Despre valorificarea adecvat ă a cercet ă științifice ...webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Drd.pdf · operelor artistice etc.) retele neuronale artificiale etc. Probleme

1

Advanced Computer Architecture & Processing Systems Research Lab

http://acaps.ulbsibiu.ro/research.php

Despre valorificareaadecvat ă a cercet ăriiștiin țifice autentice

Prof. univ. dr. ing. Lucian VIN ŢANMembru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din

RomaniaUniversitatea “ Lucian Blaga ” din Sibiu, 19-20 iunie,

2013http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/

E-mail: [email protected]

2



Tipuri de activitati de cercetare stiintifica• Cercetare exploratorie vs. incrementala• Cercetare fundamentala vs. aplicata• Cercetare teoretica vs. experimentala• Cercetare academica (cooperare,

publicare) vs. industriala (militara)• Cercetare vs. dezvoltare (companii)• Etc.

Toate�baze logice si metodologicesolide

3



Elemente de logica demonstratiei

� T: if ((A=1)&((A ��B)=1)) then B=1 ; silogismul Modus Ponens

� Implicatia materiala: A ��B = (~A)UB� R: if ((B=1)&((B ��A)=1)) then A=1� C: if ((~A =1)&(((~A) ��(~B))=1)) then (~B) =1� RC: if ((~B =1)&(((~B) ��(~A))=1)) then (~A) =1

� T “logic echivalent” cu RC� Demonstratie: A ��B = (~A)UB = BU(~A) = (~B) ��(~A),

q.e.d.; reductio ad absurdum

� Daca presupunem (ad absurdum!) B=0 si demonstram ca ((~B)�(~A))=1 atunci rezulta A=0!; imposibil caci A=1, din ipoteza. Deci e necesar ca B=1, q.e.d.

� Analog: R logic echivalent cu C, adica (B ��A) = (~A)��(~B)

4



Despre interdisciplinaritate� Adancimea cercetarii intra-

disciplinare ��Interdisciplinaritatea� Asadar interdisciplinaritate naturala, nu fortata!� Exemple:

� Recunoasterea formelor (ex. recunoa şterea paternit ăţiioperelor artistice etc.) �� retele neuronale artificiale etc.

� Probleme de optimizare �� algoritmi genetici si bio-inspirati (ex. swarm intelligence )

� Axiomatica + Logica matematic ă�� cercetari juridice� Teoria jocurilor strategice �� economie, management etc.� Logici fuzzy �� sociologie, psihologie, literatur ă, medicin ă

etc.� EXEMPLU: IF [(Person IS young) AND (Power_Car IS big)]

THEN (Risk IS big)

5



Despre invatare• Un curs bun nu te învață!

• Procesul de învățare, esențialmente individual� singuratatea intelectualului

• Semantic gap: evolutie IT exponentiala vs.evolutia cognitiei umane

�background știin țific și cultural solid

• Un spirit viu poate descoperi aspecte inedite închiar comoditatea gândirii noastre . TemporalLocality vs. Value Locality

6



Cum apar ideile noi in stiinta?• Sistemele de calcul pot avea un comportament “aleator”!

De ce?

• Optimizarea multi-obiectiv prin metode de tip Pareto…Fuzzy-Pareto?

• Gradul de contradicție al unui set de reguli exprimate înlogici nuanțate (fuzzy)?

• Metodele matematice / stiintifice rafinate � conditiesine qua non

• Incadrarea preocupărilor profesionale într-un cadrucultural mai vast

7



Literatura ştiinţifică instituţionalizată

� Scopul cercet ării: dobândirea cunoa şteriiştiin ţifice � literatur ă ştiin ţific ăinstitu ţionalizat ă (LSI)

� LSI - reflectare obiectivă şi relevantă aactivităţilor de cercetare la nivel mondial �

paradigma ştiin ţific ă universala� Metode scientometrice (Scientometry,

Science-Metrics-Methods) � evaluareautomată, pe baze ştiinţifice, a calităţii lucrărilorde cercetare

� � Alocarea şi managementul resurselorpentru stiinta si tehnologie

8



Câteva întrebări esenţiale� Care cercetări influenţează cel mai mult un

anumit domeniu?

