DEZVOLTARE RURALA DURABILA SI AMENAJARILE DE IMBUNATATIRI FUNCIARE - ELEMENT IMPORTANT AL

INFRASTRUCTURII SPATIULUI RURAL ROMANESC

Prof.dr.ing.Man Teodor Eugen –Facultatea de HidrotehnicaCatedra CHIF

• Spatiul rural• Dezvoltare rurala• Dezvoltare regionala• Analiza si diagnoza spatiului rural• Proiecte si programe de finantare UE / RO

pentru dezvoltarea infrastructurii spatiuluirural romanesc

Spatiul rural - definitii• Mulţi specialişti (Lemoin F.; Pierre George, Ioanid; I.Bold

etc.) definesc spaţiul rural prin opoziţie cu spaţiul urban ca fiind „zonă caracterizată printr-o populare şi densitate relativ slabă şi prin preponderenţa activităţii agricole”.

• Recomandarea 1296/1996 a Adunarii Parl.a EU : „expresia de spaţiu rural are în vedere o zonă interioară, inclusiv satele şi micile oraşe, în care marea parte a terenurilor sunt utilizate pentru:

• a) agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit;• b) activităţile economice şi culturale ale locuitorilor acestor

zone (artizanat, industrie, servicii etc.);• c) amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi

distracţii (sau de rezervaţii naturale);• d) alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit)”.• ……Prof. Vincze / RO - s.u = Bucuresti

TIPURI DE REGIUNI RURALE

• 1. Regiune predominant rurală în care peste 50% din populaţie locuieşte în mediul rural;

• 2. Regiune semnificativ rurală în care 15-50%din populaţie locuieşte în mediul rural;

• 3. Regiune predominant urbană în care mai puţin de 15% din populaţie trăieşte în comunităţi rurale.

• o regiune este considerată rurală, dacă ponderea populaţiei care trăieşte în aşezări rurale depăşeşte 15%.

Dezvoltarea rurală• Dezvoltarea rurală, după sferele de cuprindere se clasifică astfel:• 1. Dezvoltarea locală – se referă la o localitate şi împrejurimile sale

imediate vizând satele şi comunele împreună cu gospodăriile componente

• 2. Dezvoltarea teritorială sau regională – se referă la investiţii de infrastructură mai mari ce vizează mai multe regiuni (judeţe)

• 3. Dezvoltarea rurală transfrontalieră – se referă la proiecte şi programe de dezvoltare ale comunităţilor de graniţă ale diferitelor ţări.

• 4. Dezvoltarea rurală paneuropeană – caracterizată prin amploarea programelor de dezvoltare, cuprinzând zone la nivel european sauchiar continental.

CARTI APARUTE RECENTwww.zavoi.ro

CARTI APARUTE RECENT

CARTI APARUTE RECENT

Carta verde a spatiului rural

• Carta verde este primul document de sinteză realizat în România pentru planificarea şi implementarea unor acţiuni vizând dezvoltarea rurală integrată.

• Eterogenitatea fiecărei ţări este sistematizată de clasificarea europeană „Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice”. NUTS are la bază raţiuni statistice de colectare a informaţiei, în mod practic accesul la date fiind organizat pe cinci niveluri, de la unităţile cele mai mari până la cele mai mici.

• Proiectul a fost încredinţat Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului „URBAN PROIECT” din Bucureşti unde s-a constituit o Echipă Strategică

Uniunea Europeană a conceput Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică prin Oficiul European de Statistică (Eurostat) încă din anul 1988, cu scopul de a crea structura unitară, logică şi coerentă a distribuţiei teritoriale la nivelul Uniuni Europene şi de a elabora un sistem regional de statistică pentru analize economice, precum şi pentru elaborarea politicii de dezvoltare regională la nivelul fiecărei ţări.

