pentru totiftristicaCo/"|A,vu

STANTUI,NECTARIE DIN EGHINA

SFANTULSIMEON NOUL TEOLOG

Despreoceinte si,)

spovedanie

Traducere din limba greacd veche deprotopresbier dr. Gabriel MAndrild

SOPHIA/ IV{ETAFRAZE

Cuprins

srANrul NEcTARIE DIN EcHTNA

Studiu despre poclin{d gi spovedanie sau

Despregrijafalidesuflet. ........ 5

SFANTUL SIMEON NOUL TEOLOG

Epistola I. Despre spovedanie gi despre

puterea de a lega gi dezlega .. .... 73

Epistola a II-a. Despre pocdinfH gi despre

cele pe care este dator si le faci nelntArziat

celcesespovedeEte .....109

L.

Despre pociinfi

Pocdinfa este, dupd dumnezeiesculIoan Damaschiru ,,intoarcerea prin as-cezd gi osteneli de la starea impotrivafirii la cea conformH cu firea gi de ladiavolul la Dumnezeu"l; este intoar-cerea de bunivoie de la picate la bi-nele gi la virtutea contrare acestora.2

I Expositio fidei, 44, 19-20, Kotter II, p. 104.2Fiecare viciu sau pdcat se definegie sub as-

pect practic prin incdlcarea sau devierea de lasdvArgirea unei virtufi corespunz{toare acestu-ia. Prin urrnare, lntoarcerea de la pXcat nu sepoate realiza pe alte cli sau prin aite mijloacestrdine de natura viciului prlcticat, ci riumaiprin lmplinirea virtulii corespunzdtoare pdca-tului strvArgit: zgArcenia presupune ca reme-diu s{vArgirea pi dobAndirea milosteniei, fricapresupune curajul gi invingerea temei, minciu-na presupune mirturisirea adevlrului p.a.m.cl,Astfel, terapia fiectrrui pdcat implicl, dupdcum sugereaztr SfAntul Nectarie, studierea-giinfelegerea inrudirii gi corespondenfei dintrevicii, in scopul cultivdrii virtulii corespunzdtoa-re 9i necesare suprimArii leprinderii iele care apus stdpAnire pe suflet. In privinga acestui lu-cru ne atenfioneazd gi SfAntul loan DamaschincAnd afirmd: ,,1h chip necesaq, rdul sau viciul es-te contrar virtufii, dar u4eori un viciu anumeeste contrar unei virfufi, iar alteorireste contrar

SFANTUL NECTARIE DIN EGHINA

ingelesurile pociinlei sunt P6-rerea de rdu qi regretul; trdsdturilepociinlei sunt zdrobirea inimii, lacri-

mile, intoarcerea de la pdcat gi iubirea

binelui.Pocdinla trebuie si fie adevdrati;

pocdinfa e adevdratd cAnd e insofitide zdrobirea inimii, de dispozifia im-plinirii dreptdfii dumnezeiegti 9i amirturisirii pdcatelor cu glas tare1.

Pocdinfa adeviratd presuPune re-

gretul fali de faptele sdvArgite, trans-

formarea vieluirii morale, schimba-

rea noastri in mai bine intoarcerea

totald de la modul de viafi anteriorgi de la pdcat voinli de nestrdmutatin slujba lucrdrii binelui gi identifi-carea voii proprii cu voia gi cu legea

dumnezeiascd. Agadar, pocdinfa este

renagterea morali a omului si incepu-

tul unei vieS noi qi virtuoase.Un model de pociinfi adevirati

ne oferi Prorocul Isaia care-i indeam-

ni pe iudei si se pocdiascd qi sd se in-toarci la Dumnezeu. Iati ce sPune:

unui alt viciu; spre exemplu, neinfrAnarea es-

te contrard uneoii infrAn6rii, iar alteori prostiei(Dialectica siae Capita philosophica, 58- 30-33).

l Scil.in fafa unui martor (n. trad.).

sruDru oaspnr pocArNlA qr srovEDANrE

,,(...) SpdlaF-vd, curififi-vd! Nu maifacefi riu inaintea ochilor Mei. lnce-tafi odati! tnvdfafi sd facefi binelecdutafi dreptatea, ajutafi pe cel ap6-sat, facefi dreptate orfanului, apdraSpe viduvd! Venifi si ne judecdm, zi-ce Domnul. De vor fi picatele voastre

cum e cArmAzul, cazdpadale voi albi,gi de vor fi ca purpura, ca lAna albi levoi face" (Is.'I.., 15-18).

Cel ce se pocdiegte are inima ,,in-frAnti gi smeritX' (Ps.5O 18); Proro-cul-irnplrat David este un exemplude pocdin!5 adevdratd; mintea gi ini-ma, sufletul gi trupul, omul liuntric gi

cel dinafard fac dovada unei adevdratepdreri de rdu gi a unei doriri fierbinfide a-gi afla ispdgirea la Dumnezeu.Psalmii sii, plini de rAvni dumneze-iasci gi mai ales de pocdinfd, prin care

cere mila Domnului, sunt reflectareapuri a doririi sale dumnezeiegti gi achipului inalt al unei pocdinfe curate.O asemenea ,,inimd infrAntf, gi smeri-td Dumnezeu nu o va urgisi".

