Despre competenta instantelor.pdf

Aceste informaþii sunt destinate publicului ºi nu constituie

consultanþã juridicã. La nevoie consultaþi un avocat.

CUPRINS

NOÞIUNI FUNDAMENTALE / pag. 1

INSTANÞE DE DREPT COMUN SAU/ªI INSTANÞE

SPECIALIZATE / pag. 2

COMPETENÞA INSTANÞELOR / pag. 3

COMPETENÞA DUPÃ MATERIE / pag. 3

GRADELE DE JURISDICÞIE / pag. 12

COMPETENÞA TERITORIALÃ / pag. 13

INSTANÞELE MILITARE / pag. 14

MINISTERUL PUBLIC / pag. 15

COMPETENÞA TERITORIALÃ ÎN MATERIE

PENALÃ / pag. 16

1

DESPRE COMPETENÞA INSTANÞELOR



NOÞIUNI FUNDAMENTALE

România este stat de drept, organizat potrivitprincipiului separaþiei ºi echilibrului celor trei puteri-legislativã, executivã ºi judecãtoreascã.

Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie (unica instanþã supremã) ºi de celelalteinstanþe judecãtoreºti. Justiþia se înfãptuieºte în numelelegii, este unicã, imparþialã ºi egalã pentru toþi. Instanþelesunt instituþii publice prevãzute de lege, prin care seînfãptuieºte justiþia.

Curþile de apel sunt instanþe cu personalitate juridicã, încircumscripþia cãrora funcþioneazã mai multe tribunale ºitribunale specializate.

Tribunalele sunt instanþe cu personalitate juridicã,organizate la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiuluiBucureºti, ºi au, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã dejudeþ.

Judecãtoriile sunt instanþe fãrã personalitate juridicã,organizate în oraºele ºi comunele judeþelor ºi în sectoarelemunicipiului Bucureºti.

Dacã sunteþi nevoit sã vã adresaþi unei instanþe,e bine sã ºtiþi cã:

- orice persoanã se poate adresa justiþieipentru apãrarea drepturilor, a libertãþilor ºia intereselor sale legitime în exercitareadreptului sãu la un proces echitabil.

- accesul la justiþie nu poate fi îngrãdit. Toatepersoanele sunt egale în faþa legii, fãrãprivilegii ºi fãrã discriminãri.

- justiþia se realizeazã în mod egal pentru toþi,fãrã deosebire de rasã, naþionalitate, origineetnicã, limbã, religie, sex, orientare sexualã,opinie, apartenenþã politicã, avere, origineori condiþie socialã sau de orice alte criteriidiscriminatorii.

2





SPECIALIZATE

În România, pe lângã instanþele de drept comun existãfie secþii specializate, fie complete de judecatã specializate,în anumite materii.

• Secþiile specializate

La instanþele mari, indiferent dacã sunt judecãtorii,tribunale sau curþi de apel, în funcþie de numãrul de cauzede o anumitã naturã, funcþioneazã secþii specializate (secþiacivilã, secþia penalã, secþia comercialã, secþia de contenciosadministrativ, secþia de litigii de muncã ºi asigurãri sociale).Secþia civilã, de exemplu, judecã numai cauze civile.

La instanþele mici, funcþioneazã secþii mixte în câtedouã-trei materii, iar judecãtorii care le compun judecãîntr-una sau douã dintre respectivele materii.

• Completele specializate

La toate instanþele, dacã numãrul de cauze de o anumitãnaturã nu justificã înfiinþarea de secþii specializate, în unasau mai multe din urmãtoarele materii funcþioneazãcomplete specializate: fond funciar, cauze cu minori,infracþiunile de corupþie, cauze comerciale, contenciosadministrativ, litigii de muncã ºi asigurãri sociale.

De obicei, un judecãtor specializat într-o materiejudecã mai mulþi ani numai acea materie, însã, funcþie desituaþia ocupãrii posturilor, nimic nu împiedicã aceljudecãtor ca, la un moment dat, sã fie nevoit sã judece înaltã materie.

În cadrul judecãtoriilor funcþioneazã secþii saucomplete specializate pentru:

- litigii de familie ºi minori (divorþ, încredinþareminori, reglementare program de vizitare)

- litigii comerciale

- drept penal

În cadrul tribunalelor ºi al curþilor de apel funcþioneazãsecþii sau complete specializate pentru:

- litigiile de muncã ºi asigurãri sociale,

3




- litigii de familie ºi minori (divorþ, încredinþareminori, reglementare program de vizitare, adopþie)

- litigii comerciale,

- reorganizare/lichidare judiciarã,

- contencios administrativ - fiscal,

- litigii privind creaþiile intelectuale ºi proprietateintelectualã ºi industrialã.

- drept penal

ªtiaþi cã: În România existã ºi tribunale specializate:un tribunal de minori ºi familie (Braºov) ºitrei tribunale comerciale (Argeº, Cluj,Mureº)

COMPETENÞA INSTANÞELOR

Prin competenþã,, se înþelege capacitatea unei instanþe de asoluþiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.

Nu toate litigiile civile sunt de competenþa instanþelor.Existã litigii care se soluþioneazã de cãtre alte autoritãþi.

Competenþa este de douã feluri: competenþa materialãºi competenþa teritorialã.

Dacã vreþi sã introduceþi o acþiune în instanþã, trebuiesã ºtiþi care este instanþa care are competenþa sã o judece.

COMPETENÞA DUPÃ MATERIE

Competenþa materialã are un caracter absolut (pãrþilenu pot conveni sã fie judecate de o altã instanþã decât ceaprevãzutã de lege).

Valoarea obiectului litigiului se stabileºte de cãtrereclamant, care trebuie sã arate în cererea de chemare înjudecatã obiectul cererii ºi valoarea lui, în funcþie de care seva determina instanþa competentã.

Dacã reclamantul formuleazã un capãt de cerereprincipal ºi unul sau mai multe capete de cerere accesoriiori incidentale, valoarea capãtului principal este cea caredeterminã competenþa.

4




Când sunt mai mulþi reclamanþi ºi un singur pârât sauun reclamant ºi mai mulþi pârâþi ºi este vorba de o singurãcreanþã, competenþa se determinã dupã valoarea întreagã acreanþei.

Uneori competenþa este datã de calitatea pãrþilor dinproces (de ex. deºi în materie de contencios administrativ,competenþa de a judeca în primã instanþã revine ca regulãtribunalelor, totuºi dacã autorul actului administrativ sau alrefuzului nejustificat de a emite actul este autoritateaadministraþiei publice centrale, competenþa în primãinstanþã revine curþilor de apel).

Alteori, competenþa este datã de urgenþa rezolvãriicererii (de ex. cererea de ordonanþã preºedinþialã se vaintroduce la instanþa competentã asupra fondului saucererea asigurãrii dovezilor- dacã este primejdie ca ele sãdisparã sau sã fie greu de administrat pe viitor, înainte dejudecatã-, se va îndrepta la instanþa în circumscripþia cãreiase aflã martorul sau obiectul cercetãrii sau la instanþacompetentã sã judece cauza).

A. Competenþa judecãtoriilor

Judecãtoriile sunt, în principiu, competente sã judecetoate cererile în primã instanþã (sau în fond).

Judecãtoriile judecã :

1. în primã instanþã, toate procesele ºi cererile, în afarãde cele date prin lege în competenþa altor instanþe;

2. plângerile împotriva hotãrârilor autoritãþiloradministraþiei publice cu activitate juridciþionalã ºiale altor organe cu astfel de activitate, în cazurileprevãzute de lege ;

3. în orice alte materii date prin lege în competenþa lor,de exemplu: • contestaþiile împotriva hotãrârilor pronunþate

de organe locale în legãturã cu înscrierile fãcutepe listele electorale,

• plângerea împotriva procesului verbal deconstatare a contravenþiilor;

• plângerea împotriva procesului verbal deconstatare a contravenþiilor silvice;

5




• plângerile împotriva hotãrârilor de admitere saurespingere a cererii de acordare a statutului derefugiat,

• cererile pentru asigurarea dovezilor;• cererile de îndreptare a erorilor materiale

strecurate în propriile hotãrâri;• contestaþiile în anulare ºi cererile de revizuire a

propriilor hotãrâri;• conflictele de competenþã dintre birourile

notariale;• litigiile prevãzute în legea locuinþei nr.

