DEZVOLTAREA PRENATAL CURS nr. 2

CRESTEREA: STATURALA, TESUTURI, ORGANE;FACTORII DE CRESTERE:-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTARE (ALIMENTARI, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIO-ECONOMICI)DIFERENTIEREA CELULARA, MORFOLOGICACONTROLUL DEZVOLTARII SI DIFERENTIERII

Dezvoltarea prenatal este mprit n dou stadii biologice primare. Primul este stadiul embrionar, care dureaz aproximativ dou luni.

Din luna a III-a, ncepe stadiul fetal. La nceputul stadiului fetal, toate structurile principale, precum minile, picioarele, capul, creierul, i alte organe devin prezente, i i continu procesul de cretere i dezvoltare.

CRESTEREA luna IZIUA 1Spermatozoidul se unete cu ovulul pentru a forma o celul-mai mic dect o granul de sare. Noua via a motenit 23 de cromozomi de la fiecare printe,n total 46.Aceast celul conine tiparul genetic complex al existenei umane

ZILELE 3-4: Ovulul fecundat ajunge prin trompe n uter,unde s-a pregtit terenul pentru implantare.

CRESTEREA luna IZILELE 5-9:n acest interval de timp oul fecundat se implanteaz n peretele uterului i ncepe s se hraneasc.ZILELE 10-14:Embrionul care se dezvolt i semnaleaz prezena prin substanele placentare i hormoni,oprind menstruaia mamei.ZIUA 20: Baza creierului,mduva spinarii i sistemul nervos sunt deja formate. ZIUA 21: Inima ncepe s bat.

Stadiul embrionar: prima luna Embrion la 4 sptmni de la fertilizare Dimensiunea relativ n prima lun

CRESTEREA luna a II-aZIUA 35: se pot deosebi cele cinci degete de la mini, ochii se nchid la culoare pe msur ce se produce pigmentarea.

ZIUA 40: se pot nregistra unde ale creierului

Sptmna 6: ficatul preia producerea celulelor sngelui i creierul ncepe s controleze micarea muchilor si organelor.

CRESTEREA luna a II-aSptmna 7: Se formeaz maxilarele,inclusiv rdcinile dinilor n gingii.

Sptmna 8: acum totul este complet ca intr-un adult. Inima bate mai bine de o lun, stomacul produce sucuri gastrice i rinichii incep s funcioneze. Cu o lungime mai mic de doi centimetrii,aceast form de via care se dezvolt se numete acum ft.

Stadiul embrionar: luna a 2-aFetus la 8 sptmni de la fertilizare Dimensiunea relativ n cea de-a 2 lun

CRESTEREA luna a III-a

La sfritul lunii a III-a placenta este format att anatomic ct i funcional. Vezicula alantoidian este atrofiat, lichidul amniotic i membranele oului sunt evidente.Ftul msoar 9 cm i are o greutate pn la 55 gr., capul este format, degetele sunt difereniate, organele genitale sunt difereniate pentru fiecare sex. Amprentele sunt deja evidente n piele,faa are deja profilul unui copila i micrile muchilor devin mai coordonate.

CRESTEREA luna a IV-aLa sfritul lunii a 4-a placenta este complet dezvoltat ftul msoar 16 cm io greutate de 270 gr.

Prile corpului fetal sunt foarte bine difereniate ncepe s schieze micri este acoperit cu o piele subire pe suprafaa creia se gsesc firioare de lanugo.

CRESTEREA luna a V-aLa sfritul lunii a V-a, (sptmna 21-22) ftul are o lungime de 25 cm i cntrete 650 gr. Glandele sebacee ncep s secrete sebum, pielea fiind acoperit cu vermix caseosa. Se percep btile cordului fetal, micrile membrelor devin active i puternice. Intestinul conine meconiu, rezultat al secreiilor intestinale, rinichiul i ncepe funcia n vezic gsindu-se urin.

Cresterea: luna a V-aFetus la 18 sptmni de la fertilizare Dimensiunea relativ n cea de-a 5 lun

CRESTEREA luna a VI-aLa sfritul luni a VI-a (sptmna 26) ftul are o lungime de 35 cm, i o greutate de 1000 de grame, toate organele sunt n stare s funcioneze, dar nu sunt definitivate. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvoluiile cerebrale sunt incomplete. Glandele sebacee i sudoripare funcionez.Ftul este considerat viabil ns cu un mare grad de imaturitate, adaptarea la viaa extrauterin fiind foarte dificil.

CRESTEREA luna a VII-aLa sfritul lunii a VII-a (sptmna 30-31) ftul msoar 40 cm i cntrete 1700 gr. Este viabil dar imatur. Are aspect de btrn cu pielea de culoare nchis, roietic, testicolele coboar spre canalul inghinal iar la fetie clitorisul i labiile mici proemin ntre labiile mari. Recunoate vocea mamei.

CRESTEREA luna a VIII-a La sfritul lunii a VIII-a(sptmna 36) ftul are o lungime de 45 de cm i o greutate de 2500 gr. ncepe osificarea n epifize.pielea ncepe s devin mai groas,copilul absoarbe cam 4 litrii de lichid amniotic pe zi, acesta fiind inlocuit complet la trei ore.

CRESTEREA LUNA A IX-ALa sfritul lunii a IX-a (sptmna 40) are toate caracteristicile cunoscute la naterea la vreme: lungimea este de cca 48-50 cm, 3000-3500 gr, cu lanugo pe corp, testiculele trebuie s fie coborte n scrot, labiile mari acoper labiile mici, unghiile trebuie s depeasc pulpa degetelor, iar inseria cordonului ombilical trebuie s fie la jumtatea distanei ntre apendicele xifoid i pubis.

Cresterea: luna a IX-aFetus la 38 sptmni de la fertilizare Dimensiunea relativ n cea de-a 9 lun

Schema lui Haase:PENTRU APRECIEREA LUNGIMII FATULUI -pentru primele 5 luni de sarcin se consider luna de sarcin la ptrat.. De ex. luna I: 1X 1cm=1cm luna II: 2X2cm = 4 cm luna III: 3X3cm= 9 cm luna IV: 4X 4cm = 16 cm luna V : 5X 5cm = 25cmDup luna V-a formula de calcul este lunaX5+5 (se nmuleste i se adun coeficientul 5) Luna VI-a 6X5+5=35 Luna VII-a 7X5+5=40 Luna VIII-a 8x5+5=45 Luna IX-a 9X5+5=50

Calculul greutii se ia dup luna VI-a cnd se consider c n mod normal ftul are 1000 de gr. greutate necesar pentru a considera ftul ca viabil. La fiecare lun se adaug 700 gr.cifr cu care crete lunar ftul.

FACTORII DE CRESTERE:

-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA POSTURALA (APORT ALIMENTAR, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIO-ECONOMICI)

FACTORI GENETICIGenomul ftului este determinant pentrudezvoltarea sa i reprezint un ansamblu de gene de la mam i tat.Anomaliile genice stau la baza maladiilor ereditare si sunt reprezentate de:1. maladii cromosomice de exemplu anomalii numerice cromosomice (Trisomie 21)sau anomalii structurale ale cromosomilor de exempluanomalii structurale ale cromosomului X.

2. maladii metabolice cum ar fi fenilcetonuria sau hipotiroidismul. Toate aceste tulburri pot s apar fie n perioada embrionar-embriopatii, fie n perioada fetal fetopatii, din cauza unor factori teratogeniPerioada embrionar se caracterizeaz prin individualizarea embrionului n primele 4 sptmni de gestaie cnd se formeaz principalele organe. n aceastperioad o agresiune a oului va duce la aparii malformaiilor grave, avnd ca rezultat moartea embrionului

Perioada fetal: ncepe din luna a 3-a de sarcin, cnd are loc procesul de cretere, difereniere i multiplicare celular. O agresiune sever n aceast perioad poate duce la fetopatii cu anomalii de cretere (hipotrofie), cu leziuni multiple la nivelul organelor si tesuturilor

