

Figura 4.5. Solvabilitatea generala.

CAP. 5. DIAGNOSTICUL GESTIONARII FINANCIARE

5.1. Gestiunea stocurilor

Stocurile reprezinta alocari de capital ce nu pot fi recuperate pâna când aceste stocurinu parcurg tot ciclul de exploatare si sunt valorificate sub forma lucrarilor, serviciilor si a

produselor. Pentru diagnosticul gestiunii stocurilor vor fi luate în considerare urmatoarele aspecte:structura stocurilor si rotatia stocurilor.



5.1.1. Structura stocurilor

Ne permite sa evidentiem supra sau subdimensionarea unor elemente de stoc, elementele destoc fara miscare sau cu miscare lenta si evolutia în timp a structurii sto-curilor ,

pe elemente componente.

Pentru a obtine aceste date, se vor calcula urmatorii indicatori (Tabelul 2.16):

- ponderea stocurilor în total active circulante = stocuri / active circulante * 100

- ponderea stocului de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamenteîn stocurile totale = materii prime, etc / stocuri * 100

- ponderea stocurilor aflate la terti în stocurile totale =stocuri aflate la terti/stocuri* 100

- ponderea stocului de semifabricate, produse finite si produsereziduale în stocurile totale = semifabricate, produse finite, produse reziduale /stocuri * 100

- ponderea stocurilor de ambalaje în stocuri totale = ambalaje / stocuri * 100

Ponderea celorlalte elemente ale stocurilor ( marfuri, productie în curs de executie) întotal stocuri este egala cu 0 , în toti cei patru ani considerati.

Structura stocurilor societatii

Tabelul 5.1.

Specificatie Not. U/M 1997 1998 1999 2000Stocuri S mii lei 2.006.062 3.396.900 5.340.311 15.990.076

Active circulante AC mii lei 8.855.197 10.175.203 20.426.890 53.300.255Ponderea stocurilor

în active circulante

P1 % 22,65 33,38 26,14 30

Materii prime, mat consumabile,

ob .de inventar , baracamente

Mp mii lei 1.100.595 2.263.192 3.117.112 8.133.041

Stocuri aflate la terti St mii lei 476.987 1.236 15.700 47.300Semifabricate, produse finite,

Produse reziduale

Pf mii lei 418.183 1.119.129 2.198.850 7.783.838

Ambalaje Am mii lei 10.297 13.343 8.649 25.897Ponderea Mp în stocuri totale P2 % 54,86 66,63 58,37 50,86Ponderea St în stocuri totale P3 % 23,78 0,04 0,29 0,3Ponderea Pf în stocuri totale P4 % 20,85 32,95 41,17 48,68Ponderea Am în stocuri totale P5 % 0,51 0,38 0,17 0,16



Figura 5.1. Evolutia structurii stocurilor societatii comercial

Ponderea stocurilor de produse finite în total stocuri este în crestere, fapt determi-nat demodificarea structurii activitatii de productie, care a condus la cresterea duratei ci-clului de desfacere sireducerea duratei ciclului de aprovizionare.

Ponderea materiilor prime si materialelor în total stocuri are o tendinta de des-crestere ceeace înseamna o buna dimensionare a aprovizionarilor, în concordanta cu nevoile de productie.

5.1.2. Rotatia stocurilor

Este urmarita pe componentele structurale ale stocurilor:

• rotatia stocurilor totale , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor urmatori:

- numarul de rotatii

CA CA- cifra de afaceri

n1 = -- Sm - stocuri totale medii

Sm

- durata în zile a unei rotatii

Sm

d1= -- x T T- perioada ( aici, 360 zile)

CA

• rotatia stocurilor de materii prime, materiale , se apreciaza cu ajutorul indicato-rilor:


CA Mpm - stocul mediu de materii prime, materiale



n2= --

Mpm


Mpm

d2= -- x T

CA

• rotatia stocurilor aflate la terti , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:


CA Stm - stocuri aflate la terti medii

n3= --

Stm


Stm

d3= -- x T

CA

• rotatia stocurilor de semifabricate, produse finite , se apreciaza cu ajutorul indi-catorilor:


CA Pf m - stocul mediu de semifabricate, produse finite

n4= --

Pf m


Pf m

d4= -- x T

CA

• rotatia stocurilor de ambalaje , se apreciaza cu ajutorul indicatorilor:


CA Amm - stocul mediu de ambalaje



n5= --

Amm


Amm

d5= -- x T

CA

Rotatia stocurilor

Tabelul 5.2.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000CA mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120Sm mii lei 1.773.534 2.701.481 4.368.606 10.665.193

N1 nr. rot. 17,32 14,95 18,42 14,14D1 Zile 20 24 19 25Mpm mii lei 1.044.014 1.681.894 2.690.152 5.625.077N2 nr. rot. 29,42 24,02 29,91 26,80D2

Zile 12 14 12 13Stm mii lei 354.207 239.112 8.468 31.500N3 nr. rot. 86,70 138,94 9.500,84 4.786,61D3 Zile 4 2 0,04 0,08Pf m mii lei 365.299 768.656 1.658.990 4.991.344N4 nr. rot. 84,07 52,55 48,50 30,21D4 Zile 4 6 7 11Amm mii lei 10.015 11.820 10.996 17.273N5 Nr. rot. 3.066,48 3.417,52 7.316,58 8.729,12D5 Zile 0,11 0,10 0,05 0,04



Figura 5.2. Evolutia rotatiei stocurilor.

Figura 5.3. Evolutia rotatiei stocurilor

La stocurile de produse finite si de ambalajese remarca o scadere a vitezei de rotatie a acestora si o crestere a duratei unei rotatii cauzata de specificul activitatii de constructii, care necesita ca întotdeauna sa existe un stoc bine format ,atât din materii prime , materiale,cât si din produse obtinute în interiorul societatii si care vor folosi activitatii în continua dezvoltare.

5.2. Gestiunea clientilor

Viteza de rotatie a creditului client se apreciaza cu indicatorii:

- nr. de rotatii a creditului client = cifra de afaceri / clienti medii

- durata în zile a unei rotatii = clienti medii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici , 360 zile )

Viteza de rotatie a creditului client

Tabelul 5.3.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Cifra de afaceri Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120Clienti medii Mii lei 3.432.725 4.196.261 6.709.059 12.258.185

Nr. de rotatii Rot. 8,95 9,63 11,99 12,30

Durata unei rotatii zile 40 37 30 29

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului client



Putem afirma ca întreprinderea nu cunoaste dificultati în ceea ce priveste încasa-rea contravalorii lucrarilor executate si materialelor livrate catre clienti, clientii respec-tînd termenele de plata prevazute în contracte. În ceea ce priveste matricea clientilor,cei mai multi sunt clienti semnificativi, cu plata la termen, urmând ca pondere cei medii sicei nesemnificativi, acestia din urma doar ocazional.

5.3. Gestiunea furnizorilor

Creditul furnizor contribuie la cresterea soliditatii financiare a întreprinderii. Ma-sura în care se

beneficiaza de acest credit depinde în mare masura de dependenta întreprin-derii fata de piata deaprovizionare. Când dependenta fata de piata de aprovizionare este ma-re, creditul furnizor are termenestrânse iar când aceasta dependenta se manifesta slab, ter-menele creditului - furnizor sunt relaxate.

Gestiunea furnizorilor se apreciaza cu indicatorii urmatori:

- numarul de rotatii = total cumparari de la furnizori / furnizori medii

- durata unei rotatii = furnizori medii / total cumparari de la furnizori x T

T- perioada (aici, 360 zile)

Viteza de rotatie a creditului furnizor

Tabelul 5.4.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000

Total cumparari de la furnizori Mii lei 24.497.224 32.413.933 33.952.524 54.623.100Furnizori medii Mii lei 1.497.523 2.341.199 6.230.854 17.529.876

Nr. de rotatii Rot. 16,36 13,85 5,45 3,12Durata unei rotatii Zile 22 26 66 115

Figura 5.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului furnizor

Reducerea vitezei de rotatie a creditului furnizor reflecta o stare nefavorabila în ge-neral , pentru întreprindere, însa presiunea financiara asupra societatii scade deoarece înultimii doi ani viteza de rotatie a creditului furnizor este mai mica decât viteza de rotatie a credituluiclient. Întreprinderea nu se confrunta cu greutati de plata, platile catre furnizori nefacîndu - se cuîntârziere.