114/1996; • investirea cu formulã executorie a cambiilor,

biletelor la ordin ºi cecurilor • cererile privitoare la anularea, rectificarea sau

anularea actelor de stare civilã ºi a menþiunilorînscrise pe acestea

Secþiile maritime ºi fluviale ale judecãtoriilor Constanþaºi Galaþi judecã litigii, precum: despãgubirile pentru avariicauzate navelor ºi instalaþiilor destinate navigaþiei,instalaþiilor de încãrcare, descãrcare ºi manipulare amãrfurilor,ºi pentru orice prejudicii cauzate prin alte formeilicite în legãturã cu activitatea marinei civile; litigiileprivind retribuþia pentru asistenþa de salvare ºi repartizareaacesteia între salvatori; plângerile împotriva proceselorverbale de contravenþie privind poluarea apelor mãrii decãtre navele maritime.

În România funcþioneazã 178 de judecãtorii, dediferite dimensiuni: cea mai mare judecãtorie dinþarã este Judecãtoria Sector 1 Bucureºti, cu peste48.000 de cauze în 2006, iar cea mai micã esteJudecãtoria Bozovici - jud. Caraº - Severin cuaprox. 1200 cauze în 2006.

Judecãtoriile sunt instanþe de fond.

Aici completele sunt formate, de principiu, dintr-unsingur judecãtor, care pronunþã hotãrâri ce pot fi atacate cuapel, sau doar cu recurs.

6




ÎN MATERIE PENALÃ

Tot judecãtoriile sunt cele care, în principiu, judecã înprimã instanþã toate infracþiunile.

B. Competenþa materialã a tribunalelor

Tribunalele judecã:

1. în primã instanþã :

a) procesele ºi cererile în materie comercialã a cãrorobiect are o valoare de peste 100.000 RON, precumºi procele ºi cererile în aceastã materie al cãrorobiect nu este evaluabil în bani; cererile în materiareorganizãrii judiciare ºi a falimentului

b) procesele ºi cererile în materie civilã al cãror obiectare o valoare de peste 500.000 RON (cu câtevaexcepþii) ;

c) conflictele de muncã, cu excepþia celor date prinlege în competenþa altor organe ;

d) procesele ºi cererile în materie de contenciosadministrativ, în afarã de cele date în competenþacurþilor de apel ;

e) procesele ºi cererile în materie de creaþie intelectualãºi de proprietate industrialã ;

f) procesele ºi cererile în materie de expropriere ;

g) cererile pentru încuviinþarea, nulitatea saudesfacerea adopþiilor ;

h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prinerori judiciare savarsite in procesele penale;

i) cererile pentru recunoaºterea, precum ºi cele pentruîncuviinþarea executãrii silite a hotãrârilor date înþãri strãine;

2. ca instanþe de apel, apelurile declarate împotrivahotãrârilor pronunþate de judecãtorii în primã instanþã;

3. ca instanþe de recurs, recursurile declarate împotrivahotãrârilor pronunþate de judecãtorii, care, potrivit legii nusunt supuse apelului.

7




În aceastã categorie intrã:

• hotãrârile care consfinþesc învoiala pãrþilor ;

• încheierile pronunþate asupra renunþãrii la judecatã,

• hotãrârile judecãtoreºti date în primã instanþã încererile introduse pe cale principalã privind pensiide întreþinere,

• litigiile al cãror obiect are o valoare de pânã la100.000 RON inclusiv, atât în materie civilã, cât ºiîn materie comercialã,

• acþiunile posesorii,

• acþiunile privitoare la înregistrãrile în registrul destare civilã,

• luarea mãsurilor asiguratorii,

• hotãrârea de reexaminare,

• ordonanþa preºedinþialã,

• încheierea de admitere sau de respingere a înscrieriiunei asociaþi sau fundaþii.

4. în orice alte materii date prin lege în competenþa lor:

• cãile extraordinare de atac de retractare (contestaþiaîn anulare ºi revizuirea)

• contestaþiile la titlu care vizeazã hotãrâriletribunalului

• contestaþia la executare, când tribunalul esteinstanþã de executare

• conflictele dintre douã judecãtorii dincircumscripþia sa teritorialã

• cererea de strãmutare de la o judecãtorie la alta dinraza sa teritorialã pe motiv de rudenie sau afinitate

• cererea pentru declararea judecãtoreascã aabandonului de copii

• cererile privine acordarea personalitãþii juridiceasociaþiilor de sindicate

• cererile privitoare la procedura reorganizãrii ºilichidãrii judiciare

• cererile privind admiterea sau respingereacandidaturilor la alegerile locale

8




• contestaþiile împotriva deciziilor date de direcþiilegenerale a finanþelor publice ºi controlului financiarde stat

• litigiile privind sistemul public de pensii ºi altedrepturi de asigurãri sociale.

