Desen Tehnic(UTM)

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    1/20

    1)Formatele desenelor tehnice

    2) Determinarea limitelor desenuluiPentru stabilirealimitelor se vor parcurge următorii paşi: se lansează comanda prinuna din căile:• meniul Format → Draing !imits"• #n linia de comandă se tastează !imits$%!a a&şarea prompter'ului:(ommand: limitseset *odel space limits:

    +peci,- loer le,t corner or ./0/F 34546: 7se indicăcol8ul st9nga'os)+peci,- upper right corner3;2452

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    2/20

    • din meniul'ecran → *odi,- BB→ +cale"• #n linia de comandă se tastează → +cale 7+() $%Cpare prompter'ul:

      (ommand:scale  +elect obects: 7se vor selecta obiectele)  +peci,- base point: 7se indică punctul de bază)  +peci,- scale ,actor or.e,erence:(omanda suportă şi selec8ia prealabilă%)specicarea scarii desenului +cări de micşorare+cară reală+cări de mărire6) Linii utilizate оn desenul tehnicEn desenul tehnic se utilizează di,erite tipuri de linii ce sedeosebesc după aspect şi grosime%+tandardul /+G 2%>4>'HI stabileşte denumirea5 aspectul5grosimea şi destina8ia liniilor 7tab% 2%;)%

    rosimea s a liniei continuă groasă de bază se ia #n dependen8ăde mărimea şi comple?itatea reprezentării şi de ,ormatul desenului5&ind constantă pentru toate reprezentările aceluiaşi desen5 e?ecutatela aceeaşi scară%

    7)a)Crearea straturilor in autocad.b)Proprietatile straturilot.c)odul deacti!itate a straturilor.d)odalitatea de plasare a obectului intron stratdiferit de acel in care a fost creat.

    a)(rearea la-er'elor se e,ectuează prinintermediul casetei de dialog !a-er Properties *anager 5a&şarea căreia se va determina pe unul din traseele:• bara de proprietă8i → butonul !a-ers"

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    3/20

    • meniul Format → !a-er"• #n linia de comandă se tastează la-er 7 !C ) $%

    (aseta de dialog o,eră posibilită8ile:' crearea unui la-er nou 70e)"' lichidarea unui la-er creat anterior5 dar care nu a ,ost utilizat 7Delete)"' schimbarea la-er'ului curent 7(urrent)"' modi&carea aspectului casetei prin a&şarea sau ascundereacompartimentului Details 7Jide details +ho details)%b)Fiecare la-er creat posedă un şir de proprietă8i care pot &modi,icate at9t #n ,ereastra centrală prin clic'st9nga pe proprietatearespectivă şi alegerea variantei dorite din caseta ce apare5 c9t şi #ncompartimentul Details prin selectarea acestei variante din listă%Proprietăţile ce pot f atribuite stratului sunt :numele stratului 70ame)"culoarea 7(olor)"tipul de linie 7!inet-pe)grosimea liniei 7!ineeight)

    capacitatea de a nu & plotat 7Plot DonK t Plot)"c)Fiecare strat contine un anumit tip de linie 5 de o anumita grosime si o oarecareculoare%d)Pentru a plasa un obiect in alt strat di,erit de cel initial e necesar mai intai deinserat obectul dorit 5 apoi din bara de proprietati modi&cam in stratul dorit")stabilitea tipului de linie si a #rosimii liniei in autocad.

