of 16/16
Referat Geografie Temă : Delta Dunării - caracterizare fizico- geografică Student : Gârbă Marius

Delta Dunării

  • View
    956

  • Download
    3

Embed Size (px)

Text of Delta Dunării

Referat Geografie

Tem :

Delta Dunrii - caracterizare fizicogeografic

Student : Grb Marius Centrul Brila Anul I

Delta Dunrii - caracterizare fizico-geografic

Sursa Imaginii : http://www.pensiunideltadunarii.ro/images/harta_romaniei.jpg

POZIIE: n E rii LIMITE: - N Grania cu Ucraina ( Bratul Chilia); - S Pod. Dobrogei( Dealurile Tulcei); - E Platforma continental a Marii Negre+ Complexul lagunar Razim; - V Pod Dobrogei;2

CARACTERISTICI: - Cmpie aluvionar n formare; - Relief pozitiv cu alt medie de 0,5 m si alt. max de 12 m Grindul Letea; - Ostroave (insule joase, alungite formate prin depuneri de aluviuni pe cursul rului) - Grinduri (forme de relief pozitive, situate n delt sau pe margini): fluvio-maritime s-au format datorita curenilor marini + aluviunile aduse de Dunre(Letea(dune), Caraorman, Sraturile), fluviale n lungul braelor Dunrii, continentale rmie de uscat predeltaic (Chilia, Stipoc); - Formare ntr-un fost golf al Mrii Negre prin depunerea de aluviuni; - Relief negativ pe 75-80% din suprafata cu balti, lacuri, girle, brate, mlastini; - Cuprinde trei brae semnificative: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe+ Tulcea ( 17 km.) - Chilia cuprinde cea mai mare parte din debitul fluviului (60%) cu multe ostroave i are delt secundar n Ucraina. - Sulina este cel mai scurt i cel mai navigabil( canalizat si pentru nave maritime) bra i cuprinde 18% din apele Dunrii; - Sf. Gheorghe are multe meandre pe cursul acestuia 22% din debitul Dunriiinsule la vrsare( Sacalin); CLIM: factorii ce influeneaz clima n aceast zon sunt: - Marea Neagr; - temperatura.m.a. peste 11 C ; - precipitaii.m.a sub 400 mm/an; - Vnturile: crivul i brizele marine; - Etaj de clim: de delt i litoral; - Influen(nuan climatic) pontic. LACURILE:Dranov, Lumina, Rou, Puiu,etc. VEGETAIE: de lunc stuf, papur, slcii, plopi, arini+pdure de stejari pe grindul Letea; FAUN:complex cu psari, mamifere si peti;3

SOLURI:de lunc si nisipoase. CARACTERIZARE GENERAL Delta Dunarii, rezultat complex al interactiunii dintre Dunare si mare, se gaseste n prezent, n cea mai mare masura, sub influenta activitatii fluviului. Delta Dunarii este situaua n partea de est a Romniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta n forma clasica a literei delta, avnd forma unui con plat cu vrful n punctul de separare a bratelor fluviului n zona strmtorilor dintre Orlovka si Isaccea. La est de acest punct, valea se largeste marcnd delta propriu-zisa care, nainte ca fluviul sa se verse n Marea Neagra, se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime, iar de aici se continua n interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km. Fiind nconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei. Sectorul maritim din fata deltei este zona n care se produce amestecul apelor fluviale cu cele marine. El se ntinde n general pna la izobatele de 20-25 m. Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) se ntinde n nord pna la paralela de 46o42' latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai), n sud pna la 44o24' latitudine nordica (Gura Buhazului), spre vest pna la 28o14' longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui), iar nspre est pna la 29o46' longitudine estica (gura bratului Noul Stambul). Intre limitele prezentate, Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) are o suprafata de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul Romniei si 124.000 ha pe teritoriul Ucrainei. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFIC GENERAL 1) Asezare, limite Delta Dunarii, cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie, care se edifica continuu si sub ochii nostri, este situata in partea de est a tarii, la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: Campia Buceagului, dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest Marea Neagra la Est. - In Delta este inclus si complexul lagunar Razim Sinoe.

