Diagnosticul Financiar Contabil1

8/13/2019 Diagnosticul Financiar Contabil1

1/34

CUPRINS

1.NECESITATEA I ROLUL DIAGNOSTICULUI N EVALUAREA NTREPRINDERII...........1

2.DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL CONSIDERAII GENERALE..........................21.1. Diagnosticul contabil.................................................................................................................31.2. Diagnosticul financiar................................................................................................................4

2.2.1. Analiza structurii activului i pasivului bilanier........................................................102.2.2 Analiza indicatorilor fondului de rulment...................................................................112.2.3. Analiza indicatorilor de lichiditate..............................................................................132.2.4. Analiza indicatorilor de echilibru financiar...............................................................14

2.2.. !tructura cifrei de afaceri...........................................................................................12.2.". Analiza soldurilor intermediare de gestiune................................................................12.2.#. Analiza activit$ii firmei..............................................................................................1%2.2.&. Analiza indicatorilor de cash'flo( ............................................................................202.2.%. )ndicatorii de rentabilitate...........................................................................................2

3.STUDIU DE CAZ: SNP PETROM S.A.................................................................................26

1. Necesitatea i rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii

*n mod particular+ prin diagnosticarea unei firme+ ,n vederea evalu$rii+ se urm$rete cunoaterea

tuturor laturilor activit$ii acesteia+ respectiv -uridic$+ tehnic$+ resurse umane+ financiar contabil$ etc.

recum i a punctelor forte i a punctelor slabe corespunz$toare fiec$reia. Aceasta are ca scop e/clusiv

evidenierea parametrilor de operare ai ,ntreprinderii+ estimarea performanelor i riscurilor activit$ii

viitoare+ orice informaii care pot orienta -udecata evaluatorului ,n fiecare dintre cele tri abord$ri

prezentate.

*n cadrul diagnosticului trebuie s$'i g$seasc$ r$spuns probleme precum

o piaa pe care opereaz$ firma i poziia trecut$ i probabil$ pe aceast$ pia$


2/34

o situaia -uridic$ a acesteia i a propriet$ii evaluate

o potenialul uman i de management al ,ntreprinderii

o infrastructura tehnic$ pentru susinerea activit$ii de producie sau servicii

o rezultatele obinute i probabile ale ,ntreprinderii.

*n cadrul activit$ii practice de evaluare a unei firme+ diagnosticul trebuie s$ furnizezeinformaiile necesare aprecierii situaiei trecute i prezente+ care constituie o baz$ pentru estimarea

elementelor i variabilelor cheie ce trebuie avute ,n vedere ,n cazul aplic$rii diferitelor metode de

evaluare. *ntruct evaluarea ,ntreprinderii nu inseamn$ o aplicare mecanic$ a unor tehnici+ ci presupune

o apreciere profund$ a performanelor ,ntreprinderii+ echipa de evaluare trebuie s$ opereze cu parametri

considerai normali pentru mediul de activitate al ,ntreprinderii evaluate i la momentul efectu$rii

evalu$rii.

e baza diagnosticului ,ntreprinderii evaluate se fundamenteaz$ scenariile ce stau la baza

evalu$rii ,n abordarea pe baz$ de venit.

problem$ important$ ,n realizarea diagnosticului o reprezint$ asigurarea informaiilor ce vor

fi analizate. *n acest sens+ ,n literatura de specialitate se insist$ pe necesitatea ca evaluatorul s$ verifice

acurateea i credibilitatea surselor de informaii 1+ iar -udecata final$ a valorii s$ includ$ acest aspect

important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate i relevan$ al tuturor instituiilor care

au stat la baza aplic$rii fiec$rei metode.

!ituaia financiar$ a ,ntreprinderii+ constatat$ ,n urma efectu$rii unei analize'diagnostic ,n acest

cmp de interes reprezint$ adesea cea mai fidel$ imagine a efectelor strategiei trecute a ,ntreprinderii

respective+ hr$nit$ prin ,ns$i natura diagnosticului financiar cu date de ordin cantitativ i mai puin

atins$ de subiectivismul aprecierilor calitative. um ,ns$ analiza'diagnostic ,i e/tinde aria de

observaie cu prec$dere asupra unor perioade de gestiune anterioare+ devine stringent$ punerea ,n

practic$+ ,n vederea complet$rii tabloului de diagnoz$+ a unei analize de tip previzional+ care presupune

pentru fundamentare un minim de reflecie strategic$. *n plus+ ,n momentul ,n care analistul'evaluator

,i ,ndreapt$ atenia c$tre realizarea unor previziuni pornind e/clusiv de la diagnosticul financiar

5istoric6+ f$r$ a recurge la o analiz$ strategic$+ demersul se dovedete incomplet.

2. Diagnosticul financiar-contail ! considera"ii generale

!ubscriem opiniei conform c$reia fiecare component$ a diagnosticului financiar contabil

prezint$ cte un obiectiv specific

1Standardul de evaluare a afacerii, SEV5

2


3/34

o obiectivul diagnosticului financiar este realizarea unei analize statice+ dinamice i comparative a

activit$ii firmei care s$ permit$ formularea unor concluziicu privire la rentabilitate i

randamentul capitalului+ echilibrul financiar i eficiena folosirii resurselor sale.2

o pe de celalalt$ parte+ obiectivul diagnosticului contabil este fiabilizarea valorilor contabile

e/istente+ tinnd cont de regulile contabile i fiscale+ precum i a regularit$ii datelor dereferin$ reinute.

Dat$ fiind aceast$ separare+ vom e/plica fiecare din cele dou$ p$ri ca fiind componente de sine

st$t$toare ,n cadrul diagnosticului.

1.1. Diagnosticul contail

*nainte de a se inregistra in contabilitate+ documentele economice trebuie sa fie supuse unei

verificari minutioase+ care are ca scop sa descopere eventualele erori+ actiunile ilegale sau incorecte+asigurandu'se e/actitatea datelor contabile. Analiza prelabil$ a conturilor poate convinge evaluatorul de

conformitatea datelor oferite de ,ntreprindere+ precum i de fiabilitatea contabilit$ii acesteia.

7erificarea i controlul conturilor+ ,n cadrul activit$ii de audit are drept scop o e/aminare a

contabilit$ii 5,n form$6+ 5verificarea aritmetic$6 i o e/aminare 5de fond6. Aceast$ verificare se refer$

,n fapt la e/aminarea documentelor -ustificative ale contabilit$ii.

7erificarea documentelor -ustificative are loc dup$ ce s'a efectuat prelucrarea i reprezint$

operaiunea premerg$toare ,nregistr$rii ,n contabilitate+ avnd ca scop eliminarea sau corectarea

eventualelor erori care s'au f$cut anterior. *n funcie de aspectele urm$rite+ verificarea documentelor se

refer$ la aspecte ce privesc forma precum i fondul 8coninutul9.

7erificarea formei documentelor -ustificative are ,n vedere urm$toarele aspecte folosirea

modelului de document corespunz$tor naturii operaiei consemnate completarea tuturor elementelor pe

care le conine documentul e/actitatea preurilor unitare i a calculelor efectuate e/istena

semn$turilor persoanelor responsabile pentru ,ntocmirea+ avizarea i aprobarea operaiilor consemnate

i altele.

!e vizeaz$ prin aceasta e/istena documentelor -ustificative primare i unele aspecte legale cu

privire la completarea acestora.

:/aminarea de form presupune verificarea contabilit$ii+ dac$ este e/act$, adic$ suma

soldurilor conturilor analitice este egal$ cu soldul contului sintetic+ apoi transcrierile din documentele

2;uc$taru+ Dumitru+Evaluarea ntreprinderii+ :ditura


4/34

primare ,n cele contabile este corect$. =inalitatea acestei verific$ri presupune 5probarea6 conformit$ii

datelor coninute ,n documentele corespunz$toare vnz$rilor i ,n cele corespunz$toare cump$r$rilor.

Dac$ inregistr$rile din contabilitate se prezint$ regulamentar ,n form$+ auditul poate fi continuat

cu o verificare de fond. *n caz contrar+ este necesar$ refacerea e/amin$rii formei.

7erificarea de fond se refer$ la aspectele privind necesitatea+ legalitatea+ oportunitatea ieconomicitatea operaiilor consemnate ,n documente.

>ecesitatea efectu$rii operaiei se stabilete ,n funcie de prevederile programului de activitate i

bugetul de venituri i cheltuieli ale unit$ii patrimoniale.

