Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Colegiul Economic Viilor

Proiect de obţinere a certificatului

de calificare profesională

nivel 3

Profesor ȋndrumător: Elev:

Sandru Angela Nume: Dorneanu Tabita

Clasa: XII B

2014

1

Modalitati de promovare si

comercializare a serviciilor turistice

inValcea

2

Continut:

I. Argumentul..........................................................................................................................4

II. Activitatea turistica a zonei Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5 Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7 Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13

III. Potentialul natural si antropic al zonei Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19 Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................28 Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................32 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator………………….33

IV. Studiu de caz Prigram turistic………………………………………………………………….38 Analiza de pret…………………………………………………………………...40 Chestionarul Aplicat……………………………………………………………..41 Material Promotional……………………………………………………….…....43

V. Concluzii............................................................................................................................44VI. Bibliografie........................................................................................................................45

3

Argumentul

Am ales sa vorbesc despre judetul Valcea deoarece este o asezare foarte veche din tara noastra, aici si-au asezat dacii cetatile.

In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania.

In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul turistic al acestei zone, despre tipuri de turism practicate in Valcea, si mai ales despre ce monumente gasim aici.

In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si un chestionar, referitor la un parteneriat, pentru a oferi clientilor, acces lunar la bai termale.

4

I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naţionale se impune evidenţierea

clasificării ramurilor economiei naţionale.

SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creşterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;

SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, uşoară, alimentară, producţia şi furnizarea de energie);

SECTORUL TERŢIAR – sectorul serviciilor (comerţ, transporturi, alimentaţie publică, turism, serviciile şi activităţile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituţiile de cultură, învăţământ, asistenţa socială şi medicală, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea şi delimitarea lor faţă de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se referă la:

- imaterialitate şi intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept “invizibile”, iar comerţul cu servicii denumit “comerţ invizibil”);

- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate şi păstrate pentru un consum ulterior;

- simultaneitatea producţiei şi consumului serviciului – determină ca orice neconcordanţă de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;

- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului şi a utilizatorului;

- eterogenitatea sau variabilitatea (variaţie în funcţie de specificul prestatorului, condiţii de mediu etc.).

b. Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naţionale.

Locul turismului este evidenţiat de următoarele elemente:

- este o componentă a sectorului terţiar – apartenenţă susţinută de:

5

• conţinutul său (include activităţi de natura serviciilor: transport, alimentaţie, oferirea de informaţii, tratament) şi de

• caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producţiei şi consumului, consum mare de muncă), comune tuturor componentelor sectorului terţiar;

- are caracter de ramură de interferenţă – rezultat a diversităţii activităţilor ce dau conţinut prestaţiilor turistice şi prezenţei unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaţie publică – comerţ, tratament baleno-medical, ocrotirea sănătăţii ş.a.;

- este o ramură de sinteză – desfăşurarea activităţilor turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcţiilor (şi indirect: industria materialelor de construcţii, a sticlei, lemnului, construcţii de maşini, chimică, industria energetică), alimentară, textilă, agricultură, transport, telecomunicaţii, gospodărie comunală, cultură şi artă ş.a.;

- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta deoarece la obţinerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naţionale.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăţilor şi culturilor diferitelor ţări. Acţiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acţiuni diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

c. Rolul economic al turismului

c.1. Rolul economic direct al turismului este evidenţiat de:

- contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi

- unităţi de cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a agenţiilor de turism), ca urmare a sporului de producţie;

- contribuţia turismului internaţional la reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii volumului încasărilor valutare rezultate din : vânzarea serviciilor turistice pe valută; exportul intern;

- contribuţia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseţea peisajului, condiţii de climă, calităţile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiţia populară ş.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura;

- contribuţia acestuia la creşterea prosperităţii zonelor în care se dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de muncă etc.).

6

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că:

- dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale (acţiunea de stimulare a dezvoltării altor ramuri).

d. Rolul social al turismului:

- contribuţia turismului la crearea de noi locuri de muncă (în turism şi în celelalte ramuri care se dezvoltă datorită dezvoltării turismului) şi la apariţia de noi meserii (de exemplu, animator în turism), şi pe această cale reducerea şomajului;

- contribuţia turismului la refacerea capacităţii fizice şi psihice a oamenilor, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:

- vizitarea unei zone (ţări) îi oferă turistului posibilitatea de a dobândi noi cunoştinţe de geografie, istorie, ştiinţele naturii, artă, literatură etc.;

- contactul turiştilor cu zone sau ţări cu nivel mai ridicat de cultură şi civilizaţie poate avea efecte pozitive asupra acestora.

f. Rolul politic:

- turismul, considerat “mesager al păcii” contribuie la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare aparţinând diferitelor culturi

Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea acţiunilor sale diferă semnificativ de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica

În literatura de specialitate se regăsesc numeroase modalităţi de clasificare a factorilor de influenţă ai activităţii de turism, având drept suport următoarele criterii:

o după natura sau conţinutul acestora:

- factori economici:

7

veniturile populaţiei; oferta turistică; preţurile şi tarifele produselor turistice.