    $) Scriere standardizată+crierea #n desenul tehnic este reglementată de standardul/+G 2%>4;'I1%Dimensiunea nominală a scrierii este #năl8imea literelormauscule şi a ci,relor5 se notează cu h5 se măsoară #n mm şi sealege din următorul şir de valori:h L 25" >5" " =" 14" 1;" 24" 2I" ;4%+tandardul prevede două tipuri de scriere:' scriere tip C 7scriere #ngustă)5 cu grosimea liniei egală cu 711;)h5recomandată pentru desenele destinate a & micro&lmate5 pentrucompletarea indicatorului şi ,ormularelor"' scriere tip M 7scriere normală)5 cu grosimea liniei egală cu 7114)h5recomandată a ,i utilizată #n mod curent%

    Pot & utilizate5 la alegere5 două moduri de scriere: scriere#nclinată la 1N spre dreapta sau scriere dreaptă5 cu caractereperpendiculare pe linia de bază a r9ndulu

     !ame "oor #inet$%e #ine&ei'(t

    0

    "ontur Su)*ire

    "ote+aşură

    Axe

    n-i.i)i/ext35

    /ext5

    /ext7/ext10

    (ite

    "uoare"uoare

    "uoare"uoare

    "uoare

    "uoare(ite

    (ite

    (ite(ite

    "ontinuous

    "ontinuous"ontinuous

    "ontinuous"ontinuous

    A"ADS04100

    A"ADS02100"ontinuous

    "ontinuous

    "ontinuous"ontinuous

    08

    0803

    0303

    03

    04035

    05

    0710

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    4/20

    %&)stabilirea stilului de te't .(ontul recomandat pentru desenele tehnice .a) +e alege stilul scrierii prin Format O Ge?t st-le:b)Font → isocp% lh?

    %%) nscrip*ionarea prin intermediul comenzii+ingle !ine Ge?tFig% 1%2H% ?emple de e,ecte suplimentare(omanda +ingle !ine Ge?t permite introducerea unei singuresau a mai multor linii de te?t% Pentru apelarea comenzii se vaparcurge una din căile:• din meniul Dra → Ge?t → +ingle !ine Ge?t"• din meniul ecran → Dra 2 → Dte?t"• #n linia de comandă → Dte?t 7DG) $%En linia de comandă apare prompter'ul:(ommand : dte?t  (urrent te?t st-le : Q+tandardA Ge?t height: 2%+peci,- start point o, te?t or .Rusti,- +t-le: 7 se indicăcol8ul din s89nga'os al liniei de te?t)

    %+) nscrip*ionarea prin intermediul comenzii   *ultiline Ge?t(omanda *te?t permite crearea paragra,elor de te?t plasate #nlimite speci&cate% Pentru a lansa comanda se va parcurge una dintrecăile:• din meniul Dra → Ge?t → *ultiline Ge?t"• din bara de instrumente Dra → *ultiline Ge?t"• din meniul'ecran Dra BB→ *Ge?t"• #n linia de comandă se tastează *GSG 7*G sau G)%Ta apărea prompter'ul:(ommand: mte?t (urrent te?t st-le: Q+tandardA Ge?theight: 2%

    +peci,- &rst corner: 7se indică un punct)+peci,- oppozite corner or .JeightRusti,-!ine spacingotation+t-leUidth: 7se indică al doilea punct)%,)odalitatea de aditare a te'tului (a orice alt obiect din Cuto(CD te?tul poate & modi&cat prinintermediul comenzilor de editare şi anume: copiat5 mutat5 scalat5oglindit etc%(omanda poate & apelată prin unul din modurile:• din meniul *odi,- → Ge?t"• din meniul ecran → *odi,- B → Ddedit"• din bara de instrumente *odi,- BB → butonul dit te?t"• #n linia de comandă → DDDBG 7D) $%Ta apărea prompter'ul:(ommand: ddedit+elect an annotation obect or .Vndo:7se va selecta te?tul)%-)ndicatoarele desenelor tehnice si ale documentatiei de te't.BndicatorulBndicatorul se aplica pe ,iecare desen #n col8ul din dreapta os al,ormatului şi are ca scop redarea datelor necesare identi&căriidesenului%(on,orm /+G 2%14;'HI indicatorul 7,orma 1) aredimensiunile 1I? mm5 este alcătuit din mai multe zonedreptunghiulare 7dimensiunile rubricilor vezi &g%1%>4) şi se

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    5/20

    ndicatorul 7,orma 1)ubrica 1 ' indică denumirea piesei reprezentate sau tema5 dee?emplu: acordări5 Tederi etc%ubrica 2 O nota8ia documentului con,orm /+G 2%241'I4% Encondi8ii de studii ' nota8ia stabilită de catedră5 de e?emplu:DG 4;%12 7Desen Gehnic5 4; O numărul de ordine al lucrăriide laborator5 12 O varianta)%ubrica > O nota8ia materialului obiectului proiectat 7numai pedesenele de piese)5 de e?emplu /8el ; /+G 144'HI%ubrica ; O litera atribuită documentului con,orm /+G 2%14>'HI5de e?emplu5 B O desen de instruire%ubrica O masa articolului5 de e?emplu: 45I Wg%ubrica H O scara desenului%ubrica = O numărul de ordine al colii de desen a documentului%ubrica I O numărul total de coli ale documentului 7se completeazănumai pe prima pagină)%ubrica < O denumirea organiza8iei de proiectare 7institu8iei de#nvă8ăm9nt5 ,acultă8ii5 grupei)%ubrica 14 O con8ine inscrip8ia clară a numelor de ,amilie alepersoanelor care semnează documentul%

    ubrica 11 O semnăturile persoanelor respective%ubrica 12 O data semnării documentului%%)/enitia cotarii si elementele cotarii Prin cotarea desenului se #n8elege opera8ia de #nscriere adimensiunilor ,ormelor geometrice din care este alcătuit obiectulproiectat5 precum şi a dimensiunilor care stabilesc pozi8ia reciprocă aacestora şi se e,ectuează con,orm regulilor stabilite de /+G 2%>4='HI%2%1%H%1% lementele cotării/pera8ia de cotare se realizează prin intermediul următoarelorelemente 7&g% 2%):' linia de cotă"' e?tremită8ile liniei de cotă 7de regulă5 săge8i)"

    ' linii autătoare"' linia de indica8ie"' cota%

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    6/20

    %6) Simboluri utilizate la cotare

    %7)etode si principia #enerale de cotare*etode de cotare!a #nscrierea cotelor pe desene se aplică5 de obicei5 următoarele

    metode:

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    7/20

    ' cotarea #n seriecotarea ,a8ă de o bază de re,erin8ă

    cotarea combinată

    ' cotarea #n coordinate

    %")'area stilului de cotare.Pa#inile casetei de dialo# a stilului de cotareFi?area stilului de cotareProgramul permite crearea mai multor stiluri noi #n cadrul unuidesen şi modi&carea stilurilor e?istente%+tilul de cotă este determinat de valorile a HI de variabile decotare% Programul o,eră posibilitatea de stabilire a acestor valori #ndouă moduri:' tast9nd numele variabilei şi valorii ei"' utiliz9nd caseta de dialog Dimension +t-le *anager%Paginile casetei de dialog a stilui de cotarePagina Q!inii şi săge8iA 7!ines and Crros)Pagina QGe?tA 7Ge?t)Pagina QPotrivireA 7Fit)Pagina Primar- VnitsPaginile QVnită8i alternativeA 7Clternate Vnits)QGoleran8eA 7Golerances)%$) Cotarea desenelor.Comenzi de cotare.

    +ubcomenzile necesare cotării se vor alege prin unul dinmodurile:• din meniul Dimension → subcomanda necesară"• din bara de instrumente Dimension 7&g% 2%24)"

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    8/20

    • din meniul'ecran → DB*0+B/0"• prin tastarea numelui subcomenzii sau a alias'ului ei%

    comenzi de cotareDimensiunile liniare ' dimlinear 7D!B sau DB*!B0)Dimensiunile aliniate O dimaligned 7DC! sau DB*C!B)azele ' dimradius 7DC sau DB*CD ) şi diametrele ' dimdiameter 7DDB sauDB*DBC)Dimensiunile unghiulare O dimangular 7DC0 sau DB*C0)!inia de indica8ie O XuicW leader 7!CD)Dimensiunile cu baza comună O dimbaseline 7DMC sau DB*MC+)+&) 0edactarea cotelor.Codurile disponibile pentru comanda /1e't edactarea cotelor se e?ecută cu comenzileQditarea dimensiunilorA O Dimensiondit 7DD sau DB*D) şi Qditareate?tului dimensiunii ' DimensionGe?t dit 7DB*GDBG)%

