Depresiunea Campulung

8/10/2019 Depresiunea Campulung

1/30

Depresiunea Campulung

Studiul Grafic si Cartografic al componentelorfizico-geografice

Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare

1


2/30

Cuprins

1. Asezarea Geografica.........................................................................................................32. Cadrul Natural..................................................................................................................

2.1.!elieful" element fundamental in specificul geografic al orasuluiCampulung............................................................................................................................

2.1.1. #volutia reliefului si particularitatile geologice ale teritoriului.......$2.1.2. %ndici geomorfometrici ai reliefului....................................................&

2.1.2.1. Curbe 'ipsografice pentru Depresiuniea Campulung........&2.1.2.2. Adancimea si densitatea fragmentarii reliefului.................(2.1.2.3. )arta treptelor de relief.........................................................*2.1.2.. )arta pantelor.......................................................................1+2.1.2.$. !eparti,ia pantelor grafic pe clase de pante......................112.1.2.. !eparti,ia energiei de relief grafic pe clase de energie.....11

2.2 /articularitasi climatice.....................................................................................122.2.1. !adiatia solara" temperaturi...............................................................12

2.2.2. 0anturile...............................................................................................132.2.3. /recipitatiile atmosferice.....................................................................13

2.3 )idrografia..........................................................................................................12.3.1. Apele subterane....................................................................................12.3.2. Apele de suprafata...............................................................................1

2. /articularitati geografice...................................................................................1&2..1. 0egetatia...............................................................................................1&2..2. auna....................................................................................................1&

3. #lemente istorico-geografice..........................................................................................1(3.1. Scurta incursiune in istoria municipiului Campulung..................................1(

3.2. %storicul cercetarilor.........................................................................................23

.Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare.....................................2$.1#lemente ale cadrului natural...........................................................................2$

.1.1. !elief....................................................................................................2.1.2. ond forestier......................................................................................2.1.3. erenuri agricole.................................................................................2&

.2 .#lemente ale cadrului antropic........................................................................2&.2.1. !eteaua de comunicatii drumuri4 si e5pansiunea urbana............2&.2.2. #5ploatarile de resurse......................................................................2*

2


3/30

1. Asezarea Geografica

Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti,dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung uscel siasezarile din imprejurimi. !arietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora sedatoresc in special alcatuirii geologice comple"e. untii se caracterizeaza printr-un aspect

alpin, datorita inaltimii lor si masi#itatii. $in creasta pornesc spre sud culmi masi#e,prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de #ai adanci.

In nordul depresiunii Campulung, intre %aul $oamnei si $am&o#ita, se inaltamasi#ul Iezer '(arta untilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. *egatura intrecreasta +agarasului si masi#ul Iezer se face prin culmea mai joasa ezea - tic. $in masi#se prelungesc spre si - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului are,Plaiul !acarea si culmea prelunga $anciu-Portareasa - anoaga. Ceilalti munti care sein#ecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, *eaota si Piatra Craiului.

Aceasta depresiune este una dintre cele mai &ine indi#idualizate din tara, la sud cudealuri inalte su&carpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori

muscele. E"istenta in aceasta zona a culoarului %ucar - /ran, desc0is intre masi#ele PiatraCraiului si *eaota, a influentat foarte mult dez#oltarea economica a orasului Campulunguscel si a imprejurimilor sale. rasul s-a dez#oltat in lungul #aii %aului targului, dar si peterase mai inalte ale depresiunii.n sistem intreg de drumuri leaga satele mai apropiate sau mai indepartate de oras, cum arfi: *eresti, !alea are - Pra#at, !oinesti, /ug0ea de os, /ug0ea de us, c0itu 3olesti,atau si !alea %omanestilor.

ituat la 45 6m de Pitesti si 78 9m de /raso#, pe $rumul National 8, orasulCampulung si imprejurimile sale au fost intotdeauna o legatura acti#a a tarii %omanesti cutransil#ania. unicipiul Campulung uscel este asezat de-o parte si de alta a %aului

tragului, de la iesirea acestuia din munti pana la patrunderea in depresiunea intracolinarac0itu-3olesti.Pozitia sa in zona de interferenta carpato-su&carpatica a permis dez#oltarea de timpuriu aunei #ieti economice intense, locuitorii acestor plaiuri stiind sa foloseasca cu pricepere sic0i&zuinta atat resursele oferite de munte 'pasuni si paduri, piatra de constructie, ape repezi)cat si solurile roditoare din regiunea su&carpatica si respecti# &ogatiile su&solului de aici'lignitul, gipsul, argila, calcarul numulitic, iz#oare minerale).