- factori tehnici:

performanţele mijloacelor de transport; dotările tehnice existente în unităţile hoteliere, de alimentaţie ş.a.; tehnologiile folosite în construcţii.

- factori sociali:

urbanizarea; timpul liber.

- factori demografici:

evoluţia numerică a populaţiei; structura pe vârste; modificarea duratei medii de viaţă; structura pe sexe, gurpe de vârstă, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi şi de civilizaţie:

nivelul de instruire; setea de cultură; temperamentul; caracterul individual; dorinţa de cunoaştere ş.a.

- factori naturali:

aşezarea geografică; relieful; clima; poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie.

- factori organizatorici şi politici:

formalităţi la frontiere; facilităţi în turismul organizat; conflictele sociale, etnice, religioase; regimul vizelor.

8

o după durata acţiunii lor în timp:

- factori cu acţiune permanentă:

creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea demografică etc.

- factori sezonieri:

succesiunea anotimpurilor; structura anului şcolar/universitar; activitatea în agricultură.

- factori conjuncturali:

crizele economice, politice; confruntările armate; catastrofele naturale; condiţiile meteorologice etc.

o după importanţa (rolul) lor în determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:

veniturile populaţiei, oferta, preţurile, timpul liber, mutaţiile demografice;

- factori secundari:

climatul internaţional, formalităţile de viză sau frontieră, diverse facilităţi.

o în funcţie de direcţia lor de acţiune:

- factori exogeni:

creşterea veniturilor, evoluţia numerică a populaţiei, sporirea gradului de urbanizare ş.a.;

- factori endogeni:

lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, facilităţi de preţ, pregătirea personalului ş.a.

9

o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice:

veniturile, urbanizarea, timpul liber.

- factori ai ofertei turistice:

condiţii naturale, baza materială, costul prestaţiilor, diversitatea şi calitatea serviciilor;

- factori ai confruntării cerere-ofertă:

distribuţia agenţiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.

Aceşti factori sunt dinamici, schimbători şi într-o anumită măsură pot fi dirijaţi în folosul dezvoltării turismului.

Dintre aceştia cea mai mare influenţă asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaţiei reprezintă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci suportul material al dezvoltării turismului. Nivelul lor este influenţat de nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări.

• Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a părţii care rămâne după acoperirea nevoilor fiziologice (adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte) influenţează nivelul cheltuielilor pentru turism. • Veniturile influenţează circulaţia turistică atât cantitativ, prin modificarea numărului turiştilor, cât şi calitativ, determinând durata deplasării, intensitatea plecărilor în vacanţă, caracterul organizat sau particular al prestaţiei, distanţa pe care se efectuează călătoria, realizarea călătoriei în interiorul sau în afara graniţelor ţării, opţiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.

2. Preţurile şi tarifele

• Influenţa preţurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement; se poate manifesta în raport cu piaţa internă sau internaţională; poate produce mutaţii cantitative sau calitative.

10

În general, practicarea unor tarife ridicate limitează accesul serviciilor turistice şi se reflectă mai ales în reducerea numărului de turişti, a duratei sejurului, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor în vacanţă etc. În acelaşi timp nu sunt excluse reacţiile adverse, în care tarife foarte scăzute pot genera neîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitărilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistică

– ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic şi anume: resursele turistice naturale şi antropice, echipamentele turistice, bunurile şi serviciile destinate consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de comercializare (preţuri, facilităţi etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuţia sa în dezvoltarea turismului. Existenţa unor resurse turistice valoroase, deşi importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiştilor în zonă. Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea şi diversitatea serviciilor oferite.

4. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltării mijloacelor de transport şi în infrastructura turistică vizibilă şi invizibilă, aferentă folosirii acestora, constituie un alt factor important de influenţă.

El are consecinţe asupra gradului de mobilitate a populaţiei şi acţionează asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanţele dotărilor hoteliere precum şi calitatea serviciilor turistice.

Analizat din punctul de vedere al influenţei exercitate asupra mobilităţii populaţiei, progresul tehnic îşi manifestă rolul în următoarele direcţii: perfecţionarea căilor şi mijloacelor de transport în comun precum şi creşterea gradului de dotare cu automobile. În acest sens se pot asigura condiţii pentru deplasarea unui număr sporit de persoane, creşterea confortului, reducerea duratei călătoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se şi stimulându-se astfel interesul pentru deplasare.

