DEZVOLTAREA FETEI DEZVOLTAREA FETEI SI CAVITATII BUCALESI CAVITATII BUCALE

Dezvoltarea feței : sapt 4-8Dezvoltarea feței : sapt 4-8 Regiunea branhiala : sapt 4-5Regiunea branhiala : sapt 4-5

Dezvoltarea fețeiDezvoltarea feței

5 muguri faciali ecto-mezodermici5 muguri faciali ecto-mezodermici Faza de inmugurire : S4Faza de inmugurire : S4 Faza de coalescență : S 7-8Faza de coalescență : S 7-8 Fața capătă o formă umanoidă în S Fața capătă o formă umanoidă în S

1010

Mugurii facialiMugurii faciali

Proeminenţia fronto-nasalis : impar, Proeminenţia fronto-nasalis : impar, situat înaintea veziculelor cerebrale situat înaintea veziculelor cerebrale şi deasupra stomodeumului :şi deasupra stomodeumului :

- processus nasalis medianus- processus nasalis medianus

- proeminentia nasalis medialis(inf : - proeminentia nasalis medialis(inf : procesul globos)procesul globos)

- proeminentia nasalis lateralis- proeminentia nasalis lateralis

Mugurii facialiMugurii faciali

Primul arc branhial se bifurcă :Primul arc branhial se bifurcă : - proeminentia maxillaris (superior, - proeminentia maxillaris (superior,

lateral de stomodeum)lateral de stomodeum) - proeminentia mandibullaris(inferior, - proeminentia mandibullaris(inferior,

inferior de stomodeum)inferior de stomodeum) Între cei doi muguri maxilari se Între cei doi muguri maxilari se

interpune o masă ecto-mezodermică interpune o masă ecto-mezodermică romboidală, denumită segment romboidală, denumită segment intermaxilar sau piesă intermaxilarăintermaxilar sau piesă intermaxilară

Placodele senzorialePlacodele senzoriale

Placoda nasalis : îngroșare Placoda nasalis : îngroșare ectodermică în partea inferioară a ectodermică în partea inferioară a mugurilor nazali, înconjurată de mugurilor nazali, înconjurată de mugurele nazal medial și lateral, în S mugurele nazal medial și lateral, în S 5 devine fovea nasalis5 devine fovea nasalis

Placoda lentis, ectodermică devine Placoda lentis, ectodermică devine fovea lentis, apare supero-lateral fovea lentis, apare supero-lateral între mugurele frontal, nazal lateral între mugurele frontal, nazal lateral și mugurele maxilar; inferior de și mugurele maxilar; inferior de aceasta se află sulcus nazomaxillarisaceasta se află sulcus nazomaxillaris

Coalescența mugurilorCoalescența mugurilor Mugurii mandibulari progresează spre linia mediană și Mugurii mandibulari progresează spre linia mediană și

formează buza inferioarăformează buza inferioară Mugurii maxilari fuzionează cu segmentul intermaxilar Mugurii maxilari fuzionează cu segmentul intermaxilar

și mugurii nazali supraiacenți formand buza superioară, și mugurii nazali supraiacenți formand buza superioară, filtrumul se formează din segmentul intermaxilarfiltrumul se formează din segmentul intermaxilar

Mugurii nazali și procesul nazal median formează Mugurii nazali și procesul nazal median formează piramida nazală, mugurii nazali circumscriu narina piramida nazală, mugurii nazali circumscriu narina primitivăprimitivă

Fuziunea mugurelui nazal lateral cu cel maxilar împing Fuziunea mugurelui nazal lateral cu cel maxilar împing ochii ventral și obturează șanțul nazo-maxilar, care ochii ventral și obturează șanțul nazo-maxilar, care devine canal nazolacrimaldevine canal nazolacrimal

Orificiul stomodeumului se micșorează și devine orificiu Orificiul stomodeumului se micșorează și devine orificiu oral. Părțile coalescente devin obraji și comisura oral. Părțile coalescente devin obraji și comisura buzelorbuzelor

Absența coalescenței mugurilor duce la defecte facialeAbsența coalescenței mugurilor duce la defecte faciale

Regiunea branhialăRegiunea branhială

Regiune simetrică în partea laterală Regiune simetrică în partea laterală a extremității cefalice, în perioada a extremității cefalice, în perioada branhială inițială și ultimăbranhială inițială și ultimă