Un exemplu asemdndtor ne oferigi pociin,ta lui Manase, regele Iudeii,a ninivitenilor, a vamegului gi a fiului

sr.A.mn uucrARIE DIN EGHINA

risipitor. CAt privegte pocdinla lui Za-

heu,'aceasta ne aratd in acelagi timpgi modul vindecdrii picatului, dar qi

modul prin care i se aduce satisfacfie

dreptHlii incdlcate:,,Iatd.,jumdtate dinaverea mea, Doarnne, o dau siracilorgi, dacd am ndpdstuit pe cineva cu ce-

va, intorc impdtrit" (Lc. \9,8). MiruldesfrAnatei care se pocdi4 lacrimi-le lui Petru, pocdinfa tAlharului sunt

printre cele mai grditoare pilde ale

adevdratei pociinfe gi totodatd ale iu-birii de oameni dumnezeiegti.

'O pocdinlX neautenticd e aceea a

lui Faraory care gi-a recunoscut de ze-

ce ori acelagi pdcat, de zece ori a cerut

iertare, de zece ori a primit iertarea 9i

de zece ori a mAniat pe Dumnezeu, 9i

in cele din urmd s-a ridicat impotrivavoii lui Dumnezeu; pentru ci inima

sa neflrgetatd n-a cunoscut zdrobirea

atunci cdnd a pdcituit, ci a rimas im-pietritd gi neinduplecatd; pocdinla sa

era una din fricd, gi nu dintr-o stare

de congtienhzare, de infelegere a pe'catului; se pocf,iegte de frici spre a nufi pedepsit sau nimicit, qi nu dintr-osimlire adAnci a faptului cX a pdcdtu-

10

sruDru oaspnu rocAuqA gl snovEDANrE

it in fa,ta lui DumnezelJ, nici,ca urma-re a recunoagterii gravitdlii pdcatuluisiu; pentru aceea a fost scufundat inadAncul Mirii Rogii, avAnd de suferitcele ce erau pe mdsura pocdinfei sale

nesincere.

2.

Despre datoria de a ne silispre pociin{i

Trebuie si ardtdm din timp gri-je fu16 de mAntuirea noastrd; primej-duirea mAntuirii noastre sufletegti ne

pAndegte la tot pasul. indoiti primej-die std si-l ameninle pe cel fdri gri-jd de mAntuirea sufletului siu: fie vafi rdpit pe neagteptate de moarte, fieva fi pdrdsit de harul lui Durhnezetr;ln ambele situalii rdul e mare, fiind-cH moartea pdgubegte sufletul. De .

aceea dumnezeiescul Ioan Gurd deAur ne povifuiegte: ,,Nu amAna in-toarcerea la Domnul, nici nu agtepta

sd treacd zilele una dupd alta, ca nucumva zdbovind sd fii nimicit. Cici,

tl

SFi,NTUL NECTARIE DIN EGHINA

dupd cum sti scrig sfArgitul vine pe

negtiute, qi nu intAmpldtor: ca puru-rea si te sArguiegti; pentru aceea gi

<<ziua Domnului vine aga ca un furnoapteaol, nu spre afuta, ci spre a ne

ajuta si fim in stare de veghe; cici cel

ce prevede venirea hofului std de ve-

ghe gi, aprinzAndu-gi opaipl, rdmA-

ne treaz clipi de clipd. La fel gi can-

delele [voastre] sd fie de-a pururi intrezvie, cu lumina credinlei gi a drep-

tei viefuiri aprinsd. Trebuie sd fimpregltifl intotdeauna, penku cd nugtim cAnd vine Mirele gi pentru ca

atunci cAnd va veni sd ne gXseascd

treji.'2 Iar Grigorie Teologul afirmd:

,,Nu e bine sd lagi sd treacd mult timppentru schimbarea ta deoarece nugtim daci vom ajunge ziua de mAine;

cdci mulfi, pldnuind ziua de mAine,

nu au mai apucat-o."

,,Dac6lagi necontenit sd treacd pe

lAngd tine ziua de astizi gi vei pune

pre! pe ziua de mAine, gregegti, lisAn-du-te astfel amdgit de cel rdu, care te

va fura pufin cAte pufin prin tot felulI I Tes.5,12.2Vol. VI, p.286.

12 13

sruDIU DEspnu roci,lNrA gr SpovEDANIE

de amdndri, fiindcd aga lucreazd, el;

[gi vei asculta de el, care zice]: de-mimie prezenfuL iar lui Dumnezeu -viitorul, dd-mi mie tinerele4 iar luiDumnezeu - bdtrAnefile; inchind-mimie desfdtdrile, iar lui Dumnezeu -neputinfa. Cat de mare e primejdiacare te pagte! $i cAte nu sunt si rele-le care te-agteaptd in pofida nddejdi-lor tale!?! Fie'cu rdzboiul ce te va ni-mici (...), fie cu o [biatd] firimiturd depAine [pe care-o vei inghi{i] - gi poa-te fi ceva mai umilitor [decAt si moriagal? (cdci ce e mai ugor decAt sd moa-rd omul, oricAt de mare ai socoti tu cd

e, dat fiind cd a fost creat "dupd chi-pul fiui Dumnezeu]"?) -, fie cu un picde bduturd in plus, sau cu vAntul ce

te poate prdvdli intr-o prdpastie, saucu un call ce te-ar putea lovi, sau cuun medicament care, deqi l-ai luat dinprevedere, se aratd a fi otrdvitor, gi nu

"ila:q?t9! l-tsfAntul se referd probabil la accidente cu-

rente din vremea sa, al ciror corespondent inepoca noastrd ar fi, spre exemplu, accidentelerutiere fu. trad).

2CuvAntarea XL, ,,La SfAntul Botez';, PG 30,376.