Progresul tehnic influenţează hotărâtor şi calitatea şi diversitatea serviciilor asigurate de unităţile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora într-un sistem de rezervare computerizată, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaţie, imbunătăţirea sistemului de comunicare, camere, compartiment recepţie (front office) etc.

5. Evolutia demografică corelată cu dinamica populaţiei şi mutaţiile în structura acesteia pe vârste, profesiuni, medii etc.

11

- creşterea numerică a populaţiei influenţează hotărâtor activitatea turistică, această corelaţie realizându-se numai în ţările cu un nivel economic ridicat, capabile să asigure locuitorilor lor condiţiile materiale necesare călătoriei;

- analizând structura pe vârste a populaţiei şi modificările apărute pe acest plan la un nivel mondial se detaşează distinct două tendinţe: tineretul este şi va reprezenta un segment la populaţiei cu rol desoebit în activitatea turistică fapt stimulat de facilităţile acordate lor de agenţii de turism (facilităţi justificate de exsitenţa unor venituri mai mici şi de importanţa redusă acordată de tineret confortului turistic); o rezervă de lărgire a pieţei turistice o reprezintă categoria de populaţie constituită din “persoanele de vârsta a treia” stimulate să călătorească în interes turistic de un sistem de facilităţi adecvat lor şi beneficiind de timp liber concomitent cu sporirea veniturilor acestora.

- distribuţia populaţiei pe categorii socio-profesionale are un rol important în determinarea circulaţiei turistice (segmentele de populaţie cu un nivel superior de pregătire şi patronii manifestă mai multă înclinaţie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest manifestat de lucrătorii agricoli şi ţărani).

6. Procesul de urbanizare determină mutaţii în structura nevoilor populaţiei precum şi asupra evoluţiei turismului; ca urmare a concentrărilor urbane şi a dezvoltării economice excesive, s-a născut nevoia de evadare spre zone liniştite, nepoluate, pentru odihnă, distracţie, recreere. Această nevoie de evadare stimulează moibilitatea populaţiei contribuind la intensificarea circulaţiei turistice.

7. Timpul liber al sfârşitului de săptămână, al concediilor şi vacanţelor influenţează prin mărimea sa posibilităţile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreşterea valorică a timpului liber s-au realizat pe seama: diminuării duratei zilei de muncă la 8 ore şi chiar mai puţin, reducerii săptămânii de lucru, promovării cu succes a sistemelor de lucru cu timp parţial, instituţionalizării, generalizării şi creşterii duratei concediului anual plătit, reducerii timpului total de muncă în cadrul vieţii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influenţează semnificativ turismul amintim: moda, tradiţiile (serbări populare tradiţionale şi festivaluri), dorinţa de cunoaştere şi instruire (manifestări ştiinţifice, culturale, sportive).

12

9. Acţiunile guvernamentale şi faciliăţile acordate de organizatorii de turism pot îmbrăca următoarele forme:

- legislaţia în domeniul turismului (care poate îngrădi sau stimula călătoriile);

- acordurile internaţionale;

- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;

- formalităţile la frontieră;

- sistemul de acordare a vizelor;

- organizarea agenţiilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE

Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

LICENTIERE/BREVETARE

Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

13

Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism

Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism

CERTIFICATE DE CLASIFICARE Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002

Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie

2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

14

AGREMENT

Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12

septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

AUTOCARE

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

CONSTRUCTII ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

LITORAL

Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coasta a Marii Negre

Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul activitatilor de turism în zona costiera

Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din statiunile turistice de pe litoral

15

TURISM RURAL

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

TURISM BALNEAR

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR

Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si în stranduri

SALVAMONT

Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare în munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice

Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini

16

Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute în unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI ÎN CARPATI

Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare în Romania a programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q

17

Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

STATIUNI TURISTICE

Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

ALTE ACTE NORMATIVE

Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru ziaristi si reporteri de radio si televiziune

Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta în turism

18

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenţialul turistic are două componente: a.componenta naturală b.componenta antropică (social-culturală)

a. Componentele cadrului natural sunt: 1.substratul geologic 2.relieful 3.hidrografia 4.vegetaţia 5.fauna 6.clima

a.1. Substratul geologic

Structura geologică prezintă două unități:

-fundament de tip carpatic - este alcătuit din șisturi cristaline, urmate de formațiuni sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior).

-cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape:1. Cretacicul superior – Miocenul inferior: etapă de sedimentare cuprinsă între fazele laramică și stirică. Se caracterizează prin alternanță de formațiuni continentale (aluviale, proluviale, coluviale) și marine și faciese variate în funcție de mișcările eustatice (schimbări ale nivelului mării) și tectonice (ridicări sau coborâri). Apare în NV depresiunii și cuprinde etapa paleogenă și cea neogenă.2. Miocenul mediu (Badenian) – Panonian[1]: diferă de etapa precedentă pentru că apare doar faciesul marin.a. Badenian – a început cu faza stirică (vulcanism, mișcări pe verticală). Este urmat de affundarea accentuată a depresiunii, apoi de o transgresiune generală, rezultând în Marea Badeniană. Formațiunile reprezentative sunt:- tuful de Dej: se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe marginea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare favorizează formarea reliefului structural cu cueste- formațiunea de Ocna Dejului: este purtătoare de sare, și este răspândit pe toate laturile depresiunii în cute diapire (Ocna Dejului, Turda, Ocna Mureș, Praid, Sovata)

19

b. Sarmațian – este răspândit în toată depresiunea cu excepția părții de NV. Este constituit din argile, nisipuri cu intercalații de cinerite (tuful de Hădăreni, tuful de Ghiriș). Apare sub forma unor structuri anticlinale (Sărmașu, Zau de Câmpie)c. Panonian – este alcătuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu intercalații de tufuri. Are un caracter mai fin în centru și mai grosier spre margine.

a.2. Relieful

Are aspect general de platou fragmentat, de văi care o străbat de la S spre N . În centru sunt prezente șiruri de dealuri iar la contactul cu munții s-au format unități depresionare și culoare. Ca urmare s-au diferențiat unitatea centrală și unitatea marginală a depresiunii Transilvaniei.

Tipurile de relief prezente: este specific relieful structural reprezentat prin cueste, PETROGRAFE , bealii anticlinale. Cuestele au o anumită particularitate în Depresiunea Transilvaniei, sunt orientate spre munte.

Sunt specifice formele rezultate în urma proceselor de versanți: alunecări de teren,formate prin eruperea vulcanului Vaneasa, forme de ravenație (e. Râpa Roșie), relief fluviatil (terase, lunci).

Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii. Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt). Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat. In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de platouri usor inclinate. Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pina la suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est). Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor. Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea

20

sint depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului). In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei. Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei): a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz;

b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc;

d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de structura orizontala din centru.

Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din: a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);

b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o “cimpie” in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;

c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

a.3.Hidrografia

Depresiunea colinara a Transilvaniei are o bogata retea de rauri, colectata de trei mari cursuri de apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti.

Principalul rau din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu. Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata), iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).

21

Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situația celor alohtone. 72% din debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei.

Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durității și mineralizării lor ridicate. În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizușa.

Lacurile:

- sărate: Ursu

- antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureș, Cojocna (amenajate mai ales cu scopuri turistice)

- iazuri și heleștee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic)

- lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaștini și turbării.

a.4. Vegetatia

Vegetaţia. Întreaga regiune se include în provincia dacică, în cadrul a trei etaje unul superior, al pădurilor de fag, unul intermediar, al gorunului şi altul jos, al stejarului

-Etajul fagului se desfăşoară pe culmile cele mai înalte, la peste 700 m, în vecinătatea culmilor montane. Apare insular în nordul Dealurilor Năsăudului, Culmei Breaza, în părţile cele mai înalte din Podişul Someşan şi ceva mai extins pe culmile ce încadrează depresiunile Subcarpaţilor dintre Mureş şi Olt. La altitudini mici este în amestec cu gorunul, iar în estul Podişului Hârtibaci, intră în combinaţie cu carpenul (se întinde pe un areal extrem de larg la limita superioară a culmilor). Pajiştile secundare de aici au pir şi firuţă.

-Etajul gorunului, se dezvoltă între 400 şi 700 m, în limitele sale incluzându-se cea mai mare parte din regiunea Dealurilor Transilvaniei. Prezintă o extensiune mai largă în Podişul Hârtibaci, Podişul Someşan, pe dealurile şi glacisurile de la marginea Munţilor Apuseni, pe culmile mai înalte din Dealurile Bistriţei, nord-vestul Câmpiei Transilvaniei, Dealurile Năsăudului, pe rama vestică a Subcarpaţilor Transilvaniei. La partea superioară apar păduri de gorun cu fag, gorunul fiind în expansiune. Sub 650 m predomină pădurile de gorun, în alcătuirea cărora, în afară de Quercus petraea (elementul central european cu largă dezvoltare) intră gorunul balcanic (Quercus dalechampii) şi mai rar Q. Polycarpa, specii ale căror areale se întind din sudul ţării până în partea centrală a Transilvaniei. În pădurile de gorun mai apar şi alte esenţe (carpen, tei, gârniţă), apoi ca subarboret – alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc, porumbarul, măceşul. Pajiştile secundare au ierburi mezofite cu Agrostis tenuis .