Din 1988, Comisia Europeană publică periodic (din trei în trei ani) un raport privind situaţia socio-economică şi dezvoltarea regiunilor NUTS din ţările membre, de la nivelul NUTS 1 la nivelul NUTS 3, iar pentru nivelul NUTS 4 şi NUTS 5, sunt utilizate unităţile administrativ naţionale ale fiecărui stat denumite LAU 1 pentru NUTS 4 şi LAU 2 pentru NUTS 5.

Constituţiile statelor membre UE se referă la Länder (Germania şi Austria), regions sau communities (Belgia), communidades autonomas (comunităţi autonome, Spania), regiuni şi departamente(Franţa), consilii de comitat (Marea Britanie şi Suedia), regiuni cu statut special, regiuni cu statut obişnuit şi provincii autonome (Italia, Spania), provincii (Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Italia, Olanda).

Nivelurile NUTS 1, 2 şi 3 sunt diferenţiate în raport de următoarelepraguri demografice.

800.000150.000NUTS 33.000.000800.000NUTS 27.000.0003.000.000NUTS 1

Maxim Minim Număr persoaneNivelul

Tabelul 5.2.Unităţile teritoriale ale NUTS din UE

11211995152NUTS 5 (LAU 2)33342453NUTS 4 (LAU 1) 12141091NUTS 3254213NUTS 28972NUTS 1

UE 25UE 15Unităţi teritoriale

În UE sunt ţări care formează o singură macroregiune (Suedia, Luxemburg, Irlanda), în timp ce alte ţări cuprind mai multe macroregiuni (Belgia, Germania, Italia, Grecia, Olanda, Polonia, Ungaria etc.).

În anul 2003 UE cuprindea următoarele regiunii conformnomenclatorului NUTS:

Cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România au fost revizuite în 2004, în contextul negocierilor privind Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”, prin aprobarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.

Regiunile de dezvoltare sunt definite ca fiind „zone ce corespund unor grupări de judeţe, constituite prin asociere, pe bază de convenţie semnată de reprezentanţii consiliilor judeţene şi respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti” (Carta verde, Politica de dezvoltare regională a României, Guvernul României şi Comisia Europeană, Bucureşti, 1997). Cele 8 regiuni din România corespund NUTS 2 al UE, iar la nivelul NUTS-3 corespund cele 42 judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti).

În România, prin asociere voluntară, au fost create cele 5 Regiuni de Dezvoltare, fără statut administrativ şi fără personalitate juridică, care corespund sistemului european NUTS, astfel:

• Nivelul NUTS 1: macroregiuni, nu sunt conturate până în prezent;• Nivelul NUTS 2: 8 Regiuni de Dezvoltare cu o populaţie medie pe

regiune de 2,8 milioane locuitori;• Nivelul NUTS 3: 42 judeţe, care reflectă structura administrativ

teritorială a României;• Nivelul NUTS 4: nu se foloseşte deoarece nu s-au realizat asocieri de

unităţi teritoriale;• Nivelul NUTS 5: cuprinde 276 municipii şi oraşe (din care 103

municipii), 2727 comune cu 13042 sate (după Anuarul Statistic, 2004) şi reflectă structura administrativ-teritorială a României.

Figura 1. Harta regiunilor de dezvoltare; Sursa: Ministerul Integrării Europene

1. Regiunea Nord-Est2. Regiunea Sud-Est3. Regiunea Sud-Muntenia4. Regiunea Sud-Vest Oltenia5. Regiunea Vest6. Regiunea Nord-Vest7. Regiunea Centru8. Regiunea Bucureşti-Ilfov

Tabelul 4: Structura Regiunilor de dezvoltare şi locaţia

Agenţiilor de Dezvoltare Regională

•Bucureşti•Municipiul Bucureşti, Ilfov•Bucureşti-Ilfov

•8

•Alba Iulia•Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu•Centru•7

•Cluj-Napoca

•Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj

•Nord-Vest•6

•Timişoara•Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş•Vest•5

•Craiova•Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea•Sud-Vest Oltenia

•4

•Călăraşi•Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman

•Sud Muntenia

•3

•Brăila•Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea•Sud-Est•2

•Piatra-Neamţ

•Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui•Nord-Est•1

•Locaţia ADR

•Judeţe componente•Regiunea de Dezvoltare

•Nr.•crt.