Tribunalele Constanþa ºi Galaþi au ocompetenþã specialã maritimã ºi fluvialã.

ÎN MATERIE PENALÃ, având drept criteriugravitatea infracþiunii pentru ordinea juridicã naþionalã,legiuitorul a stabilit competenþa în favoarea tribunalelor, înprimã instanþã, pentru unele infracþiuni mai grave contrapersoanei, contra patrimoniului, infracþiuni care aducatingere unor activitãþi de interes public, infracþiuni careaduc atingere unor relaþii sociale, infracþiunile sãvârºite cuintenþie, care au avut ca urmare moartea sau sinucidereavictimei infracþiunea de spãlare a banilor, precum ºiinfracþiunile privind traficul ºi consumul ilicit de droguri,infracþiunea de bancrutã frauduloasã, dacã fapta priveºtesistemul bancar, infracþiunile la regimul drepturilor deproprietate intelectualã ºi industrialã.

În þara noastrã funcþioneazã în prezent 41 de tribunale,4 tribunale specializate (Tribunalul pentru Minori ºiFamilie Braºov, Tribunalul Comercial Cluj, TribunalulComercial Mureº, Tribunalul Comercial Argeº) ºiTribunalul Militar Teritorial Bucureºti.

Cel mai mare dintre tribunale este TribunalulBucureºti, cu peste 80.000 cauze în 2006, iar cel maimic - Tribunalul Covasna, cu doar aprox. 3600cauze în 2006.

Tribunalele au sediul în localitãþile- reºedinþã de judeþ,iar cele specializate au luat fiinþã pe lângã cele tradiþionale,justificat de numãrul mare de cauze în materia în care s-auînfiinþat.

C. Competenþa materialã a curþilor de apel

Curþile de apel judecã :

9




1. în primã instanþã, procesele ºi cererile în materie decontencios administrativ privind actele autoritãþilorºi instituþiilor centrale;

2. ca instanþe de apel, apelurile declarate împotrivahotãrârilor pronunþate de tribunale în primãinstanþã;

3. ca instanþe de recurs, recursurile declarateîmpotriva hotãrârilor pronunþate de tribunale înapel sau împotriva hotãrârilor pronunþate în primãinstanþã de tribunale, care, potrivit legii, nu suntsupuse apelului, precum ºi în orice alte cazuriexpres prevãzute de lege;

4. în orice alte materii date prin lege în competenþa lor,de exemplu: • soluþionarea conflictelor de competenþã dintre

douã tribunale, dintre o judecãtorie ºi untribunal, dintre douã judecãtorii din razaaceleiaºi curþi de apel;

• soluþionarea cererii de strãmutare a cauzei de laun tribunal la altul, bazate pe motiv de rudeniesau afinitate;

• soluþionarea cererilor de recuzare a doi ori maimulþi judecãtori de la un tribunal, atunci cânddin cauza recuzãrii completul nu se poateforma;

• contestaþia în anulare ºi/sau revizuireaîndreptate împotriva propriilor hotãrâri,

• contestaþia la executare în legãturã cu înþelesul,întinderea ºi aplicarea dispozitivului proprieihotãrâri ;

• cererile de îndreptare a propriilor hotãrâri ºi decompletare a acestora.

ÎN MATERIE PENALÃ, potrivit criteriului gravitãþiiinfracþiunii, curþile de apel judecã în primã instanþãinfracþiunile contra siguranþei statului prevãzute în CodulPenal sau în legi speciale, unele dintre infracþiunile înlegãturã cu serviciul, unele dintre infracþiunile contrasiguranþei circulaþiei pe cãile ferate, când s-a produs ocatastrofã, infracþiunile sãvârºite de civili contra capacitãþiide apãrare a þãrii, infracþiunile savârºite de judecãtorii de lajudecãtorii ºi tribunale ºi de procurorii de la parchetele care

10




funcþioneazã pe lângã aceste instanþe, precum ºi de avocaþi,notari publici, executori judecãtoreºti ºi de controloriifinanciari ai Curþii de Conturi.

