Dezvoltare rurala ppt

1.1.DEZVOLTAREA RURALA LOCALITATIILOR

RUDNA SI CRAI NOU

A : Piese scrise

1.Plan tematic ,1.1.Cuprins pag.1

2.Memoriu tehnico-justificativ pag.4

PARTEA I : PROBLEME DE DEZVOLTARE RURALA A LOCALITATIILOR RUDNA SI CRAI

NOU

3.Prezentare situatiei actuale privind dezvoltarea localitatiilor

Rudna si Crai nou pag.6

3.1.Evolutie pag.6

3.2.Relief pag.7

3.2.1.Conditii geotehnice pag.8

3.2.2.Conditii hidrografice pag.8

3.2.3.Consideratii hidrogeologice pag.8

3.2.4.Vanturile pag.9

3.2.5.Vegetatia,fauna si spatii verzi pag.9

3.3.Resursele naturale ale solului si subsolului,modul de valorificare pag.10

3.3.1.Solurile pag.10

3.3.2.Relatii in teritoriu pag.11

3.3.3.Activitatii economice pag.11

3.4.Invatamantul pag.12

3.5.Sanatate pag.13

3.6.Cultura pag.13

3.7.Cult pag.13

3.8.Comert,prestari servicii pag.13

3.9.Activitatii financiar bancare pag.13

3.10.Administratie,ordine publica pag.14

3.11.Telecomunicatii pag.14

3.12.Populatia.Elemente demografice si social pag.15

3.12.1.Miscarea naturala si migratorie a populatiei pag.18

3.12.2.Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei,modul de ocupare a resurselor de

munca pag.19

3.13.Circulatia pag.20

a)Rutiera

b)Feroviara

3.13.1.Disfunctionalitati pag.22

3.14..Intravilanul existent.Zonificarea functionala.Bilantul territorial pag.22

3.14.1.Zone functionale pag.23

3.14.2.Zone cu riscuri naturale pag.27

3.15.Echiparea edilitara pag.28

3.15.1.Gospodarirea apelor pag.28

3.15.2.Resursele de apa pag.28

3.15.3.Alimentarea cu apa pag.28

3.15.3.1.Canalizarea pag.29

3.15.4.Alimentarea cu energie electrica pag.29

3.15.4.1.Telefonizarea si retele CATV in cablu pag.30

3.15.4.2.Alimentarea cu gaz pag.30

3.15.5.Gospodarirea comunala pag.30

3.15.6.Probleme de mediu pag.31

3.15.7.Disfunctionalitatii pag.35

3.15.8.Necesitati si optiuni ale populatiei pag.36

3.16.Propuneri de dezvltare urbanistica pag.36

3.16.1.Studii fundamentale pag.36

3.16.2.Evolutia posibila si prioritatii pag.37

3.16.3.Optimizarea relatiilor in teritoriu pag.37

3.16.4.Dezvoltarea activitatiilor pag.38

3.17.Evolutia populatiei pag.38

3.18.Propuneri de imbunatatire a localitatiilor pag.40

3.18.1.Organizarea circulatiei pag.40

3.18.1.1.Rutiera pag.40

3.18.1.2.Transportul in comun pag.41

3.18.1.3.Circulatia feroviara pag.41

3.18.1.4.Intravilanul propus.Zonificarea functionala.Bilantul territorial pag.41

3.18.1.5.Masuri in zonele cu risc natural pag.46

3.18.1.6.Dezvoltarea echiparii edilitare pag.47

3.18.1.7.Protectia mediului.Propuneri si reglementari pag.53

A)Apa

B)Aerul

C)Solul

3.18.1.8.Reglementari urbanistice pag.58

3.18.1.9.Obiective de utilitate publica pag.60

3.18.1.10.Teritoriul administrativ pag.60

3.19.Concluzii si recomandari pag.62

3.19.1.Recomandari pag.63

PARTEA II : CONSTRCTIE - CASA FAMILIALA

4.Ridicarea topografica pag.65

5.Studiul geotehnic pag.75

6.Memoriul tehnico-justificativ de arhitectura pag.80 7.Memoriul

tehnic-rezistenta pag.82

8.Tehnologia de executie a unei constructii pag.84

8.1.Schema tehnologica pag.98

9.Partea economica

9.1.Antemasuratoarea pag.100

9.2.Devizul general + resurse pag.102

9.3.Indicatori de eficienta pag.117

B : Planse desenate

1.Plan fundatii Sc: 1:50 pl.nr.1

Detalii de fundatii Sc: 1:20

2.Plan parter Sc: 1:50 pl.nr.2

3.Plan mansarda Sc: 1:50 pl.nr.3

4.Plan invelitoare Sc: 1:50 pl.nr.4

5.Fatada principala Sc: 1:50 pl.nr.5

6.Fatada laterala Sc: 1:50 pl.nr.6

7.Sectiunea A-A pl.nr.7

8.Incadrarea in teritoriu a localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:50000 pl.nr.8

9.Situatia existenta a localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:5000 pl.nr.9

10.Echiparea edilitara a localitatiilor Rudna si Crai Nou Sc 1:5000 pl.nr.10

2.Memoriu tehnico-justificativ

Prezentul proiect prezinta solutiile adoptate pentru dezvoltarea rurala a localitatiilor Rudna si Crai

nou.

Situate in partea de sud-vest a Banatului,localitatiile sunt favorizate din punct de vedere al

denivelariilor importante.Exista mai multe studii geotehnice efectuate,dintre care cele mai importante

caracteristici sunt :

-lipsa denivelarilor pronuntate

-adancimi optime de fundare

-fenomenul de baltire al apelor

-panta morfologica redusa

Concluziile studiilor efectuate asupra localitatiilor sunt urmatoarele :

-exista o agresivitate multipla si pronuntata pe alocuri a apei subterane

-zona este predominat expusa excesului de apa

Recomandari rezultate in urma studiilor efectuate pentru lucrariile de constructii cum ar fii:

-adancimea de fundare sa fie mai mare decat adancimea de inghet

-pentru calculul de fundare se pot adopta presiuni conventionale de baza 1,2 daN/cmp.

In ceea ce priveste situatia edilitara a localitatiilor Rudna si Crai nou ,s-au gasit ca fiind inexistente

:un sistem centralizat de alimentare cu apa,un sistem centralizat de canalizare,importante surse de

poluare si retea de alimentare cu gaz inexistenta,o retea de medie tensiune si cablu cu fibra optica

pentru telefonia fixa de unde sa rezulte posibilitatea introducerii Internetului si a CATV.

Ca propuneri in Dezvoltarea urbanistica ar fii:

-modernizarea straziilor

-infiintarea unei retele de alimentare cu apa si canalizare

-infiintarea unei retele de alimentare cu gaze

-statii de epurare

-reparatii drumuri si trotuare

-constructii de noi case in vederea extinderii fondului locative

-stabilirea unui proces de colectare a deseurilor menajere si a depozitarii acestora intr-un loc

amenajat

Conform datelor de la primarie,intravilanul nu a fost extins de mult timp,neconstruindu-se nici o

locuinta noua.

S-au studiat cateva variante de casa familiale,iar in cele din urma am ales o varianta

definitiva,convenabila din cele mai multe puncte de vedere ale proprietarului.

Pentru elaborarea acestui proiect de casa s-au facut masuratori topografice necesare in zona

respectiva (planul constructiei si planul de situatie al zonei).

In cazul studiului geotehnic s-au urmarit aspecte generale,investigatiile geotehnice interprise si

apoi concluziile si recomandariile rezultate in urma analizarii acestui caz.

Dupa acest studiu ,este pus in evidenta memoriu tehnico-justificativ de arhitectura,iar apoi cel de

rezistenta.

Mai departe s-a intocmit tehnologia de executie a unei constructii,prin care s-a urmarit fazele de

realizare a unei constructii.

Calculul economic al constructiei cuprinde devize(pe obiect si general)si studiul indicatioriilor

investitiilor.

TIMISOARA IVANESCU RAZVAN

3.Prezentarea situatiei actuale privind dezvoltarea

localitatiilor Crai Nou si Rudna

3.1.Evolutie

Localitatiile Crai Nou si Rudna,ca organizare administrativă au fost stabilite cu Legea 55/19

dec.1968.

Decretul Lege nr.8/1990 menţine organizarea administrativă stabilită anterior.

Evolutiv anul 1860 reînfiinţează „COMITATUL TIMIŞ” cu reşedinţa Timişoara,având 222

comune(localităţii) organizate administrativ în 11 plăşi.

În anul1925-LEGEA PENTRU UNIFICAREA ADMINISTRATIVĂ- reorganizeazăjudeţul Timiş-

Torontal,cu două centre urbane şi 246 comune rurale în 12 plăşi.Aceasta organizare administrativă se

mentine până la apariţia Legii nr.5/6 septembrie 1950 când se înfiinţează „REGIUNEA BANAT ” cu

cele trei raioane:-DETA,SÂNNICOLAU MARE,TIMIŞOARA.

Această organizare administrativă se mentine cu unele modificări până în anul 1968, când cu Legea

55/1968 se revine la organizarea administrativă teritorială tradiţională românească.

(judeţ,municipii,oraşe,comune,sate).

3.1.1.Localitatea Rudna

Este atestată documentar în 1332.Despre aşezare există dovezi arheologice din peroiada

neoliticului.

În anul 1429,Rudna este amintită ca proprietate a familiei CSANADY RUDAI.În perioada

ocupaţiei turceşti localiatea a fost pustiită.În 1781 este cumpărată de IOAN NIKOLICS şi MILIVOI

IANCOVICS localitatea numărând 120 case.

Numărul de locuitori în anul:

1869-1316 locuitori

1900-1621 locuitori

1930-2144 locuitori

1956-1179 locuitori

1992-656 locuitori

În timp populaţia de naţionalitate română este dominantă.

3.1.2.Localitatea Crai Nou

Atestată în 1954,a luat naştere prin colonizarea populaţiei de origine română din zona Comloşu

Mare, a moţilor din judeţul Alba şi a refugiaţilor de origine română din Jugoslavia.În timp s-a

constituit „cătun”aparţinător de Rudna.

Numărul de locuitori în anul:

1956-851 locuitori

1992-536 locuitori

În timp populaţia de naţionalitate română este dominantă.

După 1990 prin aplicarea Legii 18/1991 trenurile agricole din teritoriul administrativ au trecut în

posesia proprietarilor de drept.

Viaţa economico-socială va cunoaşte profunde transformări şi restructurări ca urmare a

modificărilor legislative, a procesului de privatizare,a schimbărilor intervenite în secotarele de

activitate.

Localităţile Crai Nou şi Rudna au o populatie de 1192 locuitori.Suprafaţa teritoriului administrativ

al localitatii Cai Nou este de 68.60 ha.Suprafeţelor intravilanelor existente ale localităţilor sunt:

Crai Nou – 68,60 ha

3.2.Relief

Alcătuirea litologică menţionează o mare eterogenitate de roci eruptive,metamorfice şi

sedimentare.Zona de câmpie,reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic,este formată dintr-o

succesiune de straturi aluviale-argile,maline,lehnuri,nisipuri şi pietrişuri dispuse pe un fundament

eruptivo-cristalin.

Litologia diversă a zonei cât şi nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelişului de

sol.

Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10°C-11°C,temperaturi medii de -2°C în

ianuarie şi de 22°C-24°C în iulie.Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrate sunt de 500-600

mm. Zăpada prezintă grosimi medii de 20-50 cm,prima zăpadă începând cu luna noiembrie,ultima

zăpadă în luna martie.

Vegetatia dominantă pe teritoriul localitatiilor este cea ierboasă.Zonele cu arbori şi arbuşti sunt

puţine,situate în special în lunca Timişului.

3.2.1.Conditii geotehnice

Harta zonării seismice a Banatului încadrează teritoriul comunei în zona „C”,cu coeficientul seismic

corespunzător Ks=0,20 şi perioadele de colţ Tc=0,7-1,8sec.

Din punct de vedere geotehnic în cadrul intravilanelor nu se impun condiţii deosebite de fundare.

Informativ adâncimea minimă de fundare recomandată h min=1,00 m

Presiunea recomandată pentru sarcini fundamentale şi adincimea de bază(2,00 m)

Pa=1,80-2,20 Kgf/cmp. în argile prăfoase sau prafuri argiloase.

Pa=1,50-2,00 Kgf/cmp. în nisipuri prăfoase sau nisipuri fine.

Presiunea recomandată pentru combinaţie de sarcini fundamentale+accidentale este:

Pa=2,00-3,00 Kgf/cmp. în argile prăfoase sau prafuri argiloase.

Pa=2,00-2,50 Kgf/cmp. în nisipuri prăfoase sau nisipuri fine.

Pentru obiectivele nominalizate sunt necesare studiile geotehnice definitive.

În teritoriul comunei nu sunt semnalate zone cu riscuri naturale.

3.2.2.Condiţii hidrografice

Hidrografic teritoriul localitatiilor, este tangent în partea de sud la cursul râului Timiş.

3.2.3.Consideratii hidrogeologice

Apele subterane, respectiv orizontul freatic este cantonat la o adâncime medie ce variază între 1 - 3m

cu grosimea depozitului de apă până la 20,0m, acumulări rezultate parte din precipitaţii, parte din

surplusul de apă creat în timpul viiturilor. Hidroizohipsele apelor freatice în câmpia joasă au valori

cuprinse între 74 şi 93 -direcţia generală de mişcare a fluxului subteran fiind de la nord-est spre sud-

vest.

Nivelul maxim al apelor freatice se produce la topirea zăpezilor şi în primăvară (martie, aprilie) când

cad precipitaţii cu valori mai însemnate.

Modulul scurgerii subterane este scăzut (0,5l/sec/km2).

Mineralizarea apelor creşte, (1500mg/l) spre sud-vestul câmpiei Timişului, de asemenea cresc

şi valorile durităţii apei.

Sub aspect chimic apele sunt în general bicarbonatate.

Apele de adâncime au caracter artezian în această zonă (de la 100m în jos).

3.2.4.Vanturile

Vânturile dominante sunt cele de nord,nord-est, est şi sud-est. Viteza medie este cuprinsă între 1,2-

3,8m/sec.

3.2.5.Vegetatia,fauna si spatii verzi

Localitatiile sunt acoperite într-un procent de 92,75% cu terenuri agricole din care terenuri arabile

74,1% şi 22,4% păşuni.

Vegetaţia naturală este cea specifică zonelor de câmpie.

Vegetaţia ierboasă este formată din: sovar, pipirig, stânjenel, piciorul cocoşului, brânduşa galbenă,

trestia, papura, etc.

Principalele plante cultivate sunt:

- grâul, porumbul, floarea soarelui, fasolea, sfecla, trifoiul, lucerna, dovleacul;

Fauna caracteristică este cea de stepă reprezentată de rozătoare ca: popândăul, hârciogul, şoarecele

de câmp, cârtiţa. Păsările întâlnite sunt: vrabia, pitpalacul, graurul, doară de semănături, uliul găinilor,

coţofana.

Fauna cinegetică reprezentată de: iepuri, fazani, gâşte şi raţe sălbatice, căprioarele şi mistreţi.

In ansamblu teritoriul localitatiilor Rudna si Crai Nou se poate zona în:

- terenuri agricole cu soluri fertile şi condiţii climatice favorabile, predominând tipul de agricultură

cu profil cerealier.

- terenuri cu păşuni întinse (şi zona de luncă a Timişului) unde se practică o agricultură de tip

pastora

In cadrul localităţilor nu sunt parcuri sau scuaruri amenajate. Spaţiile plantate de-a lungul străzilor nu

sunt întreţinute.

Norma existentă este de 0,04m2 spaţiu verde/locuitor.

Lunca Timişului - cu un potenţial mare nu oferă nici un punct de agrement amenajat.

3.3.Resursele naturale ale solului si subsolului,

modul de valorificare

3.3.1.Solurile

Alcătuirea litologică menţionează o mare eterogenitate de roci eruptive, metamorfice şi sedimentare.

Zona de câmpie, reprezentând fundul colmatat al lacului Panonic este formată dintr-o succesiune de

straturi aluviale - argile maline, lehnuri, nisipuri şi pietrişuri dispuse pe un fundament eruptivo -

cristalin.

Litoiogia diversă a zonei cât şi nivelul freatic ridicat a determinat o mare diversitate a învelişului de

sol. Întâlnim în teritoriu următoarele tipuri de soluri:

- Soluri cernoziomice carbonatice freatic umede

- Soluri cernoziomice freatic umede

- Soluri cernoziomice levigate freatic umede

- Soluri brune cernoziomice freatic umede

- Soluri brune gălbui de pădure puternic podzolite puternic scheletice

- Soluri negre de fâneaţă podzolite

- Soiuri aluviale diferit lumifere

- Soluri aluviale cernoziomice

Soluri aluviale cemoziomice gleizate

- Complex de soluri aluviale cernoziomice

- Lăcovişti cernoziomice Lăcovişti cernoziomice levigate Lăcovişti salinizate

Lăcovişti salinizate şi solonetizate

- Soloneţuri solodizate

- Mlaştini

Soluriie se prezintă cu o eroziune neapreciabiiă de regulă în lungul reţelei hidrografice - eroziune de

suprafaţă.

Eroziuni de adâncime sunt prezente în zona albiei râului Timiş.

3.3.2.Relaţii în teritoriu

Legătura cu comunele şi localităţile învecinate este asigurată rutier şi pe cale ferată.

Reteaua rutieră este următoarea:

-D.J. 593 (D.N. 59 Peciu Nou –Giulvăz-Foeni)-31,5 km, din care pe teritoriul administrativ al comunei

are 9,6 km.

-D.C. 192 (Ivanda-Giulvăz-Rudna-Gad) cu o lungime totală de 14,0 km din care pe teritoriul

administrativ al comunei are 10,8 km.

Localitatiile sunt traversate de linia de C.F. Timişoara –Cruceni.Accesul călătorilor este asigurat

prin halta Giulvăz ,halta Cebza şi halta Rudna.

În intravilanele existente nu sunt cuprinse trupurile din teritoriu.

Legăturile rutiere între localităţi cât şi cu comunele învecinate se desfăşoară în condiţii grele

determinate de starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor.

În programul de dezvoltare al Consiliului Judeţean se propune modernizarea D.C. 192 Ivanda-

Giulvăz-Rudna-Gad,în prima etapă de realizare fiind propus tronsonul Giulvăz-Rudna-Crai Nou.

Teritoriul comunei este cuprins în bazinul hidrotehnic Timiş-Bârzava.

Ca echipare edilitară se propune:

Amenajările de îmbunătăţiri funciare –desecări,drenaje-ocupă p suprafaţă de 5463 ha

Pentru alimentarea cu gaz , localităţile au fost prinse în Hotărârea de Guvern –H.G.

386/28.05.1996-pentru înfinţarea de noi distribuţii de gaze.

3.3.3.Activitatii economice

Activitatea economică de bază este agricultura şi zootehnia , activităţi favorizate de poziţia

localitatiilor în plină zonă de câmpie. Din totalul suprafeţei 92,75% este teritoriu agricol ca folosinţă,

cu 74,1% terenuri arabile şi 22,4% păşuni.

Suprafaţa agricolă pe locuitor este de 3,5 ha/ loc.

Formele de desfăşurare a activităţii agricole sunt exploataţiile agricole cu următoarele tipuri:

- societăţi agricole cu personalitate juridică (4 societăţi agricole) - asociaţii

familiale

- exploataţii individuale (2.122 exploataţii individuale), cu o medie de 2,5 ha/ exploataţie

Ca locuri de muncă la nivel de comună agricultura deţine 40,5% din total.

Societăţile comerciale existente - cu capital de stat sau privat sunt:

S.C. PETIM ; AGROMEC ; SA. AGROBADE ; SA TANIS ; MARION S.R.L. - MOARĂ.

Profilul producţiei agricole al comunei prezintă dominant culturi de cereale ( grâu, porumb,

secară,ovăz etc.) şi legume.

Creşterea animalelor este asigurată de sectorul particular. Efectivele de animale în gospodăriile

particulare în 1999 au fost:

- porcine - 2.400 capete

- bovine - 530 capete

- ovine - 6.550 capete

- păsări - 18.500 capete

- producţia de lapte - vacă + bivoliţă - 11.200 hi

- producţia de ouă - 2.120 mii bucăţi

Fermele zootehnice de mare capacitate sunt în stare de conservare - lichidare.

3.4.Invatamant

a. învăţământul preşcolar

CRAI NOU - funcţionează grădiniţa cu un efectiv de 28 copii într-o grupă. Ca local funcţionează într-

o clasă din şcoală.