?egalitatea se apreciaz$ prin apelarea la prevederile legale referitoare la operaiile efectuate.

portunitatea const$ ,n efectuarea operaiei economice ,n momentul potrivit+ cel mai favorabil+

cnd se prile-uiesc eforturi minime. Aceast$ cerin$ sau tr$s$tur$ este ,n interdependen$ cu cea privind

economicitatea+ care la rndul s$u impune ocazionarea unui nivel minim de cheltuieli ,n vederea

desf$ur$rii unei activit$i rentabile.

peraiunea de verificare+ inclusiv a e/actit$ii conturilor debitoare i creditoare+ se confirm$

prin semn$tura salariatului care a efectuat'o+ iar erorile care se depisteaz$ se corecteaz$+ dup$ caz+ de

c$tre acesta sau de cel care a ,ntocmit documentul ,n cauz$.

peraiunea de verificarea se poate e/tinde+ atunci cnd este cazul+ la aspectele privind

preg$tirea documentelor ,n vederea pred$rii lor pentru a fi prelucrate cu mi-loace tehnice de calcul+

precum i la cele referitoare la situaiile sau rapoartele obinute ,n urma prelucr$rii.

Diagnosticul contabil urmeaz$ auditului i presupune analiza bilanului pentru reevaluareaposturilor de activ i a celor de pasiv+ precum i analiza contului de profit i pierdere ,n vederea

calcul$rii beneficiului corectat. Acest diagnostic va viza cu prec$dere variaiile posturilor care privesc

m$rimea profitului+ constituirea provizioanelor+ consumurile interne+ anga-amentele din afara bilanului

pe o periad$ mai mare de timp. *n diagnosticul contabil se stabilete realitatea economic$ folosindu'se

,n acest sens date din cicluri de gestiune trecute.

1.2. Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar+ component$ a diagnosticului global+ are ca obiect stabilirea capacit$ii

de profit a ,ntreprinderii+ starea echilibrului financiar+ a lichidit$ii financiare+ capacit$ii de

autofinanare+ totalul veniturilor i al cheltuielilor. *n concluzie+ diagnosticul financiar+ rezultat al unui

4


5/34


6/34

b$nci+ furnizori ' echilibrul ,ntre nevoi i resurse=igura nr. 2. biectivele diagnosticului financiar

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#, Editura

Economic, $ucure%ti, &''(, p) &*()

+iagnosticul financiar al ac"ionarilor. *n calitate de coproprietari+ acionarii urm$resc ca

evaluarea diagnosticului s$ le permit$ adoptarea unor decizii pertinente privind vnzarea sau p$strarea

aciunilor de care dispun. Astfel+ un acionar va considera c$ echilibrul financiar este respectat+ dac$

dividendele obinute compenseaz$ riscul economic i riscul financiar pe care i le asum$.

*n general+ micii acionari dispun de puine informaii asupra activit$ii ,ntrepinderii. Din acest

motiv+ diagnosticul lor va fi sumar i se va ,ntemeia+ ,n principal pe rentabilitatea pe care o obin i

riscul financiar la care sunt e/pui. Barii acionari+ care dein pachete de aciuni+ au posibilit$i mai

mari de informare+ evaluare i decizie+ ei participnd efectiv la adun$rile generale ale acionarilor.

entru acetia+ diagnosticul financiar se ,ntemeiaz$+ ,n primul rnd+ pe indicatori care e/prim$ cretereaeconomic$+ autonomia i fle/ibilitatea ,ntreprinderii i+ ,n al doilea rnd+ pe indicatori de rentabilitate.

:i se g$sesc ,n situaia de alege ,ntre interesele lor pe termen lungCtermen scurt i opteaz$+ de regul$+

pentru prima variant$+ singura ,n m$sur$ s$ conduc$ la ma/imizarea valorii ,ntreprinderii i s$ asiggure

supravieuirea acesteia ,n lupta de concuren$.

+iagnosticul financiar al conductorilor ntreprinderii. !pre deosebire de acionari+ managerii

,ntreprinderii dein multiple informaii economico'financiare+ iar diagnosticul lor urm$rete

descoperirea unor eventuale dezechilibre financiare+ ,n scopul depist$rii cauzelor i lu$rii m$surilor

necesare.

Banifestarea dezechilibrelor are loc diferit pentru societ$ile comerciale cotate la burs$+ fa$ de

cele necotate.

Dac$ o bun$ capacitate de adaptare financiar$ a ,ntreprinderii conduce la ma/imizarea valorii+

avuiei acesteia+ ,n schimb+ creterea economic$ nu contribuie ,ntotdeauna la realizarea aceluiai

obiectiv. Astfel+ conduc$torii ,ntreprinderii care sacrific$ rentabilitatea interesele pe termen scurt+ ,n

favoarea creterii economice interese pe termen lung+ se pot confrunta cu dificult$i ,n g$sirea de

resurse de finanare motivul este acela c$ uneori dein$torii de capitaluri prefer$ rentabilitatea ,n locul

creterii economice.

De asemenea+ urm$rirea e/clusiv$ a indicatorilor de conservare a puterii sau de autonomie

poate fi contrar$ ma/imiz$rii valorii ,ntreprinderii ea genereaz$ performane inferioare+ iar

,ntreprinderea poate fi dominat$ ,n lupta de concuren$.

"


7/34

+iagnostcul financiar al crean"ierilorse bazeaz$ pe indicatorii care permit evaluarea capacit$ii

de plat$ a debitorilor+ capacitatea lor de a rambursa datoriile i de a pl$ti dobnzile. *n mod deosebit+ ei

urm$resc stabilirea dignosticului financiar pe baza indicatorilor care marcheaz$ riscul de faliment i

insolvabilitate. !imptomele riscului de faliment ,ncep cu incapacitatea temporar$ de plat$ prelungit$

pn$ la ,ncetarea pl$ilor.#laorarea diagnosticului financiar presupune utilizarea i prelucrarea unui ansamblu de

indicatori de lichiditate+ rentabilitate i ,ndatorare+ care reprezint$+ totodat$+ instrumente ale

diagnosticului financiar. *n vederea prelucr$rii indicatorilor+ elabor$rii concluziilor i lu$rii deciziilor+

se pot utiliza dou$ metode metoda comparaiei i metoda analogiilor cu situaii strategice'tip.

Metoda comparaieicunoate la rndul s$u mai multe forme

comparaia realiz$riCpreviziuni+ este cea mai frecvent$ i cea mai util$ pentru

controlul activit$ii economico'financiare. *n m$sura ,n care comparaiile se

efectueaz$ sistematic i sunt satisf$c$toare sub aspectul rezultatelor+ celelalte

comparaii -oac$ numai un rol complementar

comparaia dinamic$ permite formularea de concluzii privind evoluia

situaiei financiare. entru aceasta se uilizeaz$ att sume absolute+ ct i m$rimi

relative i se pot e/prima grafic. *n vederea obinerii unor rezultate viabile+

trebuie folosite cifre comparabile+ iar metodele de calculare a indicatorilor

utilizai trebuie s$ r$mn$ aceleai pe toat$ perioada analizat$.

comparaia ,ntre ,ntreprinderi sau ,n spaiu+ care se poate efectua direct sauindirect. omparaia direct$ dintre dou$ ,ntreprinderi concurente este mai greu

de realizat din cauza secretului profesional+ i+ prin urmare+ a lipsei de

informaii. Doarece nu se dispune de informaii suficiente+ comparaiile nu pot

fi efectuate. !e poate ,ntreprinde totui un studiu pentru realizarea unei

comparaii ,ntre ,ntreprinderi ,n mod indirect

comparaia normativ$ presupune folosirea unor indicatori coeficieni tip

adoptai adesea din afara ,ntreprinderii.Metoda analogiilor cu situaii strategice-tipare la baz$ cunoaterea foarte bun$ a situaiilor

critice prin care poate trece o ,ntreprindere din punct de vedere financiar+ ca urmare a e/perienei

dobndite i a ,nregistr$rii unui num$r foarte mare de cazuri tip. e aceast$ baz$ se formeaz$ o cultur$

financiar$ care permite economistului s$ interpreteze cazurile particulare. Astfel de situaii tip pot fi

#


8/34

determinate de suprastocare+ supradotare+ suprae/pansiune+ vnzare sub posibilit$i i de o proast$

clientel$.

ealizarea unei viziuni globale asupra activit$ii unui agent economic are ca punct de plecare

pentru analist cercetarea documentelor de sintez$ emise de acesta la finalul fiec$rui e/erciiu contabil+

,n vederea reflect$rii parcursului s$u istoric ,n perioada considerat$+ precum i aprecierea ,n acelaiinterval a structurii sale i a performanelor ,nregistrate. u a-utorul instrumentelor specifice analizei

financiare 8indicatori+ indici+ ritmuri de cretere+ rate+ coeficieni+ modele de analiz$9 sunt studiate

flu/urile financiare i se calculeaz$ o serie de influene ale diverilor factori ,n cadrul modelelor

deterministe+ creionndu'se astfel un prim tablou de sintez$ al perioadei analizate.

entru a a-unge ,ns$ la un diagnostic financiar+ analistul trebuie s$ cunoasc$ profund firma pe

care o studiaz$+ identificnd caracteristicile sale de baz$ m$rimea sa+ locul s$u ,n sectorul sau ramura

de activitate+ partenerii de mediu+ organizarea activit$ii+ sezonalitatea acesteia+ portofoliul de produse

i servicii+ canalele de distribuie+ impactul tehnologiei i inovaiei asupra ,ntreprinderii+ structura

personalului i modul de gestionare a potenialului uman+ structura de finanare+ senzitivitatea

performanelor i rezultatelor ,n raport cu elementele con-uncturale de macro i micromediu+ climatul

de lucru i calitatea imaginii ,ntreprinderii ,n percepia clienilor i a celorlali parteneri.

rice proces raional de gestiune a activit$ii ,ntreprinderii se va organiza innd cont de trei

etape fundamentale i anume

o realizarea unui diagnostic prealabil al activit"ii+ ,n vederea analiz$rii i aprecierii situaiei i

tr$s$turilor generale ale activit$ii respective+ precum i a preg$tirii proiectelor viitoare decontinuare i dezvoltare a activit$ii

o etapa deciiilor concrete de gestiune %i strategice %i punerea lor n practic. Aceast$ etap$ se

bazeaz$ pe diagnosticul prealabil realizat anterior+ pe parametrii de activitate constatai i

previzionai+ ,n sensul c$ deciziile respective vor merge fie ,n sensul continu$rii orient$rilor

curente de activitate ,n vederea reiter$rii elementelor favorabile decelate de analiza'diagnostic+

fie ,n sensul corect$rii simptomelor nefavorabile constatate sau+ ,n situaii ,n criz$+ chiar a

reorient$riiCrestrngeriiClichid$rii totale sau pariale a activit$ii analizate

o etapa final$ se refer$ la controlul %i evaluarea efectelor aplicrii deciiilor luate+ ceea ce

constituie att un proces esenial cu urm$rirea permanent$ i evaluarea punctual$ a unor aciuni+

ct i unul global+ de analiz$ final$ de calcul al ecarturilor constatate fa$ de obiectivele

propuse. areori e/ist$ o convergen$ perfect$ ,ntre proiectele iniiale i realizarea lor efectiv$+

fapt e/plicabil att prin erorile de previzionare a efectelor scontate+ sub aciunea factorilor

&


9/34

con-uncturali i a unor evoluii diferite a factorilor direci i indireci+ ct i prin luarea unor

decizii mai puin favorabile+ ale c$ror rezultate sunt contrare obiectivelor de performan$

stabilite. *n aceste cazuri+ cele mai frecvente+ este de preferat corectarea din mers a aciunilor

preconizate+ odat$ ce rezultatele ,ncep s$ se ,ndep$rteze ma-or de espectaii+ prin validarea+

respectiv amendarea aciunilor curente de c$tre un serviciu specializat ,n urm$rirea+ detectareai tratarea corect$ a r$spunsurilor de activitate la deciziile luate anterior. *n sens generic prin

diagnosticul financiar se urm$rete ,n principal aprecierea modului ,n care firma analizat$

reuete s$ beneficieze de oportunit$ile mediului s$u+ integrnd ,n planul potenialului s$u

intern constrngeri de performan$+ autonomie i fle/ibilitate financiar$.

Astfel+ utiliznd o serie de tehnici i instrumente specifice analistul'evaluator are posibilitatea

de a formula aprecieri pertinente cu privire pe de'o parte la nivelul de performan$ i dinamica acestui

indicator pentru activitatea studiat$ i pe de alt$ parte cu privire la nivelul de risc la care se situeaz$

aceasta.

Dac$ ,n mod tradiional analiza financiar$ se concentra pe calculul i analiza indicatorilor de

solvabilitate+ echilibru i performan$+ percepia modern$ este aceea de a integra+ pe lng$ conceptele

amintite i articularea diagnosticului financiar i a concluziilor acestuia cu diagnosticul strategic+

comercial+ tehnologic+ social sau organizaional+ ,n vederea creion$rii unei imagini ct mai fidele i

comple/e a comportamentului concurenial i organizaional al ,ntreprinderii analizate.

entru aceasta procesul va demara cu studiul documentelor finale de sintez$ ,ntocmite periodic

de agentul economic+ ,ncepndu'se cu analiza dinamicii i structurii patrimoniale. biectivul principalal acesteia din urm$ este

o pe de'o parte reliefarea mutaiilor calitative survenite ,n resurse i aloc$rile lor la nivelul firmei+

cu a-utorul abaterilor absolute i relative

o pe de alt$ parte studierea ,n structur$ a elementelor de activ i pasiv bilanier+ prin intermediul

metodei ratelor. Aceasta ne permite urm$rirea evoluiei ,n timp a principalelor elemente

bilaniere i a ratelor de structur$ ale activului i pasivului.

*n acest sens+ remarc$m p$rerea lui ;ernard olasse+ care aprecia c$ diagnosticul financiar este

un demers e/perimental a c$rui derulare variaz$ dup$ cum analistul urm$rete obiective strict definite

sau abordeaz$ diagnosticul ,ntr'o manier$ e/tensiv$. Analistul utilizeaz$ anumite rate sau o gam$ de

rate ,n demersul sau.

*n lucrarea 5Banagement financiar6+ Dragot$ 7ictor ne propune o structurare a diagnosticului

financiar ,n 10 componente. !tructura propus$ este urm$toarea

a. !tructura activului i pasivului bilanier

%


10/34


11/34

=igura nr. 3. !ituaia net$ a patrimoniului

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#, EdituraEconomic,

$ucure%ti, &''()

valoare pozitiv$ a situaiei nete reflect$ o gestiune economic$ s$n$toas$. Aceast$ cretere este

consecina reinvestirii unei p$ri din profitul net i marcheaz$ atingerea obiectivului de ma/imizare a

valorii ,ntreprinderii urm$rit de acionari i de manageri. valoare negativ$ a situaiei nete este

consecina ,ncheierii cu pierderi a e/erciiilor anterioare i este un semnal al apariiei falimentului.

2.2.2 A!"#$! #0#)!&'#"' 0("(# 0/ '("/&

Atunci cnd sursele permanente sunt mai mari dect nevoile permanente de alocare a fondurilor

b$neti+ ,ntreprinderea dispune de un fond de rulment. >oiunea de fond de rulment poate avea mai

multe formul$ri+ ,ns$ dou$ dintre ele prezint$ interes deosebit i merit$ reinute drept concepte

fundamentale ale analizei financiare. :ste vorba de fondul de rulment netCpermanent3pe de o parte i

fondul de rulment propriu+ pe de alt$ parte. Alte forme ale fondului de rulment sunt fondul de rulment

brut 8total9 i fondul de rulment str$in. alculul formelor fondului de rulment se realizeaz$ pe baza

=igurii nr. 3+ astfel

3 Aceti indicatori sunt prev$zui i ,n legislaia romnesc$. A se vedea ,n acest sens+ rdinul Binisterului =inanelor nr."1" pentru aprobarea >ormelor metodologice privind ,ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli de c$tre ageniieconomici+ Bonitorul ficial al omniei nr. 2&"C2".0".2000. *n literatura de specialitate fondul de rulment net se mainumete fond de rulment financiar sau fond de rulment lichiditate.

11

Active imobilizate apital permanent 8A

i9 89

Active circulante 8A

c9

esurse de trezorerie 8t9

$ctiv 'ilan" Pasiv

==!

=>

=> E Ai

=> E Ac

t

=> E = G =!

= E p A

i

=! E => =

E ' Ai pG Ai

E p

&igura nr. ( Formele fondului de rulment


12/34

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#,

Editura Economic, $ucure%ti, &''()

Hnii analiti financiari 4sunt de p$rere c$ fondul de rulment reprezint$ cel mai important

indicator al echilibrului financiar lichiditate'e/igibilitate. *n cele din urm$+ fondul de rulment esterezultatul arbitra-ului ,ntre finanarea pe termen lung i cea pe termen scurt. Ali analiticonsider$ c$

fondul de rulment are o putere limitat$ de cunoatere astfel+ poate ap$rea situaia cnd dou$ firme au

acelai fond de rulment+ dar situaii financiare diferite ca urmare a raportului diferit active

curenteCpasive curente.

>ecesarul de fond de rulment 8>=9 evideniaz$ echilibrul financiar pe termen scurt+ dintre

aloc$rile ciclice ,n stocuri i creane i sursele ciclice 8temporare9 rezultate din decala-ele de pl$i c$tre

teri. >= este un element de activ i reprezint$ activele circulante care trebuie finanate din fondul de

rulment. >= se calculeaz$ astfel

N&R ) $C ! DC ) *Stocuri + Crean"e, ! Datorii de eploatare

*n legislaia romneasc$ >= se determin$ astfel

N&R ) Stocuri + Crean"e + $ctive de regulariare ! Datorii curente ! Pasive de

regulariare

Analiza continu$ cu abordarea comparativ$ a = i >=. Diferena dintre = i >= reprezint$

trezoreria net$ 8I>9

/N ) &R ! N&R ) *DP' + 0P, ! CR/ undeD; E disponibilit$i b$neti

7B E valori mobiliare de plasament

I E credite pe termen scurt

:/istena unei trezorerii nete pozitive certific$ o stare de echilibru financiar la nivelul ,ntregii

,ntreprinderi. )nsist$m asupra faptului c$ obiectivul unui manager financiar nu poate fi asigurarea unei

trezorerii nete ct mai mari+ aceasta demonstrnd incapacitatea de a identifica soluii viabile de

valorificare a capitalurilor disponibile. trezorerie net$ negativ$ semnific$ un deficit de trezorerie+ o

insuficien$ a surselor permanente i a celor ciclice. Deficitul de trezorerie trebuie acoperit prin credite

pe termen scurt+ la cel mai mic cost de procurare.

47intil$+ @. op. cit. p. 43 @earb$+ . 8coord9 Management financiar grupul de editur$ entrop J !traton ;ucureti 2001 cod brour$ ="3

pag. 10

12


13/34

2.2.3. A!"#$! #0#)!&'#"' 0/ "#)4#0#&!&/

?ichiditatea reflect$ capacitatea ,ntreprinderii de a'i onora obligaiile ,ntr'un t termen ct mai

scurt.

ei mai utilizai indicatori de lichiditate sunt

1, ic3iditatea general% *lic3iditate curent%, reflect$ posibilitatea elementelor

patrimoniale curente de a se transforma ,ntr'un timp scurt ,n lichidit$i pentru a achita

datoriile curente. Dac$ valoarea total$ a pasivelor curente este mai mare dect valoarea

total$ a activelor curente atunci acest indicator este subunitar i aceasta ar putea ar$ta c$

finanarea pe termen scurt a fost folosit$ pentru achiziionarea de Kactive pe termen

lungK ceea ce ,n mod normal e considerat periculos+ cu toate c$ e/ist$ ramuri pentru care

o valoare mai mic$ dect 1 a acestui indicator este considerat$ acceptabil$.

!e apreciaz$ c$ situaia lichidit$ii generale este satisf$c$toare+ dup$ unele surse+ ,n condiiile

,ncadr$rii acestei rate ,n intervalul 1+2 1+%+ iar dup$ altele ,n intervalul 2 2+.

g 4 $ctive circulanteDatorii curente

2, ic3iditatea i5ediat% *lic3iditate de treorerie67test acid7, arat$ capacitatea

,ntreprinderii de face fa$ la toate pl$ile datorate pe termen scurt+ pe baza creanelor 8nu

se includ stocurile deoarece au cel mai sca$zut caracter de lichiditate9.7aloarea recomandat$ pentru acest indicator este de 0+&.

i 4 $ctive circulante - Stocuri 4 Crean"e + $ctive de treorerie Datorii curente Datorii curente

8, ic3iditatea la vedere ofer$ o imagine asupra riscurilor de neplat$ ca raport ,ntre

activele de trezorerie i datoriile curente. *n practic$ se poate utiliza drept reper nivelul

de 0+2+ o valoare inferioar$ acestuia semnificnd un risc ridicat ,n ceea ce priveteposibilitatea acoperirii datoriilor imediate.

v 4 $ctive de treorerie 4 Disponiilit%"i + 0alori 5oiliare de plasa5entDatorii curente Datorii curente

(, Rata solvailit%"ii generaleindic$ ,n ce m$sur$ datoriile totale sunt acoperite de c$tre

activele totale ale ,ntreprinderii 8active imobilizate i active circulante9. u ct rata

13


14/34

solvabilit$ii generale este mai mare dect 1+ cu att situaia financiar$ de ansamblu a

firmei este mai bun$.

RS94 /otal $ctiv .Datorii totale

2.2.5. A!"#$! #0#)!&'#"' 0/ /)4#"#'( #!)#!'

1, Rata autono5iei financiarearat$ ponderea surselor proprii ,n finanarea mi-loacelor

economice ale firmei i ,nregistreaz$ valori diferite ,n funcie de politica financiar$ a

,ntreprinderii i de rentabilitatea ei. *n practic$ se consider$ c$ un raport superior

valorii de 0L este suficient+ garantnd posibilitatea ramburs$rii datoriilor pe termen

lung din capitalurile proprii.

Raf 4 Capital propriu 1::

Capital per5anent2, Rata de fina"are a stocurilorm$soar$ capacitatea de finanare a stocurilor cu a-utorul

capitalului de lucru net. ?a societ$ile viabile indicatorul este supraunitar.

Rfst4 &ond de rul5ent Stocuri

8, Rata datoriilor masoar$ procenta-ul+ din totalitatea fondurilor+ asigurat de creditori.

reditorii prefer$ rate ale obligaiilor sc$zute+ deoarece cu ct este mai scazut$ rata cu

att este mai mare protecia la pierderile creditorilor ,n cazul lichid$rii. entru ca

,ntreprinderea s$ fie apreciat$ ca sigur$+ indicatorul trebuie s$ ,nregistreze un nivel sub

0L.

Rd4 Datorii totale 1:: $ctive totale

(, Rata capitalurilor proprii fa"% de i5oili%ri arat$ ,n ce proporie activele

imobilizate sunt acoperite din capitalul propriu . Acest indicator este util pentru a

stabili cum este divizat capitalul propriu ,n acoperirea activelor imobilizate i a

activelor circulante. *n urma evalu$rii mi-loacelor fi/e apare deosebit de util$ aceast$analiz$ pentru a preveni decapitalizarea firmei.

RCPR6I;4 Capital propriu . $ctive I5oiliate


15/34

aferente+ furnizori i conturi asimilate+ clieni creditori+ creditori+ etc. 9 ,n funcie de

cifra de afaceri . *n zile+ aceast$ rat$ indic$ intervalul mediu ,n care firma are datorii ,n

raport cu cifra de afaceri .!e consider$ normal$ o durat$ de pn$ la "0 de zile o rotaie.

Rro4 Cifra de afaceri . edia datoriilor totale

0ro *ile,4 8=: .Rro

2.2.. S&'()&('! )#'/# 0/ !!)/'#

otrivit normelor contabile ,n vigoare cifra de afaceri se determin$ pe baza formularului de

sintez$ 5ontul de profit i pierderi6 prin ,nsumarea vnz$rilor de m$rfuri cu valoarea produciei

vndute. ontabilitatea de anga-ament care se practic$ ,n ara noastr$ impune introducerea ,n cadrul

acestui indicator a valorii facturate a m$rfurilor+ produciei sau serviciilor ,n cauz$ indiferent de gradul

de ,ncasare al contravalorii acestora din partea clienilor firmei.

ifra de afaceri 8A9 este definit$ de ?egea ontabilit$ii din omnia prin totalitatea

veniturilor realizate din livr$rile de bunuri+ e/ecutarea de lucr$ri i prestarea de servicii.

>ivelul acestui indicator este ,n m$sur$ s$ dea o imagine despre poziia pe pia$ a firmei

respective 8prin indicatorul specific numit cot$ de pia$9+ despre fora pe care o reprezint$ firma ,n

sectorul respectiv de activitate.

2.2.6. A!"#$! %"0('#"' #&/'/0#!'/ 0/ 7/%(/

!oldurile intermediare de gestiune 8!)@9 reprezint$ paliere succesive ,n formarea rezultatului

final. onstrucia indicatorilor se realizeaz$ ,n cascad$. *n omnia nu se prevede obligativitatea

,ntocmirii unui document care s$ redea soldurile intermediare de gestiune.

*n tabelul !)@ se cuprind urm$torii indicatori valoarea ad$ugat$+ e/cedentul brut de e/ploatare

8:;:9+ profitul din e/ploatare+ profitul curent i profitul net+ calculai dup$ modelul din tabelul

urm$tor

Iabel nr. 1 !oldurile intermediare de gestiune

Nr. Indicator od de calcul1. 8G9 7enituri din vnzarea m$rfurilor =20+ r3

2. 8'9 ost m$rfuri =20+ r13 81493. Bar-a comercial$ r1'r24. 8G9 roducia vndut$ =20+ r2

1


16/34

. 8GC'9 roducia stocat$ =20+ rC" 8"C#9". 8G9 roducia imobilizat$ =20+ r# 8&9#. roducia e/erciiului r4GrGr"&. 8'9 heltuieli cu materii prime i materiale =20+ r10 8119

%. 8'9 Alte cheltuieli materiale =20+ r11 812910. 8'9 heltuieli cu energia i apa =20+ r12 8139

11. 8'9 heltuieli privind prestaiile e/terne =20+ r24 829

12. 0aloarea ad%ugat% r8+r>-r?-r@-r1:-r1113. 8G97enituri din subvenii de e/ploatare =20+ r4 89

14. 8'9 heltuieli cu impozite+ ta/e i v$rs$minteasimilate

=20+ r2 82"9

1. 8'9 heltuieli cu personalul i asigur$rile =20+ r14 819

1=. #'# r12+r18-r1(-r1-1?-1@-2:-2123. 8G9 7enituri financiare =20+ r40 842924. 8'9 heltuieli financiare =20+ r4# 84%92. Reultatul net r2


17/34

serviciilor provenind de le teri. !e calculeaz$ pornind de la producia e/erciiului ma-orat$ cu mar-a

comercial$ i diminuat$ cu consumurile de bunuri i servicii furnizate de teri.

0aloarea ) Produc"ia + arBa - Consu5uri )

$d%ugat% eerci"iului co5ercial% de la ter"i

) arBa co5ercial% + * Produc"ia + 0enituri din produc"ia + 0enituri produc"ia , ! vndut% stocat% i5ooliat%

- *C3eltuieli cu + C3eltuieli cu - C3eltuieli cu energie + C3eltuieli cu lucr%ri , 5aterii pri5e 5at. consu5aile i ap% i serv eec de ter"i

#cedentul rutde e/ploatare se stabilete ca diferen$ ,ntre valoarea ad$ugat$ pe de o parte i

impozitele+ ta/ele i cheltuielile de personal+ pe de alt$ parte.

#'# ) *0aloarea + 0enituri din , ! *C3eltuieli cu + C3eltuieli + C3eltuieli pv,

ad%ugat% suven"ii i5po tae cu re5uner%rile pers asig soc

olul e/cedentul brut de e/ploat$rii ,n analiza financiar$ poate fi urm$rit sub trei aspecte

o :;: este o m$sur$ a performanelor economice ale ,ntreprinderii

o :;: este independent de politica financiar$ a ,ntreprinderii

o eprezint$ o resurs$ financiar$ fundamental$ pentru ,ntreprindere.

Reultatul eploat%rii 8profit sau pierdere9 privete activitatea de e/ploatare i curent$ a

,ntreprinderii. rin deducerea cheltuielilor cu amortiz$rile i provizioanele pentru e/ploatare+ acesta

devine rezultatul net al e/ploat$rii simboliznd :;)I. Acesta din urm$ arat$ partea din resursele create

din activitatea de e/ploatare destinat$ meninerii dot$rilor materiale ale firmei.

Reultatul eploat%rii ) #'# + * 0enituri din proviioane pentru eploatare + $lte

venituri din eploatare, ! *C3eltuieli cu a5orti%rile i proviioanele pentru eploatare +$lte

c3eltuieli de eploatare,

Reultatul curent8profitul din impozit sau :;I9 reprezint$ rezultatul tuturor operaiunilor

curente ale ,ntreprinderii.

Reultatul curent ) Reultatul eploat%rii + 0n. financiare ! C3eltuieli financiareReultatul netal e/ploat$rii e/prim$ m$rimea absolut$ a rentabilit$ii financiare cu care vor fi

remunerai acionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta se obine prin sc$derea impozitului pe

profit din rezultatul curent 8:;I9

Reultatul net ) #'/ ! I5poitul pe profit

1#


18/34

Avnd ,n vedere importana soldurilor intermediare de gestiune putem recurge in acest sens+ la

clasificarea acestora+ din punct de vedere al naturii lor+ in trei mari categorii de indicatori+ dupa cum

urmeaz$

=igura nr. lasificarea soldurilor intermediare de gestiune dup$ natura lor

Sursa:-nalia economico financiara, prof) 0O$1 Vasile, note curs, 222)ase)ro

1&


19/34

2.2.8. A!"#$! !)*#&9## #'/#

@radul de eficien$ cu care firma utilizeaz$ activele de care dispune trebuie s$ reprezinte o

preocupare continu$ a managerilor financiari+ ,n vederea asigur$rii unui anumit echilibru ,ntre cifrade afaceri i activele firmei. :/ist$ o serie de active a c$ror valoare prea mare poate cauza multe

probleme ,ntreprinderii.

entru a afla eficiena cu care sunt utilizate activele+ se pot folosi trei indicatori

' rata de rotaie a stocurilor

' durata medie de ,ncasare a clienilor

' rata de utilizare a activelor fi/e.

1. Rata de rota"ie a stocurilor * 0rs ,se calculeaz$ prin raportarea cifrei de afacerila valoarea stocurilor

Vs

/-0rs = + unde

A E cifra de afaceri

7s E valoarea stocurilor

ontrolul valoric i m$rimea stocurilor este una dintre cheile succesului ,n afaceri ,n acest

moment. ractic+o firm$ nu poate lucra f$r$ stocuri dar ,n acelai timp prea multe stocuri pot duce la

un bloca- financiar prin imobilizarea banilor cu care ele au fost cump$rate.

*n calculul i interpretarea rotaiei stocurilor apar trei probleme de care ar trebui ca

managerul financiar s$ in$ seama

cifra afacerilor se e/prim$ la preul pieei+ ,n timp ce stocurile sunt

luate ,n calcul la valoarea lor contabil$ 8valoarea de la data la care au fost

achiziionate9

la evaluarea stocurilor se pot folosi mai multe metode 8=)= primul

intrat+ primul ieit ?)= ultimul intrat+ primul ieit9 ceea ce poate duce la

interpret$ri diferite

la calculul ratei se ine seama de vnz$rile anuale+ ,n timp ce stocurile

se consider$ la o anumit$ valoare.

2. Durata 5edie de ncasare a clien"ilorarat$ num$rul de zile dintre momentul

livr$rii m$rfurilor+ e/ecuia lucr$rilor+ prest$rii serviciilor i cel al ,ncas$rii contravalorii

acestora. *ntr'o manier$ generala+ acest indicator arat$ ,n cte zile o firm$ primete banii

pentru produsele vndute.


20/34

Durata medie de ,ncasare a clienilor se ,ncaseaz$ ,n dou$ etape

1. ,ntr'o prim$ etap$+ cifra de afaceri anual$ se ,mparte la 3" de zile+ pentru a afla

media vnz$rilor zilnice.

7nz$ri zilnice E3"

/-

2. ,n a doua etap$+ valoarea efectelor comerciale de primit 8clieni9 se ,mparte la

media zilnic$ a vnz$rilor pentru a afla num$rul mediu de zile ,n care se ,ncaseaz$ banii de la

clieni

V,

/lien"l+m = + unde

D m E durata medie de ,ncasare a clienilor

7z E vnz$ri zilnice

Acest indicator ,l a-ut$ pe managerul financiar s$ stabileasc$ o strategie de lucru cu

clienii.a o m$sur$ ,mpotirva clienior r$u'platnici+ analitii recomand$ ,ntreprinderii furnizoare s$

introduc$ ,n contract o clauz$ care s$ prevad$ penaliz$rile pe care clientul le va pl$ti ,n cazul

neachit$rii la timp a facturilor 8L pe zi de ,ntrziere9.De asemenea+ contractul trebuie s$ prevad$

data'limit$ pn$ la care se poate pl$ti factura+ dup$ care furnizorul poate demara procedurile de

recuperare a datoriei+ inclusiv pe cale -udiciar$.

8. Rata de utiliare a activelor fie 8 ua0 9 m$soar$ eficiena cu care firma

utilizeaz$ mainile i echipamentele de care dispune.:a se calculeaz$ prin raportarea cifrei de

afaceri la valoarea net$ a activelor fi/e 8valoarea total$ a activelor din care se scade

amortizarea 9.

Vn-fi3e

/-0ua = + unde

7nAfi/e E valoarea net$ a activelor fi/e

u ct valoarea indicatorului este mai mare+ se poate concluziona c$ activele fi/e sunt

utilizate ,ntr'o manier$ eficient$ semnale de ,ngri-orare apar ,n momentul ,n care valoarea ratei seapropie de 1.

2.2.. A!"#$! #0#)!&'#"' 0/ )!%4-";

entru a defini flu/urile de numerar ce se decurg din desf$urarea activit$ii ,ntreprinderilor

din $ri cu economie de pia$+ inclusiv ,n omnia+ se folosete noiunea anglo'sa/on$ de cash'

flo(. De'a lungul timpului+ conceptul de cash'flo( a cunoscut interpret$ri i modalit$i diferite de

calcul.*nc$ de la ,nceput+ trebuie s$ facem o delimitare ,ntre cas3 i cas3-floE.