ANOMALII GENETICE Aberaiile cromosomiale sunt relativ frecvente putnd ajunge la 1% din nou-nscui,responsabile n proporie de 50% de avorturile spontane, de retardul mintal (15%). Se disting: -anomalii de numr care sunt purtate de autosomi cum ar fi trisomia21, trisomia 18, trisomia 13, sau pe gonosomi cum ar fi Sdr. Klinefelter(47 XXY), Sdr. Turner (45X) -anomalii de structur deleii cromosomice (sindromul CriduChat), translatii

FACTORI ENDOCRINIgonadotrofina, progesteronSarcina este un proces controlat de interactiunile complexe ale hormonilor sexuali feminini. Embrionul produce un hormon numit gonadotrofina corionica umana HCG, pe care se bazeaza testele standard de sarcina, detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv 7 zile de la contactul sexual fertilizator. HCG semnaleaza ovarele pentru a se opri din ciclul de ovulatie si previne uterul de a expulza ovulul . De aceea in timpul sarcinii menstruatia este absenta.

FACTORI ENDOCRINITot HCG stimuleaza placenta sa secrete un alt hormon, numit progesteron, care inhiba contractiile uterine ce ar afecta cursul normal al sarcinii. Acesti hormoni sunt necesari si pentru a proteja uterul, facandu-i posibila functia de nutritie a fatului in dezvoltare pana la nastere.

ProgesteronDefinitie: Hormon steroid derivat de la colesterol, secretat de catre corpul galben (folicul ovarian care a expulzat ovulul) in timpul celei de a doua faze a ciclului menstrual, de catre placenta in timpul sarcinii si, in mai mica masura, de catre cortico suprarenale si ovar.

Progesteron - Functie - Rolul principal al progesteronului este acela de a favoriza nidatia ovulului fecundat si gestatia. Progesteronul modifica proprietatile vasculare si chimice ale mucoasei uterine pentru a o face propice implantarii oului in uter.- Alte actiuni:- el are un efect sedativ asupra SNC - este responsabil de decalajul termic manifestat dupa ovulatie. -El se opune efectului estrogenilor asupra glandelor mamare si mucoasei uterine, regland astfel actiunea lor. -In situatia cand este secretat de catre glandele suprarenale si de catre ovare, progesteronul serveste drept intermediar in sinteza androgenilor si corticosteroizilor.

FACTORII EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA POSTURALA

FACTORI ALIMENTARI,

FACTORI FIZICI,

FACTORI SOCIO-ECONOMICI

Factori alimentariConsumul de energie din sarcina trebuie sa fie suplimentat pentru a asigura: - necesitatile fatului si ale placentei - marirea uterului si cresterea sanilor - desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace crescuteIn timpul sarcinii in organismul mamei apar o serie de modificari: anemie fiziologica (creste vol sangvin), edeme (creste nivelul hormonilor estrogeni), proteinemia, sideremia si folatii scad iar colesterolul si vitaminele liposolubile cresc.

Aportul de proteine trebuie sa fie crescut substantial in perioada sarcinii ca si aportul de glucide pentru a cruta proteinele (glucidele sa reprezinte 50% din aportul energetic)Grsimile care conin lanuri lungi omega-3 (n-3) acizi grai sunt necesari pentru a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentaia bogat n peti grai din timpul sarcinii poate asigura nutriia necesar pentru buna dezvoltare a creierului i retinei fetusului.In perioada sarcinii exista o crestere a necesarului vit. B6 datorita cresterii fatului si a activitatii hormonale modificate la femeia gravida

Anumite nevoi nutriionale specifice sarcinii includ: Acidul folic (numit vitamina B9)

este foarte necesar la nceputul sarcinii, i chiar nainte de concepie. Acidul folic este necesar pentru a dezvolta tubul neural al fetusului.

n Statele Unite i Canada, majoritatea produselor din cereale (fin, tieei) au suplimente de acid folic.

Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de aceea creste si necesitatea acestei vitamine.

Elementele minerale (Ca, P, Mg) sunt necesare in cantitati cu aproximativ 50% fata de perioada anterioara

Balanta Fe este modificata; femeia pierde mai putin Fe (lipsa menstruatiei) iar absorbtia lui creste de aproximativ 3 ori (cresterea proteinelor ce transporta si fixeaza Fe). Totusi depozitele de Fe scad in timpul sarcinii si la nastere deoarece fatul foloseste Fe din depozitele materne pentru a-si creea propriile rezerve

MedicamenteleREGULA DE AUR: cat mai putine medicamente pe perioada sarcinii.In anii 60, gravida primea un sedativ special numit talidomida. Foarte multe mame au nascut copii cu deformatii ale bratelor si picioarelor.Drogurile au efecte mutagene producand multiple anomalii.

ALCOOLUL: Sindrom alcoolic fetal (FAS )Actualmente sunt n curs programe de cercetare pentru a preciza efectele consumului de alcool matern. Printre consecinele certificate se numr: -retardul de cretere pre- i postnatal,-anomalii particulare ale feei (ochi ndeprtai, pleoape lsate, buza superioar subiat, uoare diformiti ale urechilor) la care se adaug -defecte ale sistemului osos, organelor interne i creierului. Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe animale au artat c i doze moderate de alcool pot produce malformaii, de aceea se recomand mamelor s se abin de la consumul de buturi alcoolice.

Fumatul poate i el influena ftul. La femei care de obicei fumeaz se produce o cretere a ritmului cardiac fetal. S-a artat c mamele care fumeaz au, n medie, copii mai mici n nlime i greutate

FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI

calitatea vieii prenatale are un efect determinant asupra dezvoltrii viitorului copil. In primele 9 luni ale vieii lui (perioada sarcinii) copilul se afl ntr-un proces de formare continu. Copilul devine un receptor al tuturor influenelor produse de gndurile, sentimentele i actele mamei.

FACTORI EMOTIONALIn timpul sarcinii, emoiile mamei sunt comunicate chimic fetusului prin placent, bariera celular dintre sngele matern i cel fetal. Moleculele chimice semnal, eliberate n sngele mamei ca rspuns la emoii, traverseaz placenta i induc n celulele int ale copilului un efect identic cu rspunsul produs n celulele inta ale mamei. Dei copilul n dezvoltare nu este contient de elementele care au produs rspunsul emoional al mamei, el este contient de consecinele fiziologice ale emoiilor i de senzaiile produse.

Existena substratului biochimic al emoiilor explic de ce n perioada prenatal copilul dezvolt o memorie comportamental, care va influena comportamentul su de mai trziu ca adult. Este de reinut faptul c n situaia copiilor expui n timpul dezvoltrii lor prenatale la atitudini negative sau distructive, consecinele comportamentale sus-menionate pot fi atenuate sau chiar anulate din punct de vedere psihologic, odat ce aceste situaii sunt recunoscute.

Mamele care manifestau o anxietate profund n timpul sarcinii, n special n ultimul trimestru, au avut un risc crescut cu 50% de a nate copii cu probleme severe emoionale i de comportament. Cnd taii sunt fumtori, sperma lor este afectat i riscul de mbolnvire de cancer pentru copilul lor poate crete. Copiii se pot nate de asemenea cu o greutate sub medie, i pot fi expui la riscul de moarte subit.

FACTORI SOCIALICopil nedorit;Familie dezorganizata, fara un suport financiar constant si adecvat;Familie migratoare, fara o locuinta stabila;Lipsa tatalui;

Prinii trebuie s devin contieni de faptul c nc din momentul concepiei, de-a lungul dezvoltarii pre/postnatale, gndurile lor, atitudinile i comportamentele lor vor influena profund evoluia copilului lor i sntatea lui.

