of 28 /28
Argument Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic, cu largi şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Astfel, prin faptul că acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, şi a unora din realizările contemporane în domeniile construcţiilor şi artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al structurii economiei locale. O activitate economică poate fi definită şi delimitată, în principal prin obicetul său. În această accepţiune, putem consemna faptul că turismul are ca obiect de activitate producerea şi asigurarea condiţiilor de consum a unor servicii eterogene şi bunuri materiale care concură la satisfacerea cerinţelor turiştilor cât şi a altor persoane. Într-o altă optică, de marketing, turismul este privit ca unitatea dintre oferta şi cererea de servicii turistice, realizată în unitate de timp şi spaţiu. Unele încercări de a defini fenomenul turistic poartă amprenta profesiunii celor care le-au format. Astfel, într-un sens restrâns: 1

Dezvoltare regionala referat

Embed Size (px)

Text of Dezvoltare regionala referat

Page 1: Dezvoltare regionala referat

Argument

Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic,

cu largi şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Astfel, prin faptul că

acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic (intern şi internaţional) a

resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, şi a unora din

realizările contemporane în domeniile construcţiilor şi artei, turismul se constituie într-un

factor dinamizator al structurii economiei locale.

O activitate economică poate fi definită şi delimitată, în principal prin obicetul

său. În această accepţiune, putem consemna faptul că turismul are ca obiect de activitate

producerea şi asigurarea condiţiilor de consum a unor servicii eterogene şi bunuri

materiale care concură la satisfacerea cerinţelor turiştilor cât şi a altor persoane. Într-o

altă optică, de marketing, turismul este privit ca unitatea dintre oferta şi cererea de

servicii turistice, realizată în unitate de timp şi spaţiu. Unele încercări de a defini

fenomenul turistic poartă amprenta profesiunii celor care le-au format. Astfel, într-un

sens restrâns:

un economist ar putea susţine că turismul este în principal un fenomen cu caracter

economic deoarece depinde mult de un anumit nivel al veniturilor

au geograf ar afirma că fenomenul turistic este legat în principal de profesiunea sa

întrucât el se realizează cu deosebire numai acolo unde clima şi relieful o permit

sociologul ar explica acest fenomen prin implicaţiile vieţii citadine

psihologul, prin senzaţia de libertate pe care o dau vacanţele1

Turismul este un fenomen mult mai complex ce poate fi analizat din multiple

unghiuri de vedere. Cu siguranţă orice domeniu de activitate recunoaşte în primul rând

importanţa turismului în procesul de dezvoltare regională deoarece strategiile de

dezvoltare a turismului urmăresc impulsionarea şi diversifiarea activităţilor economice şi

conduc la îmbunătăţirea nivelului de trai. În plus o aplicare corectă a măsurilor de

1 Cristina Cristureanu, Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998, p. 25

1

Page 2: Dezvoltare regionala referat

promovare a turismului în România ar putea aduce România la un nivel existent în statele

dezvoltate ale Uniunii Europene.

Una din cele mai frumoase şi mai dezvoltate zone din România este Bucovina.

Această zonă a dezvoltat un turism accesibil tuturor, practicând 11 forme de turism

(cultural/religios, balnear, rural, de tranzit, pentru vanatoare si pescuit, pentru echitatie,

pentru sporturi de iarna, pentru sporturi extreme, de congrese si reuniuni, de recreere,

odihna si agrement, ecoturism) şi se bucură deasemenea de un relfief foarte variată. Chiar

şi o călătorie virtuală în Bucovina ar putea edificatoare pentru a afla de ce se află această

zonă pe primele locuri în clasamentul celor mai frumoase zone din România şi din

Europa.

Turismul – parte a dezvoltării regionale

2

Page 3: Dezvoltare regionala referat

Înainte de a face o analiză a importanţei turismului regional, trebuie cunoscute

elementele principale care determină turismul să fie un factor al economiei internaţionale.

De aceea există Organizaţia Mondială a Turismului care inţiază şi promovează activităţi

pentru ansamblul turismului mondial şi anume: studii şi statistici privind dinamica

turismului mondial, pieţele turistice, echipamentele şi intreprinderile de turism, analize

economico-financiare, planificarea şi amenajarea turistică, studii sociologice privind

impactul turismului în diferite zone şi domenii. Deasemena OTM oferă asistenţă tehnică,

cosultaţii şi rezoluţii, statelor membre, în special celor în curs de dezvoltare, sub formă de

propuneri de programe şi acţiuni specifice.

La nivelul Uniunii Europene, începând cu anii 1980, Comisia Europeană a

recunoscut rolul important al turismului în economia europeană şi s-a implicat tot mai

mult în diverse acţiuni împreună cu Parlamentul European, Consiliul UE, Comitetul

Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor. Decizia Consiliului de Miniştri a Uniunii

Europene a declarat anul 1990 „Anul european al turismului” pentru a sublinia rolul

turismului şi pe de altă parte, cu scopul de a elabora o politică coerentă şi un plan de

acţiuni pe trei ani pentru sprijinirea turismului.

După ce a fost publicată „Cartea Verde” privind rolul Uniunii Europene în

domeniul turismului, urmată de o dezbatere asupra rolului Uniunii în turism, Comisia

Europeană a propus derularea unui program multianual „Philoxenia 1997-2000”,

propunere care nu a fost acceptată. Activităţile Comisiei referitoare la turism sunt acum

parte a procesului de dezvoltare a „Turismului şi Ocupării Forţei de Muncă”. UE este

preocupată mult de drepturile turistului şi problematica consumatorilor de turism.

În sprijinirea dezvoltării turismului internaţional mai acţionează şi o serie de

organizaţii internaţionale neguvernamentale printr-o serie de organisme profesionale,

sociale şi ştiinţifice din diferse zone ale globului. Ele urmăresc promovarea schimburilor

de cunoştinţe, de experienţă, realizarea de studii utile fundamentării deciziilor de

management turistic. Totodată ele caută să reprezinte anumite categorii socio-

profesionale în organizaţiile internaţionale guvernamentale2.

2 Emil Ferenţ, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi, 2007, pp. 102-103

3

Page 4: Dezvoltare regionala referat

În ansamblul economiei României, alături de o serie de ramuri şi sectoare bine

delimitate, se află şi turismul – o sferă de activităţi complexe, mai dificil de cuprins într-

un singur tot şi de delimitat dar care are importanţă economică, ecologică şi socială

incontestabilă mai ales pentru acest stat care dispune de un potenţial turistic remarcabil.

Ca atare, atât la nivel macro cât şi microeconomic, deciziile de politică economică şi

socială nu pot evita sectorul turistic. La ambele niveluri de intersectează deciziile

firmelor de profil cu cele ale administraţiei centrale şi locale.

Conştientă de importanţa economică a turismului cât şi de implicaţiile sociale,

politice şi ecologice, administraţia centrală a cuprins în politica sa o serie de aspecte

privind organizarea şi conducerea la nivel macroeconomic a turismului, de stimulare a

promovării turismului de inţiere a unor programe care vizează mai buna valorificare a

potenţialului turistic din anumite zone ale ţării. Printre decizii se află şi cea de

reorganizare a structurii de conducere a turismului iniţial prin înfiinţarea

MinisteruluiTurismului iar mai apoi prin unificarea conducerii turismului cu cea a

transporturilor şi construcţiilor sub forma Ministerului Transporturilor, Costrucţiilor şi

Turismului ca urmare a legăturilor strânse dintre aceste domenii de activitate economică.

În prezent, Ministerul care se ocupă de dezvoltarea teritorială naţională şi regională şi

turism este cel al Dezvoltării Regionale şi Turismului care are şi alte domenii de

activitate cum ar fi: cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională,

urbanismul şi amenajarea teritoriului, construirea de locuinţe. MDRT gestioneaza 48 de

programe finantate din fonduri europene si nationale: Programul Operational Regional

2007-2013 (REGIO), programe de cooperare teritoriala europeana, programe PHARE -

Coeziune economica si sociala, programe PHARE - Cooperare transfrontaliera, programe

pentru dezvoltare teritoriala, construirea de locuinte, reabilitarea termica a blocurilor de

locuinte, consolidarea cladirilor cu risc seismic, dezvoltarea infrastructurii rurale,

construirea de sali de sport si de camine culturale. De asemenea, MDRT gestionează în

domeniul turismului două programe care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice şi

promovarea turistică a României3.