-Etajul stejăretelor. Se dezvoltă la altitudini sub 500 m fiind predominant pe Mureş şi Someş şi în culoarele văilor principale (în special Culoarul Mureşului şi sud-vestul Transilvaniei). Pădurile sunt formate din stejar (Quercus robur), la care se adaugă cerul şi gârniţa. În sud-vestul Transilvaniei, în Culoarul Mureşului (până la Aiud), pe Târnava Mare (până la Sighişoara) există şi elemente de stejar pufos. Lângă Târgu Mureş (Platoul Corneşti) şi Sighişoara (D.Stejeriş), Depresiunea Sibiului, există pâlcuri de pădure cu stejari seculari care au fost puşi sub ocrotire. Cea mai mare parte din pădurile de cvercinee au fost defrişate şi înlocuite cu culturi agricole, cu fâneţe şi păşuni secundare (pir, firuţă etc.).

a.5. Fauna

22

Fauna este reprezentată de: căprioară, mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, lup, dintre păsări (pupăza, mierla, cucul) – in padurile de foioase, in silvostepa fiind habitatul iepurelui, popândăului, hârciogului.

Este diversă, mai importante fiind, însă, cervideele, mistreţii, lupii, foarte multe păsări, insectele etc. La înălţimi mai mici există multe rozătoare (iepurele, pârşul, nevăstuica), numeroase specii de păsări (ciocănitorile, gaiţa, turturica, cucul, cinteza etc.). În ultimele decenii au fost colonizaţi fazani.

a.6. Clima

Sunt determinate de diferența de altitudine dintre părțile centrale și marginale și expunerea diferită față de circulația maselor de aer. Există o diferență de altitudine între partea estică (1000 m) și cea vestică (500-600 m).

În partea vestică este o umbră de precipitații cu influențe foehnice, cu temperaturi mai ridicate și precipitații scăzute. Partea estică este expus favorabil în fața maselor de aer.

Se pot distinge două areale biopedoclimatice:

1.Partea central-vestică – treptele joase de la partea estică a Munților Apuseni. Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul Alba și zona Turdei. Precipitații: 600-700 mm/an, mai mici în zona Alba și Turda. Asociații vegetale: stepice, silvostepice, forestiere, puternic modificate antropic, înlocuite prin culturi agricole, livezi, vii (asociații de șleau: nu sunt pure).

2.Arealele marginale înalte – Temperaturi: 7-8°C. Precipitații: 700-800 mm/an. Vegetație de tip forestier mai bine conservat. Soluri argilo-iluviale și intrazonale (litomorfe).b.1.Cultural Istoric

b. Mediul antropic

Biserica Tip "Rotonda" - Geoagiu Bai

Biserica Rotonda de la Geoagiu Bai ridicata in secolul al XI-lea este cea mai veche biserica de pe teritoriul Romaniei si este unica in arhitectura religioasa transilvana, fiind singurul edificiu de acest tip care s-a pastrat de cand a fost ridicat si pana acum intr-o forma extrem de apropiata de cea originala, de la fundatie pana la acoperis, cu doar cateva modificari efectuate pe parcursul veacurilor. Biserica – rotonda a apartinut familiei nobiliare Akos care stapanea zona Geoagiu la acea vreme.

Biserica Neagra Brasov

23

Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta Maria, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania. Biserica a fost incendiata anterior anului 1384, iar reconstructia sa a durat pana in 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime, inscriindu-se in tipul de biserica-hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecti si mesteri.

Biserica Si Manastirea Franciscana - Cluj-Napoca

Biserica şi Mănăstirea Romano-Catolică Franciscană din Cluj-Napoca reprezintă unul din edificiile cele mai vechi şi semnificative din oraş. Iniţial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241). După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada 1260-1290 o biserică în stil romanic târziu, refăcută în secolul al XV-lea în stil gotic.

Castelul Corvinilor - Huniazilor - Hunedoara

Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor, este cetatea medievală a Hunedoarei. Acest monument arhitectural ce dateaza din secolul al XIV-lea este reprezentativ pentru arta feudala gotica din Europa si a fost construit pe locul unui vechi castru roman.

Castelul Bethlen - Haller, Cetatea De Balta - Alba

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă este situat în partea de nord-est a localităţii, fiind menţionat documentar din secolul al XVII-lea. Între anii 1615-1624, a fost ridicat după modelul castelului Chambord din Franţa, de către principele Transilvaniei Gabriel Bethlen.

Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa a fost cel mai mare centru mestesugaresc, iar calitatea sa de capitala politica si cultural-religioasa a statului dac a fost un factor determinant in prosperitatea economica. Aici locuiau regii, demnitarii, functionarii cancelariei regale, o parte a aristocratiei, artizani, negustori, mesteri constructori, medici etc. Din punct de vedere structural, capitala dacilor se dovedeste a fi avut trei parti componente: asezarea civila, zona sacra si cetatea.