RUDNA - funcţionează o grădiniţă cu 27 copii -1 grupă - local specific în stare bună.

b. Invăţămâtul şcolar

CRAI NOU - învăţământul şcolar cuprinde clasele I - VIII. Localul este specific şi cuprinde 8 săli

de clasă şi 4 laboratoare

- clasele l-IV cuprind 48 elevi

- clasele V-VIII cuprind un efectiv cs 133 elevi.

Ca amplasament şcoala este situată ia intersecţia intravilanelor Crai Nou şi Rudna.

RUDNA - învăţământul şcolar cuprinde clasele ! - 'V Localul este specific, în stare bună. Efectivul

copiilor înscrişi este de 40 elevi.

3.5.Sanatate

Localitatea Rudna dispune de un punct sanitar.

3.6.Cutura

In fiecare localitate funcţionează CASA NAŢIONALĂ cu sala de spectacole. Toate sunt în construcţii

specifice dar starea şi dotarea lor este mediocră, din lipsă de fonduri lucrările de întreţinere fiind

negiijate. Biblioteca şcolara în Rudna (cca 1900 volume).

3.7.Cult

Dotările de cult existente în localităţi sunt:

CRAI NOU

- Biserica ortodoxă

RUDNA

- Biserica ortodoxă

- Casa parohială

3.8.Comert,prestarii servicii

Prin privatizare dotările comerciale au cunoscut o însemnată dezvoltare ; - au apărut o serie de

spaţii comerciale cu profil alimentar, nealimentar şi de alimentaţie publică, precum şi activităţi

prestatoare de servicii, coafură, staţii PECO, autoservice.Aceste spaţii au fost deschise în majoritate în

case particulare prin amenajare.Amandoua localităţile dispun de aceste spaţii cu profil comercial.

3.9.Activitatii financiar bancare

In localităţile Rudna si Crai nou nu există unităţi financiar bancare.

3.10.Administratie,ordine publica,securitate

Fiecare localitate a comunei dispune de un echipament minim P.S.I.

3.11.Telecomunicatii

Oficiu poştal RUDNA ce acoperă localitatea Rudna, Crai Nou şi Gad.

Clădirile în care funcţionează sunt nespecifice, în stare mediocră - insalubră.

3.12.Populatia.Elemente demografice si sociale

Repartizarea pe localităţile componente este următoarea:

• Crai Nou ............ 536 locuitori

• Rudna ............. 656 locuitori

Analiza grupelor de vârstă, naţionalitate, religie au ca an de referinţă RECENSĂMÂNTUL din

ianuarie 1992.

Pe grupe mari de vârstă pe localităţile componente ale comunei situaţia este următoarea:

Grupa de vârstă Total

localităţi0-14 15-59 60-85 şi peste

CRAI NOU

TOTAL 99 310 127 536

MASC. 51 155 56 262

FEM. 48 155 71 274

RUDNA

TOTAL 134 355 167 656

MASC. 56 177 74 307

FEM. 78 178 93 349

Pe naţionalităţi la recensământul din ianuarie 1992 componenţa era următoarea :

Români Maghiari Germani Sârbi Alte etnii Total

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Crai Nou 529 98,7 4 0,7 2 0,4 1 0,2 - - 536 100

Rudna 378 57,6 15 2,3 15 2,3 239 36,4 9 1,4 656 100

Din punct de vedre al religiilor situaţia pe comună este următoarea:

Ortodocşi …………………. 91,3 %

Catolici …………………. 5,1 %

Alte religii ………………… 3,6 %

Tab.1-Indicatori globali pentru judeţele Timiş, Arad şi Bihor, România şi U.E.

Nr.

crt.Indicatori U.M.

Judeţele Localitatii U.E

Timiş Crai Nou Rudna

1 Populaţia

zona urbanăpers

(%)

4222,63

(62)536 656

310575

(82,5)

zona ruralăpers

(%)

2622,37

(38)- - 65879,6 (17,5)

2 Suprafaţa

Totală Km2 8696,65 68.60 108.69 3191000

AgricolKm2

(%)7023,56 (80) 40.03 61.68

3 Nr. localităţi

Total Nr. 385 - -

Municipii Nr. 2 - -

Oraşe Nr. 5 - -

Comune Nr. 75 - -

Sate Nr. 303 - -

4 Densitate localităţiSate/

100 km3,5 - -

5 Densitate populaţie loc/km2 80,5 7.81 5.20 118

6

Structura populaţiei % 100 100 100 100

(grupe de vârstă)0 – 14 ani % 18,5 0.99 1.34 17,4

15 –59 ani % 64,5 3.10 3.55 67,0

> 60 ani % 17 1.27 1.67 15,6

7PIB / loc

(faţă de media UE)%

Reg. 5 Vest100

32,4

Nr.

crt.Indicatori U.M.


8Populaţia activă faţă de totalul

populaţiei%

51,2

(1994)- -

49,5

(1994)

9Structura populaţiei

ocupate

% 100 100 100 100

Agricultură,

silvicultură,

piscicultură

% 31,4 0.10 0.10 4,5

Industrie, construcţii % 31,2 0.30 - 29,3

Servicii % 37,4 1.16 0.20 66,2

10Rata mortalităţii infantile la 1000 noi

născuţi%

19

(1996)- -

11 Speranţa de viaţă la naştere%

(1998-2000)70,4 - - 69,1

12 Gradul de alfabetizare al populaţiei%

(1998-2000)98,3 - - 97

13 Indicele speranţei de viaţă%

(1998-2000)0,757 - - 0,734

14 Indicele educaţiei%

(1998-2000)0,918 - - 0,853

15Produsul intern brut pe locuitor 1998-

2000

Dolari SUA

(1995/96)(4580) - -

16 Rata natalităţii 2000 % 9,2 - -

17Raportul de dependenţă demografică % 46 - -

18 Densitatea drumurilor Km/100Km²39

(1996)- -

19Consumul de energie electrică al

populaţieiKwh/loc

525

(1994)- -

20 Nr. locuinţe la 1000 locuitori Loc/1000loc361

(1996)- -

Nr.

crt.Indicatori U.M.


21 Suprafaţa locuibilăm²/o loc 38,4 - -

m²/pers 13,8 - -

22 Populaţia la un medic Nr. pers/medic335

(1996)536 656

23 Copii instituţionalizaţi Nr. pers 68 - -

24Număr posturi telefonice la 1000

locuitori (1996)Nr/1000 loc 13

Centrala

telefonica

digitala

Centrala

telefonica

digitala

25Număr autoturisme private la 1000

locuitori

Nr/1000 loc

(2000)135 - - 131,5

26 Indicele dezvoltării umane 0,83 - -

27 Indicele dezvoltării regionale - -

28Grad cuprindere în învăţământ (1996) % 80,6 - -

Figura 1. Harta regiunilor de dezvoltare din România

In tara noastra in baza legii 151/1998 privind dezvoltarea regionala au fost introduse 8 regiuni de

dezvoltare ,fiecare regiune cuprinzand 4-7 judete.Aceste 8 regiuni coespund nivelului NUTS2 al UE.

3.12.1.Mişcarea naturală si migratorie a populaţiei.

Analiza comparativă a fenomenelor demografice din perioada 1995 -1999 evidenţiază o creştere

uşoară a populaţiei (D.S. jud. Timiş).

Sporul natural în perioada analizată a avut o evoluţie negativă cu o valoare medie de - 3,85 %o (la

1000 locuitori/an)

Sporul miqratoriu în perioada analizată a avut o evoluţie pozitivă, valoarea medie fiind de + 8,56

%o (la 1000 locuitori / an)

Sporul total mediu înregistrează valori pozitive şi anume + 4,71 %o (la 1000 locuitori/an)

Evoluţia populaţiei in localitatiile Rudna si Crai Nou, luând ca ani de referinţă, anii recensămintelor

populaţiei se prezintă în tabelul:

Localitatea

comuna

Numărul de locuitori în anul

1930 1956 1966 1977 1992

Crai Nou Cătun Rudna 851 734 536

Rudna 2144 1179 979 656

Comparând anul 1992 cu anul 1956 se constată o scădere însemnată de populaţie la nivelul fiecărei

localităţi şi anume:

CRAI NOU …………………. - 37,0 %( 1992 faţă de 1956 )

RUDNA ……………………. -44,3 % ( 1992 faţă de 1956 )

Perioada 1992-2001 prezintă o stare de stabilitate pentru aceste localităţi înregistrând pentru 2001

următoarele populaţii:

CRAI NOU ………………… 540 locuitori

RUDNA …………………… 654 locuitori

Structura salariaţilor pe ramurile economiei naţionale pe total comună şi localităţile componente se

prezintă în tabelul următor:

Agricultura deţine ponderea în activităţile comunei cu 26,9 % din locurile de muncă.

Structura socio - economică a populaţiei ocupate se prezintă astfel:

Sector primar............. 26,9 % din total populaţie ocupată

Sector secundar ............. 46,5 % din total populaţie ocupată

Sector terţiar ............. 26,6 % din total populaţie ocupată

Sectorul secundar cuprinde şi persoanele ce se deplasează pentru muncă în afara comunei.

3.12.2.Disfunctionalităţi privind evoluţia si structura populaţiei modul de ocupare

a resurselor de muncă

Analiza situaţiei existente asupra populaţiei şi a elementetor demografice şi sociale a scos în

evidenţă următoarele disfuncţionalităţi:

Total comună Crai Nou Rudna

agricultură 100 10 10

Industrie 15 - -

Construcţii 15 - 5

Silvicultură - - -

Transporturi 7 - 2

Telecomunicaţii 10 - -

Circulaţia mărfurilor 16 2 2

Prestări servicii 8 1 1

Gospodărie comunală - - -

Învăţământ cultură 37 16 3

Ocrotirea sănătăţii 13 - -

Administraţie 15 - -

Alte mărfuri 10 - -

247 29 23

- Degradarea fenomenului demografic - nivelul redus ai fertilităţii care nu asigură înlocuirea simplă

a generaţiilor, nivelul ridicat al mortalităţii.

- Evoluţia populaţiei este determinată numai de sporul rnigratoriu.

- îmbătrânirea populaţiei, depopularea lentă a satelor componente.

- Insuficienţa locurilor de muncă determină o migrare spre alte zone.

- Navetismul spre centrul de comună şi spre alte puncte de lucru din afara comunei se face în

condiţii grele, având în vedere starea drumurilor şi disfuncţiunile transportului în comun.

3.13.Circulatia

a) Circulaţia rutieră

Teritoriul administrativ este străbătut de următoarele drumuri:

- drumul comunal DC 192 IVANDA - GIULVĂZ - RUDNA - GAD cu lungimea totală de 14,0km.

Pe teritoriul comunei Giuivăz, DC 192 are o lungime de 12,100km, din care:

intravilan Rudna -1,650krn şi intravilan Crai Nou - 0,700km.

Drumui comunal DC 192C face legătura cu localitatea GAD situată în comuna CIACOVA la

2,500km de CRAI NOU.Peste râul Timiş accesul se face pe un pod de lemn cu o suprastructură

metalică având lăţimea carosabilă de 5m. Starea tehnică a podului este impracticabilă iar circulaţia

vehiculelor este închisă.

Localitatea Rudna

Reţeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafaţă a

localităţii.

Artera majoră de circulaţie face parte din traseul DC 192 (1,650 km), cu lâţimea părţii carosabile

între 4,50+5,OOm, fiind pietruit este într-o stare avansată de degradare.

Reţeaua stradală a localităţii Rudna este alcătuită din străzi principale şi secundare conform STAS

10144/1-90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor)

Lungimea totală a străzilor este de: 7,40 km (100%) din care:

> străzi pietruite: 2,05 km (27,70%) în stare foarte degradată

> străzi cu îmbrăcăminte din pământ:5,35 km (72,30%) impracticabile

Lăţimea prospectelor între fronturile clădirilor este cuprinsă între 20+35m, ceea ce reprezintă:

> parte carosabilă (cu lăţimi cuprinse între 7,00m şi 5,50m)

zone verzi, trotuare, şanţuri de-a lungul străzilor

Localitatea Crai Nou

Reţeaua majoră stradală are o structură ordonată, repartizată uniform pe întreaga suprafaţă a

localităţii.

Artera majoră de circulaţie face parte din traseul DC192 (0,70 km), cu lăţimea părţii carosabile între

4,50-5,00m, fiind pietruit este într-o stare avansată de degradare.

Reţeaua stradală a localităţii Crai Nou este alcătuită din străzi principale şi străzi secundare,

conform STAS 10144/1-90, din punct de vedere al elementelor (profilurilor transversale ale străzilor).

Lungimea totală a străzilor este de: 5,5 km (100%) din care:

• străzi pietruite: 0,8 km (14,55%)

• străzi din pământ: 4,7 km (85,45%) Lăţimea prospectelor stradale este

cuprinsă între 20+35 reprezentând:

• parte carosabilă (cu lăţimi cuprinse între 7,00m şi 5,50m)

• zone verzi, trotuare şi şanţuri de-a lungul străzilor

Transportul în comun

Numărul şi frecvenţa curselor de persoane sunt:

o pereche cursă de persoane / zi Timişoara - Giulvăz - Ivanda – Cebza

b)Circulaţia feroviară

Teritoriul administrativ al loalitatiilor este traversat de linia de cale ferată TIMIŞOARA -

CRUCENI.

Numărul şi frecvenţa curselor de persoane sunt: - trei perechi tren cursă de persoane / zi

Accesul călătorilor la linia CFR este în Halta Cebza, Halta Giulvăz şi Halta Rudna

3.13.1.Disfunctionalitatii

a) Reţea stradală şi trafic

• intersecţii ce necesită amenajări;

• drumurile judeţene şi drumurile comunale ce traversează comuna sunt în stare avansată de

degradare

b) Reţea feroviară

• neconcordanţe în graficul orar cu interesele comunităţii

3.14.Intravilanul existent. Zonificarea functionala

Bilantul teritorial

• CRAI NOU şi RUDNA.

Intravilanul existent al acestor localităţi este cel prevăzut de Legea Fondului Funciar la 01. 01.

1990. în cadrul Planului Urbanistic General, intravilanul se materializează prin corelarea limitelor şi

suprafeţelor aflate în evidenţa Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - Timiş , cu cele

aflate în evidenta Consiliului Local.

Intravilanul existent

LOCALITATEA SUPRAFAŢA (ha)

1. CRAI NOU 68,60 ha

2. RUDNA 108,69 ha

Bilanţul intravilan pe categorii de folosinţă este următorul:

Intravilanul existent nu cuprinde trupuri din teritoriul extravilan.


Suprafaţa totală intravilan 68,60ha

Teren agricol-total 40,03ha

Arabil 39,34ha

Fâneaţă 0,45ha

Păşune -

Vii 0,24ha

Livezi -

Teren neagricol-total 28,57ha

Păduri 0,03ha

Ape 0,09ha

Drumuri 12,72ha

Curţi construcţii 15,73ha

Neproductiv -

Localitatea Rudna

Suprafaţa totală intravilan 108,69ha

Teren agricol-total 61,68ha

Arabil 52,76ha

Fâneaţă 0,11ha

Păşune 6,78ha

Vii 1,79ha

Livezi 0,24ha

Teren neagricol-total 47,01ha

Păduri 1,42ha

Ape 1,39ha

Drumuri 20,62ha

Curţi construcţii 23,58ha

Neproductiv -

3.14.1. Zone funcţionale

Ca relief este situat în plină zonă de câmpie.

Localitatea CRAI NOU

Este situată în partea de sud a teritoriului administrativ al comunei Giulvăz în zona de luncă

a râului Timiş. Este o localitate tipică de câmpie, relieful plan determinând o dezvoltare urbanistică

ordonată cu o tramă stradală rectangulară, prospectul străzilor fiind cuprins între 20,0 - 30,0m.

a) Zona de locuit

Este organizată în loturi individuale ce cuprind clădirea de locuit, anexele gospodăreşti şi

grădina de legume. Regimul de înălţime al clădirilor de locuit este dominant parter, clădirile

fiind amplasate la limita aliniamentului. Zona de locuit ocupă 63,4 % din teritoriul intravilanului.

Fondul de locuinţe existent se compune din case unifamiliale. Numărul clădirilor de locuit este de 200

clădiri, suprafaţa locuibilă este de 7.780,0mp. Indicele de locuibilitate este de 14,4 mp locuibili /

locuitor. Numărul de persoane / locuinţă este în medie de 2,7 persoane. Densitatea în zona de locuit

este de 12,4 locuitori / ha. Starea fizică a clădirilor de locuit este mediocră şi bună.

în cadrul zonei de locuit sunt loturi neconstruite şi terenuri libere nefuncţionalizate.

Localitatea Crai Nou nu are o zonă de activităţi economice. Activitatea de bază este agricultura şi

creşterea animalelor, exploataţia agricolă fiind organizată în societăţi agricole, asociaţii familiale şi

gospodarii individuale.

b) Instituţiile si serviciile de interes public

Respectiv biserica ortodoxă şi Casa Naţională - sunt situate în zona centrală. Şcoala generală clasele

l - VIII + grădiniţa ce deserveşte atât localitatea Crai Nou cât şi Rudna, este situată la limita dintre cele

două localităţi.

c) Căile de comunicaţie şi transport

Sunt reprezentate de străzile existente - nemodernizate - de pământ, ce asigură accesul la toate

clădirile de locuit şi instituţiile existente.

Localitatea Crai Nou nu are un teren de sport amenajat şi nici spaţii verzi plantate - parcuri

Cimitirul este situat în intravilan.

Bilanţul teritorial existent pe funcţiuni urbane se prezintă în tabelul urmator

BILANŢ TEROTORIAL EXISTENT

LOCALIATEA CRAI NOU

Zone funcţionale

Suprafaţă (ha)Procent % din

total intavilanLocalitate Trupuri isolate total

Locuinţe şi funcţiuni complementare 43,50 - 43,50 63,40

Unităţi agro-zootehnice şi depozite - - - -

Instituţii şi servicii de interes public 1,60 - 1,60 2,30

Căi de comunicaţie şi transport

Din care:

Rutier

Feroviar

12,72

12,72

-

-

-

-

12,72 18,50

Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie - - - -

Construcţii tehnico-edilitare - - - -

Gospodărie comunală,cimitire 0,28 - 0,28 0,40

Terenuri libere 10,30 - 10,30 15,00

Ape 0,20 - 0,20 0,40

Păduri - - - -

Terenuri neproductive - - - -

Total intravilan 68,60 - 68,60 100,00

Localitatea RUDNA

Este situată în sudul teritoriului administrativ al comunei Giulvăz în lunca râului Timiş. Este o

localitate tipică de câmpie, relieful plan determinând o dezvoltare ordonată.

a) Zona de locuit

Este organizată în loturi individuale, în majoritate orientate est - vest, ce cuprind clădirea de locuit,

anexele gospodăreşti şi grădina de legume. Regimul de înălţime al clădirilor de locuit este parter,

amplasarea clădirilor fiind la limita aliniamentului. Zona de locuit ocupă 66,25 % din intravilan.

Fondul de locuinţe existent se compune din case unifamiliale. Numărul clădirilor de locuit este de 265

clădiri cu o suprafaţă locuibilă de 10.380mp. Indicele de locuibilitate este de 15,8mp locuibili /

locuitor. Numărul de persoane / locuinţă este de 2,4 persoane.

Densitatea în zona de locuit este de 9,0 locuitori / ha.

Zona de locuit cuprinde loturi neconstruite.

Intravilanul cuprinde terenuri libere nefuncţionalizate.

b) Zona de activităţi economice

Este situată în zona de sud a intravilanului unde este fosta fermă C.A.P. şi moara Metropol. în nord

este situată o secţie S.C. AGROMEC. în extravilan cu acces din D.C. 192 este situată Ferma

agrozootehnică - privată.

c) Instituţiile şi serviciile de interes public

Sunt grupate în zona de sud a intravilanului, excentric faţă de zona de locuit. Aceste instituţii sunt:

- Casa naţională, poşta, punctul sanitar, şcoala clasele l - IV + grădiniţa, biserica ortodoxă.

d) Căile de comunicaţie şi transport

- străzile existente - nemodernizate - cu prospecte largi cuprinse între 20,0 - 35,0m.

- linia C.F. (Timişoara - Cruceni) - halta Rudna.

Localitatea Rudna nu are teren de sport amenajat. Cimitirul situat în extravilan se foloseşte în comun

cu localitatea Crai Nou.