5.4. GESTIUNEA CAPITALURILOR PROPRII



Modul de gestionare a capitalurilor proprii poate fi urmarit prin intermediul calcularii vitezeide rotatie a capitalurilor proprii, care se urmarette cu ajutorul indicatorilor:

- numarul de rotatii a capitalurilor proprii = cifra de afaceri / capitaluri proprii

- durata unei rotatii = capitaluri proprii / cifra de afaceri * T

T - perioada ( aici, 360 zile )

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii

Tabelul 5.5.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Cifra de afaceri mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120Capitaluri proprii mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656

Nr. de rotatii rot. 3,25 1,88 1,06 1,85

Durata unei rotatii zile 110 191 339 195

Figura 5.5. Evolutia vitezei de rotatie a capitalurilor proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii înregistreaza o evolutia oscilanta pe parcursul perioadei de analiza.Astfel, în primii trei ani numarul de rotatii a capitalurilor proprii se reduc de la 3,25 în 1997 la 1,06 în1999, urmand ca in anul 2000 sa înregistreze o crestere de 74% (în valori relative), valoare care poate ficonsiderata relativ satisfacatoare pentru gestiunea capitalurilor proprii.



CAP. 6. DIAGNOSTICUL RANDAMENTULUI FINANCIAR

6.1. RATA RENTABILITATII COMERCIALE

Rata rentabilitatii comerciale apreciaza eficienta politicii comerciale si politica de preturi

a firmei.Rata rentabilitatii comerciale se determina prin raportarea rezultatelor firmei la cifra de afaceri im

plicata . Ratele rentabilitatii comerciale sunt:

rata marjei brute de exploatare - indica aptitudinea activitatii de exploatare de a degaja profit ,indiferent de politica fiscala , financiara, saude amortizare si netinând seama de incidenta elementelor exceptionale. Se determina astfel:

EBE EBE - excedentul brut al exploatarii

r EBE = --- * 100 CA - cifra de afaceri

CA

Excedentul brut al exploatarii masoara profitul economic brut ce provine din ciclul deexploatare si arata ce-i ramâne firmei dupa ce din valoarea adaugata ascazut costul fortei de munca.

Excedentul brut al exploatarii se obtine ca diferenta întreveniturile si cheltuielile din exploatare si nu include amortizarile si provizioanele, sau veniturile din

provizioane. În cadrul soldurilor intermediare de gestiune , excedentul brut de

exploatare se formeaza din valoarea adaugata si subventiile pentru exploatare , din care sededuc impozitele si taxele, precum si cheltuielile cu personalul.

rata marjei nete de exploatare - reflecta eficienta activitatii de exploatare,fiind influentata de amortismente si provizioane, comparativ cu rata marjei brute. Sedetermina astfel:

REx

r REx = --- * 100 REx - rezultatul exploatarii

CA

rata marjei nete a exercitiului - exprima eficienta globala a întreprinderii,respectiv capacitatea de a genera profit si se calculeaza astfel:

RE

r RE = --- * 100 RE - rezultatul exercitiului

CA

Rata rentabilitatii comerciale

Tabelul 6.1.



Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000EBE mii lei 5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474CA mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120R EBE % 18,92 4,55 17,18 17,75Rex mii lei 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913CA mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120R Rex % 13,06 3,18 7,03 8,51RE mii lei 4.043.689 -724.418 4.119.854 6.578.949CA mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120R RE % 13,17 -1,8 5,12 4,36

Figura 6.1. Evolutia ratei rentabilitatii comerciale

Rata rentabilitatii comerciale optima se considera a avea valori mai mari de 15%. Încazul societatii EUROCONSTRUCT S.A. ( vezi Tabelul 2.21.) acest prag este depasit decatre rata marjei brute de exploatare iar rata marjei nete de exploatare este în evolutie crescatoare( ca urmare , pe de o parte, a cresterii volumului productiei realizate si vândute, alucrarilor de constructii -montaj a caror cerere a crescut, venind din partea unor cli-enti importanti,

cu putere financiara dornici de extindere, iar pe de alta parte, ascaderii cheltuielilor cu materiile prime, prin gasirea unor furnizori accesibili din punct de vedere a preturilor practicate si a pozitionarii lor geografice).

6.2. RATA RENTABILITATII FINANCIARE

Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii , deci a pla-samentului financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea actiunilor întreprinde-rii.Aceasta rata se poate calcula în doua moduri :

• rata rentabilitatii financiare nete care remunereaza proprietarii întreprinderii prin acordareade dividende si prin cresterea rezervelor care, în ultima instanta,reprezinta o crestere a averii proprietarilor

profit net

rf n = ----- * 100

cap. propriu

• rata rentabilitatii financiare brute se determina prin folosirea în locul profitu-lui net ,

a capacitatii de autofinantare, astfel fiind eliminate influentele practi-cilor de amortizare

capacitatea de autofinantare



rf b=--------------* 100

capital propriu

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajatde activitatea rentabila a aîntreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze in-vestitiile în expansiune în exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare poate fi deter-

minata prin doua metode: deductiva si aditionala, puse în evidenta de structura contului de profit si pierdere .( ANEXA 1)

Prin metoda deductiva , capacitatea de autofinantare e calculata ca diferenta în-tre veniturile încasabile si cheltuielile platibile.

CAF= venituri încasabile - cheltuieli platibile

= EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli pentru exploatare + ve-nituri financiare( fara reluari asupra provizioanelor) - cheltuieli financiare( fara amortizari si provizioane financiare calculate)+ venituri exceptionale ( fara : venituri din

cesiunea e-lementelor de activ, cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiuluisi reluari asupra provizioanelor exceptionale) - cheltuieli exceptionale( fara: valoarea net contabila aelementelor de activ cedate si amortizari si provizioane exceptionale calculate)

EBE- excedentul brut din exploatare ( secalculeaza ca diferenta între veniturile si cheltuielile din exploatare ,dar nu include amortizarile si provizioanele)

Calculul ratei rentabilitatii financiare

Tabelul 6.2.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Profit net Mii lei 2.558.135 -891.929 2.854.239 4.274.559Capital propriu Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656Ratarentabilitatii financiare nete

%27,12 -4,15 3,76 5,23

Capacitatea de autofinantare Mii lei 5.844.951 749.757 11.620.616 20.642.048Capital propriu Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656Ratarentabilitatii financiare brute

%61,96 3,49 15,32 25,27

Figura 6.2. Evolutia ratei rentabilitatii financiare



Valoarea optima a ratei rentabilitatii financiare este de 20%. În anul 1998, ratarentabilitatii a scazut foarte mult,datorita pierderilor înregistrate în activitate financiara si a cheltuielilor exceptionale prea mari(privind operatiile de gestiune: penalitati, pierderi din debitori diversi, etc.)

profitul din exploatare nu a putut sa acopere pierderile din celelalte activitati, astfel ca în 1998,rata rentabilitatii financiare a fost negativa, dar în anii urmatori, ea s-a redresat, continuând evolutiasa în ritm crescator. Cresterea profitului net si implicit a ratei rentabilitatii nete, s-adatorat cresterii profitului din activitatea de exploatare, nereusindu-

se însa echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, atât cele din activitatea financiara cât si cele dinactivitatea exceptionala



6.3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate în activitatea întreprinderii. Se poate calcula îndoua moduri: REx REx - rezultatul exploatarii

• în functie de activul total angajat r e = -- * 100

AT AT - activ total

REx

• în functie de capitalul investit r e bruta = ----- * 100

cap.investit

Rata rentabilitatii economice

Tabelul 6.3.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Rex Mii lei 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913AT Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945r e % 23,81 3,75 5,75 7,15Rex Mii lei 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913

Capital investit Mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 48.707.432r e bruta % 42,51 5,97 6,72 26,34

Figura 6.3. Evolutia ratei rentabilitatii economice

Din anul 1998, când rata rentabilitatii economice a înregistrat un declin,evolutia sa urmatoare a fost de crestere constanta , situându-se însa sub valoarea considerata optima de specialisti , de 15%. În vederea cresterii ratei

de rentabilitate economica , se

impune luarea de masuri de crestere a vitezei de rotatie a activelor totale, cum sunt:



- lichidarea stocurilor de produse finite fara desfacere asigurata

- scaderea creantelor

- reducerea cheltuielilor de exploatare ( cu materiile prime, materialele consuma-bile,energia si apa)



6.4. RATA RENTABILITATII RESURSELOR CONSUMATE

Rata rentabilitatii resurselor consumate sau " rentabilitatea costurilor "caracterizeaza eficienta costurilor, determinându-se prin raportarea unui rezultat la consumul de resurse implicat în obtinerea lui.Se disting doua forme ale acestei rate:

• rata rentabilitatii resurselor consumate bruta

RE RE - rezultatul exercitiului

r RC bruta = ------- * 100

cheltuieli totale

• rata rentabilitatii resurselor consumate neta

REx REx - rezultatul exercitiului

r RC neta = ---------- * 100

cheltuieli de exploatare

Rata rentabilitatii resurselor consumate

Tabelul 6.4.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000RE Mii lei 4.043.689 -724.418 4.119.854 6.578.949Cheltuieli totale Mii lei 45.876.471 63.290.172 92.525.441 174.199.664R RC bruta % 8,81 -1,14 4,45 3,78Rex Mii lei 4.009.732 1.284.487 5.651.976 12.827.913Cheltuielide exploatare

Mii lei 45.805.031 61.059.592 87.031.149 164.426.619

R RC neta % 8,75 2,10 6,49 7,80

Figura 6.4. Evolutia ratei rentabilitatii resurselor consumate



Rata rentabilitatii resurselor consumate bruta are o evolutie de descrestere,datorata ritmului alertde crestere a cheltuielilor de exploatare si financiare în raport cu veniturile implicite.În anul 1998, rata rentabilitatii resurselor consumate are valoarea cea mai scazuta, raportat laceilalti ani.Pe ansamblu se înregistreaza valori inferioare celor optime datorate cresterii consumurilor de materii prime si materiale de la o perioada la alta si a cresterii cheltuielilor cu personalul.



CAP. 7. RISCUL DE FALIMENT

Imposibilitatea firmei de a-si onora obligatiile scadente conduce la probabilitatea de insolvabilitate a sa si astfel la riscul de faliment.Existenta unor dificultati permanente de achitare a obligatiilor constituie expresia unei inconsistente economice si financiare la nivelul firmei,care poate conduce la reducerea activitatii ,concedierea salariatilor , restructurarea organizationala si în final la faliment.

Riscul de faliment este legat de starea de dificultate a firmei ,considerata ca fiind o situatie permanenta de criza financiara. Din punct de vedere juridic,o firma se considera a fi în dificultate atunci când se afla în stare de încetare de plati,

neputând face fata datoriilor exigibile, legea prevazând în acest caz,reorganizarea sau lichidarea firmei.

Criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate sunt în general urmatoarele:

- supraîndatorarea, situatie în care firma nu poate face fata datoriilor scadente

- insolvabilitatea, situatie în care activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor

Cauzele principale care conduc la falimentul firmelor tin de:

- falimentul unui furnizor sau al unui beneficiar important

- accentuarea concurentei

- falimentul bancii cu care firma are relatii importante

- aparitia unor legi sau reglementari noi, carora firma nu le poate face fata

- scaderea cotatiei actiunilor la bursa etc.

Între risc si faliment exista o legatura directa în sensul ca, cu cât o activi tate implica un risc mai mare ,cu atât posibilitatea aparitiei falimentului este mai mare.

În literatura economica straina, s-au cristalizat urmatoarele metodede diagnosticare si analiza a riscului de faliment: analiza statica pe baza bilantului patrimonial,analiza functionala pe baza bilantului functional, analiza dinamica, analiza strategica, etc.

Investigarea clasica a riscului de faliment, prin metodele enuntate, permite evidentierea performantelor trecute ale întreprinderii, chiar si a riscurilor de exploatare,financiare, de îndatorare, etc., informând însa în micamasura asupra viitorului acesteia si fara a oferi posibilitatea evaluarii globale a riscului de faliment. Întrucât rezultatele financiare " se degradeaza" foarte repede în timp,

apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor,la riscul de faliment. Ca o reactie la aceste cerinte practice,cercetatorii si organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea unei metode de pr edictie a riscului de faliment, denumita metoda scorurilor, care constituie, fara îndoiala, o îmbogatirea analizei traditionale prin rate.

Metoda scorurilor vizeaza construirea de modele pentru previzionarea riscului de faliment alfirmei.Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminate a caracteristicilor financiare cu ajutorul ratelor. Aplicarea ei presupune obtinerea pentru firma a unui scor "Z"ca functie liniara a unui ansamblu de rate , prin care se diferentiaza firmele sanatoase de

cele în dificultate.

Z=k 1* x1+ k 2*x2+ k 3*x3+.+ k n *xn

unde: k - coeficientul de pondere a ratelor



x - ratele implicate în analiza

Metodele scorurilor cele mai des utilizate în analiza riscului de faliment sunt:

• Modelul Conan & Holder

• Modelul Altman

• Modelul Bancii Centrale din Franta

7.1. MODELUL CONAN & HOLDER

Modelul are la baza urmatoarea functie scor:

Z= 0,24· x1+0,22·x2+0,16·x3-0,87·x4-0,10·x5

Excedent brut din exploatare

unde: x1= ------------

Datorii totale

Capital permanent

x2= ----------

Activ total

Active circulante-stocuri

x3= ----------

Activ total

Cheltuieli financiare

x4= ----------

Cifra de afaceri

Cheltuieli de personal Valoarea adaugata = productia exercitiului-consumul

x5= ---------- exercitiului provenit de la terti + marja comerciala

Valoarea adaugata

Marja comerciala= vânzari de mf. - reduceri acordate

pentru vânzatori - cost de achizitie al mf. vândute

Calculul ratelor de analiza ale Modelului Conan & Holder



Tabelul 7.1.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Excedent brut din exploatare Mii lei 5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474Datorii totale Mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289

X 1 0,785 0,144 0,616 0,395Capital permanent Mii lei 9.432.879 21.500.371 84.085.591 102.604.432Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 2 0,560 0,628 0,856 0,687 Active circulante - stocuri Mii lei 6.849.135 6.778.303 15.086.579 37.310.179Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 3 0,407 0,198 0,154 0,249Cheltuieli financiare Mii lei 50.478 1.313.023 5.362.108 8.452.593Cifra de afaceri Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120

X 4 0,002 0,033 0,067 0,056 Cheltuieli de personal Mii lei 8.700.141 14.887.431 18.631.588 21.846.632Valoare adaugata Mii lei 39.106.694 49.645.241 67.015.622 125.026.138

X 5 0,222 0,300 0,278 0,175

Z 0,35296 0,14569 0,27471 0,21956

În functie de valoarea scorului Z, se stabileste probabilitatea falimentului. În cazul S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , în anul 1998 Z avea valoarea 0,14569 , ceea ce corespundea unei probabilitati a falimentului cuprinsa între 10 % - 30 %, adica într-ozona cu risc redus de faliment.

În ceilalti trei ani , Z ia valori situate peste valoarea 16 ,careia îi corespunde o probabilitate de faliment pentru întreprindere mai mica de 10%. Astfel,societatea se afla într-o zona cu risc redus de faliment.

7.2. MODELUL ALTMAN

A fost dezvoltat în 1868 de profesorul Altman si are o capacitate marita de previziune . El adescoperit ca analiza bazata pe mai multe variabile, facuta cu ajutorul a cinci indicatori , a

permis prevederea a 75% din falimentele firmelor cu doi ani înainte de producerea acestora.

Modelul Altman are urmatoarea forma:

Z= 1,2 · x1 + 1,4 · x2 + 3,3 · x3 + 0,6 · x4+ 0,9 · x5 , unde:

Fond de rulment net

x1= ---------- x2= Rezerve .

Activ total Activ total

Excedent brut din exploatare

x3= ------------ x4 = Fonduri proprii

Activ total Datorii totale

Cifra de afaceri



x5= --------

Activ total

Calculul ratelor de analiza a modelului Altman

Tabelul 7.2.