Cetatea Devei

24

Monument istoric si de arhitectura laica, Cetatea Devei a fost construita la mijlocul secolului XIII pe Dealul Cetatii, pe locul unei asezari dacice de tip oppidum si este mentionata documentar in 1269 cu numele de "Castrum Deva". Primele lucrari de edificare dateaza din primii ani ai secolului XI, dupa infrangerea de catre unguri a ducelui Ahtum din Cetatea Morisena (Cenad), cand au venit primii colonialisti dinspre vest.

Turnul Alb Brasov

Turnul Alb tine de fortificatiile exterioare ale Brasovului medieval fiind situat pe un varf de stanca al dealului Warthe.

Casa Vlad Dracul - Sighisoara

Casa Vlad Dracul este una din cele mai vechi clădiri din cetate. Ea este situată stânga micii pieţe a Turnului cu Ceas, iar din punct de vedere arhitectural este încadrabilă goticului târziu

Planul Inclinat - Covasna

Monument tehnic unicat in Europa situat in judetul Covasna, orasul Covasna, in zona Văii Zânelor. Planul inclinat sau Şiclăul cum este numit de localnici, a fost construit din initiativa lui David Horn de catre inginerul Emil Lux in 1886.

Strada Sforii

Strada Sforii datează de la începutul sec. al XIII-lea, fiind singura stradă din oraş ai cărei pereţi pot fi atinşi cu ambele braţe în acelaşi timp. Cea mai îngustă stradă din estul Europei a fost restaurată recent şi redată circuitului turistic. Atenţie: Coborând pe strada Poarta Schei, la 100m se află Strada Sforii pe partea dreaptă.

Turnurile Medievale - Medias

Turnurile medievale sunt unele dintre cele mai importante obiective din oras.Turnurile cetatii medievale: Turnul Clopotelor, Turnul Croitorilor, Turnul Aurarilor, Turnul Forkesch, Turnul Funarilor, Turnul Mariei, Turnul Rotarilor si Turnul Steingasser, Turnul Trompetilor ascund cate o poveste

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

25

Turismul montan beneficiază în Regiunea Centru de condiţii naturale excepţionale, aproape jumătate din suprafața regiunii fiind ocupată de arealele montane. Diversitatea peisagistică, ariile naturale protejate, cu numeroase specii endemice de floră și faună, traseele rutiere spectaculoase, stațiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a ţării din punctul de vedere al potenţialului turistic montan. În acest sens, menționăm faptul că Regiunea Centru include părți însemnate din suprafața a 6 din cele 28 de parcuri naționale sau naturale ale României și cuprinde numeroase alte arii protejate și rezervații naturale.

Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulțime de obiective valoroase ce împânzesc teritoriul regiunii și câteva repere arhitectonice binecunoscute (ansamblul bisericilor fortificate, castelul Bran, cetatea Sighișoara, Sibiu, Brașov, Alba Iulia etc) precum și festivaluri tradiționale de prestigiu (Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu-Ciuc, Târgul de Fete de pe Muntele Găina). Distanța relativ mică dintre obiectivele turistice culturale favorizează integrarea acestora în diferite circuite tematice. Intrat după 1990 într-o perioadă de declin, turismul balnear începe să fie reconsiderat și revalorizat în ultimii ani, acesta putând redeveni în perioada următoare una din formele preferate de turism, inclusiv pentru piața externă. În acest sens, amintim faptul că România :deține o treime din izvoarele de apă minerale ale Europei, multe dintre acestea fiind localizate în Regiunea Centru. Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va face canumărul de turiști ce optează pentru această formă de turism să crească semnificativ. În același timp, diversificarea ofertei turismului balnear, dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa sunt în măsură să aducă noi categorii de turiști (tineri, sportivi, turiști care caută ,,distracția”).

Turismul rural atrage îndeosebi familiile cu copii, care caută relaxarea într-un mediu liniștit și sănătos. Pe lângă turiștii din România, de această formă de turism sunt atrași și turiștii străini interesați de cultura românească, aceasta fiind un mijloc direct de cunoaștere a civilizației tradiționale autentice. Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor turistice și agroturistice din Regiunea Centru depășind 800, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 13 000.

Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu precădere în marile orașe și în câteva stațiuni ce oferă un înalt confort de cazare și dispun de facilitățile tehnice necesare.

2.3 Baza tehnico-materială specifica turismului

– este reprezentată de ansamblul mijloacelor tehnice de producţie utilizate, în acest domeniu, în scopul obţinerii de bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic.

• În corelaţie cu sfera largă de cuprindere a turismului, cu rolul său complex şi de ramură de sinteză, baza tehnico-materială a acestuia include atât mijloace comune altor ramuri, cât şi echipamente specifice.

• În raport cu modul particular în care se consumă şi se înlocuiesc, resursele materiale (capitalul tehnic) se împart în capital fix și capital circulant.