Bilanţul teritorial existent pe funcţiuni urbane se prezintă în tabelul urmator :

BILANŢ TERITORIAL EXISTENT

LOCALITATEA RUDNA

Zone funcţionale

Suprafaţă (ha)Procent % din total

intavilanLocalitate Trupuri isolate total

Locuinţe şi funcţiuni complementare 72,12 - 72,12 66,25

Unităţi agro-zootehnice şi depozite 9,20 - 9,20 8,25

Instituţii şi servicii de interes public 1,75 - 1,75 2,00


Din care:

Rutier

Feroviar

20,62

20,20

0,42

-

-

-

20,62 18,60

Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie - - - -

Construcţii tehnico-edilitare - - - -

Gospodărie comunală,cimitire - - - -

Terenuri libere 3,50 - 3,50 3,20

Ape 1,50 - 1,50 1,70

Păduri - - - -


Total intravilan 108,69 - 108,69 100,00

3.14.2.Zone cu riscuri naturale

Localităţile Rudna si Crai Nou se încadrează în zona seismică " D" caracterizată printr-o perioadă

de colţ Tc = 1sec şi un coeficient seismic Ks = 0,16 (conform Normativ P100 /1992).

Pe teritoriul acestor localitatii nu au fost semnalate fenomene de alunecări de teren sau

prăbuşiri de teren. Zona de luncă a râului Timiş este expusă inundaţiilor în perioada de topire a

zăpezilor sau în perioada cu ploi abundente.Viiturile de amploare sunt stăvilite de către îndiguirile

existente, îndiguiri ce protejează şi localităţile RUDNA şi CRAI NOU.

3.15.Echipare edilitara

3.15.1.Gospodărirea apelor

Există sistemul de canale de desecare Giulvăz - Rudna aflat în administrarea SNIF Timiş.

Suprafaţa ocupată de sistemul de desecări şi drenaje este de 5643,0 ha.

Reţeaua de desecare este constituită din canale deschise, cu secţiune trapezoidală, adâncimea fiind

variabilă între 1,2 -1,6 m. Cuprinde şi cele două staţii de pompare aferente Rudna şi Rudna Vest.

Lucrările de drenaj sunt cuprinse în zona Rudna - Giulvăz.

3.15.2.Resursele de apă

Apa subterană din straturile freatice poate asigura alimentarea cu apă a localităţilor .

Această apă corespunde din punct de vedere calitativ, în conformitate cu STAS -1342.

Apa de suprafaţă reprezentată prin râul Timiş, care delimitează teritoriul comunei Giulvăz de

teritoriul comunei Ciacova , poate constitui o sursă de apă, dar datorită calităţii inferioare a apei,

pentru potabilizarea acesteia fiind necesare investiţii considerabile , se preferă folosirea apei din

subteran pentru alimentarea cu apă a localităţilor.

3.15.3.Alimentarea cu apă

Localităţile CRAI NOU şi RUDNA nu dispun de un sistem de alimentare cu apă.

3.15.3.1.Canalizarea

În prezent localitatiile Rudna şi Crai Nou , nu beneficiază de un sistem de colectare a apelor

uzate menajere şi pluviale şi de staţii de epurare.

3.15.4.Alimentarea cu energie electrică

Localităţile Rudna si Crai Nou din punct de vedere al energiei electrice aparţine de Sucursala de

Distribuţie şi Transport Energie Banat.

Rudna

În localitate există două posturi de transformare 20/0,4 KV 250 KVA aeriene amplasate pe vatra

satului. Aceste posturi de transformare sunt legate prin linii de 20 KV aeriene.

Lungimea reţelelor de medie tensiune din localitate este de cca. 1,5 km Posturile de transformare

sunt încărcate cca 60 % din capacitate.

Liniile electrice de distribuţie de joasă tensiune(0,4 kv) având o lungime de 7,6 km satisfac

necesităţile energetice actuale ale localităţii.

Iluminatul public pe străzile din localitate este de tip incandescent şi cu becuri cu vapori de mercur.

Crai Nou

Alimentarea cu energie electrică a localităţii este rezolvată printr-un post de transformare 20/0,4 KV

250 KVA aeriene amplasate pe vatra satului. Acest post de transformare este legat la linia de 20 KV

aerienă Giulvăz Crai Nou. Lungimea reţelei de medie tensiune este de cca. 1,0 km .

Liniile electrice de distribuţie de joasă tensiune(0,4 kv) având o lungime de 5,0 km satisfac

necesităţile energetice actuale ale localităţii.

Iluminatul public pe străzile din localitate este de tip incandescent şi cu becuri cu vapori de mercur.

3.15.4.1.Telefonizare si reţele CATV în cablu

Telefonizare

Situaţia telefonizării localităţilor Rudna si Crai Nou este următoarea:

Localitatea Nr.locuitori Nr.centrale Capac. Nr.abonaţi Grad telefonizare

Rudna

Crai Nou

650

540

1 50

53 4,4

Centralele telefonice sunt centrale manuale.

3.15.4.2.Alimentare cu gaz

Localităţile Rudna si Crai Nou au fost prinse în Hotărârea de Guvern pentru înfiinţarea de noi

distribuţii de gaze H.G. 386 / 28.05.1996. Alimentarea cu căldură este asigurată individual în fiecare

gospodărie (combustibil solid).

3.15.5.Gospodărie comunală

Cimitire- Fiecare localitate dispune de cimitire şi anume:

CRAI NOU

Cimitirul este cuprins în intravilan, este situat în partea de sud a localităţii având şi o zonă ce

permite dezvoltarea. Nu respectă normativele în vigoare fiind situat în zona de locuit.

RUDNA

Cimitirul este situat în afara localităţii ca trup. Accesul este greu din cauza drumurilor. Permite

dezvoltarea în etapa de perspectivă existând rezerva de teren.

Gunoiul menajer. Depozitarea gunoiului menajer din localităţile comunei se face în mod necontrolat,

neexistând rampe pentru depozitare.

3.15.6.Probleme de mediu

Situaţia existentă :

a) Cadrul natural

Teritoriul localitatiilor Rudna si Crai Nou este situat în sud-vestul judeţului Timiş. Se află situat în

plină zonă de câmpie joasă, câmpia CIACOVEI, cu altitudini cuprinse între 85,0 - 90,0m.

Teritoriul localitatiilor integrat în partea de vest a ţării s-a format la începutul erei cuaternare în urma

unor mari frământări tectonice succedate de retragerea lacului Panonic ce ocupa întinsul şes de astăzi

al Tisei.

b)Valori de patrimoniu

Prevederile Legii nr. 5 / 6.03.2000 nu evidenţiază pentru localităţile Rudna si Crai Nou, zone

naturale şi construite ce necesită protecţia valorilor de patrimoniu.

În cadrul PATJ Jud Timiş - conform listei Comisiei Monumentelor Istorice pentru Judeţul Timiş sunt

cuprinse ca monumente şi ansambluri de arhitectură următoarele construcţii cu caracter religios sau

laic:

• 36 B 159 - sat RUDNA - GIULVÂZ - conac sec. XIX - proprietate privată revendicată -

construcţie în stare avansată de devastare.

Ca zonă protejată este cuprins :

• izvor colmatat

c) Zone comerciale

Prin privatizare s-a oferit acestui tip de activitate noi posibilităţi. În fiecare localitate s-au înfiinţat

spaţii comerciale particulare, deschise în casete de locuit cu profil alimentar, nealimentar sau de

alimentaţie publică.

d) Zone de productie si de depozitare

Zonele de producţie agro-industrială sunt în general amplasate grupat în fiecare localitate în locul

fostelor l.A.S. sau C.A.P.

Creşterea animalelor este asigurată de sectorul particular - gospodăriile individuale.

Fermele zootehnice de mare capacitate sunt în stare de conservare.

Suprafaţa acestor zone de producţie pe localităţi este:RUDNA-9,20ha.

Activităţile economice ce se desfăşoară în prezent nu stânjenesc zonele de locuit. Fermele agro-

zootehnice ale localităţilor şi-au încetat activitatea încă din deceniul trecut şi nu reprezintă un pericol

de poluare faţă de zonele înconjurătoare.

e) Depozite de deseuri

În situaţia actuală depozitarea deşeurilor menajere localităţile Rudna si Crai Nou se face

necontrolat, în fiecare localitate există o zonă desemnată pentru aceste depozitări însă nu sunt

respectate normele sanitare în vigoare (amenajare, distanţă faţă de zona de locuit).

f) Zone supuse riscurilor naturale si antropice

Încadrarea în zonarea seismică

În conformitate cu Normativul P100 /1992 localităţile se încadrează în zona seismică D

caracterizată printr-o perioadă de colţ Tc= 1sec. Şi un coeficient seismic Ks = 0,16.

Zone supuse riscurilor naturale, inundaţii

Pe teritoriul localitatiilor nu au fost semnalate fenomene de alunecări de teren sau prăbuşiri de

teren.

Zona de luncă a râului Timiş este expusă inundaţiilor în perioada de topire a zăpezilor sau în

perioade cu ploi abundente. Viiturile de amploare sunt stăvilite de către îndiguirile existente, îndiguiri

ce protejează şi localităţile Rudna şi Crai Nou.

g) Disfuncţionalităţi şi priorităţi

- Zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe

Bilanţul teritorial existent pe zonele funcţionale ale localităţilor evidenţiază proporţia acestor zone în

cadrul intravilanului.

Zona de locuit - funcţiune de bază acoperă suprafaţa cea mai mare din intravilan, - Crai Nou

63,40%,Rudna 66:25%

Căile de comunicaţie intravilane respectiv străine prezintă următoarele procente:

Crai Nou 18,5%,Rudna 18,6%.

Terenurile libere existente în intravilan - Crai Nou 15,00%,Rudna 3,20% - vor fi refuncţionalizate în

cadrul reglementârilor urbanistice .

-Identificarea surselor de poluare

Principalele surse de poluare de pe teritoriului localitatiilor sunt următoarele:Traficul rutier pe o

tramă stradală total nemodernizată .Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi animaliere.

Evacuarea necontrolată a apei uzate din gospodăriile populaţiei .

-Starea factorilor de mediu

Calitatea apei

a. Ca sursă de poluare sunt: - apele menajere şi latrinele din gospodăriile populaţiei, în absenţa reţelei

de canalizare.

b. O altă sursă de poluare o constituie rampele de deşeuri menajer ale localităţilor comunei care, prin

infiltraţii în perioadele de precipitaţii duc la poluarea apelor freatice.

c. Chimizarea masivă a agriculturii, utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor a substanţelor pentru

combaterea dăunătorilor conduce la poluarea apelor de suprafaţă.

Calitatea aerului

a. Ca sursă de poluare: - praful din circulaţia rutieră pe străzile şi drumurile nemodemizate (de

pământ 80,00% din total)

b. Praful agricol.

Calitatea solului

a. O sursă de poluare o constituie rampele de deşeuri ale localităţilor comunei. Depozitarea

deşeurilor menajere provoacă poluarea solurilor pe care sunt amplasate.

b. Deversarea neepurată şi necontrolată a apelor uzate din gospodăriile populaţiei, în absenţa reţelei

de canalizare.

c. Chimizarea masivă a agriculturii, utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor, a substanţelor pentru

combaterea dăunătorilor

Calitatea vegetaţiei

Nu se semnalează surse de poluare care să afecteze calitatea vegetaţiei pe teritoriul comunei. (culturile

agricole)

- Priorităţi de intervenţie

Principalelor disfuncţionalităţi rezultate în urma analizelor de evaluare li s-au stabilit şi propus

măsurile pe categorii de intervenţie privind diminuarea până la eliminare conform tabelelor prezentate.

LOCALITATEA RUDNA ŞI CRAI NOU

DOMENII DISFUNCŢIONALITĂŢI PROIRITĂŢI

CIRCULAŢIE

-Străzi nemodernizate

-Starea de viabilitate necorespunzătoare a

drumurilor

sau sectoarelor de drumuri comunale

-Modernizarea străzi şi drumuri intravilane

şi extravilane

-modernizare D.C.192(Giulvăz-Rudna-Crai

Nou)

FOND CONSTRUIT

ŞI UTILIZAREA

TERENURILOR

-fondul construit prezintă un grad avansat de uzură

-Construcţii din materiale nedurabile

-Zona cu exces de umiditate în intravilan

-Echipare edilitară incompletă-alimentare cu apă-

canalizare inexistentă

-Expertizare în vederea consolidării

cladirilor

-Reparaţii capitale,demolări,înlocuiri

-Acţiuni de regularizare a canalelor ce

provoacă inundaţii

-Dezvoltarea,realizarea echipării edilitare

SPAŢII PLANTATE,

AGREMENT,

SPORT

-Inexistenţa spaţiilor plantate specifice

-Teren de sport necorespunzător

-Realizarea de spaţii plantate(norma

minimă)

-Amenajarea terenului de sport

PROBLEME DE

MEDIU

-Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi

animaliere

-Evacuarea apei uzate necontrolat

-Zone cu exces de umiditate-bălţi

-Surse de poluare-trafic rutier,praf agricol

-realizarea deponi ecologice de deşeuri

menajere şi a puţului sec

-Realizarea de epurare şi a sistemului

centralizat de canalizare

-realizarea unui program de asanare

-Planţaii de protecţie

3.15.7.Disfunctionalitati

Analiza critică a situaţiei existente asupra cadrului natural, potenţialului economic, potenţialului

uman, condiţiilor de locuit, analiza instituţiilor publice cu aprecieri asupra stării şi capacităţii acestora

în raport cu necesarul la numărul de locuitori şi a repartiţiei în teritoriu, analiza asupra circulaţiei în

cadrul intravilanelor şi a circulaţiei de tranzit, aspecte ale echipării edilitare, protecţia mediului, au

relevat disfunctionalitătile ce perturbă viaţa localităţilor şi anume:

• Declinul producţiei agricole şi zootehnice datorat în parte contextului specific perioadei

derestructurare economică, cât şi potenţialului economic tehnic şi financiar redus al producătorilor

individuali.

• Slaba diversificare a activităţilor economice dublată de dezvoltarea redusă a infrastructurii de

afaceri.

• Degradarea fenomenului demografic - nivelul redus al fertilităţii, nivelul ridicat al mortalităţii.

• îmbătrânirea populaţiei, depopularea lentă a satelor componente.

• Gradul scăzut de ocupare a resurselor de muncă.

• Fondul construit - locuinţe, instituţii şi servicii publice - prezintă un grad avansat de uzură.

Construcţii din materiale nedurabile 80%.

• Zone cu exces de umiditate în intravilan.

• Echiparea edilitară neasigurată.

- RUDNA, CRAI NOU - alimentare cu apă inexistentă.

- Canalizarea apelor uzate - inexistentă.

• Starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor sau sectoarelor de drumuri comunale.

• Străzi nemodernizate în intravilan.

• Depozitaea necontrolată a deşeurilor menajere şi animaliere.

• Inexistenţa spaţiilor plantate specifice, terenuri de sport neamenajate.

3.15.8.Necesitati si optiuni ale populatiei

În urma documentării asupra analizei critice a situaţiei existente, prin discuţiile directe cu

reprezentanţii conducerii locale şi consultările cu alţi factori interesaţi în dezvoltarea economico-

socială a comunei şi localităţilor componente, au rezultat necesităţi, opţiuni şi puncte de vedere ale

acestora constituind elemente de temă pentru Planul Urbanistic General.

Au fost analizate deficienţele dotării existente şi s-au stabilit zonele de extindere a intravilanelor

localităţilor, completarea dotărilor, echiparea edilitară, modernizarea tramei stradale.

3.16.Propuneri de dezvoltare urbanistica

3.16.1.Studii de fundamentare

În vederea întocmirii prezentei documentaţii au fost analizate domeniile ce vizează în principal:

- amenajarea teritoriului administrativ, evoluţia localităţii sub diverse aspecte, populaţia, elementele

demografice şi sociale, fondul construit existent, organizarea circulaţiei şi a transporturilor, probleme

legate de protecţia şi conservarea mediului, echiparea edilitară, instituţii publice, servicii, aspecte

socio-urbanistice.

Rezultatele acestor analize au constituit elemente de temă şi au orienat propunerile de dezvoltare şi

organizare urbanistică.

3.16.2.Evolutia posibila si prioritati

Potenţialul natural şi uman corelat cu opţiunile populaţiei, consultările pe parcursul studiului cu

factorii interesaţi definesc evoluţia posibilă a localitatiilor.

În cadrul PATN - secţiunea IV - Reţeaua de localităţi au fost stabilîte orientările majore privind

dezvoltarea şi structurarea reţelei de localităţi precum şi criteriile pe baza cărora se pot ierarhiza

localităţile.

Localităţile Rudna si Crai Nou sunt de Rangul V. (P.A.T.N., P.A.T.J. TIMIŞ).

Localitatiile se află în zona de influenţă a localităţii CIACOVA - viitor centru urban propus în etapa

l. (P.A.T.J. TIMIŞ şi P.A.T.N. - secţiunea IV - Reţeaua de localităţi).

3.16.3.Optimizarea relatiilor in teritoriu

Zona este deficitară în suprafeţele de pădure, pâlcuri şt fâşii plantate, perdele de protecţie.

Pentru o etapă ulterioară aceste suprafeţe sunt propuse pentru reabilitare şi anume aducerea la

parametri iniţiali a canalelor secundare şi drenajelor, a canalelor principale de desecare şi a staţiilor de

pompare pentru desecare.

Ca priorităţi pentru localităţi se definesc lucrările de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu

gaze.

Căile de comunicaţie respectiv D.J. 693B (Ivanda - Cebza) tronson Giulvăz D.C. 192 (lvanda -

Giulvăz

- Crai Nou) sunt propuse pentru modernizare în prima etapă. De asemenea se propune spre

modernizare şi străzile din intravilan.

Prin crearea unor noi locuri de muncă rata de ocupare a populaţiei active pe comună se va

îmbunătăţi, numărul deplasărilor pentru muncă în afara comunei putând fi diminuat.

3.16.4.Dezvoltarea activitatiilor

Tranziţia la economia de piaţă - forma modernă de organizare a activităţilor economice, în cadrul

căreia se acţionează în mod liber, autonom şi eficient - este caracterizată prin disfuncţionalităţi

importante la nivelul structurilor economice, iniţiativa investiţiilor fiind mai puţin previzibilă, fiind

dependentă în special de interesele private ale diverşilor investitori.

În aceste condiţii dezvoltarea factorilor economici este mai lentă, modificările structurale şi măsurile

şi de rentabilizare au produs şi vor produce şi în continuare un impact cu localităţile în sensul că s-au

desfiinţat locuri de muncă din activităţile productive.

Pentru activităţile economice noi - din domeniul secundar (industrie mică, depozite) se pot asigura

amplasamente şi forţă de muncă în localităţi. Se va asigura compatibilitatea deplină cu mediul

ambiant, cu păstrarea echilibrului ecologic şi valorificarea durabilă a resurselor.

Ca activităţi industriale se impun industriile nepoluante.

Dezvoltarea urbanistică a localităţilor va obliga şi dezvoltarea ramurii - CONSTRUCŢII.

Agricultura şi zootehnia se vor desfăşura în exploataţii particulare. Pentru redresare atât în producţia

vegetală şi animală, se impun câteva priorităţi:

- definitivarea procesului de privatizare în agricultură.

- încurajarea dezvoltării unor unităţi de producţie agricolă performante prin :

• formarea şi generalizarea exploataţiilor agricole comerciale

• încurajarea investiţiilor în exploataţiile agricole

• încurajarea întreprinzătorilor ce realizează produse tip " BIO" şi "MARCĂ".

• crearea unui sector paraagricol de servicii cu o structură diversificată

• valorificarea maximă a teritoriului agricol existent

În sectorul terţiar se impune dezvoltarea consolidarea şi diversificarea activităţilor de servire a

populaţiei.

3.17.Evolutia populatiei

-Estimarea evoluţiei populaţiei

Evoluţia populaţiei localitatiilor a fost analizată pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia de

Statistică a judeţului Timiş şi datele furnizate de Primăria localitatiilor, analiză ce

etalează aspectul unui comportament de " criză demografică " determinat de schimbările politico -

sociale şi economice ce au traversat societatea în ultimii ani.

Tranziţia la economia de piaţă este caracterizată prin modificări mari la nivelul structurilor

economice. în această perioadă creşterea populaţiei este lentă, influenţată de factorii economici,

evoluţia acestora fiind posibilă prin reorganizări tehnologice şi mai puţine investiţii noi.

Pentru estimarea evoluţiei populaţiei au stat la bază cele două modele de calcul şi anume

• modelul de creştere biologică care au la bază posibilităţile de creştere naturală.

