O provocare lansat\ de Tribuna `nv\]\mântului, dezvoltat\ deFedera]ia Na]ional\ Sindical\ Alma Mater într-un demers aplicativ desubstan]\ [i de actualitate, a prilejuit o dezbatere profesionist\,construc tiv\ [i stimulativ\, cu tema Standardele minimale depromovare [i atestare din înv\]\mântul superior [i cercetare — oprovocare pentru mediul academic, derulat\ la Casa Universitarilordin Bucure[ti. Simpla trecere în revist\ a reprezent\rii — AcademiaRomân\, Autoritatea Na]ional\ pentru Cercetare {tiin]ific\ (ANCS),Consiliul Na]ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor [i Certifica -telor Universitare (CNATDCU), Consiliul Na]ional al Cercet\rii{tiin]ifice (CNCS), Agen]ia Român\ de Asigurare a Calit\]ii înÎnv\]\mântul Superior (ARACIS), Consiliul Na]ional al Rectorilor(CNR), universit\]i, institute de cercetare, mass-media — eviden]iaz\competen]a [i autoritatea vocilor care s-au exprimat asupra unorprobleme de maxim\ importan]\ pentru înv\]\mântul superior, ca [ipentru [coala româneasc\ sub toate formele ei, pentru economiana]ional\, ca [i pentru evolu]ia societ\]ii noastre. Dezbaterea aconstituit o prim\ etap\ dintr-un ciclu de analize bazate pedocumenta]ie [i expertiz\, din care urmeaz\ s\ rezulte o serie deconstat\ri [i de propuneri, adresate factorilor decizionali.

În deschiderea reuniunii, pre[edintele Federa]iei Alma Mater,Anton Had\r (Universitatea Politehnica din Bucure[ti), a reliefatcontextul în care se desf\[oar\ aceasta, reamintind c\ „de aproape unan, înv\]\mântul superior [i cercetarea academic\ au fost supuse uneinoi grile de promovare, iar criteriile au stârnit extrem de multe dis -

cu]ii”. Alma Mater, a afirmat liderul federa]iei, manifest\ preocup\riconstante pentru perfec]ionarea calit\]ii profesionale a cadreloruniversitare [i beneficiind de receptivitatea declarat\ a ministruluiDaniel Funeriu fa]\ de implicarea de substan]\ a acestora înconcretizarea [i îmbun\t\]irea actelor normative cu impact înactivitatea didactic\ [i de cercetare [tiin]ific\. „Nu po]i s\ faci reform\într-un sistem dac\ sistemul refuz\ criteriile de aplicare”, a subliniatprofesorul Anton Had\r, referindu-se la faptul c\ nu pot s\ fieignorate numeroasele semnale critice care vin din mediul universitarprivitor la noile reglement\ri de promovare în ierarhia profesional\academic\ [i de cercetare. Dincolo de toate acestea, ideea de for]\ ainterven]iei introductive a fost aceea c\ „linia fundamental\ pe caretre buie s-o urmeze atât reforma [i legisla]ia, cât [i observa]iile, suges -tiile, propunerile venite din mediul de specialitate este c\ obiectivulgeneral trebuie s\ fie acela de a avea profesori [i cercet\tori decalitate”.

La rândul s\u, directorul Tribunei `nv\]\mântului, Sorin Ivan, areafirmat interesul pe care l-a receptat fa]\ de tema dezbaterii „atâtdin zona înv\]\mântului, cât [i din cea a presei, sim]indu-se nevoia

rezolv\rii unei tensiuni acutizate”. În opinia sa, este necesar\„concentrarea elitei înv\]\mântului superior [i a cercet\rii, pentru odezbatere ini]ial\, destinat\ fix\rii [i în]elegerii cadrului [i imaginiigenerale a procesului complex [i profund de rea[ezare a valoriz\riipoten]ialului creator [i profesional universitar, precum [i pentru oserie de abord\ri focalizate pe direc]ii specializate de aplicare areglement\rilor în discu]ie”.

Bazat\ pe o documenta]ie elocvent\ pus\ la dispozi]ie de organi -zatori, dezbaterea a oferit un schimb de idei de mare de interes, valo rifi -cabile, caracterizate prin câteva tr\s\turi comune: sus]inerea refor mei îndomeniul educa]iei [i cercet\rii, promovarea compe ten]ei, perpetuareavalorilor recunoscute ale [colii superioare române[ti, identificareasolu]iilor optime pentru contribu]ie la dez vol tarea economico-social\.Din mul]imea [i diversitatea exprim\rilor, oferim o selec]ie, ca reper [ifactor de continuitate într-o discu]ie intelectual\ deschis\.

