Delta Dunariisi

Marea Neagra

Cuprins

• Delta DunariiDelta Dunarii

- frumusetile naturiiFauna• A) Pasari• B) Pasari - monumente

ale naturii• C) Pesti • D) Mamifere

• Marea Neagra Fauna PestiMamifere PoluareaPoluarea cu tributalina

Delta Dunarii - frumusetile naturii

S-a relatat existenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii editeraneene,balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale

Fauna

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

A) Pasari

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

B) Pasari - monumente ale naturii

Aici putem enumera "monumente albe" (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si "monumente policrome" (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

C) Pesti

Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul. Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai calme iar mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugilus sp.) si scrumbiile.

D) Mamifere

Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in general de ape. Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relativ restrins, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii de o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Biodiversitatea Marii Negre

Fauna

In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga), delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra (Bulgaria).

Pesti

Speciile de peşti din Marea Neagră sunt pe cale de dispariţie, din cauza poluării. În urmă cu 30 de ani, erau 25 de specii în Marea Neagră, iar acum de-abia se mai găsesc câteva specii.

Mamifere

În Marea Neagra, mare mai mult închisa, se gasesc reprezentantii ambelor categorii de mamifere marine:foca-patata (Monachus albiventer). Traieste în cîrduri mai numeroase prin Oceanul Atlantic, pe lînga insulele Madera si Canare; din Marea Mediterana s-a aventurat si în Marea NeagraDelfinii, sunt mai numerosi. Traind în larg au fost lasati în pace pîna-n anii din urma, cînd încep sa fie pescuiti pentru grasimea lor.

PoluareaMarea Neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri.

Poluarea cu tributalina

O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce.

Mircu Alexandruclasa a XII-a B