Analiza sporului natural pe perioada analizată {ultimii 5 ani) a evidenţiat valori negative, media fiind

de - 3,85 %o/an (la 1000 locuitori). Calculul conduce la o prognoză matematică ce nu ţine cont de

factorii sociali şi economici ce pot influenţa evoluţia viitoare a numărului populaţiei.

« modelul de creştere tendenţială prin luarea în considerare a sporului mediu anual (spor natura! şi

migratoriu ) permite o apreciere optimistă pentru evoluţia populaţiei localitatiilor. Perioada analizată a

scos în evidenţă valoarea sporului mediu total de + 4,71 %o/an (la 1000locuitori).

Pentru etapa de perspectivă, depăşind condiţiile tranziţiei, factorii decisivi fiind dezvoltarea

economică, creşterea venitului şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale, se prognozează pentru anul 2015 la

nivelul localitatiilor Rudna si Crai Nou.

Populaţia existentă Prognoza populaţiei-anul 2015(locuitori)

Varianta minimă Varianta maximă

Crai Nou 540 560 575

Rudna 654 680 700

-Estimarea resurselor de muncă.

Structura pe grupe de vârstă prezintă grupa aptă de muncă (20 - 60 ani) cu un potenţial de 47,1 % din

populaţia totală.

Pentru etapele următoare de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă va putea fi asigurată în

următoarele activităţi:

• Agricultura ca ramură va fi reprezentată dominant de exploataţii individuale. Crearea unui

sector paraagricol de servicii cu structură diversificată va aduce noi locuri ce muncă.

• Sectorul secundar - industria mică, depozite - are condiţii de dezvoltare, localităţile având

rezerve de forţă de muncă.

• Sectorul terţiar existent, slab dezvoltat la nivel de comună cu un procent de 3,4 % din totalul

populaţiei, necesită o dezvoltare şi diversificare în vederea asigurării optime a serviciilor către

populaţie.

3.18.Propuneri de imbunatatire a localitatiilor

3.18.1.Organizarea circulatiei

3.18.1.1.Circulatia rutiera

Localitatea Rudna

Se propun spre modernizare toate străzile principale şi secundare din localitatea Rudna şi extinderea

reţelei stradale cu 1 km pentru accesul în zonele periferice şi cimitir. Amenjarea de spaţii de parcare în

zona centrală (biserică, şcoală, cămin cultural)


Se propun spre modernizare toate străzile principale şi secundare din localitatea Crai Nou şi

extinderea reţelei stradale cu 1 km pentru accesul în zonele periferice şi cimitir. Amenjarea de spaţii de

parcare în zona centrală (biserică, şcoală, cămin cultural)

În ceea ce priveşte drumurile care străbat teritoriul administrativ al comunei Giulvăz se propun

următoarele:

• drumul judeţean DJ 593 - Teritoriu Giulvăz - modernizare

• drumul judeţean DJ 693B - Teritoriu Giulvăz - modernizare

• drumul comunal DC 192: Giulvăz - Ivanda împietruire

• drumul comunal DC 192: Giulvăz - Rudna - Crai Nou până la podul peste râul Timiş modernizare

în prima etapă

• refacerea podului peste râul Timiş care asigură legătura cu localitatea Gad şi totodată accesul

localnicilor la terenurile arabile deţinute dincolo de râu

3.18.1.2.Transportul in comun

Profilele transversale pentru modernizarea străzilor existente principale şi secundare cât şi pentru

străzile noi secundare sunt cuprinse în planşa de Reglementări urbanistice - zonificare, pentru fiecare

localitate.

Pentru asigurarea legăturilor mai bune cu localităţile apropiate şi municipiul Timişoara propunem

înfiinţarea de linii de autobuze permanente.

3.18.1.3.Circulatia feroviara

Pentru asigurarea transportului CFR strict necesar navetismului spre GIULVĂZ - RUDNA şi celelalte

localităţi din zonele limitrofe, se propune verificarea şi corectarea orarului trenurilor în vederea

asigurării unor timpi optimi pentru cei ce au locul de muncă în aceste Iccalităţi

De asemenea se propune reconstruirea haltei CF CEBZA.

3.18.1.4.Intravilan propus.Zonificarea functionala,

Bilant teritorial

Intravilanul propus

Propunerile de mărire a intravilanelor localităţilor s-au realizat având în vedere : - Intravilanele

existente puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol

Timiş.

- Ordinul nr. 13 N (10.03.1999 MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al

P.U.G. indicativ G.P. 038/1999) - privind modul de calcul al intravilanului existent cât şi cel propus.

Suprafeţele intravilane propuse s-au realizat prin includerea în intravilanul existent a suprafeţelor din

teritoriul extravilan, necesare dezvoltării funcţiunilor localităţilor.

Asupra suprafeţelor noi cuprinse în intravilan s-a instituit interdicţie temporară de construire până la

elaborarea şi aprobarea P.U.Z. - urilor ce se vor întocmi pentru aceste zone, precum şi a scoaterii din

circuitul agricol, conform prevederilor legale, art. 20 aliniat 2 din legea 50/1991 corelat cu prevederile

din Legea Fondului Funciar nr. 18/1991 republicată.


Intravilanul propus este format din :

TRUP 1. - Localitatea propriuzisă cu toate funcţiunile urbane existente şi propuse.

TRUP 2. - Cimitir

TRUP 3. - Staţia de epurare

Intravilanul propus cuprinde şi suprafeţele declarate "curţi construcţii' (c.c.) din extravilan.

Bilanţul teritorial pe trupuri - propus - este următorul :

TRUP DENUMIRE SUPRAFAŢĂ (ha)

TRUP 1 Localitatea propriuzisă 72,900ha

TRUP 2 Cimitir 2,520ha

TRUP 3 Staţia de epurare 0,250ha

SUPRAFEŢE DECLARATE CURŢI CONSTRUCŢII(CC) 0,820ha

LOCALITATEA CRAI NOU TOTAL GENERAL 76,580ha

Localitatea RUDNA

Intravilanul propus este format din :

TRUP 1. - Localitatea propriuzisă cu toate funcţiunile urbane existente şi propuse.

TRUP 2. - Ferma agrozootehnică

Intravilanul propus cuprinde şi suprafeţele declarate "curţi construcţii" (c.c.) din extravilan.

Bilanţul teritorial pe trupuri - propus - este următorul :

TRUP DENUMIRE SUPRAFAŢĂ (ha)

TRUP 1 Localitatea propriuzisă 111,890ha

TRUP 2 Fermă agrozootehnică 3,770ha

SUPRAFEŢE DECLARATE CURŢI CONSTRUCŢII(CC) 0,420ha

LOCALITATEA RUDNA TOTAL GENERAL 116,080ha

Zonificarea funcţională

Mărirea intravilanului a determinat extinderea zonelor funcţionale şi anume : - zona de locuit, zona

pentru activităţi economice industriale, depozitare, agrozootehnice, a zonelor rezervate pentru

obiectivele de utilitate publică, a zonelor de agrement, spaţii verzi şi sport. Zonificarea funcţională a

ţinut cont de funcţiunea dominantă a teritoriului.

Ca principiu s-a urmărit :

- Valorificarea eficientă a spaţiului intravilan prin funcţionalizarea terenurilor libere existente.

- Accesibilitatea maximă la serviciile de utilitate publică prin rezervarea de terenuri pentru

completarea acestora.

- Asigurarea compatibilităţii depline a funcţiunilor nou create ( structuri industriale,

agrozootehnice) cu mediul ambiant.

- Conservarea, protecţia şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.

- Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului.

Sub aspectul proprietăţii, terenurile ce preiau dezvoltările localităţilor sunt fie proprietate privată a

consiliului local, fie proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.


Propunerile de urbanism pentru localitatea CRAI NOU menţin zonificarea funcţională existentă.

Intravilanul se extinde cu o suprafaţă pe care s-a propus terenul de sport ai localităţii. Ca trup separat

s-a prins cimitirul localităţii şi cu o zonă pentru dezvoltare.

Zona de locuit se extinde în intravilanul existent prin lotizarea unor terenuri libere. Pentru staţia de

epurare - comună pentru Crai Nou şi Rudna s-a prevăzut un teren ca trup separat, respectându-se zona

de protecţie faţă de localitate.

Trama stradală se va completa în zonele noi. Se propune modernizarea completă a tramei stradale.

Localitatea RUDNA

Propunerile de urbanism pentru localitatea RUDNA menţin zonificarea existentă. Pentru

zona de locuit ca extindere se propune lotizarea unor terenuri libere intravilane.

Zona de activităţi economice din sudul localităţii, prezintă teren disponibil intravilan ce poate

asigura investiţiile noi. în zona gării Rudna s-a prevăzut o suprafaţă de teren pentru unităţi de industrie

mică sau depozitare.

Zona instituţiilor şi serviciilor publice este grupată în zona de sud a localităţii, cuprinzând toate

aceste obiective necesare.

Pentru etapa de perspectivă se propune ca zona "CONACULUI * să fie reabilitată pentru a prelua

funcţiunea de agrement pentru localitate şi teritoriul înconjurător.

S-a inclus în intravilan o suprafaţă de teren pentru terenul de fotbal - sport al localităţii.

Trama stradală propusă pentru modernizare şi completare va asigura accesul la toate zonele

funcţionale.

Ca principiu în determinarea zonificării funcţionale s-a menţinut configuraţia existentă - a părţilor ce

compun intravilanele, cu un trup principal - localitatea propriuzisă şi trupurile izolate din teritoriu, în

general ferme agrozootehnice, cimitire, instalaţii de alimentare cu apă, staţii de epurare, suprafeţe

declarate " CURŢI CONSTRUCŢII" în teritoriu extravilan.

Propunerile pentru noul intravilan, respectiv zonificarea pentru suprafeţele noi este figurată în

piesele desenate - planşa : - Propuneri de urbanism - pentru fiecare localitate.

Bilanţul teritorial propus

Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus au la bază bilanţul teritorial existent.

Suprafeţele şi bilanţurile pe categorii de folosinţă de la care s-a plecat au fost puse la dispoziţie de

către

OCAOTA.

Intravilanul propus a cuprins suprafeţe noi necesare dezvoltării localităţilor pe o perioadă

determinată.

Zonele funcţionale existente au suferit unele modificări în structură şi mărime, preluând

amplasamente pentru obiective noi, sau extinzându-se cu suprafeţe introduse în intravilan.

Suprafaţa solicitată pentru introducerea în intravilan se scoate etapizat din circuitul agricol prin

efectul autorizaţiei de construire.

Bilanţul teritorial propus pe funcţiuni urbane pentru fiecare localitate se prezintă în tabelele

următoare:

BILANŢ TERITORIAL

LOCALITATEA RUDNA

zone funcţionale

EXISTENT PROPUS

Suprafaţa (ha)procent % din

intravilanSuprafaţa (ha)

procent % din

intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare 72,12 66,25 80,81 69,60

Unităţi agro-zootehnice şi depozite 9,20 8,25 6,405,50

Unităţi agro-zootehnice - - - -

Instituţii şi servicii de interes public 1,75 2,00 1,50 1,20


Din care:

Rutier

Feroviar

20,62

20,20

0,42

18,60

21,42

21,00

0,42

18,40

Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie - - 4,70 4,00

Construcţii tehnico-edilitare - - 0,25 0,40

Gospodărie comunală,cimitire - - - -

Terenuri libere 3,50 3,20 - -

Ape 1,50 1,70 1,00 0,90


Total intravilan 108,69 100,00 116,08 100,00

BILANŢ TERITORIAL

LOCALITATEA CRAI NOU

zone funcţionale

EXISTENT PROPUS

Suprafaţa (ha)procent % din

intravilanSuprafaţa (ha)

procent % din

intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare 43,50 63,40 46,49 61,04

Unităţi agro-zootehnice şi depozite - - 7,529,86

Unităţi agro-zootehnice - - - -

Instituţii şi servicii de interes public 1,60 2,30 1,60 2,10


Din care:

Rutier

Feroviar

12,72

12,72

-

18,50

13,92

13,92

-

17,70

Spaţii verzi,sport,agreement,protecţie - - 3,80 4,90

Construcţii tehnico-edilitare - - 0,25 0,40

Gospodărie comunală,cimitire 0,28 0,40 2,80 3,60

Terenuri libere 10,30 15,00 - -

Ape 0,20 0,40 0,20 0,40


Total intravilan 68,60 100,00 76,58 100,00

3.18.1.5.Masuri in zonele cu risc natural

În cadrul teritoriului administrativ al localitatiilor nu au fost semnalate zone cu riscuri naturale.

În zona de luncă a râului Timiş, viiturile din perioadele de topire a zăpezilor sau de ploi

abundente sunt stăvilite de îndiguirile existente.

Se vor lua măsuri împotriva expunerii construcţiilor la riscurile provocate de seisme, prin respectarea

prevederilor normativului P 100 / 92 " Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de

locuinţe, social - culturale, agro -zootehnice şi industriale.

3.18.1.6.Dezvoltarea echiparii edilitare

Gospodărirea apelor:

Propunerile de dezvoltare ale localităţilor afectează lucrările SISTEMULUI HIDROTEHNIC Prin

propunerile P.U.G., staţiile de pompare S.P. RUDNA şi S.P. RUDNA VEST au fost incluse în

intravilanul localităţii RUDNA şi respectiv a localităţii CRAI NOU.

Prevederile care au impact asupra lucrărilor de îmbunătăţiri funciare aflate în administrarea S.N.I.F.

Timiş sunt:

Localităţile CRAI NOU Şi RUDNA

1. Deversarea apelor meteorice de pe vatra localităţii prin sistemul de şanţuri şi rigole stradale, la

sistemul de canale ale S.N.I.F. aflate în proximitatea localităţii cu luarea măsurilor adecvate pentru

protejarea sistemului şi deversarea numai a apelor nepoluate.

2. Evacuarea apelor epurate de la staţia de epurare comună pentru cele două localităţi se propune a fi

făcute în canalul H Cn 930 din sistemul de desecare GIULVĂZ - RUDNA.

Alimentarea cu apă:

Rudna

Pentru această localitate se propune un sistem de alimentare cu apă , alcătuit astfel

- captare , dintr- un puţ forat de mare adâncime (3-10 m), echipat cu o electropompă submersibilă

- rezervor de înmagazinare a apei care este o construcţie circulară semiîngropată din beton armat,

având o capacitate de 150 m3 alcătuit din:

- rezervor propriu - zis

- camera vanelor

- staţia de clorinare pentru dezinfecţia apei avand următoarele dotări:

- aparate de clorinare cu clor gazos, cu preîncălzitor şi manometru

- depozit pentru buteliile cu clor gazos

- cântar, ventilator

- conductă de distribuţie a soluţiei de dor de la staţia de clorinare la rezervor, unde va avea loc

dezinfecţia apei

Gospodăria de apă va fi amplasată în partea de sud a localităţii în apropierea drumului care face

legătura cu localitatea Crai Nou.

Reţeaua de distribuţie va fi realizată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate , PE-ID , având

diametrii de 110-160 mm şi o lungime de aproximativ 4,95 km şi care vor fi echipate cu cişmele

stradale , hidranţi de incendiu exteriori din 100 în 100 m şi cămine de vane pentru secţionarea în caz

de avarie.

Crai Nou

Pentru această localitate se propune un sistem de alimentare cu apă , alcătuit astfel:

- captare, dintr- un puţ forat de mare adâncime (300 m), echipat cu o electropompă submersibilă

- rezervor de înmagazinare a apei care este o construcţie circulară semiîngropată din beton armat,

având o capacitate de 150 m3 alcătuit din:

- rezervor propriu - zis

- camera vanelor

- staţia de clorinare pentru dezinfecţia apei având următoarele dotări :

- aparate de clorinare cu clor gazos, cu preîncălzitor şi manometru

- depozit pentru buteliile cu clor gazos

- cântar, ventilator

- conductă de distribuţie a soluţiei de clor de la staţia de clorinare la rezervor, unde va avea loc

dezinfecţia apei

Gospodăria de apă va fi situată pe terenul din spatele Căminului Cultural.

Reţeaua de distribuţie va fi realizată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate , PE-ID ,

având diametrii de 110-160 mm şi o lungime de aproximativ 3,92 km şi care vor fi echipate cu cişmele

stradale , hidranţi de incendiu exteriori din 100 în 100 m şi cămine de vane pentru secţionarea în caz

de avarie.

Canalizare

Localităţile Rudna şi Crai Nou nu dispun de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate.

Se va avea în vedere extinderea alimentării cu apă a localităţiilor , astfel necesarul de apă fiind

calculat pentru zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă şi canalizare. Pentru aprobarea

branşamentelor individuale la reţeaua de distribuţie a apei şi dotarea gospodăriilor cu instalaţii

interioare de apă şi canalizare , se necesită execuţia unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare

a apelor uzate menajere.

Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor descărcate în emisar, în procesul tehnologic al

epurări; de la staţia de epurare Rudna-Crai Nou. se prevăd două trepte de epurare:

- mecanică

- biologică

Reţeaua de canalizare se va proiecta în sistem separativ.

Pentru localităţile Rudna şi Crai Nou se va prevedea o reţea de canalizare menajeră în lungime de

9.1 km ( pentru Rudna o lungime de circa 4,95 km , iar pentru Crai Nou o lungime de 3,92 km) şi care

va fi realizată din tuburi de polietilenă având Dn= 250 mm.

Apele uzate menajere colectate de reţeaua de canalizare sunt transportate de către canalul colector

principal în bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare, de unde prin intermediul unei pompe

autoamorsante va fi refulată în treapta de epurare mecanică.

Pentru atingerea eficientelor de epurare stabilite se propune realizarea unei staţii de epurare mecano -

biologice cu aerare prelungită pentru stabilizarea nămolului.

Fluxul tehnologic se compune din următoarele obiecte:

- staţia de pompare apă brută

- sită deasă - treapta de epurare mecanică cu compactarea şi deshidratarea materialului reţinut

- bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat, cu aerare prelungită

- decantor secundar

- aer lift pentru pomparea nămolului recirculat şi în exces

- suflantă

• Treapta de epurare mecanică:

Se compune dintr-o instalaţie compactă din oţel neoxidabil ce îndeplineşte următoarele funcţiuni:

- sitarea apelor uzate care se realizează printr-o sită deasă, cu fante de 1 mm, transportul,

compactarea şi deshidratarea materialului reţinut

- deznisiparea

- transportul, deshidratarea şi evacuarea nisipului

În treapta mecanică sunt reţinute prin procedee fizice suspensiile grosiere, cele nedizolvate ,

sedimentabile sau cele ce pot fi îndepărtate prin flotare.

• Treapta de epurare biologică :

Se compune din :

Bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită şi care va fi echipat cu

corpuri de contact cu biofiltru fix de nămol, realizate din PVC special. Sub aceste corpuri de contact se

amplasează elementele de insuflare a aerului cu bule fine, de tip furtune elastice perforate decantor

secundar în care se produce decantarea nămolului de contact, care este apoi aspirat cu pompa aer - lift

şi este trimis în bazinul de aerare cu nămol recirculat, iar nămolu! în exces este dirijat către bazinul de

stocare - concentrare -staţia de suflante

- Treapta de stocare - concentrare :

Nămolul în exces stabilizat aerob .extras zilnic , se amestecă într-un mixer static cu o soluţie de

floculare şi este evacuat într-un bazin de aerare - concentrare.

Apa de nămol din bazin este dirijată gravitaţional în bazinul de aerare , iar nămolul concentrat este

evacuat periodic şi transportat cu maşina de vidanjare în lacul de depozitare special amenajat.

Întreaga instalaţie este comandată de la un panou de automatizare care asigură funcţionarea în regim

automat cu excepţia comenzii de extragere a excesului şi de preparare a polielectrolitului.

Toată automatizarea şi restul treptelor se propun a fi concentrate într-o clădire cu regim parter.

Încălzirea staţiei de epurare se va realiza electric , cu radiatoare de acumulare a căldurii, cu ulei,

acestea fiind prevăzute cu termostat. Pentru o bună funcţionare a staţiei de epurare este necesar să se

asigure o temperatură minimă de 10-12 °C.

Amplasamentul construcţiei

A fost stabilit în raport cu rezerva de spaţiu necesară unei extinderi viitoare

Astfel, staţia de epurare va fi amplasată în apropierea canalului de desecare existent Cn 371 care face

parte din sistemul de desecare Giulvăz - Rudna, administrat de SNIF Timiş şi care va fi folosit ca şi

emisar, iar evacuarea apelor epurate în râul Timiş se va realiza prin intermediul staţiei de pompare

Rudna.

Zona perimetrală va fi plantată în cea mai mare parte pe direcţia precipitaţiilor şi a vânturilor

dominante , având rolul de protecţie naturală şi atenuare a factorilor perturbatori în situl / mediul

natural înconjurător.