Un studiu de caz aplicat la Standardele minimale [i obligatoriipentru conferirea titlurilor didactice din înv\]\mântul superior, agradelor profesionale de cercetare-dezvoltare [i a atestatelor deabilitare a fost expus de profesorul Ion Marghescu (UniversitateaPolitehnica din Bucure[ti), cu sublinierea c\ standardele în discu]ie,dincolo de aspectul lor specializat, pot fi de interes [i pentru studen]i,[i pentru agen]ii economici preocupa]i de cunoa[terea nivelului decompeten]e ale angaja]ilor. Studiul relev\ câteva deficien]e ale noilorreglement\ri, considerându-se c\ „vor afecta înv\]\mântul nostru petermen mediu [i lung”. Cea mai mare dintre aceste deficien]e esteapreciat\ a fi utilizarea bazei de date ARC, în condi]iile în care aceastaa fost creat\ exclusiv pentru evaluare la nivelul Australiei [i doar cuaplica]ie asupra crea]iei [tiin]ifice din perioada 2003-2008. Mai mult,participan]ilor la dezbatere le-a fost prezentat\ informarea direct dela surs\, potrivit c\reia aceast\ baz\ de date nu va mai fi utilizat\ în2012 nici în ]ara de origine.

Ca solu]ii pentru evaluare obiectiv\ au fost aduse în discu]ie bazade date ISI Thomson [i proiectul POS-DRU pentru evaluareacercet\rii [tiin]ifice. S-a insistat asupra necesit\]ii lu\rii în considerarea revistelor române[ti cotate la nivel interna]ional în urma unuiproces laborios [i costisitor, precum [i a conferin]elor interna]ionaleorganizate de universit\]i române[ti, ale c\ror rezultate se reg\sesc înbaze de date.

Profesorul Anton Had\r a adus în discu]ie înlocuirea în noul sis -tem de evaluare a factorului de impact cu scorul relativ de influ en]\,contestând aceast\ schimbare.

În acela[i spirit, pre[edintele de onoare al Federa]iei Alma Mater,R\zvan C. Bobulescu (Universitatea din Bucure[ti), s-a pronun]atpentru o ierarhizare a cit\rilor în revistele de specialitate.

Cauza revistelor române[ti a fost sus]inut\ [i de profesorul MirceaPopa (Universitatea de Medicin\ [i Farmacie Carol Davila din

Bucure[ti), admi]ând c\ o revizuire [i o restrângere a num\ruluiacestora se impun.

Dispari]ia „revistelor române[ti în diverse domenii ale [tiin]ei vaduce la moartea limbajului nostru tehnic; va disp\rea terminologiatehnic\ româneasc\!”, a atras aten]ia profesorul Radu Damian(Universitatea Tehnic\ de Construc]ii din Bucure[ti).

Sus]inând, din perspectiva investi]iei private în educa]ie [icercetare, îmbun\t\]irea sistemului de evaluare a performan]eiacademice, prorectorul Universit\]ii Româno-Americane, MihaiAristotel Ungureanu, a sesizat o veritabil\ respingere, prin noilecriterii, a ceea ce înseamn\ publica]ii române[ti de specialitate.

Un neajuns, în opinia profesorului {tefan Antohe (Universitateadin Bucure[ti), provoac\ noile criterii de evaluare [i grupurilor decercetare.

De pe pozi]ia specialistului în [tiin]e juridice, profesorul MihaiFloroiu (Universitatea din Craiova) a remarcat modul de aplicare anoilor criterii de evaluare: retroactiv [i f\r\ o perioad\ de tranzi]ie.

O alt\ critic\ adus\ acelora[i criterii de profesorul Horia Iovu(Universitatea Politehnica din Bucure[ti) a fost lipsa de echilibru, însensul trecerii de la un caracter anterior permisiv la unul foarteexigent.

Portretul universitarului care ar trebui s\ se reg\seasc\ în sfera deoperare a evalu\rii academice, în opinia profesorului Nicolae }\pu[(Universitatea Politehnica din Bucure[ti), ar trebui s\ cuprind\participarea la conferin]e interna]ionale, scrierea de monografii,elaborarea de cursuri universitare, formarea unei [coli de cercetare.

Nevoia lu\rii în considerare pentru procesul de evaluare aefortului educa]ional a fost supus\ aten]iei de profesorul Gina Stoica(Universitatea Politehnica din Bucure[ti), care a subliniat c\, din anîn an, acest efort este mai mare, din cauz\ c\ studen]ii vin tot mai slabpreg\ti]i din ciclurile inferioare.