Este formată din următoarele Este formată din următoarele structuri temporare :structuri temporare :

- arcus pharingealis, branchialis- arcus pharingealis, branchialis

- sulcus pharingealis, branchialis- sulcus pharingealis, branchialis

- saccus pharingealis, branchialis- saccus pharingealis, branchialis

Arcurile branhialeArcurile branhiale Dispuse lateral de faringele primitiv, posterior de Dispuse lateral de faringele primitiv, posterior de

stomodeumstomodeum 5 perechi, al 6-lea este rudimentar5 perechi, al 6-lea este rudimentar Mase mezenchimale,conțin în interior artera, cartilajul Mase mezenchimale,conțin în interior artera, cartilajul

și nervul arculuiși nervul arcului Mezodermul branhial este dispus metameric pentru Mezodermul branhial este dispus metameric pentru

fiecare arc în parte și formează scleroblastemul fiecare arc în parte și formează scleroblastemul viscerocraniului și primordiile musculare ale arcurilor viscerocraniului și primordiile musculare ale arcurilor branhialebranhiale

Cartilajul arcului participă la formarea cartilajelor și Cartilajul arcului participă la formarea cartilajelor și oaselor viscerocraniului cartilaginosoaselor viscerocraniului cartilaginos

Nervul arcului inervează structurile dezvoltate din Nervul arcului inervează structurile dezvoltate din arcul branhial corespunzătorarcul branhial corespunzător

Artera arcului formează arcul aortic corespunzător și Artera arcului formează arcul aortic corespunzător și participă la formarea sistemului aortic superiorparticipă la formarea sistemului aortic superior

ARCUL FARINGEAL IARCUL FARINGEAL I N. MANDIBULAR N. MANDIBULAR

Cartilajul mandibular MeckelCartilajul mandibular Meckel Maxila, oasele perimaxilare, mandibulaMaxila, oasele perimaxilare, mandibula Ciocanul, nicovalaCiocanul, nicovala M. MasticatoriM. Masticatori M. Tensor al timpanului, al vălului M. Tensor al timpanului, al vălului

palatinpalatin M. Milohioidian, digastric(pantecele M. Milohioidian, digastric(pantecele

anterior)anterior)

Arcul faringeal IIArcul faringeal IIN. facialN. facial

Cartilajul ReichertCartilajul Reichert Scărița, M. ScărițeiScărița, M. Scăriței Aparatul hioidianAparatul hioidian M. MimiciiM. Mimicii M. Stilohioidian, M. M. Stilohioidian, M.

Digastric(pantecele post)Digastric(pantecele post)

Arcul faringeal IIIArcul faringeal IIIN. glosofaringianN. glosofaringian

Corpul și cornul mare al osului hioidCorpul și cornul mare al osului hioid M. stilofaringianM. stilofaringian

Arcul faringeal IV, VArcul faringeal IV, VN. vagN. vag

Cartilajele laringeluiCartilajele laringelui M. Constrictori faringieniM. Constrictori faringieni M. laringeluiM. laringelui

Șanțurile faringealeȘanțurile faringeale

Suprafața externă a arcurilor este Suprafața externă a arcurilor este tapetată de ectoderm, la nivelul tapetată de ectoderm, la nivelul intervalului dintre arcuri se intervalului dintre arcuri se învaginează și formează 4 sanțuri învaginează și formează 4 sanțuri faringeale, numerotate dupa arcul faringeale, numerotate dupa arcul supraiacentsupraiacent

Șanțurile faringealeȘanțurile faringeale

Șanțul faringeal I formează meatul Șanțul faringeal I formează meatul acustic extern și foița externă a acustic extern și foița externă a timpanuluitimpanului

Șanțurile faringiene II,III,IV se Șanțurile faringiene II,III,IV se obliterează și dispar fiind acoperite de obliterează și dispar fiind acoperite de plica opercularis(dependință a arcului plica opercularis(dependință a arcului II). Plica delimitează împreună cu șanțul II). Plica delimitează împreună cu șanțul o cavitate, sinus cervicalis, care poate o cavitate, sinus cervicalis, care poate persista sub formă de chist branhialpersista sub formă de chist branhial