3 http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435 accesat pe 24. 05. 2010

4

Page 5: Dezvoltare regionala referat

La nivel local, sectorul turismului a constituit în România unul din primele

sectoare cu reorganizare instituţională, economică şi socială locală prin descentralizare şi

privatizare. În mod direct, activitatea de turism, serviciile turistice acordate turiştilor se

derulează în cadrul societăţilor comerciale. Din punct de vedere juridic, el sunt de cinci

tipuri, difereţiate după modul de constituire a patrimoniului şi a managementul firmei,

modul de asumare a riscurilor şi de împărţire a profiturilor rezultate din activitatea

realizată4.

Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje faţă de alte

domenii de activitate:

- valoarea adăugată în turism faţă de alte ramuri este superioară, datorită faptului că

importul de materii prime, pentru acest domeniu, este nesemnificativ;

- turismul nu este o ramură energointensivă

- utilizează în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;

- cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece

realizându-se ca export invizibil (în interiorul ţării) preţul produselor turistice nu

mai este încărcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale

- turismul reprezintă o parte însemnată a consumului intern antrenând, direct sau

indirect, importante cantităţi de produse industriale

Turismul, din punct de vedere economic, este un consumator de bunuri şi

beneficiar de servicii. Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin

factorilor generatori direcţi, din economia turistică, sub formă de venituri, o altă parte

intră în bugetul statului sub forma impozitelor, taxelor, iar o altă parte este transmisă

diverselor ramuri ale economiei pentru prestaţiile anterioare. Impactul turismului asupra

economiei naţionale se manifestă atât prin efecte directe (creşterea producţiei, utilizarea

forţei de muncă), cât şi indirecte (investiţii în alte sectoare de activitate – servicii,

comerţ)5.

4 Constantin Bărbulescu şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura Economică, Bucureşti, 1995, p. 315 Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială, lucrare editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD, p. 83

5

Page 6: Dezvoltare regionala referat

Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina

Pământ al legendelor, Bucovina este un loc pe care se vede și acum scrisă istoria.

Din acest motiv meleagurile Bucovinei reprezintă o importantă destinație turistică, bogată

in resurse naturale, culturale, istorice și balneare. Se poate compara cu un vast muzeu în

are liber în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare şi grai o însemnată parte din

6

Page 7: Dezvoltare regionala referat

zbuciumul, din visele şi străduinţele străbunilor noştri, şi în care oamenii locurilor te

întâmpină şi azi cu o tradiţională ospitalitate, dar şi cu nobleţea vredniciei şi aspiraţiilor

lor spre frumos.

Bucovina ne-a fost dăruită de natură cu un peisaj deosebit, fiind din punct de

vedere turistic o zonă de prim rang a țării și ocupă unul din primele locuri privin

potențialul economic, uman și turistic. Salba de 5 municipii şi 3 oraşe, distribuite

proporţional în teritoriu pentru a penetra către ele cele 90 centre comunale şi 397 de sate,

fiecare cu o anume specificitate şi o distincţie aparte, se desfăşoară într-un cadru natural

de excepţie. Aici este situat cel mai întins şi mai complex masiv de origine vulcanică din

România - Masivul Călimani (2.102 m); cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase

paralele - Obcinile Bucovinei, cele mai interesante sisteme depresionare cu turbării şi ape

subterane mineralizate - Depresiunea Dornelor, cele mai frumoase depresiuni de contact

dintre unităţile muntoase şi cele deluroase - Depresiunea Rădăuţi, Cacica, Solca; asocieri

inedite între sistemele structurale de podiş cu văi terasate, lunci alungite; şi nu în ultimul

rând, numai aici te poţi uimi de sclipirea argintată, când năvalnică, când molcomă, a

apelor Bistriţei, Moldovei, Sucevei şi Siretului6.

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Bucovina are drept scop realizarea

unei baze adecvate pentru creşterea activităţii turistice interne şi internaţionale într-un

mod integrat, echilibrat şi durabil, care să aducă avantaje culturale şi socioeconomice

judeţului Suceava, dar şi locuitorilor acestei zone. Turismul este cel mai important sector

al economiei judeţului Suceava şi, în general, are o tendinţă de creştere permanentă atât la

nivel local, precum şi naţional şi internaţional, deşi, în ultima perioadă, din cauza

conflictelor militare şi politice, se observă o micşorare a numărului de turişti.