    +%)denitia 2conditiile de racordare si comenzile autocad utilizate pentruracordare .0umim racordare unirea a două linii 7drepte sau curbe) printr'ocurbă tangentă 7de obicei5 arc de cerc)% En ,unc8ie de tipul liniilorracordate se cer respectate următoarele condi8ii:la racordarea dreptei cu arcul decerc 7&g% >%1)5 centrul / al arcului seaYă pe perpendiculara trasată dinpunctul de racordare G la o distan8ăegală cu raza de dreaptă"la racordarea a două cercuri (arce decerc), centrele / şi /1 ale cercurilor şipunctul de racordare G se aYă pe o liniedreaptă5 iar distan8a dintre centre //1 este egală cu:  

    ' suma razelor cercurilor pentru racordarea e?terioară5 &g% >%2"' di,eren8a razelor cercurilor pentru racordarea interioară5 &g% >%>%

    Comenzi utilizate pentru racordare 3line si llet ++)construirea dreptei tan#ente la cerc si dreptei tan#ente la doua cercuri 

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    9/20

    Drepte tangente la cercuri 7arce de cerc):  Fig% >%1Z (onstruirea tangentei la un cerc printr'un punct e?terior dat5&g% >%; a) b)

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:(ommand: line +peci,- &rst point: P1  +peci,- ne?t point or .Vndo: tan to +1  +peci,- ne?t point or .Vndo: $Z (onstruirea tangentei e?terioare comune a două cercuri cu raze

    di,erite5 &g% >%% a) b)

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:

    (ommand: line +peci,- &rst point: tan to +1 +peci,- ne?t point or .Vndo: tan to +2 +peci,- ne?t point or .Vndo: $+,) 0acordări de drepte prin arce de cerc3Z (onstruirea racordării a două drepte printr'un arc de cerc de razădata% a) b)

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:  (ommand: &llet(urrent settings: *odeLGB*5 adiusL14%4444+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: r$+peci,- &llet radius 314%44446:7se indică valoarea razei)+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: +1+elect second odect: +2(ommand:+-) . 0acordări de drepte 4i cercuriprin arce de cerc:

    Z (onstruirea racordării e?terioare a cercului 7arcului de cerc) şidreptei printr'un un arc de cerc de rază dată5 &g% >%I%a) b)

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    10/20

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:(ommand: &llet(urrent settings:*odeLGB*5 adiusL14%4444+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: r$+peci,- &llet radius 314%44446:7se indică valoarea razei)+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: +1+elect second odect: +2  (ommand:+)0acordarea interioara a dreptei si cercului printrun aec de cerc

    Z (onstruirea racordării interioare a cercului 7arcului de cerc) şidreptei cu un arc de cerc de rază dată5 &g% >%PGtr 7tan tan radius): ttr$+peci,- point on obect ,or &rst tangent o, circle: +15 +2+peci,- radius o, circle314%44446:7se indică valoarearazei)(ommand: trim(urrent settings: ProectionLV(+5 dgeL0one+elect cutting edges[+elect obects: +>5 +;5 $+elect obect to trim or shi,t'select to e?tend or .ProectdgeVndo: +5 $(ommand:

    +6)0acordarea e'terioara a doua cericuri printrun arc de cercZ (onstruirea racordării e?terioare a două cercuri 7arce de cerc)printr'un arc de cerc de rază dată5 &g% >%14%b)