Specificatie U/M 1997 1998 1999 2000Fond de rulment net Mii lei 1.448.882 -2.562.412 6.256.682 6.464.742Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 1 0,086 -0,075 0,064 0,043

Rezerve Mii lei 1.739.025 2.812.760 6.621.686 8.106.184Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 2 0,103 0,082 0,067 0,054

Excedent brut din exploatare Mii lei 5.810.994 1.838.861 13.823.858 26.769.474Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 3 0,345 0,054 0,141 0,179

Fonduri proprii Mii lei 9.432.879 21.500.371 75.831.664 81.676.656Datorii totale Mii lei 7.406.315 12.737.615 22.424.135 67.763.289

X 4 1,274 1,688 3,382 1,205

Cifra de afaceri Mii lei 30.710.838 40.395.050 80.453.122 150.778.120Activ total Mii lei 16.839.194 34.237.986 98.255.799 149.439.945

X 5 1,824 1,180 0,819 1,009

Z 3,7919 2,2848 3,4022 2,749

Din punct de vedere a valorilor pe care le ia Z, firma se afla într-o situatie oscilanta :anii 1997 si 1999 sunt pentru firma ani probabilitatea starii de faliment a fost practic inexistenta .

valoarea lui Z a scazut în 1998 si 2000, fata de anii anteriori, dar nu îngrijorator,astfel ca ajutati de puterea financiara si de managementul de calitate,situatia poate fi apreciabil îmbunatatita.

CAP. 8. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Întreprinderea functioneaza în legatura cu partenerii de pe piata. Acesti partenerisunt interesati de toate operatiile care au loc în întreprindere si în care sunt implicati ,operatii cum sunt cele de : înfiintare, functionare, dezvoltare, fuzionare, vânzare si lichidare.

Pentru a-si desfasura activitatea , întreprinderea este interesata sa cunoasca rezulta-

tul activitatii sale , valoarea sa. Ea doreste sa-si cunoasca valoarea în vederea încheierii unor tranzactii comerciale. Uneori,întreprinderea doreste sa se realizeze evaluarea sa , pentru ca doreste sa-si coteze actiunile la bursa sau pentru ca vrea sa stie unde se

gaseste în evolutia sa si daca se poate compara cu alte întreprinderi din acelasi sector de activitate.

Evaluarea economica poate interveni în urmatoarele cazuri:

- când au loc modificari în marimea capitalului social sau în numarul si compo-

nenta actionarilor. În cazul majorarii capitalului social, pretul de emisiune al noilor actiuni sestabileste ,de regula, prin evaluarea economica a întreprinderii în mo-mentul respectiv.



- în anumite tranzactii comerciale când atât vânzatorul cât si cumparatorul , e-fectueaza evaluarea întreprinderii sau a activelor vândute, respectiv cumparate

- cu ocazia actiunilor juridice cu scop patrimonial : succesiuni, divizari, fuziuni, faliment

- în cazul cotarii la bursa , când are loc o prima evaluare în momentul intrarii în-treprinderii la bursa de valori, iar apoi evaluareasa este continua si se face prin metode bursiere

Principiile pe care trebuie sa le respecte în activitatea sa evaluatorul , sunt:

- principiul independentei, care presupune obiectivitate, responsabilitate si inte-gritate morala

- principiul competentei profesionale

- principiul bunei informari în domeniul micro si macroeconomic si în domeniul legislativ

- principiul corectitudinii în raport cu beneficiarul lucrarii, cu ceilalti experti,cu Administratia financiara locala, cu societatea de evaluare cu care se lucreaza

- principiul potrivit caruia rezultatele evaluarii pot fi exploatate doar de cel care le-a comandat si în scopul pentru care a facut-o

Metodele ce pot fi folosite pentru evaluarea întreprinderii se pot grupa în trei ca-tegorii:

- metode clasice

- metode bursiere

- alte metode

Metodele clasice se grupeaza , în functie de modul de abordare a valorii întreprin-derii , în:

- metode de evaluare patrimoniala , care considera valoarea întreprinderii ca fiind data de suma elementelor sale componente:mijloace fixe, terenuri, titluri de valoare, stocuri, lichiditati.

- metode de evaluare financiara, care abordeaza întreprinderea exclusiv din punct de vedere al rezultatelor, considerându-se ca întreprinderea nu are valoare decât daca activele de care dispune produc un rezultat. Valoarea intrinseca a compo-nentelor întreprinderii este neglijata, contând doar fluxurile de lichiditati viitoa-re obtinute în urma folosirii acestora.

- metode de evaluare combinata, care abordeaza valoarea întreprinderii atât din punct devedere patrimonial cât si din punct de vedere al rezultatelor

Modelele de evaluare financiare se clasifica dupa mai multe criterii:

• dupa modul de determinare a valorii actuale a rezultatelor viitoare:

- valori obtinute prin actualizare ( când orizontul de timp este limitat la un anu-mit numar de ani)

- valori obtinute prin capitalizare ( când orizontul de timp analizat este infinit)

• dupa rezultatul folosit în calcule:

- valori de randament , când se foloseste dividendul

- valori de rentabilitate , când se foloseste profitul

- valori determinate pe baza cash-flow - ului

Relatia generala de calcul a valorii financiare a unei întreprinderi este:

VF= k * Pn ( CF, D ) , unde:



Pn- profit net

CF- cash-flow

D- dividend

k- coeficientul multiplicator

Elementele folosite în vederea calcularii valorii întreprinderii prin folosirea meto-delor financiare , sunt:

- profitul net, dividendul, cash-flow-ul

- rata de capitalizare

- rata de actualizare

- perioada de referinta

- valoarea reziduala

Valoarea întreprinderii este data de valoarea prezenta a unor câstiguri viitoare iar pentru aplicarea metodelor financiare,fundamentala este previzionarea elementelor aces-tei metode.

Previzionarea activitatii viitoare trebuie sa tina cont de o serie de ipoteze care se iau în considerare ( evolutia unor indicatori precum: ratade schimb, rata inflatiei, evolutia sectorului din care face parte întreprinderea, evolutia vânzarilor, utilizarea capacitatii de productie, concurenta ,investitii viitoare, evolutia ratei rentabilitatii) , care sa argumenteze valorile obtinute.

În vederea elaborarii previziunilor vom folosi pentru S.C. EUROCONSTRUCT S.A. modelul bazat pe evolutia pietei care,pentru estimarea profitului aferent perioadei urmatoare, porneste de laestimarea evolutiei cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.

Aplicarea acestui model în elaborarea previziunilor presupune utilizarea metodelor, scenariilor care prezinta trei variante: optimista,pesimista si probabila , ale evolutiei vii-toare a afacerii si cuantificarea riscurilor asociate realizarii scenariilor ,prin intermediul coeficientilor de probabilitate.

În cadrul previzionarii , abordarea utilizata în cele mai multe cazuri, este aborda-rea în conditii de risc ( probabilistica) fiind caracterizata de urmatoarele aspecte: se cu-

nosc variabilele ce se vor modifica si se cunoaste variasia acestora cu o anumita proba-bilitate.



8.1. VALORI OBTINUTE PRIN ACTUALIZARE

Actualizarea este operatia prin care o suma care va fi încasata sau platita în vii-tor,este transformata în valori azi. Necesitatea ei deriva din faftul ca, unitatile moneta-re de mâine,nu sunt echivalente cu unitatile monetare de azi ( fara a tine seama de in-flatie).

Pentru actualizarea unei sume care se va obtine în viitor, se utilizeaza rata de ac-

tualizare, care reprezinta rentabilitatea ceruta de piata pentru o suma de capitaluri inves-titeîn întreprinderea evaluata. Rata de actualizare , se mai poate spune ca este rata de fructificarea capitalurilor investite pe piata financiara, în loc sa fie investite în întreprin-deresi a genera diversele forme ale rezultatului.

Rata de actualizare este formata dintr-o rata de baza la care seadauga prima de risc si rata anuala a inflatiei (în cazul utilizarii preturilor curente).

Rata de baza( r b ) corespunde unor plasamente fara risc , putând fi aleasa dintre urmatoarele marimi:

- rata dobânzii practicate la obligatiunile de stat

- rata dobânzii la obligatiunile din sectorul privat

- randamentul mediu al actiunilor la Bursa de Valori

- rata de rescont

- costul capitalurilor utilizate de întreprindereLa evaluarea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. , rata de baza se determina la nivelul costurilor capitalurilor investite , astfel:

r b = Cc

Cc - costul capitalurilor investite

beneficiu/ actiune

Cc = 1 / PER = --------

curs bursier/ actiune

S-a stabilit , pentru întreprindere , o valoare a PER egala cu 5,555.