� Care ţări, instituţii sau autori produc lucrările cele mai fertile (citate) dintr-un domeniu?� Evaluări naţionale: numărul laureaţilor premiilor Nobel/Fields dinţară, publicarea de articole în reviste de prestigiu la nivel mondial,numărul de brevete de invenţie aplicate in industrie înregistrate,raportat la numărul de locuitori, frecvenţa citărilor, numărulcentrelor de excelenţă acreditate etc.

� Unde se află instituţia mea în ierarhia instituţiilor celor mai valoroase dpdv ştiinţific?

� Dar eu, ca cercetător individual? Etc.

9



Investitii in cercetareIn anul 2003 (cf. Organization for Economic Co-

operation and Development):

• Buget mondial investitii R&D 740 mld . $(public si privat)

• 38% din investitiile in R&D - SUA• 15% - Japonia, 8% - China, 7% -

Germania...

• Detalii la adresa de internet:http://sciencepolicy.colorado.edu/admin/publication_files/resource-482-2005.51.pdf

10



(ISI) Thomson Reuters - Institute of Scientific Information� Revistele cotate ISI comunică circa 90% din

noutăţile ştiinţifice valoroase. Există şi excepţii… ex. conferinte “tari” (nu au “memorie” scientometrica…)

� Indicatori globali; spre ex. gradul de acoperire la nivel naţional a tendinţei mondiale care caracterizează cercetarea într-un domeniu

� Indicatori locali� Mean Citation Rate (MCR) - [numărul de citări ale (N) /

numărul de lucrări publicate (N)]� Impact Factor : IF = MCR [(k+2) / (k, k+1)] ; Average

Impact Factor (AIF); Discutabil…

� IF, AIF � (Markov) indicatori de expectaţie a„fertilit ăţii ştiin ţifice”

11



Alti indicatori� Scorul de influen ţă (SI) reflectă, pentru o anumită revistăştiinţifică, influenţa medie a articolelor din acea revistă într-uninterval de 5 ani dup ă publicare , prin luarea în considerarea numărului de citări primite de articolele din acea revistă,ponderate cu influen ţa revistelor care citeaz ă articolele.

� Hirsch Index �� H lucrări publicate au cel puţin H citărifiecare şi celelalte (Np−H) lucrări au cel mult H citări fiecare.Ex.: H=5� Indicator agregat: productivitatea şi impactul lucrărilor

unui cercetător� Corela ţie statistica puternică, dovedită, între frecvenţa

citărilor unei lucrări şi valoarea ei ştiinţifică intrinsecă� Citări fundamentale / Citări contextuale� Care este axiologia propriului domeniu? Studii de caz...

12



Discuţii, nuanţări…� IF, AIF, SI - nu permit compar ări directe

între domenii (factori de impact diferi ţi)� Journal Rank (JRK): JRK = 1-(n-1)/N, n є

[1, N] ordonat după IF; JRK є [1/N, 1]� Exemplu: JRK=0.52 → 52% IF ≤ cu cel al

revistei respective� Dezavantajele scientometriei... → sisteme

hibride de evaluare (specialişti + indicatori)� Australian Research Council - ERA

Ranked Conference

∈

13



Alte baze stiintifice de date internationale• IEEE Xplore Digital Library

• Reviste - http://ieeexplore.ieee.org/xpl/periodicals.jsp

• Conferinte - http://ieeexplore.ieee.org/xpl/conferences.jsp

• ACM -http://portal.acm.org/advsearch.cfm?coll=GUIDE&dl=GUIDE&CFID=88767997&CFTOKEN=33117420

• ScienceDirect - http://www.sciencedirect.com

• CiteSeer - http://citeseer.ist.psu.edu

• Scopus - http://www.scopus.com/home.url

• The DBLP ( Daten Banken / Information Systeme ) Computer Science Bibliography - http://www.informatik.uni-trier.de/~ley/db/index.html

• Google Academic (lucrari publicate, citarile acestora, H-index etc.) – v. http://scholar.google.ro/

• Arnetminer - http://arnetminer.org/

14



Criterii scientometrice in legislatia romaneasca

O. M. privind aprobarea standardelorminimale necesare si obligatorii pentruconferirea titlurilor didactice din invatamantulsuperior, publicat in Monitorul Oficial, parteaI, nr. 448/27.06.2011

Abilitare – bazate pe scorul de influenţă (SI) :