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    11/20

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:(ommand: &llet  (urrent settings: *odeLGB*5 adiusL14%4444+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: r$+peci,- &llet radius 314%44446:7se indică valoarearazei)+elect &rst obect or .Pol-lineadiusGrim: +1+elect second odect: +2(ommand:+7)racordarea interioara a doua cercuri printrun arc de cerc

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:(ommand: circle +peci,- center point ,or circle or.2P>PGtr 7tan tan radius): ttr$+peci,- point on obect ,or &rst tangent o, circle: +15 +2+peci,- radius o, circle314%44446:7se indică valoarea razei) (ommand: trim(urrent settings: ProectionLV(+5 dgeL0one+elect cutting edges[+elect obects: +>5 +;5 $+elect obect to trim or shi,t'select to e?tend or .

    ProectdgeVndo: +5$(ommand:+")0acordarea mi'ta a doua cercuri printrun arc de cerc5 &g% >%1>%

    a) b)

    ?ecutarea comenzii #n Cuto(CD:(ommand: circle +peci,- center point ,or circle or.2P>PGtr 7tan tan radius): ttr$+peci,- point on obect ,or &rst tangent o, circle: +1

    +peci,- point on obect ,or &rst tangent o, circle: +2 +peci,- radius o, circle314%44446:7se indică valoarea razei)(ommand: trim

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    12/20

    (urrent settings: ProectionLV(+5 dgeL0one+elect cutting edges[+elect obects: +>5 +;5 $+elect obect to trim or shi,t'select to e?tend or .ProectdgeVndo: +5 $(ommand:24)(onstruirea ovalului &ind cunoscute razele arcelor si a?a mica

    ,%)0eprezentarea in proectie orto#onalaC proiecta ortogonal un obiect pe un plan de proiec8ie #nseamnă

    a duce prin punctele caracteristice ale obiectului linii drepte paralele#ntre ele 7drepte proiectante) şi perpendiculare ,a8ă de plan care laintersec8ie cu planul respectiv5 determină proiec8iile punctelor dinspa8iu pe acest plan% Cst,el5 unui punct din spa8iu #i corespunde osingură proiec8ie pe planul de proiec8ie 7&g% ;%1)%

    ,+)5mplasarea proectiilor in planegulile privind amplasarea5 denumirea şi alegerea proiec8iilorsunt standardizate 7/+G 2%>4'HI)%Prin des,ăşurarea cubului se ob8in H proiec8ii 7&g% ;%>)5denumite ast,el: 1% vedere din ,a8ă 7principală) O proiec8ia pe planul T"2% vedere de sus O proiec8ia pe planul J">% vedere din st9nga O proiec8ia pe planul U";% vedere din dreapta"

    % vedere de os"H% vedere din spate%

    >>)clasi&carea vederilor

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    13/20

    Tederea este reprezentarea #n proiec8ie ortogonală pe un plan aobiectului nesec8ionat%En ,unc8ie de direc8ia de proiectare vederile se clasi,ică #n:' vedere de bază 7vezi &g% ;%;)"' vedere suplimentară57&g%;%H)

    După propor8ia #n care se ,ace reprezentarea obiectului5deosebim:' vedere completă5 7v% &g% ;%;5 ;%H)"' vedere par8ială5 7&g% ;%=5 a)5

    ' vedere locală57&g%;%H5b)

    ,-)desenarea liniilor au'iliare de constructi!e(omanda Sline permite construirea unor linii in&nite5 care potservi drept linii de ordine% (omanda poate & lansată prin

    unul din modurile:• din meniul Dra → (onstruction !ine"• din meniul'ecran → Dra B → Sline"• din bara de instrumente → Dra → (onstruction !ine"• #n linia de comandă se tastează S!B0 7S!)$5a) b)la care apare prompter'ul:(ommand: ?line+peci,- a point or . JorTerCngMisect/\set:7se indică primul punct)+peci,- through point: 7se indică punctul al doilea)+peci,- through point: $