Pungile faringealePungile faringeale

Suprafața internă a arcurilor privește Suprafața internă a arcurilor privește spre cavitatea faringiană și este spre cavitatea faringiană și este căptușită de endoderm(epiteliu căptușită de endoderm(epiteliu endodermal)endodermal)

Pungile faringealePungile faringeale

Punga IPunga I Recesul tubo-timpanic, din care Recesul tubo-timpanic, din care se dezvoltă tuba auditivă, se dezvoltă tuba auditivă, cavitatea timpanică, lama cavitatea timpanică, lama internă a timpanuluiinternă a timpanului

Punga IIPunga II Fosa tonsilarăFosa tonsilară

Punga IIIPunga III Paratiroidele inferioare, timusParatiroidele inferioare, timus

Punga IVPunga IV Paratiroidele superioareParatiroidele superioare

Punga VPunga V Încorporată în glanda tiroidă(corp Încorporată în glanda tiroidă(corp ultimobranhial) se diferențiază în ultimobranhial) se diferențiază în endocrinocitele calcitonino secretanteendocrinocitele calcitonino secretante

Pungile faringealePungile faringeale

Intervalul dintre arcurile faringeale este Intervalul dintre arcurile faringeale este închis de membrana obturantă(membrana închis de membrana obturantă(membrana pharyngealis), formată din ectodermul pharyngealis), formată din ectodermul șanțului și endodermul pungii branhiale și șanțului și endodermul pungii branhiale și un strat mezodermal interpus. Membranele un strat mezodermal interpus. Membranele obturante la om nu se resorbobturante la om nu se resorb

Peretele anterior al faringelui la Peretele anterior al faringelui la convergența arcurilor branhiale convergența arcurilor branhiale delimitează un camp mezobranhial implicat delimitează un camp mezobranhial implicat în dezvoltarea limbii și a glandei tiroideîn dezvoltarea limbii și a glandei tiroide

StomodeumulStomodeumul Se formează în perioada tubului neural, S3, Se formează în perioada tubului neural, S3,

depresiune ectodermică la extremitatea cefalică a depresiune ectodermică la extremitatea cefalică a intestinului primitivintestinului primitiv

Este separat de intestinul primitiv prin membrana Este separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană(ecto-endodermică), care se resoarbe în orofaringiană(ecto-endodermică), care se resoarbe în S 3S 3

Foveele nasale continuă învaginarea și devin saccus Foveele nasale continuă învaginarea și devin saccus nasalis. Cei doi saci nasali și stomodeumul sunt nasalis. Cei doi saci nasali și stomodeumul sunt separați de membrana oronazală(ectodermică)separați de membrana oronazală(ectodermică)

Membrana oronazală se resoarbe, sacii nazali și Membrana oronazală se resoarbe, sacii nazali și stomodeumul formează o cavitate comună oronazală, stomodeumul formează o cavitate comună oronazală, ocupată de limbăocupată de limbă

Pe tavanul stomodeumului apare o invaginare Pe tavanul stomodeumului apare o invaginare ectodermică orientată spre baza veziculelor cerebrale, ectodermică orientată spre baza veziculelor cerebrale, punga lui Ratke din care se dezvoltă adenohipofizapunga lui Ratke din care se dezvoltă adenohipofiza

Dezvoltarea palatuluiDezvoltarea palatului Se dezvolta odata cu septul nazal, Se dezvolta odata cu septul nazal,

primordiile palatine apar în S 6, în S 12 primordiile palatine apar în S 6, în S 12 cele două cavități nazale și cavitatea orală cele două cavități nazale și cavitatea orală sunt separate între elesunt separate între ele

Primordiul palatinal mezodermic este Primordiul palatinal mezodermic este format din 3 muguri :format din 3 muguri :

- processus palatinus medianus, palatul - processus palatinus medianus, palatul primar; prelungire mediană impară primar; prelungire mediană impară posterioară a segmentului intermaxirposterioară a segmentului intermaxir

- procesele palatine laterale, palatul - procesele palatine laterale, palatul secundar, se dezvoltă simetric pe secundar, se dezvoltă simetric pe suprafața internă a primului arcsuprafața internă a primului arc