4

2) Geneza Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen, sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea, Caraorman, Saraturile. 3) Bratele Deltei Dunarea se desparte in cele trei brate principale, astfel (fig.20.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea, la Patlageanca, aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care, la est de Tulcea, se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe. Bratul Chilia situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare), intre grinduri ; de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave, cum ar fi ostroavele Cernovca, Tataru si Babina. La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara, Delta secundara a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an, dar pe teritoriul Ucrainei. Bratul Sulina este cel mai scurt, deoarece este aproape rectiliniu. A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se o bara de aluviunipe brat, bara de la Sulina, care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km, care indeparteaza spre larg aluviunile aduse; de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). Bratul Sfantul Gheorghe, cu directia dominanta nord-vest - sud-est, este foarte meandrat. La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule, insulele Sacalin. Din bratul Sf. Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. 4) Relieful Deltei - cuprinde, in regim natural, terenuri joase si terenuri inalte : Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei, etc.), garle (de exemplu : Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca) ; sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape), in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre ; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman,5

Saraturile, Ivancea si Crasnicol. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele, sub forma unui evantai, cu un relief de dune - interdune. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare Letea, ocrotita prin lege. Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. Grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara, cu cel mai fin nisip. Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc. Grindul Chilia (cu altitudinea de 6,5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. 5) Clima Delta Dunarii, ca unitate fizico-geografica aparte, se individualizeaza si din punct de vedere climatic. Elementele climatice fiind generate n special de radiatia solara si circulatia atmosferica, prezinta caractere specifice datorita att existentei marilor ntinderi de apa, ct si vecinatatii cu marea. Delta Dunarii se gaseste ntr-o zona de interferenta a traseelor de deplasare a maselor de aer, care se formeaza deasupra Oceanului Atlantic, bazinul Mediteranean si continentul Eurasiatic. Caracterul continental al climei devine mai putin predominant, pe masura apropierii de litoral. Caracterizarea anotimpurilor Iarna este relativ calduroasa, temperaturile medii din cea mai friguroasa luna (ianuarie) fiind n jur de -10 grade. Primavara (martie - aprilie) este uscata si racoroasa. Incalzirea se manifesta uneori din februarie, nsa temperaturile medii pozitive se stabilesc abia n martie. Temperaturile pot urca deseori ziua pna la 20-25 grade C, iar o data cu invazia maselor de aer rece, pot scadea sub -10 grade C. Vara esta calda si secetoasa. Incepe de obicei n luna mai si se termina la sfrsitul lunii septembrie. In mai temperatura medie este de +15 grade C, dar sunt nregistrate si raciri provocate de trecerea fronturilor reci, temperatura cobornd uneori pna la +5 grade C. Toamna ncepe n octombrie si dureaza pna la nceputul celei de-a doua jumatate a lunii decembrie. Temperatura se ridica ziua pna la 20 grade C, a doua jumatate a toamnei este ploioasa si racoroasa, temperatura aerului scade sub 15 grade C. Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii, unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente. Temperatura medie anuala este de 10o-11oC, temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC, iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne.6