!atra orasului se intinde c0iar din zona de contact a muntelui cu depresiuneasu&carpatica, strazile principale, paralele cu %aul targului, fiind orientate de la nord-nord-estspre sud-sud-est, iar cele de legatura urcand cand domol, cand a&rupt pe #ersantii #aii, panaspre cumpana apelor si dincolo de aceasta.

teritoriul orasului se intinde de la rama montana pe tot parcursul depresiuniisu&carpatice si a sectorului de defileu din sud si ajunge pana la depresiunea intracolinara.Are o suprafata totala de 4 9mp. rasul este stra&atut din capatul de sud-sud-#est pana incel de nord-est pe o distanta de 159m de $N8 'E485) care porneste de la Pitesti '429m) siajunge la /raso# '749m). $in acesta la intrare in Campulung se desprinde spre #est, $N8C spre Curtea de Arges '5;9m), %amnicu !alcea '74 9m), iar dincolo de !alea are


4/30

Pra#at, posneste spre sud $N82 A spre targo#iste '


5/30

masi#, Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului are, Plaiul !acarea si culmea prelunga $anciu-Portareasa-anoaga. Alti munti care se in#ecineaza cu depresiunea Campulung sunt: Papusa,*eaota si Piatra Craiului.

2.1.1. #volutia reliefului si particularitatile geologice ale teritoriului

Cele mai #ec0i roci sunt sisturile cristaline-care apar in culmea agura la limita denord-#est a Campulungului.Ele partin cristalinului de +agaras ,respecti# Iezer si au luatnastere din roci sedimentare si roci erupti#e care in orogeneza 0ercinica au fost supuse lapresiunu si temperaturi ridicate se transformate astfel in roci cristaline,cu aspect sistos.isturile cristaline apar in fundamentul $epresiunii 3etice peste care se suprapune teritoriulorasului Campulung.Peste aceste fundamente se afla depozite mezozoice si neozoice,celemai #ec0i fiind calcarele jurasice de la ateias si conglomeratele si gresiilecretacice'cenomaniene)de la Namaiesti.Cele mai #ec0i formatiuni sedimentare de peteritoriul orasului sunt de #arsta oligocena si ocupa o suprafata intinsa intre !alea are-Pra#at, atau si uslanesti. Ele sunt reprezentate prin sisturi fine argilo-marnoase,

&ituminoase'sisturi disodilice), &ogate in sc0elete de pesti 'rezer#atia paleontologicauslanesti). $e formatiunile paleogene e leaga iz#oarele minerale care apar la /ug0ea deus,iar pe teritoriul orasului Campulung,in parcul 6retzulescu,!alea %omanestilor si in altepuncte. rmeaza depozitele tortoniene care s-au depus in urma unei puternice transgresiuni sicare acopera depozitele cretacico-paleogene din regiunea Al&esti.In &aza apar conglomeratepoligene cu elemente remaniate din cristalinul de +agaras si din sedimentarul de pemarginea depresiunii su&carpatice. *a partea superioara a tortorianului din #alea %auluitargului, la sud de Campulung, apare un strat de cati#a metri grosime de tuf dacitic. Acest tufse continua catre dealul +lamnda, unde se gasesc fosile caracteristice depozitelor tortoniene.

$e asemenea, in dealul +lamanda si intre Campulug si atau apar gipsuri care aratainstalarea temporala a unui facies lagunar. Conglomeratele trangrasi#e si depozitele depietrisuri si nisipuri apartin faciesului litoral se neritic de mica adancime al in#aziei marinedin timpul tortonianului iar prezenta gipsurilor demonstreaza instalarea faciesului lagunar inpartea terminala a trangresiunii marine. Depozitele pontiene din imprejurimile orasului Campulung apar in e"tremitateasudicaa teritoriului si sunt constituite de nisipuri,marne si argile. Ele sunt dispuse discordantfata de depozitele tortoniene,lacul pontian in#adand dinspre sud 'a depasit pragul atau-alu si a patruns in depresiunea su&carpatica). Depozitele dacienele insotesc pe cele pontiene si sunt alcatuite din marne sistoase cusolzi de peste si impresiuni de plante,marne nisipoase, nisipuri miscatoare si pietrisurimarunte. In dacian se gasesc 1- intercalatii de lignit care se e"loateaza la sud deCampulung.*e#antinul inc0eie seria pliocena di depresiunea su&carpatica si este reprezentat prinpietrisuri de Candesti care afloreaza in !alea c0itului.Acestea sunt alcatuite din elemente&ine rulate,de 2- centimetri diametru si a#and structura incrucisata.

Cuaternarulinc0eie sedimentarea in depresiunea Campulung si se pastreaza in partea

4


6/30

centrala a acesteia.Este alcatuit din depozite nesortate si lipsite de stratificatie,purtandnimele de pietrisuri de 3rui 'pleistocen inferior). tot cuaternarului ii apartin depoziteleteraselor inalte si medii 'pleistocen superior) si cele ale teraselor inferioare '0oloceninferior).$upa geologul ircea Ilie depresiunea Campulung si-a inceput e#olutia in timpulenonianului,a primit apele marine transgresi#e eocene si tortoniene,precum si a lacului

pliocen 'pontian-le#antin) colmatarea a a#ut loc la inceputul cuaternarului. Aceasta e#olutiea fost dirijata de configuratia si jocul fundamentului cristalin.ectonica Inregistrarea tuturor ingresiunilor puternice marinesi lacustre de catre depoziteledepresiunii Campulung demonstreaza e"istenta unei fose sedimentare,cu e#olutia cuprinsaintre senoonian si cuaternar. $epresiunea este o groapa tectonica'gra&en). *imita sudica aacesteia , anticlinalul atau, inglo&eaza depozite tortoniene. Acest anticlinal este afectat deprezenta a patru falii longitudinale intre !alea %omanestilor si #alea %aului targului, cucaderi in trepte care se dez#olta intre atau si Campulung. $ispozitia in trepte a faliilor agenerat scufundare tectonica. alte falie urmareste dealul 3rui,cursul %aului targului si

tra#erseaza a"ul depresiunii. $epresiunea tectonica a Campulungului,marcata prin linii de scufundare limitrofe siinterioare,a e#oluat de la sfarsitul cretacicului pana in cuaternarul tarziu.$o#ada acti#itatiisale actuale este pusa in e#identa de localizarea cutremurelor de pamant acuale.


7/30

2.1.2. %ndici geomorfometrici ai reliefului

2.1.2.1 Curbe 'ipsografice pentru Depresiuniea Campulung

8


8/30

2.1.2.2 Adancimea si densitatea fragmentarii reliefului

Energia reliefului e"prima intensitatea sau profunzimea pana unde a patruns eroziunea#erticala, generata Dn principal de scurgerea apei retelei 0idrografice. $e aceea mai este folositasi e"presia adancimea fragmentarii.

Energia reliefului reprezinta diferenta de altitudine dintre un ( ma"im si unul minim,raportata la unitate de suprafata '9m, 0a etc), Dn functie de scara de reprezentare. Cel maifrec#ent, acest indicator se e"prima Dn mF9m.

3enerarea 0ar@ii energiei de relief presupune construirea a doua rastere unul cualtitudinea ma"ima pe unitate de suprafata si al doilea cu altitudinea minima, am&ele deri#atedinMNt. Acesta a fost realizata Dn Arc3I #>., fiind folosita functia +ocal tatistics dinpatial AnalGst tools = Neig0&or0ood .

7


9/30

2.1.2.3 )arta treptelor de relief

>


10/30

2.1.2. . )arta /antelor

1;


11/30

2.1.2.$. !eparti,ia pantelor grafic pe clase de pante

2.1.2.. !eparti,ia energiei de relief grafic pe clase de energie

11


12/30

2.2. /articularitati climatice

2.2.1. !adiadia solara" temperaturi

In functie de circulatia generala a atmosferei, ca si factori locali, elementele climaticecapata caracteristici proprii. $e un mare folos in sta&ilirea reperelor climatice au fost statiile

meteorologice Campulung '


13/30

2.2.2. 0anturile

In ceea ce pri#este #antul directiile dominante la Campulung sunt cele dinspre nord-#est '1.2) si sud-#est '>.2), celelalte scazand de la 5.8 'sudic) la 2.5 'est si #est).%emarca&ila este durata de 44.7 a calmului atmosferic-orasul Campulung fiind situat intr-o zona de adapost. Cu totul alta este situatia la statia meteorologica /ilcesti 'situata intr-un

punct dominant), unde directiile dominante sunt cele nord-#estice '17.2) si #estice'15.1) urmeaza directia nordica '1;.>) si sud-#estica '1;). Cele mai mici frec#ente laaceasta statie meteorologica sunt cea estica '1.8), nord-estica '1.), sud-estica '2) sisudica '.). *a /ilcesti calmul atmosferic reprezinta doar >.4.

*a Campulung,intre 1>8;, #iteza medie a #antului a a#ut urmatoarea fec#enta:

;-1mFsH8; anual

2-4mFsH25.4 anual


14/30

2.3. )idrografia

2.3.1. Apele subterane

Apele su&terane depind de raportul dintre rocile permea&ile si cele impermea&ile,

precum si de succesiunea cutelor. teritoriul orasului Campulung &e&eficiaza de imortanteresurse de ape freatice sau de adancime pro#enite mai ales din infiltrarea precipitatiilor,iar inmica masura pe o cale su&terana din zona montana. $e altfel orasul a fost alimentat cu apaprintr-o serie de puturi, azi a&andonate.Cele mai importante iz#oare sunt cele de terasa,carora li se adauga iz#oarele minerale 'de la /aile 6retzulescu de altadata si de la !alea%omanestilor, precum si cele de la /ug0ea de us) folosite de locuitorii zonei pentru tratareaanumitor afectiuni.

2.3.2. Apele de suprafata

Apele de suprafata apartinand in totalitate sistemului 0idrografic al Argesului seincadreaza &azinului 0idrografic al %aului targului. Afluent de ordinul 2, %aul targului arecel mai dez#oltat sistem din cadrul acestui &azin si ca urmare ar putea fi considerat drepto&arsie a Argesului. Cu o suprefata de 1;78 9mp, %aul targului ocupa locul al saptelea incadrul sistemului Argesului, dupa lungime '.89m) locul al 12-lea, iar dupa de&it '1;mcFs)locul al -lea 'dupa %aul $oamnei si $am&o#ita). tragandu-si iz#oarele din munti Iezer-Papusa al caror &astion impunator domina lanord $epresiunea Campulung, %aul targului ia nastere din unirea paraielor /atrana 'careiz#oraste din Iezer) cu Cuca'care iz#oraste din Papusa). Principalul afluent in sectorulmontan al %aului targului este %ausorul. $intre afluentii marunti din zina amintim paraiele

Pietroasa,!alea %omanestilor, !alea Iz#orului si !alea /ar&usii-din stanga- si !alea %ea,!alea $racilor si !alea nc0easului -din dreapta. $e&itul mediu multianula al %aului targului creste progresi# de la 2.;4mcFs la!oina'de&itul realizat pe o suprafata a &azinului de numai


15/30

%aul targului - tra#erseza municipiul Campulung pe o lungime de cca 8.49m. Pe sectorul derau regularizat cu o lungime de 2.5 9m se constata un dezec0ili&ru major la ni#elultal#egului.respecti# o co&orare accentuata a acestuia,iar ca urmare fenomenele de eroziune aamalurilor au crescut in intensitate si amploare.ai multe o&iecti#e economice si socialesunt in pericol de a fi afectate.pre deose&ire de trasel net al celor 2 #ai marginale dinspre#est si nord-est apele sudice ale masi#ului Iezer-Papusa-desi tri&utare unui singur trunc0i

colector'%aul targului)-raman in cuprinsul zonei de munte,risipite in 4 fascicule &ineindi#idualizate: %ausorul /ratiei, /ratia cu /ratioara, %aul targului, Argeselul 'practic unsingur fir compet lipsit de afluenti) si singura netri&utara %aului targului, %ausorul$am&o#itei. Cu e"ceptia ansam&lului %ausor-/ratia 'cu iz#oarele pornind numai cu putindeasupra padurilor), toate celelalte #ai au o&arsii puternic glaciare sau glacio-ni#ale. +iindcea mai importanta apa a acestui#ersant-prin pozitia sa centrala, inaltime a zonei deo&arsie,suprafata si adancime a &azinului, %aul targului merita in cele c urmeaza cate#aprecizari suplimentare. Iz#orand in 2 ramuri am&ele repede si puternic adancite: /atrana siCuca, #alea care ia nastere in punctul de confluenta de la Intre !ai '>4m alt) este inferioara

cu 12;;m seilor de pornire din creasta principala.Pastrand de aici mai departe un traseuaproape rectiliniu 'de la nord spre sud), %aul targului nu #a mai primi 'cu e"ceptia%ausorului) decat afluenti cu totul neinsemnati. ona inalta a #ailor care ii dau nastereegaleaza-cu precadere prin #aile Iezerului ic si are-toata maretia circurilot de pe#ersantul dam&o#itean. pre deose&ire de acestea, treptele superioare ale Iezerului&eneficiaza de a#antajul unui teren mai putin inclinat si care a permis formarea unor #aiglaciare dez#oltate in lung. In cuprinsul lor se gaseste cel mai mare lac glaciar din masi#,lacul Iezer cca 214m alt. Pe masura ce pri#im amfitetrul de ape al %aului targului de la#est catre est, caldarile scad continuu ca e"tindere in plan si ca sal&aticie a reliefului-elereducandu-se in &azinul #aii Cuca la simple nise izolate su& linia inalta a #arfurilor +racea si

tam&ura. ona de iz#oare a #aii %ausorului adaposteste la randul ei un sector glaciar &ogatcompartimentat in trepte, praguri si caldari laterale. toate #aile care &razdeaza mai#ul Iezer-Papusa sunt puternic marcate de prezentaomului.ele fiind presarate-de-a lungul drumurilor forestiere care le insotesc pe mari distante-de numeroase puncet locuite tot timpul anului. ona lor mijlocie-in genere de la capatulacesto drumuri sipana deasupra padurilor-este aproape intotdeauna inaccesi&ila, majoritateacailor de percurgere a&atandu-se in#aria&il pe coastele sau culmile in#ecinate pentru araz&ate spre interiorul masi#ului./arajul %ausor se afla situat pe %aul targului la o distanta de 8.4 9m de satul *eresti si 159m de orasul Campululg.