Dezvoltarea palatuluiDezvoltarea palatului

Procesele palatine laterale, la început vor Procesele palatine laterale, la început vor crește în jos pentru că limba ocupă toată crește în jos pentru că limba ocupă toată cavitatea buconazală. După retragerea cavitatea buconazală. După retragerea limbii în cavitatea bucală(S 7), ele vor limbii în cavitatea bucală(S 7), ele vor crește orizontalcrește orizontal

Fuzionarea proceselor palatine se face ant-Fuzionarea proceselor palatine se face ant-post sub forma literei Y, începand cu S 9post sub forma literei Y, începand cu S 9

Palatul primar și partea anterioară a Palatul primar și partea anterioară a palatului secundar se osifică și formează palatului secundar se osifică și formează palatul dur.palatul dur.

Dezvoltarea limbiiDezvoltarea limbii Corpul limbii se formează în S 4 din trei muguri Corpul limbii se formează în S 4 din trei muguri

ectodermici ai primului arc branhial :ectodermici ai primului arc branhial : - tuberculum linguale distale, mugurii linguali laterali - tuberculum linguale distale, mugurii linguali laterali

se formează de o parte și alta a liniei medianese formează de o parte și alta a liniei mediane - rădăcina limbii are origine endodermică, se - rădăcina limbii are origine endodermică, se

formează din partea inferioară a campului formează din partea inferioară a campului mezobranhial denumită copulă(eminența mezobranhial denumită copulă(eminența hipobranhială), formată din convergența arcurilor hipobranhială), formată din convergența arcurilor branhiale II,III,IVbranhiale II,III,IV

- tuberculul impar fiind cuprins în corpul limbii - tuberculul impar fiind cuprins în corpul limbii anterior de foramen cecumanterior de foramen cecum

- musculatura intrinsecă a limbii provine din - musculatura intrinsecă a limbii provine din miotomii occipitalimiotomii occipitali

- histodiferențierea papilelor gustative din luna 3- histodiferențierea papilelor gustative din luna 3

Dezvoltarea glandelor Dezvoltarea glandelor salivaresalivare

Origine epitelială, cordoane epiteliale, Origine epitelială, cordoane epiteliale, proliferate în mezenchimul adiacent proliferate în mezenchimul adiacent viscerocraniuluiviscerocraniului

Glanda parotidă, origine ectodermică, Glanda parotidă, origine ectodermică, anterior de membrana orofaringianăanterior de membrana orofaringiană

Glanda submandibulară și Glanda submandibulară și sublinguală, origine endodermică, sublinguală, origine endodermică, posterior de membrana orofaringianăposterior de membrana orofaringiană

Dezvoltarea dințilorDezvoltarea dinților Lamina dentalis : îngroșarea ectodermului ce Lamina dentalis : îngroșarea ectodermului ce

acoperă maxila și mandibula în S 7; proliferează acoperă maxila și mandibula în S 7; proliferează în mezenchimul subiacent și formează10 muguri în mezenchimul subiacent și formează10 muguri ai dentiției deciduale, organele ai dentiției deciduale, organele adamantoblaste(ameloblaste)adamantoblaste(ameloblaste)

Mugurele smalțului învaginează sub formă de Mugurele smalțului învaginează sub formă de cupă(status cappalis), apoi de clopot(status cupă(status cappalis), apoi de clopot(status campanalis); se diferențiază în strat campanalis); se diferențiază în strat extern(epithelium enameleum externum) și unul extern(epithelium enameleum externum) și unul intern(epithelium enameleum internum)intern(epithelium enameleum internum)

Mezenchimul condensat în interiorul clopotului Mezenchimul condensat în interiorul clopotului formează papilla dentis, celulele periferice se formează papilla dentis, celulele periferice se diferențiază în odontoblatediferențiază în odontoblate

Dezvoltarea dințilorDezvoltarea dinților Histodiferențierea în ameloblaste și odontoblaste Histodiferențierea în ameloblaste și odontoblaste

este indusă de interacțiunea epitelio-este indusă de interacțiunea epitelio-mezenchimatoasămezenchimatoasă

Ameloblastele stratului intern formează coroana Ameloblastele stratului intern formează coroana dintelui, stratul extern formează cuticula dintelui, stratul extern formează cuticula dintelui(membrana Nasmyth), care regresează dintelui(membrana Nasmyth), care regresează după nașteredupă naștere

