Batali Alina Iuliana AN IV MG

EUTANASIA

Eutanasia definitie, clasificare

Eutanasia (trad. "moartea bun") - terminarea activ, intenionat a vieii unui pacient de ctre un medic care consider aceast aciune n beneficiul pacientului.Eutanasia voluntar - eutanasia la cererea sau cel puin cu consimmntul pacientului.Eutanasia involuntar - eutanasia mpotriva dorinei unei persoane competente (care i poate exprima voina).Eutanasia non-voluntar - eutanasia unui pacient non-competent, precum persoane suferind de demen senil sau copii mici.Eutanasia activ terminarea intenionat a vieii unui pacient de ctre un medic care crede c moartea este n beneficiul pacientului.Eutanasia pasiv - terminarea vieii unui pacient prin omisiune, spre exemplu prin retragerea tratamentului.

Sinuciderea asistat medical (SAM) - terminarea de ctre un pacient a propriei viei, cu ajutorul medicului (n practic diferena fa de eutanasia voluntar este minim).

Eutanasia si SAM sunt ilegale n aproape ntreaga lume !!!!!!!!!

Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata?

Cei doi termeni pot fi deosebiti privind persoana care indeplineste actul final, actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte, daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza, de exemplu, o doza letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop vorbim despre sinucidere asistata.

Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea, filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin conectarea la aparate), nu este morala;Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa;S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili; eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.

Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei Se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga.Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului.Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice.Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.

Etica atitudinii medicului fa de durere este mai nti lupta cu durerea.

Actualmente, criteriul morii unanim acceptat de tiin este ncetarea funcionrii creierului, moartea acestuia. Bolnavul are dreptul la informare, la integritatea persoanei, la refuzul durerii i al insistenei terapeutice. Voina pe care o poate exprima un om de a tri aa cum dorete ultimele sale zile, constituie un drept i o libertate n faa unei medicini din ce n ce mai agresive, capabil doar s prelungeasc viaa, atunci cnd nu poate s vindece o boal.

Filosoful englez Francis Bacon (1561-1626) susinea eutanasia, mai mult, el avea s introduc n limbajul modern aceast noiune. n lucrarea Despre demnitatea i multiplicarea tiinelor vorbind despre scopurile i problemele medicinei, filosoful acord o atenie deosebit problemei bolilor incurabile: ...Sunt convins c datoria medicului nu este doar de a restabili sntatea, ci i de a uura chinurile i suferina pricinuite de boal, i nu doar atunci cnd o aa uurare de la durere ca un simptom periculos duce la nsntoire, dar i n acele cazuri cnd nu mai exist nici o speran la salvare i e posibil doar de a face nsi moartea mai uoar i linitit, deoarece eutanasia de acum este o fericire imens.

In 1974 un grup de 300 de oameni de stiinta, intre care si trei laureati ai premiului Nobel (Jacques Monet, L. Pauling si G. Thanson) au semnat celebrul manifest privind eutanasia (din revista americana The Humanist) prin care cereau legiferarea eutanasiei pe motiv ca este imoral sa tolerezi, sa accepti sau sa impui suferinta.

Acest document a dus la formarea unor curente de opinie cu privire la atitudinea pe care trebuie sa o aiba omul si societatea fata de suferinzii in stare terminala. Pana acum s-au format trei puncte de vedere in acest sens, si anume: 1) Vitalismul; potrivit acestuia, trebuie mentinuta viata biologica cu orice pret si cu toate mijloacele.

2) Al doilea punct de vedere afirma ca pacientii aflati in agonie trebuie lasati sa aleaga timpul si modul in care vor sa moara cu demnitate. Expresia moarte cu demnitatepoate sugera insa omuciderea si sinuciderea.

3) Al treilea punct de vedere sustine ca, intr-un anumit moment din procesul mortii, oprirea tratamentului (retragerea sau oprirea sistemelor de sustinere a vietii) poate fi acceptata din punct de vedere moral, permitindu-i astfel pacientului o moarte naturala. Este eutanasia pasiva, cu care Biserica nu poate fi de acord.

Cine decide ce trebuie fcut? Cine are primordialitatea responsabilitii in decizia pentru acest act?Cine va purta decizia definitiv pentru ndeplinirea acestui act?Cine va efectua aceast procedur? Vor fi pregtii specialiti, aa numii medici-cli?Pn unde se va trata i cnd se decide ncetarea tratamentului?

LEGEA CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012
al Colegiului Medicilor din Romnia
EMITENT: COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMNIA
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012

CAP. IV Reguli generale de comportament n activitatea medicalART. 21 Comportamentul profesional i etic(1) Medicul trebuie s fie un model de comportament profesional i etic, fiind n permanen preocupat de creterea nivelului su profesional i moral, a autoritii i prestigiului profesiunii medicale.(2) Comportamentul profesional implic, fr a se limita la, preocuparea constant i permanent a medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educaie medical continu, a celor mai noi descoperiri, procedee i tehnici medicale asimilate i agreate de comunitatea medical.

ART. 22 Fapte i acte nedeontologiceSunt contrare principiilor fundamentale ale exercitrii profesiei de medic, n special, urmtoarele acte:a) practicarea eutanasiei i eugeniei;teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri genetice(alegerea parintilor, sterilizare,interzicerea procearii);rasistab) cu excepia situaiilor prevzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordrii serviciilor medicale;c) abandonarea unui pacient fr asigurarea c acesta a fost preluat de o alt unitate medical sau de un alt medic ori c beneficiaz de condiii adecvate situaiei n care se afl i strii sale de sntate;d) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate tiinific sau neacceptate de comunitatea medical, cu risc pentru pacient;e) cu excepia urgenelor vitale, exercitarea profesiei medicale n condiii care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical;f) emiterea unui document medical de complezen sau pentru obinerea unui folos nelegal sau imoral;g) emiterea unui document medical pentru care nu exist competen profesional;h) atragerea clientelei profitnd de funcia ocupat sau prin intermediul unor promisiuni oneroase i neconforme cu normele publicitii activitilor medicale;i) folosirea, invocarea sau lsarea impresiei deinerii unor titluri profesionale, specialiti ori competene profesionale neconforme cu realitatea;j) nclcarea principiilor fundamentale ale exercitrii profesiei de medic.

ART. 28Consultul n echip n situaia n care este necesar, medicul, cu consimmntul pacientului sau, dup caz, al persoanei respectiv instituiei abilitate, va solicita prerea unuia sau mai multor medici, cu care se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate msuri n interesul pacientului.

Eutanasia si Europa

OLANDALa 1 aprilie 2001, Olanda a devenit prima tara din lume care a legalizat eutanasia.n Olanda, cel puin 1.000 de pacieni mor anual n acest fel. Aceasta, n condiiile n care medicii olandezi nu raporteaz autoritilor dect jumtate din numrul real al eutanasierilor efectuate.Legea prevede raportarea ctre autoriti a oricrei eutanasieri umane, dar medicii pretind c e pierdere de vreme" i birocraie plicticoas. Iniial, legea olandez avea n vedere curmarea suferinelor insuportabile i prelungite n cazul bolilor incurabile. Apoi ns, s-a creat o pant alunecoas care vulnerabilizeaz categorii precum btrnii, persoanele cu handicap, invalizii, bolnavii cronic, depresivii, copiii i nou-nscuii cu malformaii. Trei din patru pediatri olandezi sunt instruii pentru eutanasierea copiilor i nou-nscuilor. ELVETIA smecheria elvetianaPotrivit legislaiei elveiene, "Cine, din motive egoiste, induce o persoana sa se sinucid sau il ajut trebuie s fie pedepsit, n cazul n care a fost reuit de suicid sau au ncercat, ntr-un penitenciar pentru nu mai mult de cinci ani cu nchisoarea. Cuvintele-cheie sunt "din motive egoiste". Astfel, n Elveia, nu exist nici o urmrire penal n cazul n care persoana care asist o sinucidere cu succes pretinde c acioneaz din motive altruiste. n timp ce acest lucru duce la legalizarea de facto, sinuciderea asistat nu este legal, numai nepedepsibila, cu excepia cazului cand un motiv egoist este dovedit. De asemenea, trebuie remarcat faptul c nu exist nici o iluzie c sinuciderea asistat este o practic medical. Persoana care asist o sinucidere nu trebuie s fie un profesionist medical, pentru a scpa de urmrire penal.

n Frana Codul Penal distinge dou feluri de eutanasie - activ, cnd moartea survine n urma interveniei medicilor, fiind considerat ca omor premeditat; i pasiv, adic "abinerea terapeutic de la tratament", fapt calificat drept neacordarea asistenei medicale.

n Suedia ajutorul la suicid nu se pedepsete dup lege. n cazuri excepionale medicii au dreptul s deconecteze aparatele pentru ntreinerea funciilor vitale.

n Marea Britanie eutanasia este interzis, dar n anii 1993 i 1994 medicii aveau dreptul s ntrerup susinerea artificial a vieii pacienilor incurabili. Ultimele informatii arata insa ca in curand un proiect pro-eutanasiei va fi supus dezbaterii parlamentarilor englezi.

In Danemarca sinuciderea asistata este definita in sectiunea 240 a codului penal ca fiind asistarea unei persoane in comiterea suicidului, iar in sectiunea 239 a codului penal danez este incriminata moartea asis tata care presupune uciderea unei persoane la cererea sa. In schimb, se pemite oricarui pacient cu o boala incurabila sa decida cand vrea sa nu mai primeasca un tratament vital. La fel si in Franta.