Pentru accesul tehnologic se prevede un acces principal de 4x4 m, realizat dintr-o poartă metalică cu

2 canate glisante, iar pentru accesul personalului o uşă de 0,90x2,40 m decupată într-unul din canate.

Se propune realizarea unei structuri tip cadre din beton cu închideri perimetrale şi compartimentări

din BCA, tip GBN 35/350 pentru realizarea unei protecţii termice cât mai ridicate.

Structura de rezistenţă este formată din cadre transversale şi longitudinale din beton armat monolit.

Soluţiile şi sistemele constructive ale staţiei de epurare au ca elemente caracteristice:

- fundaţii izolate pentru stâlpii cadrelor de rezistenţă , fundaţii formate din bloc de beton simplu şi

cuzinet din beton armat

- structura de rezistenţă este formată din stâlpi, grinzi (transversale şi longitudinale ) , centuri şi

planşeu peste parter din beton armat, turnat monolit

- tâmplăria va fi metalică

- şarpanta va fi realizată din lemn ecarisat de răşinoase

- învelitoarea va fi din ţiglă profilată

- izolaţia în pod este realizată din vată minerală + şapă de protecţie

Toate betoanele monolite din structură se vor realiza cu beton marca BC 20 .armate cu oţel PC 52 şi

OB37.

Staţia de epurare pentru RUDNA şi CRAI NOU staţie, comună va fi situată în apropierea DE 932 la

o distanţă de 0,8 km de localitatea CRAI NOU, evacuarea apelor epurate realizându-se în canalul Cn

930.

Zona perimetrală a staţiilor prevăzute va fi plantată în cea mai mare parte pe direcţia vânturilor

dominante şi a precipitaţiilor, având rolul de protecţie naturală şi atenuare a factorilor perturbatori în

mediul natural înconjurător.

Alimentarea cu energie electrică

Volumul actual de reţele electrice acoperă în mare parte necesităţile de transport şi repartiţie, în

următorii ani fiind necesare un număr limitat de lucrări.

Printre acestea enunţăm unele lucrări de reparaţii şi modernizări cum ar fi:

- reabilitarea instalaţiilor de joasă tensiune, inclusiv a branşamentelor şi firidelor;

- reabilitarea în colaborare cu Consiliul local a instalaţiilor de iluminat public;

- înlocuirea elementelor uzate cu altele performanţe în posturile de transformare

- înlocuirea izolaţiei uzate la LEA 110 kV şi MT.

- retehnologizarea staţiei de 110 kV, inclusiv realizarea, în parte, a teleconducerii acesteia.

În sistemul de distribuţie a energiei electrice pe medie tensiune (M.T.) şi joasă tensiune (J.T.)

principalele disfuncţionalităţi sunt legate de faptul că reţelele subterane (urbane) prezintă un grad

înaintat de uzură ca urmare a duratei mari de exploatare şi a agresivităţii solului.

O altă disfuncţionalitate constă în faptul că sistemul de teleconducere este în general insuficient

dezvoltat şi realizat cu tehnologii şi echipamente învechite, cu performanţe scăzute.

De asemenea sistemele de gestiune a energiei electrice se bazează pe un număr insuficient de aparate

de măsură a energiei electrice şi de clasă de precizie scăzute şi pe un sistem de facturare învechit, în

cazul în care în zona studiată vor apare noi consumatori, amplasarea lor se va face numai după analiza

consecinţelor energetice, făcută în colaborare cu furnizorul de energie electricâ, care va rezolva din

punct de vedere energetic toate problemele rezultate şi va indica eventualele investiţii care se impun în

sistemul energetic al zonei analizate.

Telefonizare

Sectorul telecomunicaţii parte importantă a infrastructurii unei ţări a avut o dezvoltare importantă în

ultimii ani. Direcţia principală urmărită a constat în alinierea la noile tehnologii utilizate în ţările

dezvoltate . S-a trecut la modernizarea accentuată a tehnologiei în domeniul telecomunicaţiilor. Pentru

localităţile studiate se necesită înlocuirea centralelor telefonice manuale cu unele mai performante şi

cu o capacitate mai mare.

Alte disfuncţionalităţi ţin de uzura accentuată a cablurilor precum şi capacitatea insuficientă a

acestora pentru a asigura în condiţii corespunzătoare funcţionarea abonaţilor existenţi.

Alimentare cu gaz

Pentru alimentarea cu gaze a localităţii Rudna- Crai Nou,se propune racordarea din SRM -ul de lângă

localitatea Giulvăz şi montarea unei conducte de presiune redusă până în aceste doua localităţi.

Se propune pentru localitatea Rudna pentru cele 265 locuinţe:

- pentru încălzire 265 focuri cu 159 mc/h

- pentru bucătării 265 focuri cu 278,25 mc/h

- pentru băi 265 focuri cu 159 mc/h Se propune pentru localitatea Crai Nou pentru cele 200

locuinţe:

- pentru încălzire 200 focuri cu 120 mc/h

- pentru bucătării 200 focuri cu 210 mc/h

-pentru băi 200 focuri cu 120 mc/h

În aceste localităţi se intenţionează alimentarea cu gaze pentru încălzire şi la clădirile sociale cum ar

fi cele două şcoli,2 grădiniţe, 3 biserici ,1 dispensar, poşta ,şi scoală.

Activitatea de distribuţie a gazelor naturale în localitate va fi corelată cu măsurile de siguranţă în

exploatare a sistemului şi cu solicitările de extindere a reţelelor şi introducerea gaze naturale la

populaţie.

Traseele conductelor de gaze se vor picheta prin borne amplasate în axul corductei la cel mult 200 m

una de alta , iar în punctele de schimbare a direcţiei se vor amplasa două borne.

Conductele de gaze se montează pe trasee convenabil alese astfel încât să fie supuse la cât mai

puţine restricţii legate de teren .Se va avea grijă de modalitatea de acces la conductele de gaz pentru

asigurarea intervenţiei în caz de nevoie.

Dacă nu se pot respecta aceste distanţe se vor preciza măsuri speciale de protecţie ce trebuie

adoptate.

3.18.1.7.Protectia mediului.Propuneri si reglementari

Zonarea funcţională

Conferinţa de la RIO DE JANEIRO (1992) cu lansarea „ Agendei 21 ' cât şi Conferinţa ONU -

HABITAT II (1992) pentru Dezvoltarea Durabilă a Aşezărilor Umane - cu lansarea AGENDEI

HABITAT, au stabilit că dezvoltarea socio - economică trebuie să se bazeze pe un nou concept -

conceptul de dezvoltare durabilă. Aceasta obligă la o reconsiderare a mediului sub toate aspectele

sale : economice, ecologice, estetice, şi accentuează caracterul de globalitate a problematicii mediului.

Raportul MEDIU NATURAL -MEDIU ANTROPIC trebuie privit sub aspectul modului în care

utilizarea primului este profitabilă şi contribuie la dezvoltarea celui din urmă.

Aplicarea măsurilor de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, va determina menţinerea

ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanţi ce afectează sănătatea şi va permite valorificarea

potenţialului economic.

Prin Planul Urbanistic General s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru

localităţile comunei pe o perioadă determinată având în vedere principiile şi cerinţele ecologice

urbane.

Intravilanele propuse au cuprins terenuri noi în general pentru dezvoltarea zonei de locuit, au cuprins

ca trupuri curţile construcţii din teritoriul extravilan cu funcţiunile tor.

Analiza bilanţurilor teritoriale pe funcţiuni urbane, ale fiecărei localităţi , ce cuprinde situaţia

existentă şi propusă relevă mutaţiile în modul de ocupare a terenurilor privind creşterea zonei de

locuit, a zonelor plantate, refuncţionalizarea terenurilor libere, creşterea zonelor de agrement şi sport,

zonele de activităţi economice precum şi zonele ce vor prelua obiectivele de gospodărie comunală

(staţia de epurare, deponeu de deşeuri, gospodăria de ape, S.R.M.).

Diminuarea până la eliminarea surselor de poluare:

A. FACTORUL DE MEDIU : APA

a) Se propune echiparea cu reţea de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare pentru toate

localităţilor eliminând astfel infiltraţiile apelor uzate în pânza de apă freatică.

Pentru localităţile RUDNA si CRAI NOU s-a propus o staţie de epurare comună situată în vestul

localităţii CRAI NOU, evacuarea apelor epurate realizându-se în canalul de desecare Cn 930 şi mai

departe în râul Timiş.

b) Au fost propuse amplasamente noi pentru depozitele de deşeuri menajere şi animaliere -depozite

ecologice bazate pe o tehnologie modernă. Amplasamentele noi respectă normativele în vigoare

(distanţa -1000 m faţă de zona de locuit). Puţurile seci se vor realiza în vecinătatea acestor depozite cu

respectarea normelor în vigoare.

c) Se impune implementarea unei agriculturi durabile capabile să asigure cerinţele prezente, fără

compromiterea capacităţilor generaţiilor viitoare de a-şi asigura propriile nevoi. Se recomandă

dezvoltarea unei agriculturi în armonie cu natura, menţinând şi favorizând habitatele pentru flora

naturală şi pentru restaurarea biodiversităţii potrivit concepţiei strategiei paneuropene.

B. FACTORUL DE MEDIU : AERUL

a) Modernizarea căilor rutiere din extravilan şi a străzilor din intravilane conduc la diminuarea

poluării.

b) Realizarea unor perdele de protecţie în jurul localităţilor, refacerea plantaţiilor în lungul străzilor,

refacerea unor pâlcuri de pomi în teritoriul extravilan conduc la reţinerea prafului agricol.

C. FACTORUL DE MEDIU : SOLUL

Măsurile ce se vor lua privind diminuarea poluării factorilor de mediu apă si aer vor avea influenţă

benefică şi asupra SOLULUI.

Epurarea apelor

1. Staţia de epurare CRAI NOU ce rezolvă şi localitatea RUDNA. Reţeaua de canalizare se

proiectează în sistem separativ.

Se va avea în vedere extinderea şi înfiinţarea alimentării cu apă în cadrul localităţilor.

Pentru atingerea eficientelor de epurare stabilite se propune realizarea staţiilor de epurare tip

mecano - biologice cu aerare prelungită pentru stabilizarea nămolului.

Fluxul tehnologic se compune din :

- staţia de pompare apă brută

- sită deasă - treapta de epurare mecanică cu compactarea şi deshidratarea materialului reţinut

- bazin de aerare cu nămol activat şi biofiltru submersat cu aerare prelungită.

- decantor secundar

- aer lift pentru pomparea nămolului recirculat şi în exces.

- suflantă

Pentru prima etapă, cu introducerea alimentării cu apă în sistem centralizat, cu cişmele stradale în

localităţile ce nu au alimentarea, cât şi în situaţia extinderii reţelei de alimentare cu apă existente,

evacuarea apelor se va face prin rigolele stradale.

Eliminarea deşeurilor

Propunerile Planului Urbanistic General prevăd înfiinţarea pentru fiecare localitate a unui depozit

controlat de deşeuri menajere - Amplasamentele au fost stabilite respectând normele de protecţie

sanitară în vigoare, S-a avut în vedere tipul de proprietate al terenului - teren în proprietatea Primăriei.

Suprafeţele necesare pentru depozit precum şi posibilităţile de reciclare a deşeurilor se vor stabili în

cadrul unui studiu de prefezabilitate.

- Se va organiza un serviciu ( privat sau în cadrul primăriei) pentru colectarea gunoiului menajer şi

depozitarea la depozitul localităţii respective.

- Recuperarea terenurilor degradate din cauza depozitărilor necontrolate.

Recuperarea terenurilor degradate

Propunerile de urbanism au avut în vedere şi recuperarea terenurilor degradate existente în cadrul

intravilanului, în acest sens s-au propus amenajarea unor spaţii plantate în zonele cu exces de

umiditate. De asemenea se prevede recuperarea terenurilor degradate din zona de depozitare

necontrolată a gunoaielor.

- Recuperarea terenurilor din vecinătatea intravilanelor ce prezintă exces de umiditate în perioada de

precipitaţii.

Organizarea sistemelor de spaţii verzi - zone de agrement

Propunerile Planului Urbanistic General vizează restabilirea echilibrului în raportul mediu - cadru

construit şi anume:

- Regenerarea suprafeţelor plantate existente.

• Zonele plantate din lungul străzilor

Prin modernizarea străzilor aceste spaţii se vor defini permiţând replantarea, organizarea şi

întreţinerea. Prevederea se aplică în localităţile CRAI NOU si RUDNA. - Creşterea suprafeţei

spaţiilor plantate.

Crai Nou

Realizarea şi organizarea zonei de sport a localităţii şi a unui spaţiu plantat cu rol de parc în zona

capelei.

Rudna

- Realizarea şi organizarea zonei de sport a localităţii

- Reabilitarea cadrului natural sub aspect peisagistic în zona CONACULUI, reabilitarea parcului

existent

- Realizarea unor spaţii plantate – scuaruri în zona haltei Rudna

- Realizarea perdelelor de protecţie în jurul cimitirelor

Delimitarea zonelor protejate

Valorile de patrimoniu construit şi natural conform listei din PATJ TIMIŞ sunt marcate în cadru!

Planşelor – Reglementări urbanistice – zonificare. Regulile de protejare se prezintă în cadrul

Regulamentului de Urbanism elaborate în cadrul P.U.G.- ului.

Refacerea peisagistică şi reabilitarea urbană

Prin realizarea şi organizarea spaţiilor verzi a zonelor de agrement şi a plantaţiilor de protecţie

prevăzute în cadrul propunerilor de urbanism prezentate se va realiza refacerea peisagistică a

localităţilor.

Reabilitarea urbană propusă vizează modernizarea fondului construit, înlocuirea totală a celui uzat şi

degradat (ruine), modificarea şi înlocuirea unor funcţiuni ce aduc prejudicii mediului. Totodată se

impune dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, modernizarea străzilor, toate acestea conducând la

creşterea calităţii vieţii.

Prevenirea riscurilor naturale si antropice

în cadrul teritoriului administrativ nu au fost semnalate zone cu riscuri naturale.

In zona de luncă a râului Timiş viiturile în perioadele de topire a zăpezilor sau de ploi abundente sunt

stăvilite de îndiguirile existente.

Se vor lua măsuri împotriva expunerii construcţiilor la riscurile provocate de seism, prin respectarea

prevederilor normativului P100/92 ‚Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de

locuinţe, social-culturale, agro-zootehnice şi industriale*.

Pentru prevenirea riscurilor antropice în cadrul propunerilor Planului Urbanistic s-au precizat zonele

cu risc antropic.

Au fost stabilite distanţele de protecţie şi interdicţiile de construire în zonele adiacente (cimitire, staţia

de epurare, gospodăria de ape, zona C.F., unităţi agrozootehnice).

In cadrul Regulamentului local de urbanism s-au enunţat prescripţiile şi reglementările specifice

acestor funcţiuni.

3.18.1.8.Reglementari urbanistice

Planul Urbanistic General pentru localitatiile Rudna si Crai nou au stabilit direcţiile, priorităţile şi

reglementările în teritoriu şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor.

Planul Urbanistic General a urmărit utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor

urbane, creşterea calităţii vieţii în domeniul locuirii şi a serviciilor.


Propunerile de urbanism pentru localitatea Crai Nou s-au orientat spre :

- Dezvoltarea zonei de locuit

- Dezvoltarea zonei pentru activităţi economice

- Dezvoltarea zonei de agrement, sport şi spaţii verzi

- Dezvoltarea şi modernizarea tramei stradale

Zonificarea funcţională evidenţiază extinderea zonei de locuit.Fondul de locuit se va mări prin

lotizarea şi mobilarea cu clădiri de locuit a unor terenuri libere existente în intravilan. Regimul de

înălţime propus este P+M, P+1 - loturile având suprafeţe până la 1000mp.

Zona pentru activităţi economice prezintă rezerve de teren pentru dezvoltări viitoare.

Pentru amenajarea terenului de sport al localităţii precum şi a unei zone de agrement a fost cuprins în

intravilan un teren situat între localitate şi digul râului Timiş. Spaţiile verzi prevăzute în localitate -

parcul din zona CAPELEI - plantaţiile de aliniament, plantaţie de protecţie - vor îmbunătăţi aspectul

urbanistic al aşezării.

Au fost prevăzute amplasamentele pentru Staţia de Epurare şi Depozit pentru deşeuri menajere.

Pentru zonele neconstruite din intravilan precum şi pentru zonele cuprinse în intravilan ce necesită

planuri urbanistice zonale s-a instituit interdicţia temporară de construire.

Localitatea Rudna

Reglementările urbanistice pentru localitatea Rudna prevăd:

- Refuncţionalizarea unor terenuri libere existente în intravilan

- Dezvoltarea zonei pentru activităţi economice

- Dezvoltarea zonei de agrement, sport şi spaţii verzi

- Dezvoltarea şi modernizarea tramei stradale

Zona de locuit se extinde prin refuncţionalizarea unor terenuri libere existente în intravilan. Prin

lotizarea acestor terenuri fondul de locuit se măreşte. Regimul de înălţime recomandat pentru clădirile

de locuit este de P+M, P+1 - loturile având suprafaţa până la 1000mp.

Instituţiile şi serviciile publice sunt grupate în zona centrală.

Pentru activităţile economice agrozootehnice se menţin iincintele existente, suprafeţele de teren

neocupate putând fi funcţionalizate în situaţia apariţiei unor investitori.În zona gării CF s-a propus o

zonă pentru unităţi de industrie mică sau depozitare.

Pentru terenul de sport al localităţii s-a cuprins în intravilan suprafaţa de teren necesară.

Reglementările urbanistice au propus reabilitarea cadrului natural sub aspect peisagistic în zona

CONACULUI respectiv reabilitarea construcţiei şi a parcului existent.

Conform listei Comisiei Monumentelor Istorice pentru judeţul Timiş - ca monument de arhitectură cu

caracter laic este menţionat la poziţia 36B 159 - SAT RUDNA - GIULVĂZ –

CONAC sec XIX - proprietate privată revendicată .

Zona CONAC cu parcul aferent este zonă protejată, INTERVENŢIILEÎN ACEASTĂ zonă fiind

controlate strict.

Asupra acestui teritoriu s-a instituit interdicţie definitivă de construire.

Ca spaţii verzi s-au prevăzut plantaţii de aliniament, plantaţii de protecţie în jurul cimitirului,

realizarea unor scuaruri în zona gării CF.

Trama stradală se extinde pentru a asigura accesul la toate zonele funcţionale. Se propune

modernizarea completă a tramei stradale şi amenajarea unor parcaje în zona instituţiilor publice.

Asupra zonelor neconstruite din intravilan ce necesită Planuri Urbanistice Zonale privind lotizarea,

precum şi a zonelor ce necesită operaţiuni de renovare urbană s-a instituit interdicţie temporară de

construire,

3.18.1.9.Obiective de utilitate publica

Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică şi de rezervare a terenurilor pentru acestea sunt

necesare două operaţiuni de bază:

- Identificarea tipului de proprietate a terenurilor

- Determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători în funcţie de necesităţile de amplasare a

noilor obiective de utilitate publică

A. Tipurile de proprietate asupra terenurilor existente în localităţile Rudna si Crai Nou

componente sunt marcate în cadrul planşelor nr. 05, 09, 13 - din documentaţie şi sunt:

1. Terenuri aparţinând domeniului public de interes naţional

2. Terenuri aparţinând domeniului public de interes judeţean

3. Terenuri aparţinând domeniului public de interes local

4. Terenuri aparţinând domeniului privat al consiliului local

5. Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice

B. Circulaţia terenurilor - va fi posibilă numai în situaţia definitivării planurilor cadastrale ale

localităţilor cu limitele clare între proprietăţi

Obiectivele de utilitate publică necesare în etapa pentru care se elaborează P.U.G.-ul

sunt următoarele:

3.18.1.10.Teritoiul administrativ


1. instituţii publice şi servicii

• Teren de sport

2. Gospodărie comunală

• Depozit controlat de deşeuri menajere

3. Infrastructură majoră

a. Alimentarea cu apă

• Captare

• Conductă de aducţiune

• Rezervor înmagazinare

• Staţie de tratare a apei

• Conducte de distribuţie

b.Canalizare

• Staţie de epurare (staţie comună şi pentru localitatea Rudna)

• Reţea canalizare

c.Alimentarea cu gaz

4. Căi de comunicaţie şi transport

• Modernizare străzi, amenajări intersecţii, parcaje

• Deschideri de străzi noi

• Modernizare DC 192 (intravilan Crai Nou)

• Pod peste râul Timiş

Localitatea Rudna

1. instituţii publice şi servicii

• Teren de sport

• Extindere cimitir

2. Gospodărie comunală

• Depozit controlat de deşeuri menajere

3. Salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor

• Restaurare CONAC RUDNA

4. Infrastructură majoră

a.Alimentarea cu apă

• Captare

• Conductă aducţiune

• Rezervor înmagazinare

• Staţie de tratare a apei

• Conducte de distribuţie - extindere

b. Alimentarea cu gaz

5.Căi de comunicaţie şi transport

• Modernizare străzi, amenajări intersecţii, parcaje

• Deschideri de străzi noi

• Modernizare DC 192 (intravilan Rudna)

3.19.Concluzii si recomandari

Stadiul actual de dezvoltare şi amenajare a teritoriului al localităţilor CRAI NOU si RUDNA se

caracterizează prin existenţa în principalele sectoare ale economiei, infrastructurii şi a vieţii sociale a

unor disfuncţionalităti formate în timp cu evoluţi spre situaţii critice, pentru atenuarea lor trebuind a fi

luate măsuri publice.