41 >=∑i

i

n

sI 5

1 ≥= ∑∑k

ki i

sn

C

15



Clasamentul Shangai al universitatilorClasament internaţional ce ierarhizează primele 500 de universit ăţi din lume în

func ţie de performan ţa ştiin ţific ă

Instrument de referin ţă în ierarhizarea universit ăţilor din întreaga lume, inclusiv pentru Comisia European ă (MultiRank… )

Criterii:

• Numărul de absolven ţi laurea ţi cu premiul Nobel sau medalia Fields (pondere de 10% în scorul total)

• Numărul de cadre din universităţi laureate cu premiul Nobel sau medalia Fields (pondere de 20% în scorul total)

• Numărul de cadre considerate „ highly cited ”de c ătre ISI Thomson (pondere de 20% în scorul total)

• Numărul de articole ştiinţifice publicate în revistele Nature şi Science (pondere de 20% în scorul total)

• Numărul de articole indexate ISI în ultimul an (pondere de 20% în scorul total)

• Un indicator care raportează la numărul personalului academic din universitate scorul total obţinut pe baza indicatorilor precedenţi, ponderaţi (pondere de 10% în scorul total).

16



Clasificarea romaneasca• Ordin 5262/2011 privind constatarea rezultatelor

clasificarii universitatilor. Clasificarea universitatilor• Universitati de cercetare avansata si educatie (12

universitati – v. http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/2011/11/Universitati-de-cercetare-avansata-si-educatie.pdf)

• Universitati de educatie si cercetare stiintifica

• Universitati centrate pe educatie (?!...ciudat)

• Ierarhizarea programelor de studii universitare pe 5 niveluri ierarhice (A…E)

• Corelatia intre ierarhizarea universitatilor si respectiv a programelor de studii?!...

17



Revista de politica stiintei si scientometrie

„[...] se constituie in forum de analiza si dezbatere apoliticilor cercetarii stiintifice si inovarii, aproblemelor educatiei si cercetarii care reprezinta untot inseparabil. [...] publicate studii originale, [...]prezentari ale tendintelor de dezvoltare a diferitelordomenii ale stiintei contemporane etc. [...] prezentari sistudii scientometrice privind aspectele cantitative ale"Stiintei Stiintelor", politica managementului stiintific,modul in care sunt analizate si aplicate studiilescientometrice cu ajutorul metodelorstatistice/matematice in evaluarea rezultatelor cercetariistiintifice originale.”

Revista disponibila online la adresa: http://rpss.inoe.ro/

18



EVALUARI SCIENTOMETRICE (I)• Evaluările pur scientometrice – utilizate într-un context academic precar, f ărăcultura exigen ței /deontologiei autoimpuse. Pot constitui insa criterii de eligibilitate.

• Reviste indexate (ISI) Thomson Reuters (Open Access) - bani pentru a publica olucrare!

• Scoruri de influen ță (2013): fizică (ex. Reviews of Modern Physics - 78,447),medicină (New England Journal of Medicine - 52,424), chimie (Chemical Reviews -44,809), materiale (Nature Materials - 43,926), economie (Quarterly Journal ofEconomics - 18,063). IEEE TC - 2,06!

• ��Trucuri… Ex. The Scientific World Journal: IF (2013) = 1,219; SI= 0,783; 1200$. 98de domenii! (inginerie aerospațială la agricultură, de la algebră la obstretică, de lananotehnologii la reumatologie…)

• IEEE Transactions on Computers: IF= 1,473; SI= 2,06 (2013)

• Agregarea indicatorilor intr-unul singur (senzitiv, necompensatoriu, necatastrofic) – oiluzie! Ar trebui dezvoltate abordari de evaluare de tip multi-obiec tiv (Pareto)

• Compara ții directe între domenii pe baza valorilor indicatorilor sci entometrici nuau sens … și nici între cercet ători din genera ții diferite.

∈

19



EVALUARI SCIENTOMETRICE (II)• Algoritmul lui Robert Tomasulo (1934-2008) – IEEE Eckert-Mauchly (1997)

• Publicarea în conferin țe nu implic ă factori de impact în baza de dateThomson Reuters. Ex. International Symposium on Computer Architecture- condiție sine qua non pentru obținerea “tenure in Computer Architecturedomain” în multe universități de top din SUA

• Includerea unor mestesuguri, domenii artistice, false-științe sau științe-falsificate în cadrul paradigmei științifice (dr.) Ce este stiinta autentica?

• Cum se masoara “atmosfera” – favorabila sau nu – activitatilo r decercetare? Esentiala!