20


21/34

Cas3-ul se refer$ la ansamblul de disponibilit$i b$neti+ este asimilat cu trezoreria net$ i

cunoate dou$ forme"

Cas3 efectiv care se refer$ la disponibilit$ile b$neti ,n conturi

bancare+ curente i ,n cas$

Cas3 ec3ivalentcare reprezint$ disponibilit$i cvasilichide cum ar fivalorile mobiliare de plasament+ respectiv titlurile financiare 8aciuni+ obligaiuni+ etc9

i titluri monetare8 certificate de depozit bancar+ certificare de trezorerie

etc9cump$rate pentru valorificarea temporar$ a e/cesului de trezorerie.

?a rndul s$u+ cash'flo('ul 8=9 este variaia 8flu/ul9 trezorerie nete8I>9 de la ,nceputul

pn$ la sfritul e/erciiului financiar.

Abordarea termenului de cash'flo( acoper$ i alte noiuni legate de surplusul monetar

dega-at de activitatea de e/ploatare a unei ,ntrprinderi ,ntr'o perioad$ dat$ i anume Cas3-floE curent calculat prin deducerea cheltuielilor curente de

e/ploatare din veniturile curente de e/ploatare

Cas3-floE rut+ care este rezultatul brut ,nainte de deducerea

impozitului pe profit

Cas3-floE net care este egal cu cash' flo('ul brut diminuat cu

impozitul pe profit.

ash'ul i cash'flo('ul sintetizeaz$ variaia operaiunilor 8de gestiune i de capital 9 ale,ntrprinderii+ care sunt prezentate ,n figura nr.".

&igura nr.=.Con"inutul opera"iunilor de gestiune i de capital

Sursa: Preluat dup Onofrei Mihaela, !inan"ele ntreprinderii#,

Editura Economic, $ucure%ti, &''()

"!tancu+ ). !inan"e,:ditura :conomic$+ ;ucureti+ 2002+ p. &22.

peraiunile,ntreprinderii

peraii de gestiune 8operaionale9

peraii de capital

'e/ploatare'financiare'e/traordinare

'investiii'dezinvestiii'finan$ri'ramburs$ri'credit$ri

21


22/34

orespunz$tor celor dou$ tipuri de operaiuni ale ,ntreprinderii+ rezult$ dou$ forme de cash'

flo(

ash'flo('ul din operaiuni 8activit$i9 de gestiune 8 gest/! 9

ash'flo('ul din operaiuni 8activit$i9 de capital 8 4ap/! 9+ structurat la rndul

s$u ,n cash'flo('ul operaiunilor de investiii8 inv/! 9 i cash'flo('ul operaiunilor de

finanare 8 fin/! 9.

e baza celor afirmate anterior+ se pot scrie urm$toarele relaii

4apgest /!/!/! +=

fininv4ap /!/!/! +=

fininvgest /!/!/!/!+ ++=

Hnde =D E cash'flo( disponibil

Banagementul financiar a consacrat noiunea de cas3-floE disponiil 8free cashflo29 ca

fiind flu/ul de numerar cel mai adecvat pentru evaluarea unei ,ntreprinderi sau a unui proiect de

investiii. /ashflo2'ul disponibil 8=D9 reprezint$ flu/ul de numerar r$mas la dispoziia

societ$ilor comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital ,n ,ntreprindere+ respectiv

acionarii i creditorii.

alea cel mai frecvent adoptat$ ,n determinarea cashflo2lui disponibil este cea ,n

cascad%>.!e pornete de la 5%ri5ea cash'flo('ului rezultat din activitatea de e/ploatare+ care se va

diminua cu valoarea aloc$rilor de numerar pentru meninerea sau dezvoltarea capacit$ilor de

producie e/istente.

*n condiiile ,n care ma-oritatea intr$rilor i ieirilor de numerar sunt implicate de activitatea

de e/ploatare a ,ntreprinderii+ valoarea cashflo2uluide e/ploatare 8 l/!e/p 9 se determin$ astfel

l/!e/p E:GAmo')mpozitul pe profit

Hnde

:Erezultatul din e/ploatare

AmoEamortizarea

*n cazul ,n care i celelalte activit$i ale ,ntreprinderii 8de investiii sau de finaare9 aduc

flu/uri importante de numerar+ de determin$ m$rimea cashflo2lui de gestiune 8 gest/! 9 ale c$rui

destinaie sunt urm$toarele

:fectuarea pl$ilor curente

Achiziia de noi active pentru aut$finanare i Csau pentru rambursarea

creditelor emunerarea acionarilor cu dividende i a creditorilor cu dobnzi.

#Dragot$+ 7. M.a. op. it.+ p. 232

22


23/34

ornind de la utiliz$rile sale prezentate anterior+ gest/! se determin$ astfel

gest/! E>GDobGAmo Hnde

> E profitul net 8rezultatul e/erciiului9

Dob E cheltuielile financiare anuale ale ,ntreprinderii cu dobnzile de plat$

Amo E cheltuielile anuale cu amortizarea actvelor imobilizate din proprietatea,ntreprinderii.

*n coninutul cashflo2uluidisponibil se mai cuprind cash'flo('ul de investiii i cash'

flo('ul de finanare 8al$turi de cash'flo('ul de gestiune9

fininvgest /!/!/!/!+ ++=

inv/! se refer$+ de regul$+ la pl$i pentru achiziia de active fi/e noi

orporale+ respectiv propriet$i asupra terenurilor i construciilor+ maini i

echipamente+ inclusiv prin autodotare

>ecorporale+ respectiv licene+ brevete+ m$rci

=inanciare+ respectiv participaii directe+ cump$rarea de aciuni i obligaiuni

emise de alte ,ntreprinderi+ acordarea de avansuri financiare c$tre filiale.

Activitatea de investiii cuprinde totodat$ ncasridin vnzarea 8cesiunea9 de active fi/e

vnz$ri de propriet$i+ maini+ echipamente+ de aciuni i obligaiuni deinute+ precum i

r$scump$r$ri ale obligaiunilor deinute sau ale avansurilor b$neti acordate filialelor.

/ashflo2ul din activit$ile de finanare 8 fin/! 9 cuprinde att flu/uri de venituri

generatoare de ,ncas$ri+ ct i flu/uri de cheltuieli generatoare de pl$i.

Fncas%rileprovin din

peraiuni de ma-or$ri de capital social8prin emisiunea de

aciuni noi9

Ba-or$ri de datorii financiare 8prin contractarea de noi

,mprumuturi sau prin emisiunea de obligaiuni ale ,ntreprinderii9.

Pl%"ilese manifest$ sub forma

amburs$rile de ,mprumuturi pe termen mediu i lung

$scump$r$ri de pe piaa bursier$ i e/tra'bursier$ a propriilor

aciuni pe baza profitului net.

B$rimea cashflo2uluidisponibil este foarte important$ pentru acionari i manageri+ din

moment ce sunt beneficiarii acestuia. Dac$ valoarea cashflo2lui disponibil este negativ$+

,ntreprinderea trebuie s$ atrag$ noi resurse de la acionarii sau creditorii s$i+ pentru a'i finana

investiia. Aceasta este o situaie normal$ ,n momentele de dezvoltare a ,ntreprinderii+ cnd

flu/urile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanarea i remunerarea

23


24/34

investitorilor s$i. *ns$+ ,n cazul unei ,ntreprinderi a-unse la maturitate+ obinerea de cashflo2uri

disponibile negativepoate indica probleme de gestiune sau de eficien$ a activit$ii sale.

*n condiiile ,n care evaluarea ,ntreprinderii sau a proiectului de investiii se face separat+ din

perspectiva acionarilor sau a creditorilor+ se dovedete foarte util$ defalcarea cash'flo('ului

disponibil pe cele dou$ destinaii principale de alocare 8pentru acionari i creditori9+ dup$ cumurmeaz$

/ashflo2uldisponibil ce revine acionarilor 8 ac"/!+ 9 poate fi estimat astfel

98 01 /P0/P0+iv/P0+iv/!+ac" == Hnde

Div E dividendele repartizate acionarilor

/P0 Evariaia capitalului propriu ca rezultat al ma-or$rii sau reducerii

capitalului social.

/ashflo2ul disponibil ce revine creditorilor 8 cr/!+ 9 este reprezentat de

fincr +-6+ob/!+ = unde

Dob E dobnzi pl$tite creditorilor

fin+-6 E variaia m$rimii datoriilor financiare contractate de

,ntreprindere de la teri 8,n aceast$ categorie nu intr$ datoriile de e/ploatare9.

a urmare+ cash'flo('ul disponibil al ,ntreprinderii este format din cash'flo('ul disponibil

acionarilor i cash'flo('ul disponibil creditorilor

=D E ac"/!+ G cr/!+

ornind de la valoarea acestor cashflo2uri,poate fi estimat$ valoarea ,ntregii ,ntreprinderi

sau numai a capitalurilor proprii+ respectiv numai a datoriilor sale.

*n prezent+ e/ist$ dou$ curente teoretice de e/plicare a cash'flo('ului francez i anglo'

sa/on.