In Norvegia, art. 236 al codului penal interzice oricarei persoane sa asiste pe cel care doreste sa isi ia viata, insa art. 235 prevede o circumstanta ate nuanta, in sensul ca pentru fapta anterior mentionata, pedeapsa poate fi redusa sau poate imbraca o forma mai usoara, daca autorul faptei a actionat motivat de compasiunea fata de un bolnav in faza terminala. Oprirea tratamentului e permisa la cererea pacientului sau a familiei sale daca pacientul nu poate comunica.

In Germania, legea tolereaza asa numita eutanasie pasiva. The Federal Medical Association a publicat un ghid intitulat "Principles of the Federal medical Association on medical accompanied dying" , in care exista indicatii conform carora masurile de prelungire a vietii pot fi omise sau intrerupte, in concordanta cu vointa pacientului, daca aceste masuri doar intarzie moartea si evolutia bolii nu mai poate fi stopata.

In Spania nu se aplica pedepsa cu inchisoarea daca pacientul a cerut in mod precis si repetat sa i se permita sa moara, sau daca sufera de o boala incurabila ori implicand dureri intolerabile.

Dezbaterea se intensifica si in Italia, tara catolica prin excelenta - la finele lui 2003, ministrul sanatatii a vorbit de posibilitatea de a li se permite oamenilor sa faca un testament in care sa poata spune ca se opun luarii unor masuri extreme pentru a-i tine in viata. Momentan Codul profesional al medicilor din Italia interzice expres eutanasia in art. 36, in sensul ca un medic, chiar si la cererea pacientului, nu poate practica sau facilita tratamente apte sa cauzeze moartea pacientului.

In Portugalia un consiliu de etica si-a exprimat recent aprobarea pentru oprirea tratamentului unui pacient intr-o stare vegetativa persistenta, pacient care sa isi fi exprimat anterior dorinta de a nu mai beneficia de o astfel de ingrijire. Totusi, in prezent art. 134 din Codul penal incrimineaza uciderea la cerere a unui pacient, iar art. 133 - eutanasia din compasiune.

In schimb, in Grecia, biserica ortodoxa a spus ca actul eutanasiei este o insulta adusa lui Dumnezeu.

Reglementarea eutanasiei pe plan european

Avand in vedere amploarea fenomenului, se pune problema reglementarii situatiilor in care eutanasia este practicata. Pe plan european se pot structura trei conceptii legislative pentru reglementarea eutanasiei. Astfel, exista tari ca Franta, Romania si majoritatea tarilor est-europene care ignora problema eutanasiei . In a doua categorie se afla tarile care sanctioneaza aceasta fapta dar de obicei cu o pedeapsa atenuata pentru autor (Germania, Portugalia, Austria). In sfarsit, a treia categorie e reprezentata de tarile in care practicarea eutanasiei este admisa, dar in anumite conditii strict enuntate de lege (Olanda, Belgia)

Eutanasia si sinuciderea asistata medical - moartea nu chiar asa de buna dupa cum se speraUnul din argumentele principale in favoarea eutanasiei si a sinuciderii asistate medical este acela de a-i oferi pacientului o moarte buna. Totusi, realitatea este total diferita. Cercetari olandeze arata prezenta unor complicatii care au aparut nu de putine ori cand a fost folosita eutanasia sau sinuciderea asistata medical. In loc sa moara rapid, unor pacienti le-a luat cateva zile sa moara. Desi medicii olandezi au cea mai lunga experienta privind eutanasia decat orice alta tara, totusi efectele negative mai apar: in 18% din cazurile in care pacientii au apelat la sinucidere asistata medical, doctorul a trebuit sa intervina si sa omoare pacientul. Motivele acestei interventii au fost ori trezirea pacientului din coma, sau dificultati in a inghiti medicamentele pe cale orala, vomitarea acestora sau adormirea inainte de a lua toata medicamentatia. In plus, in aproape jumatate din cazuri care au inceput cu SAM, pacientul nu a murit rapid astfel incat doctorul a trebui sa intervina. In timp ce era planificat ca pacientul sa moara la o jumatate de ora dupa ce lua medicamentele letale, unui procent de 19% din pacienti le-a luat de la 45 de minute pana la 7 zile sa moara. (Groenewoud JH si altii Probleme medicale privind realizarea eutanasiei si a sinuciderii asistate medical in Tarile de Jos.Revista medicala din New England 2000; 342: 551-6).

Daca eutanasia ar fi legalizata......