In acest sens se menţionează:

• Declinul economic în ramurile de bază

• Infrastructura tehnică insuficientă - comunicaţia rutieră care nu răspunde cerinţelor de capacitate,

viteză şi legături pentru integrarea teritoriului studiat în reţeaua de circulaţie a judeţului şi ţării

• înrăutăţirea calităţii vieţii ca o consecinţă a :

- reducerii numărului de locuri de muncă din sectoarele neagricole

- a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei

- a sporului natural negativ

• Resursele financiare reduse în cadrul bugetului colectivităţii locale accentuează starea de insuficienţă

a echipării tehnico-edilitare, a dotărilor publice şi a spaţiilor necesare funcţionării unor activităţi

terţiare

• Agravarea problemelor de calitate a mediului ca urmare a insuficienţei mîsurilor de protecţie

Pentru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a zonei, realizarea unei infrastructuri tehnice

moderne care să integreze teritoriul studiat în structurile socio - economice zonale, se prezintă

măsurile majore şi prioritare ce trebuie adoptate.

3.19.1.Recomandari

- • Asigurarea protecţiei reale a zonelor naturale prin instituirea şi respectarea

regulamentului pentru conservarea durabilă a valorii peisagistice şi ecologice (lunca Timişului)

- • Restructurarea şi relansarea activităţilor economice

- • Protejarea patrimoniului construit

Stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii

Tipurile de unităţi ce pot fi create pentru ocuparea forţei de muncăspecializate sunt: prestări servicii cu

caracter industrial

unităţi care realizează în cooperare cu industria mică şi mijlocie pisele şi subansamble

Stoparea declinului demografic, a degradării factorilor de creştere a populaţiei şi

asigurarea unor condiţii sociai - economice îmbunătăţite pentru menţinerea nivelului actual de

populare prin :

Asigurarea locurilor de muncă pentru reducerea fenomenului de mobilitate a populaţiei

prin navetism şi migrare

Educaţia sanitară, inclusiv de planificare familială care să contribuie la ameliorarea

indicilor de

Natalitate,mortalitate, căsătorii, divorţuri

-asigurarea unor structuri cu rol de atenuare a presiunii forţei de muncă prin:

Promovarea activităţilor de industrie mică cu sprijin financiar al statului acordat cu

prioritate populaţiei în şomaj

Tterţializarea economiei cu tipuri de activitate care să permită atracţia forţei de muncă

disponibile

Menţinerea în limite rezonabile a şomajului

Protecţia socială a populaţiei

Modernizarea treptată a străzilor existente în localităţile Rudna si Crai Nou

Trasarea şi modernizarea străzilor noi în zonele de extensie pe baza P.U.Z.-urilor întocmite

Modernizarea DC 192 (Ivanda - Giulvăz - Rudna - Crai Nou); în prima etapă tronsonul

Giulvăz - Rudna - Crai Nou

Pod nou peste râul Timiş la Crai Nou

Dezvoltarea şi valorificarea eficientă a fondului locuibil prin :

echiparea tehnico - sanitară a clădirilor

Valorificarea eficientă a spaţiului liber intravilan, pe baza P.U.Z.-urilor ce se vor întocmi,

prin lotizări şi construcţii de locuinţe individuale

Extinderea zonei de locuit

Alimentarea cu apă în sistem centralizat pentru localităţile CRAI NOU ş: RUDNA

Realizarea reţelelor de canalizare în sistem separativ pentru fiecare localitate a comunei.

Adoptarea unui regulament de protecţie a mediului;

Epurarea apelor uzate

Controlului asupra surselor de poluare

Realizarea unei retele de alimentare cu gaze

Dotare localitatiilor cu CATV si INTERNET

Sa se faca demersuri de finantare prin programe UE

A se lua in considerare infratirea localitatiilor cu alte localitatii din strainatate

.

4.Ridicarea topografica

Pentru trasarea planimetrica a constructiei (amplasamentul constructiei), in teren, s-a procedat itntr-o

prima faza la o ridicare planimetrica in sistemul de proiectie STEREO- 70 a suprafetei in cauza pentru

a verifica daca suprafata reala din teren corespunde cu cea inscrisa in CF. Pentru simpla verificare a

suprafetei din teren sistemul de proiectie putea fi ales si arbitrar, insa s-a mers pe ideea ca avand la

dispozitie un plan cadastral in coordonate STEREO- 70 prin suprapunerea ridicarii topografice

efectuate, peste acest plan cadastral am fi putut observa si daca amplasamentul parcelei este corect.

Deoarece terenul era aproximativ orizontal, viran, nu exista vegetatie care sa creeze probleme in ceea

ce priveste vizele pentru efectuarea ridicärii s-a ales un singur punct de statie. Punctul de statie a fost

ales de asemenea maniera incat sa avem vize spre cel putin 4 puncte vechi de coordonate cunoscute

pentru a putea efectua o retrointersectie, cu verificarea de teren, cat si spre punctele care reprezinta

colturile conturului suprafetei in cauza.

Punctul de statie a fost bine materializat in teren, printr-un tarus de lemn, Pentru efectuarea

masuratorilor s-au parcurs urmatoarele etape:

-centrarea tahimetrului in punctul de statie;

-calarea aparatului actionand asupra celor trei suruburi de calare;

-fixarea citirii 0.00.00 pe cercul orizontal prin actionarea surubu1ui de blocare a miscarii

inregistratoare;

-vizarea primului punct vechi de coordonate cunoscute (Bis.Giulvaz), urmata de deblocarea surubului

miscarii inregistratoare;

-vizarea celui de-al doilea semnal de coordonate cunoscute (Bis.Rudna);

-vizarea celui de-al treilea semnal veehi de coordonate cunoscute (Bis.Crai Nou);

-vizarea celui de~al patrulea semnal vechi de coordonate cunoscute (Bis.Macedonia);

-vizarea celorlalte puncte necesare efectuarii ridicarii planimetrice cu scrierea datelor masurate in

tabelele special concepute.

Data,ora efectuarii calculului:4/3/06 12:52:13 PMSistem de coordinate :X->NORDUnitatea de masura pe cercul Hz:Centezimal

1 Hz = 02 Hz = 115.76.803 Hz = 183.13.504 Hz = 243.54.70

1 X = 479269.580 Y = 206452.170 Biserica Rudna2 X = 484154.690 Y = 212772.940 Biserica Giulvaz3 X = 481904.530 Y = 218617.310 Biserica Macedonia4 X = 475866.620 Y = 208725.600 Biserica Crai Nou

Combin. X[m] Y[m] dx[m] dy[m]

1,2,3 482557.244 213002.356 0.029 0.0361,2,4 482557.430 213002.445 -0.017 0.0321,3,4 482557.471 213002.498 -0.033 0.0032,3,4 482557.262 213002.451 0.021 -0.066

X mediu = 479763.3518 mY mediu = 211265.4375 m

Combinatiile alese sunt:

Combin. X[m] Y[m] dx[m] dy[m]

1,2,3 482557.244 213002.356 0.029 .03381,2,4 482557.430 213002.445 -.0151 .02981,3,4 482557.471 213002.498 - .0308 .0010

X mediu = 482557.482 mY mediu = 213002.633 m

X 100 = 483557.482 mY 100 = 213002.633 m

Total combinatii posibile = 4Nr.de combinatii calculate = 3

INVENTAR DE COORDONATE

PUNCTE VECHI

Parcela A101/1/7, loc. Rudna

Denumire X Y

punct

Bis.Rudna 479269.580 206452.170

Bis. Giulvaz 484154.690 212772.940

Bis. Macedonia 481904.530 218617.310

BisCrai nou 475866.620 208725.600


PUNCTE NOU DETERMINATE

Parcela A101/1/7, loc. Rudna

Denumire X Y

punct

100 483557.482 213002.633


PUNCTE DE CONTUR

Parcela A737/1, loc. Rudna

Denumire X Y

punct

1 483695.063 212945.402

2 483696.637 212974.465

3 483703.740 213055.945

4 483677.726 213058.360

5 483666.584 212947.502

6 483669.990 212947.221

S = 3000 mp

70

5.REFERAT STUDIU GEOTEHNIC

5.1.PREZENTARE GENERALĂ

La cererea beneficiarilor, fam. Pop Emil şi soţia Pop Silvia,s-a întocmit prezentul

studiu geotehnic în vederea stabilirii succesiunii stratigrafice, caracteristicilor

fizico – mecanice şi a stabilirii adâncimii de fundare pentru un imobil în regim de

înălţime P + 1E.

Prin prezentul studiu s – a urmărit acoperirea întregului amplasament pe care

urmează să se constriască, iar prin lucrările executate s – a încercat

determinarea :

● stratificaţiei terenului

● caracteristicilor fizico – mecanice ale terenului

● adâncimii optime de fundare

● nivelului apei subterane

Terenul pe care beneficiarii l-au indicat este situat în Rudna, jud. Timiş, iar la

data realizării lucrărilor de teren acesta era ocupat de un imobil parter propus

spre demolare.

5.2. ÎNCADRAREA ÎN ZONA SEISMICĂ, ADÂNCIME DE ÎNGHEŢ, GEOMORFOLOGIE

Relativ la zonarea seismică, în conformitate cu normativul P 100-92,

amplasamentul este situat în zona “D”, cu o perioadă de colt Tc = 1,0 sec. şi un

coeficient seismic ks = 0,16.

În conformitate cu STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ în zona de amplasare a

viitoarei construcţii este de 0,6 – 0,7 m.

În general, suprafaţa morfologică constă din forme de relief nediferenţiate, cu

văi puţin adânci, meandre, albii părăsite, terase îngropate, acoperite cu o crustă

subţire de sol vegetal şi umpluturi recente de sistematizare verticală.

75

5.3. ÎNCADRAREA ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ. RISC GEOTEHNIC.

În conformitate cu normativul geotehnic GT 035/2002, aprobat de MLPTL

cu ordinul nr. 837/06.06.2002. s-au stabilit categoria geotehnică respectiv riscul

geotehnic pentru viitoarea construcţie. Acestea au fost puse într-un tabel de

forma:

FACTOR PUNCTAJ

Condiţii teren Teren mediu 3

Apă subterană Fără epuismente 1

Clasificare construcţie Normală 3

Vecinătăţi Fără riscuri 1

Zona seismică D 1

Risc geotehnic 9

Conform datelor din tabel construcţia se încadrează în Categoria geotehnică 1

cu risc geotehnic redus.

Urmare a celor arătate, încercările de teren şi laborator vor fi cele obişnuite (de

rutină).

5.4. STUDIUL TERENULUI, DESCRIERE APARATURĂ, LITOLOGIE

Pentru a reuşi determinarea cât mai precisă a tuturor caracteristicilor terenului

de fundare, s-a considerat necesar a se realiza următoarele lucrări de teren

► un foraj F1 de 3,00 m adâncime;

► o penetrare dinamică uşoară cu con P1 de 6,00 m adâncime;

. Analizele au fost efectuate pe probe recoltate din forajul exectuat pe

amplasamentul viitoarei construcţii.

Penetrarea dinamică cu con s-a realizat cu un aparat GEOTOOL (DPL-v) ce are

următoarele caracteristici:

○ mberbec = 10 kg

○ Acon= 10 cm2

76

○ Hcădere berbec= 50 cm

○ < vârf con = 90˚

Folosind numărul de lovituri necesare pentru pătrunderea conului pe o

adâncime de 10 cm aplicate în formulele din îndrumătoarele de geotehnică s-au

obţiut următorii parametrii geotehnici (care au fost corelaţi şi cu analizele de

laborator):

● Rd - rezistenţa la penetrare dinamică

● Rp - rezistenţa la penetrare statică

● n - porozitatea

● e - indicele porilor

● Ic - indicele de consistenţă

● ID gradul de îndesare

● M2-3 - modulul de deformaţie

● E - modulul de elasticitate

Toţi aceşti parametrii împreună cu observaţiile realizate pe teren au condus la

recomandarea presiunii convenţionale în conformitate cu

STAS 3300/2-85. Pentru stabilirea presiunii convenţionale de calcul se vor folosi

coeficienţii k1 respectiv k2.

Odată cu prelevarea de probe din forajul F1 s-a reuşit şi identificarea

stratificaţiei ce intră în alcătuirea terenului de fundare, iar prin măsurarea directă

pe carotiera pentru recoltarea probelor s-a determinat într-un mod precis

grosimea stratelor, astfel :

□ Umplutură heterogenă cu resturi de materiale de construcţii cu o grosime de

0,8 m.

□ Urmează un orizont nisipos, în grosime de 2,20 m, compus din:

NISIP FIN, prăfos, cu nisip mijlociu, cafeniu închis, afânat, (între 0,8 –

1,5 m);

NISIP MIJLOCIU, cu nisip fin, cafeniu închis, mediu îndesat, (între 1,5–

3,0 m, strat neepuizat);

5.5. ACVIFERUL FREATIC

În foraj nivelul superior al acviferului nu a fost atins până la adâncimea de – 3,0 m

faţă de cota punctului din care s-a executat forajul (CTN).

5.6. CONCLUZII ŞI INDICAŢII

Lucrările de teren împreună cu datele calculate în urma introducerii

rezultatelor testelor cu penetrometrul dinamic uşor (PDU) respectiv analiza de

laborator ne-au condus la următoarele concluzii:

- Stratificaţia interceptată în foraj a scos la iveală existenţa în zona activă

(porţiunea de teren – considerat în adâncime – pe care se resimte influenţa

încărcării din greutatea construcţiei), a unei structuri litologice relativ omogenă

(umplutură heterogenă urmată de pământuri necoezive).

-Din datele prezentate mai sus, ţinându-se cont de absolut toate

caracteristicile terenului studiat, se propune ca strat de fundare pentru

construcţia în regim de înălţime P+1E, stratul de nisip mijlociu, cafeniu, mediu

îndesat, acesta fiind caracterizat de o capacitate portantă relativ bună şi de

stabilitate.

-Dimensiunile fundaţiei (atât în adâncime cât şi în lăţime) vor fi apreciate de

proiectantul de rezistenţă în funcţie de caracteristicile funcţionale şi constructive

ale viitoarei construcţii respectiv de caracteristicile geotehnice.

După analiza rezultatelor actualului studiu, se recomandă, adoptarea unei

adâncimi

minime de fundare de 1,50 m faţă de nivelul terenului natural (Dfmin = -

1,50 m).

În conformitate cu STAS 3300/2 -85 se recomandă adoptarea unei presiuni

convenţionale de bază astfel:

= 200 kPa

valabilă pentru o lăţime a tălpii fundaţiei B = 1 m, şi o adâncime de

fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2 m. Pentru alte dimensiuni ale

fundaţiilor se vor aplica coeficienţii de corecţie k1 şi k2.

- Clasa de expunere a betonului din fundaţiile clădirii P+1E propusă fiind 2a

se recomandă ca betonul folosit la realizarea fundaţiilor să fie de clasă minin

C 12/15.

-Tasările probabile absolute şi diferenţiate, se vor evalua de către proiectant

în funcţie de dimensiunile în plan ale fundaţiilor, de efortul unitar net mediu pe

talpa fundaţiei şi de condiţiile de stratificaţie din amplasament.

-Lucrările de terasamente (săpături, sprijiniri, umpluturi) se vor executa în

conformitate cu prevederile Normativului C 169 – 88 şi legislaţia în vigoare.

-După executarea săpăturilor pentru fundaţii, înainte de turnarea betonului ,

se va solicita prezenţa geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare.

6.MEMORIU TEHNICO-JUSTIFICATIV DE

ARHITECTURA

6.1.1.Date de recunoastere a investitiei

Denumire proiect : Casa familiala P+1E

Beneficiar : Pop Emil si Silvia

Locul constructiei : Rudna 2456/1/1/1/1/7/15 jud.Timis

6.1.2.Date generale

La solicitarea beneficiarilor Pop Emil si Silvia ,localitatea Rudna,jud.Timis s-a intocmit prezenta

documentatie avand ca obiect obtinerea autorizatiei de constructie.

Terenul pe care v-a fi amplasata constructia se afla in intravilanul localitatii Rudna,si figureaza in

evidenta cadastrala la topo.2456/1/1/1/1/7/15,CF 2398,suprafata de teren 1000 mp

6.1.3.Descrierea constructiei studiate

Parter :

Suprafata construita parter : Sc=234,68 mp,suprafata utila Su=92,00 mp

Parterul este format din : Living S=18,50 mp,Garaj S=14,75 mp,Hol S=15,50 mp,Baie S=5,30

mp,Terasa S=19,70 mp,Bucatarie S=15,90 mp,Camara S=2,35 mp

Accesul la parter se face pe 3 trepte de h= 0,15 m si l=1,80 m

Accesul la garaj se face pe o rampa cu panta de 15 %

Etajul :

Suprafata construita etaj :Sc=234,68 mp,suprafata utila Su=92,00 mp

Etajul este format din :Dormitor S=14,75 mp,Dormitor S=15,90 mp,Dresing S=2,35 mp,Hol

S=15,50 mp,Baie S=5,30 mp,Dormitor S=18,50 mp,Terasa S=19,70 mp

Acesul la etaj se face din Hol pe scari care sunt formate din 15 trepte

Procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare al terenului existent :

POT=Sc/St x 100

CUT=Su/St

POT propus si CUT propus vor fi :

POT= Sc/St*100=234,68/1000 x 100 = 23,46 %

CUT=Su/St=184/1000=0,18

St=1000 mp

6.1.4.Sistemul constructiv si principalele materiale

de constructii

Cladirea este realizate din zidarie de caramida nearsa de dimensiune(30*25*28),acoperisul cladirii

este din sarpanta de lemn cu invelitoare de tigla ,fundatiile sunt din beton armat.

6.1.5.Observatii si recomandari finale

Terenul de fundare este din teren argilos ,cota de fundare fata de cota 0 a pardoselii de la parter se

afla la 1.10 m si fata de cota superioara a terenului la 0,65m.

Documentatia de fata trateaza exclusiv partea de arhitectura a constructiei.

In caz de incendiu accesul pompierilor este asigurat din strada prin poarta de 3 m latime.

Pe tot parcursul executarii lucrarilor de constructie se va avea in vedere respectarea cu strictete a

Normelor de Protectie si Securitatea Muncii,aflate in vigoare la data inceperii constructiei.

8.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A UNEI CONSTRUCTII

Tehnologia de execuţie a unei constructii cuprinde următoarele etape în ordine cronologică:

1.Curatarea terenului

2.Saparea manuala in spatii intinse

3.Nivelarea manuala a terenului

4.Sapare manuala in spatii limitate

5.Cofraje pentru beton in elevatie

6.Confectionat si montat armaturi OB37

7.Preparare beton si turnare in fundatii

8.Imprastierea cu lopata a pamatului afanat

9.Compactarea cu mai de mana

10.Amorsarea suprafetelor

11.Strat hidroizolant cald cu carton bitum

12.Zidarie din caramida de 37,5cm grosime

13. Zidarie din caramida de 25cm grosime

14. Zidarie din caramida de 12,5cm grosime

15.Strat de repart.din balast sub prizma

16.Cofraje la placi si grinzi

17.Confectionat si montat armaturi PC52

18.turnat beton armat in plansee,stalpi si grinzii

19.Sarpanta din lemn

20.Astereala invelitorii

21.Invelitoare din tigla

22.Preparare mortar var-ciment

23.Tencuieli int.driscuite la stalpi,pereti

24.Tencuieli ext.driscuite

25.Glet de ipsos

26.Montat ferestre un canat

27.Montat ferestre doua canaturi

28.Montat fereastra ptr.baie

29.Montat usa dubla

30.Montat usa int

31.Geam simplu clar

32.Strat suport pentru pardoseli executate din mortar de ciment

33.Pardoseli din placi de gresie ceramica

34.Placaj faianta

35.Frecarea si lustruirea placajelor din placi ceramice

36.Strat suport pentru pardoseli executate din placi fibre de lemn

37.Plinte sau scafe din gresie ceramica

38.Pardoseli din mozaic turnate pe loc

39.Pardoseli din parchet de fag

40.Finisarea pardoselilor din parchet

41.Jgeaburi din tabla

42.Burlane din tabla

43.Steasina simpla

44.Zugraveli la interior

45.Zugraveli la exterior

46.Trepte din beton simplu placate

47.Trepte din beton simplu mozaicate

48.Mana curenta din lemn

49.Transportul materialelor cu roaba

1.Curatarea terenului

Se executa cu buldozerul echipat cu un cutit taietor.