26

• Între baza tehnico-materială şi activitatea turistică există o relaţie strânsă, de intercondiţionare:

– pe de o parte, turismul nu poate fi conceput în afara unei echipări tehnice corespunzătoare a zonelor de atracţie, iar, pe de altă parte, dimensiunile, structura, calitatea resurselor materiale trebuie să se adapteze permanent evoluţiilor turismului.

Dacă atracţiile constituie factorul fundamental al activităţii turistice, baza tehnico-materială şi infrastructura turistică reprezintă factorul decisiv, iar infrastructura generală, factorul permisiv.

Baza tehnico materială specific turistică cuprinde:

• Unităţi de cazare

– Reţeaua unităţilor de cazare este cea mai importantă componentă a bazei tehnico-materiale. Această reţea este alcătuită din obiective de diverse tipuri, clasificate după conţinut, funcţia îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcţionare, forma de proprietate.

• Unităţi de alimentaţie

– Facilităţile de alimentaţie se referă la alimentaţia intra şi extrasezonieră, la catering puse la dispoziţie turiştilor pe toată perioada sejurului.

• Mijloace de transport

– Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turiştilor şi/sau se află în propietatea/administrarea unor societăţi comerciale aparţinând sferei turismului.

• Mijloace (instalaţii) de transport pe cablu

– servesc ca mijloace de continuare a călătoriei sau de acces spre altitudini înalte, spre destinaţiile de vacanţă sau ca mijoace de agrement.

• Mijloacele de agrement

– au ca obiectiv crearea condiţiilor pentru distracţie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber.

• Instalaţiile de tratament

– sunt destinate unei forme particulare a turismului, şi anume a celui balneo-medical. Aceste mijloace au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor, natura resurselor şi profilul staţiunilor.

• Satele turistice

– sunt localităţi rurale situate într-un cadru nepoluat, dispunând de elemente atrcative posibil de valorificat: arhitectură locală, tradiţii, meşteşuguri, amenajate astfel încât să ofere permanent sau temporar găzduire, alimentaţie şi activităţi recreativ-distractive.

– Satele de vacanţă

27

– sunt ansambluri mari ce cuprind unităţi de cazare individuală sau familială grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă, distracţie şi sport. Caracteristica fundamentală a acestor mijloace o constituie desfăşurarea în comun, în formula club, a activităţilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.

“Mediul natural”, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un “ecosistem” care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational – omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si

28

cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de “component” al mediului si de “consumator”, de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de “mediu inconjurator” are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.

Prin “resurse naturale” se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente – energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de “mediu inconjurator” cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,”pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii”, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

29

Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale – sol, aer, apa, clima, biosfera – cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.

In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate supravietuirii si progresului – reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

30

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

· cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu maxim de economicitate

· prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale

· armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare.

evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora.

elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului.

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.

Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor.

Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

31

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Transilvania medievala

6 zile incantatoare in care reusesti sa descoperi o buna parte din patrimoniul cultural si natural al Romaniei. capitala culturala a Europei in 2007, cea mai bine conservata cetate medievala, unul din cele mai frumoase palate romanesti si legendarul personaj al lui Bram Stocker sunt doar cateva din atractiile acestei calatorii.

Traseu: Sibiu - Slimnic - Medias - Biertan - Sighisoara - Rupea - Brasov - Sinaia- Bran - Rasnov - Dambovicioara - Moeciu - Sambata de sus - Avrig - Cisnadie - Sibiu

Prima zi:

Aveti ocazia de a descoperi farmecul unui oras cosmopolit in care istoria va vorbeste la fiecare pas. Mostenirea culturala o regasiti in muzee si pe strazile pietonale din centrul istoric, si in special in muzeele si in lacasele de cult ale diferitelor confesiuni ce s-au perindat de-a lungul timpului in Sibiu.

Dupa vizitarea centrului vechi, luam masa la unul din restaurantele cu bucatarie traditionala, dupa care ne deplasam spre muzeul Astra (Muzeul Tehnicii Populare), cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. Acesta este infiintat in anul 1940 si se intinde pe 993 ha, cuprinde un lac de 16 ha si 340 de case traditonale din diferite parti ale Romaniei.

A doua zi:

Ne ne indreptam spre cea mai bine conservata si locuita cetate medievala din Europa - Sighisoara. Pe drum vom vizita bisericile fortificate de la Slimnic si Biertan si vom face un scurt tur al orasului Medias. La Sighisoara aveti la dispozitie suficient timp pentru vizitarea cetatii cu Turnul cu ceas, Casa Vlad Dracul etc, sau pur si simpu plimbari pe strazile inguste ale cetatii. (cazare hotel Casa Wagner).