*n accep"iunea france%+ cashflo2ulse e/plic$ prin diferena ,ntre variaia fondului de

rulment i variaia necesarului de fond de rulment

7!0!067 = unde=67 variaia trezorerie nete

=!0 variaia fondului de rulment

=7!0 variaia necesarului de fond de rulment.

Astfel+ se obine variaia trezoreriei nete care reprezint$+ totodat$+ relaia echilibrului

financiar al ,ntreprinderii.

*n accep"iunea anglo-saon%+ cashflo2ul este suma cash'flo('urilor rezultate din

operaiuni de gestiune+ de investiii i de finanare 8dup$ cum s'a ar$tat anterior9 fininvgest /!/!/!/! ++=

24


25/34


26/34

'. Rata 5arBei nete de eploatare sau rata privind rentabilitatea e/ploat$rii

reflect$ eficiena activit$ii de e/ploatare sub toate aspectele.

C. Rata 5arBei rute de autofinan"are m$soar$ surplusul de resurse de caredispune ,ntreprinderea pentru a'i asigura dezvoltarea iCsau remunerarea

acionarilor s$i.

2. Rata rentailit%"ii econo5ice e/prim$ eficiena capitalului economic alocat activit$ii

productive a ,ntreprinderii. !e calculeaz$ dup$ formula

8. Rentailitatea financiar% e/prim$ capacitatea ,ntreprinderii de a obine profit net prin

capitalurile proprii anga-ate. Aceasta trebuie s$ fie superioar$ ratei medii a dobnzii

pentru ca firma s$ fie atractiv$ pentru investitori.

8. Studiu de caA SNP Petro5 S.$. Diagnostic financiar ! analia ratelor

!. etrom !.A. este cel mai mare produc$tor de iei si gaze din sud estul :uropei+

respectiv cel mai mare operator integrat in domeniul petrolier si al gazelor naturale din tara noastr$+

si in acelai timp o societate strategica pentru omnia innd cont de valoarea cifrei de afaceri si avolumului de activitate desf$urat. Activitatea etrom consta in e/plorarea si e/ploatarea

z$c$mintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Barii >egre+

rafinarea si prelucrarea ieiului+ transportul s i comercializarea produselor petroliere+

comercializarea gazelor+ importul si e/portul de iei+ produse petroliere+ utila-e si tehnologii

specifice+ producia si comercializarea altor produse petroliere+ petrochimice si chimice.

unoaterea gradului de independen$ economic$ i financiar$ a societ$ii+ detectarea la

momentul oportun a diferitelor cauze care genereaz$ schimb$ri nedorite ,n activitatea ,ntreprinderiipresupune realizarea diagnosticului financiar cu a-utorul metodei ratelor+ ,n special a ratelor de

2"

Reultat eploatare

Cifra afaceriR

5ne)

Capacitatea de eploatare

Cifra afaceriR

5ne)

Reultat eploatare/otal activ

Rre

)

Reultat eploatare

/otal activR

re)


27/34

eficien$. Betoda ratelor s'a ,mbun$t$it continuu i acest demers are ,ntotdeauna un caracter de

actualitate.

*n vederea realiz$rii diagnosticului financiar la !> etrom am luat ,n considerare

urm$toarele rate

1. ic3iditatea curent%

2004: 0c 801#1.2#.3#&.

4#".023.#4%.E 4+#%

2005: 0cE3&2.230.%1".

"2.131.0&1.E 3+1%

200: 0cE#2.2#.22%.

10"".2#"..E 2+#&

)n anii analizati+ valorile acestui indicator au fost supraunitare acest lucru semnaleaza

posibilitatea ca firma sa'si poata rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe

termen scurt 8printr'un ciclu normal de activitate finalizat prin incasarea contravalorii produselor

finite sau a marfurilor9.Bentinerea valorii indicelui de lichiditate peste 2+ pentru intreaga perioada

analizata+ poate fi retinuta ca un aspect care evidentiaza faptul ca !> nu ar avea nici o problema in

a'si plati datoriile scadente.

!tocurile+ ca si parte componenta a activelor curente+ pot avea o lichiditate scazuta in situatii

de criza 8de e/emplu stocurile perisabile+ sezoniere+ de lu/+ uzate moral etc9. )n ceea ce priveste

activitatea etrom+ putem vorbi de o anumita sezonalitate a activitatii. Din acest motiv rata curenta

este adesea modificata prin e/cluderea stocurilor din total active curente+ obtinandu'se astfel rata

rapida.

2. ic3iditatea rapid%A

2004: 0r801#1.2#.3#&.

0#21.12%.234.'4#".023.#4%.E 3+&%

2005: 0r83&2.230.%1".

22&1.4&4.130.'"2.131.0&1.E 2+3

200: 0r8#2.2#.22%.

"1%1.4".12&.'10"".2#"..E 2+13

Aceasta rata indica posibilitatea de acoperire imediata+ cu activele cele mai lichide+ a

obligaiilor pe termen scurt+ adic$ situaia in care societatea s'ar afla daca ar fi obligata sa'si

,nceteze activitatea imediat si sa'si pl$teasc$ datoriile cu scadenta sub 1 an. )n perioada analizata+ la

!> etrom acest indicator a fost obinut la niveluri satisf$c$toare+ ceea ce denota capacitatea

companiei de a acoperi+ prin activele cele mai lichide+ datoriile curente.

8. ic3iditatea la vedere

2004: 0atacash 801#1.2#.3#&.#".#2222#4.11#."0%. + E 3+2#

2#


28/34

2005: 0atacash 83&2.230.%1".

112.%3234"4.4%%.%"0. +E 2+01

200: 0atacash 8#2.2#.22%.

0"&13.41.02. +E 1+2

)n perioada analizata+ indicatorul se situeaz$ la valori peste nivelul de referina+ ceea ce

atesta o capacitate buna a societ$ii de a acoperi datoriile curente din lichidit$i. Datorita valorilor

acestui indicator+ cel puin pentru moment nu putem vorbi in cazul etrom de intrarea in

incapacitate de plata+ pierderea pieei+ posibile procese de e/ecutare silita solicitate de ctre

furnizorii nepl$tii+ blocarea conturilor bancare de c$tre organele fiscale pentru neplata datoriilor

c$tre stat.

)n anul 200"+ spre deosebire de anii precedeni 2004 si 200+ ratele de lichiditate au

sc$zut+ avnd in vedere ca valoarea activelor circulante este mai mica in 200" datorita sc$derii

poziiei de numerar ca urmare a investiiilor in active financiare in cursul anului+ prezentate in

cadrul activelor fi/e.

(. Rata ndator%rii

2004:0 8.13014.33.42

%0&1.#.#"./100 E

.13014.33.42

130.3#&.&%01#1.2#.3#&. +E12+4

2005: 0 8.#%"1.22."%

2&%2.2".&1#./100 E

.#%"1.22."%

21.&%1."&013.00%.0#13&2.230.%1". ++ E

14+%

200:0 8.4"1#.100.&

#"#2.2#%.3#0./100E

.4"1#.100.&

22.141.012#2.2#.22%. +E 13+32

!> a reusit+ pe parcursul perioadei analizate+ sa mentina un nivel redus si in scadere al

gradului de indatorare al companiei astfel+ situarea nivelului raportului intre datoriile totale ale

societatii si activele detinute de aceasta sub 1L+ pe parcursul celor 3 ani analizati+ pune in evidenta

o dezvoltare armonioasa a companiei si+ chiar faptul ca+ societatea prefera sa'si finanteze activitateain mare parte din fonduri proprii si mai putin din fonduri imprumutate.

etrom este o societate bine capitalizata+ ce apeleaza intr'o proportie destul de mica la

credit. etrom are un istoric bun pe pietele financiare internationale ca si emitent de instrumente de

credit negociabile. @radul de indatorare este similar cu cel al B7 ' principalul sau actionar.

etrom+ spre deosebire de societatea austriaca+ a suportat cheltuieli de restructurare si eficientizare

destul de ridicate in ultimii ani+ insa gradul de indatorare s'a mentinut la niveluri satisfacatoare.


29/34

2005: 0 ad E.&%1.422

.&%1.42220&1."&3.423. +E 31+11

200: 0 ad E3&."0&.""%

3&."0&.""%%#32.4".1"". +E ""+%4

ata de acoperire a dobanzilor a cunoscut o evolutie favorabila in perioada analizata+ fapt

care se datoreaza in principal cresterii profitului obtinut de companie+ dar+ si datorita nivelului

scazut al dobanzilor pe care le'a datorat firma in anul 200". rin urmare+ riscul acestei societati este

considerat a fi scazut.

=. Rata de rota"ie a stocurilor

2004: 0 rs 80#21.12%.234.

"#%&.".&%".E #+"%

2005: 0 rs 822&1.4&4.130.