Pornind de la distinc]ia dintre cercetarea universitar\, cea deinstitut na]ional de cercetare-dezvoltare [i cea de la nivelul AcademieiRomâne, acad. Valentin Vlad s-a referit la misiunile specifice fiec\reiadin aceste zone [i la necesara reflectare în actele normative: „Nu seface o diferen]\ între diversele tipuri de activit\]i. Activitatea decercetare are mai multe ramuri. Care sunt lucrurile comune în ceeace prive[te cercetarea? Ca s\ vedem asta, în primul rând, trebuie s\ negândim la sistemul pe care îl avem. Or, noi stabilim criterii generalef\r\ s\ pornim de la o analiz\ de sistem. În primul rând, avem zoneîntregi care au o misiune [i ni[te obliga]ii na]ionale, în educa]ie, încercetare. Întrebarea mea este dac\ criteriile care se dorescpromovate ]in cont de modul în care se urm\re[te executarea acestormisiuni. Dup\ cum se remarc\ într-un studiu al B\ncii Mondiale, înmaterie de cercetare avem trei sisteme. Este sistemul universitar, suntinstitutele na]ionale [i este sistemul de institute ale AcademieiRomâne. Fiecare dintre ele are misiuni [i practici care au o anumit\

Standardele minimale de promovare [i atestare – o provocare

Nu po]i s\ faci reform\ într-un sistem,sistemul refuz\ criteriile

Reviste cotate ISI [i conferin]e reflectateîn baze de date interna]ionale care nu pot fi ignorate

Domina]ia meschin\riei printr-o evaluarecare nu are nimic [tiin]ific

Nr. 1131, 23 – 29 ianuarie 2012

8 dezbatere

SSttaannddaarrddeellee mmiinniimmaallee,, oo pprroovvooccaarree ppeennttrruu mmeeddiiuull aaccaaddeemmiicc

DDeezzbbaatteerree TTrriibbuunnaa `̀nnvv\\]]\\mmâânnttuulluuii –– AAllmmaa MMaatteerr

tradi]ie. Exist\ diferen]e foarte clare între ce trebuie s\ fac\universit\]ile [i tipul de cercetare care se face în institutele na]ionale.Nu toate institutele na]ionale sunt performante, dup\ cum nu suntperformante nici toate universit\]ile [i nici toate instituteleAcademiei. Dar au misiuni foarte clare”. Cu trimitere direct\ lacerin]a p\str\rii specificit\]ii în aplicarea criteriilor de evaluare, acad.Valentin Vlad a subliniat, în continuare: „Trebuie s\ v\ gândi]i c\,dac\ nu ar exista institutele de tip umanist, probabil c\ nu am maiavea studiul istoriei vechi, nu am mai avea studiul literaturii române”.

În ansamblu, apreciaz\ acad. Valentin Vlad, legiferarea acestorcriterii instituie „o dominare a meschin\riei fa]\ de o evaluare careexprim\ atitudine [i bog\]ie. Asta e problema pe care o avem —domina]ia meschin\riei prin aceast\ numerologie care nu are nimic[tiin]ific în ea. Este foarte dificil s\ aplici scientometria. Trebuie lucratcu foarte mare pruden]\ [i, oricum, folosind anumite forme alecriteriilor cantitative în raport cu cele calitative, care îi ofer\persoanei respective demnitate [i posibilitatea de dezvoltare. Trebuieapreciat continuu progresul unui om, [i nu f\cut\ o evaluare bazat\pe ni[te numere. Dau câteva exemple de numere care nu reflect\nimic — legarea performan]ei unui cercet\tor de factorul de impactsau de influen]\ aunei reviste. În pri -mul rând, revisteleinterna]ionale cu fac -tor de impact se riosau acest factor nudatorit\ cerce t\torilorromâni, ci datorit\cercet\torilor dinAme rica, Germania,Japonia, China. Cer -ce t\torii români au opozi]ie relativ binedefinit\ în [tiin]ainterna]ional\. Petoate domeniile sun -tem în jurul locului40; în fizic\ suntempe locul 32. Scorulrelativ de influen]\este [i mai fals, pentruc\ este modul în carese citeaz\ autorii ceimai buni între ei.Cum se poate atribuiacest scor unei lucr\riromâne[ti? O alt\problem\ este cum seface evaluarea acti -vit\]ii din lucr\rile cumai mul]i autori. Aritmetic? Împar]i la num\rul de autori? S\define[ti un autor ca principal numai pentru c\ e primul autor?Aceast\ chestiune care s-a introdus acum, cu autorul principal c\ruiai se atribuie toate meritele lucr\rii, este imoral\. Într-o echip\ trebuies\ existe foarte mult\ generozitate din partea fiec\rui membru. Cums-a putut ca un astfel de criteriu s\ intervin\?”

