Garantii si RentabilitatiDespre pericolul bunelor intentii

FIAR, 26 mai 2009

Emilia Bunea, CFA

Traiti mult pentru a-i infuria pe cei care va platesc pensia! Pentru mine, este singura placere ramasa” ~Voltaire

Am 24 de ani. Cum va arata pensia mea de stat?

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Pensia de stat:

37%Din ultimul salariu,

timp de 25 ani

Randament implicit: 2% pe an ?

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Contributii lunare (% din sal net)

Pensia de stat:

19%Din ultimul salariu,

timp de 25 ani

Randament implicit:

-0.1% pe an ????

Regula de trei simpla?

Studiu de caz: Pensia de la stat in Polonia

Pilonul 1: Cont individual notionalTip: defined contribution, PAYG

Contributie: 15%

Pensia este calculata actuarial, pe baza perioadei de contributie si a

valorii indexate a activelor notionale din cont

Garanteaza ca nivelul pensiei va reflecta nivelul contributiilor

Indexare:

• cu rata cresterii salariale pe perioada contributiilor

• cu inflatia dupa pensionare

Urmeaza modelul Suediei

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Contributia la pensia privata:

2%-6% ?“Upside”

Am 24 de ani. Cum va arata pensia mea privata?

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Contributia la pensia privata:

2%-6% ?

“Upside”

Randament:• Minim 0% annual

Am 24 de ani. Cum va arata pensia mea privata?

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Contributia la pensia privata:

2%-6% ?Randament:

• Minim 0% annual

“Upside”

Minim media tuturor fondurilor minus o marja

Am 24 de ani. Cum va arata pensia mea privata?

Ce obtin daca mi se garanteaza in plus inflatia pentru pensia privata?

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Pensia privata:

9%din ultimul

salariu

Randament anual=inflatia

Contributia la pensia privata:

2%-6%

Pensia privata, simulare cu randament mediu dublu fata de inflatie

Contributia la pensia de stat:

30%timp de 41 ani

Pensia privata:

17%din ultimul

salariuContributia la pensia privata:

2%-6%

Randament mediu ponderat al fondurilor de pensii in primul an de functionare: 13.5%

Inflatia in aceeasi perioada: 6%

Orizont investitional scurt

…performanta mixta fata de rata inflatiei, insa un risc foarte scazut de performanţa negativa.

Randamente istorice aferente unui orizont investitional de 1 an

Randament mediu aferent unui portofoliu potrivit pentru un investitor cu orizont scurt (varsta apropiata de pensionare): 100% titluri de stat

0123456789

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Portofoliul 100Inf laţia SUA

20082008

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Titluri de stat SUA 1 an Indicele de acţiuni S&P 500 Inf laţia SUA

2008

%

… includerea actiunilor în portofoliu imbunatateste performanta fata de rata inflatiei

Randamente anualizate aferente unui orizont investitional de 10 ani

Randament mediu aferent unui portofoliu potrivit pentru un investitor cu orizont mediu (varsta medie, 10 ani pana la pensionare): 70% titluri de stat – 30% actiuni

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Titluri de stat SUA 1 an Indicele de actiuni S&P 500 Inf laţia SUA

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Inf laţia SUAPortofoliul 70% - 30%

2008 2008

Orizont investitional mediu

… portofoliul cu pondere mai ridicata in actiuni permite cea mai buna capitalizare a perioadelor de crestere a pietei de capital, oferind si o performantaclar superioara inflatiei

Randamente anualizate aferente unui orizont investitional de 30 de ani

Randament mediu aferent unui portofoliu potrivit pentru un investitor cu orizont lung (tanar, 30 de ani pana la pensionare): 30% titluri de stat – 70% actiuni

2,03,0

4,05,06,0

7,08,09,0

10,011,0

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Titluri de stat SUA 1 an Indicele de actiuni S&P 500 Inf laţia SUA

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

1989 1992 1995 1998 2001 2004 2007

Inf laţia SUAPortofoliul 30% - 70%

2008 2008

Orizont investitional lung

Riscurile investiţiilor din perspectiva fondurilor de pensii

• Tipuri de riscuri

– Riscul de piaţă– Riscul specific– Riscul de rată a dobânzii– Riscul de credit– Riscul valutar

– Diversificare – Hedging

Aspecte privind reducerea riscurilor investiţionale (1)

• Riscul de piaţă este riscul sistematic pentru piaţa românească de capital• Poate fi diversificat prin investiţii pe pieţe externe, DAR este nevoie de metode de acoperire

a riscului valutar• Poate fi acoperit prin futures / opţiuni pe indice, DAR sunt probleme legate de lichiditate şi

reprezentativitatea indicelui BET

• Riscul de dobândă este riscul scăderii valorii investiţiei în titluri cu venit fix

• Datorită amortizării titlurilor cu venit fix, este doar un risc latent, însă va deveni material odată cu trecerea la marcarea la piaţă

• Riscul valutar apare în situaţia în care investiţia este într-o monedă diferită faţă de cash-flow-uri

• Instrumente de hedging există (forward-uri, cross currency swaps), însă lichiditatea şi transparenţa în marcarea la piaţă pot reprezenta probleme

• Bursa nu oferă o alternativă viabilă atâta vreme cât volumele de tranzacţionare pentru instrumente de tip futures / opţiuni pe valute sunt infime

Aspecte privind reducerea riscurilor investiţionale (2)

• Riscul de credit este riscul este riscul de neonorare a plăţilor datorate de emitent • Sistemul actual de împărţire pe clase de risc a fondurilor de pensii se axează foarte mult pe acest

risc, determinând poate un conservatorism excesiv faţă de riscul de piaţă

Exemplul 1

Pierderea cauzata de intrarea in incapacitate de plata a unui emitent ce reprezinta 2% din fond e mai mica decat pierderea cauzata de scaderea pietei actiunilor cu 10% daca detinerea acestora e de 25% in fond

Tip de fond

Titluri de stat

Depozite bancare Obligatiuni corporative Actiuni

Risc mediu 66% 5% 5% 24%

Risc ridicat 64% 5% 30% 1%

Exemplul 2

Concluzii

• Garantiile costa, reducand randamentul asteptat• Spre deosebire de sistemul de stat (Pilonul I), Pilonul II ofera in prezent garantii cu

privire la randament• Fondurile de pensii au avut în general performanţe pozitive în primul an de la

lansare, însă sunt multe de facut pentru a aduce procesul investiţional la nivel optim:

• Adecvarea gradului de risc inclusiv cu riscul de piaţă asumat de fondurile de pensii• Utilizarea unui sistem de benchmark-uri pentru evaluarea managerilor de fond:

“investibilizarea” indicelui BET, introducerea unor indici pentru titlurile de stat (MFP, BNR)

• Este necesară operabilizarea unor metode de acoperire a riscurilor, în special al celui de piaţă, altfel aplicarea unor strategii defensive în perioade de scădere puternică a pieţei devine foarte dificilă, mai ales în cazul unor fonduri mari

• Este nevoie de LICHIDITATE, LICHIDITATE, LICHIDITATE!