    (ommand:/p8iunile comenzii ?line permit:Jor O construirea liniilor orizontale"Ter O construirea liniilor verticale"Cng O construirea liniilor #nclinate la un unghi stabilit"Misect O construirea liniilor bisectoare unui unghi"/\set O construirea liniilor paralele situate la o distan8ăanumită%,)/enitia si clasicarea sectiunii +ec8iunea este reprezentarea #n proiec8ie ortogonală pe un plana obiectului5 după intersectarea acestuia cu o supra,a8ă &ctivă desec8ionare şi #ndepărtarea imaginară a păr8ii obiectului a,lată #ntreobservator şi supra,a8a respectivă%+ec8iunile se clasi&că după un şir de criterii:1) După modul de reprezentare sec8iunile se clasi,ică #n:

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    14/20

    ' sec8iune propriu'zisă5 7&g% %15 a)"' sec8iune cu vedere5 7&g% %15 b)%

    2) După pozi8ia planului de sec8ionare ,a8ă de planulorizontal de proiec8ie:' sec8iune orizontală7&g% %2)"' sec8iune verticală5 7&g% %>5 C'C5 M'M)"

    5' sec8iuni #nclinate5>) După pozi8ia planului vertical de sec8ionare:' sec8iune,rontal' sec8iune de pro&l5

    ' sec8iune verticală obişnuită5;) După ,orma supra,e8ei de sec8ionare:' sec8iune plană5' sec8iune cilindrică5) După numărul de plane de sec8ionare:' sec8iune simplă5' sec8iune compusăH) După pozi8ia planului de sec8ionare ,a8ă de a?a piesei:' sec8iune longitudinală' sec8iune transversală5=) După propor8ia #n care se ,ace sec8ionarea:' sec8iune completă5

    ' umătate vedereOumătate sec8iune5' sec8iune par8ială5I) După pozi8ia lor pe desen ,a8ă de proiec8ia de bază a piesei:' sec8iune obişnuită5' sec8iune suprapusă5' sec8iune deplasată5' sec8iune intercalată5,6)re#uli de notare a traseului de sectionare si a sectiunii 

     Graseul de sec8ionare se trasează cu linie mi?tă 7&g% %14)5segmentele de linie groasă ale căreia nu trebuie să intersectezeliniile de contur%+ec8iunea se notează deasupra cu inscrip8ii de tipul C'C5 M'M etc%

     Graseul de sec8ionare nu se reprezintă şi sec8iunea nu se notează#n cazul sec8iunilor propriu'zise suprapuse5 deplasate5 intercalate şi#n cazul sec8iunilor simple5 #n care traseul de sec8ionare coincide cu

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    15/20

    a?a de simetrie a reprezentării%,7)tilizarea comenzii Pline pentru notarea traseului de sectionarePentru desenarea unei polilinii este utilizată comanda Pline%(omanda poate & lansată prin unul din modurile:• din meniul Dra → Pol-line• din meniul'ecran → Dra B → Pline• din bara de instrumente → Dra → Pol-line• #n linia de comandă se tastează P!B0 7 P! )$Cpare prompter'ul:(ommand: pline+peci,- start point: 7se indică punctul de start)(urrent line'idth is 4%4444+peci,- ne?t point or .Crc(loseJal,idth!enghtVndoUidth:,7)0e#uli de hasurare a materialelor in sectiunePentru piesele metalice haşura prezintă linii continue sub8iri5paralele5 echidistante5 #nclinate sub ;N #n dreapta sau st9nga ,a8ă deo linie de contur 7vezi &g% %25 %;5 %)5 de o a?ă a reprezentării