DIFERENTIEREADIFERENTIEREA CELULELOR este procesul in cadrul caruia celulele initial de acelasi tip se diferentiaza structural si functional.Se porneste de la celula ou (stem) si se ajunge la formarea celulelor ce vor alcatui tesuturile specializate in indeplinirea unei anumite functii.Unele celule sunt slab diferentiate; altele insa au grad inalt de diferentiere. Diferentierea celulelor este mai accentuata la animale decat la plante.

DIFERENTIEREASpecializarea unei celule se apreciaza dupa functia pe care o indeplineste aceasta in ansamblul organismului (protectie, contractie, receptie).

Cu cat organismele se gasesc pe o treapta mai inalta pe scara evolutiei, cu atat gradul de diferentiere si specializare a celulelor este mai accentuat. Cresterea si diferentierea celulelor are ca urmare formarea de tesuturi si organe.

DIFERENTIEREADeterminarea sexului este conditionata genetic si are drept urmare mentinerea unui raport constant intre sexe(1:1) . Sexul se hotaraste in momentul fecundatiei, prin heterozomii prezenti in gameti.Factorii ereditari care determina sexul se transmit prin acelasi mecanism ca si cei care determina celelalte caractere. Materialul genetic este organizat in gene si cromozomi. Eucariotele contin o cantitate de informatie genetica mai mare decat procariotele ceea ce demonstreaza superioritatea lor .

Sexualizarea se desfasoara in etape succesive, progresive, programate si coordonate in timp, ceea ce dovedeste ca este un proces reglat genetic si hormonal. In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau cromozomial al individului. Diferentele dintre sexe nu sunt evidente la inceputul dezvoltarii embrionare. Pna n saptamna a sasea de sarcina, indiferent de constitutia genetica - XX sau XY - , embrionii au o nfatisare comuna cu structuri initiale (progonada sau gonada nediferentiata) ambivalente. Dupa acest status indiferent incep o serie de transformari ale embrionilor care au ca rezultat diferentierea sexuala. Determinismul sexual sau diferentierea sexuala primara este controlata de prezenta sau absenta cromozomului Y.

Sexualizarea normala se realizeaza astfel: La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ. Sub influenta factorului de diferentiere a testiculului (TDF factor de transcriptie codificat la nivelul cromozomuluiY) din medulara progonadei ncepe formarea testiculului fetal care produce hormoni cu actiune locala. Apar celulele Sertoli care secreta factorul de inhibare a canalelor mulleriene si stimuleaza formarea celulelor Leydig. Celulele Leydig incep sinteza testosteronului care stimuleaza diferentierea ductelor Wolff si virilizarea. Se formeaza caile genitale interne: epididimul, vase deferente si vezicula seminala. Ulterior, n lunile 4-5 de viata intrauterina se formeaza organele genitale externe .

Sexualizarea normala se realizeaza astfel:La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv. Absenta cromozomului Y determina sexualizarea feminina spontana. Din progonada se diferentiaza ovarul. Ductele lui Wolff regreseaza, iar ductele mulleriene genereaza trompa, uterul si treimea superioara a vaginului. Ulterior, in absenta androgenilor are loc formarea organelor genitale externe feminine. Sexul feminin produce prin ovogeneza un singur tip de gameti 22A+X fiind numit sex homogametic.Sexul masculin produce prin spermatogeneza doua tipuri diferite de celule sexuale 22A+ X si 22A+Y. Din acest motiv sexul masculin este numit sex heterogametic.

Diferentierea celulara incepe in etapa embrionara cu cele trei caracteristici : a) cretere rapid; b) stabilirea relaiei placentare cu corpul matern c) organogeneza.Organogeneza reprezint caracteristica etalon a perioadei embrionare. Procesul debuteaz n a patra sptmn de la concepie i se ncheie la sfritul primului trimestru al sarcinii. n esen, organogeneza reprezint procesul formrii sistemelor organice. El se va continua cu morfogeneza, caracteristic a etapei fetale, centrat pe definitivarea construciei structurii externe a corpului viitorului copil.