Cre[terea performan]ei române[ti în cercetare, a conchis acad.Valentin Vlad, nu este posibil\ în actualele condi]ii de subfinan]are asistemului: „Cum s\ cre[ti ca s\ ajungi la nivelul Europei? Societateabazat\ pe cunoa[tere trebuie s\ creasc\ num\rul de indivizi capabilis\ fac\ [tiin]\ a[a cum trebuie. Dup\ p\rerea mea, în momentul defa]\ este foarte greu cu numai 0,2% din PIB, cât este alocat cercet\riide câ]iva ani. Sistemul este subfinan]at cronic. Un astfel de sistem esteclar c\ na[te numai urâ]enie [i meschin\rie”.

Rectorul Universit\]ii Politehnica din Bucure[ti, prof. univ. dr.ing. Ecaterina Andronescu (pre[edinte al Consiliului Na]ional alRectorilor), a acuzat criteriile în discu]ie ca având efect negativ„asupra calit\]ii procesului de înv\]\mânt. Dac\ facem acum oevaluare în universit\]i, pentru genera]ia tân\r\, care vrea s\ evoluezepe scara ierarhiei didactice, constat\m c\ foarte pu]ini îndeplinescaceste criterii. Ca urmare, pe de o parte, înv\]\mântul va fi v\duvit deautoritatea unor pozi]ii didactice de grad înalt, pe care nu le vom aveaa[a de curând. Pe de alt\ parte, vom asista la o involu]ie a calit\]ii,legat\ de faptul c\ cei care doresc s\ promoveze vor fi mai alespreocupa]i de scrierea lucr\rilor, ca s\ îndeplineasc\ condi]iile depromovare, iar de studen]i se vor ocupa într-un plan mai îndep\rtat,

ceea ce, f\r\ îndoial\, este p\gubos pentru [coal\. Principalul nostruobiectiv este educa]ia, a[a încât cred c\ toate aceste criterii deevaluare nu sunt în m\sur\ s\ adauge un plus la cre[terea activit\]iloracademice la modul general. Uitându-m\ pe criteriile pe domenii, eucred c\ suntem departe de a spune c\ aceste criterii sunt perfectadecvate domeniilor pentru care au fost elaborate. Consider c\inadecvarea este o caracteristic\ a acestor criterii, inclusiv inadecvareaasocierii domeniilor. Apoi, cred c\ aceste criterii nu încurajeaz\cercetarea în echip\ [i formarea echipelor interdisciplinare. Asta mise pare c\ este o pierdere uria[\, pentru c\ domeniile noi [i moderneîn cercetare presupun echipe interdisciplinare. Or, criteriile maidegrab\ cultiv\ principiile individualismului decât ale unei cercet\ride echip\. Aceste criterii ar fi trebuit dezb\tute în comunit\]ileacademice”.

Referitor la revistele române[ti, rectorul Politehnicii bucure[tenes-a pronun]at ferm: „M\ ata[ez cu toat\ puterea mea la a sus]ine c\revistele române[ti nu trebuie l\sate s\ moar\. Am pornit de la linia0. Ini]ial, nu aveam nicio revist\ cotat\ ISI, pentru c\ nu era aceast\mod\, de[i aveam reviste extrem de valoroase, pe care le reg\seam înbaze interna]ionale. Efortul pe care l-a f\cut CNCSIS a fost uria[, iar

acum avem la nivelul de cota]ieISI 57 de reviste. Ce facem? Leabandon\m? Am crescut acestereviste cu eforturi extraordinare,cu eforturi materiale [i cueforturi [tiin]ifice pe care le-auf\cut comunit\]ile”.

Prof. Ecaterina Andronescu aabordat, de asemenea, problemaclasific\rii universit\]ilor: „Legeastabile[te c\ sunt trei tipuri deuniversit\]i — de educa]ie, de edu -ca]ie [i cercetare [i de edu ca]ie [icercetare avansat\. Criteriile deevaluare sunt unice. Oare nucumva ar fi trebuit s\ orient\mcriteriile pe cele trei categorii deuniversit\]i? Dac\ legea stabile[tes\ existe categorii diferite deuniversit\]i, atunci eu cred c\ [icriteriile ar trebui s\ fie dife ren -]iate pe cele trei categorii deuniversit\]i. În afar\ de asta,observ\m c\ evaluarea universit\]ilor se face dup\ ni[te criterii pecare le anun]i ast\zi, dar le aplici pentru ceea ce am f\cut în urm\.Dac\ ai stabilit ni[te criterii, atunci dai un r\gaz de evaluare [iclasificare — trei ani, s\ zicem (un an este irelevant). {i tot legat deevaluare [i de criterii — suntem sufoca]i de prea multe categorii decriterii, cu care universitatea se confrunt\. Avem criteriile cu caremergem la ARACIS, ca s\ ne evalu\m programele de studii de licen]\,de masterat [i doctorat, avem criteriile pe care ministerul leelaboreaz\ pentru evaluarea profesorilor, criteriile ministerului