Conceptul de dezvoltare durabilă este relativ nou în literatura tehnică modernă, el încercând să traducă cât mai fidel termenul englez “sustainability”; folosindu-se uneori şi dezvoltare sustenabilă.

• Dincolo de terminologie se află însă ideea de “satisfacere a cerinţelor generaţiilor actuale fără a prejudicia interesele generaţiilor viitoare’’.

• In prezent dezvoltarea durabilă, înseamnã un pas înainte, • Dezvoltarea durabilă a fost conceptul novator de dezvoltare urmând, ca

de la planul general şi teoretic de dezvoltare, să fie găsite soluţiile de particularizare ale acestuia pe domenii de activitate, concomitent cu măsurile potrivite de realizare practică a principiilor conceptului.

• Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un echilibru al interacţiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, intr-un proces funcţional dinamic şi flexibil.

Diagnoza şi cuantificarea dezvoltării rurale

Fig.1. Harta gradului de dezvoltare rurală (Otiman şi colab,2006)

Diagnoza şi cuantificarea dezvoltării rurale

• cuprinde: diagnoza spaţiului rural, strategia de dezvoltare rurală, un Plan de Acţiune şi proiecte pilot.

• Valoarea cognitivă a indicatorilor şi criteriilor utilizate în studierea dezvoltării rurale este diferenţiată. Acestea trebuie să se încheie cu un indice sintetic pentru întreg spaţiul rural cuprinzind :- criteriile fizico-geografice, locativ, echipare, social, ecologic au aproape în exclusivitate o funcţie în diagnosticarea stării de dezvoltare a spaţiului rural. (indicatori de stare).-criteriile demografic şi economic au o funcţie în diagnosticare a stării de dezvoltare şi o funcţie în identificarea şi relevarea factorilor cu rol important în dezvoltarea endogenă viitoare a zonelor (indicatori de resurse).Algoritmul de calcul al indicatorilor agregaţi, conduce la stabilirea punctajuluimaxim pe comună de 100 puncte pentru cele şapte criterii utilizate astfel: 8 puncte – criteriul fizico-geografic; 30 puncte – criteriul demografic; 30 puncte– criteriul economic; 10 puncte – criteriul locuire; 10 puncte – criteriulechiparea tehnică a localităţii; 8 puncte – criteriul social; 4 puncte – criteriulecologic.

Figura. 2. Harta zonificării spaţiului rural

Concluzii – dezvoltare rurala• Spaţiul rural din România este format din suprafaţa administrativă a

2685 comune, care regrupează 12751 sate. • Suprafaţa aferentă spaţiului rural astfel delimitat însumează 21276,0

mii ha, reprezentând 89% din suprafaţa ţării.• Populaţia rurală este în prezent de cca. 10,1 milioane persoane,

respectiv 45% din totalul populaţiei. • Numărul gospodăriilor din rural este de 3311 mii (45% din numărul

total de gospodării din ţară),• Numarul locuinţelor este de 3656 mii (46,8% din numărul total de

locuinţe). • Dezvoltarea rurală este o problemă actuală, complexă, de durată care

urmăreşte modernizarea, echiparea şi dotarea prin sistematizare şi amenajare a teritoriului, fără a produce expansiunea urbanului, păstrand caracterul tradiţional al spaţiului şi culturii rurale.

Rolul Imbunătăţirilor funciare în stabilirea valorii terenurilor

• amenajări de irigaţii - 3.077.069 ha, din care prin aspersiune 2.761.803 ha, prin brazde 263.026 ha, prin inundare (orezării) 52.240 ha, 3.210 staţii de pompare de irigaţii şi 41 staţii de pompare reversibile irigaţii/desecare;

• amenajări de desecare - 2.950.451 ha, din care gravitaţional 1.521.268 ha, prin pompare 1.429.183 ha, folosindu-se 699 staţii de pompare de desecare;

• drenaje - 246.539 ha;• amenajări pentru combaterea eroziunii solului -

2.210.234 ha;• suprafeţe cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

prin diguri la Dunăre şi râuri interioare pentru 821.204 ha şi baraje de atenuare a viiturilor pentru 190.904 ha.

Notă:• La evaluarea terenurilor cu amenajări de îmbunătăţiri

funciare trebuie să ia in considerare şi valoarea construcţiilor aferente :

• reţele de canale,• reţele de conducte subterane,• reţele de drenaj, • staţiile de pompare, • stavilare,• podeţe, • subtraversări, • sifoane,• alte construcţii şi intalaţii anexă aferente,etc.),• şi un coeficient de spor pentru randament ridicat de

producţie dacă acestea se găsesc în stare bună de funcţionare.

Construcţiile în spaţiul rural• Construcţiile în spaţiul rural• 1. Case familiale cu anexe: case de locuit, grajd de animale, magazii,

coteţe (pentru porci, păsări, animale de blană), pătule pentru porumb, fânare, hambare pentru cereale, garaje, fântâni, împrejmuiri, porţi de intrare.

• 2. Construcţii publice şi sociale: sedii de primărie, cămine culturale, şcoli, biserici, dispensare medicale, dispensare veterinare, magazine, bufete, cofetării, sedii de firme, distilerii, gatere, service-uri auto, ateliere de tâmplărie, case de vacanţă, mori, brutării, măcelării, fabrici, depozite de deşeuri etc.

• 3. Construcţii agricole pentru producţia animală sau construcţii zootehnice, care cuprind: adăposturile pentru taurine, suine, ovine, cabaline, pentru păsări; pentru producţia vegetală: sere, solarii, spaţii pentru depozitarea nutreţurilor, construcţii destinate cercetării.

Recomandari• La efectuarea inspecţiei în vederea efectuării evaluării

terenurilor, se avea în vedere dacă acestea sunt amenajate cu lucrări de îmbunatatiri funciare(irigaţii, desecare, cu precizarea modului de transport al apei-gravitaţional sau pompare, drenaj, îndiguiri, regularizări de râuri, lucrări CES, amenajări piscicole, stuficole, orezării etc.) si altetipuri de constructii.

• Se recomendă analiza stării de uzură(materialele din care sunt realizate), precizarea perioadei de funcţionare(cu modernizări şi reabilitări intervenite în timp).

Seceta meteorologică, agricolă, hidrologică şi socio-economică.

• În ultimul secol, perioadele extrem de secetoase au fost:

• 1894 – 1905 (cu intensitate maximă în anul 1897), • 1942 – 1953 (cu intensităţi maxime în anii 1946 şi

1947), • 1982 – 1996 (cu intensităţi maxime în anii 1990 şi

1992) • 1998 – 2004 (cu intensitate maximă în anul 2000).

Figura 6. Zonele cele mai afectate de secetă pe teritoriul României (Geicu A., 2000)

Figura 7. Cartarea sensibilităţii la secetă a teritoriului României, în funcţie de indicele Palfai corectat (Canarache şi

colab., 2000)

Proiecte si programe UE /RO

• Fonduri de preaderare:– Phare;– ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-

Accession- Instrument pentru Politica Structurală de Preaderare) ;

– SAPARD(Program Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală)

– Programul CARDS (Asistenţă Comunitară pentru Reconstrucţie, Dezvoltare şi Stabilitate) .

Proiecte si programe UE /RO

• Fondurile structurale :1.Fondul European de Dezvoltare Regională

(FEDR);2.Fondul Social European (FSE);3.Fondul de Coeziune4.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală (FEADR);5.Fondul European pentru Pescuit (FEP)