• Atunci când oamenii sunt r ău inten ționa ți, orice norm ă rezonabil ăpoate fi eludat ă

• Judec ăți de valoare, pe baza cunoa șterii profunde a opereicandidatului și a impactului acesteia asupra dezvolt ării domeniuluirespectiv (eligibilitati scientometrice, pe domeniu)

∈

20



Rezumand…• Multiple încercări de falsificare a valorilor știin țifice , inclusiv pe

baze scientometrice vulgarizate.

• Evaluările cantitative trebuie îmbinate cu cele calitative , făcutede experți autentici.

• Este necesară “sincronizarea” metodologiilor de evaluare dinuniversitățile românești cu cele practicate în marile universități alelumii.

• Comisiile de concurs / PhD: specialiști provenind de launiversități de top, la nivel european

• Este necesară atingerea unei mase critice de cercet ători one știși bine orienta ți valoric � dezvoltarea unui sistem axiologic câtmai corect, compatibil cu cele din universitățile de top

21



Doctoranzii

Esentiali in orice cercetare academica

• Putere de munca• Entuziasm si creativitate• Adaptare usoara la noile provocari

stiintifice• Motivati de obiective pragmatice (dr.,

post-doc etc.)

22



Cateva probleme ale doctoratuluiPreluate din comunicarea mea „Young Researchers – The Academic

Research “Engine”. Some Specific Problems in Romania”, CNCSIS-7, Bucharest, May 2005

• In Romania most PhDs are working in universities an d few PhDs are working in companies.

• Filling the “semantic gap” between industrial resea rch and academic research.

• It’s necessary a new Industry-Academia partnership scheme, with flexible rules concerning the criteria for the eligibility of researchers to be recruited.

• It is necessary an academic system centred on resea rch group/centre, institute, etc., as a fundamental ato mic entity, and not on administrative structures (faculties, de partments, councils, etc.) and functions

• Doctorat in 2 faze (comisie, publica)!

23



Câteva certitudini� Este necesară (re)facerea axiologiei cercet ării

române şti, pe domenii, pe un fundament obiectiv şirelevant

� Fertilitatea ştiin ţific ă la nivel international esteesenţială� notorietate ştiinţifică autentică

� Ierarhizarea prin valoare şi merit

� Înscrierea cercetării româneşti într-o paradigm ăuniversal ă

� Detalii disponibile la:

� http://rpss.inoe.ro/articles/spre-o-mai-adecvata-ie rarhizare-a-valorilor-in-sistemul-academic-romanesc

� http://www.contributors.ro/editorial/spre-o-institu %c8%9bie-a-profesorului-in-universita%c8%9bile-romane%c8%99ti/

24



Care este axiologia domeniului meu de cercetare?• Unde se face cercetare stiintifica serioasa in domeniul meu?

• Care au fost/sunt cercetatorii cei mai fertili? Care sunt lucrarile cele mai semnificative?

• Care sunt revistele si conferintele importante? Care sunt text-book -urile de baza?

• Care sunt subiectele actuale cele mai semnificative de cercetare?

• Care sunt organizatiile profesionale cele mai prestigioase?

• Care sunt premiile/recunoasterile cele mai importante in domeniu? In stiinta calculatoarelor: Turing Award

• Istoria dezvoltarii domeniului . Metafora gradientului

• “Ce repere umane din știin ță, tehnologie și cultur ă ai în via ță?”

25



Elemente deontologice…• Plagiat (auto-plagiat) – prevederi legale

(inclusiv de natura penala) si normedeontologice

• Furtul de idei (inclusiv cu validari proprii) –citari si precizari explicite

• Trimiterea simultana a unei lucrari maimultor reviste, conferinte, edituri etc.

• Republicarea fara acord – interzisa(copyright)

• �� Oprobiul comunitatii (rejectare)

26



Formatul tipic al unui articol ştiinţific

� Titlu , numele autorilor, instituţii� Rezumat (Abstract)� Cuvinte cheie (Keywords)� Introducere (Introduction)� Alte abord ări (Related Work), genul proxim/diferenţele

specifice� nişe de cercetare� Metodologia cercet ării ; elementele necesare

reproducerii acelei cercetări (oricand, oriunde)� Rezultate cantitative şi calitative. Interpret ări� Concluzii şi dezvolt ări ulterioare (Conclusions and

Further Work)� Mul ţumiri (acknowledgments), referin ţele bibliografice

(references), anexe (appendix)

27



Prezentarea unui articol ştiinţific• Coerent ă, complet ă dar concisă şi neredundant ă,

necontradictorie , clară, scrisă într-un limbaj extrem de atent lafiecare detaliu şi interpretare.