1

r b= -- * 100 = 18%

5,555

Coeficientul de risc ( r r )evidentiaza randamentul suplimentar pretins de investitori si riscurile care privesc întreprinderea în



perioada urmatoare. Riscurile pot fi interne (generate de activitatea întreprinderii ) sau externe(generate de stabilitatea economiei na-tionale). Riscul intern al întreprinderii poate fi :

• risc economic. Corespunde activitatii de exploatare a întreprinderii.Unele puncte forte si slabedin acest sector sunt determinante pentru aprecierea riscului economic,

pentru ca penalizeaza activitatea întreprinderii. Se iau în considerare:

- lipsa de contracte pe termen lung

- marketing de proasta calitate

- dezinteres pentru promovarea de noi activitati sau produse

- mod defectuos de organizare a productiei

- lipsa cointeresarii materiale a personalului

- dependenta de clienti , etc.

• risc financiar. Functiunea financiara a întreprinderii poate avea urmatoarele puncte slabe:

- insuficienta fondului de rulment pentru acoperire nevoii de fond de rulment

- grad de îndatorare mai mare decât media sectorului

- durate de rotatie mai mari pentru active circulante

Coeficientul de risc poate avea valori cuprinse între 25% - 75% , în conditiile unei economiistabile, si între 75% - 200%, în cazul unei economii instabile.

Ţinând cont de slaba promovare aunor activitati ale firmei si a firmei în general, de viteza de rotatie scazuta a stocurilor si de instabilitatea economiei nationale, se poa-te considera ca firma se încadreaza în zona de risc mediu, ceea ce corespunde unei valori a coeficientului de risc de 50 %.

Rata de actualizare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

r = r b( 1+r r ) , unde:

r - rata de actualizare

r b - rata de baza

r r - coeficientul de risc

r = 18% ( 1+0,50)

r (%)=27 %

La stabilirea perioadei pentru care se fac previziunile nu exista reguli stabiliteînsa trebuie sa se tina seama de anumite aspecte, cum sunt: durata de viata a întreprin-derii, ciclul

de viata al produselor firmei, durata de amortizare fiscala si tehnica, ciclul normal de investire, perioada practicata de evaluari similare. În literatura despecialitate se considera ca perioada pentru care trebuie sa se faca previziunile în vederea evalua-rii este cuprinsa între 3 - 8 ani.



Ţinând cont de aceste aspecte, evaluarea se va face pentru o perioada de 6 ani.

Se estimeaza pentru urmatorii 6 ani cifra de afaceri , care are urmatoarele valori:

Cifra de afaceri estimata [mii lei]

Tabelul 8.1.

Cifra de

Afaceri

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6

Varianta

Optimista225.120.000 293.556.000 382.797.000 499.168.000 650.915.000 848.793.000

Varianta

Probabila196.615.000 256.385.000 334.326.000 435.961.000 568.493.000 741.314.000

Varianta

Pesimista168.210.000 219.346.000 286.027.000 372.979.000 486.364.000 634.219.000

Probabilitateavariantei

Optimiste

20% 20% 20% 20% 20% 20%

Probabilitatea

Variantei

Probabile

70% 70% 70% 70% 70% 70%

Probabilitatea

Variantei

Pesimiste

10% 10% 10% 10% 10% 10%

Conform probabilitatilor de realizare a celor trei variante, cifra de afaceri previzi-onata pentru perioada urmatoare este:

Cifra de afaceri estimata [mii lei]

Tabelul 8.2.

Specificatie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Cifra deafaceri

Var. optimista

45.024.000 58.711.200 76.559.400 99.833.600 130.183.000 169.758.600

Cifra deafaceri

Var. probabila

137.630.500 179.469.500 234.028.200 305.172.700 397.945.100 518.919.800

Cifra deafaceri

Var. pesimista

16.821.000 21.934.600 28.602.700 37.297.900 48.634.400 63.421.900

CAestimata

199.475.500 260.115.300 339.190.300 442.304.200 576.762.500 752.100.300



Rata rentabilitatii brute estimata = profit brut est. * 100 ( Tabelul 2.21.)

CA est.

Se estimeaza o rata a rentabilitatii brute de 5%.

Profit brut est.= Rata rentabilitatii brute * CA est.

Estimarea profitului brut pe baza cifrei de afaceri

Tabelul 8.3.

Anii An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6

Cifra de afaceri(mii lei)

199.475.500 260.115.300 339.190.300 442.304.200 576.762.500 752.100.300

Rata rentabilitatii

brute

5% 5% 5% 5% 5% 5%

Profit brut

( mii lei)

9.973.775 13.005.765 16.959.515 22.115.210 28.838.125 37.605.015

Profit net est.= profit brut est. - impozit pe profit (25% * profit brut)

Determinarea profitului net estimat [mii lei]

Tabelul 8.4.

Anii An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Profit brut 9.973.775 13.005.765 16.959.515 22.115.210 28.838.125 37.605.015Impozit pe profit

2.493.444 3.251.441 4.239.879 5.528.803 7.209.531 9.401.254

Profit net 7.480.331 9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594 28.203.761

În acest caz, folosind ca procedeu de lucru actualizarea , valoarea întreprinderii depinde de nivelul profitului net anual ( cash-flow-ului anual) , orizontul de timp pen-tru care se face estimarea ( aici , 6 ani), precum si de nivelul coeficientului de actualiza-re ( 27%).

Valoarea întreprinderii se determina prin actualizarea profitului net anual ( cash-flow-ului anual), cu o rata de actualizare "e".

8.1.1. Metoda actualizarii profitului

Folosind aceasta metoda, valoarea întreprinderii este determinata prin actualizarea profitului net, dupa urmatoarea formula:

d

VRA =∑ Pn t 1___ + Vrez____

t=1 (1+e)t (1+e)d

VRA - valoarea întreprinderii

Pn t - profitul net din anul "t"

d- perioada de estimare

e- coeficientul de actualizare



1__ _ factorul de actualizare

( 1+e)t

V rez. - valoarea reziduala

Valoarea reziduala este înteleasa diferit ,în functie de posibilitatea continuarii activitatii dupa perioada de estimare.

În cazul încetarii activitatii dupa perioada de estimare,valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizare prin vânzare ,valorificarea pieselor sau componentelor rezultate din casare. Practic,marimea valorii reziduale rezulta prin scaderea veniturilor realizate a cheltuielilor aferente,cu posibilitatea ca suma cheltuielilor de lichidare sa depaseasca veniturile obtinute( în acest caz valoarea reziduala este negativa, lucru posi-bil din cauza ca ,dupa îndeplinirea duratei tehnice valoarea reziduala se apropie de 0 sau la marimi nesemnificative) .

În cazul continuarii activitatii, valoarea rezduala are o semnificatie mai complexa,

cuprinzând valoare estimata a elementelor corporale si necorporale precum si a rezulta-telor pe car e le genereaza dupa perioada de estimare.

Înseamna ca valoare reziduala este valoarea întreprinderii la sfârsitul ultimului an de estimare,marimea ei fiind data de momentul în care se face evaluarea pe par-cursul duratei de viata a întreprinderii:

- cu cât ultimul an este mai îndepartat si rata actualizarii mai mare, cu atât va-loarea reziduala se micsoreaza apropiindu - se de 0;

- cu cât ultimul an al estimarii este mai apropiat si rata actualizarii este mai redusa cu atât valoarea reziduala este mai mare.

Valoarea reziduala poate fi evaluata prin mai multe metode , spre exemplu:

- pe baza cash-flow-ului net

Vrez = cash-flow net n+1

r-g

cash-flow net n+1 - cash-flow obtinut în primul an dupa perioada de estimare

r - rata de capitalizare

g - rata anuala de crestere a cash-flow-ului

- pe baza profitului net de la sfârsitul perioadei de estimare

V rez = Pn d

r-g

Pnd - profitul net al ultimului an al perioadei de estimare

g- procentul de crestere al profitului în perioada urmatoare

g =d

Pnd _ 1



Pn1

Pn1- profitul net din primul an al perioadei de estimare

- prin utilizarea unui coeficient multiplicator

Vrez = k * CFda = k * CFd * 1__

(1+e)d

k - coeficient multiplicator care depinde de sectorul de activitate, are valori

cuprinse între 3 si 6.