Industria turismului este foarte fragmentată, fiind formată din diferite firme mici

şi mari, iar dezvoltarea turismului în această regiune necesită coordonare, investiţii,

instruire şi marketing, fiind de fapt o coordonare între Guvern, autorităţile administraţiei

publice locale, firmele şi comunităţile locale. Necesitatea dezvoltării economice durabile

ne relevă tot mai mult importanţa elaborării şi aprobării unor strategii, al căror obiectiv

6 Codruţa Petronela Boaru, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina, Journal of Tourism, No. 2, p. 37

7

Page 8: Dezvoltare regionala referat

final rezidă în faptul că potenţialul turistic natural şi antropic al Bucovinei să nu fie

afectat negativ de turism, ci dimpotrivă, să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.

Strategiile de dezvoltare a turismului descoperă deficienţele existente în oferta

turistică a Bucovinei şi determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi

organizaţiile responsabile de realizarea scopurilor scontate. În acest context, principalele

argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului în Bucovina, rezultă din

următoarele aspecte:

- resursele turistice sunt practic inepuizabile, iar turismul reprezintă unul dintre

puţinele sectoare ale economiei cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung

- exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o

promovare eficientă pe piaţa externă, trebuie privită ca o sursă de mărire a

încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi

externe

- turismul reprezintă o piaţă oarecum sigură a forţei de muncă şi, practic, de

redistribuire a persoanelor disponibilizate din alte sectoare economice puternic

restructurate

- turismul, prin efectul său multiplicator, acţionează ca un element dinamizator al

sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care

antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la

diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;

- dezvoltarea armonioasă şi oarecum uniformă a turismului pe tot teritoriul

contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute

între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor

populaţiei

- turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale adoptarea unei

strategii de dezvoltare turistică durabilă a unei regiuni impune luarea unor măsuri

de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer,

floră, faună, ecosisteme, etc.), turismul având în acelaşi timp şi o vocaţie

ecologică;

8

Page 9: Dezvoltare regionala referat

- pe plan social, turismul, se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a

nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea

timpului liber al populaţiei.

Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model

dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de

punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune.

Astfel, pentru a creşte cota de participare a turismului bucovinean la eficienţa economică

şi socială a turismului românesc, în general, am considerat că amplificarea tuturor

formelor de turism, a bazei materiale şi a infrastructurii sunt de mare actualitate şi pot

constitui direcţii de acţiune în strategia modelării7.

Când s-a lansat pe piaţă produsul turistic, Bucovina, s-a preferat strategia

concentrată, pentru că acest produs este destinat unui anumit segment de piaţă, strategia

nediferenţiată este folosită în cazul produselor cu utilizare largă. Investițiile realizate în

ultimul an mai ales în domeniul infrastructurii rutiere , a managementului deșeurilor,

materialelor informative și în acțiunile de înfrumusețare a municipiului Suceava

reprezintă o dovadă în plus a eforturilor prin care Primăria Suceava întelege să contribuie

la efortul general de promovare a valorilor locale în vederea dezvoltării turismului în

această regiune a României.

Metodele de promovare a turismului în Bucovina sunt următoarele:

- definirea unui brand judeţean specific (eventual a unor branduri zonale) şi

derularea unei game de activităţi pentru susţinerea acestuia

- organizarea de târguri, expoziţii şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi

campanii de promovare integrată a produsului turistic local şi sprijinirea

participării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional;

- sprijinirea integrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice

- editarea de publicaţii promoţionale şi materiale audio-video (inclusiv distribuirea

acestora în mass-media turistică internaţională)