    7vezi &g% %15 %=5 %I) sau ,a8ă de chenarul desenului%Dacă liniile conturului sau a?a reprezentării sunt #nclinate sub;N ,a8ă de chenarul desenului5 atunci haşurile se trasează sub >4Nsau H4N ,a8ă de chenar%Distan8a dintre liniile haşurii se alege #n ,unc8ie de mărimeasupra,e8ei haşurate #ntre 1[14 mm%0emetalele 7masă plastică5 cauciuc5 piele etc%) se haşurează #nambele sensuri ;N şi 1>N 7vezi &g% %>)%+upra,e8ele #nguste5 cu lă8imea mai mică de 2 mm se #nnegresc%,")enerarea hasurii prin intermediul hasurii 8atch(omanda Jatch permite setarea tuturor parametrilor din liniade comandă%

    edactarea haşurii constă #n resetarea parametilor #n caseta dedialog Jatch dit similară cu caseta Moundar- Jatch% Pentru apelulacestei casete se va parcurge calea:• din meniul *odi,- → Jatch"• din meniul'ecran → *odi,- B → Jatchedit"• din bara de instrumente *odi,- BB → dit hatch"• #n linia de comandă se tastează JCG(JDBG 7J )$%După selectarea haşurii va apărea caseta dialog Jatch dit %,$)/esenarea liniilor de rupture(omanda +pline serveşte la desenarea linilor curbe5 care pot &utilizate ca linii de ruptură O linii ondulate% / curbă +pline estetrasată printr'o serie de puncte de control%(omanda poate & lansată prin unul din modurile:• din meniul Dra → +pline• din meniul'ecran → Dra B → +pline• din bara de instrumente → Dra → +pline• #n linia de comandă se tastează +P!B0 7+P!)$!a ce apare promptet'ul:(ommand: spline+peci,- &rst point ./bect: 7se indică un punct)+peci,- ne?t point: 7se indică punctul următor)+peci,- ne?t point or . (loseFit tolerance3starttangent6: 7se indică punctul următor)

    [[+peci,- ne?t point or . (loseFit tolerance3start

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    16/20

    tangent6: $+peci,- start tangent: $ sau se indică direc8ia tangentei+peci,- end tangent: $ se indică direc8ia tangentei(ommand: -&)Clasicarea S9C1NL:0 CPS9ulte plane de sec8ionare%En ,unc8ie de pozi8ia reciprocă a planelor de sec8ionaresec8iunile compuse se clasi,ică #n:' sec8iuni #n trepte5 dacă planele de sec8ionare sunt paralele #ntre ele7&g% H%1)"' sec8iuni ,r9nte5 dacă planele de sec8ionare sunt reciproc concurentesub un unghi di,erit de )"

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    17/20

    coefcienţi de reducere egali cu 1

     -,)Crearea retelei 0/ si SN5P izometrice.Comutarea pe planeizometriceParametrii grilelor +0CP şi BD pot ,i stabili8i at9t de la liniade comandă5 c9t şi prin intermediul casetei de dialog%Determinarea grilelor de la linia de comandă prevedetastarea denumirii modului +0CP:

    (ommand: snap$+peci,- snap spacing or . /0 /FF Cspectotate+t-leG-pe 314%44446::p*iunea St;le < permite comutarea #ntre cele două stiluri degrile O standard sau izometrice% După stabilirea re8elei izometrice+0CP5 re8eaua BD se va modi&ca automat%

     --)Proiectiile cercurilor in izometrie./esenarea elipselor izometrice=%%>% Desenarea elipselor izometriceCtunci c9nd este selectat modul +0CP'izometric5 op8iunea Bsocircle acomenzii llipsepermite desenarea cercurilor a,late #n planul izometric curent 7,ig% =%H):

    (ommand : ellipse+peci,- a?is endpoint o, ellipseor .Crc (enter Bsocircle: i$+peci,- center o, isocircle:7se indică un punct)+peci,- radius o, isocircle:7se indică valoarea razei)(ommand:

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    18/20

     -)0e#uli de cotare si hasurare in izometrie .comenzile 5utocad pentrucotarea si hasurarea in isometrieJaşura #n izometrie see?ecută cu autorul comenziiJatch% Pentru haşurarea metalelor se va alege modelul7Pattern) C0+B>15 iar unghiul 7Cngle) va & următorul 7 &g% =%=):' #n planul S/] O 1grade"