CF da - cash-flow-ul din ultimul an al estimarii

Pe baza profitului net de la sfârsitul perioadei de estimare, valoarea reziduala se determina astfel:

• se determina ritmul de crestere , g:

g= 628.203.761 - 1 = 0,25

7. 480.331

• se determina valoarea reziduala, Vrez :

Vrez = Pnd = 28.203.761 = 1.410.188.050

r-g 0,27-0,25

Determinarea valorii întreprinderii pe baza profitului net

Tabelul 8.5.

Specificatie UM An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Profit net Mii

lei7.480.331 9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594 28.203.761

Factor de actualizare - 0,787 0,620 0,488 0,384 0,303 0,238Profit net actualizat Mii

lei5.887.021 6.047.681 6.207.182 6.369.180 6.553.464 6.712.495

Profit net actualizatcumulat

Miilei

5.887.021 11.934.702 18.141.884 24.511.064 31.064.528 37.777.023

Valoarea reziduala Miilei

- - - - - 1.410.188.050

Val reziduala

actualizata

Miilei - - - - - 335.624.756

VRA

(Pn tactualizat cumulat + Vrezactualizata

Miilei

- - - - - 373.401.779

d

VRA =∑ Pn t 1___ + Vrez____

t=1 (1+e)t (1+e)d



VRA = 7.480.331 + 9.754.324 + 12.719.636 + 16.586.407 + 21.628.594 + 28.203.761 +

(1+0,27)1 (1+0,27)2 (1+0,27)3 (1+0,27)4 (1+0,27)5 (1+0,27)6

+ 1.410.188.050 = 373.401.779 mii lei

(1+0,27)6

8.1.2. Metoda actualizarii cash-flow-ului

Metoda este anticipativa, evaluarea întreprinderii facându-se în functie de per-spectivele sale de dezvoltare. Conform acestei metode,valoarea întreprinderii este egala cu valoarea actuala a fluxurilor de trezorerie ( cash-flow)care vor fi degajate în viitor de catre întreprindere.Calculul valorii întreprinderii prin aceasta metoda are la baza te-oria si practica evaluarii eficienteieconomice a investitiilor în general si calculele eco-nomico-financiare aferente aprecierii unui proi

ect de investitie particular.

Ca si evaluarea eficientei economice, actualizarea cash-flow-ului este o metoda ca-

re priveste perspectiva întreprinderiisprijinita de importante investitii în modernizare si cresterea fondului de rulment.În ceea ce priveste sursele de finantare acestea pot fi a-tât proprii ( prin autofinantare) ,cât si straine ( prin aaport suplimentar la capitalul soci-al si credite pe termen mediu si lung ).Aceasta metoda foloseste aceleasi notiuni, ipote-ze, tehnici de calcul, rate de actualizare,valoare reziduala, valoare actualizata. Metoda actualizarii cash-flow-ului, analizeaza bilantul ,

pe baza caruia calculeaza o serie de rate financiare pentru perioaada urmatoare.

Când este folosit pentru evaluarea rentabilitatii întreprinderii , cash-flow-ul repre-zinta fuxul de lichiditati ce urmeaza a fi generat de aceasta investitie, iar când este

utilizat pentru evaluarea întreprinderii, el reprezinta fluxul de disponibilitati rezultat din activitatea desfasurata,

adica modificare trezoreriei nete pe parcursul exercitiului.

Aceasta metoda utilizeaza principiul financiar , potrivit caruia,valoarea unui activ este data de valoarea actualizaata a fluxurilor nete de disponibilitati ( a cash-flow-urilor degajate de activul respectiv).

Proiectia cash-flow-urilor viitoare nu se face printr-o simpla extrapolare a situatiei economico-financiare trecute, ci din punct de vedere al asigurarii viabilitatii si profitabilitatii ei în viitor,în corelatie directa cu impactul economic al noilor investitii de dezvoltare, modernizare,etc.

Pentru determinarea valorii întreprinderii , pe baza acestei metode,se parcurg ur-

matorele etape :

- se face proiectia contului de profit si pierdere si a cash-flow-ului brut;

- stabilirea valorii investitiilor viitoare si a impactului lor asupra evolutiei vii-toare a cifreide afaceri si a elementelor de cheltuieli;

- estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment;

- determinarea valorii reziduale;

- stabilirea ratei de actualizare;

- determinarea valorii întreprinderii;



- corectarea valorii finale cu prima de controlsi/sau diminuarea ei pentru lipsa de lichiditate.

Valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului , se deter-mina cu ajutorul formulei:

d

VI =∑ CF t 1___ + Vrez____

t=1 (1+e)t (1+e)d

unde:

VI - valoarea întreprinderii

CFt - cash-flow net disponibil aferent anului "t"

Vrez - valoare reziduala

e- rata de actualizare

d- perioada de previziune explicita

De aici rezulta ca valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii cash-flow-ului,rezulta din însumarea valorii actualizate a cash-flow-ului net disponibil din perioada de previziuneexplicita cu valoarea actualizata a valorii reziduale.

La întreprinderea S.C. EUROCONSTRUCT S.A. determinarea valorii întreprinde-rii se va face pe baaza celor patru elemente:

- marimea cash-flow-ului net diponibil

- durata pentru care se face calculul ( 6 ani )

- marimea valorii reziduale ( 1.410.188.050 mii lei )

- nivelul ratei de actualizare ( 27% )

Cash-flow-ul net disponibil se calculeaza prin însumarea urmatoarelor elemente:

- cash-flow operational din activitatea de exploatare

- cash-flow din investitii

- cash-flow din activitatea de finantare



Cash-flow din activ. de finantare

Cash-flow din

investitiiCash-flow operational

din act. de exploatare

CASH-FLOW = INTRĂRI (+)- IEsIRI (-)

Figura 8.1. Structura cash-flow-ului.

Determinarea cash-flow-ului pe baza fluxurilor viitoare [mii lei]

Tabelul 8.6.

Specificatie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Profit net 7.480.331 9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594 28.203.761Amortizare 14.397.235 15.980.930 17.738.832 19.690.103 21.856.014 24.260.175 Împrumuturi pe 1.800.000 - - - - -



termen mediu silungInfuzie de capitalsubscris si varsat

2.479.518 2.795.311 2.963.030 3.140.812 3.329.260 3.529.015

INTRĂRI 26.157.084 28.530.565 33.421.498 39.417.322 46.813.868 55.992.951Investitii 8.000.000 13.000.000 18.000.000 25.000.000 20.000.000 25.000.000AbatereaNFR generata deinvestitii

2.000.000 3.500.000 4.000.000 1.650.000 750.000 1.100.000

Serviciul datoriei 1.380.000 1.200.000 1.020.000 840.000 660.000 480.000-rambursarearatelor

300.000 300.000 300.000 300.000 300.000 300.000

- dobânzi platite 1.080.000 900.000 720.000 540.000 360.000 180.000IEsIRI 11.380.000 17.700.000 23.020.000 21.490.000 21.410.000 26.580.000Cash-flow 14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868 29.412.951

Determinarea valorii întreprinderii pe baza cash - flow-ului

Tabelul 8.7.

Specificatie An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Cash-flow

(mii lei)14.777.084 10.830.565 10.401.498 17.577.322 25.403.868 29.412.951

Factor deactualizare

0,787 0,620 0,488 0,384 0,303 0,238

Cash-flowactualizat

(mii lei)

11.629.565 6.714.950 5.075.931 6.749.691 7.824.391 7.000.282

Cash-flowactualizat cumulat

(mii lei)

11.629.565 18.344.515 23.420.446 30.170.137 37.994.528 44.994.810

Valoarea reziduala

(mii lei)- - - - - 1.410.188.050

Valoarea rezidualaactualizata

(mii lei)

- - - - - 335.624.756

VI (mii lei) - - - - - 380.619.566

Valoarea întreprinderii, calculata prin metoda actualizarii , este situata în intervalul373.000.000 mii lei - 381.000.000 lei.

8.2. VALORI OBTINUTE PRIN CAPITALIZARE

Capitalizarea reprezinta aducerea în valori actuale , a unor rezultate constatate la infinit.La fel ca în cazul actualizarii, pentru capitalizarea unei sume care

se va obtine în viitor, se utilizeaza rata de capitalizare ,care are aceeasi interpretare economica ca si rata da actualizare.



Capitalizarea se deosebeste de actualizare prin faptul ca se aplica unor rezultate constante,estimate pentru viitor si prin faptul ca ia în considerare un orizont de timp finit si nu infinit.

Acestedoua particularitati conduc la transformarea factorului de actualizare 1

(1+e)t

într-un factor de capitalizare 1/e. atunci când n→ ∞.

Ţinând cont de aceasta, valoarea actuala R o a unui rezultat R care va fi constatat în viitor, pe o perioada de timp, va fi: R o = R_

e

Rata de capitalizare 1_ este un divizor prin care un venit anual sau o cheltu-

e

iala anuala , reproductibila într-un numar infinit de ani, se transforma în valoare actuala.

Între rata de actualizare si rata de capitalizare exista o relatie care poate fi redata prin relatia matematica urmatoare:

e = c + g sau c = e - g ,

unde:

e - rata de actualizare

c - rata de capitalizare

g - rata anuala de crestere a profitului

e = 27%

g = 0,25 ( vezi 4.4.1) => c = 2%

8.2.1. Valoarea de randament

Pentru calcularea valorii de randament , baza de calcul o constituie profitul net.

Valoarea firmei reprezinta suma da bani "S" care fructificata asigura o renta perpetua la nivelul profitului mediu anual.Aceasta suma se determina prin capitalizarea profitului cu o rata de capitalizare "c".

Ecuatia fundamentala a modelului este:

_

VR = p_

_ c

p - profitul mediu anual



c - rata de capitalizare

VR - valoarea de randament

Determinarea profitului mediu anual se face în felul urmator:

_

p = t* p1+ (t-1)* p2 +(t-2)* p3 + . +1pt

t + (t-1) + (t-2)+ .+1

t - perioada de timp luata în calcul ( ani )

Profitul net estimat pentru perioada urmatoare

Tabelul 8.8.

Denumire UM An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Profit net Mii lei 7.480.331 9.754.324 12.719.636 16.586.407 21.628.594 28.203.761

_

p = 6p1 + 5p2 + 4p3 + 3p4 + 2p5 + 1p6

6+5+4+3+2+1

_

p = 44.881.986+48.771.620+50.878.544+49.759.221+43.257.188+28.203.761 = 12.654.872

21 mii lei

VR = 12.654.872 = 632.743.600 mii lei

0,02

8.2.2. Valoarea de rentabilitate

Valoarea de rentabilitate este obtinuta înlocuind profitul mediu anual cu divi-dendul mediuanual care reprezinta câstigul cumparatorului.

A) Valoarea de rentabilitate cu degrevare fiscala:

_ _ VRE = D D - dividendul mediu anual

c

_

D = 6D1 + 5D2 + 4D3 + 3D4 + 2D5 + 1D6

6+5+4+3+2+1

g - gradul de crestere al dividendului

g =4 D2000 _ 1



D1997

4

g = 3.406.211 _ 1 = 0,36

987.548

Estimarea valorii dividendelor în perioada urmatoare

Tabelul 8.9.

Denumire An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6Dividend mediu anual

4.632.447 6.300.128 8.568.174 11.652.716 15.847.694 21.552.863

_

D = 27.794.682 +31.500.640 +34.272.696 +34.958.148 +31.695.388+21.552.863 = 8.655.925

21 mii lei

VRE = 8.655.925 = 432.796.250 mii lei

0.02

B) Valoarea de rentabilitate fara degrevare fiscala

_ _

VRE = D * 1- r id D - dividendul mediu anual

c 100 r id - rata impozitului pe dividende (10%)

_

VRE = D * 0,9 = 432.796.250 mii lei * 0,9= 389.516.625 mii lei

c

BIBLIOGRAFIE

1. Bailesteanu, Gheorghe, Diagnostic , risc si eficienta în afaceri , Editura Mirton, Timisoara, 1997

2. Bailesteanu, Gheorghe, Diagnosticul si evaluarea firmei , Editura Mirton, Timisoara, 1995

3. Buglea, A., Eros-Stark, E., Evaluarea întreprinderii. Teorie si studiu de caz, Editura Marineasa, Timisoara, 2001

4. Cristea, H.,stefanescu, N., Gestiunea financiara a agentilor economici , Editura Mirton, Timisoara, 1996

5. Cristea, H., Cârceie, R., Buglea, A., Sacui, V., Evaluarea întreprinderii , Editura Marineasa , Timisoara, 2000

6. Dalota, M.,D., Dalota, S., Analiza si evaluarea firmei,Editura Orizonturi Universitare ,Timisoara , 2000

7.

Deaconu , Adela,Diagnosticul si evaluarea întreprinderii

, Editura Intelcredo, Deva, 1998

8. Isfanescu, A., Tutu, A., Robu, V., Anghel , I., Evaluarea întreprinderii , Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998

9. Mihai ,I., Analiza situatiei financiare a agentilor economici,Editura Mirton, Timisoara, 1997



ANEXE



ANEXA 1: CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE

- mii lei -

Denumirea indicatorilor 1997 1998 1999 2000Venituri din vânzarea marfurilor 96555 140414 567899 1102307

Productia vânduta 30614285 40254636 79885223 149675813Cifra de afaceri 30710838 40395050 80453122 150778120

Venituri din productia stocata

-solduri creditoare

-solduri debitoare

18951986 16723541 1347442 3450200

Venituri din productia de imobilizari 4679690 10410748 23532721Productia exercitiului 49566271 61657867 91643413 176658734

Venituri din subventii din exploatareAlte venituri din exploatare 8840 254085 1058779

Venituri din provizioane privind activitateade exploatare

143099 545798 217728 434712

I. VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL

49814763 62344079 92683125 177254532

Cheltuieli privind marfurile 102471 139201 517325 1059713Cheltuieli cu materiile prime 20749219 26006846 17910130 36793521

Cheltuieli cu materiaale consumabile 2725170 5092550 14276763 30234791Cheltuieli cu energia si apa 841927 984357 1323303 5397662

Alte cheltuieli materiale 180908 330180 442328 1197126Cheltuieli materiale -total 24497224 32413933 33952524 83623100

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate deterti

10453659 12013839 24678365 51675190

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminteasimilate

107033 505016 861737 1845711

Cheltuieli cu remuneratiile personalului 6778669 10914960 12842035 14587199Cheltuieli privind asigurarile si protectia

sociala1921472 3972471 5789553 7259433

Cheltuieli cu personalul - total 8700141 14887431 18631588 21846632Alte cheltuieli de exploatare 142

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 1944361 1100172 8389610 14376273II. CHELTUIELI PENTRU

EXPLOATARE - TOTAL

45805031 61059592 87031149 164426619

A. REZUTATUL DIN EXPLOATARE -profit

4009732 1284487 5651976 12827913

-pierdereVenituri din participatii, alte imobilizari

financiare si creante imobilizateVenituri din titluri de plasament

Venituri din diferente de curs valutar 4128 69803 2063850 2245605Venituri din dobânzi 99804 143626 779858 832798

Alte venituri financiare 97005 67913Venituri din provizioane 919793 248673

III. VENITURI FINANCIARE - TOTAL 103932 213429 3860506 3394989Pierderi din creante legate de participatii

Cheltuieli privind titlurile de plasamentcedate

Cheltuieli din diferente de curs valutar 3114 102695 4609426 6959712Cheltuieli privind dobânzile 47364 290535 504009 1002321

Alte cheltuieli financiare 120349Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 919793 248673 370211IV. CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 50478 1313023 5362108 8452593B. REZULTATUL FINANCIAR -profit 53454

-pierdere 1099594 1501602 5057604C.REZULTATUL CURENT AL

EXERCIŢIULUI -profit4063186 184893 4150374 7770309

- pierdereV. VENITURI EXCEPŢIONALE - TOTAL 1465 8246 101664 129092

VI. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE -TOTAL

20962 917557 132184 1320452

D. REZULTATUL EXCEPŢIONAL -profit

-pierdere 19497 909311 30520 1191360VII. VENITURI TOTALE 49920160 62565754 96645295 180778613