Funcþioneazã în acest moment 15 curþi de apel cusediile în cele mai mari municipii din þarã (Alba Iulia,Bacãu, Braºov, Bucureºti, Cluj, Constanþa, Craiova, Galaþi,Iaºi, Oradea, Piteºti, Ploieºti, Suceava, Timiºoara, Târgu-Mureº) ºi Curtea Militarã de Apel Bucureºti.

Cea mai mare este Curtea de Apel Bucureºti, cupeste 41.000 cauze în 2006, iar cea mai micã esteCurtea de Apel Oradea, cu doar aprox. 5000 decauze în 2006.

D. Competenþa materialã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi

Justiþie

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este unicainstanþã supremã în þara noastrã. Are sediul înBucureºti ºi este organizatã în secþii:

� Secþia civilã ºi de proprietate intelectualã,

� Secþia Penalã,

� Secþia Comercialã,

� Secþia de Contencios Administrativ ºiFiscal,

� Completul de 9 Judecãtori ºi

� Secþiile Unite.

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã:

1. recursurile declarate împotriva hotãrârilor curþilor deapel ºi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. în orice alte materii date prin lege în competenþa sa,cum ar fi.

• cererile privitoare la soluþionarea conflictelor decompetenþã dintre douã curþi de apel, dintre douãtribunale din raza teritorialã a unor curþi de apeldiferite, dintre un tribunal ºi o curte de apel, dintreo judecãtorie ºi o curte de apel, dintre douã

11




judecãtorii din circumscripþia teritorialã a unortribunale ºi curþi de apel diferite, dintre o curte deapel ºi un alt organ cu activitate jurisdicþionalã,

• cererile privitoare la strãmutarea procesului civil dela o curte de apel la altã curte de apel pentru motivede rudenie sau afinitate;

• cererile de strãmutare a procesului civil pe motivede legitimã bãnuialã ºi de siguranþã publicã;

• cererile pentru delegarea altei instanþe.

• cererile pentru îndreptarea propriilor hotãrâri;

• contestaþiile la titlu, adicã cele în legãturã cuînþelesul, întinderea ºi aplicarea dispozitivuluipropriilor lor hotãrâri;

• soluþionarea cãilor de atac de retractare - contestaþiaîn anulare ºi revizuire - exercitate împotrivapropriilor lor hotãrâri;

• privind modul de formare ºi componenþa BirouluiElectoral Central,

• contestaþiile formulate de magistraþi în cazulîndepãrtãrii din magistraturã pentru motive deboalã gravã sau vãditã incapacitate profesionalã,cele formulate împotriva sancþiunilor disciplinareaplicate de Consiliul Superior al Magistraturii

Secþia Civilã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie judecãrecursurile în cauzele civile, determinate de Codul deprocedurã civilã, în afarã de cele date în competenþa altorsecþii prin lege; contra hotãrârilor pronunþate în litigii demuncã, în cazurile determinate de lege; în orice cauzeprivind alte materii care nu au fost date în competenþacelorlalte secþii.

Secþia Comercialã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþiejudecã recursurile contra hotãrârilor pronunþate în materiecomercialã, în cazurile determinate de lege.

Secþia de Contencios Administrativ a Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie judecã recursurile în materie decontencios administrativ, în cazurile determinate de lege; înmaterie de expropriere, în materie fiscalã, cu excepþialitigiilor care sunt date prin legi speciale în competenþaaltor instanþe.

12




Secþiile Unite judecã recursurile în cazurile în careCompletul de nouã judecãtori a pronunþat decizii în recursordinar; recursuri în interesul legii; soluþioneazã sesizãrileprivind schimbarea jurisprudenþei Curþii Supreme deJustiþie; sesizeazã Curtea Constituþionalã pentru controlulconstituþionalitãþii legilor înainte de promulgare.

De regulã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie nu judecãîn fond, ci numai excepþional, de exemplu în anumite cauzecare privesc membrii Parlamentului ºi ai Guvernului,magistraþii, ºefii cultelor religioase.

GRADELE DE JURISDICÞIE:

Cãile de atac declarate de cãtre partea interesatãîmpotriva hotãrârilor pronunþate în fond sunt judecate deinstanþele ierarhic superioare, dupã schema de mai sus.