6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului, garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile, baltile si mlastinile. Reteaua hidrografica principala este constituita din bratele fluviale ale Dunarii : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Fluviul se desparte n trei brate principale de la nord spre sud, dupa cum urmeaza: Bratul Chilia, Bratul Sulina, si Bratul Sf. Gheorghe. La nivel scazut al fluviului, acestea transporta 60%, 21%, si respectiv 19% din apele Dunarii, iar la nivel ridicat, 72%, 11% si 17%. In perioada de crestere a apelor, din cauza insuficientei capacitati de transport a ntregului volum de apa pe cele trei brate de varsare. Avnd o asemenea suprafata, Delta Dunarii este, ca marime, a doua din Europa dupa Delta Volgai (18.000 km2), fiind urmata de cea a Padului (1.500 km2). Dunarea : - la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%, Sulina 18,8% si Sfantu Gheorghe 21,2%. Debitul solid este de 58,7 mil.t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare. Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre ; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa), Merhei, Matita, Fortuna, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet, Rosu. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 Km2). E format din lacurile Razim (415 Km2), Golovita, Smeica, Sinoe. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). Are ape salmastre, adancimi mici (pana la 2.8 m), doua insule (Popina, fiind mai inalta, este rezervatie de fauna). Reteaua hidrografica secundara este formata din sahale, grle, canale, jepse si periboine. Sahalele sunt foste brate ale Dunarii, aflate n prezent ntr-un stadiu de colmatare. Grlele, ca si sahalele sunt elemente de retea hidrografica naturala, caracterizate prin dimensiuni mult mai mici. Jepsele sunt elemente depresionare de forma alungita care au rol de retea hidrografica numai n timpul apelor mari. Periboinele sunt mici sparturi de litoral. Lacurile de delta, considerate tip aparte, pentru caracterul lor specific, se ntlnesc mai ales n zona deltaica dintre bratele principale. Lagunele maritime sunt foste golguri barate de cordoane litorale, avnd nca legatura cu marea. In afara de cele mai mari, respectiv Razelm, Golovita, Zmeica, si Sinoe. Mlastinile sunt suprafete acoperite permanent sau aproape permanent cu apa, dar aceasta nu este suficient de adnca, astfel nct sunt invadate de stuf si vegetatie de balta. Japsele sunt acele depresiuni alungite, cu un relief aproape plat, lipsite aproape complet de neregularitatii, dar avnd o sectiune transversala concava.7

In delta fluviala predomina prafuri, argile, mluri si turbe. Este caracteristica prezenta foarte redusa nisipurilor, pe cand in delta fluvio-maritima predomina nisipurile organice. a) Caracterizarea morfo-hidrografica generala. Zona de varsare a Dunarii este din alcatuita patru mari subunitati: 1. Delta propriuzisa, ntre zona lacustra Ialpug-Catlabug-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe (383 000 ha). 2. Zona lacustra Ialpug-Catalpug-Chitai, la nord de bratul Chilia (86 000 ha). 3. Complexul lagunar Razelm-Sinoe, inclusiv grindul Chituc (95 000 ha). 4. Setorul maritim din fata deltei Cele mai adnci, dispuse de asemenea dispersat, se ntlnesc n anafoarelede pe bratele principale. Astfel, pe bratul Chilia patul albiei coboara la -36m, pe bratul Tulcea la -34m, pe Sulina -18m, iar pe bratul Sf. Gheorghe sub -26m. b) Elementele morfo-hidrografice. Delta Dunarii este un adevarat mozaic de elemente morfo-hidrografice. In cadrul acestora se deosebesc doua mari categorii: 1) pozitive (grindurile fluviale, cordoanele litorale, grindurile maritime complexe, litoralul deltei) si 2) negative. Sectorul maritim din fata deltei se ntinde pe o fsie lata de 10-15 km, aproximativ pna la izobatele 20-25 m. Din punct de vedere morfologic este o cmpie litorala submersa, sector marginal prelitoral al platformei continentale din nord-vestul bazinului Marii Negre. Circulatia apelor se face n special sub influenta vnturilor si este caracterizata att de prezenta unor curenti a caror directie generala este de la nord-est spre sud-vest, ct si de existenta unor curenti turbionari la sudul proeminentelor litoralului deltei. 7) Vegetatia Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca, cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. Suprafetele de balti, mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. Printre arbori predomina esentele moi (plop, salcie), la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. In Delta Dunarii, conditiile biologice deosebit de favorabile create de prezenta permanenta sau aproape permanenta a apei, face ca vegetatia sa se dezvolte luxuriant. Predominanta elementului acvatic atrage dupa sine o dezvoltare predominanta a vegetatiei de balta ndeosebi a vegetatiei palustre dure, din care caracteristic pentru Delta Dunarii este n primul8

rnd stuful.Intr-adevar aici se gaseste cea mai compacta suprafata stuficola de pe glob (circa 240 000 ha). Prezenta si dezvoltarea vegetatiei sunt n directa dependenta de variatia n timp si spatiu a regimului hidric. De aceea n Delta Dunarii, ntre repartitia vegetatiei si cea a elementelor morfo-hidrologice exista deseori o vizibila concordanta. De asemenea, ghiolurile, mlastinile, japsele, grindurile fluviatile, litoralul sau sectorul marin din fata delte, constituind biotopuri si biocenoze aparte, au fiecare dintre ele o vegetatie specifica. Vegetatia din Delta Dunarii este n general de trei categorii: acvatica, palustra si de uscat. 1. Vegetatia acvatica se afla n grupa complexelor de biotopi de grle, mlastini si lacuri. Ele ocupa portiunile cele mai adnci ale depresiunilor din acest sector al deltei. Dintre plantele submerse, cele mai frecvent ntlnite sunt diferitele specii de Potamogeton, bradis, srmulita sau vrjoaica, coada calului, otratel, formatiuni de caracee si altele. Plantele submerse au o larga dezvoltare att n ghioluri si grle putin adnci, ct si n mlastini. Dintre plantele cu frunze plutitoare, cel mai frecvent ntlnite sunt nufarul alb si nufarul galben, plutnita, ciulini de balta, broscarita, rizacul etc. Plantele cu frunze plutitoare sunt raspndite att n ghioluri ct si pe marginea grlelor si canalelor. 2. Vegetatia palustra, este caracteristica pentru zonele mlastinoase; ea este dezvoltata cu precadere n delta dintre zona lacustra Ialpug-Catlabuc-Chitai si complexul lagunar Razelm-Sinoe. In cadrul acestei vegetatii predomina stufarisurile, ea fiind formata n principal din stuf, papura, pipirig, rogoz etc. 3. Vegetatia de uscat. Vegetatia de uscat din Delta Dunarii este de mai multe feluri: paduri amestecate (paduri de sleau), paduri de salcii pasuni si culturi agricole. 8) Fauna Cuprinde animale tereste (iepure, vulpe, cainele enot, mistret, etc), mamifere de apa (bizamul, vidra), pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani, cormorani, egrete, garlite, etc.) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn, caras, stiuca, crap, platica, etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru), asa numitii pesti fara oase mentionati in antichitate de Herodot. Ca si vegetatia, fauna Deltei Dunarii este deosebit de bogata. Numeroaselor specii ale faunei locale li se adauga numeroasele elemente ihtiologice marine patrunse n apele deltei pentru ecloziune si hrana, ct si numeroasele specii de pasari migratoare, deoarece prin aceasta regiune trec cinci cai principale de migratie. Datorita conditiilor biologice favorabile, ct si a unei relative izolari, se gasesc aici multe specii de pasari care n alte regiuni de pe glob ori au disparut tiganusul, gasca cu gatul rosu, lopatarul etc, ori sunt pe cale de disparitie cormoranul pitic, pelicanul alb si pelicanul cret, pasarea ogorului etc. Bogatia de fauna se manifesta si n mediu acvatic si pe uscat, datorndu-se att ntrepatrunderi apei cu uscatul, ct si a vecinatatii apelor Dunarii cu cele marine.9