- includerea pachetelor şi circuitelor turistice judeţene în programele naţionale de

promovare

7 Aurelia Felicia Stănciouiu, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 37

9

Page 10: Dezvoltare regionala referat

- promovarea turismului ecologic şi a bucătăriei bucovinene

- sprijinirea evenimentelor culturale şi artistice care au impact asupra creşterii

numărului de turişti la nivel local

- dezvoltarea de noi centre de informare turistică la nivelul judeţului Suceava

Bucovina este o regiune deosebită dar nu este privată de anumite aspecte

negative, cum ar fi infrastructura rutiera. Chiar dacă s-au realizat o serie de proiecte

pentru reabilitarea drumurilor, condițiile proaste de circulație rămân o problemă de

imagine. Consiliul Județean Suceava a semnat în 2009 un contract de finanțare cu

Ministerul Dezvoltării Regionale, în calitate de Autoritate de management și cu Agenția

de Dezvoltare Regionale Nord-Est, în calitate de organism intermediar, pentru POR

pentru implementarea proiectului ”Modernizare Vatra Dornei”, pentru care s-a obținut

finanțare din FEDR prin POR, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrasctructurii de

transport regionale și locale”, Domeniul de intervenție 2.1 – ”Reabilitarea și

modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv reabilitarea rețelelor de

centură. Obiectivele proiectului sunt:

- modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier

- înlesnirea desfășurărilor activităților economice de transport, aprovizionare,

distribuție, turism și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin

dezvoltarea de noi sectoare de activitate

- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri

Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 22 km de drum și 47 de podețe

precum și crearea a 50 de locuri de muncă, fiind în curs de desfășurare având în vedere că

durata este de 24 de luni8.

Un alt proiect foarte important care contribuie la dezvoltarea turismului și implicit

a economiei județului Suceava este cel de modernizare a zonei Pojorâta – Rarău având

aceleași axe prioritare ca și precendentul. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă

îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și serviciilor

în vederea stimulării dezvoltării economice durabile, cu accent pe dezvoltarea turismului

montan și religios. Obiectivul specific este modernizarea infrastructurii regionale de

8 http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27 accesat pe 24. 05. 2010

10

Page 11: Dezvoltare regionala referat

transport rutier pentru a crea condiții extinderii schimburilor comerciale și dezvoltare

turismului. Deasemenea urmărește facilitarea mobilității populației și bunurilor,

reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători, economisirea de energie și timp,

creșterea eficienței activităților economice. Perioada de implementare a proiectului este

de 36 de luni.

Aceleași axe prioritare se găsesc și la implementarea proiectului care vizează zona

Dolhasca – Probota, obiectivele proiectului fiind următoarele:

- îmbunătățirea accesibilității și mobilității populației și turiștilor, a bunurilor și

serviciilor, în vedera stimulării economice durabile cu accent pe dezvoltarea

turismului istoric și religios.

- creșterea traficului de marfă și pasageri cu aprox. 3 % pe an respectiv cu 24 %

până în 2015

- asigurarea conectării zonelor izolate din sudul județului Suceava la rețeaua

județeană și națională de drumuri

- creșterea gradului de siguranță a circulației și reducerea timpului de călătorie

- asigurarea conectării zonelor turistice la rețeaua județeană și națională de drumuri

Proiectul își propune reabilitarea și modernizarea a 8, 00 km de drum precum și

creșterea traficului de marfă și pasageri pe drumul modernizat de la 49 % la 60 %.

Durata proiectului este de 24 luni9.

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se

confruntă România în ceea ce priveste protectia mediului. Aceasta se referă la

activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele

privind gestionarea deşeurilor în România fac distincţie între două categorii

importante de deşeuri – deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi

instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămoluri provenite de la staţiile de

epurare orăşeneşti – deşeuri de producţie10. Consiliul Județean Suceava este în curs de

a implementa o soluție privind managementul integrat al deșeurilor municipale, și

asimilate din comerț, industrie și instituții, excepție fãcând deșeurile industriale, altele

9 http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg accesat pe 24. 05. 201010 JoAnn Carmin, Stacy D. VanDeveer, Extinderea UE şi protecţia mediului.(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est), Editura Arc, Chişinău, 2009, p. 102

11

Page 12: Dezvoltare regionala referat

decât cele similare deșeurilor menajere. Master Plan-ul prevede în esență un sistem de

colectare selectivă la sursă, transport, preluare și depozitare a circa 35% din total în

două depozite ecologice.