A treia zi:

O petrecem in Brasov, situat la poalele muntilor Bucegi, un vechi centru comercial si cultural al Romaniei. Un oras linistit si plin de viata in acelasi timp, al carui istoric farmeca turistii cu stradute inguste ce duc toate spre Piata Sfatului unde se inalta Biserica Neagra, o adevarata opera de arta ce a devenit simbolul turistic al Brasovului.

A patra zi:

Trecem muntii Bucegi pe cursul Timisului, ne continuam drumul pe Valea Prahovei si ajungem la Sinaia, una din cele mai apreciate si mai frumoase statiuni montane din Romania. Aici avem

32

tot timpul la dispozitie pentru a vizita Castelul Peles - resedinta de vara a familiei regale, manastirea Sinaia, sau sa cumparam suveniruri pentru cei de acasa. In drum spre Brasov, cei interesati pot face o degustare de vinuri la cramele Valey din Azuga.

A cincea zi:

Este dedicata legenendarului personaj al lui Bram Stocker, Dracula. Intram in atmosfera dracula prin vizitarea cetatii Rasnov (construita de Vlad Tepes) si o aflam la Castelul Bran, loc intesat de istorie si legende. In drum spre Moeciu, unde ne vom caza, facem o oprire pentru a vizita si a afla povestea pesterii Dambovicioara

A sasea zi:

Ne intoarcem la Sibiu, insa nu pe un traseu lipsit de surprize. Asadar vom face o abatere de cativa km pentru a ne reculege la manastirea Sambata de Sus, unde nu de putine ori s-au intamplat minuni. Daca avem timp vizitam herghelia de la Sambata de jos, dupa care sosim la Sibiu unde ne luam ramas bun de la o calatorie incantatoare.

Atractiile circuitului:

centrul vechi al Sibiului (pietele, strazile pietonale ale cetatii) complexul muzeal Bruckenthal. muzeul Astra (Muzeul Tehnicii Populare) - cel mai mare in aer liber din Europa Bisericile fortificate din Slimnic si biertan scurt tur al orasului Medias Cetatea Medievala Sighisoara - sub protectia UNESCO - unicat Cetatea si fortificatiile de la Rupea Orasul Brasov, important centru turistic si cultural al Romaniei (piata Sfatului, Biserca

neagra etc.) statiunea Sinaia, perla vaii Prahovei (Castelul Peles, Manastirea Sinaia) Manastirea Sambata de Sus muzeul industriei textile si biserica Evanghelica - Cisnadie

3.2. Analiza de pret

-durata sejur 6 zile/5 nopti

-distanta: 250 km

-servicii incluse: ghid, sofer

-cheltuieli culturale: 600 ron/pers

-numar personae: 30

-comision 20%

-tva:24%

-cost/km : 5 ron

33

3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea hotelului Sofianu, doreste sa incheie un accord pentru a putea oferi clientilor acces lunar la bai termale

Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile la intrebarile din prezentul chestionar.

Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile dumneavoastra.

Va multumim,

Hotel Sofianu

A.1. a. Aveti nevoie de relaxare?

DA/NU

b. Va simtiti adesea obositi?

34

Nr.crt.

Elemente de

cheltuieli

Elemente de

calcul

Valoare pe

persoana

Valoare

totala

1 Cazare 100*5n 500 15000

2 Masa 70*6 420 12600

3 Transport 250km*5ron

1250 37500

4 Cheltuieli cu ghidul gratuit 0 0

5 Cheltuieli cu soferul gratuit 0 0

6 Cheltuieli culturale 1000 1000 35000

7 Total cheltuieli directe - 3170 95100

8 Comision 15% 634 19020

9 TVA 24% 152.16 4564.8

10 Total cheltuieli indirecte - 786.16 23584.8

11 Total pret de vanzare - 3956.16 118684.8

DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care au probleme medicale, care necesita bai termale pentru vindecare?

□Nimeni □Sotul/Sotia □Copii

b. Cu cine v-ar placea sa mergeti?

□Nimeni □Familia □Prietenii

B.1. a.Daca ati putea merge zilnic la sauna,ati merge?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

b.Sunteti de accord ca baile termale pot face minuni din punct de vedere medical?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

c. Credeti in potentialul curative al bailor termale?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur n

3.4 Material promotional

35

Concluzii

36

Judetul Valcea este foarte important pentru turismul din tara noastra, aici au fost printer cele mai vechi asezari omenesti din Europa.

S-au facut foarte multe descoperiri arheologice in aceasta zona, ce dateaza de pe vremea dacilor.

Este o zona in care se practica aproape toate formele de turism, este un judet bogat din orice punct de vedere.

Putem merge sa ne relaxam la bai termale, putem vizita saline, gradina zoological, rezervatii natural, cetatile stramosilor nostril dacii.

Bibliografie

37

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, A-X-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD PRESS, Bucuresti 2010

Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005 Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura

Niculescu,Bucuresti 2002 Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

38