Dacã urmãriþi sãgeþile corespunzãtoare culorilor veþiînþelege de ce se spune despre sistemul judiciar român cãfuncþioneazã în baza principiului dublului grad dejurisdicþie, iar ca excepþie existã cauze care au ºi trei gradede jurisdicþie.

13




Exemplu: sãgeþile negre - o cauzã judecatã în fond lajudecãtorie, dacã poate fi atacatã cu apel, acesta se judecã latribunal, iar recursul se judecã la curtea de apel.

Excepþie: Singura excepþie de la aceastã organizare ogãsim la nivelul Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie care judecã:� în completul de 9 judecãtori recursurileºi cererile în cauzele judecate în primãinstanþã de Secþia penalã a Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie, precum ºi cauzele înmaterie disciplinarã.�> în secþii unite recursurile în interesullegii .

COMPETENÞA TERITORIALÃ

Regula generalã este cã cererea se introduce la instanþadomiciliului pârâtului.

Dacã pârâtul are domiciliul în strãinãtate sau nu aredomiciliu cunoscut, cererea se face la instanþa reºedinþeisale din þarã, iar dacã nu are nici reºedinþa cunoscutã, lainstanþa domiciliului sau reºedinþei reclamantului.

Cererea împotriva unei persoane juridice se face lainstanþa sediului ei principal.

Cererea îndreptatã împotriva mai multor pârâþi poate fifãcutã la instanþa competentã pentru oricare dintre ei.

În cazul unor litigii privind bunuri imobile, instanþacompetentã este numai instanþa în jurisdicþia cãreia se aflãimobilul.

Succesiunile sunt numai de competenþa instanþei în razacãreia ºi-a avut ultimul domiciliu defunctul.

Divorþul îl judecã numai instanþa de la ultimuldomiciliu comun al soþilor.

În materie comercialã, pânã la sfârºitul lichidãrii,acþiunile sunt de competenþa instanþei unde întreprindereaîºi are sediul principal.

Reclamantul are dreptul sã aleagã la care dintreinstanþele în acelaºi timp competente va depune cererea.

14Aceste informaþii sunt destinate publicului ºi nu constituie


Pãrþile pot conveni, de principiu, prin înscris sau prindeclaraþie verbalã în faþa instanþei, ca cererile referitoare labunuri sã fie judecate de alte instanþe decât acelea care,potrivit legii, au competenþã teritorialã (cu excepþiilesubliniate mai sus).

Competenþa ce revine instanþelor judecãtoreºtiîn legãturã cu arbitrajul aparþine instanþei care ar fifost competentã sã soluþioneze litigiul în fond, înlipsa unei convenþii arbitrale.

INSTANÞELE MILITARE

În România funcþioneazã urmãtoarele instanþe militare:

Tribunalele militare (corespondentele judecãtoriilor)Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara. Ele judecã înprimã instanþã infracþiunile sãvârºite de militari, împotrivaordinii ºi disciplinei militare,cele sãvârºite pe câmpul deluptã, precum ºi alte infracþiuni sãvârºite în legãturã cuîndatoririle de serviciu, comise de militari pânã la gradul decolonel inclusiv

Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti(corespondentul tribunalului) judecã în primã instanþãunele infracþiuni mai grave savârºite în legãturã cuîndatoririle de serviciu, de militari pânã la gradul de colonelinclusiv;

Curtea Militarã de Apel Bucureºti (corespondenta curþii deapel) judecã în primã instanþã infracþiunile contra siguranþeistatului ºi unele dintre infracþiunile contra capacitãþii de apãrarea þãrii sãvârºite de militari, infracþiunile sãvârºite de judecãtoriiºi de procurorii militari.

Tot dupã principiul dublului grad de jurisdicþie suntorganizate ºi instanþele militare, astfel:


15Aceste informaþii sunt destinate publicului ºi nu constituie


ªtiaþi cã: Secþia Penalã a Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie funcþioneazã, ca instanþã militarã de apelsau, dupã caz, de recurs, ca ºi pentru instanþelecivile.

MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public reprezintã interesele generale alesocietãþii ºi apãrã ordinea de drept, precum ºi drepturile ºilibertãþile cetãþenilor. Este alcãtuit din procurori constituiþiîn parchete.