Consiliul Județean Suceava este interesat însă și de o nouă soluție care să

înlocuiască sistemul de depozitare finală în gropi ecologice cu o tehnologie

generatoare de energie. Firmele interesate de a prezenta soluții alternative de

prelucrare a deșeurilor, având ca rezultat producerea de energie, precum și a de a face

investiții în acest scop, pot contacta Consiliul Județean Suceava pentru a-și depune

ofertele.

Această acţiune este o parte a programului de reabilitare şi modernizare a

infrastructurii de mediu care presupune:

- construirea şi/sau extinderea, retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea

instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale

- implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu

- reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

- stoparea poluării şi depoluarea râurilor, inclusiv repoluarea acestora

Un alt proiect fundamentat de Consiliul Judetean Suceava şi aprobat la finanţare

în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică şi socială, Proiecte Mari de

Infrastructură Regională este proiectul „Ecologizarea şi modernizarea zonelor protejate

din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstiri

Suceava”.

Proiectul se înscrie în cadrul obiectivelor şi priorităţilor din strategia naţională

pentru dezvoltarea turismului, identificate în Strategia Naţională de Dezvoltare

(„Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul productiv; [...] investiţii în

turism”) elaborată de Ministerul Turismului şi în Strategia de Dezvoltare Regională

elaborată de Agenţia de Dezvoltare Nord Est („Dezvoltarea Infrastructurii, Măsura 1.2.

Dezvoltarea infrastructurii care foloseşte şi promovează potenţialul turistic din Regiunea

Nord Est).

12

Page 13: Dezvoltare regionala referat

Obiectivul major al proiectului este dezvoltarea turismului din regiune, domeniu

considerat prioritar în strategia de dezvoltare a zonei, prin îmbunătăţirea infrastructurii

locale şi prin utilizarea mai bună a potenţialului turistic existent.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

· Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri: drumuri, parcări, reţele de apă şi canalizare,

amplasarea de staţii de epurare şi reţele electrice.

· Utilizarea mai bună a potenţialului turistic zonal

· Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităţilor din sfera turismului.

Activităţile necesare îndeplinirii obiectivelor propuse sunt:

- Reabilitarea drumurilor de acces de la drumul principal (judeţean, comunal) la

mănăstiri;

- Construcţia sau reabilitarea parcărilor turistice din proximitatea mănăstirilor;

- Amplasarea de grupuri sanitare adecvate în parcările turistice şi conectarea acestora la

reţelele de utilităţi;

- Realizarea de panouri de informare turistică în parcări;

- Realizarea iluminatului exterior al parcărilor şi panourilor turistice;

- Reabilitarea reţelelor de canalizare şi amplasarea de staţii de epurare care să deverseze

în emisar;

- Realizarea de puncte de colectare a deşeurilor.

Cele 11 mănăstiri incluse în proiect sunt: Putna, Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa,

Dragomirna, Humor, Probota, Râşca, Slatina, Slătioara şi Bogdan Vodă – Rădăuţi11.

Scopul de a promova Bucovina în Uniunea Europeană a fost atins. Odată cu

evenimentul politic, cultural şi artistic „Bucovina – Tradiţie, Multiculturalitate, Bioland”

realizat la Bruxelles, Bucovina a avut şansa istorică de a fi cunoscută şi corect percepută

în complexitatea tradiţiilor sale dar şi a reformelor actuale, ca spaţiu al

multiculturalismului şi plurilingvismului, al turismului cultural şi al produselor ecologice,

concepte-cheie în politica la nivel european. Acest eveniment a fost inţiat de

11 Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII, p. 302

13

Page 14: Dezvoltare regionala referat

europarlamentarul Pentru Luhan care este şi membru în Comisia pentru dezvoltare

regională a Parlamentului Europei12.

Principalul tip de strategie care s-a aplicat în promovrea şi dezvoltarea zonei

Bucovina a fost şi rămâne în continuarea cea activă deoarec se observă o preocupare

permanentă de perfecţionare, care anticipează schimbările pieţei turistice şi se intervine

efectiv în influenţarea lor în scopul folosirii lor pentru creşterea profitului. Această

strategie presupune şi cunoaşterea permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului

extern, depistarea oportunităţilor şi influenţarea evoluţiei acestuia printr-un proces

continuu de inovare.