• Logica frazei, a frazelor, a paragrafelor

• Se vor evita ambiguit ăţile de limbaj şi jargoanele obositoare.

• Nu trebuie s ă detalieze aspecte considerate didactice saubine cunoscute din alte lucrări.

• Detalierile din articol focalizate strict pe contribu ţiileconsiderate originale.

• Acribia, ermetismul (în sensul unui maximum semantic prinminimum de cuvinte - Gauss) şi elegan ţa prezent ării

• În general este recomandabilă adresarea impersonală prindiateza pasivă (“se demonstrează că”, “s-au obţinut următoarelerezultate”…)

28



Autoevaluari (I)...• Care este scopul lucr ării ? Care este provocarea ştiinţifică tratată?

Este aceasta prezentată în mod clar?

• Lucrarea se încadreaz ă în domeniul ştiin ţific al publica ţiei?Dacă da, detaliile cercetării propuse sunt în consonanţă cuspecificul revistei sau conferinţei gazdă?

• Scopul propus este unul semnificativ? Problema pusă este unareală, de interes? Dezideratul propus nu contrazice legi imuabileale naturii sau rezultate ştiinţifice tradiţionale, unanim recunoscute?(Dacă da, probabilitatea de succes este, practic, zero.)

• Metodologia de abordare este valid ă? Este aceasta suficientă învederea obţinerii obiectivelor propuse? Nu cumva vreo eroareexistentă în cadrul acesteia poate invalida rezultatele? Care suntipotezele şi cât de realiste sunt acestea? Cât de corelate suntrezultatele cu aceste ipoteze ştiin ţifice? Ideile originale suntprezentate suficient de limpede?

29



Autoevaluari (II)...• Cercetarea prezentată este corect ă din punct de vedere ştiin ţific (demonstra ţii matematice, statistice, justific ări bazate pe implementări, emulări, simulări)? Spre exemplu, în cazul unor modele stohastice, se specifică intervale de încredere pentru rezultatele obţinute? S-au verificat condiţiile la limită? Sunt rezultatele plauzibile sau chiar posibile?

• S-au extras concluziile corecte din cadrul rezultatelor obţinute? Ce implicaţii, respectiv aplicaţii, au rezultatele obţinute? Sunt acestea analizate adecvat?

• Prezentarea articolului este satisf ăcătoare? Rezumatul descrie corect articolul? Introducerea explică adecvat problema tratată şi cadrul de cercetare? Secţiunile următoare sunt clare şi urmează într-o ordine logică? Gramatica şi sintaxa lucrării sunt corecte?

30



Caracteristici reviste/conferinte de calitate

• Articolul se recenzează în mod independent de către 3-5 exper ţirecunoscu ţi pe plan mondial – peer review . Aceştia analizează înmod critic: claritatea şi rigoarea limbajului şi a expunerii, structuraarticolului, soliditatea ştiinţifică a argumentaţiei, originalitateametodelor propuse , valabilitatea şi valoarea contribu ţiilor etc.,pe baza unei grile specifice.

• În final, articolul poate fi respins sau acceptat. Acceptarea poateimpune modific ări minore, sau chiar majore . În cazul acceptării severifică dacă autorul a făcut corecţiile / adăugirile cerute anterior (înmod uzual lucrarea se retrimite aceloraşi referenţi).

• Prin recenzii autorilor li se deschid perspective știin țifice noi,fertile etc

• Rata de acceptare a articolelor este mică (sub 20-25%)

• După apariţia articolului, revista poate publica comentarii şi notecritice urmate de justific ări ale autorilor.