VIII. CHELTUIELI TOTALE 45876471 63290172 92525441 174199664E. REZULTATUL BRUT AL

EXERCIŢIULUI -profit4043689 4119854 6578949



Denumirea indicatorilor 1997 1998 1999 2000-pierdere 724418

Impozitul pe profit 1485554 167511 1265615 2304390F.REZULTATUL NET AL

EXERCIŢIULUI -profit2558135 2854239 4274559

-pierdere 891929

ANEXA 2: SITUAŢIA DATORIILOR

Denumire 1997 1998 1999 2000

Împrumuturi si datorii asimilate - - 8253927 20927776Furnizori si conturi asimilate 1673618 3008780 9452691 25607062Clienti - creditori 1693031 1958572 320828 10497324Alte datorii 4033341 7740365 4363719 10731127DATORII - TOTAL 7399990 12707717 22391165 67763289

ANEXA 3: SITUAŢIA STOCURILOR sI A PRODUCŢIEI ÎN CURS

DE EXECUŢIE

Elemente de stocuri 1997 1998 1999 2000Materii prime 718913 1488302 1196286 1531749

Materiale consumabile 374795 708453 1668916 5006768Obiecte de inventar si baracamente 6887 66436 251910 1594524Productie în curs de executieSemifabricate, produse finite, produse reziduale 418183 1119129 2198850 7783838Stocuri aflate la terti 476987 1236 15700 47300AnimaleMarfuri si ambalaje 10297 13343 8649 25897TOTAL STOCURI 2006062 3396900 5340311 15990076

ANEXA 4 : REPARTIZAREA PROFITULUI

Denumirea indicatorilor 1997 1998 1999 2000REPARTIZĂRI DIN PROFIT: 2558135 - 2854293 4274559

-constituirea de rezerve 184623 - 205993 299219-acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti - - 891929 --fond de participare a salariatilor la profit - - - --cota managerului din profitul net - - - --surse proprii de finantare 1115453 - 302646 537719-varsaminte la buget din profitul regiilor autonome - - - --constituirea de rezerve statutare si alte rezerve - - - --alte repartizari din profit prevazute de lege 270511 - 20973 31410-dividende de platit-total, din care: 987548 - 1432698 3406211

- dividende cuvenite altor societati - - - -- dividende cuvenite F.P.S. - - - -- dividende cuvenite S.I.F. - - - -- dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor, din care: 987548 - 1432698 3406211

- dividende utilizate pentru rambursarea creditelor încazul societatilor privatizate prin metoda MEBO

- - - -

- dividende cuvenite societatilor cooperatiste - - - -PROFIT NEREPARTIZAT - - - -TOTAL DE CONTROL - - - -



ANEXA NR. 5. CONSTRUCŢIA BILANŢULUI FINANCIAR

BILANŢ CONTABIL - CORECŢII - BILANŢ FINANCIAR ANUL 1997

ACTIV - mii lei -

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Imobilizari necorporale 0 0 0.Imobilizari corporale 7.334.347 0 7.334.347Imobilizari financiare 649.650 0 649.650ACTIVE IMOBILIZATE 7.983.997 0 7.983.997Stocuri 2.006.062 0 2.006.062Creante 4.106.917 0 4.106.917Disponibilitati 2.742.218 0 2.742.218ACTIVE CIRCULANTE 8.855.197 0 8.855.197Cheltuieli înregistrate în avans 173.886 -173.886 0

Decontari din operatii în curs de clarificare 0 0 0Diferente de conversie - activ 0 0 0CONTURI DE REGULARIZARE 173.886 -173.886 0PRIME PRIVINDRAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR

0 0 0

TOTAL ACTIV 17.013.080 -173.886 16.839.194

PASIV - mii lei-

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar

Capitaluri proprii 8.201.167 -173.886

+1.405.598

9.432.879

Datorii pe termen mediu si lung 0 0 0CAPITAL PERMANENT 8.201.167 +1.231.712 9.432.879PROVIZIOANE PT. RISCURIsI CHELTUIELI

1.405.598 -1.405.598 0

DATORII PE TERMEN SCURT 7.399.990 +6.325 7.406.315CONTURI DE REGULARIZARE 6.325 -6.325 0TOTAL PASIV 17.013.080 -173.886 16.839.194




ACTIV - mii lei -

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Imobilizari necorporale 0 0 0Imobilizari corporale 23.108.788 0 23.108.788Imobilizari financiare 953.995 0 953.995ACTIVE IMOBILIZATE 24.062.783 0 24.062.783Stocuri 3.396.900 0 3.396.900Creante 4.769.903 0 4.769.903Disponibilitati 2.008.400 0 2.008.400ACTIVE CIRCULANTE 10.175.203 0 10.175.203Cheltuieli înregistrate în avans 0 0 0Decontari din operatii în curs de clarificare 0 0 0Diferente de conversie - activ 919.793 -919.793 0CONTURI DE REGULARIZARE 919.793 -919.793 0PRIME PRIVINDRAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR

0 0 0

TOTAL ACTIV 35.157.779 -919.793 34.237.986

PASIV - mii lei-

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Capitaluri proprii 20.640.571 -919.793

+1.779.593

21.500.371

Datorii pe termen mediu si lung 0 0 0CAPITAL PERMANENT 20.640.571 +859.800 21.500.371PROVIZIOANE PT. RISCURIsI CHELTUIELI

1.779.593 -1.779.593 0

DATORII PE TERMEN SCURT 12.707.717 +29.898 12.737.615CONTURI DE REGULARIZARE 29.898 -29898 0TOTAL PASIV 35.157.779 -919.793 34.237.986




ACTIV - mii lei -

Denumire Bilant contabilCorectii Bilant financiar Imobilizari necorporale 46.964 0 46.964Imobilizari corporale 74.900.357 0 74.900.357Imobilizari financiare 2.881.588 0 2.881.588ACTIVE IMOBILIZATE 77.828.909 0 77.828.909Stocuri 5.340.311 0 5.340.311Creante 10.051.016 0 10.051.016Disponibilitati 5.035.563 0 5.035.563ACTIVE CIRCULANTE 20.426.890 0 20.426.890Cheltuieli înregistrate în avans 2.164.698 -2.164.698 0Decontari din operatii în curs de clarificare 0 0 0Diferente de conversie - activ 248.673 -248.673 0CONTURI DE REGULARIZARE 2.413.371 -2.413.371 0PRIME PRIVINDRAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR

0 0 0

TOTAL ACTIV 100.669.170 -2.413.371 98.255.799

PASIV - mii lei-

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Capitaluri proprii 74.161.079 -2.413.371

+4.083.956

75.831.664

Datorii pe termen mediu si lung 8.253.927 0 8.253.927CAPITAL PERMANENT 82.415.006 1.670.585 84.085.591PROVIZIOANE PT. RISCURIsI CHELTUIELI

4.083.956 -4.083.956 0

DATORII PE TERMEN SCURT 14.137.238 +32.970 14.170.208CONTURI DE REGULARIZARE 32.970 -32.970 0TOTAL PASIV 100.669.170 -2.413.371 98.255.799




ACTIV - mii lei -

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant f inanciar Imobilizari necorporale 30.145 0 30.145Imobilizari corporale 92.550.007 0 92.550.007Imobilizari financiare 3.559.538 0 3.559.538ACTIVE IMOBILIZATE 96.139.690 0 96.139.690Stocuri 15.990.076 0 15.990.076Creante 24.856.875 0 24.856.875Disponibilitati 12.453.304 0 12.453.304ACTIVE CIRCULANTE 53.300.255 0 53.300.255Cheltuieli înregistrate în avans 1.539.636 -1.539.636 0Decontari din operatii în curs de clarificare 0 0 0Diferente de conversie - activ 174.071 -174.071 0CONTURI DE REGULARIZARE 1.713.707 -1.713.707 0PRIME PRIVINDRAMBURSAREA OBLIGAŢIUNILOR

0 0 0

TOTAL ACTIV 151.153.652 -1.713.707 149.439.945

PASIV - mii lei-

Denumire Bilant contabil Corectii Bilant financiar Capitaluri proprii 77.951.618 -1.713.707

+5.438.745

81.676.656

Datorii pe termen mediu si lung 20.927.776 0 20.927.776CAPITAL PERMANENT 98.879.394 3.725.038 102.604.432PROVIZIOANE PT. RISCURIsI CHELTUIELI

5.438.745 -5.438.745 0

DATORII PE TERMEN SCURT 46.835.513 0 46.835.513CONTURI DE REGULARIZARE 0 0 0TOTAL PASIV 151.153.652 -1.713.707 149.439.945

Documents

Diagnosticul Financiar Si Evaluarea