Author
sebi
View
52
Download
8
Embed Size (px)
3. DETERMINAREA DEBITELOR CU
AJUTORUL DIAFRAGMELOR
3.1 NOȚIUNI TEORETICE
Diafragma este un dispozitiv de măsurare a debitelor prin varierea
controlată a secțiunii curentului, pentru conducte cu diametre mai mari de 50
mm. Principiul de lucru al acestora este prezentat în figura 3.1. Astfel, la
modificarea secțiunii curentului apare o diferență de presiune între secțiunea din
amonte și cea din aval de diafragmă, care depinde de viteza medie a curentului,
deci și de debit. În consecință, debitul poate fi exprimat în funcție de această
diferență de presiune (cădere de presiune pe diafragmă).
Fig. 3.1 – Principiul de funcționare al diafragmelor
Notând cu aria secțiunii curentului neperturbat (aria secțiunii
conductei) și cu aria secțiunii minime a curentului, debitul volumic Q se poate
determina din ecuația de continuitate aplicată în cazul fluidelor incompresibile
(3.1)
2
unde și sunt vitezele medii ale fluidului prin secțiunile de considerate. Pentru calculul vitezei se aplică curentului de fluid ecuația lui
Bernoulli între secțiunile (1) și (2)
(3.2)
unde , sunt coeficienții Coriolis de corecție ai vitezelor medii din cele
două secțiuni,
reprezintă coeficientul pierderilor energetice corespunzător
modificării secțiunii de curgere (pentru detalii vezi lucrarea
Determinarea pierderilor energetice la curgerea forțată a
fluidelor). Notând cu
(3.3)
coeficientul de contracție (sau coeficient de detentă conform standardului),
raportul dintre aria secțiunii minime a curentului și aria secțiunii diafragmei, din
ecuația continuității (3.1) se obține
(3.4)
unde reprezintă diametrul secțiunii diafragmei,
este diametrul secțiunii conductei ( ). Înlocuind viteza conform relației (3.4) în ecuația (3.2), se obține pentru
viteza fluidului în secțiunea minimă a curgerii următoarea expresie
(3.5)
Așadar, relația (3.1) de calcul a debitului devine
(3.6)
3
Fracția care urmează după coeficientul de contracție se numește
coeficient de debit al diafragmei și se notează cu (este funcție de și de numărul
Reynolds ( ) al curgerii stabilizate în conductă).
Relațiile de calcul pentru debitul volumic , respectiv pentru debitul
masic , recomandate în standarde (STAS 7374-83) sunt
(3.7)
(3.8)
întrucât la calculul debitelor se ține cont de faptul că în practică se măsoară
diferența de presiune .
3.2 ETALONAREA DIAFRAGMELOR UTILIZÂND TUBURILE PITÔT-PRANDTL
În cele ce urmează sunt prezentate
o metodă de etalonare a diafragmelor,
măsurarea vitezelor locale cu ajutorul tuburilor Pitôt-Prandtl, la curgerea
unui fluid printr-o conductă (clasificarea, construcția și utilizarea
tuburilor Pitôt-Prandtl ca instrumente de măsură a vitezelor este
reglementată conform STAS 6562-84, respectiv STAS 6563-83).
3.2.1 Descrierea instalației. Principiul experimentului Experimentul urmărește calculul debitului de aer refulat prin conducta 6,
figura 3.2, de către ventilatorul axial 7 și stabilirea unei dependențe între
valoarea acestuia și căderea de presiune pe diafragma 1. Totul se realizează
pentru mai multe regimuri staționare de curgere, adică pentru mai multe debite
pe conducta de refulare, debite obținute prin poziționări diferite ale clapetei 5.
Ulterior, pentru fiecare regim de curgere al conductei se calculează valoarea
coeficientului de debit al diafragmei , propriu acestui dispozitiv, determinându-
se dependența acestuia de regimul de curgere, .
Obținerea pe cale experimentală a vitezei medii se bazează pe metoda
determinării câmpului de viteze. Astfel, într-o secțiune din amonte în raport cu
poziția diafragmei, se determină vitezele locale cu ajutorul a două tuburi Pitôt-
Prandtl 2, unul poziționat în planul de simetrie orizontal, celălalt în planul de
4
5
simetrie vertical al conductei de refulare (ambele cu posibilitatea de culisare în
lungul diametrelor corespunzãtoare).
Determinarea vitezei locale a aerului prin conductă, la o poziționare
prestabilită (măsurată cu ajutorul unei rigle gradate 3) a unui tub Pitôt-Prandtl
se face conform relației
(3.9)
unde următoarele reprezintă densitatea lichidului piezometric,
densitatea aerului, fluidul de lucru în acest caz,
diferența de nivel de lichid piezometric indicată de micro-
manometrul 4 conectat la respectivul tub Pitôt-Prandtl,
(3.10) constanta de etalonare a micromanometrului; depinde de
înclinarea brațului acestuia și natura lichidului piezometric,
lungimea de lichid piezometric citită pe brațul manometrului. Pentru determinarea vitezei medii se împarte secțiunea conductei în
sectoare inelare de arii egale (vezi figura 3.3).