14


16/30

1


17/30

2.. /articularitati geografice

2..1. 0egetatia

$epresiunea Campulung, fiind o zona de #ec0e si indelungata locuire,acestecomponente ale peisajului natural au suferit mari transformari. Astfel,padurea,care odinioara

acopere intreg teritoriul in discutie s-a restrans treptat,locul ei fiind luat de #etrele asezarilor-in continua e"pansiune-,de pasuni si culturi 'indeose&i pomicole). Astazi, padurea apare pearii restranse,mai ales in cadrul #ersantilor a&rupti 'din cadrul defileului de la Apa arata).Ease incadreaza in etajul fagului si este formata din fag '+agus sGl#atica), asociat cu carpen'Carpinus &etulus), plop 'Populus termula), cires 'Prunus a#ium), mesteacan '/etula#errucosa) etc. ai rar apare gorunul 'Kuercus petraea) iar dintre ar&ustise intalnesc alunul'CorGlus a#ellana), cornul 'Cornus mas), paducelul 'Crataegus monogGna), socul negru'am&ucus nigra), macesul '%osa canina) etc. In sectorul de defileu si in a#al de acesta,pe #alea %ului targului se mai pastreazaza#oaiele,in care specia dominanta este aninul negru 'Alnus glutinosa), la care se adauga

aninul al& 'Alnus incana) si salcia plesnitoare 'ali" fragilis). In cadrul pajistilor naturalesecundare aparute prin inlocuirea #egetatiei forestiere, cea mai mare raspandire o au speciica iar&a #antului 'Agrostis tenuis) si paiusul rosu '+estuca ru&ra) la acestea se adaugaspeciile insotitoare precum tufarisuri de catina,maces porum&ar,lemn cainesc etc.

2..2. auna

+auna este destul de #ariata in $epresiunea Campulung. $intre pasari amintim:graurul 'turnus #ulgaris), pitigoiul mare 'Parus major), pitigoiul de li#ada 'P.lugu&ris),strutul de iarna sau cocosarul 'turdus pilaris), prepelita 'Coturni" coturni") iarna co&oara

aici o serie de specii ca sorecarul comun '/uteo &uteo),ciocanitoarea neagra '$rGocopusmartius), fluierasul de munte'tringa 0Gpolrncos), &rumatita 'Prunela modularis) in sezonulesti#al urca caneparul 'Carduelis cana&ina). In acest fel se realizeaza un sc0im& permanentde indi#izi intre formatiunile faunistice montane , su&carpatice si de campie. Accidental sepot intalni si alte specii ca &ufnita '/ulo &ulo), cor&ul 'Cor#us cora"). $intre mamifere ,rasul '*Gn" lGn"), #ulpea '!ulpes #ulpes) , caprioara 'Capreolus capreolul), iepurele '*epuseuropeanus), jderul'artes martes), #e#erita'ciurus #ulgaris) etc. +auna ac#atica este formata din sco&ar 'C0andostroma nasus), pastra# 'almotruttafario) etc 'dintre pesti) la care se adauga si racul 'Astracus flu#iatilis). In sectorul%aului targului suprapus teritoriului studiat se incadreaza zona pastra#ului cu cea asco&arului. Amenajarile de pe %aul targului si poluarea au influentat puternic fauna ac#atica,&ineinteles in sens negati#.

18


18/30

3. #lemente istorico-geografice

3.1. Scurta incursiune in istoria municipiului Campulung

Cele mai #ec0i urme de cultura materiala, descoperite atat pe raza orasului, cat si DnDmprejurimile sale, dateaza din perioada &ronzului tarziu '18;;-1


19/30

laturi si semicirculare la col@uri si a#ea rolul de a controla drumul prin pasul /ran.In epoca medie#ala, la sud de Carpati, documentele emise de cancelaria domneasca a

tarii %omanesti rele#a prezenta unor asezari ur&ane inca din primii ani de e"istenta statalaindependenta. Cele mai #ec0i orase muntene care apar in documentele scrise sunt cele situate injumatatea de nord a tarii %omanesti, fiind Ln legatura directa cu orasele i&iu si /raso# dinsudul transil#aniei.

!ec0ea capitala a tarii %omanesti, Campulungeste atestata epigrafic in anul 1;; de oinscriptie tom&ala, in lim&a latina, care mentioneaza numele unui conducator politico-militar,Comes *aurentius de *ongo Campo, ce a rezidat in acest oras. Campulungulmai apare inaceeasi grafie 'latina) si in pri#ilegiul acordat de !ladisla# I !laicu negustorilor &raso#eni'1


20/30

Ln peregrinarile sale prin tarile romane, francezul aQues /ongars, autorul lucrariiRerum Hungaricarum. Scriptores varii historici,geographici mentioneaza ca, dupa ce a#izitat, in 1474, orasele /raso# si %asno#, a trecut Carpatii prin pasul /ran si s-a oprit intr-unsat asezat de-a lungullalomitei ... " apoi Ia castelul lui Negru!oda 'pro&a&il Campulung),dupa aceea Ia targo#iste, la /ucuresti si, plecand de aici, am trecut la 3iurgiu 'er#a - de la

er9R9S, numele turcesc al 3iurgiului), targ si castel care are o garnizoana turceasca pe$unare .

Lntr-o scriere monografica redactata su& influenta *etopisetului Cantacuzinesc,Constantin $. Aricescu sustinea, pe la 1744, ca orasul Campulungar fi fost Lntemeiat delegendarul Negru !oda.

Nicolae Iorga, intr-o recenzie aparuta Lnanul 1>2>, desi admite e"istenta unui tipspecific de asezare c#asiur&ana, asa-zisul oras-sat al romanilor, totusi conc0idefara nici un fel de ec0i#oc ca: Nu este nici o

indoiala astazi ca orasele noastre nu suntintemeiate de romani. Unele din ele, ca Baia,Siretul,Suceava, n Moldova iar n taraRomaneasca, Campulungul, targovistea, vin dela o asezare straina, de germani din !alitia, desasi sau de armeni ... "

In #iitoarea tara %omaneasca, comunitatea saseasca era cel mai &ine reprezentata inorasul Campulung. Acest centru ur&an, atestat documentar in jurul anului 1;; - dar e"istandcu cel putin cate#a decenii mai inainte - a#ea o puternica comunitate germana #enita, e#ident,din transil#ania, condusa de un reprezentant al ei 'comes sau grea#). Colonia catolica de aici

a#ea paro0ie proprie si o &iserica numita popular cloaster '6loster). $in e"istenta functiei degrea# sau comes se poate deduce cu usurinta faptul ca aici, la Campulung, s-a asezat Lncadin secolul al III-lea un grup de colonisti sasi a caror atestare si pri#ilegii ne sunt cunoscutea&ia dintr-o perioada mai tarzie. *a Campulung, dez#oltarea profilului ur&an incipient a fost accelerata si prin stimulareaacti#itatii mestesugaresti de catre meseriasii #eniti din transil#ania, deoarece gaseau pe#ersantul sudic al Carpatilor, la Campulung, o regiune &ogata, unde Dsi puteau desface usor

2;


21/30

produsele.In general, se considera ca numele de campulung#desemneaza o comunitate de

oameni situata Dntr-o depresiune de $orma alungita de pe cursul superior al unui rau careizvoraste din munti#.Ln cazul de fata, acest rau este %aul targului, iar #atra orasului este Dntr-ade#ar asezata Dntr-o caldare ale carei margini sunt dealurile care o Dnconjoara. Ln ceea cepri#este celalalt element toponimic, uscel, acesta a fost e"plicat de catre cercetatorul Ion

C0elcea ca pro#enind din latinescul Tmonticellus#, a#and o forma apropiata Dn toate lim&ileromanice.

Campulungul figureaza pentru prima oara pe o 0arta a lumii Dn anul 154>, respecti# pemapamondul Dntocmit de +ra auro Camaldolese, fiind numit, din nou, Campolongo.

*a sfarsitul secolulului al !I-lea, pe o 0arta a Cosmografiei lui e&astian unster din/asel, orasul apare su& denumirea de *angenau, dar si *ongenau. In 0arta Dntocmita decartograful 3eorg %eic0sdorfer Dn anul 144;, orasul este mentionat su& numele deCampolongo-*angenau.u& numele de *angenorO apare Dn0arta lui 3erardes de ode din anul1457, ca si Dn atlasul lui 3erard ercator din anul 14>4, precum si pe o 0arta a aceluiasicunoscut cartograf, din anul 1


22/30

$in punct de #edere administrati#, o&stea campulungeana a fost condusa, Dntre 1421 si171, de un6udet, ajutat de doisprezece pargari. udetul era ales anual de catre o&steaoraseneasca, dintre orasenii a#uti, respecta&ili, stiutori de carte si cunoscatori ai practicilorjuridice. %egula cu caracter cutumiar facea ca judetul sa fie ales dintre cei mai de #aza oameniai orasului, Tcei mai onesti si dreptiU, Dn cadrul unei ceremonii interesante si destul decomplicate, asa cum po#esteste C. $. Aricescu, autorul celei dintai monografii aCampulungului. $omnitorul tarii era si el anuntat de alegerea unui nou judet, prin intermediulunei delegatii campulungene, formata din pargari, &atrani ai orasului, preoti sau c0iar noul judetDn persoana, ce #enea la /ucuresti spre a fi confirmat. C.$. Aricescu mentioneaza faptul ca,pana la Dnceputul secolului al !III-lea, judetul se alegea un an dintre ortodocsi, urmand ca Dnanul #iitor catolicii sa aleaga pe unul dintre ei pentru a conduce orasul.

igiliul orasului Campulung reprezenta un scut, cu un cor& spre dreapta a#and Dn stanga,sus, un crai nou, deasupra cu o stea cu sase raze, tot sus Dn dreapta un soare asemeni unui punct,iar deasupra pasarii, tim&rand scutul si separand Dnceputul si sfarsitul legendei, o semilunarasturnata si Dnca o stea cu sase raze.*egenda"Dn lim&a latina, era: i 'gillum)VCampo *ongoV.

na din ocupatiile principale era olaritul care era dez#oltat Dn Campulung si Dn diferitelocalitati apropiate Dnca din secolul al I!-lea, constituind, deseori, singurul mijloc de e"istentaal multor familii din oras. larii realizau foarte multe #ase ceramice smaltuite si nesmaltuite detip &izantin, dar si ceramica decorata cu diferite moti#e. estesugarii olari a#eau Dn apropieredealuri 'muscele), foarte &ogate Dn materie prima pentru meseria practicata de ei, respecti#,materii argiloase si feruginoase sau marne 'satul /ug0ea-(umele). Lnflorirea artei ceramice Dn

22


23/30

orasul Campulung a facut ca, Dn afara de denumirea cartierului lari, un important monumentde cult din zona sa capete numele de f. 30eorg0e-lari, acesta fiind considerat patronulspiritual al &reslei 'ulterior, corporatiei) olarilor locali 'lacasul de cult este datat secolul al I!-lea).

Cioplitul pietrei a ocupat de asemenea un loc important Dn arta medie#ala si moderna aorasului Campulung, mai ales ca aceasta era o materie prima foarte raspandita Dn zona. traditia

Dndelungata a acestui mestesug este ilustrata de e"istenta Dn oras a multor cruci de piatra cuornamente florale, precum si de &alustradele scarilor interioare ale unor case somptuoase dinCampulung.

Centrul de acti#itate al mesterilor pietrari era Dn nord-#estul orasului, Dn c0ei, Dn zonanumita Campul Crucerilor#.ateria prima folosita de ei era #estita piatra de Al&esti.

$in pacate, te"tele romanesti anterioare secolului al !I-lea s-au pierdut, cel mai #ec0idocument pastrat datand de la Dnceputul secolului al !I-lea. Este #or&a de crisoarea luiNeacsu din Campulung'$algopole, in original), redactata aproape in intregime in lim&aromana, datata 2>-; iunie 1421 si adresata judelui /raso#ului, o0annes '(ans) /en9ner.

Autorul scrisorii este Neacsu, un negustor Dnstarit din Campulung, cunoscator al lim&ii

sla#one - dupa cum o do#edeste atat pream&ulul documentului 'adresa si salutatia), cat siformula de Dnc0eiere 'su&scriptia), scrise in medio&ulgara = care intretinea relatii comercialeatat cu negustorii sasi din /raso#, cat si cu lumea comerciala nord-dunareana 'Dndeose&i dinNicopole) furnizand primilor informatii cu caracter diplomatic, militar si politic referitoare lae"pansiunea otomana la nord de $unare.

Aceasta prima scriere romaneasca do#edeste faptul ca lim&a romana era pe deplinDnc0egata, atat ca #oca&ular, cat si ca topica, iar informatiile furnizate, prin acuratetea siconciziunea lor, ca autorul era o persoana instruita ce facea parte din patura &ogata a orasenilorCampulungului, legata prin mii de fire de patriciatul sasesc de dincolo de Carpati.

3.2 . %storicul cercetarilor

Prima monografie a orasului Campulung uscel a fost ela&orata la jumatatea secolului alI-lea de catre un fiu al acestor frumoase locuri, scriitorul, istoricul si re#olutionarulpasoptist Constantin $. Aricescu '172-1772


24/30

trecutul orasului, Campulung Muscel)monogra$ie istorica, al carei autor a fost cunoscutul preotIoan %autescu '17>2-1>85). Ln anul 1>85, la tipografia ni#ersitatii din /ucuresti a fost realizata o noua monografie,ela&orata de un colecti# coordonat de prof. dr. 30eorg0e Parnuta 'n. 1>14), colecti# din carefaceau parte prof. dr. Ion (urdu&etiu '1>;>-1>>4), dr. +laminiu artu '1>1-1>>;), precum siprofesorii emeriti Nicolae Nicolaescu si Ilie tanculescu. Aceasta monografie, intitulata

Campulung, ieri si azi, a fost analizata de catre istoricii Constantin ser&an si traian drea, care,Dntr-o ampla recenzie aparuta Dn anul 1>84 DnRevista de %storie, apreciau ca aceastamonogra$ie le depaseste pe toate cele anterioare, atat ca in$ormatie documentara, cat si cainterpretare istorica#. Coordonatorul monografiei din anul 1>85, prof. dr. 30eorg0e Parnuta,unul dintre cei mai mari istorici ai Dn#atamantului romanesc, #a face parte ulterior dincolecti#ul de redactare a unei noi monografii campulungene, alaturi de Constantin Ciotei si IonPopescu-Argesel. Aparuta la Editura E"pert din /ucuresti, Dn anul 2;;4, aceasta recenta lucraremonografica, intitulata c0iarMonogra$iamunicipiului Campulung Muscel, are meritul de aaduce e#enimentele Dn prezent si de a face o e"punere detaliata a Campulungului Dncontemporaneitate.

25


25/30

. Analiza comparativa pe baza imaginilor aeriene si satelitare

In urma realizarii unei aerotriangulatii pe imagini la o rezolutie de cca 4 m ' sursa3) precum si utilizand un model generat si corectat in mod stereo au fost generateortofotoplanuri corespunzatoare perioadei 1>88-1>87 'pi"el final de 4 m) .

Pe &aza comparatiei acestor imagini cu ortofotoplanuri din anul 2;;< ' pi"el cu o

dimensiune de 2.4m) se poate o&ser#a transformare fizico-geografica a ariei de studiu.Bipurile de modificari aparute de-a lungul a apro"imati# ; ani #izeaza atat elemente

naturale precum si elemente antropice.

.1. #lemente ale cadrului natural

.1.1. !elief

In ceea ce pri#este relieful, nu putem o&ser#a modificari majore naturale ci doarantropice , in zona de e"ploatare a calcarului si de-a lungul raului Bargului, modificari datorateamenajarilor 0idrote0nice .

24


26/30

.1.2. ond forestierpre deose&ire de alte zone su&montane , in depresiunea Campulung fondul forestier s-a

mentinut si c0iar s-a marit suprafata in mod natural. Acest lucru se poate o&ser#a foarte &ine inimaginile multitemporale de mai jos:

2


27/30

.1.3. erenuri agricole$upa anul 1>>1 s-a inregistrat o modificare majora in ceea ce pri#este tipul de

agricultura practicat precum si suprafata culti#ata. $aca pana in 1>>1 suprafetele culti#ateconstau in zone foarte mari cu aceeasi cultura, dupa 1>>1, in urma legii 17F1>>1'Timproprietarirea taranilorU) s-a inregistrat o di#izareFparcelare a zonelor culti#ate precum si a

culturilor. Putem o&ser#a acest fenomen in partea sudica a depresiunii Campulung, acolo undesolul este propice culti#arii cerealelor, ca in e"emplul de mai jos:

.2. #lemente ale cadrului antropic

.2.1. !eteaua de comunicatii drumuri4 si e5pansiunea urbana

E"pansiunea ur&ana a inregistrat modificari poziti#e in jurul orasului Campulungdatorita dez#oltarii in domeniul industriei auto 'A%) si a e"ploatarii de calcar (ulei ateias.In ceea ce pri#este reteaua de drumuri, aceasta a e#oluat in paralel cu e#olutia ur&ana.

28


28/30

27


29/30

.2.3. #5ploatare resurse

E"ploatarea (ulei ataias este localizata in zona de NE a orasului Campulung.acamintele de calcar au reprezentat si inca reprezinta un e"ploatare semnificati#a in productiade ciment in regiune iar acest domeniu reprezinta un segment important al industriei locale siregionale.

$in punct de #edere al modificarilor in zona de e"ploatare, putem o&ser#a o e"tindereconsidera&ila a ariei de e"ploatare, lucru #izi&il atat pe ort0o ' 1>88 #rsus 2;;


30/30

Documents

Depresiunea Campulung