1. Eutanasia, odata legalizata, nu va putea fi controlata. Daca eutanasia ar fi legalizata, ar fi ucisi si pacienti care nu si-au dorit acest lucru.2. Legalizarea eutanasiei sau SAM-ului ar impune o presiune asupra celor bolnavi si a acelora care simt ca datorita bolii, infirmitatilor si a tratamentului scump, au devenit nefolositori pentru societate si in special pentru rude.3. Legalizarea eutanasiei sau SAM-ului va aduce modificari profunde in atitudinile sociale fata de boala, infirmitati, moarte, varsta inaintata si rolul profesiei medicale. Odata ce eutanasia este legalizata, va deveni din ce in ce mai mult o optiune de tratament printre celelalte tratamente medicale si chirurgicale obisnuite.4. Legalizarea eutanasiei si SAM-ului va submina in cele din urma ingrijirea medicala, in special ingrijirea paliativa si va submina serios relatiile doctor-pacient. Se sustine ca eutanasia reprezinta dreptul de a avea o moarte buna. Totusi, eutanasia nu reprezinta dreptul de a avea o moarte buna. Eutanasia reprezinta drepturile care li se dau medicilor asupra vietii pacientilor lor. Noi, ca medici, trebuie sa refuzam sa devenim calaii pacientilor nostri !!!!!!!

Cazuri celebre de eutanasiereITALIA. Eluana Englaro avea 37 de ani, iar n 1992 a fost victima unui accident de circulaie. De atunci s-a aflat n com. Justiia italian a aprobat in 2009 decuplarea de la aparate tinerei aflate n stare vegetativ de 17 ani. Medicii au ajuns la concluzia c Eluana nu i va mai reveni niciodat. Tatl tinerei s-a luptat n instan din 1999 pentru a obine eutanasierea i spune c fiica sa ar fi fost de acord.

ANGLIA. Tony Bland, un biat care a intrat n com dup un accident, a fost la rndu-i eutanasiat, 1993. Presa britanic a scris atunci c, dac medicii ar fi avut puin mai mult rbdare, poate ca tnrul ar fi trit. ns medicii i-au retras tubul de hidratare i biatul a murit n aproximativ 10 zile. n mod ironic, acest lucru a fost hotrt de un tribunal, deci nu a fost o decizie ilegal a medicilor.

ELVEIA. Craig Ewert, un bolnav de neuropatie degenerativ, care a decis s i pun capt zilelor la vrsta de 59 de ani. El a ales clinica elveian Dignitas, poate cea mai controversat unitate medical din Europa. nainte s fie eutanasiat, britanicul i srut soia i i spune: Te iubesc, draga mea - foarte mult. Clinica din Zurich este una dintre puinele autorizate pentru a efectua eutanasieri.

Eutanasia in lume

Juramantul lui Hippocrate

"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea i Panacea i pe toi zeii i zeiele, pe care i iau ca martori, c voi ndeplini acest jurmnt i poruncile lui, pe ct m ajut forele i raiunea:

S respect pe cel care m-a nvat aceast art la fel ca pe propriii mei prini, s mpart cu el cele ce-mi aparin i s am grij de el la nevoie; s-i consider pe descendenii lui ca frai i s-i nv aceast art, dac ei o doresc, fr obligaii i fr a fi pltit.

S transmit mai departe nvturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu i numai acelor discipoli care au jurat dup obiceiul medicilor, i nimnui altuia.

Att ct m ajut forele i raiunea, prescripiunile mele s fie fcute numai spre folosul i buna stare a bolnavilor, s-i feresc de orice daun sau violen.

Nu voi prescrie niciodat o substan cu efecte mortale, chiar dac mi se cere, i nici nu voi da vreun sfat n aceast privin. Tot aa nu voi da unei femei un remediu abortiv.

Sacr i curat mi voi pstra arta i mi voi conduce viaa.

Nu voi opera piatra din bic, ci voi lsa aceast operaie celor care fac aceast meserie.

n orice cas voi intra, o voi face numai spre folosul i bunstarea bolnavilor, m voi ine departe de orice aciune duntoare i de contacte intime cu femei sau brbai, cu oameni liberi sau sclavi.

Orice voi vedea sau voi auzi n timpul unui tratament voi pstra n secret, pentru c aici tcerea este o datorie.

Dac voi respecta acest jurmnt i nu l voi clca, viaa i arta mea s se bucure de renume i respect din partea tuturor oamenilor; dac l voi trda devenind sperjur, atunci contrariul."

Varianta moderna a juramantului

Odata admis printre membrii profesiunii de medic:

Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii;

Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;

Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate;

Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra;

Voi pastra secretele incredintate de pacienti chiar si dupa decesul acestora;

Voi mentine prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic;

Colegii mei vor fi fratii mei;

Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala;

Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.

Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!

Formularea moderna a juramantului lui Hipocrat, adoptat de Asociatia Medicala Mondiala in cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975.