Fig. 3.3 – Principiul de stabilire al punctelor pentru
determinarea vitezelor locale
Pentru efectuarea acestei lucrări se consideră . Măsurând vitezele
locale în mijlocul acestor secțiuni, cu ajutorul tuburilor Pitôt-Prandtl, viteza
medie se obține ca medie aritmetică a vitezelor locale
6
(3.11)
Cunoscând valoarea vitezei medii de curgere a fluidului prin conductă și
valoarea diametrului ( ) secțiunii acesteia, relația (3.1) de calcul a debitului
volumic ( ) devine
(3.12)
iar debitul masic ( )
(3.13)
Pe fețele diafragmei (amonte și aval) este conectat un alt micro-
manometru cu braț înclinat 4, care, pentru un regim de curgere (debit) dat, va
înregistra o cădere de presiune ( ) evidențiată de o diferență de nivel
( ) a lichidului piezometric conform relației
(3.14) Precum în cazul manometrelor conectate la tuburile Pitôt-Prandtl
(3.15) constanta de etalonare a micromanometrului,
lungimea de lichid piezometric citită pe brațul manometrului
conectat la diafragmă. Introducând (3.14) în expresia debitului masic, relația (3.8), se obține
(3.16)
Deoarece vitezele de curgere sunt relativ mici putem considera .
Egalând cele două formule ale debitului masic, (3.13) și (3.16), se obține
următoarea relație pentru coeficientului de debit al diafragmei
(3.17)
7
Pentru fiecare regim de curgere luat în considerare se va calcula o valoare
a coeficientului de debit ( ) și a numărului Reynolds ( ), a cărui relație de calcul
în acest caz este
(3.18)
unde , reprezintă vâscozitatea dinamică, respectiv vâscozitatea
cinematică
(3.19)
Vâscozitatea dinamică, dependentă de temperatură, se calculează cu
relația lui Sutherland
(3.20)
unde termenii cu indice sunt parametrii aerului în starea de referință.
Calculul densității aerului ( ) la momentul efectuării lucrării se face
conform relației
(3.21)
3.2.2 Desfășurarea experimentului
se verifică micromanometrele din punct de vedere al orizontalității
planului de așezare (se aduc la zero dacă e necesar);
se înregistrează valorile presiunii ( ,) și temperaturii atmosferice
( ) și se calculează valorile densității ( ) și vâscozității ( )
pentru condițiile concrete de efectuare a experimentului cu relațiile
(3.21), (3.20), respectiv (3.19);
se stabilește un regim de curgere prin poziționarea clapetei de reglare a
debitului și se pornește instalația;
se fac citiri la cele două micromanometre atașate tuburilor Pitôt-Prandtl
( ), câte zece măsurători pentru fiecare dintre sonde la cotele ( )
indicate în tabelul de date;
se citește lungimea de lichid piezometric ( ) pe brațul micro-
manometrului conectat la diafragmă (o singură dată);
8
se calculează cu relația (3.10), cu relația (3.15), vitrezele locale
( ) cu relația (3.9), viteza medie ( ) cu relația (3.11), debitul masic
( ) cu relația (3.13), coeficientul de debit al diafragmei ( ) cu relația
(3.17), numărul Reynolds caracteristic curgerii ( ) cu relația (3.18) și se
trec valorile obținute în tabelul de date;
se repetă operațiile anterioare pentru cel puțin încă două regimuri de
curgere, centralizându-se apoi datele;
se reprezintă grafic (pe hârtie milimetrică) curba de etalonare a
diafragmei ) și variația ; aspectul acestor
dependențe este prezentat în figura 3.4.
Fig. 3.4 – Aspectul curbei de etalonare ) și variația
Constante fizice utilizate și dimensiuni caracteristice
densitatea în condiții fizice normale de
presiune și temperatură: și ,
vâscozitatea dinamică pentru și ,
, sau ,
]
constantă de variație a vâscozității
dinamice cu temperatura pentru aer,
în cazul utilizării apei ca lichid piezometric,
în cazul utilizării alcoolului ca lichid
piezometric,
diametrul interior al conductei de refulare,
diametrul orificiului diafragmei.
9
TABEL DE DATE
REGIM 1 2 3
Tu
b P
itô
t-P
ran
dtl
ver
tica
l
[mm] [mm] [m] [m/s] [mm] [m] [m/s] [mm] [m] [m/s]
7.20
22.6
40.3
60.3
94.3
181.5
213.5
235.5
253.5
268.5
Tu
b P
itô
t-P
ran
dtl
ori
zon
tal
[mm] [mm] [m] [m/s] [mm] [m] [m/s] [mm] [m] [m/s]
7.20
22.6
40.3
60.3
94.3
181.5
213.5
235.5
253.5
268.5
10