Mezenchimul din jurul mugurelui dentar formează Mezenchimul din jurul mugurelui dentar formează sacculus dentis și se diferențiază în lamina sacculus dentis și se diferențiază în lamina cementoblastica(secretă cimentul), lamina cementoblastica(secretă cimentul), lamina periodontoblastica(ligamentele periodontale), periodontoblastica(ligamentele periodontale), lamina osteoblastica(osul alveolar)lamina osteoblastica(osul alveolar)

CIRCULAȚIA FETALĂCIRCULAȚIA FETALĂ

Etapa prenatalăEtapa prenatală Prezența scurtcircuitelor directe venoase și Prezența scurtcircuitelor directe venoase și

arteriale de ocolire a ficatului și plămânului(flux arteriale de ocolire a ficatului și plămânului(flux transhepatic și transpulmonar minim), sângele transhepatic și transpulmonar minim), sângele venos și arterial amestecându-sevenos și arterial amestecându-se

Sângele oxigenat al venei ombilicale, prin Sângele oxigenat al venei ombilicale, prin intermediul ductului venos Arantius se varsă intermediul ductului venos Arantius se varsă direct în VCI. Transfluxul hepatic al venei direct în VCI. Transfluxul hepatic al venei ombilicale se amestecă cu sângele circulației ombilicale se amestecă cu sângele circulației portaleportale

Sângele în AD se amestecă cu sângele venos Sângele în AD se amestecă cu sângele venos transportat de VCI, VCStransportat de VCI, VCS

Din AD, sângele este dirijat spre AS prin orificiul Din AD, sângele este dirijat spre AS prin orificiul Botallo, apoi în AoBotallo, apoi în Ao

Etapa prenatalăEtapa prenatală

Din VD sângele este dirijat spre Din VD sângele este dirijat spre trunchiul pulmonar. Rezistența mare trunchiul pulmonar. Rezistența mare din vasele pulmonare dirijează marea din vasele pulmonare dirijează marea parte a circulației pulmonare în parte a circulației pulmonare în ductul arterial, ajungând în aortă. În ductul arterial, ajungând în aortă. În ramurile aortice sângele arterial este ramurile aortice sângele arterial este amestecatamestecat

Circulația de întoarcere a sângelui Circulația de întoarcere a sângelui desaturat la placentă are loc prin desaturat la placentă are loc prin artera ombilicalăartera ombilicală

Etapa postnatalăEtapa postnatală Oprirea circulației placentare și începerea Oprirea circulației placentare și începerea

respirației, determină instalarea circulației respirației, determină instalarea circulației pulmonare și prin obliterarea pulmonare și prin obliterarea scurtcircuitelor fetale se separă circulația scurtcircuitelor fetale se separă circulația arterială de cea venoasăarterială de cea venoasă

Artera ombilicală se închide funcțional în Artera ombilicală se închide funcțional în câteva minute după naștere prin contracția câteva minute după naștere prin contracția musculaturii peretelui, iar anatomic prin musculaturii peretelui, iar anatomic prin fibrozare în 2-3 luni devenind ligament fibrozare în 2-3 luni devenind ligament umbilical medialumbilical medial

Vena umbilicală stângă și ductul venos se Vena umbilicală stângă și ductul venos se obliterează prin fibrozare formând obliterează prin fibrozare formând ligamentul rotund și venos al ficatuluiligamentul rotund și venos al ficatului

Etapa postnatalăEtapa postnatală

Orifiul oval datorita creșterii presiunii din Orifiul oval datorita creșterii presiunii din AS se închide prin alipirea septului prim de AS se închide prin alipirea septului prim de cel secund, fuziunea totală a acestora și cel secund, fuziunea totală a acestora și transformarea orificiului în fosă ovală transformarea orificiului în fosă ovală având loc în jurul primului an de viațăavând loc în jurul primului an de viață

Ductul arterial se închide imediat după Ductul arterial se închide imediat după naștere, prin contracții musculare, naștere, prin contracții musculare, obliterarea anatomică având loc în lunile obliterarea anatomică având loc în lunile 1-3 postnatal prin fibrozare și formarea 1-3 postnatal prin fibrozare și formarea ligamentului arterialligamentului arterial