31



Exemplu: FP7 NoE HiPEAC Conference Hierarchy - http://www.hipeac.net/award“The HiPEAC Paper Award aims to encourage HiPEAC members to publish

their work at conferences in which Europe is not strongly represented. The award consists of a certificate and a financial award of € 1000. The award is given to a HiPEAC member who presents a full paper in one of the following list of conferences (decision of the HiPEAC Steering Committee):

• Symposium on Principles of Programming Languages (POPL)

• Conference on Programming Language Design and Implementation (PLDI)

• Conference on Architectural Support for Programming Languages and Operating Systems (ASPLOS)

• International Symposium on Computer Architecture (ISCA)

• International Symposium on High Performance Computer Architecture (HPCA)

• Symposium on Field-Programmable Custom Computing Machines (FCCM)

• Design Automation Conference (DAC)

• Symposium on Microarchitecture (MICRO)”

32



Referatul de recenzie• Prezentarea succintă a recomandării făcute, însoţită de

principalele motive care o justifică.

• Rezumată esenţa lucrării în maximum 5 fraze, dovedindu-se astfel că referentul a înţeles, cel puţin principial, conţinutul lucrării.

• Evaluate semnificaţia şi obiectivele lucrării.

• Calitatea ştiin ţific ă a lucr ării (metodologie, tehnici, acurateţea rezultatelor, interpretărilor precum şi a prezentării).• “Please explain how this manuscript advances this fi eld of

research and/or contributes something new to the li terature.”

• În final, pe această bază, trebuie dată o recomandare globală editorului (admisă spre publicare sau respinsă).

• Dacă această recomandare este una favorabilă, trebuie explicitate în mod clar modific ările necesare precum şi cele recomandate.

33



O clasificare valorica a articolelor ştiinţifice

� Lucrare cu rezultate majore , extrem desemnificative şi consecinţe paradigmatice (mai puţinde 1% din lucrări)

� Realizări foarte bune , solide, interesante, cu ocontribuţie originală clară (mai puţin de 10% dinlucrări)

� Contribu ţii la cunoaşterea ştiinţifică minore darpozitive, pe baza unei metodologii solide (probabil10% - 30% din lucrări). Aici e pragul acceptarii!

� Lucrare elegantă, corectă din punct de vedereştiinţific sau tehnic, dar de utilitate neglijabilă

� Nici elegantă, nici utilă, dar fără mari greşeli� Lucrare de foarte slabă calitate

34



Unde publicăm?

� Rezultate parţiale ale cercetarii - conferin ţe interna ţionale de “prestigiu” (IPC de valoare, rata de hit mică, peer review exigent, traditie, apartenenta BDI…)

� Un articol de sinteză (proiect finalizat), trimis la o revist ă interna ţional ă importantă (JRK „mare”; recenzie 3-5 experţi recunoscuţi pe plan mondial; 1-1.5 ani…)� Garan ţie institu ţionalizat ă a calităţii ştiinţifice

� Şanse de fertilizare a domeniului ştiinţific

35



Clasificarea CNCSISConsiliul Na ţional al Cercet ării Ştiin ţifice din Înv ăţământul Superior (CNCSIS) a dezvoltat un proiect de clasificare a revistelor ştiin ţifice din România în 4 categorii după cum urmează:

� Categoria A , reprezentând reviste deja incluse în baza de date ISIThomson (sub 1% din totalul revistelor evaluate)

� Categoria B(+) , reprezentând reviste care deţin potenţial de a fi recunoscute pe plan internaţional, inclusiv de către ISI (14% din totalul revistelor evaluate)

� Categoria C , reviste de importanţă naţională (25% din totalul revistelor evaluate)

� Categoria D , publicaţii aflate în evidenţa şi monitorizarea CNCSIS (41% din totalul revistelor evaluate)

Tot CNCSIS a iniţiat şi un proiect de recunoaştere şi clasificare a editurilor care public ă lucr ări ştiin ţifice (detalii la: http://www.cncsis.ro/evaluare_rev_ed.php )

36



Criterii teze dr. (ex. in Computer Science)Criterii CNATDCU teze de doctorat pe domenii (acord area calificativelor acordate

tezelor de doctorat) la http://www.cnatdcu.ro/criterii/teze-de-doctorat/

Suficient 3 articole publicate in conferinte stiintifice indexate Thomson Reuters, IEEE sau ACM sau in reviste indexate/cotate Thomson Reuters - cel putin un articol publicat intr-o conferinta organizata in strainatat e

Bine 4 articole publicate in conferinte stiintifice indexate Thomson Reuters, IEEE sau ACM (cel putin un articol publicat intr-o conferinta organizata in strainatate) sau in reviste cotate Thomson Reuters - cel putin un articol publicat intr-un jurnal cotat Thomson Reuters (cu factor de impact alocat)