Concluzii

Căile de sporire a eficienţei economice a turismului sunt numeroase, unele

generale, altele specifice fiecărui tip de prestaţie turistică. Eficienţa socială a turismului

se reflectă în numărul de persoane care participă la activităţi turistice . Evaluarea efectlor

12 http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html accesat pe 26.05.2010

14

Page 15: Dezvoltare regionala referat

economico-sociale ale turismului constituie o preocupare a multor cercetători din

domeniu şi priveşte modalităţile de exprimare cantitativă,metode de culegere a

informaţiilor şi gradul de încedere în aceste evaluări.

Turismul poate fi sursa importantă pentru realizarea de venituri materiale, dar

acesta presupune investiţii. Există deci un cerc în care se învârt la nesfârşit cei doi factori

importanţi: realizarea calităţii în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor şi

investiţii pe măsură pentru a avea cu ce-i atrage. Dacă aceşti factori sunt realizaţi, atunci

putem spune că turismul constituie o sursă de bani continuă. Bazându-ne pe acest

principiu, toţi factorii în drept investesc în „industria turismului” pentru a deveni una

dintre cele mai prospere zone ale României. Conform unor aprecieri referitoare la

formarea imaginii în turism am concluzionat că un turist mulţumit, satisfăcut de locul

unde şi-a petrecut vacanţa, prin transmiterea informaţiilor, a valorii lor, poate influenţa

alţi cinci turişti potenţiali pentru a-şi petrece, în viitor, vacanţa la locul respectiv de sejur,

în timp ce un turist nemulţumit de calitatea serviciilor mai ales de personalul din turism,

influenţează zece turişti potenţiali. În acest context, comportamentul lucrătorului din

turism sub aspectul corectitudinii şi solicitudinii este hotărâtoare în crearea unei imagini

pozitive privind destinaţia turistică. De asemenea se investesc sume importante pentru

publicitate, verbală sau venită, vizuală sau auditivă, directă sau indirectă.

Pentru dezvoltarea turismului în această zonă sunt necesare o serie strategii care

să aducă venituri atât pentru populaţia zonei cât şi pentru economia în ansamblu. Aceste

strategii sunt necesare şi pentru turişti care vor să îşi petreacă cât mai plăcut timpul liber.

Bucovina este una din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul turistic

prin monumentele istorice şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune,

factorii terapeutici, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiţii

multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor oferite,

împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie publicitară eficientă, atât în

ţară, cât şi în străinătate prin toate aceste se speră la dezvoltarea cât mai puternică a

turismului în Bucovina. Turiştii vin în Bucovina să vadă minunile acestei zone încărcate

de istorie, să absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de basm.

15

Page 16: Dezvoltare regionala referat

Bibliografie

Cărţi

1. Bărbulescu, Constantin şi colab., Economia şi gestiunea întreprinerii, Editura

Economică, Bucureşti, 1995

2. Cristureanu, Cristina, Economia şi politica turismului internaţional, Casa

editorială pentru turism şi cultură Abeona, Bucureşti, 1998

16

Page 17: Dezvoltare regionala referat

3. Carmin, JoAnn, VanDeveer, Stacy D., Extinderea UE şi protecţia mediului.

(Schimbări instituţionale şi politici de mediu în Europa Centrală şi de Est),

Editura Arc, Chişinău, 2009

4. Ferenţ, Emil, Economia şi managementul turismului, Editura Politehnium, Iaşi,

2007

5. Stănciouiu, Aurelia Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura Economică,

Bucureşti, 2000

Lucrări ştiinţifice, articole

1. Boaru, Codruţa Petronela, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina,

Journal of Tourism, No. 2, 2009

2. Consiliul Judeţean Suceava, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului

pentru perioada 2008.2013, Capitolul VIII

3. Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013. Analiza economico-socială,

lucrare editată de Comisia Naţională pentru Statistică şi PNUD

Resurse web

1. http://www.evenimentul.ro/articol/bucovina-promovata-la-bruxelles.html

2. http://www.cjsuceava.ro/documente/proiecte/2009/modernizare208S.jpg

3. http://www.cjsuceava.ro/index.php?

option=com_content&task=blogcategory&id=18&Itemid=27

4. http://www.mdrl.ro/index.php?p=1435

17