Procurorii îºi desfãºoarã activitatea în baza principiilorlegalitãþii, imparþialitãþii ºi controlului ierarhic, subautoritatea ministrului justiþiei.

Parchetele funcþioneazã pe lângã instanþe, conduc ºisupravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliþieijudiciare, în condiþiile legii.

În cadrul Ministerului Public funcþioneazã Parchetul depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, carecoordoneazã activitatea parchetelor din subordine.


16




Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie are în structurã:

Secþia de urmãrire penalã ºi criminalisticã,

� Secþia judiciarã,

� Secþia de resurse umane ºi documentare,

� Secþia parchetelor militare,

� Direcþia Naþionalã Anticorupþie,

� Direcþia de Investigare a Infracþiunilor deCriminalitate Organizatã ºi Terorism.

Parchetele de pe lângã curþile de apel au în structurãcâte o Secþie de urmãrire penalã, o Secþie judiciarã, o Secþiepentru minori ºi familie. La Parchetul de pe lângã Curteade Apel Bucureºti funcþioneazã ºi o Secþie de proceduri, iarla Parchetul de pe lângã Curþile de Apel Constanþa ºi Galaþicâte o Secþie maritimã ºi fluvialã.

Parchetele de pe lângã tribunale ºi cele de pelângã judecãtorii au, funcþie de volumul deactivitate, structurã similarã sau asemãnãtoare cucea a parchetelor de pe lângã curþile de apel.

Pe lângã Tribunalul Militar Teritorial funcþioneazãParchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial,iar pe lângã Curtea Militarã de Apel funcþioneazã ParchetulMilitar de pe lângã Curtea Militarã de Apel care au înstructurã câte o Secþie de urmãrire penalã ºi anticorupþie ºicâte o Secþie judiciarã.

COMPETENÞA TERITORIALÃ ÎN MATERIE PENALÃ

Parchetele conduc ºi /sau supravegheazã cercetareapenalã a infracþiunilor (faptele care prezintã pericol social,sãvârºite cu vinovãþie ºi prevãzute de legea penalã).

Este competent sa efectueze urmãrirea penalã, încazurile prevãzute de lege, si sã exercite supraveghereaasupra activitãþii de cercetare penalã procurorul de laparchetul corespunzãtor instanþei care, potrivit legii, judecãîn primã instanþã cauza.

17




Competenþa dupã teritoriu este determinatã de:

a) locul unde a fost sãvârºitã infracþiunea (locul undes-a desfãºurat activitatea infracþionalã, în totul sauîn parte, ori locul unde s-a produs rezultatulacesteia) sau

b) locul unde a fost prins fãptuitorul; sau

c) locul unde locuieºte fãptuitorul; sau

d) locul unde locuieºte persoana vãtãmatã.

Procurorul, prin rechizitoriu, stabileºte care dintreaceste instanþe judecã, þinând seama ca, în raport cuîmprejurãrile cauzei, sã fie asiguratã buna desfãºurare aprocesului penal.

Infracþiunile sãvârºite în afara teritoriului þãrii se judecãde cãtre instanþele în a cãror circumscripþie îºi aredomiciliul sau locuieºte fãptuitorul.

Mai existã alte câteva reguli de competenþã referitoarela infracþiunile sãvârºite pe nave sau aeronave, totprocurorul stabilind instanþa competentã, potrivitcriteriilor enunþate.

NOÞIUNI FUNDAMENTALE


SPECIALIZATE

COMPETENÞA INSTANÞELOR

COMPETENÞA DUPÃ MATERIE

GRADELE DE JURISDICÞIE

COMPETENÞA TERITORIALÃ

INSTANÞELE MILITARE

MINISTERUL PUBLIC

COMPETENÞA TERITORIALÃ ÎN MATERIE PENALÃ

Proiect PHARE ,,Transparenþa actului de justiþie“

Finanþat de Uniunea Europeanã

Editor ºi beneficiar al proiectului: Consiliul Superior al Magistraturii

Iulie 2008

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a

Uniunii Europene ºi a Guvernului României.

Pentru eventuale sesizãri, contactaþi: [email protected]

Aceste informaþii sunt destinate publicului ºi nu constituie consultanþã

juridicã. La nevoie consultaþi un avocat.

Documents

Despre competenta instantelor.pdf