NTU=0,50 ore/mp

NTU=norma unitara de timp

Q=productivitatea

Q=1/NTU=1/0,50=2 mp/ora

T=timpul de executie

T=S/Q=162,491/2=81,246 ore

Nr=numar masini(oameni)schimb

Kt=coeficient

Kt=0,85

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=81,246/8 x 0,85=11,95 =12 masini

2.Saparea manuala in spatii intinse

Se executa manual.

NTU=1,65 ore/mc

Q=1/NTU=1/1,65=0,61 mc/ora

T=S/Q=83,50/0,61=136,85 ore

Kt=0.80

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=136,85/8 x 0,80=21,38=22 oameni

3.Nivelarea manuala a terenurilor

Se executa manual.

NTU=0,40 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,40=2,50 mp/ora

T=S/Q=21,62/2,50=8,65 ore

Kt=0,80


4.Sapare manuala in spatii limitate

Se executa manual.

NTU=1,65 ore/mc

Q=1/NTU=1/1,65=0,61 mc/ora

T=S/Q=42,83/0,61=70,21 ore

Kt=0,90


5.Cofraje pentru beton in elevatie

Se executa manual.

NTU=0,85 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,85=1,18 mp/ora

T=S/Q=113,93/1,18=96,55 ore

Kt=0,90


6.Confectionat si montat armaturi OB 37

Se executa manual.

NTU=0,029 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,029=34,48 kg/ora

T=S/Q=2773,42/34,48=80,44 ore

Kt=0,80


7.Preparare beton si turnare in fundatii

Se executa cu betoniera.

NTU=3,55 ore/mc

Q=1/NTU=1/3,55=0,28 mc/ora

T=S/Q=44,22/0,28=157,93 ore

Kt=0,80


8.Imprastierea cu lopata a pamantului afanat

Se executa manual.

NTU=2,30 ore/mc

Q=1/NTU=1/2,30=0,43 mc/ora

T=S/Q=12,31/0,43=28,63 ore

Kt=0,80


9.Compactare cu mai de mana

Se executa cu maiul.

NTU=0,75 ore/mc

Q=1/NTU=1/0,75=1,33 mc/ora

T=S/Q=12,31/1,33=9,26 ore

Kt=0,80

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=9,26/8 x 0,80=1,45=2 masini

10.Amorsarea suprafetelor

Se executa manual.

NTU=0,041 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,041=24,39 mp/ora

T=S/Q=26,52/24,39=1,09 ore

Kt=0,90

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=1,09/8 x 0,90=0,15=1 om

11.Strat hidroizolant

Se executa manual.

NTU=0,090 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,090=11,11 mp/ora

T=S/Q=26,52/11,11=2,39 ore

Kt=0,85



Se executa manual.

NTU=6,46 ore/mc

Q=1/NTU=1/6,46=0,15 mc/ora

T=S/Q=54,34/0,15=362,27 ore

Kt=0,90


13. Zidarie din caramida de 25cm grosime

Se executa manual.

NTU=7,18 ore/mc

Q=1/NTU=1/7,18=0,14 mc/ora

T=S/Q=19,68/0,14=140,57 ore

Kt=0,85



Se executa manual.

NTU=8,26 ore/mc

Q=1/NTU=1/8,26=0,12 mc/ora

T=S/Q=11,03/0,12=91,92 ore

Kt=0,90


15.Strat de repart.din balast sub prizma

Se executa manual.

NTU=1,20 ore/mc

Q=1/NTU=1/1,20=0,83 mc/ora

T=S/Q=16,41/0,83=19,77 ore

Kt=0,80


16.Cofraje la placi si grinzi

Se executa manual.

NTU=0,82 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,82=1,22 mp/ora

T=S/Q=173,98/1,22=142,61 ore

Kt=0,90

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=142,61/8 x 0,90=19,81 =20 oameni

17.Confectionat si montat armaturi PC52

Se executa manual.

NTU=0,033 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,033=30,30 kg/ora

T=S/Q=8769,43/30,30=289,42 ore

Kt=0,85


18.Turnare beton in plansee,stalpi si grinzii

Se executa manual.

NTU=5,06 ore/mc

Q=1/NTU=1/5,06=0,20 mc/ora

T=S/Q=32,78/0,20=163,90 ore

Kt=0,80

Nr.=T/Nr.ore schimb x Kt=163,90/8 x 0,80=25,61=26 oameni

19.Sarpanta din lemn

Se executa manual.

NTU=1,40 ore/mp

Q=1/NTU=1/1,40=0,71 mp/ora

T=S/Q=121,43/0,71=171,03 ore

Kt=0,80


20.Astereala invelitorii

Se executa manual.

NTU=0,27 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,27=3,70 mp/ora

T=S/Q=207,32/3,70=56,03 ore

Kt=0,90


21.Invelitoare din tigla

Se executa manual.

NTU=0,93 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,93=1,08 mp/ore

T=S/Q=139,52/1,08=129,19 ore

Kt=0,85

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=129,19/8 x 0,85=19 oameni

22.Preparare var-ciment

Se executa manual.

NTU=0,73 ore/mc

Q=1/NTU=1/0,73=1,37 mc/ora

T=S/Q=12,98/1,37=9,47 ore

Kt=0,80


23.Tencuieli int.driscuite

Se executa manual.

NTU=1,04 ore/mp

Q=1/NTU=1/1,04=0,96 mp/ora

T=S/Q=397,16/0,96=413,71 ore

Kt=0,90


24.Tencuieli ext.driscuite

Se executa manual.

NTU=0,49 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,49=2,04 mp/ora

T=S/Q=563,23/2,04=276,09 ore

Kt=0,80


25.Glet de ipsos la pereti

Se executa manual.

NTU=0,38 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,38=2,63 mp/ora

T=S/Q=743,90/2,63=282,85 ore

Kt=0,80


26.Montat ferestre 1 canat

Se executa manual.

NTU=1,25 ore/kg

Q=1/NTU=1/1,25=0,80 kg/ora

T=S/Q=1,92/0,80=2,40 ore

Kt=0,90


27.Montat ferestre in 2 canaturi

Se executa manual.

NTU=0,05 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,10= 10 kg/ora

T=S/Q=20,88/10=2,08 ore

Kt=0,75


28.Montat fereastra pentru baie

Se executa manual

NTU=0,50 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,50=2 kg/ora

T=S/Q=0,57/2=0,29 ore

Kt=0,80


29.Montat usa dubla

Se executa manual.

NTU=0,70 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,70=1,43 kg/ora

T=S/Q=2,52/1,43=1,76 ore

Kt=0,75


30.Montat usa interioara

Se executa manual.

NTU=0,25 ore/kg

Q=1/NTU=1/0,25=4 kg/ora

T=S/Q=14,28/4=3,57 ore

Kt=0,75


31.Geam simplu clar

Se executa manual.

NTU=0,83 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,83=1,20 mp/ora

T=S/Q=7,14/1,20=5,95 ore

Kt=0,80


32.Strat suport pentru pardoseli executate din mortar

Se executa manual.

NTU=0,48 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,48=2,08 mp/ora

T=S/Q=63,35/2,08=30,46 ore

Kt=0,90


33.Pardoseli din placi de gresie ceramica

Se executa manual.

NTU=1,12 ore/mp

Q=1/NTU=1/1,12=0,89 mp/ora

T=S/Q=63,35/1,12=56,56 ore

Kt=0,90


34.Placaj faianta

Se executa manual.

NTU=0,70 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,70=1,43 mp/ora

T=S/Q=46,65/1,43=32,62 ore

Kt=0,80


35.Frecarea si lustruirea placajelor din placi ceramice

Se executa mecanizat

NTU=0,02 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,02=50 mp/ora

T=S/Q=46,65/50=0,93 ore

Kt=0,80

Nr=T/Nr.ore schimb x Kt=0,93/8 x 0,80=0,15=1 masina

36.Strat suport ptr.pardoseli executate din placi de fibra

Se executa manual.

NTU=0,200 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,200=5 mp/ora

T=S/Q=98,66/5=19,73 ore

Kt=0,80


37.Plinte sau scafe din gresie ceramica

Se executa manual.

NTU=0,355 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,355=2,82 ml/ora

T=S/Q=56,70/2,82=20,10 ore

Kt=0,90


38.Pardoseli din mozaic turnate pe loc

Se executa manual.

NTU=1,44 ore/mp

Q=1/NTU=1/1,44=0,69 mp/ora

T=S/Q=10,58/0,69=15,33 ore

Kt=0,75


39.Pardoseli din parchet de fag

Se executa manual.

NTU=0,075 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,075=13,33 mp/ora

T=S/Q=98,66/13,33=7,40 ore

Kt=0,80


40.Finisarea pardoseliilor din parchet

Se executa mecanizat.

NTU=0,05 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,05=20 mp/ora

T=S/Q=98,66/20=4,93 ore

Kt=0,90


41.Jgheaburi din tabla

Se executa manual.

NTU=0,62 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,62=1,61 ml/ora

T=S/Q=43,76/1,61=27,18 ore

Kt=0,90


42.Burlane din tabla

Se executa manual.

NTU=0,50 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,50=2 ml/ora

T=S/Q=18,48/2=9,24 ore

Kt=0,80


43.Streasina simpla

Se executa manual.

NTU=0,65 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,65=1,54 ml/ora

T=S/Q=43,76/1,54=28,42 ore

Kt=0,90


44.Zugraveli la interior

Se executa manual.

NTU=0,09 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,09=11,11 mp/ora

T=S/Q=397,16/11,11=35,74 ore

Kt=0,80


45.Zugraveli exterioare

Se executa manual.

NTU=0,10 ore/mp

Q=1/NTU=1/0,10=10 mp/ora

T=S/Q=563,23/10=56,32 ore

Kt=0,90


46.Trepte din beton simplu pentru placat

Se executa manual.

NTU=0,62 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,62=1,61 ml/ore

T=S/Q=18,74/1,61=11,64 ore

Kt=0,85


47.Trepte din beton simplu mozaicate

Se executa manual.

NTU=2,57 ore/ml

Q=1/NTU=1/2,57=0,39 ml/ora

T=S/Q=2,70/0,39=6,94 ore

Kt=0,75


48.Mana curenta din lemn

Se executa manual.

NTU=0,88 ore/ml

Q=1/NTU=1/0,88=1,14 ml/ora

T=S/Q=4,05/1,14=3,55 ore

Kt=0,90


49.Transportul materialelor cu roaba

Se executa manual.

NTU=2,20 ore/to

Q=1/NTU=1/2,20=0,45 to/ora

T=S/Q=11,23/0,45=24,96 ore

Kt=0,80


8.1.SCHEMA GENERALA DE EXECUTIE A UNEI CONSTRUCTII Nr crt Denumire lucrare Utilaj Vol de lucruProductivitate utilajDurata lucrariiNr masini schimb

1 Curatarea terenului buldozer 162,49mp 2mp/ora 81,246ore 12masini2 Saparea manuala in spatii intinsemanual 83,500mc 0,61mc/ora 136,85ore 22oameni3 Nivelarea manuala a terenurilor manual 21,62mp 2,50mp/ora 8,65ore 2oameni

4Saparea manuala in spatii

limitatemanual 42,83mc 0,61mc/ora 70,21ore 10oameni

5 Cofraje pentru beton in elevatiemanual 113,93mp 1,18mp/ora 96,55ore 14oameni

6Confectionat si montat armaturi

OB 37manual 2773,34kg 34,48kg/ora 80,44ore 13oameni

7Preparare beton si turnare in

fundatiibetoniera 44,22mc 0,28mc/ora 157,93ore 25oameni

8Imprastierea cu lopata a

pamantului afanatmanuala 12,31mc 0,43mc/ora 28,63ore 5oameni

9 Compactare cu mai de mana mai 12,31mc 1,33mc/ora 9,26ore 2masini10 Amorsarea suprafetelor manual 26,52mp 24,39mp/ora 1,09ore 1om11 Strat hidroizolant manual 26,52mp 11,11mp/ora 2,39ore 1om

12Zidarie din caramida de 30 cm

grosimemanual 54,34mc 0,15mc/ora 362,27ore 51oameni

13Zidarie din caramida de 25cm

grosimemanual 19,68mc 0,14mc/ora 140,57ore 21oameni

14Zidarie din caramida de 12,5cm

grosimemanual 11.03mc 0,12mc/ora 91,92ore 13oameni

15Strat de repartitie din balast sub

prizmamanual 16,41mc 0,83mc/ora 19,77ore 4oameni

16 Cofraje la placi si grinzi manual 173,98mp 1,22mp/ora 142,61ore 20oameni

17Confectionat si montat armaturi

PC52manual 8769,43kg 30,30kg/ora 289,42ore 43oameni

18Turnare beton in plansee,stalpi si

grinziimanual 32,78mc 0,20mc/ora 163,90ore 26oameni

19 Sarpanta din lemn manual 121,43mp 0,71mp/ora 171,03ore 27oameni20 Astereala invelitorii manual 207,32mp 3,70mp/ora 56,03ore 8oameni21 Invelitoare din tigla manual 139,52mp 1,08mp/ora 129,19ore 19oameni22 Preparare var-ciment manual 12,98mc 1,37mc/ora 9,47ore 2oameni23 Tencuieli interioare driscuite mnual 397,16mp 0,96mp/ora 413,71ore 58 oameni24 Tencuieli exterioare driscuite manual 563,23mp 2,04mp/ora 276,09ore 44oameni25 Glet de ipsos la pereti manual 743,90mp 2,63mp/ora 282,85ore 45oameni

26 Montat fereste 1 canat manual 1,92kg 0,80kg/ora 2,40ore 1om

27 Montat ferestre in 2 canaturi manual 20,88kg 10kg/ora 2,08ore 1om28 Montat fereasta pentru baie manual 0,57kg 2kg/ora 0,29ore 1om29 Montat usa dubla manual 2,52kg 1,43kg/ora 1,76ore 1om30 Montat usa interioara manual 14,28kg 4kg/ora 3,57ore 1om31 Geam simplu clar manual 7,14mp 1,20mp/ora 5,95ore 1om

32Strat suport pt pardoseli

executate din mortarmanual 63,35mp 2,08mp/ora 30,46ore 5oameni

33Pardoseli din placi de gresie

ceramicamanual 63,35mp 0,89mp/ora 56,56ore 8oameni

34 Placaj faianta manual 46,65mp 1,43mp/ora 32,62ore 5oameni

35Frecarea si lustruirea placajelor

din placi ceramicemecanic 46,65mp 50mp/ora 0,93ore 1masina

36Strat suport pt pardoseli

executate din placi de fibramanual 98,66mp 5mp/ora 19,73ore 3oameni

37Plinte sau scafe din gresie

ceramicamanual 56,70ml 2,82ml/ora 20,10ore 3oameni

38Pardoseli din mosaic turnate pe

locmanual 10,58mp 0,69mp/ora 15,33ore 3oameni

39 Pardoseli din parchet de fag manual 98,66mp 13,33mp/ora 7,40ore 2oameni

40FInisarea pardoseliilor din

parchetmasina de raschetat

98,66mp 20mp/ora 4,93oe 1om

41 Jgheaburi din tabla manual 43,76ml 1,61ml/ora 27,18ore 4oameni42 Burlane din tabla manual 18,48ml 2ml/ora 9,24ore 2oameni43 Streasina simpla manual 43,76ml 1,54ml/ora 28,42ore 4oameni44 Zugraveli la interior manual 397,16mp 11,11mp/ora 35,74ore 6oameni45 Zugraveli exterioare manual 563,23mp 10mp/ora 56,32ore 8oameni46 Trepte din beton simplu pt placatmanual 2,84ml 1,61ml/ora 1,76ore 1om

47Trepte din beton simplu

mozaicatemanual 0,53ml 0,39ml/ora 1,53ore 1om

48 Mana curenta din lemn manual 4,05ml 1,14ml/ora 3,55ore 1om49 Transportul materialelor cu roabamanual 11,23to 0,45to/ora 24,96ore 4oameni

9.1.ANTEMASURATOAREA

Nr.

crt

Simbol

articol

Denumire articol U.MCantitatea

1 2 3 4 5

1 TSG02A1 Curatarea terenului mp 162,49

2 TSA01C1 Saparea manuala in spatii intinse in pam cu

umiditate

nat.arunc.in depoz.sau vehicul la H0,6m T.tare

mc 83,50

3 TSE01C1 Nivelarea manuala a terenurilor si a

platformelor cu denivelari de 10-20 cm in teren

mp 21,62

4 TSA02C1Sap.man.in spatii limitate sub 1 m cu sprijinirea

si evac. man.in pam cu umid.nat.la adancimea 0-

1,5m T tare

mc 42,83

5 CB02A1 Cofraje ptr.beton in elevatie din panouri

refol.din scanduri la ziduri drepte inclusiv

sprijinirile 0-3m

mp 113,93

6 CZ0302B1 Confectionat si montat armaturi din OB37,in

elemente din beton armat

kg 2773,42

7 CA01B1 Beton simplu C12/15 preparat cu betoniera si

turnat in fundatii

mc 44,22

8 TSD01C1Imprastierea cu lopata a pamantului afanat strat

unif. 10-30cm gros cu sfaram.bulg.teren tare

mc 12,31

9 TSD04B1Compactarea cu mai de mina a umplut.executate

pe strat cu udare fiec.strat de 10cm gros.teren

coeziv

mc 12,31

10 IZF01A1Amorsarea supr.ptr.aplicarea strat dif.vapori cu

bitum taiat in 2 straturi supraf oriz si verticala

mp 26,52

11 IZF04B1 Strat hidroizolant cald cu carton bit lipit mast

bit tip pe supraf oriz sau inclinate pana la 40

mp 26,52

12 CD04L2Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm la

constr.H 35m 37 ,5cm gros. Cal 1 cu goluri 50

mc 54,34

13 CD04J1 Zidarie din caramida presata 240x115x63mm la

constr.H 35m 25cm grosime cal Acu goluri 50

mc 19,68

14 CD04H1Zidarie din caramida presata 240x115x63mm la

constr.H 35m 12 5cm gros cal A cu goluri 50

mc 11,03

15 TSD16B1 Strat de repart.din balast sub prizma de balast

compactat cu placa vibrat.de 0 ,7t cu mot.ard.10

CP

mc 16,41

16 CB04A1 Cofraje cu panouri refol.din scanduri la c-tii cu

H<20m la placi si grinzi

mp 173,98

17 CZ0302E1 Confectionat si montat armaturi

ptr.plansee,stalpi si grinzi,PC52 D=10-16mm

kg 8769,43

18 CA02I1 Turnare beton armat la c-tii cu H<35m,in

plansee,stalpi si grinzi

mc 32,78

19 CE17B1 Sarpanta din lemn executata pe scaune la

invelitori grele

mp 121,43

20 CE18A1 Astereala invelitorii din scandura de rasinoasa mp 207,32

21 CE02A1 Invelitoare din tigla solzi mp 139,52

22 CZ0207A1Preparare mortar var-ciment ptr. tencuieli M25-mc 12,98

T cu cim F25 in centralizate cu var pasta

23 CF01A1 Tencuieli int.driscuite la stalpi,pereti din zidarie

executate manual pe zidarie de 2cm

mp 397,16

24 CF06B1 Tencuieli ext.driscuite in camp continuu de

2,5cm gros,cu mortar de ciment-var M25 plane

in gros.medie de 2cm

mp 563,23

25 CF10C1 Glet de ipsos la pereti si tavane de 3mm mp 743,90

26 6307321 Montat ferestre 1 canat cu dubla deschidere ,din

PVC

kg 1,92

27 6307345 Montat ferestre in 2 canaturi ,din PVC cu

montat

kg 20,88

28 6307321 Montat fereastra PVC ptr.baie kg 0,57

29 6306690 Montat usa PVC dubla kg 2,52

30 6306688 Montat usa int.PVC,cu geam simplu kg 14,28

31 CM02C1 Geam simplu clar de 6mm gros. mp 7,14

32 CG01D1 Strat suport ptr.pardoseli executate din mortar

de ciment T 3cm grosime

mp 63,35

33 CG11A1 Pardoseli din placi de gresie ceramica patrate

sau dreptunghiulare simplu

mp 63,35

34 CI06B1 Placaj faianta cu placi mari albe cal.1 fixate cu

mortar de var la incaperi cu supraf.10mp

mp 46,65

35 CG26A1 Frecarea si lustruirea placajelor din placi

ceramice,mecanizate

mp 46,65

36 CG01B1 Strat support ptr.pardoseli executate din placi

fibre de lemn de 12mm gros.lipite cu bitum

mp 98,66

37 CG12A1 Plinte sau scafe din gresie ceramica fixate cu

mortar de ciment,inclusiv curatare si spalare

ml 56,70

38 CG06C1 Pardoseli din mozaic turnate pe loc de 1,5

gros.simplu fara bordura pe supraf de 5mp cu

mp 10,58

moz.calcar

39 CG02B1 Pardoseli din parchet de fag batut pe dusumea

oarba,inclusiv plinta si pervazul

mp 98,66

40 CG27A1 Finisarea pardoseliilor din parchet prin

raschetare,ceruirea si lustruirea mecanizata

mp 98,66

41 CE13B1 Jgheaburi din tabla zincata de 0,5mm

confectionate pe santier dreptunghiulare cu

sectiunea 8x14cm

ml 43,76

42 CE14B1 Burlane din tabla zincata de 0,5mm

confectionate pe santier rotunde cu D=15cm

ml 18,48

43 CE19C1 Streasina simpla ml 43,76

44 CN01B1 Zugraveli la inter.cu 2 straturi lapte de var si

adaos de coloranti si grasimi pe beton

mp 397,16

45 CN01D1 Zugraveli la fatade cu 2 straturi lapte de var si

adaos de coloranti si grasimi pe beton

mp 563,23

46 CH01A1 Trepte din beton simplu executate brut ptr. a fi

placate

ml 2,84

47 CH01F1Trepte din beton simplu mozaicate pe loc cu strat

de uzura 10mm

ml 0,53

48 CH04A1 Mana curenta din lemn ml 4,05

49 TRB01C14 Transportul materialelor cu roaba pe pneuri

inc.aruncare rasturnare grup 1-3 dist.40m

to 11,23

Formularul C5 Obiectivul: 0002 000000002 Deviz proiect Obiectul: 0001 1 Proiect de diploma Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta PROI18 Proiect de diploma Categoria de lucrari: 0002 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 TSG02A1 100 MP. 162.490 0.00 0.00 CURATAREA TERENULUI DE IARBA SI BURUIENI 24.62 4000.50 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000 0 Total= 4000.50 002 TSA01C1 M.C. 83.500 0.00 0.00 SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU 5.43 453.40 UMID.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H 0.00 0.00 <0,6M T.TARE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 453.40 003 TSE01C1 100 MP. 21.620 0.00 0.00 NIVELAREA MANUALA A TERENURILOR SI A 45.62 986.30 PLATFORMELOR CU DENIVELARI DE 10-20 CM 0.00 0.00 IN TEREN TARE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 986.30 004 TSA02C1 M.C. 42.830 0.00 0.00 SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ 7.89 337.93 VERT.NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI SL.COEZ. 0.00 0.00 ADINC.<0,75M T.TARE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 337.93 005 CB02A1 MP. 113.930 1.78 202.80 COFRAJE PT.BETON IN ELEVATIE DIN PANOURI 3.41 388.50 REFOL.DIN SCINDURI LA ZIDURI DREPTE 0.00 0.00 INCL.SPRIJINIRILE.0 0.00 0.00 0.002 0 Total= 591.30 006 CZ0302B1 KG 2773.420 0.73 2024.60 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.08 221.87 DIAFRGME LA CONST OBIS IN ATEL CENTRALIZ 0.03 83.20 OB 37 D=10-16MM 0.00 0.00 0.001 3 Total= 2329.67 007 CA01B1 M.C. 44.220 0.02 0.88

TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII 10.56 466.96 (CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 0.55 24.32 3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ 0.00 0.00 0.000 0 Total= 492.17

PROI18 pag 2 ================================================================= 008 TSD01C1 M.C. 12.310 0.00 0.00 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, 1.62 19.94 STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. 0.00 0.00 BULG.TEREN TARE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 19.94 009 TSD04B1 M.C. 12.310 0.02 0.25 COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT. 2.84 34.96 EXECUT.PE STRAT.CU UDAREA FIEC.STRAT DE 0.00 0.00 10CM GROS.T.COEZIV 0.00 0.00 0.000 0 Total= 35.21 010 IZF01A1 MP. 26.520 0.18 4.77 AMORSAREA SUPR.PT.APLIC.STRAT DIF.VAPORI 0.16 4.24 CU BITUM TAIAT IN 2 STRATURI SUPRAF. 0.00 0.00 ORIZONT.SI VERT. 0.00 0.00 0.000 0 Total= 9.02 011 IZF04B1 MP. 26.520 0.11 2.92 STRAT HIDROIZOLANT CALD CU CARTON BIT 0.34 9.02 LIP MAST BITTIP...PE SUPRAF ORIZ SAU 0.02 0.53 INCLINATE PINA LA 40% 0.00 0.00 0.002 0 Total= 12.46 012 CD04L2 M.C. 54.340 117.66 6393.64 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 27.04 1469.35 M LA CONSTR.H<35M, 37,5CM GROSIME,CAL.1, 0.00 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 0.00 1.312 71 Total= 7863.00 013 CD04J1 M.C. 19.680 126.62 2491.88 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 29.87 587.84 M LA CONSTR.H<35M, 25 CM GROSIME,CAL.A, 0.00 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 0.00 1.313 26 Total= 3079.72 014 CD04H1 M.C. 11.030 127.56 1406.99 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 35.32 389.58 M LA CONSTR.H<35M, 12,5CM GROSIME,CAL.A, 0.00 0.00 CU GOLURI<50 % 0.00 0.00 1.314 14 Total= 1796.57 015 TSD16B1 M.C. 16.410 13.22 216.94 STRAT DE REPART.DIN BALAST.SUB PRIZMA DE 5.12 84.02 BALAST.COMPACT.CU PLACA VIBR.DE 0,7T CU 0.76 12.47 MOT.ARD.INT.<10 0.00 0.00 0.000 0 Total= 313.43 016 CB04A1 MP. 173.980 1.54 267.93 COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN 3.54 615.89 SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H<20M LA 0.00 0.00 PLACI SI GRINZI 0.00 0.00 0.002 0 Total= 883.82

PROI18 pag 3 ================================================================= 017 CZ0302E1 KG 8769.430 0.85 7454.02 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.10 876.94 DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.03 263.08 CENTRALIZATEPC 52 D=10- 0.00 0.00 0.001 9 Total= 8594.04 018 CA01I1 M.C. 32.780 0.03 0.98 TURNARE BETON SIMPLU IN INTERIORUL 21.02 689.04 CONSTRUCTIILOR GLISATE,CU H60-80M 0.99 32.45 0.00 0.00 0.000 0 Total= 722.47 019 CE17B1 MP. 121.430 8.40 1020.01 SARPANTA DIN LEMN EXECUTATA PE SCAUNE LA 4.49 545.22 INVELITORI GRELE 0.98 119.00 0.00 0.00 0.016 2 Total= 1684.23 020 CE18A1 MP. 207.320 5.11 1059.41 ASTEREALA EXECUTATA DIN SCINDURI DIN 0.83 172.08 RASINOASE 0.33 68.42 0.00 0.00 0.013 3 Total= 1299.90 021 CE02A1 MP. 139.520 2.74 382.28 INVELITORI DIN TIGLA SOLZI DIN ARGILA 3.48 485.53 ASEZATE SIMPLU 1.15 160.45 0.00 0.00 0.007 1 Total= 1028.26 022 CZ0207A1 M.C. 12.980 40.40 524.39 PREPARARE MORTAR VAR-CIM PT TENCUIELI 2.22 28.82 M25-T CU CIM F25 IN INSTAL CENTRAL CU 10.84 140.70 VAR PASTA 0.00 0.00 0.453 6 Total= 693.91 023 CF01A1 MP. 397.160 0.25 99.29 TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA 4.08 1620.41 STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE 0.15 59.57 ZIDARIE,DE 2CM GROSIME 0.00 0.00 0.003 1 Total= 1779.28 024 CF06B1 MP. 563.230 0.28 157.70 TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,DRISCUITE 6.07 3418.81 PE ZIDURI,IN GROSIME MEDIE DE 2,5CM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003 2 Total= 3576.51 025 CF10C1 MP. 743.900 0.30 223.17 GLET DE IPSOS APLICAT LA TENCUIELI 1.81 1346.46 INTERIOARE DRISCUITE 0.02 14.88 0.00 0.00 0.003 2 Total= 1584.51

PROI18 pag 4 ================================================================= 025 6307321 KG 1.920 22.18 42.59 FEREASTRA ALUMINIU UN CANAT 550 X 1090 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 42.59 025 6307345 KG 20.880 22.18 463.12 FEREASTRA ALUMINIU DOUA CANATE 2210 X 0.00 0.00 1090 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 463.12 025 2938964 MP. 0.570 73.61 41.96 FRST STEJ SIMP EXT 1C 0,51-1,00MP 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.012 0 Total= 41.96 025 6306690 KG 2.520 17.69 44.58 USA ALUMINIU DOUA CANAT 1950X3470MM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 44.58 025 6306688 KG 14.280 17.69 252.61 USA ALUMINIU UN CANAT 980X2500MM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 252.61 026 CM02C1 MP. 7.140 0.54 3.86 GEAMURI TRASE SIMPLE MASURI LIBERE PE 3.35 23.92 TIMPLARIE LEMN 4-6MM GROS CU CHIT SI 0.00 0.00 CUIE OCHIURI <0,50MP 0.00 0.00 0.001 0 Total= 27.77 027 CG01D1 MP. 63.350 0.00 0.00 STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN 1.54 97.56 MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME 0.33 20.91 0.00 0.00 0.000 0 Total= 118.46 028 CG11A1 MP. 63.350 2.05 129.87 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA 4.88 309.15 PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS 0.33 20.91 CULOARE ASEZATE SIM 0.00 0.00 0.014 1 Total= 459.92 029 CI06B1 MP. 46.650 1.45 67.64 PLACAJ FAIANTA CU PLACI ALBE CAL 1 8.37 390.46 FIXATE CU MORTAR DE CIMENT SI VAR,LA 0.29 13.53 INCAPERI CU SUPRAF >10MP 0.00 0.00 0.014 1 Total= 471.63

PROI18 pag 5 ================================================================= 030 CG26A1 MP. 46.650 0.58 27.06 LUSTRUIREA,INCLUSIV CERUIREA PARDOSELILO 7.06 329.35 R DIN MARMURA SAU PIATRA DE MOZAIC DE 0.02 0.93 MARMURA 0.00 0.00 0.000 0 Total= 357.34 031 CG01B1 MP. 98.660 4.17 411.41 STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN 0.74 73.01 PLACI FIBRE LEMN MOI DE 12MM.GROS.LIPITE 0.33 32.56 CU BITUM 0.00 0.00 0.008 1 Total= 516.98 032 CG12A1 M 56.700 0.19 10.77 SCAFE DIN GRESIE CERAMICA 1.67 94.69 0.08 4.54 0.00 0.00 0.001 0 Total= 110.00 033 CG06C1 MP. 10.580 4.05 42.85 PARDOSELI DE MOZAIC TURNATE PE LOC DE 1, 8.02 84.85 5CM GROS.SIMPLU FARA BORDURA PE SUPRAF. 0.49 5.18 <5MP CU MOZ.MARMU 0.00 0.00 0.049 1 Total= 132.88 034 CG02B1 MP. 98.660 0.85 83.86 PARDOSELI DIN PARCHET,PE SUPORT 4.90 483.43 EXISTENT,BATUT IN CUIE,IN INCAPERI CU 0.08 7.89 SUPRAFATA>10MP 0.00 0.00 0.001 0 Total= 575.19 035 CG27A1 MP. 98.660 0.20 19.73 LUSTRUIREA CERUIREA PARDOSELILOR DIN 0.20 19.73 PARCHET MATERIALE PLASTICE-COVOR PVC ETC 0.00 0.00 0.00 0.00 0.000 0 Total= 39.46 036 CE13B1 M 43.760 6.48 283.56 JGHIABURI DIN TABLA ZINCATA DE 0,5MM, 2.68 117.28 CONFECTIONATE PE SANTIER DREPTUNGHIULARE 0.00 0.00 CU SECTIUNEA 8X14C 0.00 0.00 0.003 0 Total= 400.84 037 CE14B1 M 18.480 6.36 117.53 BURLANE DIN TABLA ZINCATA DE 0,5MM 4.41 81.50 CONFECTIONATE PE SANTIER DREPTUNGHIULARE 0.00 0.00 CU SECTIUNEA 10X14CM 0.00 0.00 0.002 0 Total= 199.03 038 CE19C1 M 43.760 2.91 127.34 STREASINA SIMLA CAPRIORI APARENTI 6.23 272.62 ASTERIALA FALTUITA GELUITA PE O PARTE 0.03 1.31 0.00 0.00 0.004 0 Total= 401.28

PROI18 pag 6 ================================================================= 039 CN01B1 MP. 397.160 0.09 35.74 ZUGRAVELI LA INTER.CU 2 STR.LAPTE DE VAR 0.38 150.92 SI ADAOS DE COLORANTI SI GRASIMI,PE 0.00 0.00 SUPRAFETE DE BETON 0.00 0.00 0.000 0 Total= 186.67 040 CN01D1 MP. 563.230 0.09 50.69 ZUGRAVELI LA FATADE CU 2 STR.LAPTE DE 0.42 236.56 VAR SI ADAOS DE COLORANTI SI GRASIMI,PE 0.00 0.00 SUPRAFETE DE BETON 0.00 0.00 0.000 0 Total= 287.25 041 CH01A1 M 2.840 1.08 3.07 TREPTE BETON SIMPLU EXECUTATE BRUT 2.56 7.27 PENTRU A FI PLACATE 0.33 0.94 0.00 0.00 0.006 0 Total= 11.27 042 CH01F1 M 0.530 2.31 1.22 TREPTE BETON SIMPLU MOZAICATE PE LOC CU 11.03 5.85 STRAT UZURA 10MM CU PIATRA DE MOZAIC DIN 0.33 0.17 CALCAR 0.00 0.00 0.023 0 Total= 7.25 043 CH04A1 M 4.050 0.66 2.67 MINA CURENTA DIN LEMN 3.30 13.37 0.00 0.00 0.00 0.00 0.008 0 Total= 16.04 044 TRB01C14 TONA 11.230 0.00 0.00 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE 2.90 32.57 PNEURI INC ARUNCARE DESC RASTURNARE 0.00 0.00 GRUP1-3 DISTANTA 40M 0.00 0.00 0.000 0 Total= 32.57 Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL 143.868 26198.60 22077.70 1087.95 0.00 49364.24 Din care: Valoare aferenta utilaje termice = 0.00 Valoare aferenta utilaje electrice = 1087.95 Alte cheltuieli directe: -CAS: ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.22000 = 4 857.09 -SOMAJ: ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.03000 = 662.33 -Coeficient 5 (utilizator) ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.07000 = 1 545.44 -Coeficient 6 (utilizator) ( 22077.70 + 1087.95 * 0.000 + 0.00 * 0.000) * 0.00500 = 110.39 Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL 143.868 26198.60 29252.95 1087.95 0.00 56539.49 Cheltuieli indirecte: 56539.49 * 0.0000 = 0.00 Profit: 56539.49 * 0.0000 = 0.00 TOTAL GENERAL DEVIZ: 56 539.49 TVA 56539.49 * 19.0% = 10 742.50 TOTAL cu TVA 67 282.00 PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT) DEVIZIER SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)

9.3.Indicatorii de eficienta economica

1.Investitia totala - valoarea totala a lucrarii VT = 67282,00 RON

2.Investitia pe mp suprafata construita

Vi/mpSc = 67282,00/469,36 = 143,35 RON

3.Investitia specifica pe suprafata utila

Vi spec/mpSu = 67282,00/184,00 = 365,66 RON

BIBLIOGRAFIE

1. Plan urbanistic general al localitǎţii Crai Nou si Rudna;

2. Man T. E.: Dezvoltare ruralǎ ( curs );

3. Man T. E.: “Aspecte actuale ale dezvoltǎrii rurale în România”, Ed. UPT, vol.II, Timişoara

1998;

4. Man T.E. – Aspecte actuale ale dezvoltării rurale în România; UPT. Zilele Academice

Timişene, Ed a VII-a, 25 mai 2001, Ed. Politehnică

5. Manoliu M., Ionescu C.- ”Dezvoltare durabilǎ şi protecţia mediului”, Ed. HGA, Bucureşti

1998;

6. Miclea M.- “Cadastru şi carte funciarǎ”;

7. Man T.E., Otiman I.P.- “Dezvoltare ruralǎ în Judeţul Timiş, Arad şi Bihor”, pag. 40 – 65,

publicatǎ în “ Lucrǎrile celei de- a XVII- a conferinţe naţionale pentru ştiinţa solului (25 – 30 august

2003, vol.I, nr.34A/2003, ISBN 9738475962)”;

8. Mateoc S.N.- “ Dezvoltarea ruralǎ în România”;

9. Gheorghiu A.- “Aşezǎri umane”, Ed UPT 1998;

10. Lazarescu C.- “Urbanism”, 1997;

11. Ionescu N.,Popescu D.:”Tehnologia lucrǎrilor de construcţii hidroedilitare”, Ed UPT 2002;

12. Furdui C.:”Construcţii agricole”, Ed UPT 1989;

13. Dan D.,Secula S.,Fekete- Nagy L.: “Construcţii civile. Elemente de proiectare”, EP 2001;

14. Doandes V.:Topografie generala si inginereasca,Ed.Politehnica Timisoara 2000;

15. Doandes V.,Eleş G.:Manual de utilizare a tehnologiilor de calcul in

topografie,U.P.Timisoara,2003;

16. Eleş G.:Initiere in cadastru,Ed.Mirton,Timisoara 2004;

17. Eleş G.: “Topografie”,Editura Mirton Timişoara 2000;

18. Legea fondului funciar (nr. 18/ 1991, republicatǎ 1998);

19. Legea administraţiei publice locale (nr. 69/ 1991, republicatǎ 1998);

20. Legea privind protecţia mediului ( nr. 137/ 1995).

Dezvoltare rurala ppt

Text of Dezvoltare rurala ppt

Dezvoltare Rurala - Note de Curs, Sinteze

48495941 Strategia de Dezvoltare Rurala a Comunei Calugareni Ppt

Programul National de Dezvoltare Rurala

Dezvoltare Rurala- Idei de Afaceri

Strategia de Dezvoltare Rurala a RO

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 2013

Lucrarea 2 Dezvoltare Rurala

Directia Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj

Strategia de dezvoltare rurala a judetului Alba

Dezvoltare rurala

Agricultura si dezvoltare rurala

Dezvoltare Rurala - Proiect Individual - Pastravarie 2q

PROCEDURA DE EVALUARE SI SELECTARE · Proiect finantat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) | Programul National de Dezvoltare Rurala

Achizitie utilaje dezvoltare rurala

Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 2020 Proiect

economie agrara si dezvoltare rurala

Studiu agricultura si dezvoltare rurala

Dezvoltare Durabila Rurala 2011 Final Curs

Dezvoltare Rurala Proiect Individual Pastravarie

• Spatiul rural • Dezvoltare rurala • Dezvoltare regionala • Analiza si

Dezvoltare Rurala Plantatie Catina

Turismul - Factor de Dezvoltare Rurala in Zona Suceava

Www.referat.ro-dezvoltare Rurala Milisautie64e2

Fondul agricol european pentru dezvoltare rurala

dezvoltare rurala 2

Dezvoltare Rurala Si Regionala

62009634 58405680 Dezvoltare Rurala Proiect Individual Pastravarie 2q

Concepte de Dezvoltare Rurala Si Regionala

Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) Submasura 4.1

Proiecte Economice de DeFilename: Proiecte Economice de Dezvoltare Rurala si Regionala.doczvoltare Rurala Si Regionala

Documents

Dezvoltare rurala ppt

Text of Dezvoltare rurala ppt