Cele mai importante categorii de fauna, ntlnite n Delta Dunarii sunt: Fauna de pesti. Fauna piscicola din Delta Dunarii este remarcabil de bogata n specii, cuprinznd 75 de specii. Majoritatea sunt specii de apa dulce (n numar de 44), celelalte fiind specii migratoare care apartin faunei din Marea Neagra si care trec prin Delta Dunarii n special n timpul perioadei de migratie. Cam 30% din specii sunt exploatate prin pescuitul comercial intensiv, dezvoltat foarte mult n ultimii 20 de ani. Ca urmare a "transformarilor" (regularizari si adaptari ale cursurilor de apa, poldere etc.) care au avut loc n ultimele decenii n jurul si n interiorul Deltei Dunarii, marea majoritate a populatiilor de pesti sunt ntr-o situatie critica si deosebit de critica. Paralel cu aceste modificri n privina volumului pescuitului, s-a nregistrat i o modificare a compoziiei speciilor. Speciile valoroase din punct de vedere comercial, cum ar fi: crapul, somnul, tiuca i, n mai mic msur, bibanul i alul, au sczut n foarte mare msur. Pe de alt parte, populaii ale speciilor cu valoare comercial mai mic au cunoscut o dezvoltare exponenial. Ca regul general, s-a nregistrat o descretere a populaiilor petilor de prad n beneficiul ne-prdtorilor, i o nlocuire a crapului cu bibanul. Din cauza construirii de eleteie, canale artificiale, a unei reele de diguri pentru prevenirea inundaiilor i a fermelor piscicole intensive, libera circulaie a petilor prin ecosistem este obstrucionat. Rezultatul este c petii ntmpin dificulti n gsirea drumului ctre zonele inundate sezonier, pentru deponerea icrelor, n final actul reproducerii producnduse n zone neadecvate din punct de vedere ecologic i de aici, o rat de supravieuire juvenil mult diminuat. Broaste i reptile. In Delta Dunrii datorit diversitii peisajului de asemeni se ntlnesc i specii de broaste ca broasca de lac, broasca raioasa, brotacelul etc., multe oprle dintre care cea mai important este oprla de nisip, considerat ca specie foarte rar, precum i erpi, printre care mai importani din cauza raritii lor sunt vipera de nisip i alte specii de erpi rari ca sarpele rau, singurul sarpe constricot din Romania. Aceti erpi se ntlnesc n mod deosebit n stepele aride din zonele grindurilor din pdurea Letea i Caraorman, grindul Srturile, grindul Chituc, grindul Lupilor, precum i n cmpurile din jurul Cetii Histria. Pasarile. Psrile reprezint una dintre cele mai mari bogii faunistice a Deltei Dunrii, unde n terenurile umede, lucii de ap, zone mltinoase, marile ntinderi ale cmpurilor de stuf i apdurilor de leau, ofer arii extinse de hrnire i cuibrit pentru populaiile de psri din zona de vrsare a Dunrii. Aceste zone, dei reduse n mod considerabil fa de ntinderile lor de odinioar, sunt nc destul de vaste n comparaie cu marea majoritate a celorlalte terenuri umede din Europa. In Delta Dunrii au fost observate peste 300 de specii de psri. Din punct de vedere al dinamicii ornitofaunei Delta Dundii i n special litoralul Mrii Negre dintre Baia Musura i Gura Portia reprezint unul din cele mai importante locuri (ci de migraie) pentru majoritatea psrilor din jumtatea estic a Europei i chiar din nord-vestul Asiei, pe aici

10

migrnd sau venind ca oaspei de iarn specii ca: lebda cnttoare, lebda siberian, gsca cu gt rou, ploierul nordic multe specii din genul piciorongilor, etc. Mamiferele. In Delta Dunrii i n special n delta dintre braele Chilia i Sf. Gheorghe se gsesc numeroase specii, ca mistreul, specie colonial care triete n turme, cu o etologie (ierarhii sociale) foarte evoluat. Alte specii de mamifere cu frecven mai ridicat sunt: iepurele, vulpea, pisica slbatic, dihorul, alte mamifere rpitoare din zona forestier sunt i nurca i hermelina, dintre ierbivorele mari ntlnite n zonele forestiere i n general la limita acestora este cprioara. In zonele de step sunt ntlnite specii ca enotul i acalul, foarte rar, n stepele aride se ntlnete i dihorul de step precum i micromamifere ca orbetele. In zonele lacustre se pot ntlni bizamul i vidra. 9) Solurile: Predomina solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune, pe grindul Chilia, cernoziom. Invelisul de soluri este sarac, are fertilitate redusa si este partial inundabil. 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala, fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). 11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice, numeroase particularitati. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc./Km2 in est. Populatia este concentrata in asezarile rurale, situate in lungul bratelor fluviului, cu aspect linear, cum ar fi satul Crisan sau, pe grinduri, satele Letea, Caraorman, Sfantu Gheorghe, Chilia Veche (1200 loc.) . Alte localitati sunt Patlageanca, Maliuc, Mila 23. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc.). Orasul Tulcea nu este situat in Delta, dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei.

11