    ' #n planul ^/] O =grade"' #n planul S/^ O 1>grade%(otarea #n izometrieEn izometrie pentru cotare se va utiliza comanda@Dimensiuni aliniateA O dimaligned 7DC! sau DB*C!B)% -6)denitia si etapele de realizare a a desnului de e'ecutieDesenul de e?ecu8ie este un desen #ntocmit la scară5 care #na,ară de reprezentările piesei con8ine in,orma8iile necesare pentru,abricarea acesteia%tapa de studiu al pieseitapa de e?ecu8ie gra&că a desenului -7)analiza formei pieselor tehnice

    Cnaliza ,ormei% Piesele5 at9t simple5 c9t şi comple?e5 suntalcătuite din ,orme geometrice simple 7prisme5 cilindri5 conuri etc%)%Din combinarea ,ormelor geometrice simple se ob8ine ,ormageometrică principală a piesei% Piesele con8in un şir de elementeimpuse de rolul pe care #l #ndeplineşte piesa5 necesare ,unc8ionării7&lete5 canale de pană etc%) O ,orme geometrice au?iliare%Forma geometrică principală completată cu ,ormele geometriceau?iliare determină ,orma ,unc8ională a piesei%En s,9rşit5 ,orma constructiv'tehnologică a piesei este alcătuitădin ,orma ,unc8ională şi ,orma a ast,el de elemente constructiv'tehnologice ca raze de rotunire5 teşiri5 degaări etc%

     -")0e#uli de stabilire a pozitiei de reprezentare apiesei si a numarului dereprezentari • +tabilirea pozi8iei de reprezentare O con,orm prevederilor de laamplasarea proiec8iilor%• +tabilirea numărului de proiec8ii 7vederi5 sec8iuni) #n ,unc8ie de comple?itateapiesei%

    &)0e#uli de reprezentare a desenului in ansambluPrin desenul de ansamblu trebuie să se stabilească:' ,orma şi pozi8ia pieselor componente"' modul de asamblare a pieselor #ntre ele"' modul de ,unc8ionare a ansamblului"

    ' dimensiunile de gabarit5 de cuplare5 de instalare şi de ,unc8ionare%%)0e#uli de pozitionare a elementelor in ansamblueguli de pozi8ionare a elementelor ansamblului

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    19/20

    • Fiecare piesă componentă a ansamblului este identi&cată printr'un număr de pozi8ie5 corespunzător numărului din tabelul decomponentă%• Fiecare număr se #nscrie la e?tremitatea unei linii de indica8ie%• !iniile de indica8ie se trasează #nclinat5 ,ără intersec8ii #ntre elela o distan8ă egală de conturul reprezentării nu mai mică de >4mm%• 0umerele de pozi8ie se scriu cu ci,re arabe5 av9nd dimensiuneanominală mai mare dec9t dimensiunile scrierii utilizate pentruci,rele de cotă%• Piesele componente se pozi8ionează pe proiec8ia pe care ele aparmai clar%• 0umerele de pozi8ie se #nscriu pe desen #n ordine crescătoare5pentru ,iecare proiec8ie #n parte5 #ntr'un singur sens pe acelaşidesen de ansamblu%+)0e#uli de cotare a desenului de ansambluPe desenul de ansamblu se cotează:• dimensiunile de gabarit ale ansamblului"

    • dimensiunile de legătură cu piesele sau ansamblurile #nvecinate7de cuplare)"• dimensiunile de instalare a ansamblului"• dimensiunile nominale ale pieselor care ,ormează austae%,)1abelul de component 

     Gabelul de componen8ăDesenul de ansamblu este completat cu un tabel #n care se#nscriu piesele şi articolele standard care compun ansamblulreprezentat% Ccesta este tabelul de componen8ă şi se e?ecutăcon,orm /+G 2%14I'=> 7&g%

  • 8/15/2019 Desen Tehnic(UTM)

    20/20

    +emni&ca8ia rubricilor tabelului de componen8ă esteurmătoarea 7&g%