Foarte bine 5 articole publicate in conferinte stiintifice indexate Thomson Reuters, IEEE sau ACM (cel putin un articol publicat intr-o conferinta organizata in strainatate) sau in reviste cotate Thomson Reuters (cel putin doua articole publicate in jurnale cotate Thomson Reuters - cu factor de impact alocat; dintre acestea, cel pu tin un articol publicat intr-o revista editata in strai natate )

Excelent 6 articole publicate in conferinte stiintifice indexate Thomson Reuters, IEEE sau ACM (cel putin doua articole publicate in conferinte organizate in strainatate) sau in reviste cotate Thomson Reuters (cel putin trei articole publicate in jurnale cotate Thomson Reuters - cu factor de impact alocat; dintre acestea, cel pu tin doua articole publicate intr-un jurnal editat in st rainatate cu factor de impact >0.5)

37



Propuneri de granturi de cercetare� Format similar cu al articolelor, doar că:

� Sunt evaluate inten ţii ştiin ţifice , pe baza unor realizări deja publicate

� Experien ţa de cercetare a grupului de lucru şi (mai ales!) a directorului de proiect

� Bugetul solicitat, în concordanţă cu obiectivele şi activităţile aferente acestora

� Există o infrastructur ă de cercetare adecvată, etc.

� Comisia Europeana (FP7, Horizon 2020), DAAD, NationalScientifical Foundation, NASA, DARPA – Departamentulde Cercetare Avansată al Apărării SUA etc.

� Aspecte de etic ă: proprietate intelectuală, plagiat,trimiteri simultane, propuneri de cercetări deja publicate(granturi)...

38



Ce v-aş recomanda eu? (I)� Modul in care veti invata - esential . Focalizati-va pe

concepte solide si nu pe implementari trecatoare.

� Intelegerea si utilizarea unor metode stiintifice mature(Matematica, IA-Machine Learning, bio-informatica, logicamatematica etc.)

� V-ati saturat?...� Invatati sa stapaniti complexitatea (legea lui Moore...) �

abordarea ierarhizata prin niveluri de abstractizare (ex.hardware, micro-arhitectura, compilator, SO, algoritmi,aplicatii)

� Aveti permanent ambitia viziunii baroce a intregului...� Doctor �� Intelectual. Ce inseamna a fi intelectual la

anul 2013?

39



Ce v-aş recomanda eu? (II)

� A sti� A face (pragmatic), A sti �� A intelege!� Amatorismul curios vs. profesionalismului

“atoatestiutor”! Asumati-va umilinta ucenicului care stie ca nu stie mare lucru .

� Folositi metodele invatate doar atunci cand sunteti profund neinspirati...

� Mai si gresiti din cand in cand... � greseala e pretul platit pentru orice demers creativ !

� Viitorul stiintei, dar si al vostru, este educatia!

40



Referinte bibliografice• L. N. VINŢAN, Spre o mai adecvat ă ierarhizare a valorilor în sistemul

academic românesc (Towards a more adequate “axiology” in theRomanian academic system) , Revista de politica stiintei si scientometrie –serie noua, ISSN-L 1582-1218, Vol. 3, No. 1, pg. 55-59, martie 2014, v.http://rpss.inoe.ro/articles/spre-o-mai-adecvata-ierarhizare-a-valorilor-in-sistemul-academic-romanesc

• L. N. VINŢAN, Despre trucarea valorilor știin țifice (About the scientificvalues’ falsification) , Revista de politica stiintei si scientometrie – serie noua,ISSN-L 1582-1218, Vol. 3, No. 4, pg. 304-309, 2014, v.http://rpss.inoe.ro/articles/despre-trucarea-valorilor-stiintifice

• L. N. VINŢAN, Spre o institutie a profesorului in universitatile romanes ti ,Contributors.ro. Texte cu valoare adaugata, 27.09.2013 (disponibil la adresade internet http://www.contributors.ro/editorial/spre-o-institu%c8%9bie-a-profesorului-in-universita%c8%9bile-romane%c8%99ti/)

• L. N. VINŢAN, Scrierea si publicarea stiintifica , v.http://webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Acad.pdf

41



Vă mul ţumesc!

Documents

Despre valorificarea adecvat ă a cercet ă științifice ...webspace.ulbsibiu.ro/lucian.vintan/html/Drd.pdf · operelor artistice etc.) retele neuronale artificiale etc. Probleme