Despre transformarea datelor arheometrice în date despre oameni:

studiu de caz din perspectiva arheologiei sociale

Dr. Nona Palincaș, C.S. II

Institutul de Arheologie Vasile Pârvan (București) /Academia Română

Comunicare prezentata la workshop-ul

‘Contribuții IFIN-HH la studiul și conservarea patrimoniului cultural – 2018’

- 14 iunie 2018 -

NOTĂ: Datele prezentate aici sunt în curs de publicare. Nici o parte a lor NU poate fi utilizată fără acordul prealabil al autoarei!

Bărăști, com. Cicănești, jud. Argeș: localizarea sitului

(harta de bază de Iuliana Barnea; © autoarea)

Bărăști: Planul general al săpăturii (Cristocea et al. 2012)

Săpături: Muzeul Județean Pitești: Dr. Gh. Cristocea Mariu Păduraru Ion Dumitrescu Arheometrie: IFIN: Dr. ing. Corina Simion Dr. ing. Tiberiu Sava Gabriela Odilia Sava Oana Gâza Doru Gheorghe Păceşilă Iuliana Anania Dr. Bogdan Constantinescu Daniela Stan Mihaela Maria Manea

Bărăști: datarea 14C a mormintelor (calibrare atmosferică: curba IntCal13). Pentru datele marcate, scheletele au și analize de izotopi stabili de C și N pentru reconstrucția dietei

(© IFIN-HH și autoarea)

Bărăști: relația dintre datarea 14C și izotopii stabili ai C și N pentru reconstrucția dietei

Mormânt Numele probei δ15N

(‰)

AIR

δ13C (‰)

VPDB

%C

%N

C/N

Datare

14C

(BP)

Date calendaristice

(calibrare atmosferică/IntCal13)

1 σ (68.2%) 2σ (95.4%)

M 3 14-1 / M3

7.80

-19.01

33.4

11.7

3.3

335±34

1490-1529 (21.8%)

1545-1603 (32.9%)

1611-1634 (13.5%)

1470-1642 (95.4%)

M7 14-bis_M7 + M8

(G)

10.27

-17.83

38.0

13.7

3.2

563±26

1323-1346 (35.1%)

1393-1413 (33.1%)

1310-1361 (51.6%)

1386-1424 (43.8%)

M 8 14-bis_M7 + M8

(A)

8.06

-19.04

36.4

13.1

3.2

328±25

1513-1530 (11.7%)

1539-1601 (43.2%)

1617-1635 (13.2%)

1483-1643 (95.4%)

cantitatea de proteină animală sursa C din probă (±0.3‰)

- terestră (plante C3 și C4) - marină

(Datarea 14C: IFIN-HH

Determinarea valorilor izotopilor stabili de C și N: Marie Balasse (Paris), prin bunavoința Adrian Bălășescu) (© autoarea)

M7: datarea corectată pentru efect marin - 32% C marin - calibrare mixtă (curbă marină și curbă atmosferică)

1428-1495 (95.4%)

Datarea necorectată: 1310-1361 (51.6%) 1386-1424 (43.8%)

(© autoarea)

Bărăști: datarea 14C a mormintelor (calibrare atmosferică: curba IntCal13)

(© autoarea)

Bărăști M7: Posibilitatea 1 sau 2

• δ13C se explică prin efectul de rezervor marin (MRE)

– → de corectat datarea 14C

• 1. LOCALNIC→negustor?

• 2. NU este LOCALNIC → nevoie de analize adiționale: – δ34S (discriminează între regiuni);

– δ87Sr (poate indica locul primilor ani de viață)

(© autoarea)

Bărăști M7: Posibilitatea 3 sau 4

• δ13C se explică prin consumul de plante C4 (mei/atestat la Brașov in 1506) = multă carne + mei→datarea 14C NU trebuie corectată

– 3. venit din Transilvania?→ valori δ87Sr

– 4. localnic → schimbare de economie și dietă de la sec. 14 la sec. 16-17:

• (mei cultivat local → improbabil să se fi renunțat la consumul de mei în sec. 16-17);

• mei necultivat local → consum indirect de mei (de ex. oi păscute pe teren cu mei, eventual peste munți, în Transilvania?)

→ Nevoie de analize de izotopi de dietă pe animale contemporane din zonă.

(© autoarea)

Bărăști M7: Posibilitatea 5

• δ13C se explică prin consum de mei;

• δ15N se explică prin patologie (tuberculoză sau bruceloză) – → cca. 30% proteină animală+mei+individ bolnav

– → analiza osteologica a scheletului

(© autoarea)

Posibilitatea 6!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

valorile δ13C și δ15N influențate de consumul de pește de apă dulce

→ DEZASTRU !

- datarea 14C NU POATE FI CORECTATĂ

- dieta nu mai poate fi reconstituită

→ soluție posibilă: analize 14C si de dieta pentru peștii din aria de studiu (recuperarea oaselor de pește din săpăturile arheologice cu mare grijă)

(© autoarea)

Concluzii

• față de studiile tradiționale de arheozoologie, arheobotanică, osteologie etc., arheometria permite individualizarea informațiilor → trecerea de la analiza comunităților umane la analiza unor grupuri mici de oameni / individ →mult mai buna analiză a relațiilor sociale;

• importantă pentru studiul economiei, relațiilor sociale și politice etc.;

• arheometria permite și individualizarea studiului animalelor; • nevoia de a crește calitatea săpăturilor arheologice

(recuperarea oaselor din săpătură, inclusiv a celor de pește); • nevoia de mai multă arheometrie

(© autoarea)