pentru clasificarea universit\]ilor. Ar fi bine dac\ am reu[i s\ avem undialog cu ministerul [i s\ stabilim un set de criterii unice, pe caretrebuie s\ le îndeplinim indiferent în ce evalu\ri vrem s\ intr\m”.

Sus]in\tor activ al reformei [i al cre[terii calit\]ii, profesorul IoanDumitrache (Universitatea Politehnica din Bucure[ti) a pornit de laideea c\ „trebuie s\ discut\m întotdeauna într-un context bineprecizat, în contextul din România. P\rerea personal\ este c\ sistemulde înv\]\mânt românesc nu este în]eles de cei care lanseaz\ astfel delucruri confuze, c\ exist\ incoeren]\ în aplicarea Legii Educa]iei, cuconsecin]e grave asupra evolu]iei României. Ne putem trezi ca, încet-încet, sistemul de înv\]\mânt românesc s\ fie adus la un nivel de lacare s\ nu-l mai putem ridica la standardele interna]ionale. Avem înînv\]\mântul superior aproximativ 30.000 de cadre didactice. Nutoate aceste cadre didactice sunt performante. Dar nici nu putem s\facem reform\ [i s\ ob]inem profesori performan]i de pe un an pealtul. Criteriile de evaluare a calit\]ii [i a performan]elor trebuie

adaptate la domeniu [i aplicate coerent, nu de pe o zi pealta. Timp de trei ani am încercat s\ facem o evaluare defond a cercet\rii [i, corelat cu aceasta, pe domenii, s\facem evaluarea poten]ialului pe care îl avem înînv\]\mântul superior din punctul de vedere alperforman]elor în cercetare. Astfel am realizat exerci]iulna]ional pentru evaluarea cercet\rii, antrenând peste1.000 de cadre universitare din înv\]\mântul superior dintoate domeniile. Am identificat 42 de domenii ale [tiin]eiîn care universit\]ile române[ti fac cercetare. Am stabilitîmpreun\, în foarte multe întâlniri, care sunt criteriilespecifice pentru a evalua performan]a în cercetarepentru fiecare domeniu, inclusiv luând în calcul valoarearevistelor [i a num\rului de cit\ri. Procedura este validat\de Comisia European\. De asemenea, la exerci]iulna]ional de evaluare a cercet\rii din înv\]\mântulsuperior am invitat 185 de exper]i, oameni de marevaloare din universit\]i din întreaga lume, inclusiv dinAustralia, din Statele Unite. Exerci]iul a fost apreciat decei care au venit, au mers în universit\]i, au discutat [i s-auexprimat foarte apreciativ fa]\ de cele constatate acolo. Încondi]iile în care exist\ o asemenea activitate foarteintens\, în condi]iile în care am stabilit ni[te cri terii,acum constat\m c\ apar criterii de evaluare a per for -man]elor în cercetare impuse de oameni care, practic, nu[tiu ce înseamn\ înv\]\mânt, nu [tiu ce înseamn\ s\evaluezi pe cineva. Putem s\ tragem concluzia c\ inten]iape care cineva o dore[te cu o astfel de evaluare nu este

cea corect\ [i, în consecin]\, ne putem a[tepta la efecte nedoritepentru sistemul de înv\]\mânt românesc”.

Concluziv, Radu Damian a afirmat c\ „standardele minimale suntneadecvate unor domenii” [i s-a pronun]at „pentru o deschidere c\trecriterii adecvate domeniilor. Trebuie s\ d\m nu numai vorbe, trebuies\ d\m ni[te propuneri de standarde concrete, care s\ ia înconsiderare activitatea [tiin]ific\”.

F. IONESCU,I. FOTESCU

Incoeren]\ în aplicarea Legii Educa]iei

Efect negativ asupra procesului de înv\]\mânt

Nr. 1131, 23 – 29 ianuarie 2012

9dezbatere

SSttaannddaarrddeellee mmiinniimmaallee,, oo pprroovvooccaarree ppeennttrruu mmeeddiiuull aaccaaddeemmiicc