.1%&10.#"0.22&E #+2

200: 0 rs 8"1%1.4".12&..&113.0#&.30& E &+%2

ontrolul valorii si marimii stocurilor este una dintre cheile succesului in acest moment. ?a

compania analizata s'au inregistrat valori constante si acceptabile ale acestui indicator+ ceea ce

indica preocuparea managementului pentru evitarea imobilizarii neproductive a fondurilor

companiei.

>. Durata 5edie de incasare a clientilor. se calculeaza in doua etape

9) 2004:Vanari ilnice 8 3"

afacerideifra

E 3"

"#%&.".&%".

E 23&.024.""+42005: Vanari ilniceE

3"

.1%&10.#"0.22&E 2%.4&0.0##+2

200:Vanari ilniceE3"

.&113.0#&.30&E 3.&30.%&3+0

99) 7umarul mediu de ile + m;Ezilnice7anzari

lienti

2004: + m E "+42423&.024."1""0.#42.#

E 2#.#%4 zile

2005: + m E +24#2%.4&0.0##0%#0.0%#.%%

E 32.%0"% zile

200: + m E +04#3.&30.%&3&1.04%.4#3.

E 2%.2&% zile

7aloarea acestui indicator care indica un risc de credit aferent creantelor+ este determinata in

mare parte de numarul mare de clienti ai societatii+ clienti care+ desi in mare parte buni'platnici+ au

un profil al activitatii asemnator !> etrom+ unde banii din activitatea de productie se ruleaza

destul de lent. Hn impact negativ asupra veniturilor societatii ar putea fi e/ercitat de clientii care

desfac pesticide si pentru care incasarea are loc la recoltarea productei agricole iar culturile agricolear putea fi calamitate.

2%


30/34

?. Rata profitului

2004: 9n anul &''(, S7P Petrom nu a obtinut profit)

2005: 0 p 8.1%&10.#"0.22&

&1.41".422./100 E 13+1"

200: 0 p 8.&113.0#&.30&

2032.2&.4%0./100 E 1#+4#

estructurarea companiei dupa ce a pachetul ma-oritar de actiuni a fost preluat de catre

B7 a adus o imbunatatire considerabila a rezultatelor operationale. )n urma privatizarii din 2004+

an in s'au raportat pierd.eri+ situatia financiara a companiei a inceput sa se amelioreze treptat+ astfel

ca rata profitului in ultimii 2 ani analizati a crescut semnificativ+ a-ungand in 200" la 1#+4#

procente. Din 200+ toate ratele de profitabilitate au fost pozitive datorita nivelului mult mai mare al

profitului net fata de anii anteriori. Acest lucru s'a datorat si reducerii cotei de impozit pe profit de

la 2L la 1"L.

@. Rentailitatea investi"iilor


2005: 0 i 8.#%"1.22."%

&1.41".422./ 100 E %+12

200: 0 i 8.4"1#.100.&

2032.2&.4%0./ 100 E 13+3"

)n urma privatiz$rii din 2004+ !> etrom si'a restructurat continuu activitatea+ pentru acest

obiectiv alocand in fiecare an importante fonduri. )nvestitiile au inregistrat o crestere semnificativain urma e/tinderii retelei de distributie precum si a proiectelor de crestere+ modernizare si

dezvoltare indreptate catre segmentul de e/plorare si productie. )nvestitiile planificate in e/plorare

si productie includ+ de asemenea+ proiecte de imbunatatire a eficientei+ avand ca rezultat unul din

obiectivele strategice ale companiei reducerea costurilor de productie la % H!DCbaril pana in 2010.

7aloarea inregistrata si evolutia indicatorului mentionat din ultimii ani denota o continua

imbunatatire a acestuia. Ioate ratele de rentabilitate a investitiilor au inregistrat cresteri in anii

analizati ca urmare a cresterii profitabilitatii companiei inregistrata in 200 si 200".

1:. Rentailitatea financiar%


2005: 0 f 8.&3#10.#2#.0&%

&1.41".422./ 100 E 13+20

200: 0 f 8."3012.324.#04

2032.2&.4%0./ 100 E 1&+4

Acest indicator este relevant pentru aprecierea financiara a companiei cu atat mai mult cu

cat profitul net este mai mare masura al firmei+ iar capitalul propriu este efortul real alproprietarilor. entru anul 2004+ datorita rezultatului negativ al companiei+ nu s'a calculat acest

30


31/34

indicator. )n anii ulteriori+ respectiv in 200 si 200"+ ata rentabilitatii financiare reprezentand

profitul pe care il obtine intreprinderea din banii investiti in afacere+ a cunoscut o evolutie

ascendenta. entabilitatea capitalurilor societatii 8:9 s'a ma-orat cu mai bine de 40L la 31

decembrie 200" comparativ cu 200+ fapt ce evidentiaza ca averea actionarilor !> a crescut acest

aspect este sustinut si de cresterea cu apro/imativ 1L a capitalurilor proprii ale societatii.11. Soldurile inter5ediare de gestiune

Nr.crt.

)ndicator Bod de calcul:/ercitiile financiare

2004 200 2::=

1. 0enituri din vanarea5arfurilor

& 2: rd. :8 =.::?.2(1.>(.?:2 #.4#&.#2".1%3

2. Costul 5arfurilor & 2: rd. 18 2>.1>? 1%%.3#2.20%

8. Bar-a comerciala rd. :1 - rd. :2 .#32.%.104 ".""3.03#."24 >.2>@.8(.?:2 #.4#&.#2".1%3


32/34

21. $Bustarea valorii activelorcirculante

& 2: rd. 2: 8@?.>=2.?(@ *(- rd. 1? - rd.1@ - rd. 2: -

rd. 21

8&1.10.1119 1.&&4.1%%.01% 2.>>>.8??.2?@

28. 0enituri financiare & 2: rd. (: [email protected]::.=>? =.:=8 #4&.4"".#21

2(. ezultatul curent rd. 22 + rd. 28- rd. 2(

8&23.%%%.&39 1."&3.423.20& 2.8

28.=>>.82?, 1.(1=.(22.


33/34

ompania ,nregistreaz$ un fond de rulment pozitiv in toi cei trei anii analizai+ lucru ce

denota o stare de echilibru financiar pe termen lung. Astfel+ e/istena unor capitaluri cu e/igibilitate

mai mare de un an asigur$ acoperirea necesarului de finanat al imobiliz$rilor. )n anii 2004 si 200

indicatorul prezint$ un trend ascendent+ urmnd ca in 200" fondul de rulment sa scad$ cu%0."4.233 >+ fapt datorat unei creteri a activele imobilizate mai mare dect a capitalului

propriu si sc$derii semnificative a datoriilor pe termen lung. Aceasta sc$dere s'a datorat faptului ca

in anul 200+ etrom a achitat cea mai mare parte a datoriilor pe termen lung si deci e/punerea la

credite a sc$zut semnificativ. ompania a pl$tit+ de asemenea+ creana pentru euroobligaiuni emise

pe data de 2 octombrie 2001 si care aveau scadenta in luna octombrie 200" care fusese reclasificata

la sfritul anului 200 in datorie pe termen scurt. Aceasta reclasificare a influenat ratele de

lichiditate ale companiei care au sc$zut in comparaie cu anul 2004.!> etrom a ,nregistrat un >= pozitiv pe tot parcursul perioadei analizate+ in anul 200

,nregistrndu'se o cretere relativ mica a acestui indicator+ pentru ca la sfritul anului 200"+ >=

sa ,nregistreze o sc$dere remarcanta fata de 200. Aceasta sc$dere a fost cauzata de creterea

datoriilor nefinanciare pe terem scurt 8in special a avansurilor incasate in contul comenzilor '

crestere cu apro/ 1"L' si a efectelor de comert de platit9 dar si a cresterii cu apro/imatviv #0L a

veniturilor incasate in avans. rin intermediul acestor datorii s'a putut realiza o finantare mai buna a

activitatii curente.

:/istena unei trezorerii nete pozitive certific$ o stare de echilibru financiar la nivelul

,ntregii ,ntreprinderi. )n consecinta+ situatia etrom+ societate ce inregistreaza o trezorerie neta

pozitiva cu unele mici variatii in perioada analizata+ denota o situatie financiara sanatoasa.

=luctuatiile I> sunt generate de nivelurile = si a >= care au variat in cei trei ani in sensul

cresterii in anul 200 fata de 2004 si a descresterii in anul 200" fata de 200.

33


34/34

'iliografie

1. ;$rbulescu+ onstantin+ Sisteme strategice ale ntreprinderii+ :ditura :conomic$+ ;ucureti+

1%%%

2. Dragot$+ 7ictor .a.+ Management financiar+ vol.1+ :d. Didactic$ i edagogic$+ ;ucureti+

2003

3. @illet+ oland+ .a.+ !inance d

Documents

Diagnosticul Financiar Contabil1