Click here to load reader

Despre Soia

  • View
    318

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

soia

Text of Despre Soia

  • UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

    MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

    FACULTATEA DE HORTICULTURA

    SPECIALIZAREA: PROTECIA PLANTELOR

    PROIECT COMBATERE INTEGRATA SIPROIECT COMBATERE INTEGRATA SI PROTECTIA AGROECOSISTEMELORPROTECTIA AGROECOSISTEMELOR

    NDRUMTOR:

    PROF. DR. EUGEN ULEA

    STUDENT:

    GRANCEA CRISTIAN

    2013

  • CAPITOLUL I

    I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

    Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

    Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana

    umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc

    schiong-yu care indica sosul de soia. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de

    shoyu, care treptat s-a modificat in so-ya. Denumire acceptata de toate tarile care au intodus in

    cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Tsao

    Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung.

    In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA

    cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.

    In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei cand se

    cultiva in gradini ca planta rara.

    Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de Agricultura

    din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari

    Agronomice din Romania.

    Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din mugurii

    acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal care ofera corpului

    toti aminoacizii esentiali necesari

    Soia poate fi folosita in scopul:

    -in prevenirea cancerului;

    -in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic;

    -pentru imbunatatirea statusului antioxidant;

    -pentru imbunatatirea apararii imune;

  • -impotriva neurodegenerescentei.

    Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul Europei care sunt

    mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se pot folosi in substituentul

    de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente de 5 % soia prajita si ca uruilala se

    pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la 60 zile in proportie de 5 7 % iar la animale

    mici puse la ingrasat in proportie de 8 14 %.

    Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia

    Aminoacizi esentiali g/100g faina Aminoacizi neesentiali g/100 g fainaCistina 0,62 Alanina 2,24Izoleucina 2,39 Arginina 3,6Leucina 4,03 Acid asparginic 6,01Lizina 3,19 Acid glutaminic 10,0Metionina 0,65 Glicina 2,21Fenilanilina 2,69 Histidina 1,45Treonina 1,97 Serina 2,66Triptofan 0,65 Frolina 2,51Folina 2,59 Tirozina 1,93

    Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni (hipocotil).

    Tehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in zdrobirea, curatirea si

    decojirea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu solventi (hexan) cat si prin

    presare mecanica. Uleiul poate fi rafinat, iar faina poate fi conditionata in diferite moduri pentru

    consumul uman sau furaje.

    Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru mentinerea

    sanatatii.

    Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia

    Boabe de

    soia

    Boabe

    decojite

    Faina

    degresata

    Concentrat de

    soia

  • Umiditate 11 10 8 5Proteina 38 44 54 66Ulei 18 21
  • intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata

    insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile componente ale

    plantei (tabelul de mai jos).

    Tabel 3 . Substanta uscata %

    Substanta uscata

    [%]

    Din care:

    Substante

    azotoase

    [%]

    Grasimi

    [%]

    Substante

    neazotoase

    [%]

    Celuloza

    [%]

    Cenusa

    [%]

    90,0 33,0 18,0 30,0 4,2 4,6

    Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa se extinda

    culturii de soia in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de Sudan) Aceasta a dus

    la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate.

    S-a stabilit astfel ca porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte,

    sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite

    din sol, se completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate

    cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec.

    Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa 110.000

    hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia realizata in anul 2003,

    a fost de 218.000 tone.

    Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta srotul de soia,

    care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in furajarea animalelor

    Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi insilozata sau

    consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata

    pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha.

    Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe. Proteina

    reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si este insotita de

    cantitati mici de legumelina .

    Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate :

    indicele de iod este 107 137, ceea ce indica un ulei semisicativ .

    foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta un amestec

  • valoros de fosfatide.

    Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 7%CaO, mangan 7- 8%

    MnO.

    Tabel 4. Substante neazotoase din soia

    Nr. crt Substanta Hidrati de carbon[%]1 Galactan 4,862 Acizi organici 1,443 Pentozani 2,944 Zahar invertit 0,095 Zaharoza 3,316 Rafinoza 1,137 Amidon 0,508 Celuloza 3,299 Ceara, substante tanante 8,6010 Dextrina 3,1411 Hemiceluloze (nedeterminate) 0,04TOTAL 29,34

    Importanta nutritiva supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo oleaginoasa este

    considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina de carne in hrana animalelor ,fiind in

    acelasi timp un excelent aliment , dar si un bun medicament care vprevine si chiar vindeca foarte multe

    boli.

    Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei leguminoase in ceea ce

    priveste aportul de azot biologic in sol , dar si ca premergatoare apreciata pentru orice cultura , lasand

    terenul dupa recoltare intr-o perfecta stare culturala.

    1.2. Raspandirea culturii de soia

    Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare .

    Ca pondere ocupa primul loc intre leguminoase.

    Aria de raspandire este foarte larga . Se extinde intre 55* latitudine nordica , pana la Moscova si

    45 latitudine sudica , pana in Argentina si Chile

    Se cultiva pe toate continentele planetei :

    -America de Nord peste 25 milioane ha;

  • -America de Sud circa 18 milioane ha ;

    -Asia aproximativ 16 milioane ha ;

    -Africa si Europa , cate peste 5 5,5 milioane ha .

    Tari mari cultivatoare:

    -S.U.A cu peste 24 milioane ha .

    -Brazilia peste 11 milioane ha;

    -China circa 8,5 miloane ha ;

    -Argentina si India cu cate peste 1,5 milioane ha;

    -In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 225.000ha

    In Romania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul 1940, ocupa 100000 ha si

    ulterior s-a ajuns la 400.000 ha in anii 1980 1989, reprezentand ponderea intre leguminoase .

    In prezent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase pentru boabe si dupa o

    perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai 70.000 ha ,a inceput o etapa de

    reconsiderare .

    Dupa anul 2000 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o importanta pondere mai

    ales in marile exploatatiile agricole .

    Sistematica soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face parte din

    tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae.

    Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica (ENK);Manshurica

    (ENK).

    Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea pastailor ,boabelor ,hilului,si

    perilor ce acopera planta .

    Soiurile cultivate in Romania

    Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul morfologic

    .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la fotoperiodism si temperatura

    ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata perioadei de vegetatie maturizare .

    Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A si Canada .Respectiv

    trei grupe notate cu 000;00;0 pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate